Consiliul JJudeþean ooferãcopiilor ddin mmediul rruralºansa dde aa ddevenisportivi dde pperformanþã preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi ºipreºedintele Federaþiei Române de Fotbalau semnat protocolul de colaborare privindînfiinþarea la Iaºi a unui Centru Naþional dePregãtire pentru copii sub 14 ani, proveniþidin mediul rural PAGINA 8

Cele mmai mmulte ddrumurijudeþene vvor iintra îîntr-uunamplu pproces dde rreabilitareplenul Consi-liului Judeþean aaprobat moderni-zarea a 61 de kilo-metri de drumjudeþean, prin cre-dit de angajament PAGINA 2

Iaºul, pol al medicinei din România

Premierã mmedicalã iinternaþionalãla SSpitalul dde NNeurochirurgieCel mai performant robot din lume, destinat chirurgiei spinale ºi neurochirurgiei, afost folosit în premierã pentru efectuarea unei operaþii de coloanã vertebralã, laSpitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”. Sistemul care a costat 1,2 milioanede euro a fost achiziþionat cu fondurile Consiliului Judeþean Iaºi. PAGINA 3

Iaºul vva aavea ooSalã PPolivalentãnouã, ccu 115.000de llocuri„Este timpul sã arãtãm cã putemderula un proiect de mare amploare”,susþine preºedintele Consiliului Jude-þean, Maricel Popa PAGINA 2

Problemele ddindomeniul IIT,discutate llaConsiliul JJudeþeanProprietatea intelectualã în industriaIT ºi obþinerea brevetelor de invenþieau fost doar douã dintre temele dedezbatere din cadrul întâlnirii organi-zatã de Consiliul Judeþean Iaºiîmpreunã cu Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã Euronest, în parte-neriat cu Clusterul IT PAGINA 4

Premierã la Teatrul Luceafãrul

„Petricã ººi LLupul”,o ffantezie mmuzical-coregraficã ppentrutoate vvârsteleDorind sã ofere publicului producþiiinedite ºi atrãgãtoare, Teatrul Luceafã-rul din Iaºi a prezentat duminicã, 24februarie, o nouã premierã. „Petricã ºi lupul”, dupã Serghei Prokofiev, este un spectacol nonverbal, o fantezie muzical-coregraficã pentrutoate vârstele. PAGINA 11

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 5 – februarie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

E-GGovernment –– pprimadin sseria dde cconferinþe la nnivel îînalt dde lla IIaºiau participat experþi în domeniu din 13 þãri membre UE darºi din afara spaþiului comunitar au fost abordate temeprecum conectarea comunitãþilor, guvernarea ºi interacþiuneadigitalã ºi comunitãþile reziliente PAGINA 5

Ioan Stoian: „Avem, încã, foarte multe proiecte europene afectate de birocraþie”

Alin Aivãnoaei: „Modernizarea drumurilor judeþene, cel mai important demers”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 9

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 44 - CCooooppeerraarree rreeggiioonnaallãã PPaaggiinnaa 55 - CCooooppeerraarree ttrraannssffrroonnttaalliieerrãã PPaaggiinniillee 66-77 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 88 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittaattee ccoonnssiilliieerriiPPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJPPaaggiinnaa 1111 - SSuuggeessttiiii ººii îînnttrreebbããrriiPPaaggiinnaa 1122 - TTrraaddiiþþiiii.. DDeessttiinnaaþþiiii

Gaz în toate comunele judeþului!

Douã magistrale de gaz metan urmeazã sã fie construite pe teritoriul judeþului Iaºi. Acestea vor traversa judeþul ºi vor totaliza 80 de km. ReprezentanþiiSocietãþii Naþionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” au venit deja la Iaºi pentru stabilirea detaliilor referitoare la dezvoltarea infrastructurii de trans-port din judeþ ºi construcþia celor douã magistrale care vor traversa 19 comune, dar vor deservi 30 de unitãþi administrativ-teritoriale PAGINA 6-7

Consiliul JJudeþeanse iimplicã îînprevenireabullyingului îînmediul eeducaþionalbullyingul este o formã de abuz aparte care se manifestãprintr-un comportament agresiv,intenþionat, repetat asupra aceluiaºi copil, din partea altcuiva, iar în relaþiile interperso-nale se caracterizeazã prin deze-chilibru de forþe PAGINA 2

Angajãri îîn sspitale PAGINA 3

Maricel Popa:„„AA vveenniitt mmoommeennttuull ssãã ddiissccuuttããmm ddeesspprree rraaccoorrddaarreeaa llaa ggaazz îînn ffiieeccaarree ccoommuunnãã””

Reprezentanþii ccelor mmai mmari agenþii dde tturism ddin RRoma, lla IIaºiTimp de douã zile, reprezen-tanþii celor mai mari agenþiide profil din capitala Italiei auvizitat Iaºul pentru a cunoaºtecele mai importante obiectiveturistice ºi unitãþi de cazare,pentru a vedea care este cali-tatea serviciilor pe care aces-tea le pot oferi PAGINA 5

bullyingul este o formã de abuzaparte care se manifestã printr-uncomportament agresiv, intenþio-nat, repetat asupra aceluiaºicopil, din partea altcuiva, iar înrelaþiile interpersonale se caracte-rizeazã prin dezechilibru de forþe conform studiului „Fenomenulbullying în unitãþile de învãþã-mânt” – primul de acest tip dinRomânia, aproape jumãtate din-tre copiii din þara noastrã (46%)au fost la un moment sau altulvictime ale bullying-ului, 53% din-tre aceºtia fiind fete ºi 47% bãieþi

Plenul Consiliului Judeþean a aprobat,în ultima ºedinþã, realizarea proiectului„Egalitate de ºanse prin parteneriate acti-ve în oferirea de servicii ºi resurse de pre-

venire a bullyingului în mediul educaþio-nal”, de cãtre Centrul Judeþean de Resur-se ºi Asistenþã Educaþionalã (CJRAE) Iaºi,în calitate de aplicant, în vederea finanþã-rii acestuia în cadrul Programului ERAS-MUS+, acþiunea referitoare la mobilitateapersoanelor în scopul învãþãrii.

Proiectul îºi propune îmbunãtãþireaserviciilor psihopedagogice de prevenireºi gestionare a bullyingului în mediul edu-caþional prin intervenþia coerentã în echipeintra/interinstituþionale la nivel judeþeanpentru promovarea egalitãþii de ºanse. Prinaceasta se urmãreºte, în mod special, for-marea specialiºtilor CJRAE prin schimb deinformaþii ºi bune practici la nivel euro-pean în prevenirea ºi gestionarea bullyin-gului în mediul educaþional, dezvoltareareþelei de servicii ºi resurse pentru tineri ºiadulþi prin construirea de parteneriateinterinstituþionale. Totodatã, se are în vede-re abordarea coerentã ºi unitarã a servicii-

lor educaþionale la nivelul comunitãþii princonstruirea unei hãrþi de servicii ºi resursepentru tineri ºi adulþi, dar ºi creºtereanumãrului de tineri ºi adulþi informaþi asu-pra noilor strategii de prevenire ºi gestio-nare a bullyingului în mediul ºcolar prinimplementarea unui program de consilierea pãrinþilor ºi profesorilor.

Proiectul se va derula timp de 14luni, începând cu 1 octombrie 2019.Finanþarea solicitatã este în sumã de20.950 euro.

Centrul Judeþean de Resurse ºi Asis-tenþã Educaþionalã Iaºi, care va implemen-ta proiectul, are experienþã în derularea deproiecte pe fonduri nerambursabile, deru-lând pânã în acest moment trei proiecteERASMUS+ s ºi având în derulare un pro-iect pe fonduri externe nerambursabileaferente Mecanismului financiar SpaþiulEconomic European 2014-2021 ºi Meca-nismului financiar norvegian 2014-2021.

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2

Plenul Consiliului Judeþean a aprobat

la ultima ºedinþã modernizarea a 61

de kilometri de drum judeþean, prin

credit de angajament.

Cea mai mare porþiune de drum (29kilometri), propusã pentru repara-þii, este pe DJ 282: Româneºti –

Podu Iloaiei – Popeºti – Mãdârjac, inves-tiþia estimatã fiind de 58.333,224 mii lei.

Vor fi efectuate, de asemenea, lucrãripe DJ 244D, limita judeþului Vaslui –Dolheºti – Ciorteºti – Coropceni, pe olungime de 11,2 km, în valoare de16.107, 878 mii lei. Din procesul de

modernizare va face parte ºi drumuljudeþean 201C, limita judeþului Neamþ –Rãchiteni – intersecþie DN28, cu o lungi-me de 5,8 km, precum ºi DJ 249E,Tomeºti – Þuþora, cu o lungime 7,8 km,intervenþii pentru care sunt necesaresumele de 11.525,193 mii lei, respectiv12,929,877 mii lei.

Cu suma de 15.324,65 lei vor fi rea-lizate lucrãri pe 8 km din drumul jude-þean 208L, Paºcani – Brãteºti – Miroslo-veºti ºi pe alþi 6,8 km din DJ 208O Cio-horãni – Cozmeºti pentru care se vor alo-ca 12.269,742 mii lei.

În urmãtoarea perioadã, alte aproxi-mativ 20 de drumuri judeþene vor intra înproces de reabilitare ºi modernizare pemãsurã ce vor fi finalizate ºi actualizateproiectele tehnice.

Cele mai multe drumuri judeþene vorintra într-un amplu proces de reabilitare

¸

„Este timpul sã arãtãm cã putem derula un proiect de mare amploare”, susþinepreºedintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa

Ca urmare a solicitãrii ConsiliuluiJudeþean, în vederea identificãrii înapropierea municipiului a unui terenadecvat construirii unei sãli de sport demari dimensiuni, consilierii locali dinMiroslava ºi-au dat girul ca 6,7 ha sã fietransferate din domeniul privat al comu-nei în domeniul privat al judeþului Iaºi ºiadministrarea CJ.

La rândul lor, consilierii judeþeni auvotat în unanimitate preluarea în pro-prietate a terenului care va deveni bunde interes public judeþean, aºa cum estecondiþia impusã de Compania Naþionalãde Investiþii pentru a putea fi inclus înprogramul de alocãri bugetare (benefi-

ciarul trebuie sã fie ºi proprietar al

terenului). „Facem paºi importanþi înceea ce priveºte proiectul de construirea Sãlii Polivalente, cu 15.000 locuri, iarasta nu poate decât sã ne bucure. Rãs-punsul Companiei Naþionale de Investi-þii, care ne-aa confirmat cã existã fonduripentru acest demers al nostru, este încãun motiv sã ne determine sã acþionãmcu ºi mai multã energie pentru finaliza-rea acestui proiect. Iaºul este un oraºmare, activitate sportivã de înaltã calita-te avem, iubitori de sport, de asemenea,aºadar, sunt motive suficiente sã nemobilizãm sã trecem propriu-zzis cãtreconstrucþia acestui complex care sãdeserveascã nu doar oraºul. Este timpulsã arãtãm cã putem derula un proiect demare amploare”, a spus preºedinteleConsiliului Judeþean, Maricel Popa.Conform hotãrârii, Consiliul Judeþean seobligã ca în decursul acestui an sã obþi-nã finanþarea obiectivului, iar în termende trei ani de la primirea fondurilor sãfinalizeze construcþia sãlii.

Consiliul JJudeþean sse iimplicã îîn pprevenireabullyingului îîn mmediul eeducaþional

Iaºul va avea o SalãPolivalentã nouã, cu 15.000 de locuri

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE23¸

Cel mai performant robot dinlume, destinat chirurgiei spi-nale ºi neurochirurgiei, a fost

folosit în premierã pentruefectuarea unei operaþii de

coloanã vertebralã, la SpitalulClinic de Urgenþã „Prof. Dr.

Nicolae Oblu”. Sistemul carea costat 1,2 milioane de euroa fost achiziþionat cu fonduri-le Consiliului Judeþean Iaºi.

M inistrul Sãnãtãþii, Sorina Pintea, aparticipat la Spitalul de Neurochi-rurgie „Prof. Dr. Nicolae Oblu” la

intervenþia realizatã de specialiºtii ieºeni cuajutorul Mazor X. „„VViinn ddeessttuull ddee ddeess llaa IIaaººiiººii aassttaa ppeennttrruu ccãã aaiiccii lluuccrruurriillee aauu îînncceeppuutt ssããssee mmiiººttee îînn ddoommeenniiuull ppee ccaarree îîll ccoonndduucc..MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii iinntteennþþiioonneeaazzãã ssãã ffaaccããiinnvveessttiiþþiiii îînn aappaarraattuurrãã mmeeddiiccaallãã,, îînn eecchhiippaa-mmeennttee ººii cchhiiaarr îînn ssppeecciiaalliiººttiiii ppee ccaarree îîiippuutteemm pprreeggããttii aaiiccii,, aassttffeell îînnccââtt IIaaººuull ssããddeevviinnãã uunn ppooll aall mmeeddiicciinneeii îînn RRoommâânniiaa””, aspus ministrul Sãnãtãþii Sorina Pintea.

Beneficiarul primei intervenþii efectua-te cu robotul de ultimã generaþie este unbarbat de 56 de ani, victima unei cãderi dela înãlþime, diagnosticat în urma acestuiaccident cu fracturã de coloanã. „„CCuu aajjuuttoo-

rruull aacceessttuuii rroobboott ss-aa ffããccuutt oo ffiixxaarree mmiinniimmiinnvvaazziivvãã.. EEssttee uunn mmoonnttaajj lluunngg,, pprreessuuppuunnâânnddoopptt ººuurruubbuurrii iinnttrroodduussee pprriinn iinncciizziiii mmiiccii,, ddeeaapprrooxxiimmaattiivv uunn cceennttiimmeettrruu ººii ccuu oo ttiijjãã ddiinnttiittaann.. PPaacciieennttuull nnuu aarree ddeeffiicciitt mmoottoorr,, dduuppããooppeerraaþþiiee aacceessttaa ssee vvaa ppuutteeaa ddeeppllaassaa ººii îînnccââtteevvaa zziillee vvaa ppuutteeaa pplleeccaa aaccaassãã.. MMaazzoorr XXeessttee uunn ssiisstteemm ddee gghhiiddaarree aa ººuurruubbuurriilloorriinnttrroodduussee.. CCuu ssiigguurraannþþãã ccãã vviiiittoorruull mmeeddiiccii-nneeii llaa nniivveell mmoonnddiiaall vvaa ffii rroobboottiiccaa ººii nnooii aammrreeuuººiitt ccuu sspprriijjiinnuull aauuttoorriittããþþiilloorr ssãã iimmppllee-mmeennttããmm îînnccãã ddee aaccuumm aacceesstt ssiisstteemm.. NNee-aammddoorriitt ddiinnttoottddeeaauunnaa ssãã aadduucceemm iinnoovvaaþþiiiillee

ccaarree aauu pprriinncciippaall ssccoopp ccrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiiiaaccttuulluuii mmeeddiiccaall.. PPaacciieennþþiiii ttrreebbuuiiee ssãã ssiimmttããccãã ssuunntt ttrraattaaþþii llaa nniivveell eeuurrooppeeaann ººii aassttaa sseeîînnttââmmppllãã aassttããzzii llaa IIaaººii””, a afirmat dr . LucianEva, managerul Spitalului Clinic de Urgen-þã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”.

