Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 10 – iulie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

Proiecte cculturale dde mmilioanede eeuro iimplementate de CConsiliul JJudeþeanConsiliul Judeþean Iaºi are în implementare proiecte culturale în valoare totalã de 6,5 milioane de euro ºi în evaluare proiecte de 4 milioane de euro. PAGINA 5

AAffaacceerrii rroommâânneeººttii ccuu bbaannii eeuurrooppeennii

Prin programele Start up Yourself ºi ReConnect Diaspora, care susþinantreprenoriatul la nivelul regiuniiNord-Est, dezvoltate de AsociaþiaIntercomunitarã Euronest, al cãreimembru fondator este ConsiliulJudeþean Iaºi, au fost deschise 76 de noi firme ºi create 226 de locuride muncã. PAGINA 3

JJuuddeeþþuull IIaaººii,, pprriimmaauunniittaattee aaddmmiinniissttrraattiivv-tteerriittoorriiaallãã ccaarreeiimmpplleemmeenntteeaazzããAAggeennddaa 22003300La nivelul judeþului Iaºi au fost adopta-te drept direcþii strategice pentru pla-nul local al „Agenda 2030” prevenireaºi combaterea violenþei împotrivafemeilor , asigurarea participãrii echili-brate ºi efective a femeilor ºi a egalitã-þii de ºanse la ocuparea posturilor deconducere la toate nivelurile, continua-rea reducerii disparitãþilor salarialeîntre femei ºi bãrbaþi. PAGINA 10

Radu - Ionel Ursanu:„Accesarea de fondurieste o prioritate strategicãla Consiliul Judeþean”

Iulian Tãrãboanþã: „ªcoalanu reuºeºte sã-i pregãteascã pe tineri pentru piaþa muncii”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA

4

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinnaa 44 - CCoonnssiilliieerrii jjuuddeeþþeenniiPPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 - PPrrooiieecctteePPaaggiinnaa 88 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - DDeessttiinnaaþþiiii

PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaallddee DDeezzvvoollttaarree LLooccaallããîînn jjuuddeeþþ ((IIVV))În cadrul PNDL II, judeþul Iaºi a primit peste830 de milioane de lei, fiind semnate 224de contracte de finanþare pentru moderniza-rea, reabilitarea, dotarea sau construcþia deºcoli, grãdiniþe, creºe ºi dispensare, moder-nizarea de drumuri comunale ºi judeþene,reabilitarea de poduri ºi înfiinþarea de reþelede apã ºi canalizare. PAGINA 11

ªªccoollii ssppeecciiaallee,,rreezzuullttaattee ssppeecciiaallee

PAGINA 8

IIeeººeeaannccaa SSaabbiinnaaªªttiirrbbuu,, ccaammppiiooaannããbbaallccaanniiccãã!!

PAGINA 9

Investiþii dde ppeste zzece mmilioanede llei ppentru îînchiderea centrelor dde pplasamentDirecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului,aflatã în coordonarea Consiliului Judeþean, are în implementaretrei proiecte, care se adreseazã persoanelor instituþionalizate, acãror valoare depãºeºte zece milioane de lei. PAGINA 3

Iaºul mizeazã pemodernizarea drumurilorjudeþene!

Fapt cconfirmat, CConsiliul JJudeþean Iaºul iinvesteºte ddin cce îîn cce mmai mmult îîn vederea mmodernizãrii îîntregii rreþele dde ddrumuri judeþene, ccare mmãsoarã ppeste 11.000 dde kkilometri. ÎÎn mmomentul dde faþã sse llucreazã iintens ppe ccinci ddrumuri jjudeþene, aalte ccâteva ddrumuri uurmând a ffi ffinanþate îîn pperioada iimediat uurmãtoare! PAGINILE 6-7

Consiliul Judeþean investeºte masiv în spitalele ieºene

Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, printre cele mai moderne din lume!* Spitalul de Neurochirurgie „Prof.dr. N. Oblu” din Iaºi are cel mai modern sistem de serioangiografiebiplanã din România * pentru achiziþionarea angiografului de ultimã generaþie, de tip Biplan Infinix-i,Consiliul Judeþean Iaºi a alocat suma de 1,5 milioane de euro * medicii au alcãtuit deja o listã cu peste 70 de pacienþi care necesitã o expertizã cu serioangiograful nou achiziþionat * tot la Spitalulde Neurochirurgie de la Iaºi va fi achiziþionat ºi un aparat Gamma Knife * anual, folosind acest aparat,la spitalul ieºean vor fi trataþi aproximativ 450 de pacienþi PAGINA 2

Noi echipe în liga judeþeanã de fotbal

Moldova Cristeºti, fãrã drept depromovare în urmãtorii trei ani!* pentru sezonul 2019-2020 din Liga a V-a judeþeanã de fotbal, care va debutaîn luna august, ºi-au anunþat participarea echipele din Podu Iloaiei, Cozmeºti ºiValea Lupului * deoarece nu a avut Certificatul de Identitate Sportivã (CIS) ºi nus-a putut prezenta la barajul pentru promovarea în liga a treia, Moldova Cristeºti nu va mai avea drept de promovare în urmãtorii trei ani PAGINA 9

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

Cel mmai pperformant ssistemde sserioangiografie bbiplanãdin llume, lla NNeuro

Designul inovator ºi dotãrile de caredispune echipamentul oferã cadrelormedicale acces optim la pacient ºi obþi-nerea unei calitãþii superioare a imaginii,necesarã în neurochirurgia intervenþiona-lã. Medicul poate pune astfel un diag-nostic corect care conduce la prescriereaunui tratament adecvat afecþiunii. „„EEsstteeuunn aappaarraatt ddee uullttiimmãã ggeenneerraaþþiiee ccuu oo mmoo-bbiilliittaattee ffooaarrttee mmaarree aa bbrraaþþeelloorr ccaarree ppeerr-mmiittee uunn aacccceess ffaacciill llaa ppaacciieenntt ººii aacchhii-zziiþþiiaa rraappiiddãã aa iimmaaggiinniilloorr îînn ttiimmppuull pprroo-cceedduurriilloorr nneeuurrooiinntteerrvveennþþiioonnaallee.. AAcceessttaannggiiooggrraaff eessttee uunn eecchhiippaammeenntt bbiippllaann ccaarreeppeerrmmiittee vviizzuuaalliizzaarreeaa lleezziiuunniilloorr vvaassccuullaarreeccrraanniioocceerreebbrraallee ººii ssppiinnaallee ddiinn mmaaii mmuulltteeuunngghhiiuurrii ssiimmuullttaann.. AAssttffeell,, ccrreeººttee ssiigguurraann-þþaa,, ssccaaddee dduurraattaa eeffeeccttuuããrriiii pprroocceedduurriiii ººiiccaannttiittaatteeaa ddee rraaddiiaaþþiiii eemmiissee ppeennttrruu ddiiaagg-nnoossttiicc,, ddeeccii eexxppuunneerreeaa llaa rraaddiiaaþþiiii aattââttppeennttrruu ppaacciieenntt ccââtt ººii ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluullmmeeddiiccaall eessttee mmaaii mmiiccãã””, a afirmat dr.Nicolae Dobrin, medic primar la Spitalulde Neurochirurgie.

Sistemul angiografic poate fi folositatât în patologia neurovascularã adultã,cât ºi pentru cea pediatricã. Echipamen-tul Biplan Infinix-i permite o vizualizarefoarte bunã a celor mai mici vase ºi adispozitivelor intervenþionale. Aparatulasambleazã mai multe imagini ºi lereproduce ca fiind una singurã, pentru apermite o evaluare vizualã mai clarã. „„LLaa

IIaaººii aavveemm aaccuumm uunniiccuull ssiisstteemm ddee aacceessttggeenn ddiinn RRoommâânniiaa,, cceell mmaaii ppeerrffoorrmmaannttssiisstteemm ddee sseerriiooaannggiiooggrraaffiiee bbiippllaannãã ddiinnlluummee eexxiisstteenntt llaa oorraa aaccttuuaallãã.. ÎÎnncceeppâânnddddiinn lluunnaa aauugguusstt vvaa iinnttrraa eeffeeccttiivv îînn uuttiilliizzaa-rree îînn cclliinniiccãã ppeennttrruu ppaacciieennþþiiii ccuu ppaattoollooggiiiiccoommpplleexxee,, vvaassccuullaarree,, llaa nniivveelluull ccrreeiieerruulluuiiººii aa mmããdduuvveeii ssppiinnããrriiii.. ÎÎnn ccaazzuull aanneevvrriiss-mmeelloorr,, mmoorrttaalliittaatteeaa eessttee ddee 5500 llaa ssuuttãã ddaarrccuu aacceesstt ssiisstteemm ppuutteemm iinntteevveennii rraappiidd ººiippuutteemm ssaallvvaa ppaacciieennþþiiii””, a spus dr. LucianEva, managerul Spitalului de Neurochi-rurgie „Prof. dr. N. Oblu”.

„„LLaa SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee ssee ffaacceemmeeddiicciinnãã ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã llaa nniivveelluull cclliinnii-cciilloorr ddee rreennuummee ddiinn lluummee,, ddaarr ppeennttrruuaassttaa,, eessttee nneevvooiiee ddee cceellee mmaaii mmooddeerrnneetteehhnnoollooggiiii.. AAvveemm ccaaddrree mmeeddiiccaallee bbiinneepprreeggããttiittee ººii îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee rroobboottiiccaa,,ddoommeenniiuu ccaarree ccâ⺺ttiiggãã ttoott mmaaii mmuulltt tteerreennººii ffããrrãã ddee ccaarree nnuu ssee vvaa mmaaii ppuutteeaa lluuccrraanniiccii îînn mmeeddiicciinnãã.. ÎÎnncceerrccããmm ssãã þþiinneemm ppaassuullccuu ttoott ccee eessttee nnoouu,, ppeennttrruu bbiinneellee ppaacciieenn-

þþiilloorr.. PPuutteemm ssppuunnee aaccuumm,, ccãã îînn uurrmmaa iinnvveessttiiþþiiiilloorr ffããccuuttee îînnmmooddeerrnniizzaarreeaa ssppiittaalluulluuii ddeeNNeeuurroocchhiirruurrggiiee ººii îînn aappaarraattuurrããvviinn ppaacciieennþþii ddiinn ttooaattãã þþaarraa ppeenn-ttrruu aa ssee ttrraattaa aaiiccii””, a declaratpreºedintele Consiliului Jude-þean Iaºi, Maricel Popa.

Dispozitivul medical a fost montat într-o camerã specialã cu pereþi deplumb. Sistemul de comandã al aparatu-lui a fost instalat de o echipã formatã dinspecialiºti români ºi greci.

Medicii au alcãtuit deja o listã cu peste 70 de pacienþi care necesitã o expertizã cu serioangiograful nou achiziþionat.

Suma investitã de C.J. în achiziþia sis-temului Biplan Infinix-i va putea fi recu-peratã de la Uniunea Europeanã.

Aparat GGamma KKnife, lla IIaºiTumorile cerebrale vor putea fi tratate

fãrã intervenþie chirurgicalã la SpitalulClinic de Urgenta „Prof. Dr. NicolaeOblu” din Iaºi.

Unitatea medicalã va fi dotatã cu unechipament de ultimã generaþie, GammaKnife ºi va deveni astfel singura dinRomânia care va deþine cel mai recentmodel al acestui aparat.

Consiliul Judeþean va aloca suma de20.275.000 lei pentru achiziþionarea apa-raturii ºi 93.000 de lei pentru amenajareaspaþiului necesar.

Tratamentul cu Gamma Knife este o for-mã de radiochirurgie care permite fasci-culelor formate din raze extrem de con-centrate de radiaþii sã fie conduse direct laleziune, fãrã a afecta þesutul sãnãtos. „„EEsstteemmoommeennttuull ooppoorrttuunn ppeennttrruu aacchhiizziiþþiioonnaarreeaaaacceessttuuii aappaarraatt.. CCoolleeccttiivvuull mmeeddiiccaall ppee ccaarreeîîll aavveemm llaa SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee aaaattiinnss mmoommeennttuull ddee mmaattuurriittaattee pprrooffeessiioonnaa-llãã.. AAvveemm aaccuumm ssppeecciiaalliiººttiiii,, ooaammeenniiii ddeeddii-ccaaþþii ººii ffooaarrttee bbiinnee pprreeggããttiiþþii,, ccee ppoott îînnþþeelleeggeeººii aapplliiccaa rroobboottiiccaa.. EExxiissttãã ppeessttee 44000000 ddeeaarrttiiccoollee ddee ssppeecciiaalliittaattee ccaarree ddeemmoonnssttrreeaazzããeeffiicciieennþþaa ººii eeffiiccaacciittaatteeaa aacceesstteeii mmooddaalliittããþþiiddee rraaddiioocchhiirruurrggiiee””, a spus dr. Lucia Eva,managerul Spitalului de Neurochirurgie„Prof dr. Nicolae Oblu”.

