o

I oo oo

Sumar #176 februarie - martie 2017

1012

14

18

AGENDAinapoi la Lucia

Designul romAnesc

pentru prima data la IMM Cologne

Mathematics: The Winton Gallery

Cinema Alesia: istorie

recu perata contem poran

CITYPLUSPolonia in 4 proiecte

de reactivare urbana

Polonia creativa

\':ia:.:::-::.

IGLOOSTUDENTLaser Valley - Land of Lights,

intre cunoEtinlele istorice

qi intrebarile lumii de astdzi

rNovATrEProiectare algoritm ica

in ElbPhilarmonie

SMART HABITATGrohe Aquatunes

Energizaii-va experienta duqului!

30

40

20

244A

Sumar #176 februarie - martie Z0t7

\I

@re

PROIECTE

50 Primaria Bucuregtilor

66 CasaT-armonieprin complementaritate

78 Locuinta B: luminoasd relaxare

84 Light - tres light: Le Bistrot Frangais

90 Kane World Food Studio,

exotic vegetal

96 Dancing Lobster:

cadru porlughez, relaxant

DOSAR1O2 Arhitectura contemporand polonezd

1O4 Muzeul Nalional din Szczecin

112 Comemorare in gantier

1 18 CKK Jordanki - reciclare Ei inovalie124 Arca lui Konieczny

128 Living-GardenHouse,

o noua dimensiune a lui acasa

DESIGN132 Design polonez contemporan:

trei declinari

138 M&O 2017, Paris

144 Angela Ciobanu: alaturari diafane

de materiale Ei poveEti

POSTFATA158 ldiosincrazii

Editorial

lndignare gi speranla

Ultimele zile, ca atdtor alti cona{ionali pe care i-am intdlnit in

stradd, mi-au produs Ei mie, in exces, doud sentimente contra-

dictorii: indignare qi speranla. Ca atare, degi politicul,

guvernaTea, jurisprudenla nationala etc. nu fac pafte cdtuqi de

putin din tematica gi preocupdrile revistei noastre, ne-am gdn-

dit ce nu putem trece fdrd reaclie peste ceea ce s-a intamplat

din seara de 31 ianuarie incoace. Caci, pAn6 la urmd, deEi

mdgdriile fdcute de instrumentele guverndrii, de fapt o gaqcd de

slugi temporar qi lucrativ distribuite in rolul de mini$tri, nu par a

avea legdturd cu arhitectura, consecintele lor ar influenta-o

masiv, ca pe orice alt domeniu al vietii gi activitS{ilor noastre. Nu

voi intArzia in opinii gi analize care nu iqi au locul aici, Ei de care

e oricum plind presa de toate categoriile, qi nu md voi referi nici

la indignarea, respectiv scdrba, despre care cred cd e evident la

ce gi la cine se refera: Ei fondul gi procesul adoptdrii OUG fiind

la fel de abjecte. Aq prefera, prin urmare, sd md refer numai la

celdlalt sentrment marcant al perioadei: speranta.

Sentiment paradoxal, fdrd indoiala, avAnd in vedere contextul,

ea mi-a fot stdrnita de constatarea surprinzdtoare cd Romdnia

e totuEi plina de oameni dispuqi sd-gi sacrifice timpul gi confor-

tul pentru chestiuni principiale. $i de data asta, in pieiele

Romdniei s a ie$it pentru lege. pentru dreptate qi nu pentru

vreun avantaj material, pentru vreun beneficiu imediat. lar dacd

stdm sd ne gdndim putin, cele mai serioase migcdri de stradd

romAneqti (revolu{ie, Piata Universitd{iil s-au ndscut din revolta

impotriva unor abuzuri Ei agresiuni principiale, iar nu direct

materiale: comunismul, neo-comunismul securistic etc. Orice

s-ar zice, mie mj se pare, intr-o anume mdsurd, relevant si

aratd, dupd mine, un anumittip de vand nationald, pe care mai

cd ag numi-o staturd eticd. CAnd po! accepta sau te poti

impdca relativ uEOr cu abuzuri care privesc comoditdlile ime

diatq palierul cotidian, dar reac{ionezi solid Ei consecvent

atunci cdnd riscurile privesc chestiuni ideale: legi, drepturi,

principii [echilibrul puterilor in stat, egalitate etc.], imi pare cd

ierarhiile fiintei gi ale lumii sunt corect asumate: intAi capul qi

apoi burta. Nu Etiu voi, dar pe mine lucrul asta mdincAntd qi md

motiveazd serios in a fi parte a intdmpldrilor strazii.