„„EEssttee oo iinnvveessttiiþþiiee mmaaii mmuulltt ddeeccââtt nneeccee-ssaarrãã îînnttrr-uunn ssppiittaall ddee îînnaalltt nniivveell ccuumm eesstteecceell ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee.. EEssttee uunn mmoommeennttiimmppoorrttaanntt ppeennttrruu ttooaattãã eecchhiippaa aacceessttuuii ssppii-ttaall,, ddaarr mmaaii aalleess ppeennttrruu ppaacciieennþþiiii ccaarree vvoorrbbeenneeffiicciiaa ddee aassttffeell ddee iinntteerrvveennþþiiii.. AAssttããzzii,,vvoorrbbiinndd ddee rroobboottiiccãã îînn nneeuurroocchhiirriiuurrggiiee,,

ppuutteemm ssttaa aallããttuurrii ddee cclliinniiccii pprreeccuumm cceeaa ddiinnVViieennaa ssaauu LLaauussaannnnee.. MMãã bbuuccuurr ccãã eexxiissttããiinniiþþiiaattiivvãã îînn ssppiittaalleellee nnooaassttrree,, ccãã ppuutteemm aajjuu-ttaa ffiinnaanncciiaarr uunniittããþþiillee mmeeddiiccaallee ººii ccãã rreeuuººiimmîîmmpprreeuunnãã ssãã ooffeerriimm ppaacciieennþþiilloorr uunn aaccttmmeeddiiccaall ddee ccaalliittaattee ººii ccoonnddiiþþiiii ssppiittaalliicceeººttiimmooddeerrnnee””, a precizat preºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi, Maricel Popa.

Operaþia se face mai întâi virtual, pebaza softurilor pe care le are acest robot,sistemul preia aceste date, ulterior, el vaghida chirurgul exact acolo unde trebuiefãcutã intervenþia. Aceasta este de o acura-teþe aproape perfectã.

Din echipa medicalã care a realizat o-peraþia au fãcut parte doctorii Cezar Popes-

cu ºi Bogdan Costãchescu de la SpitaluluiClinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”,asistaþi de specialiºti strãini. Dupã cel puþin10 intervenþii, medicii români vor puteaopera singuri, fãrã ajutor.

proiectul a fost coordonat deConsiliul Judeþean Iaºi, pentruspitalele ºi instituþiile beneficiaredin judeþ, aplicantul principalfiind Ministerul Sãnãtãþii

La Institutul Regional de Oncologie afost lansat, în prezenþa preºedintelui Consi-liului Judeþean Iaºi, Maricel Popa, ºi aministrului Comunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale, Alexandru Petrescu, proiec-tul „Asigurarea accesului la servicii desãnãtate în regim ambulatoriu pentru popu-laþia judeþului Iaºi”, proiect cofinanþat dinFondul European pentru Dezvoltare Regio-nalã prin Programul Operaþional Regional2014-2020.

Obiectivele acestui proiect sunt creº-terea accesibilitãþii ºi calitãþii serviciilor desãnãtate, precum ºi achiziþionarea de apa-raturã medicalã ºi echipamente moderneprin atragerea de fonduri europene careasigurã procesul de modernizare a ambula-toriilor.

Instituþiile medicale din judeþul Iaºi aurecuperat fondurile investite pentru îmbu-nãtãþirea serviciilor medicale acordate înambulatorii.

Consiliul Judeþean Iaºi a fost coordo-natorul proiectului pentru spitalele ºi insti-tuþiile beneficiare din judeþ, aplicantul prin-cipal fiind Ministerul Sãnãtãþii. În total, aufost recuperaþi 13,5 milioane de lei (apro-ximativ 3 milioane de euro). Cea mai maresumã a revenit Direcþiei de Sãnãtate Publi-cã, 9.141.302 lei (douã milioane de euro).Institutul de Psihiatrie Socola a primit1.701.895 lei (370.000 de euro). Spitalul

Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”a recuperat 1.376.865 lei, (300.000 deeuro), iar Spitalul Municipal de UrgenþãPaºcani, 608.689 lei (130.000 de euro),Institutul Regional de Oncologie Iaºi –520.806 lei (113.000 euro), Spitalul Clinic„Dr. C.I. Parhon” – 141.505 lei (30.000 deeuro), Municipiul Iaºi – 44.006 lei (9.500de euro), iar Municipiul Paºcani – 26.411lei (5.700 de euro).

Asigurarea accesului la servicii de sãnãtateîn regim ambulatoriu pentru ieºeni

În spitalele subordonate ConsiliuluiJudeþean Iaºi vor fi angajate în perioadaurmãtoare peste 50 cadre medicale. Con-silierii judeþeni au aprobat suplimentareaposturilor la Spitalul Clinic de UrgenþãPentru Copii „Sfânta Maria” Iaºi ºi la Spi-talul Clinic de Obstetricã-Ginecologie„Cuza Vodã” Iaºi .

În primul caz, numãrul de medici rezi-denþi va creºte cu 38, conform repartizãriiMinisterului Sãnãtãþii, dupã susþinerea ºipromovarea examenului de rezidenþiat.

În vederea completãrii unei linii degardã, în cadrul Laboratorului de analize

medicale vor mai fi angajaþi 2 biologideoarece, acum, cea de-a doua linie degardã a spitalului este asiguratã doar sâm-bãta ºi duminica. Totodatã, în cadrul com-partimentului de îngrijiri paliative a unitã-þii medicale va fi scos la concurs un postde asistent medical.

La Spitalul Clinic de Obstetricã-Gine-cologie „Cuza Vodã”, numãrul cadrelormedicale va fi suplimentat cu 14 medicirezidenþi ºi 5 asistenþi medicali, aceºtiadin urmã fiind angajaþi la Neonatologie II,secþie unde funcþioneazã Centrul Regionalde Terapie Intensivã Neonatalã.

AAnnggaajjããrrii îînn ssppiittaallee

„Iaºul, un pol al medicinei din România”

Premierã medicalã internaþionalãla Spitalul de Neurochirurgie

”Pentru neurochirurgia din Iaºi ºi dinaceastã þarã este un moment isto-ric. Viitorul în medicinã la nivel

mondial va fi cu siguranþã robotica, înurmãtorii 10-20 de ani. Noi am reuºit, cusprijinul autoritãþilor la nivel central ºi local,sã implementãm încã de acum acest sistemrobotic” – Lucian Eva, manager Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu“ Iaºi

Proprietatea intelectualã înindustria IT ºi obþinerea bre-vetelor de invenþie au fostdoar douã dintre temele de

dezbatere din cadrul întâlniriiorganizatã de Consiliul

Judeþean Iaºi împreunã cuAsociaþia de Dezvoltare

Intercomunitarã Euronest, înparteneriat cu Clusterul IT.

La discuþii au participat SecretarulGeneral al Ministerului Cercetãrii ºiInovãrii, Dan Popescu, Directorul

General al Oficiului de Stat pentru Inven-þii ºi Mãrci, Ionuþ Barbu, reprezentanþi aidomeniului IT ºi ai mediului academicprecum ºi ai domeniului economic.„Industria de software ºi servicii este unadintre cele mai performante pe care le areîn prezent România. Este domeniul careare printre cei mai numeroºi angajaþi ºiacesta este un fapt îmbucurãtor. Este deasemenea de apreciat prezenþa investito-rilor externi dar ne dorim ºi susþinem lafel de mult iniþiativele locale. De aceea,vrem sã ne implicãm în problemele pecare le aveþi ºi sã gãsim o rezolvare a lordeoarece, viitorul tot mai multor industriidepinde de modul în care vor reuºi sã sealinieze la avansul tehnologic. Intenþio-nãm sã iniþiem ºi sã organizãm o zi spe-cialã a IT. Am discutat deja în acest senscu reprezentanþii Consiliului JudeþeanNeamþ, Agenþiei de Dezvoltare Nord Est ºi

Rubik Hub, incubatorul de afaceri de laPiatra Neamþ precum ºi cu reprezentanþiiConsiliului Judeþean Bacãu. De aseme-nea, dorim sã organizãm sesiuni de infor-mare ºi mese rotunde unde specialiºtiidomeniului ºi cei ai mediului academicsã poatã interacþiona în vederea pregãtiriiºi absorbþiei forþei de muncã deoarece, lanivelul judeþului, domeniul IT reprezintãmai bine de 6% din PIB. Aºteptãm propu-neri ºi din partea reprezentanþilor acestuisector de activitate”, a spus, în deschide-rea întâlnirii, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, Maricel Popa.

„La Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii(MCI) existã o direcþie care monitorizeazãAxa 1- din Programul Operaþional Com-

petitivitate 2014-22020 (POC) ºi pot sã vãanunþ cã fost aprobat ghidul de cãtreAutoritatea de management iar în martie,urmeazã sã fie lansatã competiþia. Aºtep-tãm sã depuneþi proiecte. Pânã atunciînsã, am venit pentru a ne spune care vãsunt problemele ºi pentru a stabili cum leputem rezolva împreunã cu dumneavoas-trã”, a spus secretarul general al Ministe-rului Inovãrii ºi Cercetãrii, Dan Popescu.

Unul dintre subiectele larg dezbãtuteîn cadrul întâlnirii a fost acela al transferu-lui tehnologic. „Din pãcate, existã o pro-blemã în ceea ce priveºte partea legislati-vã cu privire la transferul tehnologic. Suntuniversitãþi ºi institute de cercetare care aucapacitãþile necesare pregãtirii în domeniu

dar, din pãcate, lipseºte acea verigã, aceaparte reglementatã din punct de vederelegal care sã permitã acest transfer cãtrefirme, motiv pentru care, O.G. 57/2002,privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltareatehnologicã ar trebui modificatã, de aceea,acum lucrãm la propuneri în acest sens”,a mai spus Dan Popescu.

„Principala noastrã activitate esteaceea de a înregistra ºi examina cererilede brevet din domeniul proprietãþiiindustriale oferindu-lle titularilor acestoradrepturile exclusive doar în România. Deaceea vom dezbate pe larg modul în carese obþin aceste brevete de invenþii ºimãrci ºi cum trebuie întocmitã docu-mentaþia în vederea brevetãrii. Una dintre

marile probleme la nivel naþional esteaceea cã, deºi existã invenþii foarteimportante, documentaþiile care le înso-þesc sunt de slabã calitate, ceea ce con-duce la respingere”, a afirmat directorulgeneral al Oficiului de Stat pentru Inven-þii ºi Mãrci (OSIM), Ionuþ Barbu.

„La nivelul Judeþului Iaºi ºi al regiu-nii Nord-EEst în domeniul IT a existat unnumãr foarte mare de proiecte depuse ºiaprobate, este potenþial ºi sunt resurseumane ºi companii dispuse sã inves-teascã inclusiv în partea de cercetare ºide punere pe piaþã de noi tehnologii. Nedorim sã avem astfel de întâlniri în care,dincolo de concurenþa inerentã dintredumneavoastrã, sã putem discuta ºi pro-iecte colaborative, aspecte care vãvizeazã ºi care pot genera rezultate lanivel de industrie. Putem gãsi împreunãsoluþii care sã conducã la depãºirea mairapidã a problemelor. Totodatã, putemoferi consultanþã gratuitã oricãrei com-panii interesatã sã acceseze fonduri peapelurile destinate industriei IT, pe POC,pe Programul Operaþional Regional, saupe programele Comisiei Europene”, adeclarat Alina Popa, director executivEuronest, coordonatorul Clusterului ITcare numãrã în acest moment peste 80companii, universitãþi ºi autoritãþi locale,fiind premiat cu medalia de bronz decãtre Uniunea Europeanã.

Participanþii la discuþii au stabilit caastfel de întâlniri sã aibã loc periodic, iarla acestea sã participe ºi reprezentanþi aiministerelor.

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42COOPERARE REGIONALÃ

Ucraina intenþioneazã sã apli-ce sistemul românesc de des-centralizare a instituþiilor de statºi de organizare ºi regionalizare.

Reprezentanþi ai consiliilor locale ºiraionale, primari, membri ai executivuluiºi aleºi ai Consiliului Regional din regiu-nea Viniþa – Ucraina, au venit la Iaºi pen-tru a se informa cu privire la modul deorganizare administrativã regionalizare ºidescentralizare, alocãri bugetare ºi pro-iecte transfrontaliere. „Am venit la dum-neavoastrã pentru a afla mai multe despremodul în care vã organizaþi ºi vã dezvol-taþi. Pânã în anul 2020, toatã administraþianoastrã se va schimba ºi reorganiza, însensul cã, toate cele 13 consilii raionale,care sunt acum, vor deveni consilii reuni-te, cu personalitate juridicã distinctã.Legea administraþiei publice locale, aºacum este în România, este ceea ce vremsã implementãm ºi noi în Ucraina, de ace-ea avem nevoie de sprijinul ºi consiliereadumneavoastrã”, a spus Anatolii Oliinyk,

preºedintele Consiliului Regional Viniþa.În cadrul schimbului de experienþã, dele-gaþia ucraineanã a vizitat Aeroportul Inter-naþional Iaºi ºi comuna Tomeºti.

„Consider cã este un schimb de expe-rienþã util în ceea ce priveºte demersuriledumneavoastrã în drumul cãtre Europa.Sunt acþiuni pe care sunteþi nevoiþi sã leimplementaþi din mers de aceea, aveþinevoie de sprijin, iar noi vã stãm la dispo-ziþie, în virtutea relaþiilor pe care le avem.Între Viniþa ºi Iaºi este o colaborare veche,deja unele primãrii de la noi au începutdemersuri pentru înfrãþiri cu primãrii de ladumneavoastrã. Iaºul are experienþã în atra-gerea de fonduri nerambursabile, putemface împreunã proiecte transfrontalierepentru a vã putea ajuta. Universitatea deArte George Enescu de la Iaºi a încheiatdeja un parteneriat cu Universitatea de Artedin Viniþa, urmând ca între acestea sã serealizeze schimburi de experienþã atât întreprofesori cât ºi între studenþi. În Viniþa, înultimii ani, au avut loc schimbãri radicale ºivã felicit pentru asta”, a afirmat, în cadrulîntâlnirii, preºedintele Consiliului Judeþean,

Maricel Popa. În luna decembrie a anuluitrecut, o altã delegaþie din Viniþa a fostla Iaºi, într-un schimb de experienþã îndomeniul asistenþei sociale, manifes-

tându-ºi interesul faþã de modul în careau fost concepute ºi implementate stra-tegiile în acest domeniu. ConsiliulJudeþean are încã din anul 2006, un

parteneriat de colaborare cu Adminis-traþia Naþionalã de Stat Viniþa în domeniiprecum industrie, agriculturã, sãnãtate,învãþãmânt, turism ºi transport.

Judeþul Iaºi, model de bunã practicã pentru regiunea Viniþa

Problemele din domeniul IT,discutate la Consiliul Judeþean

au participat experþi în dome-niu din 13 þãri membre UE dar ºidin afara spaþiului comunitar au fost abordate teme pre-cum conectarea comunitãþilor,guvernarea ºi interacþiunea digi-talã ºi comunitãþile reziliente

e-Government, prima dintre conferinþele lanivel înalt care se vor desfãºura la Iaºi înperioada deþinerii de cãtre România a

preºedinþiei Consiliului Uniunii Europene, aavut loc la Palatul Culturii, organizatã fiind deMinisterul Comunicaþiilor ºi Societãþii Informa-þionale în parteneriat cu Consiliul Judeþean.