În cazul tumorilor cerebrale, GammaKnife eliminã necesitatea operaþiei tradi-þionale. Intervenþia nu presupune spitaliza-rea pacientului, nu prezintã complicaþii ºise face fãrã anestezie generalã. Pacienþiise pot întoarce la activitãþile cotidieneimediat dupã procedurã. „„PPaacciieennttuull eesstteessuuppuuss uunnuuii ffaasscciiccuull ddee rraazzee þþiinnttiittee,, ddee ttiippuullGGaammmmaa.. EErrooaarreeaa aacceessttuuii ddiissppoozziittiivv eessttee ddee00,,11 mmmm,, lluuccrreeaazzãã ccuu mmaarree ffiinneeþþee.. PPaattoolloo-ggiiiillee llaa ccaarree aarree aapplliiccaabbiilliittaattee ssuunntt ddiivveerrssee..PPoott ffii ttrraattaattee ttuummoorrii cceerreebbrraallee ddee ttooaatteettiippuurriillee,, ddee ppâânnãã llaa 44 cceennttiimmeettrrii.. NNuu mmaaiieessttee nneevvooiiee ddee iinntteerrvveennþþiiii cchhiirruurrggiiccaallee,,ccããccii ttuummoorriillee ssuunntt iirraaddiiaattee.. TTrraatteeaazzãã mmaall-ffoorrmmaaþþiiii aarrtteerroovveennooaassee ººii vvoorrbbiimm aaiiccii ddeeaanneevvrriissmmee,, ddee nneevvrraallggiiii,, bbooaallaa PPaarrkkiinnssoonnppooaattee ffii ttrraattaattãã pprriinn rraaddiioocchhiirruurrggiiee ººii mmuulltteeaalltteellee””, a mai precizat dr. Lucian Eva.

Nefiind nevoie de incizie, utilizareaacestui ”cuþit”( knife) cu 192 de fascicu-le individuale cu raze gama convergenteare ca avantaj eliminarea efectelor secun-dare cum ar fi sângerarea sau infecþia.

Rezultatele variazã în funcþie de tipul deleziune, de localizarea ºi mãrimea aceste-ia, însã studiile aratã cã operaþia cu Gam-ma Knife este foarte eficientã ºi pentrumetastazele cerebrale, meningiom ºineurinomul de acustic, o disfuncþie anervului facial pentru care aceastã proce-durã are rezultat de 97% de control atumorii. În plus, dispozitivul Gama Knifeeste un aparat combinat care are ºi untomograf încorporat. Tehnologia este uti-lizatã pe plan mondial de aproximativ 10ani. „„SSuunntt 332277 ddee aassttffeell ddee aappaarraattee îînn ttooaa-ttãã lluummeeaa.. ÎÎnn RRoommâânniiaa eexxiissttãã ddooaarr llaa BBuuccuu-rreeººttii,, iiaarr uunn aalltt eecchhiippaammeenntt ccaarree aarr ffii cceellmmaaii aapprrooppiiaatt ddee þþaarraa nnooaassttrrãã eessttee llaa AAccii-bbaaddeemm,, uunnddee oo eexxppuunneerree ccoossttãã 77..550000 ddeeeeuurroo.. LLaa IIaaººii,, aacceellaaººii ttrraattaammeenntt vvaa ffiiddeeccoonnttaatt ddee CCaassaa ddee AAssiigguurrããrrii””, a maispus dr. Eva.

* Spitalul de Neurochirurgie „Prof.dr. N. Oblu” din Iaºi are celmai modern sistem de serioangiografie biplanã din România * pentru achiziþionarea angiografului de ultimã generaþie, de

tip Biplan Infinix-i, Consiliul Judeþean Iaºi a alocat suma de 1,5milioane de euro * medicii au alcãtuit deja o listã cu peste 70de pacienþi care necesitã o expertizã cu serioangiograful nouachiziþionat * tot la Spitalul de Neurochirurgie de la Iaºi va fi

achiziþionat ºi un aparat Gamma Knife * anual, folosind acestaparat, la spitalul ieºean vor fi trataþi aproximativ 450 de

pacienþi * tratamentele vor fi decontate de Casa de Asigurãri

Consiliul Judeþean investeºte masiv în spitalele ieºene

Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. NicolaeOblu”, printre cele mai moderne din lume!

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE23

Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului,

aflatã în coordonareaConsiliului Judeþean,

are în implementare treiproiecte, care se adreseazã

persoanelor instituþionalizate,a cãror valoare depãºeºte

zece milioane de lei

Documentele sociale europene stipu-leazã cã centrele de tip redidenþial nuvor mai putea funcþiona începând culuna ianuarie 2021 în actuala organizare.Astfel, prin acordul de parteneriat aprobat deComisia Europeanã pentru perioada 2014-2020, România ºi-a asumat furnizarea deservicii integrate de sprijin la nivelul comu-nitãþii, care sã reprezinte o alternativã la insti-tuþionalizare.

Pentru îndeplinirea angajamentelor luate,în cadrul Programului Operaþional Regional(POR), unul dintre obiective îl reprezintãconstruirea ºi dotarea de case de tip familialunde vor fi îngrijite persoanele preluate dincentrele de tip rezidenþial care urmeazã a fiînchise ºi pentru care nu au putut fi identifi-cate alte soluþii de îngrijire în familie.

Astfel, în vederea închiderii CentruluiRezidenþial „Bogdana” de la Bogdãneºti ºiasigurarea de mãsuri alternative aºa cumprevede legislaþia UE, se construiesc 4 casede tip familial ºi se reabiliteazã clãdirea încare va funcþiona un centru de zi. Proiectuleste finanþat prin Programul Operaþional

Regional 2014-2020, „Creºterea graduluide acoperire cu servicii sociale” cu un bugetde 5.497.998,71 lei din care finanþareanerambursabilã este de 4.430.274,00 lei.

Sprijin ppentru ccopii, pãrinþi ººi oocrotitori

Principalul obiectiv al proiectului îl repre-zintã asigurarea unor servicii sociale în sistemapropiat de nevoile copiilor, ca urmare adezinstituþionalizãrii acestora ºi închideriicentrelor de plasament de tip rezidenþial. Fie-care dintre cele 4 imobile va gãzdui câte 12copii ºi tineri de vârstã ºcolarã, pe perioadamenþinerii mãsurii de protecþie specialã, cuasigurarea tuturor serviciilor legate de bunadezvoltare a acestora, asigurarea condiþiilorde locuit de bunã calitate, decente ºi asemã-nãtoare mediului familial, acces la educaþia

informalã ºi non-formalã, în vederea asimilã-rii cunoºtintelor ºi deprinderilor necesaredobândirii autonomiei conform vârstei ºi inte-grãrii sociale. Actuala clãdire a centrului de laBogdãneºti va fi complet reabilitatã, moderni-zatã ºi dotatã, în vederea schimbãrii destina-þiei din centrul de servicii sociale în centru dezi. Investiþiile ºi dotãrile propuse prin acestproiect promoveazã respectarea drepturilorcopiilor, dezvoltarea ºi bunãstarea acestora,satisfacerea nevoilor ºi accesului universal laservicii avându-se în vedere necesitatea de aveni în întâmpinarea nevoii de creºtere a cali-tãþii tuturor serviciilor furnizate copiilor, conti-nuarea tranziþiei de la îngrijirea instituþionalã laîngrijire comunitarã, în vederea preveniriiexcluziunii sociale. Menirea viitorului centrude zi va fi aceea de a pregãti ºi sprijini reinte-grarea copilului în familie, prin asigurarea

consilierii psiho-sociale ºi a suportului emo-þional, acordarea de sprjin pentru dezvoltareaabilitãþilor pentru viaþa independentã, reinte-grare familialã ºi comunitarã, orientare vocaþi-onalã pentru copii ºi consiliere psiho-socialãºi sprijin pentru pãrinþi ºi ocrotitori. În prezent,în cadrul Centrului Rezidential „Bogdana”sunt ocrotiþi 54 de copii ºi tineri, cu vârstecuprinse între 4 ºi 22 ani. În urma evaluãriimedicale, psihopedagogice, sociale ºi psiho-logice, 6 tineri cu vârsta peste 18 ani vorbeneficia de integrare socioprofesionalã.

ªapte llocuinþe pprotejate, la GGropniþa, Scobinþi ººi HHârlãu

Pentru restructurarea Centrului de Recupe-rare ºi Reabilitare Neuropsihiatricã Hârlãu, ºia integrãrii persoanelor adulte cu dizabilitãþi,

în cadrul proiectului „Dezinstituþionalizare ºiintegrare comunitarã”, în comuna Gropniþavor fi construite ºi dotate trei locuinþe prote-jate, cu o capacitate de ºase locuri fiecare ºiun centru de zi pentru persoane cu dizabili-tãþi. În acest sens, prin Programul de InteresNaþional au fost alocate fonduri de 2.000.709lei care vor fi folosite pentru a face tranziþia dela instituþiile rezidenþiale de tip vechi la meto-de moderne de îngrjire. Vechea ºcoalã dinGropniþa, în prezent un imobil dezafectat, vafi reabilitatã ºi modernizatã, aici amenajându-se un centru de zi modern, de care vor bene-ficia persoanele adulte cu dizabilitãþi care vorfi dezinstituþionalizate din centrul rezidenþialprecum ºi cele din comunã ºi din localitãþilelimitrofe cãrora în prezent nu li se oferã servi-cii care sã previnã instituþionalizarea.

Alte patru locuinþe protejate ºi un centru dezi pentru persoane cu dizabilitãþi vor fi înfiinþa-te la Scobinþi ºi Hârlãu în cadrul proiectului„Restructurare ºi inovare pentru o comunitateintegrativã”. Finanþat prin Programul de Inte-res Naþional „Înfiinþarea de servicii sociale detip centre de zi, centre respiro/centre de crizãºi locuinþe protejate în vederea dezinstituþio-nalizãrii persoanelor cu dizabilitãþi aflate îninstituþii de tip vechi ºi pentru prevenirea insti-tuþionalizãrii persoanelor cu dizabilitãþi dincomunitate”, proiectul beneficiazã de unbuget total de 2.552.622 lei. Sumele vor fialocate construirii imobilelor care vor adã-posti un numãr de 24 persoane cu dizabilitãþiºi reabilitãrii ºi modernizãrii unei clãdiri pusãla dispoziþie de cãtre Primãria Hârlãu, în vede-rea înfiinþãrii unui centru de zi de care sãbeneficieze persoanele cu handicap din loca-litate ºi comunele apropiate.

Investiþii de peste zece milioane de leipentru închiderea centrelor de plasament

În conturile societãþilor nou-înfiinþate aintrat deja prima tranºã de finanþare, adicã75 la sutã din valoarea planurilor de afaceri.„„CCeellee ddoouuãã pprrooiieeccttee aauu îînncceeppuutt îînn 22001177 ººiissee vvoorr ffiinnaalliizzaa îînn 22002211.. AAmm aavvuutt uunn nnuummããrrffooaarrttee mmaarree ddee ppaarrttiicciippaannþþii iiaarr ccoonnccuurreennþþaa aaffoosstt bbiinneevveenniittãã.. MMuullþþii aannttrreepprreennoorrii aauu ddaattssttaarrttuull aaffaacceerriilloorr,, aauu ddeejjaa ººii aannggaajjaaþþii aaººaa ccãã,,aaccuumm,, aajjuuttoorruull nnoossttrruu vviinnee îînn sseennssuull pprroo-mmoovvããrriiii aa cceeeeaa ccee pprroodduucc aacceessttee ffiirrmmee””, aspus Alina Popa, directorul Euronest.

Prin Programul Start up Yourself, 47 deafaceri sunt finanþate cu suma de7.133.568 lei (148.616 lei fiecare).

În luna iunie, 30 de beneficiari au primitprima tranºã din sumã, urmând ca la înce-putul lunii august ºi restul de 17 beneficiarisã regãseascã banii în conturi.

Deºi prin proiect s-a intenþionat crearea a96 locuri de muncã în noile firme, au fostangajate cu 42 mai multe persoane.

Cele mai multe afaceri au fost înfiinþateîn judeþul Iaºi - 26. Urmeazã judeþul Neamþ

cu ºapte firme, Bacãu cu ºase firme,Suceava cu patru , Vaslui cu trei ºi Botoºanicu douã firme.

Cel mmai ttânãr pparticipantla pproiect aare 119 aani

Antreprenorii care au înfiinþat firme cubani europeni prin intermediul celor douãprograme ºi-au prezentat noile afaceri.