Bineinteles, situatia aratd Ei cAt de putin igi cunosc Ei preluiesc

politicienii aleEi poporuL: au cTezut c6-l cump6rd uEor cu cAte-

va mdriri de salarii Ei pensii qi reduceri de taxe, in schimbul

cdrora, ghiftuiti $i prostiti, ii vor ldsa in pace sE qi scrLe, noaptea,

regulamentele impunitdtii. Ei bine, ghinion. Se pare cd !ara nu e

mobilata numai cu pomanagii de galeli electorale Ei sperrali de

amenintdrile qefuletilor locali cu profil semi-interlop. Mult cla-

mata majoritate de 3 milioane qi ceva (in fapt doar o minoritate

de 180/oJ s-a pierdut, atipind ghiftuitd de suta de lei in plus Ei

televiziunea fara taxa, caci in ameninldrile viitoarelor fantome

politice cu contra-mitingul [de un milion de psd-iEtiJ nici e]e nu

credeau. Nici mdcar televiziunile-tomberon nu reuqesc sd-qr

regdseascd aplombul venal, cdci faptele strdzii le contrazlc elu-

cubratiile, Chiar dacd, pe canalele canaliilor abundd scenariile

conspirationiste Ei ineptiile securisto-apocaliptice, fa:-::rdm6n deasupra interpretdrilor: s-a iegit in stradd din :--'revoltd impotriva sfiddrii, impotriva tribulaliilor unor infi-ac:: -

strecurati ,,democratic" la butoanele ldrii, s-a iegit peniru u^ a:-politic respirabil.

Speranla, cd despre ea evorba, mi-a fostintdritd in prn'- -=-:

de profilul oamenilor din strad6, aproape fdrd excepiie c: .decenti in sus, de toate varstele (nu Ei din toate ca:eg:- -sociale, cum se spunein limbajul de paltin al reporlale:-- s --tolii foarte determina{i. Determinati, dar relaxati si c;r",.a : -=dispuEi sd se afle acolo impreunS, cdci, pe ldngd revoltl. -*:--[reprezentat indeobgte prin sarcasmJ pare a ii d douz -Z'2rteristicd a mesajelor ticluite pe panoun si ra'ca:=Creativitatea de care au dat dovadd oamenii din p e:e : :--revolta pe un palier de inteligen!6 nemaiintdLnit in r;s:i- : -=strada, ceea ce face gi mai penibile contraargurnenle e s=:--.-toide ale puterii loviturd de stat, siguranta nat,o-ai. -: -

carea multinalionalelor etc. E ca un dialog intre ur in-,e ::--. .

o brutd, intre un olimpic la informaticd si un agent:: --: :anilor '50. Cdt despre prezenta serioasa a copiiio- a -.-':=-tatii, eu cred cd nu aratd decAt determinarea pdr,dic: :: = .sustine revolta paqnic, dar ferm qi convingerea ca r z. ..:-puse in joc depdEegte momentul actual.

Oricum, dacd atdt de mulli oameni diferiti Teugesc sa se a:,-=in numele unor principii esentiale [ce iin in special de eEe --.--:z

inaintea legiil inseamnd cd mai existd $anse ca Romdnia si a:=

cdndva, la lumind. Chiar dacd sunt in continuare enorrn de - - -.

sceptici qi scArbi{i, ceea ce s-a int6mplatin ultrmeLe zrle ne pe-mite sd spunem cd in Romdnia, astdzi, ceva s-a schimbat. D:ani de zile, ticdloqii de diverse culori politice incearcd sd ^-convingd, prin prestatia lor, prrn mesaj direct sau prn meta r-bajul televiziunilor qi presei, cd nimic nu se poate schimba ,-

Rom6nia. Fatalitate: trdim intr-o !ara blestemata sd fie condusi

numai gi numai de nemernici, de venali, de atle\ii infamr ai pro-

priului interes. Dacd supremul viclequg al Necuratului este sd ie

convingd cd nu exist6, pe urmele lui, supremul viclegug al politr-

crenilor autohtoni este sd te convingd cd nu se poate altfel.