„„ÎÎmmii rreevviinnee ddeeoosseebbiittaa oonnooaarree ddee aa ffii eeuucceell ccaarree vvãã uurreeaazzãã bbuunn vveenniitt aaiiccii,, llaa IIaaººii,, îînnccaappiittaallaa iissttoorriiccãã aa RRoommâânniieeii,, llaa aacceesstt eevveennii-mmeenntt ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt,, ccâânndd þþaarraa nnooaassttrrããddeeþþiinnee pprreeººeeddiinnþþiiaa rroottaattiivvãã aa CCoonnssiilliiuulluuii UUnnii-uunniiii EEuurrooppeennee.. NNee bbuuccuurrãã ººii nnee oonnoorreeaazzãã ttoott-ooddaattãã ffaappttuull ccãã MMiinniisstteerruull CCoommuunniiccaaþþiiiilloorr ººiiSSoocciieettããþþiiii IInnffoorrmmaaþþiioonnaallee aa aalleess IIaaººuull ppeennttrruuaacceeaassttãã ccoonnffeerriinnþþãã.. ÎÎnn ccaalliittaattee ddee pprreeººeeddiinntteeaall CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ggããsseesscc tteemmaa aacceessttoorrccoonnssffããttuuiirrii ccaa ffiiiinndd uunnaa ffooaarrttee iimmppoorrttaannttããppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa ººii iimmpplleemmeennttaarreeaa ddiiggiittaa-lliizzããrriiii llaa nniivveelluull UUEE,, bbaazzaattãã ppee iinntteerrooppeerraabbiillii-

ttaattee,, îînnccrreeddeerree ººii sseeccuurriittaattee.. PPiiaaþþaa UUnniiccããDDiiggiittaallãã rreepprreezziinnttãã,, ddiinnccoolloo ddee ddeezziiddeerraattee,, ooaaddeevvããrraattãã nneecceessiittaattee,, iiaarr llaa aacceeaassttaa ssee ppooaatteeaajjuunnggee ddooaarr pprriinn ccoonneeccttaarreeaa ccoommuunniittããþþiilloorr..SSee ººttiiee ccãã gguuvveerrnnaarreeaa eelleeccttrroonniiccãã sspprriijjiinnããpprroocceesseellee aaddmmiinniissttrraattiivvee,, îîmmbbuunnããttããþþeeººtteeccaalliittaatteeaa sseerrvviicciiiilloorr ººii ssppoorreeººttee eeffiicciieennþþaaiinntteerrnnãã aa sseeccttoorruulluuii ppuubblliicc,, ddee aacceeeeaa,, llaa nniivveellllooccaall ººii jjuuddeeþþeeaann,, ssuunntteemm iinntteerreessaaþþii ddee ddeezz-vvoollttaarreeaa aacceessttuuii ddoommeenniiuu.. SSeerrvviicciiiillee ppuubblliiccee

ddiiggiittaallee rreedduucc ssaarrcciinnaa aaddmmiinniissttrraattiivvãã ppeennttrruuîînnttrreepprriinnddeerrii ººii cceettããþþeennii,, ffããccâânndd ccaa iinntteerraaccþþii-uunniillee aacceessttoorraa ccuu aaddmmiinniissttrraaþþiiiillee ppuubblliiccee ssããffiiee mmaaii rraappiiddee ººii mmaaii eeffiicciieennttee,, mmaaii pprraaccttiicceeººii mmaaii ttrraannssppaarreennttee,, ddaarr ººii mmaaii ppuuþþiinn ccoossttiissii-ttooaarree.. ÎÎnn pplluuss,, iinntteeggrraarreeaa uuttiilliizzããrriiii tteehhnnoollooggiiii-lloorr ddiiggiittaallee îînn ssttrraatteeggiiiillee ddee mmooddeerrnniizzaarree aaaaddmmiinniissttrraaþþiiiilloorr ppooaattee ppeerrmmiittee oobbþþiinneerreeaa ddeebbeenneeffiicciiii eeccoonnoommiiccee ººii ssoocciiaallee ssuupplliimmeennttaarreeppeennttrruu ssoocciieettaattee îînn aannssaammbblluull ssããuu””, a afir-

mat, la deschiderea conferinþei, preºedinte-le Consiliului Judeþean, Maricel Popa.

„„PPeennttrruu pprriimmaa ccoonnffeerriinnþþãã ddee îînnaalltt nniivveell,,IIaaººuull aa ffoosstt oo ooppþþiiuunnee ffiirreeaassccãã,, ddeeooaarreeccee eesstteeuunn ppooll ddee ccoonncceennttrraarree îînn IITT eexxttrreemm ddee iimmppoorr-ttaanntt.. AAccuumm,, llaa IIaaººii,, iinndduussttrriiaa IITT aa ddeeppã㺺iitt aaggrrii-ccuullttuurraa,, rreepprreezzeennttâânndd 66%% ddiinn PPIIBB-uull jjuuddeeþþuulluuii,,iiaarr ccuu ppeessttee 2200 ddee mmiiii ddee ppeerrssooaannee aannggaajjaattee îînnIITT ººii ccuu ccââtteevvaa mmiiii îînn zzoonnaa ccoonneexxãã,, nnuu ppoott ssããssppuunn ddeeccââtt ccãã vviiiittoorruull eessttee uunnuull bbuunn.. AAcceeaassttãã

ccoonnffeerriinnþþãã vviinnee ssãã ccoonnffiirrmmee bbuunnaa eevvoolluuþþiiee aaddoommeenniiuulluuii ººii ssãã ccoonnttrriibbuuiiee llaa ccoonnssoolliiddaarreeaaaacceesstteeii rraammuurrii eeccoonnoommiiccee îînn jjuuddeeþþ.. NNee ddoorriimmccaa aattââttaa vvrreemmee ccââtt ddeeþþiinneemm pprreeººeeddiinnþþiiaa CCoonnssii-lliiuulluuii UUnniiuunniiii,, ssãã ppuutteemm ccoonnttrriibbuuii llaa eelliimmiinnaarreeaaddiivveerrggeennþþeelloorr îînn ddiiffeerriittee ddoossaarree ppee ccaarree RRoommââ-nniiaa llee aarree ddee ggeessttiioonnaatt îînn sseeccttoorruull ddiiggiittaall.. AAººaadduuccee îînn aatteennþþiiaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ccââtteevvaa ddoossaarreeîînncchhiissee ccuu ssuucccceess ddee ccããttrree þþaarraa nnooaassttrrãã îînnccee-ppâânndd ccuu 11 iiaannuuaarriiee.. UUnnuull ddiinnttrree aacceesstteeaa eesstteeRReeuuttiilliizzaarreeaa ddaatteelloorr ddiinn sseeccttoorruull ppuubblliicc,, uunnddoossaarr eexxttrreemm ddee iimmppoorrttaanntt,, ccuu uunn eeffeecctt pprraagg-mmaattiicc îînn vviiaaþþaa cceettããþþeenniilloorr ººii ffiirrmmeelloorr llaa nniivveelleeuurrooppeeaann.. UUnn aallttuull,, îînncchhiiss ssããppttããmmããnnaa ttrreeccuuttãã,,eessttee EEuurrooppaa DDiiggiittaallãã,, uunn pprrooggrraamm îînn ccaaddrruullccããrruuiiaa ss-aauu ssttaabbiilliitt lliinniiiillee ddee iinnvveessttiiþþiiii ppeennttrruuppeerriiooaaddaa 22002211-22002277 îînn sseeccttoorruull ddiiggiittaall,, eesstteeuunn pprrooggrraamm ccee vvaa aavveeaa ffiinnaannþþããrrii ppeennttrruu cceennttrreeddee sseeccuurriittaattee cciibbeerrnneettiiccãã,, iinnvveessttiiþþiiii îînn iinntteelliiggeenn-þþãã aarrttiiffiicciiaallãã,, îînn pprroommoovvaarreeaa llooccuurriilloorr ddee mmuunn-ccãã,, îînn zzoonnaa ddee îînnaallttãã tteehhnnoollooggiiee””, a afirmat încadrul conferinþei, Ministrul Comunicaþiilor ºiSocietãþii Informaþionale, Alexandru Petrescu.

Discuþiile din cadrul evenimentului auavut ca teme conectarea comunitãþilor,guvernarea ºi interacþiunea digitalã, ºicomunitãþile reziliente. Au participat experþiîn domeniu din 13 þãri membre UE dar ºidin afara spaþiului comunitar.

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ25

E-Government – prima din seria deconferinþe la nivel înalt de la Iaºi

Judeþele Iaºi ºi Neamþ vor fi printreprincipalele destinaþii de city break pentrufirmele de turism din Roma. Timp de douãzile, reprezentanþii celor mai mari agenþiide profil din capitala Italiei au vizitat Iaºulpentru a cunoaºte cele mai importanteobiective turistice ºi unitãþi de cazare, pen-tru a vedea care este calitatea serviciilor pecare acestea le pot oferi.

„„EEssttee pprriimmuull ggrruupp ddee aaggeennþþiiii ddee ttuurriissmmccaarree aa vveenniitt îînn nnuummããrr aattââtt ddee mmaarree îînn zzoonnaa ddeennoorrdd eesstt aa þþããrriiii.. MMaajjoorriittaatteeaa aa aauuzziitt ddee ppootteenn-þþiiaalluull ttuurriissttiicc ººii ccuullttuurraall ddee aaiiccii,, aavvâânndd cclliieennþþiiccaarree ss-aauu iinntteerreessaatt ddee ppaacchheettee ttuurriissttiiccee ccaarreeppoott ffii ooffeerriittee.. DDee aacceeeeaa,, îînn aacceessttee zziillee vvoorrvviizziittaa jjuuddeeþþeellee IIaaººii ººii NNeeaammþþ.. LLee-aamm ppoovveessttiittccââttee cceevvaa ddeesspprree aacceeaassttãã zzoonnãã ººii aauu vveenniitt ssããvvaaddãã ppeerrssoonnaall””, a spus consulul onorific alRepublicii Italiene la Iaºi, Erico Novella. Pre-ºedinþii consiliilor judeþene de la Iaºi ºi

Neamþ s-au întâlnit cu membrii delegaþieipentru a creiona un proiect de colaborarecomun. „„IIaaººuull aarree cceeaa mmaaii vveecchhee uunniivveerrssiittaa-ttee ddiinn þþaarrãã,, cceell mmaaii vveecchhii tteeaattrruu nnaaþþiioonnaall ddiinnRRoommâânniiaa,, aaiiccii aa ffiiiinnþþaatt pprriimmuull tteeaattrruu eevvrreeiieessccddiinn lluummee,, eessttee ccaappiittaallaa nnooaassttrrãã iissttoorriiccãã,, eesstteeuunn jjuuddeeþþ îînn ccaarree ttrreeccuuttuull ººii pprreezzeennttuull sseeîîmmpplleetteesscc.. EEssttee oorraaººuull îînn ccaarree ss-aa mmuuttaattppeennttrruu oo vvrreemmee,, îînn PPrriimmuull RRããzzbbooii MMoonnddiiaall,,gguuvveerrnnuull ddee aattuunnccii aall RRoommâânniieeii.. ÎÎnn aapprrooppiiee-rree,, aavveemm ddeeaalluurriillee CCoottnnaarriilloorr,, ccuu cceellee mmaaiivveecchhii ppooddggoorriiii,, aavveemm ccee aarrããttaa cceelloorr ccaarree vvoorrssãã nnee vviizziitteezzee.. PPuutteemm ffaaccee uunn ppaarrtteenneerriiaattîînnttrree cceellee ddoouuãã jjuuddeeþþee,, NNeeaammþþ ººii IIaaººii,, aassttffeellîînnccââtt ttuurriiººttiiii ssãã ppeettrreeaaccãã zziillee ddee nneeuuiittaatt””, aafirmat în cadrul întâlnirii preºedintele Con-siliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa.

„„AAºº vvrreeaa ccaa îînnttââllnniirreeaa ddee aazzii ssãã ffiiee uunnaaddee bbuunn aauugguurr ººii ssãã ppuutteemm,, îînn vviiiittoorruull ffooaarrtteeaapprrooppiiaatt,, ssãã îînncchheeiieemm ccââtt mmaaii mmuullttee ccoollaa-

bboorrããrrii.. MMãã bbuuccuurr ccãã aaþþii aalleess ssãã nnee ccuunnooaaºº-tteeþþii llaa nnooii aaccaassãã,, nnuu ddooaarr ddiinn cceeeeaa ccee aauuppoovveessttiitt aallþþiiii ddeesspprree nnooii,, aavveemm oo þþaarrãã eexxttrraa-oorrddoonnaarr ddee ffrruummooaassãã,, ppooppoorruull nnoossttrruu eesstteeuunnuull ffooaarrttee pprriimmiittoorr ººii ddee aassttaa vvãã vveeþþii ccoonn-

vviinnggee ººii îînn zziilleellee uurrmmããttooaarree ccâânndd vveeþþii vviizziittaacceellee ddoouuãã jjuuddeeþþee””, a spus Ionel Arsene,preºedintele Consiliului Judeþean Neamþ.Unul dintre obiectivele trecute în revistã dedelegaþia italianã a fost ºi Aeroportul Inter-

naþional Iaºi. Reprezentanþii firmelor de tu-rism italiene s-au arãtat interesaþi de cola-borãri cu firme similare din Iaºi ºi Neamþ,în vederea încheierii unor parteneriate ºischimburi de turiºti.

Reprezentanþii celor mai mari agenþii de turism din Roma, la Iaºi

Consiliul Judeþean a aprobat,în cadrul reuniunii din februa-

rie, realizarea proiectului„Model of Institutional Cross-Border Collaboration for Rai-sing the Employability of Stu-dents” (Model de colaborareinstitutionala transfrontalierapentru creºterea angajabilitã-þii absolvenþilor de liceu), decãtre Centrul Judeþean de

Resurse ºi Asistenþã Educaþi-onalã Iaºi, în calitate de par-tener, în cadrul programuluiJoint Operational Program-me Romania — Republic Of

Moldova ENI 2014-2020.

La solicitarea Inspectoratului ªcolarJudeþean Iaºi, Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã

(CJRAE) Iaºi realizeazã anual studiul

privind inserþia ºcolarã ºi profesionalã aabsolvenþilor în urma cãruia s-a identi-ficat, an de an, o categorie numeroasãde tineri care nu continuã studiile ºi nusunt încadraþi în muncã, dupã ºase lunide la finalizarea studiilor. Astfel, se con-siderã cã este necesarã identificareaunui model de bune practici în creºtereaangajabilitãþii absolvenþilor de liceu înjudeþul Iaºi, aceeaºi nevoie find consta-tatã ºi la partenerii educaþionali dinRepublica Moldova.

Astfel, la solicitarea Direcþiei Educa-þie Ungheni – Republica Moldova, CJRAEIaºi (în calitate de Partener 1) a semnatacorduri de parteneriat pe problematicacreºterii angajabilitãþii absolvenþilor deliceu, cu urmãtoarele instituþii: DirecþiaEducaþie Ungheni – Republica Moldova(Aplicant), Asociaþia Obºteascã pentruCopii ºi Tineret „Fãclia” – RepublicaMoldova (Partener 2), Asociaþia Alternati-ve Sociale Iaºi – România (Partener 3).Proiectul „Model de colaborare instituþio-nalã transfrontalierã pentru creºterea

angajabilitãþii absolvenþilor de liceu” îºipropune ca prim obiectiv general creºte-rea cooperãrii transfrontaliere între insti-tuþiile de învãþãmânt în vederea îmbunã-tãþirii ratei de ocupare a tinerilor în zonaeligibilã, în timpul implementãrii proiec-tului. Primul obiectivul specific va fi dez-voltarea unei abordãri multidisciplinarepentru creºterea gradului de pregãtire aelevilor de liceu din judeþul Iaºi ºi Raio-nul Ungheni pentru piaþa muncii, pe bazaanalizei / planificãrii / implementãrii încomun (ºcoalã, tineri, angajatori etc.).