Constantin Obreja are 24 de ani ºi esteacum propriul sãu ºef. Este absolvent alUniversitãþii Tehnice, inginerie electricã. Alucrat în industria IT însã ºi-a dat seama cãpoate face mai mult decât atât. A avut oidee de a dezvolta o afacere ºi a aplicatpentru fonduri europene. „„FFiiiinndd aabbssoollvveennttddee ffaaccuullttaattee ccuu pprrooffiill eenneerrggeettiicc,, îîmmii ppllaacceeffooaarrttee mmuulltt ttoott ccee pprreessuuppuunnee ffoolloossiirreeaa eenneerr-ggiieeii eelleeccttrriiccee.. DDee aaiiccii mmii-aa vveenniitt ººii iiddeeeeaa ddeeaa ffaaccee ttuurriissmm ccuu bbiicciicclleettaa eelleeccttrriiccãã.. DDee ffiiee-ccaarree ddaattãã ccâânndd vviizziittaamm uunn oorraaºº,, dduuppãã oo zziiîînnttrreeaaggãã eerraamm eexxttrreemm ddee oobboossiitt,, mmãã dduurreeaauuppiicciiooaarreellee,, iiaarr îînn pplluuss,, nniiccii nnuu rreeuuººeeaamm ssãã

vviizziitteezz ttoott ccee mmii-aamm pprrooppuuss.. AAººaa ccãã mm-aammggâânnddiitt ccãã aarr ffii mmuulltt mmaaii uuººoorr ppee oo bbiicciicclleettããeelleeccttrriiccãã,, eessttee ººii mmaaii ddiissttrraaccttiivv””, a spusproaspãtul antreprenor Constantin Obreja.Primele biciclete electrice vor ieºi de pelinia de producþie în cel mult douã luni.

Cel mai tânãr participant la proiect are 19ani, la polul opus aflându-se un antreprenorde 60 ani. Sunt finanþate afaceri din dome-niile: activitãþi de asistenþã stomatologicã,activitãþi fotografice, lucrãri de instalaþiielectrice, activitãþi recreative ºi distractive,fabricarea de mobilã, activitãþi de inginerieºi consultanþã tehnicã legate de acestea,agenþii turistice, fabricarea jucãriilor, a biju-teriilor din metale ºi pietre preþioase.

Prin programul ReConnect Diaspora aufost înfiinþate 29 afaceri pentru care, antre-prenorii au semnat contractele de subven-þie în luna martie 2019 ºi au primit dejacâte 178.000 lei. Pânã acum, au fost anga-jate 88 de persoane, cu 28 mai multe decâtse estimase iniþial.

Iaºul ddeþine ssupremaþia, cu 225 dde aafaceri

Diana Lefter se numãrã printre cei careîºi încearcã ºansa în afaceri. Absolvent alFacultãþii de Matematicã de la Iaºi, a emi-grat în anul 1995 în Canada, unde a lucratîn domeniul IT. Dupã 20 de ani, spre sur-

prinderea tuturor, a revenit definitiv acasã:„„MM-aamm ggâânnddiitt ccãã ppoott ssãã ffaacc aaiiccii ccee ffããcceeaammººii îînn CCaannaaddaa.. AAmm ssccrriiss aacceesstt pprrooiieecctt iiaarrrrããssppuunnssuull aa ffoosstt cceell aaººtteeppttaatt.. PPrrooiieeccttuullmmeeuu ssee rreeffeerrãã llaa oo ººccooaallãã ppeennttrruu cceeii ccee vvoorrssãã îînncceeaappãã oo ccaarriieerrãã îînn IITT,, ddee llaa ccooppiiii ppâânnããllaa aaddoolleesscceennþþii ººii nnuu ººttiiuu ddee uunnddee ssãã îînncceeaa-ppãã,, iiaarr pprrooggrraammuull ddeezzvvoollttaatt ddee mmiinnee eesstteessoolluuþþiiaa llaa nneevvooiillee lloorr””. ªcoala Dianei Lefterva începe cursurile pe 15 septembrie.

ªi în cazul programului ReConnect Dia-spora judeþul nostru deþine supremaþia, cu25 de afaceri în domeniile - fabricare arti-cole îmbrãcãminte, consultanþã pentrudezvoltare tehnologicã, înfrumuseþare, apli-caþii pentru telefon, servicii livrãri/curieratcu maºini electrice, after school, restaurant

online, creare de jocuri pentru telefonulmobil, platforma pentru ºtiri, produse depatiserie, atelier de tâmplãrie, spãlãtorietextile ºi covoare, gravare materiale publici-tare ºi biroticã, servicii software la coman-dã, service auto. În celelalte judeþe au fostlansate afaceri în domeniul educaþiei, tâm-plãrie ºi dulgherie, sport, producþie covoa-re ºi mochete ecologice.

„„SSuunntt ddoouuãã pprrooiieeccttee ddee ssuufflleett ppeennttrruummiinnee,, ddoouuãã pprrooiieeccttee ccaarree sspprriijjiinnãã mmeeddiiuullddee aaffaacceerrii pprriinn ffiinnaannþþaarree.. MMãã bbuuccuurr ccãã aaccuummssee vvããdd rreezzuullttaatteellee,, ccãã aaiiccii ssuunntt aattââþþiiaa ttiinneerriiccaarree aauu îînnddrrããzznniitt ssãã ccrreeaaddãã îînn mmeeddiiuull aannttrree-pprreennoorriiaall””, a afirmat preºedintele Consiliu-lui Judeþean, Maricel Popa, la întâlnirea cucei mai noi antreprenori din regiune.

Prin programele Start up Yourself ºi ReConnect Diaspora, care susþin antreprenoriatul la nivelul regiunii Nord-Est,

dezvoltate de Asociaþia Intercomunitarã Euronest, al cãreimembru fondator este Consiliul Judeþean Iaºi, au fost

deschise 76 de noi firme ºi create 226 de locuri de muncã

Afaceri româneºti cu bani europeni

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42CONSILIERI JUDETENI¸

* susþine Radu – Ionel Ursanu(PSD), secretar al Comisieipentru agriculturã, silviculturã,industrie alimentarã, prestãriservicii comerþ, membruComisia pentru învãþãmânt,cercetare ºtiinþificã, cultura, culte

- Domnule consilier, Iaºul se dezvoltã,fãrã îndoialã. O face, însã, într-uun ritmsusþinut, care sã-ii permitã sã se apropieºi mai mult de celelalte judeþe din zonade vest a þãrii?

- În ultimii trei ani, Iaºul a început sãse dezvolte într-un ritm accelerat. In-vestiþiile sunt vizibile ºi oricine de bunãcredinþã poate observa cum judeþulcapãtã o altã imagine de la o zi la alta.Din pãcate, mai avem mult de recuperat.Iaºul a pierdut ani de zile, timp în carejudeþele din vestul þãrii s-au dezvoltatsemnificativ. Nimeni nu stã pe loc pen-tru ca Iaºul sã recupereze timpul în carecelelalte administraþii nu au fãcut niciunproiect de anvergurã pentru noi, ieºenii.Acum este destul de dificil sã ajungi laacelaºi nivel ca al judeþelor din vest.Este greu, însã, observ cã se depun efor-turi considerabile din partea actualei ad-

ministraþii judeþene pentru a recuperatimpul ºi oportunitãþile pierdute. Perso-nal, mã bucur sã fac parte din actualastructurã de conducere a Consiliului Ju-deþean (CJ), care a pus umãrul la dez-voltarea Iaºului ºi care ºi-a pus amprentape cele mai importante proiecte. Nuexistã niciun dubiu cã munca depusã înultimii trei ani este în beneficiul comu-nitãþii noastre ºi cã ieºenii nu au avutdecât de câºtigat de pe urma actualeiconduceri a CJ.

- Zona ruralã a judeþului intrãîntr-oo nouã etapã demodernizare, cu investiþiimari, variate. Credeþi, în-sã, cã doar cu investiþii îninfrastructurã se va reuºimenþinerea efectivului depopulaþie actual în aceastãzonã, sau sunt necesare programe dedezvoltare în special în ceea ce priveºtepiaþa locurilor de muncã?

- Din punctul meu de vedere, infra-structura modernã ºi crearea locurilor demuncã merg mânã în mânã. Odatã cevom avea finalizate marile proiecte deinfrastructurã, natural se vor crea din ceîn ce mai multe posibilitãþi ca ieºenii sã-ºi gãseascã locuri de muncã. Drumu-rile moderne pot fi garanþia faptului cã

oamenii de afaceri îºi vor îndrepta aten-þia ºi cãtre mediul rural, cu precãderespre zona metropolitanã. Nu spunenimeni cã poate mai este nevoie ºi de oserie de mãsuri complementare pentruca ieºenii sã rãmânã acasã, eventualsociale, medicale ºi poate propunericoncrete pentru dezvoltarea mediului deafaceri în mediul rural.

- Cooperarea transfrontalierã a adusIaºului unele beneficii în ceea ce priveºtefinanþare prin proiecte europene. La ce ne

putem aºtepta, pe acestpalier, în urmãtorii ani?

- În viziunea PSD laConsiliul Judeþean, acce-sarea de fonduri este oprioritate strategicã. În

condiþiile în care zonanoastrã este defavorizatã din punct devedere economic, utilizarea acestoraeste o necesitate, dacã ne dorim o dez-voltare acceleratã, fãrã a aºtepta recti-ficãri bugetare sau fãcând economii. Celmai bun exemplu este cel al AeroportuluiIaºi, care a fost dezvoltat cu ajutorilorbanilor de la Uniunea Europeanã. În ceeace priveºte, punctual, proiectele trans-frontaliere am primit doar veºti bune.Toate proiectele au trecut de prima etapãde eligibilitate ºi sper cã vom reuºi sã le

implementãm cu succes. Pen-tru urmãtorii ani, vorbim des-pre 13 proiecte transfrontaliereîn sistemul medical, în culturãsau în infrastructurã. Cred cãunul dintre cele mai importanteproiecte este cel al dotãrii cuaparaturã performantã a secþieide cardiologie a Spitalului de Co-pii „Sf. Maria”, un proiect în valoarede 1,5 milioane de euro.

- Care sunt prioritãþile Comisiei pentruagriculturã, silviculturã, industrie ali-mentarã, prestãri servicii comerþ, dincare faceþi parte în aceastã ultimã parte aactualului mandat?

- Prioritatea comisiei pentru agricul-turã este susþinerea producãtorilor lo-cali. Identificarea unor facilitãþi pen-tru producãtorii ºi procesatorii locali afost una dintre cele mai importante teme de discuþie. Reînvierea târgurilortradiþionale, unde sã fie expuse doar produse naturale, cu rãdãcini ieºene,este cea mai simplã ºi eficientã idee de a face cunoscutã munca produ-cãtorilor noºtri. Totodatã, judeþul Iaºi are douã parcuri industriale care pot sta la dispoziþia firmelor din industria alimentarã, din agriculturã ºi binenþelesdin comerþ.

- Cum aþi caracteriza activitatea pecare aþi desfãºurat-oo din postura de con-silier judeþean, în aceºti ani?

- Proiectele în continuã dezvoltarerãspund la aceastã întrebare. Votul meu,alãturi de cel al întregii echipe PSD, aînsemnat un pas înainte pentru dezvoltareajudeþului ºi cred cã acest lucru spune totul.Indiferent de paternitatea iniþiativei, amsusþinut-o cu toþii, indiferent cã era sau nupropusã de opoziþie. De aceea, consider cãîntreaga mea activitate a fost ºi este cuadevãrat în slujba ieºenilor. Orice proiectvotat, dar mai ales implementat ºi finalizatcu succes, aratã cã mi-am fãcut treaba ºicã activitatea mea a fost una demnã devotul primit de la ieºeni în 2016.

„Accesarea de fonduri este o prioritatestrategicã la Consiliul Judeþean”

- Domnule consilier, Iaºul începe sãresimtã din ce în ce mai profund lipsaforþei de muncã. Credeþi cã, în ciudaunui sistem de învãþãmânt performant lanivelul judeþului, nu existã o corelaþiejustã cu piaþa muncii sau fenomenul arealte cauze la bazã?

- România se confruntã cu o crizãacutã a forþei de muncã. Toate domeni-ile sunt afectate, dar cel mai mult suntconstrucþiile, IT-ul, agricultura, medici-na. Judeþul Iaºi se confruntã cu aceeaºiproblemã. Autoritãþile au în vedere maimulte mãsuri pentru stimularea ocupãriiforþei de muncã. În acest sens, suntorganizate cursuri de formare profesio-nalã, se oferã consiliere sau prime deîncadrare. De asemenea, angajatoriisunt stimulaþi sã facã angajãri în special

în rândul persoanelor defa-vorizate sau a tinerilor absol-

venþi. Într-adevãr, o cauzã a defici-tului de muncã vizeazã necorela-

rea ofertei educaþionale cu cererea depe piaþã. În încercarea de a contra-cara aceastã situaþie, mulþi dintre anga-jatori au recrutat oameni nespecia-lizaþi pe domeniul cerut ºi i-au instruitintern, deci ºcoala nu reuºeºte sã-i pre-gãteascã pe tineri pentru piaþa muncii.Din pãcate, nu avem învãþãmânt profe-sional ºi tehnic, care sã orienteze tineriicãtre diferite meserii care sunt cãutate.O soluþie este învãþãmântul profesio-nal în sistem dual, prin care se încearcãacoperirea deficitului de meseriaºi a-pãrut în 2009, când s-au închis ºcolileprofesionale. O altã cauzã a lipsei forþeide muncã este scãderea natalitãþii ºimigraþia românilor în þãrile din spaþiulcomunitar. Încã nu avem o strategie ºipolitici care sã producã rezultate con-crete în diminuarea sau stoparea mi-graþiei ºi, trebuie sã o spunem, mulþioameni preferã ajutorul social sausomajul în loc sã lucreze.