Adica fara ei, fdrd securiEti, fdrd minciun6, manipulare

grosolana, decizii discre{ionare, dependentd excesivd de banul

public etc. etc. $i iatd cd astdzi, fdrd dubiu, dintr-un lucru din

cauza cdruia in RomAnra mai bine renunlai Ei te izolai, adevdrul

a redevenit ceva pentru care merita sa luplil De cdteva zile

putem fi din nou mAndri cd suntem aici.

Cum acest text, scris pe 5 februane, nu eTa in plan qi

pregdtisem deja altceva de care nu md pot despd(i in linigte,

cd face parte dintr-un complex tratament interior, vd invit gi in

ultimele pagini ale revistei pentru ceea ce ar fi trebuit sd fie

editorialul numdrului.

Bruno Andregoiu

lnapoi la Lucia

Spectacol: Lucia de Lammemour, Opera Na{ion16 Romdnd, Bucuregti;

o montare dupd premiera de la Opera Nationald Romdnd din laEi

Manager: Beatrice Rancea; Regia: Andrei $erban; Scenografia: arh. Octavian NeculaiAsist. Scenograf: arh. Ana Cristianl/ladimir luganu

Text: arh. Octavian Neculai; Foto: Opera Nationald Bucuregti

Ma intorc in timp amintindu-mi despre montarea de la Opera

Nalionald din lagi, despre cum am lucrat cu acest mare regi-

zor gi un mare dificil, Andrei $erban, despre intelnirea cu

Doamna Beatrice Rancea, pe atunci Directoarea Operei dinlagi, a carei energie face ca orice sa fie posib l, despre gAndi

rea unui decor de operd pe o scend de oper6, despre trecerea de la montarea pe o scena de teatru la montarea pe o

scena de opera Ei despre faptul cd nu e uEor sd lucrezi cu o

legenda, mai ales cdnd aceastd legendd e vie, te urmdreEte, te

,,atacd", te impinge spre granitele exigentei artistice.

Acum montarea de la Opera Nalionald BucureEti mi se pare gi

mai dificild, in condi\iile in care am avut in fata o scend mai

maTe, cu alte date tehnice gi alta echipd de scend; ceea ce

parea o adaptare a fost pdnd la urmd o revenire asupra

crealiei ini{iale

Povestea Luciei trebuie agezatd intr-un context aparte de

ceea ce a fost pdnd acum, in conditiile in care regizorul i aprivit viata diferit de la montare la montare, imbogdtindu-iliniile destinului gi inconjurdnd-o de o lume din ce in ce mai

similard de ceea ce vedem azi in jurul nostru.

Ceea ce mi s-a pdrut important de la inceput a fost cd prin

miqcdri simple, dar in acelaqi timp evidenliind travaliul multimii,

scena sd devina vie. Spa{iul imaginat al cur-!ii interioare tipiceunei cazarme-cetate, devine arena pentru spectatorii cdderii

Luciei in maqinatiile miqeliei gi ldcomiei: un spaliu cu multe

scari-grilaje turnuri, cotloane de int6lnire a celor doi

indragosti{i Lucia gi Edgardo gi apoi locurile disperdrii. Spa{iul

arene cufte, cutia cu spaliere qi frdnghii, locul corlului nup{ialgi al crimei este un tot intr-o dinamicd Ei o mecanicd inspirata

din mecanica decorurilor baroce sau mai tdrziu scenotehnica

din filmele lui D.W. Griffith. Arena corului trebuia sa dispard,

acoperitd de migcarea qi agresivitatea planurilor inclinate, a

cdderii Ei transformdrii cutiei cu spaliere Ei fr6nghii intr-unmonstru care anun{d moaftea.

Cred cd pe scena Operei Nalionale Bucuregti ceea ce la prima

vedere pare la fel, in realitate este o atmosferd diferitd de

montdrile de pdnd acum, un spaliu ce poate fi umplut cu mult

mai mul{i oameni, un spa{iu in care aceEti oameni sa poatd forfoti gi in acelaqi timp un spa{iu care sd-gi pastreze rdceala,

apdsarea senzatiei de inchisoare ospiciu.

IO AGENDA

ii*1

i\iiii!i!1

nil:t i i

,i 1

\i i1i

FEBRUARIE - MARTIE 2OT7 ] 1