Alte obiective specifice ale proiectuluisunt creºterea eficienþei a 10 ºcoli þintã dinjudeþul Iaºi ºi Raionul Ungheni, în vedereacreºterii capacitãþii de angajare a elevilorde liceu pe piaþa muncii ºi creºterea gra-dului de ocupare a forþei de muncã pentru300 de elevi de liceu de pe ambele maluriale frontierei româno-moldoveneºti.

Bugetul proiectului este de 348.559,7euro, iar finanþarea se realizeazã prinMecanismul european ºi presupune con-tribuþia partenerului în procent de 10%.

Colaborare ttransfrontalierã ppentru ccreºtereaangajabilitãþii aabsolvenþilor dde lliceu

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roINTERVIU62

- DDoommnnuullee pprreeººeeddiinnttee,, pprrooiieeccttuullrraaccoorrddããrriiii llaa ggaazz aa ccoommuunneelloorr iieeººeenneeppaarree ssãã ssee ccoonnssttiittuuiiee,, ppee nneeaaººtteeppttaattee ººiipprriinn nnaattuurraa aaººtteeppttããrriilloorr ggeenneerraattee,, îînnpprriinncciippaalluull ppuunncctt ddee iinntteerreess iinnvveessttiiþþiioo-nnaall.. CCuumm aa pprriinnss vviiaaþþãã aacceesstt pprrooiieecctt??

- Este o investiþie îndrãzneaþã, mare,necesarã. O magistralã de gaz de ase-menea dimensiune nu s-a mai fãcut lanoi de prin anii 60. În 2014, pe vremeacând eram secretar de stat la MinisterulEconomiei ºi aveam în subordine com-pania Transgaz, am început sã dezvol-tãm acest proiect. Cunoºteam foarte

bine valea Prutului, problemele genera-te de lipsa lemnului de foc din zonã ºiam hotãrât sã punem în practicã ideeaconstruirii a douã magistrale noi de gazacolo. Sã nu uitãm, totuºi, cã multãlume din zona ªtefãneºti se încãlzeºteîncã cu balegã de vacã ºi paie, iar maijos, spre Vaslui, cu coceni de porumbsau beldii de floarea soarelui... Atunciam pus în practicã un masterplan peaceastã temã ºi s-a luat hotãrârea carespectivele magistrale noi sã plece dela Leþcani spre Andrieºeni, prima, iarcealaltã din Mogoºeºti spre Cozmeºti.

- CCââtt vvoorr aavveeaa ddee aaººtteeppttaatt iieeººeenniiiippeennttrruu aa vveeddeeaa ppuuss îînn pprraaccttiiccãã pprrooiieecc-ttuull aadduuccþþiiuunniiii ddee ggaazz??

- Cu siguranþã nu este un proiect caresã înceapã astãzi ºi sã se termine mâine!Nu este uºor... La ora actualã, Transgaz,care va construi cele douã magistrale,face studiile de fezabilitate. Este un pro-iect de duratã, de câþiva ani, sunt paºi defãcut, dar noi, în paralel, vom constitui ºiinfrastructura în comune.

- CCee pprreessuuppuunnee aassttaa??- Sã lãmurim un lucru: nu înseam-

nã cã localitãþile pe unde nu va trececonducta nu vor avea gaz. De exemplu,conducta trece prin Schitu Duca, dargazul va merge ºi spre Dolheºti ºi Cior-teºti. Acesta este cursul firesc, tip fagu-re. Unitãþile administrativ-teritoriale seconstituie în asociaþii de dezvoltareintercomunitarã, deoarece conducta degaz nu poate fi individualã. Sunt proiec-te comune. Asta nu înseamnã cã încelelalte comunitãþi, pe unde nu trecemagistrala, cum ar fi cele de pe lângãPaºcani, nu vor putea beneficia de pro-iect... Un alt exemplu este cel al comu-nei Aroneanu, cã tot am vãzut discuþii înspaþiul public legate de subiect, însã ceide acolo pot sã tragã gazul direct de laIaºi, cã sunt doar 4 km, nu trebuie sã seconstituie într-un ADI. Asociaþiile dedezvoltare intercomunitarã sunt pentrumagistrale noi de gaz.

- CCaarree eessttee rroolluull aacceessttoorr AADDII-uurrii,,aassoocciiaaþþiiii ddee ddeezzvvoollttaarree iinntteerrccoommuu-nniittaarrãã??

Douã magistrale de gaz metanurmeazã sã fie construite pe teritoriuljudeþului Iaºi. Acestea vor traversajudeþul ºi vor totaliza 80 de km. Repre-zentanþii Societãþii Naþionale de Trans-port Gaze Naturale „Transgaz” au venitdeja la Iaºi pentru stabilirea detaliilorreferitoare la dezvoltarea infrastructuriide transport din judeþ ºi construcþiacelor douã magistrale care vor traver-sa 19 comune, dar vor deservi 30 deunitãþi administrativ-teritoriale. Aceº-tia au discutat cu preºedintele Consi-liului Judeþean, Maricel Popa, apoi,împreunã, au avut o întâlnire cu pri-marii din judeþ.

Transgaz exploateazã peste 13 miide km de conductã pe întreaga suprafa-þã a þãrii. Aceste conducte formeazãSistemul Naþional de Transport (SNT).

Actuala strategie a Transgaz vine înîntâmpinarea consiliilor judeþene, învederea extinderii ºi dezvoltãrii SNT peîntreg teritoriul þãrii. „Iaºul va deveni unnod energetic. Transgaz are în derulare– fiind deja în etapa derulãrii licitaþiei,proiectul Oneºti – Gherãieºti – Leþcani.Este o conductã de 163 de km, careasigurã creºterea siguranþei de exploa-tare a zonei de nord-eest a þãrii ºi creea-zã o capacitate suplimentarã pentru ali-mentarea Republicii Moldova”, a afir-mat Ion Tãtaru, directorul Departamen-tului de Dezvoltare din cadrul Transgaz.

La întâlnire a fost prezent ºi MihaiLeontin Leahu, directorul Departamentu-lui Proiectare ºi Cercetare Transgaz, carea menþionat cã „proiectele Oneºti – Ghe-rãieºti – Leþcani ºi Ungheni – Chiºinãusunt complementare ºi vor asigura capa-citatatea de transport a interconectãriiUngheni – Iaºi. care a fost realizatã în2014. Se va asigura ºi o magistralã detransport spre Chiºinãu, precum ºi ali-mentarea zonei de nord-eest a Moldoveiºi, implicit, a municipiului Iaºi. Noi amproiectat ºi urmeazã sã concretizãm încãdouã extinderi ale sistemului de transportdin zonã, la care se vor putea racordaaproape toate localitãþile din judeþul Iaºi”.

Primãriile ieºene au înfiinþat dejadouã asociaþii de dezvoltare intercomu-

nitarã (ADI) pentru a putea implementaproiectele de construire a magistralelorºi de conectare la acestea.

Pentru se putea racorda la reþeauade gaz, cele douã asociaþii înfiinþate înacest moment (asociaþia nord-est, dincare fac parte comunele Dumeºti,Româneºti, Movileni, Gropniþa, Focuri,Coarnele Caprei, Fântânele, Þigãnaºi,Vlãdeni, Probota, Andrieºeni, ªipote,Bivolari, Plugari, Erbiceni, Trifeºti ºiasociaþia sud-est constituitã de comu-nele Ciorteºti, Comarna, Costuleni,Cozmeºti, Dobrovãþ, Dolheºti, Grozeºti,Gorban, Moºna, Prisãcani, Rãducãneni,Schitu Duca, Ungheni, Mogoºeºti) tre-buie sã întocmeascã studiile de fezabi-litate ºi sã concesioneze sistemele dedistribuþie. Fiecare dintre comunelemembre în cele douã ADI-uri trebuie sãîntocmeascã ºi o analizã a consumuluide gaze naturale în vederea proiectãriicapacitãþilor sistemelor de distribuþie.

Conform specialiºtilor de la Socie-tatea Naþionalã de Transport Gaze Natu-rale „Transgaz”, Prima magistralã va ficonstruitã pe traseul Mogoºeºti –Comarna – Cozmeºti, iar cealaltã petraseul Dumeºti – Andrieºeni. Proiectulva fi finanþat de Guvernul României, prinProgramul Naþional de Dezvoltare Loca-lã 3, dar ºi cu fonduri europene. Lucra-rea va fi realizatã de Transgaz.

Totodatã, Iaºul va deveni un punctnodal în ceea ce priveºte distribuþia degaze. Având în vedere acest lucru,Societatea Naþionalã de TransportGaze Naturale intenþioneazã sã înfiin-þeze la Iaºi un departament de cerceta-re ºi proiectare.

Reprezentanþii Transgaz, aflaþi laIaºi, au discutat în acest sens cu recto-rul Universitãþii Tehnice Iaºi, prof. univ.Dan Caºcaval, ºi cu preºedintele Consi-liului Judeþean, pentru ca departamen-tul în cauzã sã coopteze absolvenþi aiunitãþii ieºene de învãþãmânt. Aceastaeste încã o confirmare a faptului cãînvãþãmântul tehnic ieºean este unul denivel înalt. În acest departament vorlucra ingineri, tehnicieni, specialiºti înproiectare instalaþii de gaze.

„A vvenit mmomentul sã ddiscutãm despre racordarea la ggaz îîn fiecare comunã” are convingerea preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa

Gaz în toate

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INTERVIU27

- Asociaþiile acestea vor fi, pe viitor,chiar ele operatori, îºi vor angaja perso-nal ºi vor putea chiar negocia preþul lagaz. Una este sã negociezi singur ºi altaeste sã o faci în numele a 20 de comune;consum mai mare, discount mai mare.Sunt foarte multe facilitãþi pentru acesteADI-uri. În 2014, când s-a pus în practi-cã proiectul conductei de la Leþcani laUngheni, am rugat primarii din zonelerespective sã formeze o asociaþie, sãdepunã proiecte ºi sã conecteze zonarespectivã. Au considerat cã e scump, lavremea aceea, dar o vor face acum.

- EE ccoossttiissiittoorr??- Magistralele mari sunt costisitoa-

re, tocmai de aceea le face companiaTransgaz, din banii ei. Deja au bugetatpentru acest an lucrarea, vor avea banipentru studiul de fezabilitate, proiectareºi execuþie. Deja paºii sunt trasaþi. Dar,repet, e o lucrare foarte mare... Sã vã dauun alt exemplu: s-a fãcut aducþiunea dinBucium pânã la Poieni, iar acum existã oproblemã acolo pentru cei care vor sã semai racordeze, fiind necesarã o nouãconductã. Din aceastã cauzã, noi am luatîn calcul conducte mari, de 20 de inch.

- DDaarr ccââtt ddee ccoossttiissiittoorr vvaa ffii ppeennttrruucceettããþþeeaannuull ddee rrâânndd??

- Nu va fi foarte costisitor. Sunt tarifenormale de conectare, reglementate deAutoritatea Naþionalã în domeniu. Nefiindun proiect individual, ci unul mare, cuADI-uri, se pot depune proiecte la Minis-terul Dezvoltãrii pentru a se realiza anu-mite lucrãri cu fonduri europene. Practic,magistrala va fi construitã de Transgaz, iarconductele de aprovizionare în comunedin alte fonduri. Vom gãsi resurse deoa-rece ne vom implica ºi noi, ConsiliulJudeþean. Conductele de aprovizionarese vor finanþa de la guvern, din resurselenoastre, sau cu fonduri europene.

- CCâânndd vvoorr aavveeaa ggaazz ttooþþii llooccuuiittoorriiiijjuuddeeþþuulluuii??

- Am mai spus-o ºi o repet: a venitmomentul sã discutãm despre racordarea

la gaz în fiecare comunã. Gazul metan nutrebuie sã mai fie un lux. În câþiva ani, spersã avem conductele de gaz deja montateºi îmi doresc sã nu mai dureze mult pânãvom reuºi sã acoperim tot judeþul. Esteproiectul meu de suflet, mi-am dorit astadin 2014, iar acum proiectul a ajuns lamaturitate. De un singur lucru vor trebuisã fie convinºi ieºenii: vom duce gazul întoate colþurile judeþului!

- SS-aa rreeuuººiitt ddeebbllooccaarreeaa pprrooiieeccttuulluuiiccuu mmaaggiissttrraallaa ddee ggaazz BBâârrllaadd –– VVaasslluuii ––IIaaººii,, aa ddoouuaa mmaaggiissttrraallãã ddee aapprroovviizziioonnaa-rree aa IIaaººuulluuii,, pprrooiieecctt ccaarree eessttee bbllooccaatt ddeemmaaii bbiinnee ddee uunn ddeecceenniiuu??

- Da. Avem deja conducta mare,Oneºti – Leþcani, tronsonul spre Unghenise realizeazã deja ºi vom avea gaz pentruzona Moldovei. Sã nu uitãm cã, în urmãcu câþiva ani, când erau minus 20 de gra-de, se oprea gazul la întreprinderi pentrua nu afecta alimentarea la apartamente,însã acum, dacã s-ar face asta, ar fi onenorocire. Tocmai de asta s-a luat încalcul realizarea unei noi conducte, mari,cu depozite la Oneºti, Gherãieºti –Neamþ, pentru aprovizionarea cu gaz aMoldovei. S-a reuºit, încã din 2009, o adoua alimentare a Iaºului cu gaz, pentrucã întotdeauna trebuie sã ai 2-3 alimen-tãri... Dar, din 2009 stã conducta Bârlad– Vaslui – Iaºi la Grajduri. De ce? Nu s-adat autorizaþie de construcþie! Nimeni nu-ºi asuma rãspunderea pentru lucrãri, pe 3km, sã se realizeze conectivitatea. Amsemnat eu autorizaþia, pe propria rãspun-dere, deoarece este o lucrare de interespublic, pentru a finaliza aducþiunea degaz. Prin urmare, cel puþin cei din zonaCiurea – Grajduri vor avea gaz mult mairepede, chiar pânã la sfârºitul anului.

- UUnn tteerrmmeenn rreeaalliisstt ppeennttrruu cceelleellaalltteezzoonnee......