- Consideraþi cã importul de forþã demuncã din þãrile asiatice poate re-prezenta o soluþie doar de moment? Cear trebui fãcut, totuºi?

- Þinând cont cã deficitul forþei demuncã este de aproximativ 500.000 depersoane, importul forþei de muncã esteo practicã tot mai comunã ºi multeproiecte din România sunt duse la bunsfârºit cu ajutorul muncitorilor din þãrileasiatice. Dar, trebuie sã se þinã cont cã,pentru lucrãtorii strãini detaºaþi seplãtesc contribuþii de asigurãri socialeîn statul de origine ºi, totodatã, trebuiesã þinem cont de ameninþãrile pe care lepoate aduce migraþia. Nu ne putemaºtepta ca imigranþii sã devinã odatã cutrecerea graniþei în România, urmaºi aidacilor. Fiecare va veni cu obiceiurileproprii ºi cultura specificã. Dacã nu fa-cem ceva, situaþia va fi din ce în ce maigreu de gestionat ºi avem ºansa sã fimo naþiune în curs de dispariþie, þinândcont cã foarte mulþi români migreazã ºisunt înlocuiþi, din punct de vedere alforþei de muncã, de persoane de altãnaþionalitate, culturã ºi tradiþie.

- Cum se vede - din postura de con-silier judeþean, de preºedinte al Co-misiei pentru sãnãtate, muncã, protecþiesocialã ºi combaterea sãrãciei, nivelulde trai al locuitorilor judeþului?

- Regiunea de Dezvoltare Nord-Esteste cea mai populatã, dar ºi a 5-a ceamai sãracã regiune din comunitate. Aicise produce doar 10% din PIB, cel maiputernic judeþ din regiune, Iaºul, pro-ducând 3% din PIB. Cu toate cã este celmai bogat judeþ din Moldova, Iaºul nuse aflã între primele 15 judeþe în topulnaþional, având un decalaj important dinpunct de vedere economic, comparativcu judeþe ca Timiº sau Cluj. Un altaspect este cel legat de numãrul deangajaþi - la o populaþie de 900.000 delocuitori, judeþul Iaºi înregistreazã doar140.000 de salariaþi...

- Consideraþi cã administraþia publicãlocalã, prin prisma majorãrilor salarialenotabile din ultima perioadã, a devenituna mult mai performantã faþã de aniiprecedenþi?

- Performanþa administraþiei publicelocale nu este influenþatã numai desalariul primit de funcþionarul public.Aceastã performanþã este influenþatãdirect de reforma administraþiei publice,care este un concept larg, ce includeaspectele organizãrii sectorului public.Performanþa este datã de crearea unor

instituþii stabile ºi predictibile ºi sufi-cient de flexibile pentru a reacþiona înfaþa nenumãratelor provocãri ale so-cietãþii, deschise dialogului cu publiculºi capabile sã furnizeze servicii mai bu-ne. Performanþa administraþiei publi-ce locale este datã de asigurarea uneilegislaþii îmbunãtãþite ºi transparente.Performanþa este direct influenþatã decalitatea funcþionarilor publici, care potnecesita o formare mai bunã atât înactivitãþile administrative, cât ºi în celede relaþii cu publicul, adoptarea tehno-logiilor informaþiei, acolo unde utiliza-rea sporitã a acestora ar putea promovaeficienþa.

- Care sunt proiectele dumneavoastrãpentru acest ultim an din actualul man-dat de consilier judeþean?

- Împreunã cu managerii celor douãmaternitãþi din Iaºi – Cuza-vodã ºi ElenaDoamna, dorim sã propunem Consiliu-lui Judeþean Iaºi un proiect de hotãrâreprivind înfiinþarea unui centru regionalde fertilizare in vitro ºi sprijin pentrucuplurile cu infertilitate. La nivel mon-dial, unul din ºase cupluri este afectatde infertilitate. La noi, rata fertilitãþiiscade alarmant ºi se estimeazã cã, înacest ritm, în 2050 România va ajungela o populaþie de doar 14 milioane delocuitori cu implicaþii majore asupraeconomiei.

Consilierii

judeþeni,la raport

* dialog cu consilierul judeþean Iulian Tãrãboanþã (UNPR),preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, muncã, protecþiesocialã ºi combaterea sãrãciei, membru în Comisia de administraþie publicã ºi achiziþii

„ªcoala nu reuºeºte sã-i pregãteascãpe tineri pentru piaþa muncii”

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

Consiliul Judeþean Iaºi are în implementare proiecte

culturale în valoare totalã de 6,5 milioane de euro ºi în evaluare proiecte de 4 milioane de euro

Cel mai vast este „Consolidarea, refuncþio-nalizarea ºi mansardarea clãdirii monu-ment istoric din Strada Vasile Alecsandri,construcþie ridicatã la începutul secolului XX,inclusã în lista monumentelor istorice din 2015,sediul fostei Chesturi de Poliþie ºi locul în care afuncþionat revista „Viaþa Româneascã”.

Din anul 2012 ºi pânã în 2015, la clãdireadin strada Vasile Alecsandri s-au efectuatlucrãri de consolidare ºi lucrãri parþiale de rea-bilitare a instalaþiilor, în douã etape de interven-þie, acestea fiind întrerupte însã în cursul anului2015. În anul 2017, s-au actualizat soluþiile deintervenþie iar din 2018, aici se executã lucrãride reabilitare. În aceastã sãptãmânã a fost sem-nat contractul care prevede lucrãri de finalizarea compartimentãrii spaþiilor ºi realizarea pardo-selilor, finisaje, instalaþii, dotarea sãlilor cumobilier ºi accesorii specifice muzeelor careurmeazã a funcþiona în acest imobil. Printreexpoziþiile permanente ale viitoarei „Case aMuzeelor” se numãrã sala destinatã primelortipãrituri, o salã a alfabetului, unde vor fi expu-se documente în care va putea fi observatã tran-ziþia de la slovele chirilice la caracterele latine ºiSala „Dacia Literarã”. Totodatã, vizitatorii vorputea admira expoziþii dedicate scriitorilor Vasi-le Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangã ºiI.L. Caragiale. Noul muzeu va cuprinde ºi ozonã dedicatã Pogromului cu o expoziþie decolecþii unicat de fotografii, manuscrise ºiobiecte. Vom regãsi ºi Sala instrumentelor descris, dar ºi una a vocilor literare, unde, vor fiamplasate telefoane la care publicul îi va puteaasculta pe câþiva dintre scriitori clasici.

Casele mmemoriale, ssalvatede eefectele ttimpului

În ceea ce priveºte Casa Dosoftei, lucrãrilede reabilitare au ajuns la final. Muzeul a nece-sitat intervenþii la pereþi, atât la interior cât ºi laexterior, piatra din structura acestora fiind dete-rioratã. Au fost restaurate uºile exterioare dinlemn de stejar ºi înlocuite ferestrele precum ºiferoneria aferentã acestora. Totodatã au fostschimbate complet vechile instalaþii termice ºielectrice, întrucât erau incompatibile cu nece-sitãþile unui spaþiu muzeal amplu care adãpos-

teºte valori mari de patrimoniu. Clãdirea nuavea dotãrile necesare accesului persoanelorcu dizabilitãþi ºi nici panouri care sã conþinãinformaþii în alfabetul Braille, destinat nevãzãto-rilor. Muzeul urmeazã a fi dotat cu mobilier spe-cific amenajãrii expoziþiilor permanente. Terme-nul limitã de finalizare a proiectului este lunanoiembrie.

Restaurarea Muzeului Vasile Pogor este înplinã desfãºurare. La inceputul lucrãrilor clãdi-rea prezenta zone afectate de infiltraþiile de apãatât din subsol cât ºi din tavan fiind necesareintervenþii la fundaþia clãdirii, la pereþi, acoperiººi la jgheaburile de scurgere a apei. Instalaþiileelectrice ºi termice vor fi refãcute complet, iarºarpanta din lemn va fi înlocuitã cu una metali-cã. Elementele decorative ale faþadelor vor firestaurate ºi se vor realiza injectãri cu soluþiihidrofobizante, la nivelul soclului, pentru a pre-veni ascensiunea apei în ziduri. Una dintre celemai importante intervenþii este crearea accesu-lui persoanelor cu dizabilitãþi la etajul muzeului,prin montarea unui lift. Clãdirea a fost construi-tã de vornicul Vasile Pogor, în anul 1850. Aicia fost fondatã, dupã anul 1863, Societatea„Junimea”, precum ºi revista „Convorbiri lite-rare”, în anul 1867. Proiectul are ca termen definalizare luna noiembrie 2020.

Din anul 2006, Casa Memorialã NicolaeGane este în conservare deoarece structura derezistenþã este afectatã complet. Imobilul a fostconstruit în secolul al XIX-lea ºi a aparþinut scri-itorului ºi omului politic Nicolae Gane, primar alIaºului între anii 1872-1911. Începând cu anul1993, clãdirea a devenit muzeu. Casa Memo-rialã „Nicolae Gane” a primit fondurile necesa-re pentru reabilitare ºi reintroducerea în circuitulturistic (5.752.209,05 lei). Zidurile clãdirii, ºar-panta, sistemul de preluare ºi evacuare a apelorpluviale ºi trotuarele vor fi refãcute ºi va fi achi-ziþionat mobilier nou pentru exponate. Muzeul

va gãzdui expoziþii permanente ºi temporare(fotografie, artã plasticã, colecþii de manuscri-se, arhitecturã ºi design), un laborator de resta-urare a cãrþilor ºi activitãþi de legãtorie. Acestproiect va fi finalizat în noiembrie 2022.

Totodatã sunt depuse ºi se aflã în evaluareproiecte culturale în parteneriat cu RepublicaMoldova în valoare totalã de 6.599.442,87euro, din care judeþului Iaºi îi vor reveni4.018.526,69 euro.

Obiectivele cculturale, o pprioritate

Restaurarea Muzeului Ion Creangã - obiecti-vul proiectului „Cãlãtor pe meridiane culturale”.Construitã în anul 1842, cãsuþa din Þicãu adevenit la 15 aprilie 1918 primul muzeumemorial din România. Bojdeuca necesitãintervenþii la structura de rezistenþã ºi la acope-riºul din draniþã, sisteme de supraveghere, asi-gurare antiefracþie ºi antiincendiu în toate încã-perile (conforme cu noile cerinte ISU), reface-rea instalaþiei electrice în interior ºi amplasareaunui sistem de iluminat exterior. Se impundotãri moderne de iluminare a spaþiilor muzea-le. Imobilul nou, (clãdirea muzeu) construit în1989, gãzduieºte librãria ºi expoziþia foto-docu-mentarã. Acesta are nevoie de reparaþii la aco-periº ºi terase deoarece s-au constatat infiltraþiiale apelor pluviale. Spaþiul expoziþional trebuiemodernizat, iar tâmplãria interioarã ºi exterioarãînlocuite. Sunt necesare lucrãri de refacere aamfiteatrului din piatrã precum ºi a treptelor.

În cadrul proiectului „Educaþie ºi culturã fãrãfrontiere” este prevãzutã modernizarea clãdiriiîn care funcþioneazã Muzeul Mihai Eminescudin parcul Copou. Se vor efectua intervenþii laacoperiº, iar instalaþiile electrice, sanitare ºi ter-mice vor fi reabilitate. De asemenea, sunt nece-

sare montarea balustradelor ºi a indicatoarelorpentru persoanele cu dizabilitãþi, înlocuireatâmplãriei exterioare ºi amenajarea trotuarelor ºialeilor. Muzeul a fost deschis în anul 1989, laîmplinirea a 100 de ani de la trecerea în nefiin-þã a poetului Mihai Eminescu.