- Între 2 ºi 4 ani. Primii consumatori voravea gaz în maxim doi ani. De fapt, mergemîn paralel, nu aºteptãm sã ajungã conductala Andrieºeni, ci conectãm consumatoriiimediat ce se realizeazã câte un tronson.

comunele judeþului”

Toate comunitãþile locale vor conºtientiza cât de curând necesitatea introduceriigazului metan... Vrem, cu toþii, sã atragem operatori economici ºi este nevoie degaz mai mult decât orice. Sã nu uitãm cã în momentul de faþã Iaºul are o mare

problemã cu energia electricã, iar crearea unor conducte de gaz de mare capacitate arputea reprezenta o soluþie pentru producerea energiei. Gazul este extrem de nece-sar, o cheltuialã care nu cred cã poate fi contestatã de nimeni, ca ºi utilitate pu-blicã. Pãrerea mea este cã proiectul va dura patru, poate chiar cinci ani, dar, caorice proiect, ca sã ajungi la final trebuie sã porneºti cu primul pas” – Cãtãlin Iulian Martinuº, primarul comunei Dobrovãþ

”Noi am fãcut un sondaj în comunã, pe diferite teme ºi, surprinzãtor, un procentfoarte mare dintre locuitori au menþionat gazul ca pe o necesitate. Lumea estenerãbdãtoare sã afle cât mai multe despre acest subiect, aºteaptã cu toþii

implementarea acestui proiect. La nivel de unitãþi administrativ-teritoriale ne-am con-stituit în asociaþii de dezvoltare intercomunitarã, pentru a putea avansa mai rapid în

cadrul proiectului, deoarece este necesarã parcurgerea unor etape comune ºi aºteptãmacum ca Transgazul sã facã pasul urmãtor. Ar fi o mare realizare implementarea

acestui proiect, dat fiind faptul cã a devenit din ce în ce mai dificil pentrupopulaþie sã-ºi procure combustibilul necesar încãlzirii locuinþelor”– Alina Apostol, primarul comunei Ciorteºti

”Menirea noastrã este aceea de a dezvolta comunitãþile locale. Sper ca pe lângã ceeace am fãcut pânã acum, cu apã, canalizare, ºcoli, sediu primãrie ºi multe altele, sãreuºim sã aducem ºi gazul în comunã. Este un pas spre civilizaþie, o necesitate,

luând în calcul faptul cã lemnele de foc sunt din ce în ce mai scumpe ºi, practic, la 600lei metrul cub nu te mai poþi apropia de ele. Avem multe instituþii în comunã – ºcoli, uni-tate medico-sanitarã, hotel, sector Poliþie de Frontierã, 44 de apartamente, spaþii comer-ciale, avem sute de angajaþi ºi gazul a devenit mai mult decât necesar. Am convingereacã, odatã ce am început acest traseu, vom ºi reuºi sã-l parcurgem ºi nimeni nu vada înapoi” – Liviu Teodorescu, primarul comunei Bivolari

”Orice unitate administrativ-teritorialã îºi doreºte sã aibã o infrastructurã sãnã-toasã care sã conþinã reþea de apã, iluminat public, reþea de gaz, salubritate ºi totceea ce presupune buna funcþionare. Speranþa mea este ca, împreunã cu toþi

reprezentanþii UAT-urilor ºi alãturi de Consiliul Judeþean Iaºi, sã ducem la îndeplinireacest mãreþ proiect cu aducþiunea de gaz! Sunt convins cã va fi unul de duratã, dar dacã

va exista înþelegere ºi colaborare sperãm noi sã ne rezumãm, în limita posibilitãþilor, laun timp cât mai rezonabil în vederea finalizãrii lui. Este un proiect extrem de important ºiesenþial pentru buna funcþionare ºi dezvoltare a comunitãþii noastre care, cu siguranþã, va

avea un impact pozitiv asupra tuturor, atât din punct de vedere material, cât ºi dinpunct de vedere social.” – Paul Mursa, primarul comunei Plugari

”Coordonez activitatea uneia dintre cele douã asociaþii de dezvoltare intercomunitarã, con-stituitã în acest scop, am discutat cu cetãþenii ºi, în marea majoritate, sunt interesaþi deacest proiect. Oamenii se plâng cã întâmpinã mari probleme în a-ºi procura lemnele

pentru încãlzire, mai ales cã în zona noastrã au ajuns sã coste ºi 550 lei tona ºi va fi din ce în cemai greu, pentru cã avem foarte puþine suprafeþe împãdurite. Suntem conºtienþi cã pentru unasemenea proiect este nevoie de timp, nu putem concepe cã se va face totul într-unan sau doi, dar suntem optimiºti cã vom reuºi sã aducem gazul ºi în aceastã partede judeþ. Cetãþenii solicitã proiecte de acest tip ºi vom face tot ce putem pentrua le pune în practicã” – Mihai Plumbu, primarul comunei Movileni

”Am fãcut zilele trecute un sondaj în rândul cetãþenilor ºi a agenþilor economicidin comuna Þigãnaºi ºi peste 600 de persoane ºi-au declarat disponibilitateaimediatã de a se conecta la viitoarea reþea de gaz metan. Iar asta în primul

rând datoritã preþului foarte mare pe care oamenii se vãd nevoiþi sã-l plãteascã pentrulemnele de foc... Chiar dacã, dupã calculele noastre, preþul unui branºament ar

ajunge pe undeva la 2.800 lei, oamenii rãmân încântaþi cu ideea de a avea gazmetan. ªi-au fãcut ºi ei calculele ºi, chiar ºi cu douã guri de foc, tot este

mai economic sã plãteºti gazul decât lemnele, care au ajuns deja la 600lei metrul cub!” – Iulian Chirilã, primarul comunei Þigãnaºi

România intenþioneazã sã devinã un pol energetic în estul Euro-pei, un punct nodal în reþelele regionale de transport de energie,precum ºi un furnizor de energie în acest domeniu. Acesta estemotivul pentru care, la nivel naþional, a fost iniþiat un amplu pro-

iect de conectare a comunitãþilor la reþeaua de gaze naturale. Prin resursele pe care le deþine ºi prin oportunitãþile oferite de

poziþionarea geograficã, România îºi poate asigura un grad ridi-cat de securitate energeticã ºi integrare regionalã. În acest sens,operatorul tehnic al Sistemului Naþional de Transport gaze natu-rale din România (Transgaz) a elaborat Planul de Dezvoltare al

Sistemului Naþional de Transport gaze naturale pentru perioada2016-2025, a cãrui valoare este estimatã la aproximativ 1,6 miliar-de de euro. Suma urmeazã sã fie acoperitã în proporþie de 35 lasutã din surse proprii (aproximativ 560 milioane euro), iar 65 deprocente (1 miliard de euro) vor fi atrase din fonduri europene”.

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 ACTIVITÃTI SPORTIVE¸

preºedintele Consiliului Jude-þean Iaºi ºi preºedintele FederaþieiRomâne de Fotbal au semnat pro-tocolul de colaborare privind înfiin-þarea la Iaºi a unui Centru Naþionalde Pregãtire pentru copii sub 14ani, proveniþi din mediul rural Iaºul va avea ºi un Centru deExcelenþã pentru copii ºi juniori,acordul fiind parafat cu ComitetulOlimpic ºi Sportiv Român

Semnarea protocolului de colaborarevizând înfiinþarea Centrului Naþionalde Pregãtire pentru copii sub 14 ani

a avut loc în cadrul Galei LaureaþilorSportului Ieºean 2018, desfãºurat la în-ceputul acestei luni, la Teatrul Luceafãrul.„„AAmm iinniiþþiiaatt llaa nniivveelluull CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaannoo sseerriiee ddee ppaaººii îînn sspprriijjiinnuull ssppoorrttuulluuii,, mmaaiiaalleess îînn rrâânndduull ccooppiiiilloorr.. AAmm ppeerrffeeccttaatt uunnppaarrtteenneerriiaatt ccuu FFeeddeerraaþþiiaa RRoommâânnãã ddee FFoott-bbaall ppeennttrruu îînnffiiiinnþþaarreeaa uunnuuii cceennttrruu ddee pprree-

ggããttiirree llaa nniivveelluull jjuunniioorriilloorr,, îînn mmoodd ddeeoossee-bbiitt ddiinn mmeeddiiuull rruurraall.. CCJJ IIaaººii vvaa aaccoorrddaa 2200ddee bbuurrssee uunnoorr ccooppiiii ffooaarrttee ttaalleennttaaþþii llaa ffoott-bbaall ººii ccaarree nnuu aauu ººaannssaa ssãã eevvoolluueezzee îînnmmeeddiiuull ddiinn ccaarree pprroovviinn.. AAcceessttaa vvaa rreepprree-zzeennttaa uunn ppuunncctt ddee pplleeccaarree ppeennttrruu ssuussþþiinnee-rreeaa ssppoorrttuulluuii llaa nniivveell jjuuddeeþþeeaann.. AAmm aapprroo-bbaatt ddeejjaa îînn uullttiimmaa ººeeddiinnþþãã ddee pplleenn iinncclluu-ddeerreeaa îînn bbuuggeettuull CCJJ aa uunneeii ssuummee ddee

8844..000000 eeuurroo ppeennttrruu aacceessttee bbuurrssee””, a spusMaricel Popa, preºedintele CJ Iaºi.

„„AAcceesstt pprroottooccooll eessttee eexxttrreemm ddee iimmppoorr-ttaanntt,, ggâânnddiiþþii-vvãã ccãã aapprrooaappee ttrreeii ssffeerrttuurrii ddiinn-ttrree cceeii mmaaii mmaarrii ffoottbbaalliiººttii aaii RRoommâânniieeii ddeedduuppãã RReevvoolluuþþiiee pprroovviinn ddiinn mmeeddiiuull rruurraall..AAssttããzzii,, ssuunntt 1155..000000 ddee ccooppiiii ddiinn ssaatteellee ddiinnRRoommâânniiaa ccaarree jjooaaccãã ffoottbbaall.. PPeennttrruu nnooii,, ffoott-bbaalluull nnuu mmaaii eessttee ddooaarr ppeennttrruu cceeii mmaaii bbuunnii1111 jjuuccããttoorrii,, ccii eessttee ppeennttrruu ffiieeccaarree ddiinnttrreedduummnneeaavvooaassttrrãã ccaarree pprraaccttiiccaaþþii îînnttrr-uunn ffeellssaauu aallttuull aacceesstt ssppoorrtt.. UUllttiimmaa iinniiþþiiaattiivvãã,, llaann-ssaattãã ttoott llaa IIaaººii,, eessttee lleeggaattãã ddee ffoottbbaalluull îînnggrrããddiinniiþþee,, uunn pprrooiieecctt ccaarree aa aavvuutt ffooaarrttee mmaarreessuucccceess,, ddee aacceeeeaa,, aamm rreevveenniitt aaiiccii””, adeclarat preºedintele Federaþiei Române deFotbal, Rãzvan Burleanu.

Centrul va reprezenta un punct de ple-care pentru susþinerea sportului la niveljudeþean. Copiii talentaþi din mediul ruralcare au înclinaþie spre fotbal, vor primi ºan-sa de a deveni sportivi de performanþã ºi dea reprezenta judeþul Iaºi la competiþii naþio-nale ºi internaþionale.

Pregãtirea ºcolarã a copiilor va fi asigu-ratã de Liceul cu Program Sportiv Iaºi, înce-pând de la nivelul clasei a V-a, în colabora-re cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi.

Iaºul va avea ºi un Centru de Excelen-þã pentru copii ºi juniori. Acest lucru va fiposibil tot ca urmare a încheierii unui pro-tocol de colaborare, de data aceasta cuComitetul Olimpic ºi Sportiv Român, proto-col ce a fost parafat în cadrul aceleiaºiGale. „„VVrreemm ssãã iiddeennttiiffiiccããmm ccooppiiiiii ttaalleennttaaþþiippeennttrruu ssppoorrttuurriillee oolliimmppiiccee îînn ccaarree IIaaººuull aarreettrraaddiiþþiiee ((jjuuddoo,, ssccrriimmãã,, ttiirr ssppoorrttiivv,, ccaannoottaajjeettcc)).. IInntteennþþiiaa nnooaassttrrãã eessttee aacceeeeaa ddee aa ccrreeaaccaaddrruull nneecceessaarr ccaa llaa uurrmmããttooaarreellee oolliimmppiiaa-ddee,, jjuuddeeþþuull nnoossttrruu ssãã aaiibbãã ddiinn nnoouu ccaammppiioonniioolliimmppiiccii,, aaººaa ccuumm ss-aa îînnttââmmppllaatt îînn 22001122,,ccâânndd,, AAlliinn MMoollddoovveeaannuu aa ccuucceerriitt mmeeddaalliiaaddee aauurr llaa ttiirr ssppoorrttiivv””, a spus preºedinteleConsiliului Judeþean, Maricel Popa.

„„EEuu iiuubbeesscc IIaaººuull,, oo ddaattãã ppeennttrruu ccãã îînnccaarriieerraa mmeeaa ddee ssppoorrttiivv aamm ppeettrreeccuutt oobbuunnãã ppaarrttee aaiiccii,, llaa aannttrreennaammeenntt ººii ccoommppee-ttiiþþiiii,, ººii aa ddoouuaa ooaarrãã ppeennttrruu ccee aa ddaatt ººii cceevvaa ddaa ddee aazzii îînnaaiinnttee ssppoorrttuulluuii.. VVãã aassiigguurr

ccãã,, oorrii ddee ccââttee oorrii nnee vveeþþii cchheemmaa,, vvoomm ffiiaallããttuurrii ddee dduummnneeaavvooaassttrrãã ººii vvoomm sspprriijjiinniiaaccttiivviittaatteeaa ssppoorrttiivvãã ddiinn IIaaººii””, a afirmatpreºedintele Comitetului Olimpic ºi Spor-tiv Român, Mihai Covaliu.

Cei mai buni sportivi, antre-nori ºi profesori de sport aianului 2018 au fost premiaþiîn cadrul Galei Laureaþilor

Sportului Ieºean.

Evenimentul a fost organizat de Consi-liul Judeþean Iaºi, împreunã cu DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tineret ºi Inspec-toratul Judeþean ªcolar, gazdã fiind Teatrul„Luceafãrul” din Iaºi.

Au urcat pe scenã pentru a fi distinºipentru activitatea lor juniori ºi seniori, deo-potrivã, din toate disciplinele sportive,olimpice ºi neolimpice.

Invitat la Gala Laureatilor SportuluiIeºean, Constantin Bogdan Matei, ministrulTineretului si Sportului a spus: „„VVãã ffeelliicciitt

ddoommnnuullee pprreeººeeddiinnttee aall CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddee-þþeeaann ººii vvãã ffeelliicciitt ddoommnnuullee ddiirreeccttoorr aall DDiirreecc-þþiieeii JJuuddeeþþeennee ddee SSppoorrtt ppeennttrruu aacceesstt eevveennii-mmeenntt.. IIaattãã,, sseeaarraa aacceeaassttaa eessttee oo ddoovvaaddãã ccããaattuunnccii ccâânndd mmaaii mmuullttee iinnssttiittuuþþiiii îii ddaauummâânnaa,, lluuccrruurriillee iieess aaººaa ccuumm ttrreebbuuiiee ººii,,aaccuumm,, aavveemm oo ddoovvaaddãã ccãã ssppoorrttuull llaa IIaaººii eesstteellaa lloocc ddee cciinnssttee.. MMiinniisstteerruull TTiinneerreettuulluuii ººiiSSppoorrttuulluuii aaccoorrddãã oo aatteennþþiiee ddeeoosseebbiittãã ttuuttuurroorrssppoorrttuurriilloorr ppeennttrruu ccãã nnee pprreeooccuuppãã ccaa pprroopprriiiinnooººttrrii ccooppiiii ssãã ffaaccãã mmiiººccaarree””..