Un alt proiect este cel denumit „Circuit turis-tic internaþional de promovare a patrimoniuluicultural istoric - obiectiv cultural Casa Memo-rialã Costache Negruzzi de la Hermeziu” princare se va reabilita ºi moderniza conacul fami-liei Negruzzi, construit în perioada 1807-1810ºi inaugurat ca muzeu în anul 1995. Ansamblula fost inclus pe lista monumentelor istorice dinjudeþul Iaºi în 2015 ºi are în componenþã case-le familiei Negruzzi, Biserica „Sf. Împãraþi Con-stantin ºi Elena” ºi un parc. Se va înlocui tâm-plãria, vor fi refãcute instalaþiile electrice, sani-tare ºi termice ºi vor fi reabilitate instalaþiileexterioare de apã ºi canalizare, vor fi amenajatetrotuare ºi alei în jurul clãdirii iar acoperiºulimobilului va fi reaparat.

Stãreþia Mãnãstirii Golia va fi ºi ea reabilitatã totîn cadrul unui proiect transfrontalier, valoarea esti-matã a investiþiilor fiind de 1.517.039,10 Euro.

Proiecte dde aaproape un mmiliard dde llei, în iimplementare!

Consiliul Judeþean Iaºi implementeazã înprezent 11 proiecte cu finanþare externã a cãrorvaloare totalã este de 916 milioane de lei.

Valoarea solicitãrilor de rambursare depusede CJ este de 40.415.465 lei, conform grafice-lor stabilite în cadrul proiectelor. De la începu-tul anului, în conturile judeþului au intrat peste14 milioane de lei. Pânã acum, cea mai maresumã a fost rambursatã pentru „Îmbunãtãþireaaccesului populaþiei din judeþul Iaºi la serviciimedicale de urgenþã” - 10.478.097 lei, în careConsiliul Judeþean Iaºi a fost coordonatorulproiectului pentru recuperarea banilor investiþide unitãþile medicale din judeþ în ambulatorii ºiinfrastructura Unitãþilor de Primiri Urgenþe, tera-pie intensivã, echipamente dotare UPU, blocurioperatorii ºi ATI, precum ºi pentru elementeleconexe care deservesc activitatea din ambula-toriu, cum ar fi radiologia imagisticã.

Pentru ”Consolidarea, refuncþionalizarea ºimansardarea clãdirii monument istoric din stra-da Vasile Alecsandri” suma rambursatã a fostde 895.362,61 lei, iar fazarea Sistemului deManagement Integrat al Deºeurior a primit 1,8milioane de lei. În cadrul proiectului „Restaura-rea Muzeului Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”,suma rambursatã de la începutul anului este de530.365 lei.

Proiecte culturale de milioane de euroimplementate de Consiliul Judeþean

Casa Memorialã Costache Negruzzi „Casa Muzeelor”

Muzeul Vasile Pogor

MMuuzzeeuull IIoonn CCrreeaanngã

Casa Memorialã Nicolae Gane

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPROIECTE62

Reþeaua dde ddrumurijudeþene IIaºi

1. DJ 201C - limitã judeþNeamþ - Izvoarele -Rãchiteni – 6,5 km –fazã reactualizare deviz,la licitaþia pentru mo-dernizare nu s-a prezen-tat nimeni

2. DJ 207A - limitãjudeþ Neamþ - Storneºti -Sineºti - Popeºti (DJ 282D)– 14,6 km – jumãtate reabili-tat, jumãtate la nivel de balast

3. DJ 207M - DN 28 -ªcheia - A.I.Cuza - 6,1 km – înexecuþie proiect modernizare, asfaltat

4. DJ 208 - limitã judeþ Neamþ - Mirceºti -Paºcani - Lespezi - limitã judeþ Sucea-va – 46,8 km – la nivel de asfalt, reabilitatprintr-un proiect cu fonduri europene acumºapte ani

5. DJ 208 F – Heci (DJ 208) – Tãtãruºi -limitã judeþ Suceava – 12,4 km – se lucreazãla modernizare

6 DJ 208 G - Tupilaþi (DN2) - Hãlãuceºti -Kogãlniceni - Strunga (DN28) – 31,1 km – lanivel de balast

7. DJ 208 I - Blãgeºti (DN28A) - Criveºti -Vânãtori (DJ 208 N) – 15,2 km – la nivel debalast

8. DJ 208 J - Miclãuºeni (DN28) - Butea –3,4 km – turnat covor asfaltic nou, în urmã cudoi ani

9. DJ 208 K - Cristeºti (DN 2) – Cristeºti –3,3 km – la nivel de asfalt

10. DJ 208 L - Paºcani (DJ 208) - Miros-loveºti – 8,8 km – în proceduri de licitaþie deexecuþie, în câteva zile se semneazã contractul

11. DJ 208 M - Stolniceni Prãjescu (DJ208) - Stolniceni Prãjescu – 0,4 km – la nivelde asfalt

12. DJ 208 N - Lespezi (DJ 208 ) - Vânãtori(DJ 208 I) - 6,7 km – în licitaþie pentru modernizare, a treia procedurã de licitaþie pe 15 august

13. DJ 208 O - Cozmeºti (DJ 208) -Ciohorãni (DN 2) – 9,4 km – procedurã delicitaþie finalizatã, în câteva zile se semneazãcontractul de execuþie

14. DJ 208 R - Pod ªcheia (DN 28) -Mirceºti (DJ 208) – 5,1 km – drum de asfalt,s-au executat lucrãri de plombare

15. DJ 244 D - limitã judeþ Vaslui -Dolheºti - Ciorteºti - Coropceni (DN 24) –13,1 km – proiect de modernizare, în faza derefacere a procedurilor, la prima licitaþie nu s-a prezentat niciun constructor

16. DJ 244 F - DN 24- Dolheºti - Moºna -Bohotin - Grozeºti (DJ249) – 30,7 km – la nivel deasfalt, cu degradãri, se va inter-veni pentru refacere

17. DJ 244 G - DN 28 - Podu Hagiului -Cozmeºti - 10 km - la nivel de asfalt, cudegradãri, se va interveni pentru refacere

18. DJ 246 – limitã judeþ Vaslui - Scânteia- Ipatele - Þibãneºti - Dagâþa (DJ 280) – 54,2km – licitaþie de modernizare, existã un ofer-tant, în evaluare tehnicã

19. DJ 247 - Iaºi (DN 24) - Dobrovãþ - li-mitã judeþ Vaslui – 16,5 km – la nivel deasfalt, se circulã bine

20. DJ 247 A - Iaºi (DN 24) - Bârnova - 7,8km – proiect de modernizare finalizat în anul2018

21. DJ 248 - Iaºi - Grajduri - Scânteia - limitã judeþ Vaslui – 31,2 km – proiect

finalizat prin fonduri europene în urmã cu cinci ani

22. DJ 248 A - Iaºi - Voineºti - Þibãneºti -limitã judeþ Vaslui – 5,6 km – la nivel deasfalt, cu excepþia zonei Glodenii Gândului,unde existã degradãri

23. DJ 248 B - Vânãtori (DN 24C) -Horleºti - Leþcani - Voineºti - Hadîmbu -Frenciugi - limitã judeþ Vaslui – 69,9 km –împãrþit în douã tronsoane - de la Vânãtori la Leþcani la nivel de dale de beton ºi asfalt,apoi de la Voineºti la Fenciugi – limitã judeþ Vaslui, la nivel de balast, existã proiectde modernizare

24. DJ 248 C - Budeºti (DJ 248B) -Mogoºeºti - Ciurea - Lunca Cetãþuii

(DJ 248) – 14,7 km – la nivel de asfalt, secirculã bine

25. DJ 248 D - Ciurea (DJ 248C) - Bârnova- Tomeºti - Holboca (DJ 249A) - 19,3 km –douã porþiuni cu asfalt, o porþiune cu piatrã

spartã ºi o alta necirculabilã26. DJ 248 E - limitã judeþ Vaslui

(DN 15D) - Alexeºti - Cuza Vodã(DJ 246) – 3 km – proiect demodernizare, cu depunere deoferte la începutul lunii august

27. DJ 249 - Trifeºti (DN24C) - Sculeni - Bosia – 37,7km – declasificat – de la Trifeºtila Vladomira, jumãtate la nivel

de asfalt, jumãtate cu piatrã spartã 28. DJ 249 A - Iaºi (DN 28) - Holboca -

Bosia (DJ 249) – 16,1 km – cu dale din betonºi asfalt, porþiuni degradate, se va intervenipentru reparaþii

29. DJ 249 B - Comarna (DN 28) –Comarna – 1 km, asfaltat

30. DJ 249 C - DN24C - Roºcani – 6,2 km,la nivel de asfalt

31. DJ 249 D - Ungheni - Gorban (DN28)– 44,9 km, declasificat, acum pleacã de laCristeºti la Grozeºti, la nivel de balast

32. DJ 249 E - Tomeºti (DN28) - Þuþora –7,8 km, proiect de modernizare, urmeazã onouã procedurã, dupã ce la prima licitaþie nus-a prezentat nimeni

33. DJ 280 - Strunga (DN 28) - Oþeleni –limitã judeþ Neamþ (Km 20+378) - limitãjudeþ Neamþ (Km 35+178) - Dagâþa - limitãjudeþ Vaslui (Km 46+660) – 20,3 + 11,4km – nivel de asfalt, cu plombe recente

34. DJ 280 B - Târgu Frumos (DN 28) –Cucuteni – 11,8 km – proiect de modernizareîn execuþie, finalizat strat balast, podeþe,urmeazã straturile de piatrã

35. DJ 280 C - Leþcani (DN28) - Dumeºti -4,3 km – la nivel de asfalt

36. DJ 280 D - Ruginoasa (DN28A) -Heleºteni (DJ 208G) - 6,4 km – la nivel de asfalt

37. DJ 280 E - Iaºi (DN 28) – Rediu - 5,8km - la nivel de asfalt

38. DJ 281 - Podu Iloaiei (DN 28) -Erbiceni - Belceºti - Cepleniþa - Scobinþi -

Sireþel – Lespezi (DJ 208) – 61,8 km – jumã-tate, pânã la Cepleniþa, din dale de beton ºiasfalt, restul, balast

39. DJ 281 A - Hârlãu (DN28B) - Deleni -limitã judeþ Botoºani – 6 km – la nivel deasfalt

40. DJ 281 B - Belceºti (DJ 281) -Coarnele Caprei - Plugari (DJ 282 B) – 25,2 km – douã tronsoane în modernizare,urmeazã licitaþia pentru restul drumului, aflatla nivel de balast

41. DJ 281 C - Blãgeºti (DN 28A) - Stroieºti- Cotnari (DN 28B) – 25 km – proiect de mo-dernizare PNDL, 12 km asfalt turnat în acest an,va fi finalizat probabil pânã la final de an

42. DJ 281 D - Cepleniþa (DN 28B) -Coarnele Caprei - Gropniþa (DJ 282) – 31,3km – la nivel de balast

43. DJ 281 E - Todireºti (DJ 281C) –Todireºti - 2,8 km -n la nivel de asfalt

44. DJ 282 - Iaºi - Movileni - Bulbucani –35,5 km – parþial asfalt degradat ºi balast, inclusîn Axa Iaºi – Suceava, pentru modernizare

45. DJ 282 A - Rediu Mitropoliei (DN24C)- Þipileºti - Iepureni - Larga Jijiei (DJ282) –12,3 km – degradat, se intervine prin pietruire

46. DJ 282 B - Bivolari (DN 24C) - ªipote- Plugari – 35 km – prima porþiune, de 5 km,la nivel de balast, dupã care urmeazã o zonãde pãmânt ºi se închide cu balast

47. DJ 282 C - Þigãnaºi (DN24C) - Vlãdeni– Hãlceni (DJ282) – 25,9 km – proiect mod-ernizare finalizat în 2015

48. DJ 282 D - Potângeni (DJ 282) -Româneºti - Podu Iloaiei - Mãdârjac - Þibana(DJ 248 A) – 38,8 km – în licitaþie de execuþie, se reiau procedurile, drum la nicelde balast

49. DJ 282 E - Bãlþaþi (DN28) - Lungani -Sineºti - Mãdârjac - Þibana (DJ 248A) – 35,7km – la nivel de beton pânã la intrarea înMãdârjac, unde existã zone cu balast

50. DJ 282 F - Vlãdeni (DJ 282C) -Andrieºeni – 12,8 km – s-a intervenit recent,se finalizeazã pietruirea

51. DJ 282 G - Iaºi (DN28) – Aroneanu –5 km – la nivel de asfalt, cu mici degradãri

52. DJ 282 H - ªipote (DJ282C) – limitãjudeþ Botoºani – 12,6 km – proiect moder-nizare finalizat, prin fonduri europene

” ÎÎnnttââmmppiinnããmm mmaarrii pprroobblleemmee ccuu ccoonnssttrruucc-ttoorriiii,, îînn ssppeecciiaall ddiinn ccaauuzzaa vvoolluummuulluuiiffooaarrttee mmaarree ddee mmuunnccãã ddiinn jjuuddeeþþ.. SSuunntt ffooaarrttee mmuullttee pprrooiieeccttee ddee iinnffrraassttrruuccttuurrãã,, ccoonnssttrruuccttoorriiii ssuunntt ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ppuuþþiinnii,,lliippsseeººttee ffoorrþþaa ddee mmuunnccãã,, ccrreesscc pprreeþþuurriillee......MMaarreeaa mmaajjoorriittaattee aa pprrooiieecctteelloorr aauu ffoossttîînncceeppuuttee îînn uurrmmãã ccuu ddooii,, ttrreeii aannii,, ppeerriiooaaddããîînn ccaarree eerraauu aallttee ssttaannddaarrddee ddee ccoosstt ººiiiinncclluussiivv aallttee pprreeþþuurrii ppeennttrruu pprriinncciippaalleelleemmaatteerriiii,, iiaarr aaccuumm nnuu rreeuuººiimm ssãã ggããssiimm ccoonn-ssttrruuccttoorrii ddiissppuuººii ssãã ppaarrttiicciippee llaa lliicciittaaþþiiiilleepprriivviinndd mmooddeerrnniizzaarreeaa ddrruummuurriilloorr jjuuddeeþþeennee”” -ing. Ovidiu Ciprian Ciucan, directorDirecþia Judeþeanã de Administrare aDrumurilor ºi Podurilor Iaºi

A sigurarea unei infrastructuri rutiere moderne, la nivelul standardelor europene din domeniu, reprezintã principala preocupare a conducerii Consiliului Judeþean Iaºi. Aceasta este, de fapt, o condiþie esenþialã în vederea dezvoltãrii echilibrate ºi armonioase a întregului judeþ, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare existente atât între diferitele zone ale judeþului, cât ºi cu alte regiuni ale þãrii.