„„VVrreeaauu ccaa ssppoorrttuull iieeººeeaann ssãã rreennaassccãã ººiivvooii ffaaccee ttoott ccee-mmii ssttãã îînn ppuutteerrii ppeennttrruu aassttaa..SSppoorrttiivviiii ssuunntt pprriimmiiii aammbbaassaaddoorrii aaii þþããrriiii ººiimmeerriittãã ttoott rreessppeeccttuull nnoossttrruu ººii ttoott sspprriijjiinnuull..IInnvveessttiinndd îînn ssppoorrtt,, îînnvveessttiimm îînn ssããnnããttaattee..AAcceessttee nnooii bbaazzee ssppoorrttiivvee ssuunntt ddooaarr uunnppuunncctt ddee ppoorrnniirree””, a menþionat preºedinte-le Consiliului Judeþean, Maricel Popa. Alã-turi de ministrul Sportului, la eveniment au

participat ºi preºedintele ComitetuluiOlimpic ºi Sportiv Român – Mihai Covaliu,Rãzvan Burleanu – preºedintele FederaþieiRomâne de Fotbal, ºi Sorin Babii – preºe-dintele Federaþiei Române de Tir Sportiv,precum ºi Vasile Cîtea – preºedinteleFederaþiei Romane de Box, AlexandruDedu – preºedintele Federaþiei Române deHandbal, ºi George Boroi – secretar gene-ral al Comitetului Olimpic ºi Sportiv Ro-mân. La galã, au fost prezenþi senatori,deputaþi, consilieri judeþeni, primari ºi nuîn ultimul rând, zeci de copii, viitorii spor-tivi reprezentativi ai Iaºului.

„„SSuunntteemm hhoottããrrââþþii ssãã iinnvveessttiimm îînn mmoo-ddeerrnniizzaarreeaa bbaazzeelloorr ssppoorrttiivvee ddiinn jjuuddeeþþ,, ddaarr ººiippeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii CCoommpplleexx ssppoorrttiivvmmooddeerrnn,, ccaarree ssãã îînngglloobbeezzee oo SSaallãã PPoolliivvaa-lleennttãã ddee cceell ppuuþþiinn 1100..000000 llooccuurrii ººii uunn BBaazziinnddee îînnoott ddee ddiimmeennssiiuunnii oolliimmppiiccee.. CCrreedd ccãã

ssppoorrttuull iieeººeeaann îii ppooaattee rreeccããppããttaa llooccuull ddeeaallttããddaattãã,, iiaarr ssppoorrttiivviiii nnooººttrrii ssãã aaiibbãã ddiinn nnoouuººaannssee ssãã ccuucceeaarreeaassccãã mmeeddaalliiii eeuurrooppeennee,,mmoonnddiiaallee ººii oolliimmppiiccee””, a declarat Maricel

Popa, preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi. La evenimentul sportiv organizat deautoritãþile judeþene au participat câtevasute de invitaþi, sportivi ºi antrenori.

Gala Laureaþilor Sportului Ieºean

”Ultima iniþiativã,lansatã tot laIaºi, este

legatã de fotbalul îngrãdiniþe, un pro-iect care a avutfoarte mare succes,de aceea, am revenitaici. Îl felicit pe preºe-dintele Maricel Popa pentru acest proiectîn care cei mai talentaþi 20 de copii dinmediul rural din judeþul Iaºi vor avea ºan-sa sã îºi implineascã visul de a ajungefotbaliºti cunoscuþi” – Rãzvan Burleanu, preºedintele Federaþiei Române de Fotbal

”Consiliul Jude-þean Iaºi vaacorda 20 de

burse unor copii foar-te talentaþi la fotbal ºicare nu au ºansa sãevolueze în mediul dincare provin. Selecþiamicilor sportivi va fi realizatãîn 3 etape, în perioada martie – iulie. Vor fialeºi 80 de copii dintre care în runda a douavor fi selectaþi 40 ºi în final vor rãmâne 20”– Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

”Parteneriatul cuConsiliulJudeþean

reprezintã o garanþieºi un angajamentcã lucrurile propusevor fi duse la bunsfârºit. Vorbim deinfrastructurã, de compe-tiþii în care vor fi antrenaþi sportivii ieºeni ºidespre o colaborare între toate instituþiile,în beneficiul sportivilor” – Mihai Covaliu, preºedintele ComitetuluiOlimpic ºi Sportiv Român

Consiliul Judeþean oferã copiilordin mediul rural ºansa de adeveni sportivi de performanþã

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro CONSILIERI JUDETENI29¸

considerã consilierul judeþeanIoan Stoian (ALDE), secretar alComisiei de studii, prognozeeconomico-sociale, industrie,buget, finanþe ºi al Comisiei deorganizare ºi dezvoltare urbanis-ticã, realizarea lucrãrilor publice,conservarea monumentelor isto-rice, protecþia mediului, ecologieºi patrimoniu, membru în Comi-sia juridicã, ordine publicã, drep-turile omului libertãþi cetãþeneºti

- DDoommnnuullee ccoonnssiilliieerr,, ddeeººii eexxiissttãã mmuullttee cciiffrreeººii ppuuþþiinnee cceerrttiittuuddiinnii,, ddeeooccaammddaattãã,, ccee aaººtteeppttããrriiaavveeþþii ddee llaa ccoonnssttrruuccþþiiaa bbuuggeettaarrãã ppee aannuull îînn ccuurrss??CCrreeddeeþþii ccãã vvaa ppuutteeaa aaccooppeerrii aacceesstt bbuuggeett nneecceessii-ttããþþiillee cceellee mmaaii uurrggeennttee aallee jjuuddeeþþuulluuii??

- Eu am convingerea cã bugetul acesta vaacoperi ºi în acest an marea majoritate a pro-iectelor. În schimb, ca un lucru deosebit deîmbucurãtor, vom avea mult mai multe pro-iecte europene care vor fi implementate efec-tiv ºi atunci, normal, ºi partea de investiþii va fimai mare, deoarece Consiliul Judeþean va tre-bui sã cofinanþeze, sã ajute comunele... Deasemenea, am vãzut modificãri importante ºiîn bugetul naþional – nu ºtiu exact indicatoriicare vor ajunge la Iaºi, dar am vãzut cã sunt

prevãzute sume mult mai mari decât în aniiprecedenþi la Programul Naþional de Dezvolta-re Localã. Sper ca mãrirea aceasta sã sereflecte ºi în bugetul judeþului nostru.

- VVoorr eexxiissttaa,, ddeeccii,, bbaannii ppeennttrruu iimmpplleemmeenn-ttaarree pprrooiieecctteelloorr ppee ccaarree llee aarree îînn lluuccrruu CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann......

- Nu trebuie uitat faptul cã Iaºul a avutexcedent bugetar ºi în 2018, dar ºi în 2017.Deci, niºte sume pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus existã. Acum, depinde foarte multcât vom reuºi sã luãm din banii europeni... Dinpunctul de vedere al cofinanþãrii nu vor fi pro-bleme, mã refer la proiectele aprobate sau încurs de aprobare. ªi sunt multe proiecte! Gân-diþi-vã cã doar în privinþa cooperãrii transfronta-liere avem în jur de 50 de proiecte, mai marisau mai mici, unele de câteva zeci de mii deeuro, altele de aproape un milion de euro. Dinaceste cifre ne putem da seama cã partea deinvestiþii va fi acoperitã.

- VVaa rreeuuººii CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann îînn aacceesstt aann ssããuurrnneeaassccãã ddiinn lloocc aaccttiivviittaatteeaa llaa PPaarrccuull IInndduussttrriiaallddee llaa LLeeþþccaannii,, ppeennttrruu aa ppuutteeaa ccllããddii,, uulltteerriioorr,, nnooiipprrooiieeccttee ddee ttiippuull aacceessttaa îînn jjuuddeeþþuull IIaaººii??

- În mod cert! Trebuie sã facem ceva, de-oarece parcurile industriale sunt proiecte careduc la dezvoltare sigurã. Uitaþi-vã la toate ora-ºele care ºi-au creat parcuri industriale – Plo-ieºti, Cluj, Braºov sau Oradea, cum au reuºit sãse dezvolte. Eu sunt convins cã, în scurt timp,la Parcul Industrial de la Leþcani se vor face toþi

paºii necesari, mai ales cã deja au apãrut soli-citãri, cã sunt firme mari care doresc sã funcþi-oneze acolo. Va trebui doar ca noi sã ne miº-cãm un pic mai repede din punct de vedere albirocraþiei. Problema nu este de dus acolo toa-te utilitãþile, ci este una birocraticã, cãci sunt defãcut foarte mulþi paºi care se împotmolesc înbirocraþie. Din pãcate, la marea majoritate aproiectelor aici sunt întârzierile, în birocraþiaexistentã. Avem, încã, foarte multe proiecteeuropene sau transfrontaliere afectate de biro-craþie, care suferã din aceastã cauzã. Sunt pro-iecte care, deºi au fost depuse de mai bine de

jumãtate de an, încã nu au fost verificate. Pro-babil cã este ºi o problemã de personal la insti-tuþiile care verificã aceste proiecte, însã dinaceastã cauzã avem mari întârzieri.

- CCee ssee vvaa îînnttââmmppllaa,, ttoottuuººii,, ccuu lliippssaa ffoorrþþeeiiddee mmuunnccãã,, ddeeooaarreeccee ttiinnddee ssãã ddeevviinnãã oo pprroobbllee-mmãã ccrruucciiaallãã?? PPooaattee ffii oo ssoolluuþþiiee ddeeffiinniittiivvãã iimmppoorr-ttaarreeaa ddee ffoorrþþãã ddee mmuunnccãã ddiinn ssttaatteellee aassiiaattiiccee ssaauuttrreebbuuiiee ggããssiittãã oo ssoolluuþþiiee îînn ppllaann llooccaall??

- Eu aº merge pe forþa de muncã localã,deoarece sunt încã resurse. Iaºul este unjudeþ care are încã resurse vizavi de forþa demuncã, existã foarte multã lume laþarã care nu are delucru ºi se poateface ceva în aceastãdirecþie. Va trebui,mai întâi, sã facem ceva pentru cei tineri,pentru copii, trebuie gãsitã o formulã de ºco-larizare, de reînfiinþare a fostelor ºcoli profesi-onale, care sã producã meseriaºi, pentru cãsunt foarte multe meserii în care, momentan,nu este mare diferenþã între salariul din strãi-nãtate ºi cel din þarã. Va trebui sã gãsim osoluþie pentru ca elevii sã facã practicã în uni-tãþile industriale, statul sã impulsionezeaceastã practicã. Pe lângã faptul cã firmelecare ar apela la aceastã mãsurã ar avea posi-bilitatea sã-i aleagã pe cei mai buni dintrepracticanþi, dacã statul ar veni ºi cu anumitescutiri de impozite, ar fi foarte bine. Nu trebu-

ie plãtite sume de bani firmelor care ºcolari-zeazã personal, ci ele trebuie impulsionate cureduceri de impozite.

- AAssttaa aarr rreezzoollvvaa ddooaarr ppaarrþþiiaall,, ssãã ssppuunneemm,,pprroobblleemmaa......

- Dar mai existã un lucru... Este nevoieca societatea româneascã sã ajungã la matu-ritate ºi în privinþa relaþiei dintre capital ºi for-þa de muncã. Dacã în statele vestice, din 100de lei produºi de un muncitor 30 la sutã mergcãtre partea de capital, cãtre patronat, ºi 60 lasutã cãtre clasa muncitoare – este exemplul

Germaniei, la noi diferenþelesunt mari. În România 40 lasutã merg cãtre clasa munci-toare ºi 60 la sutã cãtre patro-

nat. Patronatul trebuie sã-ºi dea seama cãnu va putea þine oamenii fãrã sã le mãreascãsalariile. Este inadmisibil sã ai personal plãtitcu salariul minimul pe economie, iar tu sãschimbi maºina din douã în douã luni...

- ÎÎnn aallttãã oorrddiinnee ddee iiddeeii,, ccaarree ssuunntt pprriioorrii-ttããþþiillee CCoommiissiieeii jjuurriiddiiccee,, oorrddiinnee ppuubblliiccãã,, ddrreepp-ttuurriillee oommuulluuii ººii lliibbeerrttããþþii cceettããþþeenneeººttii,, ddiinn ccaarreeffaacceeþþii ppaarrttee??

- A crescut, e drept, infracþionalitatea înmediul rural ºi, fie doar ºi din acest punct devedere, trebuie sã facem mult mai mult pentrusiguranþa cetãþeanului. Consiliul Judeþean facetot ceea ce poate, din punct de vedere legal,pentru a ajuta organele statului cu atribuþii îndomeniu sã-ºi îmbunãtãþeascã activitatea.

dialog cu consilierul judeþeanAlin Aivãnoaei (PMP), membruîn Comisia de organizare ºi dezvoltare urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, conservarea monumentelor istorice, protecþia mediului, eco-logie ºi patrimoniu, membru înComisia pentru învãþãmânt, cer-cetare ºtiinþificã, culturã, culte

- DDoommnnuullee AAiivvããnnooaaeeii,, IIaaººuull vvaa rreeuuººii ssãã ttrreeaa-ccãã,, îînn ssccuurrtt ttiimmpp,, oo bbaarriieerrãã ddeeoosseebbiitt ddee iimmppoorrttaann-ttãã –– uunn mmiilliioonn ddee llooccuuiittoorrii...... CCaarree ccrreeddeeþþii ccãã ssuunnttlluuccrrããrriillee ddee uuttiilliittaattee ppuubblliiccãã ccaarree aarr nneecceessiittaa oonnoouuãã aabboorrddaarree îînn rraappoorrtt ccuu eevvoolluuþþiiaa ppooppuullaaþþiieeii??

- În ultima vreme, majoritatea politicienilorlocali ºi-au concentrat atenþia asupra Autostrã-zii Iaºi – Târgu Mureº, însã dacã mergem 20 dekilometri în judeþ, vom constata cã ne lipsescnecesitãþile de bazã pentru viaþa de zi cu zi. Sãnu mã înþelegeþi greºit, nu spun cã autostradanu este importantã, însã copiii merg la ºcoalãprin noroaie, au toaletele în curte, iar o parte dinieºeni încã nu au apã curentã, canalizare sauluminã. Bariera de un milion de locuitori ne

poate aduce beneficii majore, însã realitatea nearatã cã nu vom face faþã dacã nu regândim totceea ce înseamnã utilitãþi publice, de la reþele-le existente de canalizare, de electricitate ºi nunumai. Avem nevoie de o strategie pe termenlung, coerentã, unitarã, conformã cu realitateadin teren. În planul doi, aº dori sã vãd concreti-zat un amendament al meu, aprobat la proiec-tul de buget al anului trecut, respectiv imple-mentarea Strategiei Smart City la nivelul jude-þului, în vederea realizãrii unei strategii pentrudezvoltarea unui judeþ inteligent, debirocratizat,care sã înglobeze toate unitãþile administrativeale judeþului Iaºi.

- TTooaattãã lluummeeaa eessttee ccuu oocchhiiii ppee bbuuggeett,, ppeeccoonnssttrruuccþþiiaa aacceeaassttaa ccaarree nnee ppooaattee aadduuccee nnuuddooaarr ssuupprraavviieeþþuuiirree,, ccii ººii ddeezzvvoollttaarree.. CCaarree ssuunnttlluuccrruurriillee ccaarree aarrdd mmaaii mmuulltt îînn aacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã??

- La acest moment putem spune cã vomavea un buget care ne va menþine la limita desupravieþuire. Nu se întrevede nicio promisiunede dezvoltare ieºitã din tiparul ultimilor doi ani...De departe, drumurile judeþene sunt cel maiimportant capitol din buget. Starea jalnicã încare se aflã reþeaua de drumuri a dus la o revol-tã a ieºenilor cum nu am mai vãzut de mulþi ani.Masterplanul de transport, votat în plenul Con-siliului Judeþean acum mai bine de trei ani, tre-buie respectat aºa cum a fost asumat, fãrã amâ-

nãri de termene. În acest an, alocãrile Guvernu-lui pentru modernizarea drumurilor judeþene aufost de 6 milioane lei, sumã care nu acoperãnici 5 la sutã din necesarul estimat.