C onsiliul Judeþean a demarat, în ultimii trei ani, un program amplu de modernizare ºi reabilitare a celor aproximativ 1.000 km de drumuri judeþene situate pe raza administrativ-teritorialã a judeþului Iaºi, sursele de finanþare pentru aceste proiecte variind de la atragerea de finanþãri europene nerambursabile ºi alocãri bugetare proprii, la obþinerea de fonduri din programe guvernamentale ºi contractarea de credite de angajament.

N ecesitatea derulãrii acestor lucrãri de reabilitare a fost determinatã de starea avansatã de degradare a pãrþii carosabile, generatã în principal de structura slabã ºi de traficul intens desfãºurat

Iaºul mizeazã pe modernizarea

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE27

53. DJ 282 I - DJ282G - Aeroport – 2,7km – predat, din acest an, Primãriei Muni-cipiului Iaºi.

Din totalul de 1.035 km au rãmas mai puþinde 970 km, urmând ca pânã la final de anDJDP sã realizeze actualizarea inventarului dedrumuri judeþene.

DJ 2207M: DDN 228 - ªªcheia -A.I.Cuza

Pe drumul judeþean 207 M - intersecþie DN28 – Alexandru Ioan Cuza se lucreazã intens.Au fost finalizate casetele de lãrgire aºo+selei ºi s-a turnat primul strat de as-falt. Pânã în acest moment, toate podeþele de pe cei 6,2 kilometri de drum au fost refãcute, urmând a fi pavaþi 9.200 de metripãtraþi de trotuare. Se vor realiza 7.200 de metri liniari de ºanþuri betonate ºi 2.400 de metri liniari de rigole carosabile. Toate drumurile laterale care se intersecteazã cudrumul judeþean vor fi asfaltate pe o lungimede 15 metri.

Suma alocatã pentru modernizarea DJ 207este de11,63 milioane lei, fiind asiguratã deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, prin Programul Naþional deDezvoltare Localã.

DJ 2281C: BBlãgeºti ((DN 228A)- SStroieºti - CCotnari ((DN 228B)

De câteva zile a început ºi turnarea asfaltu-lui pe DJ 281 C: intersecþie DN 28A (Blãgeºti)–Hãrmãneºti –Todireºti – Coasta Mãgurii -Cotnari – intersecþie DN 28B (Cotnari), pe olungime de 25 de km.

Drumul a fost stabilizat prin procedeul dereciclare a vechiului asfalt ºi îmbunãtãþireaacestuia cu ciment, fiind apoi aºternut un stratde balast ºi piatrã spartã. Toate podurile ºipodeþele de pe traseu au fost reabilitate.

Constructorul va mai amenaja 7.400 demetri pãtraþi de trotuare, va reface cãile de accesla proprietãþi ºi va moderniza staþiile de autobuz.

Valoarea totalã a lucrãrilor este de 49,76 mil-ioane lei, cu TVA, investiþia fiind asiguratã prinProgramul Naþional de Dezvoltare Localã II.

DJ 2280B: TTârgu FFrumos (DN 228) –– CCucuteni

Lucrãrile avanseazã rapid pe drumuljudeþean care leagã comuna Cucuteni deoraºul Târgu Frumos - 9,2 kilometri, investiþiede 11,7 milioane de lei. Au fost finalizateoperaþiunile de balastare, construirea a 102

podeþe, urmând întinderea stratului de piatrã ºiasfaltare. Se sperã ca pânã la finalul anului sãse ajungã la finalizarea proiectului, finanþat dela bugetul de stat, prin Programul Naþional deDezvoltare Localã II. Pe lângã lucrãrile demodernizare, se vor mai construi 3.000 demetri liniari de rigole betonate, 1.900 de metriliniari de rigole carosabile ºi 6.900 de metriliniari de ºanþuri ºi 1.300 de metri liniari deparapet metalic. Dupã finalizarea lucrãrilor,constructorul va reface semnalizarea rutierã.

DJ 2281: SSpinoasa –– BBelceºtiDrumul a fost betonat ºi urmeazã a fi

modernizatã trecerea la nivel cu calea feratã.Acum se reabiliteazã ºi modernizeazã podulcare traverseazã râul Bahlui. Constructorulreface consola trotuarelor, înlocuieºte stratulde uzurã de pe pod ºi rosturile de dilataþie ale acestuia, lucrãrile fiind aproape definalizare. Pentru ”Modernizare drum judeþeanDJ 281: Spinoasa – Belceºti, km.10+804 – 12+074” suma alocatã de Con-siliul Judeþean este de 2,49 milioane lei,inclusiv TVA.

DJ 2208F: HHeci ((DJ 2208) ––Tãtãruºi - llimitã judeþ SSuceava

Lucrãrile sunt avansate ºi pe DJ 208 - Heci(intersecþie DJ208) – Tãtãruºi – Iorcani - lim-itã judeþ Suceava, în lungime 12,5 km, undese finalizeazã casetarea ºi lãrgirea drumului.Pentru colectarea ºi evacuarea apelor proven-ite din precipitaþii vor fi realizate ºanþuri beto-nate ºi rigole. Constructorii vor reface aproape

11.000 mp de trotuare, toate cãile de acces laproprietãþi ºi vor reamenaja staþiile deautobuz.

Valoarea totalã a contractului estede 24,96 milioane lei, bani guverna-mentali alocaþi prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã II.

„Se lucreazã destul de bine la 6din cele 7 proiecte finanþate prinProgramul Naþional de DezvoltareLocalã, la ultimul proiect fiinddeja depusã o ofertã ºi se aflã înprocedurã de analizã tehnicã.DJ 246 – limitã judeþ Vaslui -Scânteia - Ipatele - Þibãneºti -Dagâþa (DJ 280) – 54,2 km, este celmai lung dintre aceste drumuri ºi celmai important proiect pe care-ll gestionãm, iardacã totul va decurge conform planului nostru,pânã la final de august putem începe procedurilede execuþie. La celelalte proiecte vom demaraprocedurile de licitaþie, deºi, efectiv, pentru pro-cedurile pe care le demarãm acum nu cred cãmai este posibil sã intrãm în faza de execuþie înacest an. Vom începe pe cele trei drumuri debeton din zona Paºcani - DJ 208 L - Paºcani (DJ208) – Mirosloveºti, DJ 208 N - Lespezi (DJ208) - Vânãtori (DJ 208 I) ºi DJ 208 O -Cozmeºti (DJ 208) - Ciohorãni (DN 2), iar dacã reuºim sã finalizãm procedurile în au-gust, începem”, ne-a precizat ing. Ovidiu Ciprian Ciucan, directorul Direcþiei Judeþene deAdministrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

Toate proiectele din Masterplan au autoriza-þie de construcþie, iar acest lucru reprezintã unavantaj enorm, deoarece nu va mai fi nevoiede avize, autorizaþii ºi alte documente pentruviitoarele lucrãri ce vor fi scoase la licitaþie.

Alþi bbani, aalte pproiecte de mmodernizare

110 de kilometri de drumuri judeþene vorintra în proces de reabilitare ºi modernizare.

Consiliul Judeþean Iaºi alocã în acest sens, fon-duri a cãror valoare depãºeºte 291 milioane lei.

* „Modernizare drum judeþean DJ 249 E:DN 28 (Tomeºti) – Þuþora”, în valoare de22.083,126 mii lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 281 B:Coarnele Caprei – Arama”, în valoare de5.003,639 mii lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 282D:Româneºti - Podu Iloaiei ( intersecþie DJ 281Km 14+834) - Popeºti – Mãdârjac”, în val-oare de 77.991.466,36 lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 208 G:Kogãlniceni - Oboroceni - intersecþie DJ 280D”, în valoare de 12.024.701,17 lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 244D:limita judeþului Vaslui - Dolheºti - Ciorteºti -Coropceni (intersecþie DN 24), în valoare de33.565.875,73 lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 249D:intersecþie DJ 249 E - Moreni - Prisãcani -Mãcãreºti - Grozeºti - intersecþie DJ 244F”, învaloare de 78.969.122,17 lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 280D:intersecþie DN 28A (Ruginoasa) – Heleºteni”,în valoare 19.283.095,41 lei;

* „Modernizare drum judeþean DJ 201C:limitã judeþ Neamþ - Rãchiteni - intersecþie DN28”, în valoarea de 15.554,810 mii lei;

* „ Modernizare drum judeþean DJ 208 F:Heci (intersecþie DJ 208) - Tãtãruºi - Iorcani -limitã judeþ Suceava”, în valoare de26.700.666,93 lei.

Pentru întreþinere curentã s-au alocat înplus faþã de suma iniþialã, 1.233.900 lei, iarpentru lucrãri ºi servicii privind întreþinereaperiodicã a drumurilor publice, suma apro-batã deja se va suplimenta cu 480 mii lei.

Sumele necesare proiectelor provin dinfondurile CJ ºi fonduri guvernamentale.

” AAmm îînncceeppuutt mmooddeerrnniizzaarreeaa aa 440000 kkmm ddee ddrruummjjuuddeeþþeeaann ººii vvrreeaauu ssãã aajjuunnggeemm llaa 550000 kkmm nnuu ffiinnaallii-zzaaþþii,, ccii aabboorrddaaþþii mmããccaarr.. CCããccii,, îînn mmoommeennttuull îînn ccaarreessee îînncceepp lluuccrrããrriillee,, ffiiþþii ssiigguurr ccãã ssee vvoorr ººii tteerrmmiinnaa!! NN-aammuuiittaatt nniiccii ddee ddrruummuurriillee ssããtteeººttii.. AAmm ffããccuutt ddeemmeerrssuurrii llaa

MMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii ººii ss-aauu aallooccaatt bbaannii ppeenn-ttrruu 660000 ddee kkmm ddee aassttffeell ddee ddrruumm,, ddiinnttrree ccaarree

228800 kkmm ssuunntt ddeejjaa ffiinnaalliizzaaþþii,, iiaarr 116600 kkmm ssuunnttaapprrooaappee ddee ffiinnaalliizzaarree,, iiaarr aallþþii 4400-5500 kkmm

ppâânnãã llaa ffiinnaalluull aannuulluuii vvoorr ffii iinnaauugguurraaþþii!! NNuu ee ppuuþþiinn lluuccrruu ssãã ffaaccii aassttaa îînn

ddooii-ttrreeii aannii!! MMeerrggeemm mmaaii ddeeppaarrttee ccuuiinnvveessttiiþþiiiillee pprriinn PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaallddee DDeezzvvoollttaarree LLooccaallãã,, uunnddee IIaaººuull aapprriimmiitt aall ddooiilleeaa bbuuggeett ppee þþaarrãã.. NNeezzbbaatteemm ssãã aattrraaggeemm ccââtt mmaaii mmuullþþii

bbaannii ppeennttrruu iinnffrraassttrruuccttuurrãã,, ccããcciiiinnffrraassttrruuccttuurraa îînnsseeaammnnãã cciivviilliizzaaþþiiee””- Maricel Popa, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi

drumurilor judeþene!