- DDaaccãã aarr ffii ssãã ppuutteeþþii ffiinnaannþþaa ttrreeii oobbiieeccttiivveemmaajjoorree ppeennttrruu jjuuddeeþþuull IIaaººii,, llaa ccee aannuummee vv-aaþþiioopprrii îînn aacceesstt mmoommeenntt??

- Consider cã, la acest moment, moder-nizarea tuturor drumurilor judeþene este celmai important demers pentru noi, ieºenii. Înparalel, aº finanþa extinderea reþelei de apã ºicanalizare. Un alt obiectiv major este Aeropor-tul Internaþional Iaºi, principalul motor de dez-voltare economicã al judeþului ºi conexiuneanoastrã cu exteriorul. Cea de-al treilea dome-niu care necesitã investiþii constante este siste-mul medical ieºean. Chiar dacã, în ultimii ani,Consiliul Judeþean Iaºi a investit considerabilîn unitãþile medicale din subordine, dotarea ºimodernizarea spitalelor trebuie sã fie o acþiuneconstantã. Spitalul Regional de Urgenþã este oprioritate pentru noi, ieºenii, însã nu trebuie sãne îndreptãm atenþia doar cãtre viitoarea struc-turã, în detrimentul celorlalte unitãþi sanitare.Prioritarã este ºi modernizarea Spitalului decopii „Sf. Maria”, o investiþie tãrãgãnatã deprea mult timp din cauza birocraþiei. Avemexemplul investiþiilor în Spitalul de Neurochi-rurgie, unde putem spune cã la Iaºi avem poa-

te cel mai modern centru din þarã. Deci, atuncicând se vrea, se poate.

- CCaarree ssuunntt pprriioorriittããþþiillee CCoommiissiieeii ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânntt,, cceerrcceettaarree ººttiiiinnþþiiffiiccãã,, ccuullttuurrãã ººii ccuulltteeîînn ssppeecciiaall îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa??

- Cea mai mare problemã cu care se con-fruntã sistemul de învãþãmânt în Iaºi cred cã esteabandonul ºcolar. Pe lângã necesitatea unorinvestiþii masive în dotarea ºi modernizarea ºco-lilor, consider cã trebuie amplificate eforturile

noastre de stopare a acestui fenomen. ªtiþi cumse spune... educaþia este cea mai puternicã armãpe care o putem folosi pentru a schimba lumea.De aceea, noi, consilierii judeþeni, împreunã cuinstituþiile abilitate, avem obligaþia sã oferim tutu-ror copiilor ºansa de a putea face acest lucru. Dinpãcate, statisticile ultimilor ani aratã cã situaþiaeste din ce în ce mai îngrijorãtoare ºi cã, în ciu-da eforturilor depuse atât de ONG-uri, cât ºi decãtre instituþiile statului, tot mai mulþi copii aban-doneazã ºcoalã. Aprobarea unei strategii pe ter-men lung, care sã ofere soluþii concrete pentrustoparea abandonului ºcolar, trebuie sã fie o prio-ritate pentru aceastã comisie. Pe aceastã cale,îmi asum acest proiect ºi vã asigur cã, împreunãcu colegii mei din Consiliul Judeþean, vom facetot ce ne stã în putinþã pentru a diminua fenome-nul abandonului ºcolar la nivelul judeþului.

- CCee ººii-aa pprrooppuuss ccoonnssiilliieerruull jjuuddeeþþeeaann AAlliinnAAiivvããnnooaaeeii ppeennttrruu aacceesstt aann??

- O monitorizare atentã a activitãþilor preºedin-telui Consiliului Judeþean Iaºi ºi respectarea pro-gramului de investiþii. În ceea ce priveºte activitateamea de consilier judeþean voi continua sã fiu la felde activ ca ºi pânã în prezent. Cu precãdere pentruacest an, am în vedere depunerea unor proiectecare vizeazã îmbunãtãþirea calitãþii vieþii locuitorilorjudeþului, aºa cum am propus în planul de guver-nare localã prezentat ieºenilor în alegerile din 2016.

„Avem, încã, foarte multe proiecteeuropene afectate de birocraþie”

„Modernizarea drumurilor judeþene,cel mai important demers”

Consilierii

judeþeni, la raport

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.17

privind preluarea în proprietateajudeþului Iaºi ºi administrarea ConsiliuluiJudeþean Iaºi a terenului în suprafaþã de67.335 mp situat în comuna Miroslava,judeþul Iaºi în vederea construirii uneiSãli Polivalente

Art.1 – Se aprobã preluarea în pro-prietatea privatã a judeþului Iaºi ºi admi-nistrarea Consiliului Judeþean Iaºi asuprafeþei de 67.335 mp teren situat înintravilan sat Brãtuleni, conform PUGextins al comunei Miroslava, numãrcadastral 85725, UAT Miroslava în vede-rea construirii unei Sãli Polivalente.

Art.2 – Se aprobã trecerea din dome-niul privat în domeniul public al judeþuluiIaºi a terenului în suprafaþã de 67.335 mp,situat în intravilan sat Brãtuleni, conformPUG extins al comunei Miroslava, numãrcadastral 85725, UAT Miroslava ºi decla-rarea acestuia din bun de interes publiclocal în bun de interes public judeþean.

Art.3 – Judeþul Iaºi – Consiliul Jude-þean Iaºi se obligã ca în decursul anului2019 sã obþinã finanþarea pentru obiecti-vul de investiþii Sala Polivalentã în comu-na Miroslava.

Art.4 – Judeþul Iaºi – Consiliul Jude-þean Iaºi se obligã ca în termen de treiani de la obþinerea finanþãrii sã finalizezeconstrucþia Salã Polivalentã în comunaMiroslava.

Art.5 – Sarcinile menþionate în Hotã-rârea Consiliul Local al Comunei Miros-lava nr.22/07.02.2019 vor fi înscrise încartea funciara a terenului prevãzut laarticolul 1 de la prezenta hotãrâre.

Art.6 – In cazul în care nu sunt res-pectate termenele pentru obþinerea finan-þãrii ºi execuþia lucrãrilor, terenul cunumãrul cadastral 85725, va reveni îndomeniul privat al UAT Comuna Mirosla-va, judeþul Iaºi.

Art.7 – Prevederile prezentei hotãrârivor fi duse la îndeplinire de cãtre DirecþiaEconomicã – Compartimentul Gestiona-rea Patrimoniului care va întocmi proce-sul verbal de predare primire a terenuluiºi înscrierea la OCPI Iaºi a dreptului deproprietate.

HOTÃRÂREAnr.29

privind aprobarea creditului deangajament în valoare de 16.107,878mii lei pentru perioada 2019 – 2020 învederea finanþãrii obiectivului de investi-þie „Modernizare drum judetean DJ244D: limita judeþului Vaslui – Dolhesti– Ciorteºti – Coropceni (intersecþia DN24), km 25+500 – km 38+693”

Art.1 – Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 16.107,878 mii leipentru perioada 2019 – 2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judetean DJ 244D:limita judeþului Vaslui – Dolhesti – Cior-teºti – Coropceni (intersecþia DN 24), km25+500 – km 38+693”, defalcat astfel:

2019: 9.296,088 mii lei,2020: 6.811,790 mii lei.Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direc?ia Eco-nomicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.30

privind aprobarea creditului deangajament în valoare de 11.525,194mii lei pentru perioada 2019 – 2020 învederea finanþãrii obiectivului de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ201C: limita jud. Neamþ – Rãchiteni –int. DN 28, km 10+500 – km 16+350”

Art.1 – Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 11.525,194 mii leipentru perioada 2019 – 2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 201C:limita jud. Neamþ – Rãchiteni – int. DN28, km 10+500 – km 16+350”, defal-cat astfel:

2019: 6.848,091 mii lei,2020: 4.677,103 mii lei. Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direcþia Econo-micã ºi Direcþia Judeþeanã de Adminis-trare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.31

privind aprobarea creditului deangajament în valoare de 12.929,877mii lei pentru perioada 2019 – 2020 învederea finanþãrii obiectivului de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ249E: DN 28 (Tomeºti) – Þuþora, km0+000 – 7+837”

Art.1 – Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 12.929,877 mii leipentru perioada 2019 – 2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249E:DN 28 (Tomeºti) – Þuþora, km 0+000 –7+837”, defalcat astfel:

2019: 9.797,283 mii lei,2020: 3.132,594 mii lei. Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direc?ia Eco-nomicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

Art.3 – Biroul Relaþii Publice, Moni-torul Oficial, Relaþii cu Consiliile Locale,Consilierii Judeþeni ºi Presa va comuni-ca în copie prezenta hotãrâre:

Instituþiei Prefectului Judeþului Iaºi;Direcþiei Judeþene de Administrare a

Drumurilor ºi Podurilor Iaºi;

Direcþiei Tehnice ºi Investiþii;Direcþiei Economice – Serviciul

Buget.

HOTÃRÂREAnr.32

privind aprobarea creditului deangajament în valoare de 58.333,224mii lei pentru perioada 2019 – 2021 învederea finanþãrii obiectivului de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ282D: Româneºti – Podu Iloaiei (inter-secþie DJ 281 Km 14+834) – Popeºti –Mãdârjac, km 6 + 057 – km 14 + 834,km 17 + 684 – km 24 + 036,km 25 + 036 – km 38 + 828”

Art.1 – Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 58.333,224 mii leipentru perioada 2019 – 2021 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 282D:Româneºti – Podu Iloaiei (intersecþie DJ281 km 14+834) – Popeºti – Mãdârjac,km 6 + 057 – km 14 + 834, km 17 +684 – km 24 + 036, km 25 + 036 –km 38 + 828”, defalcat astfel:

2019: 14.622,514 mii lei,2020: 24.907,483 mii lei,2021: 18.803,227 mii lei.Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direcþia Econo-micã ºi Direcþia Judeþeanã de Adminis-trare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.33

privind aprobarea creditului de angajamentîn valoare de 15.324,650 mii lei pentru perioa-da 2019 – 2020 în vederea finanþãrii obiectivu-lui de investiþie „Modernizare drum judeþean DJ208 L: Paºcani – Brãteºti – Mirosloveºti, km0+000 – 8+800”

Art.1 – Se aprobã creditul de angajamentîn valoare de 15.324,650 mii lei pentru perioada2019 – 2020 în vederea finanþãrii obiectivuluide investiþie „Modernizare drum judeþean DJ208 L: Paºcani – Brãteºti – Mirosloveºti, km0+000 – 8+800”, defalcat astfel:

2019: 11.129,460 mii lei,2020: 4.195,190 mii lei. Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direcþia Econo-micã ºi Direcþia Judeþeanã de Adminis-trare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.34

privind aprobarea creditului deangajament în valoare de 12.269,742mii lei pentru perioada 2019 – 2020 învederea finanþãrii obiectivului de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ 208O: Ciohorãni (DN 2) – Cozmeºti ( DJ208), km 2+612 – km 9+441”

Art.1 – Se aprobã creditul deangajament în valoare de 12.269,742mii lei pentru perioada 2019 – 2020 învederea finanþãrii obiectivului deinvestiþie „Modernizare drum judeþeanDJ 208 O: Ciohorãni (DN 2) – Coz-meºti ( DJ 208), km 2+612 – km9+441”, defalcat astfel:

2019: 7.592,429 mii lei,2020: 4.677,313 mii lei. Art.2 – Punerea în aplicare/ducerea

la îndeplinire a prevederilor prezenteihotãrâri va fi asiguratã de Direcþia Econo-micã ºi Direcþia Judeþeanã de Adminis-trare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro SUGESTII SI ÎNTREBÃRI 11¸

Dorind sã ofere publiculuiproducþii inedite ºi atrãgãtoa-re, Teatrul Luceafãrul din Iaºi

a prezentat duminicã, 24februarie, o nouã premierã.

„Petricã ºi lupul”, dupã Serghei Prokofiev, este un

spectacol nonverbal, o fantezie muzical-coregraficã

pentru toate vârstele.

Î n versiunea compozitorului rus,povestea este „spusã” de un naratorcare apare din când în când ºi de

intervenþiile muzicale ale instrumentelorasociate fiecãrui personaj. Prokofiev esteconsiderat unul dintre cei mai importanþimuzicieni ai secolului XX, orientat cãtreexperiment ºi avangardã, care a compuspentru diverse genuri – operã, balet – ºia fost interesat ºi de compoziþiile care seadreseazã publicului tânãr.

„Petricã ºi Lupul” a avut premieraabsolutã în anul 1936 ºi a devenit un cla-sic al genului.

Spectacolul realizat de echipa artis-ticã de la Luceafãrul utilizeazã partiturilemuzicale cunoscute, care sunt punctulde plecare în noua creaþie scenicã.

„Petricã ºi Lupul” este o fantezie muzi-cal-coregraficã în care prim-planul sce-nei îl deþin actorii, mãºtile, muzica ºidansul. Regizorul Ion Ciubotaru ºi cola-boratorii sãi (scenografie Mihai Pastra-magiu, coregrafie Teodor Rãdulescu,consultant muzical Victor Zaharia) auadus compoziþia lui Prokofiev mai aproa-pe de timpul nostru, de ritmurile ºi vi-braþiile lui, printr-un uºor remix. Poves-tea este „spusã” fãrã cuvinte, exclusivpe calea muzicii, prin relaþiile scenicedintre personaje, prin expresivitate cor-

poralã. Ion Ciubotaru a gândit ca ramã aspectacolului ideea de spectacol, demanierã în care se realizeazã o creaþiescenicã. „Am considerat cã e bine sãadaptãm puþin muzica lui Prokofiev, fãrãsã o trãdãm, sã fie mai în ton cu ritmuri-le prezentului, cu aºteptãrile auditive alepublicului de acum. Am subintitulat cre-aþia noastrã fantezie muzical-ccoregraficãtocmai pentru a ne preciza abordarea, aspune publicului cã am pornit de la Pro-kofiev, dar ne-aam ºi jucat cu imaginaþia.Ceea ce îi îndemnãm ºi pe privitori sã

facã, sã viseze cu ochii deschiºi, pentrucã muzica are aceastã calitate extraordi-narã de-aa ne stimula fantezia”, a precizatOltiþa Cîntec, directorul artistic al Teatru-lui Luceafãrul.

Prezentul proiect se înscrie în intenþii-le instituþiei ieºene pentru copii ºi tineretde-a oferi publicului un repertoriu divers,consonant cu arta spectacolului aºa cumeste ea înþeleasã ºi practicatã ºi prin alteorizonturi teatrale. Familiarizarea cu sune-tul specific instrumentelor muzicale din

orchestrele simfonice printr-o formã adec-vatã, în care imaginea scenicã ºi ritmul seasociazã, e un demers modelator pe carearta teatrului trebuie sã ºi-l asume.

Publicul va fi încântat de evoluþiileactorilor Camelia Dilbea, Ioana NataliaCorban (Petricã), George Cocoº (Lupul),Ioana Iordache (Pasãrea), Dragoº Maftei(Rãþoiul), Carmen Mihalache (Pisica),Alex Iuraºcu (Porcul).

Biletele pentru premierã se pot achizi-þiona de la casieria Teatrului sau de pe plat-forma bilet.ro. Preþul unui bilet este 16 lei.

Mircea Pricop (Popeºti): „De ce tre-buie sã aºteptãm noi mereu dupã Consi-liul Judeþean sã ne dea bani pentru dru-muri? Drumul de la Podu Iloaiei laMãdârjac, ce trece prin Popeºti, aratãfoarte rãu de mulþi ani. De ce nu fac cevacei din primãriile acestea pentru a obþinebanii necesari refacerii acestui drum?”