DJ 281

DJ 208F DJ 207M

DJ 281C

DJ 280B

Copii sspeciali lla LLiceul Tehnologic SSpecial „Vasile PPavelcu”

Ceea ce este astãzi Liceul Tehnologic Spe-cial „Vasile Pavelcu” Iaºi, una dintre instituþii-le de referinþã pentru recuperarea ºi educareacopiilor cu deficienþe auditive, singura unita-te de învãþãmânt din þarã care asigurã serviciieducaþionale pentru copiii cu deficienþe sen-zoriale multiple din primul an de viaþã pânã laprofesionalizare, este rezultatul conjugat aleforturilor tuturor celor care, mai mult saumai puþin vremelnic, au fãcut parte din fami-lia lui Vasile Pavelcu, psiholog român, mem-bru titular al Academiei Române ºi a partene-rilor sãi de a lungul timpului. În aceastã uni-tate de învãþãmânt, copiii beneficiazã de ser-vicii recuperatorii specifice (demutizare, ree-ducarea auzului, ritmicã, ortofonie, labiolec-turã, stimularea limbajului, kinetoterapie),servicii de terapie educaþionalã complexã ºiintegratã (stimulare cognitivã, socializare,formarea autonomiei personale ºi sociale,terapie ocupaþionalã ºi ludoterapie) precumºi de servicii de intervenþie timpurie prinCentrul de Sprijin pentru Intervenþie Timpu-rie. Totodatã se asigurã consiliere atât pentruelevi cât ºi pentru pãrinþi,

Pentru a face faþã provocãrilor este nevoiede dãruire, pasiune, implicare, rãbdare ºiperseverenþã, toate acestea fiind doar câtevadintre atributele celor 73 de cadre didacticeale ºcolii care duc mai departe ºi dezvoltãexperienþa de educare, intervenþie terapeuti-cã recuperatorie ºi de profesionalizare a ele-vilor cu deficienþe de auz, cu deficienþe sen-zoriale multiple, dar ºi absolvenþi ai învãþã-mântului special pentru elevi cu deficienþemintale din întreaga Moldovã.

În anul ºcolar care s-a încheiat, ofertaeducaþionalã a ºcolii a cuprins: intervenþietimpurie-grupã antepreºcolari, grãdini-þã–grupe de copii hipoacuzici ºi surdoceci-tate, învãþãmânt primar - clasa pregãtitoareºi clasele I-IV (deficienþe de auz ºi deficien-þe senzoriale multiple), învãþãmânt gimnazial- clasele V-VIII ( deficienþe de auz ºi defi-

cienþe senzoriale multiple) ºi clasele IX – X( deficienþe severe / asociate), liceu tehnolo-gic special – cl. a IX a, specializarea tehni-cian operator tehnicã de calcul, învãþãmântprofesional special (clasa a IX-a, a Xa, a XI-aºi a XII-a nivel 3 de calificare) pe urmãtoare-le specializãri: construcþii, instalaþii ºi lucrãripublice/zugrav-vopsitor-ipsosar-tapetar,fabricarea produselor din lemn/ tâmplar uni-versal, industrie textilã ºi pielãrie/ confecþio-ner produse textile, turism ºi alimenta-þie/cofetar-patiser ºi bucãtar, mecanicã/ tini-chigiu vopsitor auto.

Parteneriatul cu Facultatea de Psihologieºi ªtiinþe ale Educaþiei în cadrul proiectelorde dezvoltare a resurselor umane, dar ºi îndiversificarea practicilor educaþionale, areprezentat locul de formare a majoritãþiiprofesioniºtilor din aceastã unitate de învãþã-mânt. Printre activitãþile cu tradiþie deja, senumãrã ºi dezvoltarea practicilor specificede intervenþie recuperatorie pentru copiii cuimplant cohlear în parteneriat cu Comparti-mentul ORL ºi Vestibulogie a Spitalului deRecuperare Iaºi, cadrele de aici fiind mem-bri activi ai echipelor interdisciplinare.

Activitãþi, pproiecte, ppremii An de an, la ªcoala „Vasile Pavelcu” se

organizeazã Festivalului Naþional de Teatru dePãpuºi ºi Pantomimã „Prichindeii veseli”,destinat elevilor cu deficienþe de auz din toa-tã þara. Anul acesta, la cele 3 secþiuni ale fes-tivalului (teatru de pãpuºi, pantomimã, film)au participat grupe de elevi cu deficienþe deauz din 12 ºcoli speciale din þarã.

Parteneriatul început în 2001 cu FundaþiaSense Internaþional România, în proiectelede dezvoltare a serviciilor educaþionale, tera-peutic recuperatorii ºi de profesionalizarepentru copiii cu deficienþe senzoriale multi-ple înseamnã formarea profesionalã pentrucadrele didactice, dotarea cu materialedidactice ºi logisticã specificã, supervizareprofesionalã, organizarea ºi dotarea labora-torului de modelare marþipan ºi a Centruluide Sprijin în intervenþie timpurie etc. În aju-torul copiilor de aici, a venit ºi organizarea

în ultimii 7 ani în colaborare cu Inspectora-tul ªcolar Judeþean Iaºi ºi Colegiul Tehnic„Ion Holban” Iaºi a Concursului Naþional pemeserii „Tradiþii ºi Creativitate”.

Îmbunãtãþirea calitãþii actului educaþionalºi terapeutic recuperator prin parteneriateleeducaþionale internaþionale în proiecteleERASMUS+ este una dintre preocupãrileconstante ale ºcolii.

În cadrul proiectului de parteneriat educa-þional cu ªcoala Specialã nr. 12 Chiºinãu,Republica Moldova - ,,A.M.I.C.I. – Armonie.Motivaþie. Iubire. Colaborare. Inspiraþie” s-areuºit promovarea practicilor incluzive. Pen-tru dezvoltarea terapiilor alternative în proce-sul de recuperare a elevilor în ºcoalã se apli-cã metode precum salinoterapie, hipotera-pie, hidroterapie, olãrit, escaladã, dans, tea-tru experenþial etc.

Totodatã. 32 de cadre didactice ale ºco-lii au participat la elaborarea programelorºcolare pentru elevii cu dizabilitãþi auditiveºi cu dizabilitãþi senzoriale multiple

În ultimii ani elevii cu deficienþe de auz auavut rezultate deosebite la concursurile naþi-onale special destinate lor: În anul ºcolarcare s-a încheiat, palmaresul acestoracuprinde premiul I (clasa a VII-a /Matemati-cã ºi clasa a VIII-a /Limba ºi literatura româ-nã), premiul II (clasa a VII-a /Educaþie plas-ticã), premiul III (clasa a VIII-a /TIC ºi clasa aVII-a /Limba ºi literatura românã), menþiu-ne(clasa a VII-a /TIC); premiul special(clasaa VIII-a /Educaþie plasticã ºi clasa a VII-a/Matematicã); la Concursul Naþional „Împre-unã pentru viitor” - premiul I la secþiuneadans tradiþional–etapa pe judeþ ºi premiul IIla etapa regionalã obþinute de cãtre trupa”Hai la joc” formatã din elevi cu deficienþede auz ºi elevi voluntari. În anul ºcolar ceurmeazã, în cadrul Liceul Tehnologic „VasilePavelcu” ar putea fi înfiinþatã o nouã califica-re, cea de operator montaj copiat tipar deprobã, domeniu tehnici poligrafice, motivatãde creºterea ratei de inserþie profesionalã aabsolvenþilor învãþãmântului profesionalspecial, care este de peste 85%.

Liceul „„Moldova” TTârgu Frumos - ººcoalã ººi ffamilie

O altã instituþie destinatã îngrijirii ºi edu-cãrii copiilor speciali pare a fi „singurul loccare îþi este ºi ºcoalã ºi familie, deopotri-

vã!”, adicã Liceul pentru elevi cu deficien-þe de vedere cu clasele I – XII „Moldova”Târgu Frumos. Acesta asigurã condiþii opti-me dezvoltãrii armonioase a copiilor cuvârsta cuprinsã între 7–18 ani care prezintãdeficienþe medii ºi grave de vedere, cecita-te, precum ºi alte deficienþe asociate.

Înfiinþatã în anul 1961, aceastã instituþie afost destinatã instruirii ºi educãrii copiilor cudeficienþe de vedere, de pe raza celor opt jude-þe ale Moldovei. La început, ºcoala aveaînscriºi 43 de elevi de diferite vârste ºi unnumãr de opt cadre didactice, cu o pregãtireprofesionalã ridicatã, unele dintre acestea fiind

nevãzãtoare. Acum în ºcoalã învaþã 120 deelevi din toate judeþele Moldovei, instruiþi de45 de cadre didactice – profesori, profesori-educatori, profesori psihopedagogi ºi profe-sori preparatori. De-a lungul anilor, în ciudadizabilitãþilor, dascãli ºi elevi deopotrivã s-auimplicat în activitãþile cultural-artistice(spectacole, concursuri locale, judeþene ºinaþionale) ºi sportive (concursuri de ºah lanivel local ºi naþional). Puþini sunt însã ceicare ºtiu cã astãzi, copiii nevãzãtori din toatãþara învaþã tainele scrisului ºi cititului Brailledin abecedarul alcãtuit de douã dintre cadre-le didactice ale acestui liceu: George Cârli-geanu – Bitu, profesor de limba ºi literaturaromânã ºi învãþãtorul Aurel Bulancea.

Incluziune, iimplicare, colaborare, eempatie

În cadrul Liceului Special „Moldova” dela Târgu Frumos elevii cu deficienþe devedere îºi dezvoltã personalitatea astfel

încât, la absolvirea ºcolii, rezultatul sã fie ocât mai bunã integrare psiho-socio-emoþi-onalã. Întregul personal didactic identificãºi selecteazã cele mai potrivite activitãþiºcolare ºi extraºcolare prin care copiii deaici sã fie valorizaþi ºi sã interacþioneze atâtunii cu ceilalþi cât ºi cu mediul social încare vor trebui sã se integreze la terminareastudiilor.

În cursul acestui an, elevii de aici au par-ticipat la mai multe activitãþi sportive ºiartistice, cu tematicã diversã, printre careProiectul „ªtiinþescu” adresat elevilor degimnaziu ºi de liceu, în cadrul cãruia aurealizat sub îndrumarea cadrelor didacticeexperimente de chimie ºi fizicã.

Ansamblul Doruleþul, din cadrul ºcolii, aparticipat la concursul „La Fântâna Doru-lui” ºi a reuºit obþinerea a douã medalii încadrul secþiunii de dans popular. La Con-cursul Naþional de ªah - Memorialul „Fran-cisc Kory”, organizat anul acesta la Buzãu,unul dintre elevii liceului ieºean a reuºit sãobþinã locul I, o recunoaºtere binemeritatãa muncii sale.

Încurajarea ºi stimularea capacitãþilorpsiho-individuale ale elevilor se realizeazãprin participarea acestora în cadrul proiec-tului „Ludoteca100”.

În Liceul „Moldova” cuvintele cele maiimportante sunt incluziune, implicare,colaborare ºi empatie - toate sub semnulunor lecþii de calitate, menite sã transformeminþile curioase în caractere sigure ºi pre-gãtite de viitor. Învãþãmântul promovat aicicoincide în totalitate cu programa liceelor

normale, însã anexeazã cu drag diplomeide absolvire ºi sentimentul de dragoste faþãde colegi ºi mentori.

Orice elev, indiferent de nevoile sale, vareuºi sã-ºi atingã þelul. Fie cã vorbim demisterele limbii engleze, cântatul în cor sau pur ºi simplu bucuria de a face parte dintr-un grup cu adevãrat unic, singu-rul lucru care conteazã la sfârºitul zilei este cunoaºterea. O cunoaºtere care nu sebazeazã pe dioptrii, ci mai degrabã pe o voinþã de neclintit, întrucât, nevoile speciale nu împiedicã în niciun fel re-zultatele speciale.

AAuu ccoonnsseemmnnaatt

prof. CCooccaa VVaassiilliiuu,, directorul Liceului Tehnologic Special

„Vasile Pavelcu Iaºi, prof. PPeettrroonneellaa CCîîtteeaa,

profesor la Liceul pentru elevi cu deficienþe de vedere cu clasele I – XII

„Moldova” Târgu Frumos

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 ADMINISTRATIE¸

„Când nu auzi sunetul lumii, ascultã glasul din tine, gândeºte, luptã ºi mergi înainte” - HHeelleenn KKeelllleerrPovestea ºcolii speciale a început în octombrie 1932, când Minis-

terul Instrucþiunii, al Cultelor ºi Artelor aducea la cunoºtinþa pri-marului din acea vreme, înfiinþarea prin Ordinul Ministrului nr.