Rãspuns: Consiliul Judeþean Iaºi esteadministratorul întregii infrastructuri dedrumuri de interes judeþean ºi are ca atri-buþie exclusivã, cum prevede Legea admi-nistraþiei publice locale nr. 215/2001, rea-lizarea tuturor activitãþilor de interes publicreferitoare la administrarea drumurilor deinteres judeþean. Mai precis, ConsiliulJudeþean are obligaþia de a asigura stareade viabilitate ºi buna desfãºurare a traficu-lui auto ºi/sau pietonal pentru cei aproape1.000 km de drumuri clasificate de inte-

res judeþean. Vã informãm cã, a fost apro-bat deja un credit de angajament în valoa-re de 58.333,224 mii lei, pentru perioada2019 – 2021, în vederea realizãrii lucrãri-lor de modernizare a drumului judeþeanDJ 282D: Româneºti – Podu Iloaiei –Popeºti – Mãdârjac. Din aceastã sumã,14.622,514 mii lei vor putea fi folosiþi înacest an, 24.907,483 mii lei în 2020 ºi18.803,227 mii lei în 2021.

Radu Marin (Iaºi): „Cum se face cãnu s-aa reuºit valorificarea clãdirii Trans-agropolis de la Leþcani, care este pustiede foarte mulþi ani? Nu existã nimeniinteresat de aceastã investiþie? Ar puteafuncþiona acolo alte instituþii ale judeþu-lui, care nu au spaþii suficiente”.

Rãspuns: „Este un obiectiv realizatcu finanþare europeanã ºi nu i se poateschimba destinaþia. Clãdirea este ocupa-

tã în proporþie de peste 80 la sutã, de mibine de un an. Chiar în luna februarie afost aprobatã acordarea în folosinþaAgenþiei Naþionale pentru Arii NaturaleProtejate a trei spaþii de birouri, în supra-faþã de 38,57 mp, în cadrul Centrului deSprijinire a Afacerilor Transagropolis dinincinta Parcului Agroindustrial Leþcani„Transagropolis Transfrontier Agribusi-ness Support”, pentru o perioadã de unan, cu posibilitate de prelungire, învederea înfiinþãrii structurii teritoriale deprotejare a ariilor naturale în judeþul Iaºi.

George Rotaru (Ruginoasa): „Amînþeles cã se doreºte construirea laRuginoasa a unui centrusportiv pentru fotbal. Sevorbeºte mult despre astadar nu se vede nimic con-cret. Mai este de actuali-tate subiectul?”

Rãspuns: „Primãriacomunei Ruginoasa asolicitat sprijinul Consi-liului Judeþean Iaºi pentrurealizarea unui teren acope-rit de minifotbal, cu suprafaþa de900 mp, drept pentru cares-a oferit sã punã ladispoziþie unteren. Proiectulde hotãrâre pri-vind trecerea din domeniul public al

comunei Ruginoasa în domeniul publical judeþului Iaºi a unui teren în suprafaþãde 1.725 mp a fost respins, consilieriiopoziþiei votând împotrivã”.

Doina Pralea (Iaºi): „Din ce în cemai puþine activitãþi culturale la institu-þiile ieºene. Nu mai existã interes dinpartea publicului pentru proiecte genconcurs care în alþi ani atrãgeau mii departicipanþi, sau nu mai sunt bani?”

Rãspuns: „Dimpotrivã, existã interesatât din partea Consiliului Judeþean, care

are în desfãºurare ample proiecte pri-vind restaurarea clãdirilor diferitor insti-tuþii culturale din Iaºi, cât ºi din parteapublicului. Chiar la Muzeul Naþional alLiteraturii Române a fost dat, zilele tre-cute, startul înscrierilor în cadrul Con-cursului Naþional „Ion Creangã” de crea-þie literarã – Poveºti, ediþia a XXVII-a. Laconcurs pot participa români de pretu-tindeni, care nu sunt membri ai UniuniiScriitorilor (inclusiv din Republica Mol-dova ºi Ucraina). Manuscrisele (maxi-mum 15 pagini), dactilografiate la 2 rân-duri, în 5 exemplare, vor fi însoþite de unmotto se pot expedia în plic timbrat

(imprimate), pânã la data de 31 martie2019 pe adresa Muzeul „Ion

Creangã” (Bojdeuca), str. SimionBãrnuþiu, nr. 4, Iaºi, cod700118, tel. 0747/499488. Deasemenea, în plic va trebui in-serat formatul electronic allucrãrilor. Ca în fiecare an, pre-miile se vor acorda în cadrulZilelor Bojdeucii, evenimentdesfãºurat în perioada 13-14

aprilie 2019. Tot atunci se valansa volumului Poveºtile de la Bojdeu-cã,cu textele autorilor premiaþi la ediþiadin anul 2018. Conform tradiþiei, poveº-tile premiate la aceastã ediþie vor fipublicate în volumul Poveºtile de laBojdeucã, care va fi lansat anul viitor”.

Vestea Judeþului ºi-a propus sãpoarte un dialog permanent cu cetãþenii judeþului Iaºi

ºi nu numai, pe orice temã propusã. Puteþi trimite întrebãrile ºisugestiile dumneavoastrã pe adresa de mail

vesteajudetului@yahoo.com, sau direct la Consiliul Judeþean Iaºi,Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt, nr. 69, Cod poºtal: 700075, cu

specificarea „Pentru ziarul Vestea Judeþului”.

ÎÎnn ddiiaalloogg ccuu dduummnneeaavvooaassttrrãã!!

Premierã la Teatrul Luceafãrul

„Petricã ºi Lupul”, o fantezie muzical-coregraficã pentru toate vârstele

februarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTRADITII. DESTINATII12 ¸ ¸

membrii ansamblului se pre-gãtesc de prima ediþie a Festiva-lului Naþional de Folclor „Con-stantin Arvinte”, eveniment programat în perioada 27 – 31martie, la Iaºi, la care vor luaparte cel puþin 10 ansamblurifolclorice profesioniste din þarã

La numai douã luni de la lansarea ofi-cialã, Ansamblul Artistic Profesionist„Constantin Arvinte” al Consiliului

Judeþean Iaºi susþine concerte la care salade spectacole este deja neîncãpãtoare.

Primul spectacol cu public din acestan – „Zestre mândrã dãruim”, a avut locpe scena Teatrului Luceafãrul ºi i-a avutca invitaþi pe ªtefan Pintilie, Ion Macovei,Maria Costioaia, ªtefan Deaconiþa, Con-stantin Bahrin, Claudia Martinicã, IonUrsache, Cristinel Iordãchioaia, BiatriceDuca. La spectacol a fost prezent ºimaestrul Constantin Arvinte, cel care a

dat numele ansamblului, dar ºi consilierijudeþeni, unii dintre aceºtia, membri aicomisiei de culturã.

Urmând îndemnul lui ConstantinNoica – „în culturã nimic nu trebuie pier-dut, totul trebuie transmis ºi reînnoit”,echipa are un repertoriu bogat, cu piesedin toate zonele etnografice, iar dansuri-le sunt dintre cele mai variate. Colectivulartistic numãrã 13 instrumentiºti, un diri-jor, doi soliºti ºi 16 dansatori.

Ansamblul Artistic Profesionist „Con-stantin Arvinte” al Consiliului JudeþeanIaºi ºi-a fãcut debutul pe marea scenã pe30 noiembrie 2018, prin spectacolul inti-tulat „Mândrã zi de sãrbãtoare”. La primulspectacol au participat nume importanteale folclorului românesc precum MatildaPascal Cojocãriþa ºi ªtefan Cigu, Constan-tin Bahrin, Claudia Martinicã, Sorin Filip,Dan Doboº, Maria Murgoci.

În cadrul acestui eveniment, folclo-ristul, muzicologul ºi dirijorului ieºeanConstantin Arvinte a rãspuns public invi-

taþiei de a accepta ca ansamblul sã-ipoarte numele.

„Sunteþi un ansamblu frumos, foartebine organizat, îmi place ceea ce am auzitºi vãzut pe scenã ºi mã bucur cã judeþulIaºi are un astfel de stindard cultural care

cu siguranþã va reuºi sã îl reprezinte fol-cloric pe marele scene”, spunea atuncimaestrul Constantin Arvinte.

Debutul artistic a fost un succes, iarpãrerea unanimã a specialiºtilor ºi spec-tatorilor a fost aceea cã Ansamblul Artis-tic Profesionist „Constantin Arvinte”poate fi un adevãrat ambasador al jude-þului nu doar în þarã, ci ºi peste hotare.Artiºtii au susþinut reprezentaþii apreciatede public la Palatul Culturii, în cadrulmanifestãrilor dedicate Zilei Naþionale aRomâniei, organizate de Consiliul Jude-þean Iaºi ºi pe 24 Ianuarie 2019, la eve-nimentul dedicat Unirii Principatelor.

De Dragobete, artiºtii au încântatspectatorii în comuna Þibãneºti.

Membrii ansamblului se pregãtesc ºide prima ediþie a Festivalului Naþional deFolclor „Constantin Arvinte”, evenimentprogramat sã se desfãºoare în perioada27 – 31 martie 2019 la Iaºi ºi la care vorlua parte cel puþin 10 ansambluri folclo-rice profesioniste din România.

Salã neîncãpãtoare la primulspectacol cu public al

Ansamblului Consiliului Judeþean

Clãdirea în care este amena-jatã Casa memorialã „OtiliaCazimir” a fost construitã înanul 1858. Este o casã sim-

plã, specificã clasei de mijloca societãþii româneºti dinacea vreme. În anul 1898,

familia scriitoarei AlexandraGavrilescu cumpãrã acestãcasã în urma unei licitaþii.

De la vârsta de 4 ani, pânã la sfârºitul vieþii, poeta

a locuit în aceastã casã.

Ca scriitoare, Alexandra Gavrilescu debu-teazã în anul 1912 în revista Viaþa Româneas-cã, dupã care Mihail Sadoveanu ºi GarabetIbrãileanu îi schimbã numele în Otilia Cazimir.

Otilia Cazimir a scris poezii pentrucopii, fiind numitã ºi „poeta sufletelordelicate”. A scris, de asemenea, nuveleºi schiþe cu caracter autobiografic.

Casa a fost declaratã muzeu în anul1972. Principalele camere destinate vizita-torilor sunt cele prin care au pãºit „musa-firi” de seamã: George Topîrceanu, MihaiCodreanu, Nicolae Labiº sau Ana Maslea.

În aceste camere sunt expuse aproxi-mativ 300 de obiecte personale ºi manu-

scrise, fotografii ºi tablouri ce au fostmartore vieþii simple ºi frumoase a scrii-toarei. Anual, muzeul este vizitat de apro-ximativ trei mii de persoane. Întrucât Oti-lia Cazimir a fost ºi rãmâne scriitoareacopiilor, cei mai mulþi vizitatori sunt elevi.

În 1994, la centenarul naºterii scrii-toarei, s-a dat numele strãzii pe care seaflã casa memorialã, Otilia Cazimir, fiindridicat ºi un bust al poetei în curtea caseiplinã de liliac, flori pe care Otilia Cazimirle îndrãgea în mod deosebit.

În apropierea acestui muzeu se aflãBiserica Zlataust, monument ce a datnumele uliþei din apropiere, de care se lea-gã ºi scrierile lui Ionel Teodoreanu. Amin-tirile acestei mahalale au fost evocate de

cunoscutul scriitor ieºean în romanele„Fata din Zlataust”, „Uliþa copilãriei” ºi„Casa bunicilor”. Din pãcate, Casa Teodo-renilor – a bunicilor -, care se învecina cugardul Bisericii „Zlataust”, a fost demolatãîn anul 2010, fiind conservate doar anexe-le, aflate acum în proprietate privatã.

Iar dacã tot ajungeþi la Iaºi, pe lângãMuzeul „Otilia Cazimir” mai sunt numeroa-se obiective ce meritã vizitate: Muzeul „IonCreangã” (Bojdeuca), Muzeul „Mihai Co-dreanu”, Muzeul „Mihail Sadoveanu”, Mu-zeul „George Topîrceanu”, Muzeul „MihaiEminescu”, Muzeul „Nicolae Gane”, dar ºiMuzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” ºiMuzeul „Vasile Pogor” Iaºi, ultimele douãmomentan închise pentru restaurare.

Parfumul copilãriei la Casamemorialã „Otilia Cazimir”

Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Iaºi deruleazã douãproiecte care au ca temã cen-

tralã opera lui Ion Creangã. Gãi-na friptã tãvãlitã în mujdei,

gãluºtele cu pãsat de mei, cure-chiul sau alivencile ºi plãcintelepoale în brâu, descrise atât desavuros în amintirile lui Nicã alui ªtefan Apetrei de la Humu-leºti, te fac parcã sã îþi doreºtisã ajungi cât mai grabnic „La

cuptorul Tincãi”, acesta fiind dealtfel, numele proiectului deru-

lat în colaborare de Parohia„Sfântul Haralambie” Iaºi.

Copiii cu vârsta între 11-13 ani vorînvãþa în cadrul atelierelor de gastrono-mie cum sã pregãteascã bucatele dupãreþete tradiþionale, inspirate din scrierilelui Ion Creangã. În acest fel, vor luacontact cu universul poveºtilor, povesti-rilor ºi al amintirilor din copilãrie. Sin-gura condiþie pe care trebuie sã o înde-plineascã participanþii este sã-ºi procu-re ingredientele necesare preparãrii,respectând recomandãrile bucãtarilorîndrumãtori.

Întâlnirile se vor desfãºura o datãpe sãptãmânã, la Cantina „Sfântul Hara-lambie” din strada Octav Botez nr. 4,pânã pe 14 aprilie 2019.

Marele premiu, „Gogâlþ, gogâlþ” vafi înmânat absolvenþilor acestor atelie-

re în cadrul unui concurs de prezentareºi degustare care va avea loc de „ZileleBojdeucii” la Muzeul „Ion Creangã”, pe13 ºi 14 aprilie 2019.

Totodatã, Muzeul Naþional al Litera-turii Române Iaºi a dat ºi startul înscrie-rilor ºi în cadrul Concursului Naþionalde creaþie literarã „Ion Creangã”–POVEªTI. Termenul limitã de trimitere alucrãrilor pentru ediþia a XXVII-a este 31martie 2019.

Pot participa români de pretutindeni,inclusiv din Republica Moldova ºi Ucraina,care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor.Manuscrisele (maximum 15 pagini), dac-tilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vorfi însoþite de un motto. Numele autorului,vârsta, adresa, numãrul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care vafi scris acelaºi motto ºi menþiunea„Poveºti scrise de copii” sau „Poveºti scri-se de adulþi”. Textele care nu vor respectaaceste rigori vor fi descalificate.

Concurenþii vor expedia lucrãrileimprimate în plic timbrat, pânã la datade 31 martie 2019 -data poºtei- peadresa: Muzeul „Ion Creangã” (Bojdeu-ca), str. Simion Bãrnuþiu, nr. 4, Iaºi, cod700118, tel. 0747/499488. Ca în fieca-re an, premiile se vor acorda în cadrulZilelor Bojdeucii. Tot atunci se va lansavolumul Poveºtile de la Bojdeucã,volum ce va cuprinde textele autorilorpremiaþi la ediþia precedentã a concur-sului. Conform tradiþiei, poveºtile pre-miate la aceastã ediþie vor fi publicate învolumul Poveºtile de la Bojdeucã, careva fi lansat anul viitor.

CCrreeaannggãã,, mmeerreeuu ccoonntteemmppoorraann