23550 a unui Institut de surdo-muþi ºi orbi, ca urmare a demersu-rilor realizate de Societatea pentru Ocrotirea copiilor surdo-muþi

ºi orbi din Moldova ºi Basarabia - Institutul de Surdo-muþi „Regele Mihai I” Iaºi, cu statutul de ºcoalã generalã pentru surzi

ªcoli speciale, rezultate speciale

¸

* pentru sezonul 2019-2020 din Liga a V-a judeþeanã defotbal, care va debuta în lunaaugust, ºi-au anunþatparticiparea echipele din Podu Iloaiei, Cozmeºti ºi ValeaLupului * deoarece nu a avutCertificatul de Identitate Sportivã(CIS) ºi nu s-a putut prezenta la barajul pentru promovarea în liga a treia, Moldova Cristeºtinu va mai avea drept depromovare în urmãtorii trei ani

Cu toate cã, în chiar ultima etapã dinsezonul trecut al Ligii a IV-a ieºene,ºi-a câºtigat dreptul de a disputabarajul pentru promovarea în liga a treia(învingând Flacãra Erbiceni cu 1-0 ºi termi-nând campionatul pe prima poziþie), MMooll-ddoovvaa CCrriisstteeººttii nu s-a putut prezenta la„meciul istoric”, neavând certificat de iden-titate sportivã (CIS) pentru cluburi sportive.

Supãrarea celor din Cristeºti este de înþe-les, ei ratând „la mustaþã” partida de barajîn care urma sã întâlneascã reprezentantajudeþului Vaslui, Huºana Huºi, din pricina ...unor hârtii. Practic, conducerea formaþieiMoldova Cristeºti a întocmit greºit docu-mentaþia pentru CIS-ul eliberat de Ministe-rul Tineretului ºi Sportului ºi nu au mai avuttimpul necesar de a relua formalitãþile pânãla data desfãºurãrii partidei. „„PPeennttrruu ddeessffãã-ººuurraarreeaa ccaammppiioonnaattuulluuii jjuuddeeþþeeaann ddee ffoottbbaall nnuussuunntt pprroobblleemmee.. SSee aaccttiivveeaazzãã ccuu CCIISS eelliibbeerraattddee DDiirreeccþþiiaa JJuuddeeþþeeaannãã ppeennttrruu TTiinneerreett ººiiSSppoorrtt IIaaººii.. CCaa ssãã aaccttiivveezzee îînn lliiggaa aa ttrreeiiaa,, ssããppaarrttiicciippee llaa bbaarraajj,, oo eecchhiippãã aarree nneevvooiiee ddeecceerrttiiffiiccaatt ddee iiddeennttiittaattee ssppoorrttiivvãã eelliibbeerraatt ddeeMMiinniisstteerruull TTiinneerreettuulluuii ººii SSppoorrttuulluuii,, ccaarree iinnttrrããîînn ssaarrcciinnaa eecchhiippeelloorr ssãã ººii-ll ssccooaattãã.. EEllee aauu

ffoosstt aannuunnþþaattee llaa îînncceeppuuttuull aannuulluuii ccoommppee-ttiiþþiioonnaall,, ddiinn vvaarraa aannuulluuii ttrreeccuutt,, iiaarr ffaappttuullaacceessttaa eessttee pprriinnss ººii îînn rreegguullaammeenntteellee nnooaass-ttrree””, ne-a spus Sorin Boca, preºedinte Aso-ciaþiei Judeþene de Fotbal Iaºi. Acesta sus-þine cã cei din Cristeºti au întocmit greºitactele ºi nu s-au mai încadrat în timp, deoa-rece aveau nevoie de o nouã hotãrâre jude-cãtoreascã. „„EEssttee ppeennttrruu aall ddooiilleeaa aann,, ccoonn-sseeccuuttiivv,, ccâânndd ccaammppiiooaannaa jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii sseeccoonnffrruunnttãã ccuu aacceeaassttãã nneeddoorriittãã ssiittuuaaþþiiee,, dduuppããccee,, aannuull ttrreeccuutt,, VViiccttoorriiaa LLeeþþccaannii aa ffoosstt ppuussããîînnttrr-oo ssiittuuaaþþiiee aasseemmããnnããttooaarree,, rraattâânndd bbaarraajjuullddee pprroommoovvaarree.. DDuuppãã aacceeaa îînnttââmmppllaarree,, nnooiiaamm iinnttrroodduuss îînn rreegguullaammeenntt,, aannuull ttrreeccuutt,, ffaapp-ttuull ccãã ,, îînn ccaazzuull îînn ccaarree oo eecchhiippãã,, iinnddiiffeerreennttddee mmoottiivvee,, nnuu rreeuuººeeººttee ssãã îînnddeepplliinneeaassccããccoonnddiiþþiiiillee iimmppuussee ddee FFeeddeerraaþþiiaa RRoommâânnãã ddeeFFoottbbaall,, ttrreeii aannii ddee zziillee nnuu mmaaii aarree ddrreeppttuull llaapprroommoovvaarree.. AAssttaa ssee vvaa îînnttââmmppllaa ººii ccuu MMooll-ddoovvaa CCrriisstteeººttii.. TTrreeii aannii ddee aaccuumm îînnaaiinnttee,,cchhiiaarr ddaaccãã vvoorr tteerrmmiinnaa ccoommppeettiiþþiiaa ppee pprriimmuulllloocc,, eeii nnuu vvoorr mmaaii aavveeaa ddrreepptt llaa pprroommoovvaarree..ÎÎnn ssiittuuaaþþiiaa aacceeaassttaa,, vvoorr mmeerrggee llaa bbaarraajj cceeii ddeeppee llooccuull ddooii””, a precizat Sorin Boca.

Trei nnoi fformaþii îîn LLiga aa VV-aa Cât priveºte viitoarea ediþie de campionat

– ligile IV ºi V, lucrurile nu sunt încã defi-nitivate, Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Iaºidorind sã înceapã competiþia pe 11 sau 18august, dar lucrul acesta va fi stabilit la viitoa-rea Adunare Generalã a AJF. Prin urmare, niciSupercupa judeþeanã la fotbal – care se vadesfãºura la Paºcani, între Unirea Mirceºti ºi

Moldova Cristeºti, nu are o datã certã de des-fãºurare, partida urmând a se disputa cuexact o sãptãmânã înainte de începerea cam-pionatului. Ca noutãþi, pentru viitoarea ediþiea ligii a V-a ºi-au anunþat participarea trei noiformaþii, de fapt, echipe care au mai activat înliga judeþeanã, dar care, din motive financia-re, au renunþat în ultimii ani – echipele dinPodu Iloaiei, Cozmeºti ºi Valea Lupului..

A fost fãcut încã un pas pentru constru-irea unei noi sãli polivalente. ConsiliulJudeþean Iaºi va preda pe bazã de proto-col cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Administraþiei Publice prin CompaniaNaþionalã de Investiþii (CNI), terenul de de67.335 mp, aflat în proprietatea judeþuluiIaºi, care va constitui amplasamentulviitoarei sãli. Terenul a fost preluat în pro-prietatea C.J. de la Primãria Miroslava,în vederea construirii unei sãli polivalente

cu fonduri din Programul Naþional deConstrucþii de Interes Public sau Social.Documentaþia pentru finanþarea acestuiobiectiv de investiþii a fost deja înaintatãcãtre Compania Naþionalã de Investiþii SA.Consiliul Judeþean va asigura, în condi-þiile legii, suprafeþele de teren necesarepentru depozitarea ºi organizarea ºan-tierului. „„EEssttee iimmppeerriiooss nneecceessaarrãã oo aassttffeell

ddee iinnvveessttiiþþiiee llaa IIaaººii.. DDuuppãã rreeaalliizzaarreeaa

oobbiieeccttiivvuulluuii,,CCoonnssiilliiuull

JJuuddeeþþeeaann vvaa aavveeaa oobblliiggaaþþiiaa ssãã mmeennþþiinnããddeessttiinnaaþþiiaa aacceessttuuiiaa ººii ssãã îîll îînnttrreeþþiinnãã ppee ooppeerriiooaaddãã ddee mmiinniimm 1155 aannii.. TTrreebbuuiiee ssããffrruuccttiiffiiccããmm ffiieeccaarree ooppoorrttuunniittaattee ddee aaiinnvveessttii îînn jjuuddeeþþ,, iiaarr oo ssaallãã ccuu 1166 000000 ddeellooccuurrii,, ccuumm vvrreemm ssãã ccoonnssttrruuiimm nnooii,, nnuuppooaattee ffii rreeaalliizzaattãã ddeeccââtt îînnttrr-oo llooccaaþþiiee ccuuddeesscchhiiddeerree,, ccaarree ssãã ooffeerree ººii ffaacciilliittããþþii ddeeppaarrccaarree,, ddee ccoonnssttrruuiirree ddee tteerreennuurrii ddeessppoorrtt îînn jjuurr,, oorrggaanniizzaarree ddee aallttee aaccttiivvii-ttããþþii ccaarree pprreessuuppuunn aafflluuxx ddee ppooppuullaaþþiiee””, a spus preºedintele Consiliului Judeþean,Maricel Popa.

Consilierii judeþeni ºi-au dat votul caIaºul sã aibã ºi un bazin olimpic. Valoa-rea estimativã a investiþiei este de104.500.000 lei. Pentru elaborarea Pla-nului Urbanistic Zonal pentru acestobiectiv, Consiliul Judeþean va alocasuma de 133.250 lei, obiectivul urmânda fi amplasat în zona Manta Roºie, pe un

teren de 23.842 mp care se aflã în dome-niul public al judeþului Iaºi ºi adminis-trarea Consiliului Judeþean. Investiþia seva dezvolta pe o suprafaþã de circa 5.500mp cuprinzând, pe lângã bazinul olimpic,un bazin didactic, tribune pentru o mie despectatori, vestiare, duºuri, cabinet me-dical, salã de conferinþe, sãli de forþã,saune, sãli de antrenament, zone de re-laxare, parcãri, etc.

În urma unei analize a Direcþiei Jude-þene pentru Tineret ºi Sport Iaºi, la niveluljudeþului s-a constatat cã nu existã spaþiiadecvate pentru practicarea înotului deperformanþã. Bazinul olimpic va oferi po-sibilitatea desfãºurãrii atât a unor activitãþirecreative ºi utilitar-medicale, cât ºi spor-tive derivate din specificul nataþiei: învã-þarea înotului, activitãþi de pregãtire, acti-vitãþi competiþionale, de perfecþionare ainstructorilor, studenþilor, antrenorilor.

IIeeººeeaannccaa SSaabbiinnaa ªªttiirrbbuu,, ccaammppiiooaannãã bbaallccaanniiccãã!!Ediþia a XVII-a Campionatelor Balca-

nice de atletism pentru cadeþi (junioriII, limita maximã de vârstã - 18 ani), s-a desfãºurat duminicã pe StadionulOlimpic din Istanbul ºi a adunat la start253 de sportivi reprezentând ºaispreze-ce þãri. La aceastã competiþie, atleþiiromâni au cucerit patru medalii de aur, una dintre ele aparþinându-i ieºen-cei Sabina ªtirbu. Sportiva legitimatãla CSS „Unirea” Iaºi, unde este pre-gãtitã de prof. Carmen Ghilase, a urcatpe cea mai înaltã treaptã a podiumuluila sãritura în lungime, cu un rezultat de 5,92 metri.

Sabina a fãcut parte ºi din ºtafetaRomâniei pe 4x100 metri, pentru care a alergat prima ºi a intrat în posesiamedaliei de argint.

Reamintim cã în urmã cu câteva sãp-tãmâni Sabina devenea campioanãnaþionalã la categoria ei de vârstã, cuun rezultat de 5,91 metri, consideratunul din cele mai valoroase din întrea-ga competiþie, dar ºi cã ieºeanca esteºi vicecampioanã naþionalã de tineret(limita maximã de vârstã - 23 de ani),cu cea mai bunã sãriturã a ei în aerliber - 6,03 metri.

Mai mult, la sfârºitul lunii iulie, Sabi-na ªtirbu s-a calificat ºi în finala pro-bei de sãriturã în lungime la Festi-valul Olimpic al Tineretului European(FOTE), de la Baku, competiþie cunos-cutã ºi sub numele de Mica Olimpia-dã ºi la care sunt admiºi sportivi cuvârste pânã la 17 ani. Sportiva de laCSS „Unirea” Iaºi a beneficiat de treiîncercãri în Grupa A pentru a-ºi asigu-ra prezenþa în finala ce punea la bã-taie douãsprezece locuri, ea reuºindacest lucru din a doua încercare, cu

5,62 metri.

Noi echipe în liga judeþeanã de fotbal

Moldova Cristeºti, fãrã drept depromovare în urmãtorii trei ani!

Salã polivalentã ºi bazin olimpic pentru ieºeni

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29

iulie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.167privind aprobarea valorii revizui-te a devizului general ca urmarea instituirii unor mãsuri în dome-niul investiþiilor publice ºi a unormãsuri fiscal bugetare de modifi-care ºi completare a unor actenormative ºi prorogarea unortermene, precum ºi pentru acompensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþe