Proiecte de dezvoltare pentru judeþ Dotãri dde uultimã ......

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - PPrrooiieeccttee ttrraannssffrroonnttaalliieerreePPaaggiinnaa 44 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinniillee 66-77 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 88 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - TTrraaddiiþþiiii,, ddeessttiinnaaþþiiii

Confluenþã a istoriei Iaºilor în patrimoniul Consiliului Judeþean„Dupã demararea lucrãrilor la Casa Gane, am remarcat cu plãcereaceastã, sã îi zicem întâlnire, între cele douã mari personalitãþi, Pogor ºiGane: intersecþia celor douã strãzi, apropierea celor douã case memoriale,proiectele celor doi edili. Este o confluenþã fericitã faptul cã, iatã, reuºimsã le repunem pe harta culturalã aflatã în patrimoniul CJ Iaºi”, a spusMaricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi PAGINA 5

Dotãri dde uultimãgeneraþie la MMaternitatea „Cuza VVodã”* într-o primã fazã, s-a reuºit extindereaSecþiei de Neonatologie cu trei saloane ºi s-au achiziþionat zece incubatoare * dotãrile vor cuprinde ºi un ecografperformant, cardio-monitoare,sisteme de mãsurare a saturaþieihemoglobinei din oxigen, aparat de ventilaþieasistatã ºi un sistem de evaluare electricã a creierului PAGINA 2

Ample llucrãri de mmodernizare la SSpitalul dde ccopii* lucrãrile pentru întreaga unitate medicalãar trebui sã se deruleze pe parcursul a 44 de luni, dar se prevede finalizarea acestoraîntr-un termen mult mai scurt PAGINA 4

„Cãmara llui PPãstorel”,istoria uunei rreþete* conservele tradiþionale româneºti îºi vor gãsi. ºi în acest an, loc în „Cãmara lui Pãstorel”, eveniment inclus în agendaFestivalului „Teodorenii” 2019, organizat, ca în fiecare an, de Biblioteca Judeþeanã „Gh. Asachi” Iaºi PAGINA 5

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi www.icc.ro [email protected] IINr. 14 – noiembrie 2019 12 paginiSe distribuie GRATUIT

A îînceput ccampania de vvaccinare aantigripalã* vor fi vaccinate cu prioritate persoanele cu riscridicat de îmbolnãvire, mai precis cele cu vârsta peste 65 de ani, copii ºi bãtrâni instituþionalizaþi,personal medical, gravide PAGINA 4

Cel mmai mmare pproiect dde iinfrastructurã ddinjudeþ, AAxa IIaºi - SSuceava, ddevine rrealitate* executantul va avea la dispoziþie 24 de luni pentru a finaliza lucrãrile * 22 de comune ºi oraºe din judeþele Iaºi ºi Suceava vor fi conectate la reþeaua trans-europeanã de transport (TEN-T) * conform estimãrilor, Axa Iaºi - Suceava va deservi 800.000 de locuitori PAGINA 5

Autostrada aaerianã aa IIaºului pprinde ccontur* proiectul dezvoltãrii infrastructurii aeroportuare cuprinde un terminal pasagerimodular, ce poate procesa 1.660 pasageri pe orã, o platformã parcare aeronave, o cale de rulare, un turn control, un terminal cargo, dar ºi extinderea pistei de decolare-aterizare cu minim 300 m, o parcare auto ºi un drum acces terminal * „Trebuie sã ne pregãtim pentru un trafic de 4 milioane de persoane în 2030”, susþine Cãtãlin Bulgariu, managerul aerogãrii ieºene PAGINA 3

Ruginoasa aa ccâºtigat din nnou ffaza jjudeþeanã a CCupei SSatelor!* Ruginoasa va reprezenta judeþul Iaºi la fazaregionalã, alãturi de campioanele judeþelor Bacãu,Botoºani, Neamþ, Suceava ºi Vaslui PAGINA 9

Consiliul Judeþean Iaºi deruleazãcea mai mare campanie deinvestiþii din ultimii 30 de ani




Fotbal de calitate în Liga a patra!Partide disputate, pigmentate cu rezultate de multe ori surprinzãtoare, cu multe goluri marcate ºi tot mai mulþijucãtori talentaþi care ies la rampã,etapã de etapã, fac deliciul iubitorilor defotbal din mediul rural PAGINA 9

Sume importante, angajate de Guvernul României în prima parte a acestui an,

sunt destinate infrastructuriicomunitãþilor ieºene. Cele peste 40de proiecte eligibile ce însumeazãmai bine de 200 de milioane de europrin Fondul de Dezvoltare ºi Investiþii (FDI) se vor adãugacelorlalte investiþii finalizate sau în derulare în tot judeþul. Acum, în fiecare unitate administrativteritorialã din Iaºi existã cel puþin un proiect de infrastructurã terminat sau în curs de execuþie.

Cele peste 920 de milioane de euro atrase în ultimii patruani, contribuie semnificativ

la dezvoltarea mediului rural dar ºi a oraºelor mici ale judeþului.

Proiectele prevãd modernizãri dedrumuri judeþene, comunale ºisãteºti (peste 700 de milioane

de lei), înfiinþarea ºi extindereareþelelor pentru distribuþia gazelornaturale (aproximativ 85 de milioanede lei), precum ºi extindereasistemelor de canalizare (peste 150de milioane de lei) PAGINILE 6-7


Proiecte de dezvoltare pentru judeþ

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] ¸

Cea mai mare maternitate din zonaMoldovei, Spitalul Clinic de Obste-tricã ºi Ginecologie „Cuza Vodã”,

coordonatã de Consiliul Judeþean Iaºi, esteîntr-un continuu proces de modernizare.Dupã transformãrile legate de condiþiile despitalizare dar ºi de îmbunãtãþire a servicii-lor medicale oferite, care au dus ºi la obþi-nerea titlului de cea mai apreciatã unitatemedicalã din þarã, acordat de ObservatorulRomân de Sãnãtate, acum echipa de con-ducere pregãteºte noi proiecte de dezvol-tare. „„CCuu aajjuuttoorruull ffoonndduurriilloorr ddee llaa CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann ººii ddiinn bbuuggeettuull pprroopprriiuu,, îînn aacceessttssppiittaall ss-aauu ffããccuutt ffooaarrttee mmuullttee iinnvveessttiiþþiiii.. LLaaîînncceeppuutt ddee aann iinnaauugguurraamm pprroopprriiaa ssttaaþþiiee ddeeooxxiiggeenn,, oo iinnvveessttiiþþiiee ddee 227700 ddee mmiiii ddee eeuurroo,,ccuu bbaannii ddee llaa CCJJ,, ccaarree nnee-aa aadduuss iinnddeeppeenn-ddeennþþaa ddiinn aacceesstt ppuunncctt ddee vveeddeerree ddaarr aa ccoonn-dduuss ººii llaa oo eeccoonnoommiiee vviizziibbiillãã îînn cceeeeaa cceepprriivveeººttee ccoossttuurriillee.. AAmm rreeuuººiitt ssãã eexxttiinnddeemmSSeeccþþiiaa ddee NNeeoonnaattoollooggiiee ccuu ttrreeii ssaallooaannee ººii,,rreecceenntt,, aamm aacchhiizziiþþiioonnaatt zzeeccee iinnccuubbaattooaarreeccaarree nnee vvoorr aajjuuttaa nnuu ddooaarr ssãã eevviittããmm ssuupprraa-aagglloommeerraarreeaa sseeccþþiieeii,, ddaarr ssãã îînnllããttuurrããmm ººiirriissccuull ddee aappaarriiþþiiee aa iinnffeeccþþiiiilloorr””, a spus ec.Robert Dâncã, managerul spitalului.

Învestiþia în cele zece incubatoare, careumeazã în scurt timp sã ajungã în Secþia

de Neuonotologie, se ridicã la aproximativ900 de mii lei. „AAcceessttee iinnccuubbaattooaarree ddeetteerraappiiee iinntteennssiivvãã nneeoonnaattaallãã eerraauu aabbssoolluuttnneecceessaarree ppeennttrruu ccãã aacceesstt ccoommppaarrttiimmeenntt,,tteerraappiiee iinntteennssiivvãã,, ss-aa eexxttiinnss ffaaþþãã ddee aannuullttrreeccuutt.. AAccuumm,, aavveemm uunn ssaalloonn ssppeecciiaall ddeess-ttiinnaatt nnoouu-nnããssccuuþþiilloorr vveenniiþþii ddiinn jjuuddeeþþeelleeMMoollddoovveeii.. IInnccuubbaattooaarreellee mmaaii vveecchhii,, aacchhiizzii-þþiioonnaattee îînn uurrmmãã ccuu ttrreeii aannii,, vvoorr ffii ffoolloossiittee ddeeaaccuumm llaa ccoommppaarrttiimmeennttuull ddee pprreemmaattuurriippeennttrruu rreeccuuppeerraarree.. ªªii llaa aacceesstt sseeccttoorr aammffããccuutt mmooddiiffiiccããrrii,, aavveemm ddoouuãã ssaallooaannee îînnpplluuss aa ccââttee ººaappttee ppaattuurrii ffiieeccaarree.. PPrraaccttiicc,,SSeeccþþiiaa ddee NNeeoonnaattoollooggiiee IIII ººii-aa eexxttiinnss ssppaa-þþiiuull,, ttooccmmaaii ppeennttrruu aa ppuutteeaa ffaaccee ffaaþþãã ssoolliiccii-ttããrriilloorr ddiinn eexxtteerriioorr ººii ppeennttrruu aa rreeuuººii iizzoollaarreeaannoouu-nnããssccuuþþiilloorr îînn ffuunnccþþiiee ddee ppaattoollooggiiee,,iinnffeeccþþiiooaassãã ssaauu nnoonniinnffeeccþþiiooaassãã.. SS-aa ccoonn-ssttaattaatt îînn ffooaarrttee ssccuurrtt ttiimmpp ccãã eexxttiinnddeerreeaasseeccþþiieeii aa dduuss llaa ssccããddeerreeaa iinnffeeccþþiiiilloorr.. SSãã nnuuuuiittããmm ccãã uunn ssffeerrtt ddiinnttrree ccooppiillaaººiiii ppee ccaarree îîiiîînnggrriijjiimm ssuunntt ddiinn cceelleellaallttee jjuuddeeþþee aallee MMooll-ddoovveeii.. PPeennttrruu aannuull vviiiittoorr,, îînn ppllaannuull ddee aacchhii-zziiþþiiii aauu ffoosstt pprrooppuussee ccuummppããrraarreeaa uunnuuii eeccoo-ggrraaff ppeerrffoorrmmaanntt,, aa uunnoorr ccaarrddiioo-mmoonniittooaarree,,aa uunnoorr ssiisstteemmee ddee mmããssuurraarree aa ssaattuurraaþþiieeiihheemmoogglloobbiinneeii ddiinn ooxxiiggeenn,, aa uunnuuii aappaarraatt ddeevveennttiillaaþþiiee aassiissttaattãã ººii aa uunnuuii ssiisstteemm ddee eevvaa-lluuaarree eelleeccttrriiccãã aa ccrreeiieerruulluuii ((eelleeccttrrooeenncceeffaa-

llooggrraaff)).. AAcceessttaa ddiinn uurrmmãã eessttee uunn eennccee-ffaallooggrraaff ccuu 1122 ccaannaallee,, ccaarree nnee-aarr aarrããttaa aaccttiivviittaatteeaa ccrreeiieerruulluuii ppee mmaaii mmuullttee sseeccþþiiuunnii,,ccee aavveemm nnooii aaccuumm eessttee uunn ssiisstteemm ddee eevvaalluuaarree eelleeccttrriiccãã ssiimmppllãã””, a pr ecizatprof.dr. Maria Stamatin, ºefa Secþiei deNeonatologie II.

Tot pentru aceastã secþie, spitalul a maiachiziþionat zece paturi încãlzite, care vor fiutilizate în secþia de prematuri în recupera-re, douã sisteme de ventilaþie ºi aparaturãspecialã pentru blocul în care se preparã,în condiþii sterile, soluþia de alimentaþieparenteralã.

Sute dde ccazuri ttransferateanual lla IIaºi

Cãtre maternitatea ieºeanã sunt direcþio-nate toate cazurile grave de prematuritatedin regiunea Moldovei. În cursul anuluitrecut, la „Cuza Vodã” au venit pe lumeaproximativ 6. 600 de copii. 1.200 de nounãscuþi au avut nevoie de îngrijiri în terapieintensivã neonatalã, un sfert dintre aceºtiafiind din alte judeþe. „„TTooccmmaaii ppeennttrruu aassttffeellddee ccaazzuurrii,, eessttee nneecceessaarr,, ccaa îînn vviiiittoorr,, ssããîînnffiiiinnþþããmm llaa IIaaººii,, îînn ccaaddrruull mmaatteerrnniittããþþiiii,, oosseeccþþiiee ddee rreeccuuppeerraarree pprreeccooccee aa nnoouu-nnããss-

ccuuþþiilloorr,, oo uunniittaattee ccaarree lliippsseeººttee MMoollddoovveeii îînnaacceesstt mmoommeenntt.. EEssttee eexxttrreemm ddee iimmppoorrttaannttccaa aacceeaassttãã rreeccuuppeerraarree ssãã ssee ffaaccãã iimmeeddiiaatt ,,nnuu dduuppãã uunn aann ssaauu ddooii.. VVaa îînnsseemmnnaa ooiinnvveessttiiþþiiee mmaarree,, iinncclluussiivv oo ccllããddiirree nnoouuãã,, ddaarrbbeenneeffiicciiiillee ppeennttrruu ppaacciieennþþii ssuunntt eennoorrmmee,, îînnpplluuss,, aattuunnccii vvoomm ppuutteeaa ssppuunnee ccãã MMaatteerrnnii-ttaatteeaa CCuuzzaa VVooddãã vvaa ffii ccoommpplleexxãã ddiinn ttooaatteeppuunncctteellee ddee vveeddeerree””, a mai precizat dr.Maria Stamatin.

Viitoarea secþie ar urma sã fie dotatã cuaparaturã de recuperare, sã aibã un bazinamenajat ºi dotat ultramodern, precum ºipersonal specializat, totul pentru sprijini-rea recuperãrii nou-nãscutului venit pelume cu diferite probleme. „„DDeeooccaammddaattãã,,ssiinngguull ssppiittaall ddee ssttaatt ccaarree aarree oo aassffeell ddee cclliinniiccãã eessttee SSppiittaalluull CClliinniicc ddee UUrrggeennþþãã ppeennttrruu ccooppiiii MMaarriiee CCuurriiee.. AAccuumm,, îînn sseeccþþiiaannooaassttrrãã eexxiissttãã uunn pprrooggrraamm ddee uurrmmããrriirree aa ddeezzvvoollttããrriiii pprreemmaattuurruulluuii ppâânnãã llaa vvâârrssttaa ddee 22 aannii.. UUnn aassttffeell ddee ccaazz nneecceessiittãã îînn-ggrriijjiirrii ssppeecciiaallee:: kkiinneettootteerraappiiee,, mmaassaajj,, llooggooppeeddiiee,, vvaa ttrreebbuuii eexxaammiinnaatt ddee ppssiihhoo-lloogg ººii nneeuurroolloogg.. RReeccuuppeerraarreeaa aacceessttoorr ccooppiiii eessttee ffooaarrttee iimmppoorrttaannttãã,, ddee aacceeeeaa,,îînnffiiiinnþþaarreeaa uunneeii aassttffeell ddee sseeccþþiiii ssppeecciiaallee vvaaffii ddee mmaarreeaajjuuttoorr””,a încheiat prof. dr. MariaStamatin.

Planuri dde vviitor„„IInntteennþþiioonnããmm aacchhiizziiþþiiaa uunneeii aammbbuullaannþþee ddee

ttrraannssppoorrtt nneeoonnaattaall ccaarree ssãã ddeesseerrvveeaassccããrreeggiiuunneeaa ddee NNEE,, vvrreemm ssãã îînnllooccuuiimm uunneelleeeecchhiippaammeennttee uuzzaattee mmoorraall ººii ffiizziicc ppeennttrruu aappuutteeaa ccrreeººttee aaccttiivviittaatteeaa sseerrvviicciiiilloorr mmeeddiiccaallee,,vvoomm ffaaccee rreeppaarraaþþiiii llaa iinntteerriioorruull ººii eexxtteerriioorruullssppiittaalluulluuii,, aaccoolloo uunnddee aacceessttee iinntteerrvveennþþiiii nnuuaauu ffoosstt ffããccuuttee ppâânnãã aaccuumm,, ssee vvoorr sscchhiimmbbaaiinnssttaallaaþþiiii eelleeccttrriiccee,, ssaanniittaarree,, ttââmmppllããrriiaa,, ddaarraavveemm ººii aallttee pprrooiieeccttee ccaarree ssãã vviinnãã îînn aavvaannttaa-jjuull ppaacciieenntteelloorr ººii nnoouu-nnããssccuuþþiilloorr””, a mai pre-cizat managerul spitalului.

Investiþie uunicã îîn IIaºiSpitalul se poate lãuda ºi cu o investiþie

unicã în Iaºi, foarte utilã, deºi nu foarte costi-sitoare. Pentru a evita riscul de infecþie ºi pen-tru o igienã corectã, recent, în maternitate aufost instalate cinci dispensere automate deîncãlþãminte de unicã folosinþã. Aparatele eli-bereazã automat, taie ºi comprimã o peliculãPVC, care acoperã rapid partea de jos a încãl-þãmintei, izoleazã creând o barierã protectoa-re, nefiind necesar un efort suplimentar dinpartea pacientei sau a vizitatorului. Pentru unastfel de aparat, Spitalul de Obstetricã ºiGinecologie „Cuza Vodã” a plãtit 4.000 de lei.

Dotãri de ultimãgeneraþie laMaternitatea„Cuza Vodã”* într-o primã fazã, s-a reuºit extinderea Secþiei de Neonatologie cu trei saloane ºi s-au achiziþionat zece incubatoare * dotãrile vor cuprinde ºi un ecograf performant, cardio-monitoare, sisteme de mãsurare a saturaþiei hemoglobinei din oxigen, aparat de ventilaþie asistatã ºi un sistem de evaluare electricã a creierului

Pentru a combate infecþiilenosocomiale, Spitalul

de Boli Infecþioase „SfântaParascheva” achiziþioneazã doiroboþi de dezinfecþie cu iradiereultraviolete. Valoarea estimatã aechipamentelor este de 144.000de lei, fondurile provenind din

bugetul Consiliul Judeþean

Un astfel de robot sterilizeazã o încãpe-re în doar câteva minute. Cele douã apa-rate vor asigura dezinfecþia în spaþiile deAnestezie ºi Terapie Intensivã ale spitalu-lui. „„DDoottaarreeaa ccuu aasseemmeenneeaa ddiissppoozziittiivv eesstteeddee oo mmaaxxiimmãã iimmppoorrttaannþþãã ppeennttrruu SSppiittaalluullddee BBoollii IInnffeeccþþiiooaassee.. ÎÎnn uunniittaatteeaa nnooaassttrrãã nnuuggeenneerrããmm ccoonnttaammiinnaarreeaa ccuu ggeerrmmeennii,, ddaarr

îînnggrriijjiimm ººii ttrraattããmm bboollnnaavvii ccuu cceellee mmaaii ggrraa-vvee iinnffeeccþþiiii,, ssoossiiþþii ddiinn ttooaattãã zzoonnaa MMoollddoovveeii,,ppaacciieennþþii ccuu bbaacctteerriiii mmuullttiirreezziisstteennttee.. DDuuppããccee aamm ttrraattaatt uunn aassttffeell ddee ccaazz,, ddeezziinnffeeccttaa-rreeaa llooccuulluuii îînn ccaarree aa ffoosstt ssppiittaalliizzaatt,, aa eecchhii-ppaammeenntteelloorr mmeeddiiccaallee ccuu ccaarree ss-aa iinntteerrvvee-nniitt eessttee pprriioorriittaarrãã ººii eesseennþþiiaallãã.. UUttiilliizzaarreeaauunnoorr aassttffeell ddee rroobbooþþii eessttee eexxttrreemm ddee bbeennee-ffiiccãã ppeennttrruu nnooii,, ssccuutteeººttee ssppiittaalluull ddee cchheell-ttuuiieellii ssuupplliimmeennttaarree,, iiaarr ddeezziinnffeeccþþiiaa ssee ffaacceemmuulltt mmaaii rraappiidd””, a afirmat dr. CarmenDorobãþ, managerul Spitalului de BoliInfecþioase Iaºi.

Robotul cu ultraviolete reprezintã ceamai avansatã tehnologie de dezinfecþieexistentã în acest moment. „„IInnvveessttiiþþiiaa îînnaappaarraattuull ccuu rraazzee UUVV eessttee uunn ppaass iimmppoorrttaannttppeennttrruu rreedduucceerreeaa iinnffeeccþþiiiilloorr îînn mmeeddiiuull ssppii-ttaalliicceesscc.. DDiissppoozziittiivveellee mmooddeerrnnee,, ffoolloossiitteeîînn ttooaattãã lluummeeaa,, ccoonndduucc llaa rreedduucceerreeaa ccooss-ttuurriilloorr ddee ssppiittaalliizzaarree ººii aa ccoonnssuummuulluuii ddeeaannttiibbiioottiiccee,, ddee eexxeemmpplluu.. ÎÎnnccãã ddee llaa îînnccee-

ppuuttuull aannuulluuii aamm ddiissccuuttaatt ccuu mmaannaaggeerriiiissppiittaalleelloorr ddeesspprree ppoossiibbiilliittaatteeaa uunnoorr aassttffeellddee iinnvveessttiiþþiiii ººii,, iiaattãã ccãã,, ssuunntt ddeejjaa ddoouuãã ssppii-ttaallee ccaarree ssee ddootteeaazzãã ccuu aassttffeell ddee rroobbooþþii..NNooii vvoomm ssuussþþiinnee îînn ccoonnttiinnuuaarree uunniittããþþiilleemmeeddiiccaallee ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii îînn ddeemmeerrssuull ddeeaa aacchhiizziiþþiioonnaa eecchhiippaammeennttee mmooddeerrnnee””, aspus Maricel Popa, preºedintele CJ Iaºi.

Studiile efectuate de infecþioniºti aratãcã un astfel de robot este de ºapte orimai eficient decât procedura tradiþionalã.Specialiºtii susþin cã prin utilizarea lumi-nii UV, faþã de care germenii nu ºi-audezvoltat încã o metodã naturalã de apã-rare, se pot pot distruge total microbiirãspunzãtori de infecþii ale pielii. Robotuleste de 16 ori mai eficient în neutraliza-rea stafilococului auriu rezistent, în com-paraþie cu alte tehnici de dezinfectare. Înspitalele în care a fost implementatãaceastã tehnologie, infecþiile au fostdiminuate cu 99 la sutã.

Totodatã, Spitalul de Boli Infecþioase va mai achiziþiona ºi un dispozitiv dedetectare vene, cu o valoare estimatã de44.000 lei.

Licitaþia pentru toate aparatele, împãrþi-tã în douã loturi, se desfãºoarã în Siste-mul Electronic de Achiziþii Publice. Ter-menul limitã pentru primirea ofertelor saua cererilor de participare este 2 decem-brie 2019, ora 15.

Totodatã, în cadrul spitalului s-au înce-put demersurile pentru înfiinþarea unuiCentru de excelenþã pentru pacienþii cuHIV. Pentru cei infectaþi cu virusul imuno-deficienþei dobândite, avantajul unui ast-fel de centru este acela de a beneficia deasistenþã medicalã cu aparaturã de ultimãgeneraþie ºi de un laborator performant, învreme ce medicii care vor activa la acestcentru vor avea posibilitatea sã se spe-cializeze suplimentar prin participarea lacursuri internaþionale.

Noi investiþii la Spitalul de Boli Infecþioase

*Aeroportul va realiza în primãfazã, un masterplan legat de dezvoltarea infrastructuriiaeroportuare pentru perioada 2019-2030, iar în cea de-a doua etapã seva întocmi un studiu de fezabilitate*acesta ar urma sã cuprindã unterminal pasageri modular, ce poateprocesa 1.660 pasageri pe orã, faþã de 320 în prezent, o platformãparcare aeronave (minim 6.000mp), o cale de rulare (minim 4.000mp), un turn control (minim 400 mpamprentã la sol), un terminal cargo(1.500 mp), dar ºi extinderea pisteide decolare-aterizare (cu minim 300 m), o parcare auto (minim3.000 de locuri de parcare), cât ºi undrum acces terminal, clasa tehnicaII - intermodal ºi sistemul de balizajCAT III * „Trebuie sã ne pregãtimpentru un trafic de 4 milioane de persoane în 2030”, susþineCãtãlin Bulgariu, managerulaerogãrii ieºene

T raficul de pasageri pe aeroporturile dinRomânia a înregistrat în acest an o creº-tere de 7%, ceea ce înseamnã aproxi-

mativ 22 de milioane de cãlãtori. Aceste date,prezentate la Conferinþa anualã a AsociaþieiAeroporturilor din România, desfãºuratã zileletrecute, la Sibiu, au confirmat perspectiveleoptimiste din domeniu, trasând totodatã noilimite pentru aerogãrile din þarã. Practic, toateaeroporturile din România trebuie sã îºi dez-volte cât mai rapid infrastructura, deoarece cãnu mai fac faþã traficului de pasageri în conti-nuã creºtere. „„PPeessttee 1155 aannii nnee aaººtteeppttããmm llaa oodduubbllaarree aa ttrraaffiiccuulluuii îînn RRoommâânniiaa.. AAssttaa îînnsseeaamm-nnãã,, ppeennttrruu ttooaattee aaeerrooppoorrttuurriillee ddiinn RRoommâânniiaa,,dduubblluu tteerrmmiinnaallee,, dduubblluu ppllaattffoorrmmee,, ccrreeººtteerreeaaiinnffrraassttrruuccttuurriiii.. UUnnaa ddiinn ddiissccuuþþiiii vvaa ffii lleeggaattãã ddeeffiinnaannþþaarree aa aacceessttoorr iinnvveessttiiþþiiii ººii,, bbiinneeîînnþþeelleess,,lleeggiissllaaþþiiaa iinntteerrnnãã ººii eeuurrooppeeaannãã””, a declarat pre-ºedintele AAR, David Ciceo. Acesta considerãcã intrarea României în spaþiul Schengen vaduce pe viitor ºi la dezvoltarea terminalelorcargo ale aeroporturilor. „„ÎÎnn aacceesstt aann vvoomm aavveeaaaapprrooxxiimmaattiivv 2222 ddee mmiilliiooaannee ddee ppaassaaggeerrii.. SSccee-

nnaarriiuull pprruuddeenntt eessttee ccãã,, îînn 22003355,, îînn RRoommâânniiaa,,vvoorr ffii aapprrooxxiimmaattiivv 4455 ddee mmiilliiooaannee ppaassaaggeerrii..AAssttaa îînnsseeaammnnãã iinnvveessttiiþþiiii iimmppoorrttaannttee.. NNooii ccoonnssii-ddeerrããmm ccãã ttrreebbuuiiee oo dduubbllaarree aa tteerrmmiinnaalleelloorr,, oodduubbllaarree aa ppllaattffoorrmmeelloorr îînn uurrmmããttoorriiii 2200 ddee aannii..ÎÎnn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, nniicciiuunn aaeerrooppoorrtt ddiinnRRoommâânniiaa nnuu aarree ccaappaacciittaattee ssuuffiicciieennttãã llaa tteerrmmii-nnaall,, ttooþþii ttrreebbuuiiee ssãã ffaacceemm pprrooiieeccttee ººii ssãã ccoonn-ssttrruuiimm nnooii tteerrmmiinnaallee””, a precizat David Ciceo.

Traficul aaerian sse vva ddublaîn uurmãtorii 115 aani

În 2018 s-a înregistrat, pe cele 16 aeroporturidin România, un trafic de 21.858.724 milioanede pasageri, iar estimãrile aratã cã în urmãtorii15 ani traficul se va dubla. În acest context,Aeroport Iaºi cautã soluþii pentru dezvoltareainfrastructurii aeroportuare, iar fondurile europe-ne pot sã reprezinte una din principalele sursede finanþare a proiectelor de infrastructurã.

Un prim pas a fost fãcut, în acest an, princoncesionarea unei suprafeþe de 16.000 mpcãtre Aerostar Bacãu, care ridicã un hangar pen-tru mentenanþa aeronavelor, suprafaþa acestuiafiind de 4.500 mp, în hangar urmând a intra treiavioane în acelaºi timp. Concesionarea a fostavizatã pe o perioadã de 49 ani cu posibilitatede prelungire, investiþia fiind estimata la circa 10milioane de euro. ªi urmeazã construirea unuialt hangar, între fostul sediu al Aviaþiei Utilitare ºiterminalul T3, pentru elicoptere.

Cât priveºte traficul de pasageri, au fost des-chise ºase noi destinaþii de la ºi cãtre Iaºi, pecare le va opera, de anul viitor, compania WizzAir - Barcelona, Bari, Verona, Berlin, Londra ºiTorino. Iar pentru a putea opera pe toate curse-le, compania Wizz Air va aduce la Iaºi ºi o a treia aeronavã.

Din punctul de vedere al traficului aerian,Iaºul are un potenþial al zonei de pasageri delocde neglijat. Aºadar, dezvoltarea infrastructuriiaeroportuare reprezintã elementul cheie pentru

ca aeroportul sã poatã profita de oportunitãþileoferite de poziþionarea geograficã, de prezenþaunui numãr important de persoane plecate sãlucreze în strãinãtate, precum ºi de potenþialulturistic al zonei, de dezvoltarea economicã viitoare a regiunii.

Calculele companiilor aeriene aratã cã, înstatele dezvoltate, un locuitor al zonei de acope-rire a aeroportului efectueazã patru cãlãtorii pean. Luând în considerare nivelul actual de dez-voltare al aeroporturilor din zona noastrã, se pre-supune cã, pânã în anul 2030, un locuitor deaici va face douã cãlãtorii pe an, iar asta înseam-nã un trafic aerian foarte ridicat. „„TTrreebbuuiiee ssãã nneepprreeggããttiimm ppeennttrruu uunn ttrraaffiicc ddee 44 mmiilliiooaannee ddee ppeerr-ssooaannee îînn 22003300””, susþine Cãtãlin Bulgariu, mana-gerul aerogãrii ieºene.

Asta înseamnã construirea unui terminal nou,deoarece infrastructura actualã este depãºitã.Practic, în orele de vârf, într-un terminal în carear trebui sã fie procesaþi 320 de pasageri pe orã.

Realizarea noului proiect de modernizare aaerogãrii ieºene are termen 36 de luni de laaprobarea cererii de finanþare, cu demarareaprocedurilor în semestrul I al anului 2020.Sursa de finanþare pe care vrea sã o accesezeregia este Programul Operaþional de Infrastruc-turã Mare (POIM).

Cãtãlin Bulgariu, a anunþat încã de la înce-putul anului cã existã deja studii, aflate în dife-rite etape, fie cã vorbim de extindere de plat-formã, de construcþie de zonã tehnicã sau ter-minal de pasageri.

Primele douã etape de modernizare aAeroportului Internaþional Iaºi vizeazã unmasterplan integrat ºi un studiu de fezabilita-te (SF), în valoare de 4 milioane lei (851.064euro cu TVA), costuri suportate integral deR.A. Aeroportul Iaºi, din fondul de dezvoltare.Extinderea platformei aeroportuare costã 64milioane de lei ºi ar trebui realizatã în acestan. Termenul de finalizare a fost estimat la 31decembrie 2019.

Din 2020, în momentul în care va fi extinsãplatforma, lucrurile se vor schimba, cei de laAeroportul Iaºi estimând o nouã creºtere impor-tantã a indicatorilor de trafic. „DDaaccãã tteerrmmiinnããmmppllaattffoorrmmaa ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii,, îînn 22002200 vvoorrvveennii mmuulltt mmaaii mmuullttee ccoommppaanniiii aaeerriieennee.. PPrraaccttiicc,,cceeii ccaarree aaccuumm ººttiiuu ccãã eessttee ggrreeuu ddeeooppeerraatt llaa IIaaººii vvoorr vveennii

aaiiccii,, ppeennttrruu ccãã vvoorr aavveeaa uunnddee ppaarrccaa,, uunnddee ddeeggii-vvrraa aavviioonnuull,, vvoorr aavveeaa ppiissttãã,, ppllaattffoorrmmãã,, ppaassaaggeerrii,,ddee ttooaattee””, explicã Cãtãlin Bulgariu.

Un pproiect de 1125 dde mmilioane dde eeuro.

Conducerea Aeroportului ia în calcul con-tractarea unui împrumut pe termen lung pentruacoperirea a 50 la sutã din valoarea investiþiei(cofinanþare), ceea ce ar reprezenta 7 sau 8 ani,pânã când traficul va intra în parametrii de pro-fitabilitate.

Un calcul optimist aratã cã, dupã studii, pro-iecte ºi lucrãri, totul ar fi gata în 2023.

Aeroportul va întocmi, în primã fazã, unmasterplan legat de dezvoltarea infrastructuriiaeroportuare pentru perioada 2019-2030, iarîn cea de-a doua etapã se va întocmi un studiude fezabilitate. Acesta ar urma sã cuprindã unterminal pasageri modular, ce poate procesa1.660 pasageri pe orã, o platformã parcareaeronave (minim 6.000 mp), o cale de rulare(minim 4.000 mp), un turn control (minim400 mp amprentã la sol), un terminal cargo(1.500 mp), dar ºi extinderea pistei de deco-lare-aterizare (cu minim 300 m), o parcareauto (minim 3.000 de locuri de parcare), cât ºiun drum acces terminal, clasa tehnica II -intermodal ºi sistemul de balizaj CAT III.

Realizarea investiþiei are termen 36 de luni dela aprobarea cererii de finanþare, cu demarareaprocedurilor în semestrul I al anului 2020. Sursade finanþare pe care vrea sã o acceseze regia esteProgramul Operaþional de Infrastructurã Mare(POIM). „DDiinn mmaarrttiiee 22002200,, ddee ccâânndd vvoomm aavveeaaSSttuuddiiuu ddee FFeezzaabbiilliittaattee,, ppâânnãã îînn sseepptteemmbbrriiee,, vvoommmmeerrggee llaa ttooaattee bbããnncciillee,, ssãã ffaacceemm ccoo-ffiinnaannþþaarreeaappeennttrruu aacceesstt pprrooggrraamm ccuu BBaannccaa EEuurrooppeeaannãã ddeeIInnvveessttiiþþiiii ((BBEEII)).. TTrreebbuuiiee ssãã sseemmnneezz ccoonnttrraaccttuull ddeeffiinnaannþþaarree ppâânnãã llaa ddaattaa ddee 3311 ddeecceemmbbrriiee 22002200..PPrraaccttiicc,, ccâânndd vvooii rreecceeppþþiioonnaa SSFF,, cceell mmaaii ttâârrzziiuu îînn

mmaarrttiiee 22002200,,

ººii ppâânnãã îînn sseepptteemmbbrriiee îînncceerrccããmm ssãã ffaacceemmîînnssccrriieerreeaa pprrooiieeccttuulluuii,, aassttffeell îînnccââtt ssãã ffiiee aapprroobbaattããppaarrtteeaa ddee ccoo-ffiinnaannþþaarree.. OObblliiggaattoorriiuu,, ppâânnãã îînnddeecceemmbbrriiee 22002233 ssee vvaa tteerrmmiinnaa ttoottuull.. DDaaccãã nnuu,, ttoott cceeeeaa ccee nnuu aamm ccoonnssuummaatt ddiinn ffoonndduurriillee eeuurrooppeennee ppâânnãã îînn aacceell aann,, llee ppllããttiimm ddiinn ffoonndduurriipprroopprriiii.. AAººaaddaarr,, ppâânnãã cceell ttâârrzziiuu ddeecceemmbbrriiee 22002233ssee vvaa mmeerrggee ppee aaccttuuaallaa iinnffrraassttrruuccttuurrãã””, a spusCãtãlin Bulgariu.

Obiectivele principale au o valoare estimatã la109,2 milioane euro. Terminalul de pasagerimodular – minim 4 milioane pasageri/an, 1.660PAX/h – sunt estimate la 48,5 milioane euro;platforma parcare aeronave (minim 6.000 mp) ºicãi de rulare (minim 4.000 mp), însumeazã 27milioane euro; turn control (minim 400 mpamprentã la sol – 3 milioane de euro; terminalcargo (minim 1.500 mp – 7,2 milioane euro);extinderea pistei de decolare-aterizare, cu minim300 m, se ridicã la 5 milioane euro; parcare auto(minim 300 de locuri de parcare) ºi drum accesterminal – 7,5 milioane euro; noul sistem debalizaj este estimat la 10,9 milioane de euro.

Proiectul mai prevede ºi 17 obiective secun-dare, de la mãsuri de protecþia mediului ºi pânãla posturi control acces ºi celula pentru distribu-þie secundarã, denumitã ºi „celula de post trafo”,pentru care s-au prevãzut aproximativ 16 milioa-ne euro. Astfel, suma totalã pentru dezvoltareaAeroportului va ajunge la 125 milioane de euro.

Autostrada aerianã a Iaºului prinde contur

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE TRANSFRONTALIERE23

Printre aeroporturile cu cele mai mari creºteri de pasageri din primele nouã luni ale anului 2019 se aflã Aeroportul din Iaºi

(creºtere de 72.000 pasageri), Aeroportul din Sibiu (creºtere de 63.000 pasageri), Aeroportul din Suceava (creºtere 59.000pasageri) ºi aeroporturile redeschise din Baia Mare sau Târgu

Mureº. În continuare, topul celor mai mari trei aeroporturi din provincie este dat de aeroporturile din Cluj (2.1 milioane

pasageri), Timiºoara (1,18 milioane) ºi Iaºi (1,0 milioane)

În momentul de faþã existã 22 de rute directe operate de

pe Aeroportul Internaþional Iaºi,spre 11 destinaþii diverse,

cu patru companii aeriene:Tarom - Tel Aviv, Bucureºti,Cluj-Napoca ºi Timiºoara; Blue Air - Barcelona, Paris(Beauvais), Londra (Luton),Roma (Fiumicino), Torino,Munchen, Bruxelles, Koln

(Bonn) ºi Bucureºti; Wizz Air -Milano (Bergamo), Roma

(Ciampino), Veneþia (Treviso),Catania, Bologna, Londra(Luton), Larnaca, Tel Aviv,

Eindhoven, Billund, Dortmund,Paris (Beauvais), Bruxelles

(Charleroi) ºi Liverpool;Austrian Airlines – Viena

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected]

42ADMINISTRATIE¸

Constructorii au început reparaþiileterasei, iar la etajele ºapte ºi opt, audemontat tubulatura din tavane ºi au

scos pardoseala veche, au demontat tâm-plãria interioarã, au decapat pereþii, înce-pând cu etajul opt ºi pânã la etajul trei.

Conform planului de arhitecturã, pentrua putea fi lãrgite unele saloane a fostnecesarã demolarea unor pereþi interiori.Spaþiile în care se efectueazã lucrãri aufost debranºate de la agentul termic.Întreaga activitatea medicalã care se des-fãºura pe tronsoanele unde s-a început

reabilitarea a fost relocatã. Dupã finaliza-rea lucrãrilor, mobilierul medical vechi vafi înlocuit cu unul modern, de ultimãgeneraþie. Paturile ºi dulapurile, care suntîn stare bunã, vor fi donate unor cabinetemedicale din mediul rural. „„AAccttiivviittaatteeaammeeddiiccaallãã aa ffoosstt rreessttrrîînnssãã ddaarr rreepprreezzeennttaann-þþiiii ssppiittaalluulluuii nnee-aauu ddaatt aassiigguurrããrrii ccãã rreeuu-ººeesscc ssãã ffaaccãã ffaaþþãã ttuuttuurroorr ccaazzuurriilloorr mmeeddiiccaa-llee,, ppeennttrruu ccãã mmaaii pprreessuuss ddee oorriiccee lluuccrraarreeeessttee ssããnnããttaatteeaa ccooppiiiilloorr.. SSppiittaalluull ddee CCooppiiiiaarree 665500 ddee ppaattuurrii,, aaiiccii vviinn cceellee mmaaii ggrraavveeccaazzuurrii ddiinn ttooaattãã MMoollddoovvaa.. AAvveemm mmuullttee

ssppeecciiaalliittããþþii uunniiccee îînn zzoonnãã,, nnuu eessttee uuººoorr,,eexxiissttãã uunn ddiissccoonnffoorrtt ccrreeaatt ddee ººaannttiieerr ddaarr,,ssppeerr eeuu,, ccaa ººii ppããrriinnþþiiii mmiicciilloorr ppaacciieennþþii ssããîînnþþeelleeaaggãã ccãã ttoott aacceesstt pprroocceess ddee rreeaabbiilliittaa-rree nnuu ssee ppooaattee ffaaccee ffããrrãã ssaaccrriiffiicciiii ddiinn ppaarr-tteeaa ttuuttuurroorr””, a spus Maricel Popa, preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi.

„„LLuuccrrããrriillee ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa uunniittaatteemmeeddiiccaallãã aarr ttrreebbuuii ssãã ssee ddeerruulleezzee ppee ppaarr-ccuurrssuull aa 4444 ddee lluunnii.. NNooii ccrreeddeemm ccããppuutteemm ssãã îînncchheeiieemm eexxeeccuuþþiiaa îînnttrr-uunn tteerr-mmeenn mmuulltt mmaaii ssccuurrtt””, afirma, la semna-rea ordinului de începere a lucrãrilor,Radu Zaharia, reprezentantul constructo-

rului. Pânã acum, operaþiunile se desfã-ºoarã conform calendarului asumat.

Proiectul „Reabilitarea ºi modernizareaSpitalului Clinic de Urgenþã pentru Copii Sf. Maria Iaºi” este cel mai mareproiect din regiune finanþat prin Pro-gramul Operaþional Regional (POR)2014-2020, având o valoare totalã de121.476.128,04 lei cu TVA (aproximativ27 milioane de euro). Contribuþia Consi-liului Judeþean este de 33.250.668,77lei cu TVA (7,2 milioane de euro).

La sfârºitul lunii iunie, la Iaºi, încadrul unui parteneriat între ConsiliulJudeþean Iaºi, Spitalul de Boli Infecþioa-se „Sfânta Parascheva” ºi Institutul Naþional de Boli Infecþioase „Prof. Dr.Matei Balº” a fost lansat ProgramulNaþional de Screening privind infecþiacu virusul hepatitic C la populaþia defa-vorizatã din zona de nord-est a þãrii.

În cadrul acestuia, special pentrupopulaþia de etnie rromã din judeþ, vor fiachiziþionate ºi administrate teste rapi-de pentru depistarea hepatitei B ºi C ºi HIV, destinate persoanelor defa-vorizate. „„DDuuppãã ccuumm nnee-aauu ssppuuss ssppee-cciiaalliiººttiiii ddee llaa SSppiittaalluull ddee BBoollii IInnffeeccþþiiooaa-ssee,, aacceeaassttãã ccaatteeggoorriiee nnuu aa mmaaii ffããccuuttppâânnãã aaccuumm ssuubbiieeccttuull uunneeii aassttffeell ddee tteessttããrrii.. MMeeddiicciiii ddee ffaammiilliiee ddiinn ccoommuunneevvoorr iiddeennttiiffiiccaa aacceellee ccaazzuurrii ccuu rriisscc,, iiaarrccaaddrreellee mmeeddiiccaallee ddee llaa SSppiittaalluull ddee BBoollii IInnffeeccþþiiooaassee îîii vvoorr îînnssooþþii ppeennttrruu aa

ffaaccee tteessttããrriillee.. PPooppuullaaþþiiaa ttrreebbuuiiee ssãã aafflleeccãã vviirruussuull ppooaattee ffii îînnvviinnss ccuu uunn ttrraattaammeennttnnoouu,, ccuu rreezzuullttaattee ffooaarrttee bbuunnee,, ccaarree pprree-ssuuppuunnee aaddmmiinniissttrraarreeaa zziillnniiccãã aa uunneeiittaabblleettee,, ppee oo ppeerriiooaaddãã ddee ttrreeii lluunnii””, aspus preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi, Maricel Popa.

Avantajul acestor teste este acela cãrezultatele se obþin în cel mult jumãtatede orã de la preluarea probei. Persoane-le diagnosticate vor primi tratamentadecvat ºi vor fi monitorizate la Spitalulde Boli Infecþioase Iaºi.

În ultimii trei ani, la aceastã unitatemedicalã, singura de profil din zonaMoldovei, au fost trataþi aproximativ1.200 de pacienþi infectaþi cu virushepatitic C.

Consiliul Judeþean Iaºi are din aceas-tã lunã un consilier pentru problemelerromilor care se va implica în proiecteledestinate etniei.

La Iaºi, a fost lansatã oficial campaniade vaccinare antigripalã, cea mai sigurãºi eficientã metodã de prevenire a îmbol-nãvirilor prin gripã, conform MinisteruluiSãnãtãþii. La lansarea campaniei a fostprezent ºi Adrian Streinu Cercel, mana-gerul Instititului de Boli Infecþioase„Matei Balº”, care a explicat riscurile lacare se supun persoanele nevacciate.„„FFããrrãã ssãã ººttiimm ddee ccee,, ggrriippaa eessttee oo bbooaallããccaarree ppooaattee ffii mmoorrttaallãã.. MMaaii mmuulltt ddeeccââttaattââtt,, ddaattãã ffiiiinndd iissttoorriiaa TTeerrrreeii pprriivviinndd iinnffeecc-þþiiaa ccuu vviirruussuurriillee ggrriippaallee,, ººii mmãã ggâânnddeessccaaiiccii llaa ppaannddeemmiiaa ddiinn 11991188 ccaarree aa oommoorrââttppeessttee 2200 ddee mmiilliiooaannee ddee ooaammeennii,, eesstteeeevviiddeenntt ccãã ttrreebbuuiiee ffããccuutt cceevvaa iiaarr aacceellcceevvaa eessttee vvaacccciinnuull.. OOrriiccee ppeerrssooaannãã ccaarreeººttiiee ccãã aarree oo ccoommoorrbbiiddiittaattee,, aaddiiccãã aarreeîînnccãã oo bbooaallãã ddee ffoonndd,, eessttee bbiinnee ssãã ssee vvaacc-cciinneezzee.. DDaaccãã nnuu,, îîººii aassuummãã rriissccuull ssãã ccoonn-ttaacctteezzee oo iinnffeeccþþiiee ggrriippaallãã.. TToottooddaattãã,, oorriiccii-nnee mmeerrggee îînn ccoolleeccttiivviittaattee,, mmãã rreeffeerr llaaccaaddrree ddiiddaaccttiiccee,, llaa ccaaddrreellee ssaanniittaarree,, ttrree-bbuuiiee ssãã ssee vvaacccciinneezzee.. SSuunntt pprriimmeellee ppeerr-ssooaannee eexxppuussee.. ÎÎnn ccoonntteexxttuull îînn ccaarree aappaarreeuunn ffooccaarr eeppiiddeemmiicc,, ttooþþii cceeii ddiinn jjuurr ttrreebbuu-iiee ssãã ssee iimmuunniizzeezzee iimmeeddiiaatt,, ppeennttrruu ccãã,, eessiinngguurraa mmooddaalliittaattee ssãã oopprriimm ttrreecceerreeaabboolliiii sspprree aallttee zzoonnee.. ÎÎnn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,,vvaacccciinnuull ppee ccaarree îîll aavveemm eessttee uunnuull ccuuppaattrruu vvaalleennþþee””, a menþionat Adrian Strei-nu Cercel.

„„AAmm ddaatt ssttaarrttuull ccaammppaanniieeii ddee vvaacccciinnaa-rree aannttiiggrriippaallãã,, oo ccaammppaanniiee ssuussþþiinnuuttãã ººii ddeeCCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann.. CChhiiaarr ddaaccãã,, llaa pprriimmaavveeddeerree,, ppaarree oo bbooaallãã uuººooaarrãã,, ddee ggrriippãã sseemmooaarree.. VVaacccciinnuull ffaaccee ddiiffeerreennþþaa ddiinnttrree vviiaaþþãã ººii mmooaarrttee.. CCuu ccââtt ccrreeººttee nnuummããrruullppeerrssooaanneelloorr iimmuunniizzaattee,, ccuu aattââtt ssccaaddee rriissccuull rrããssppâânnddiirriiii bboolliiii.. VVoomm ffaaccee oo ccaamm-ppaanniiee îînn aacceesstt sseennss aattââtt îînn mmeeddiiuull rruurraallppeennttrruu ccaa ttooþþii cceeii ccuu rriisscc ssãã mmeeaarrggãã llaammeeddiiccuull ddee ffaammiilliiee,, ssãã ssee vvaacccciinneezzee.. SSããnnuu uuiittããmm ccãã îînn sseezzoonnuull ttrreeccuutt,, llaa nniivveelluullþþããrriiii,, nnuummããrruull ddeecceesseelloorr pprroovvooccaattee ddeevviirruussuull ggrriippaall ss-aa aapprrooppiiaatt ddee 220000””, a spus Maricel Popa, preºedintele Consi-liului Judeþean.

Ca în fiecare an, campania de vaccina-re a Ministerului Sãnãtãþii se deruleazã încabinetele medicilor de familie ºi spitaleºi vizeazã reducerea îmbolnãvirilor pringripa de sezon. Vor fi vaccinate cu prio-ritate persoanele cu risc ridicat de îmbol-

nãvire, mai precis cele cu vârsta peste 65de ani, una dintre categoriile cele maiexpuse la viroze respiratorii, persoane cuboli cronice, în special boli respiratorii ºicardiovasculare, boli metabolice, copii ºibãtrâni instituþionalizaþi, personal medi-cal, gravide, conform strategiei Ministe-rului ºi recomandãrilor Organizaþiei Mon-diale a Sãnãtãþii. „„SSppeerrããmm ssãã îînnccuurraajjããmmppooppuullaaþþiiaa ssãã ssee vvaacccciinneezzee.. AAssttffeell ddee ccaamm-ppaanniiii,, llaa ccaarree ppaarrttiicciippããmm nnooii,, mmeeddiiccii ººiirreepprreezzeennttaannþþii aaii lluummiiii aaccaaddeemmiiccee,, cceeii ddiinnoorrggaanniizzaaþþiiiillee ddee ppaacciieennþþii,, cceeii ddiinn ssoocciieettaa-tteeaa cciivviillãã,, ppoott dduuccee llaa ccrreeººtteerreeaa rraatteeii ddeevvaacccciinnaarree nnuu ddooaarr ppeennttrruu ggrriippãã.. AAnnuull ttrree-ccuutt,, ttooþþii ppaacciieennþþiiii ccaarree aauu mmuurriitt ddiinn ccaauuzzaaggrriippeeii eerraauu nneevvaacccciinnaaþþii.. DDee aacceeeeaa,, ttrreebbuu-iiee ssãã aavveemm ggrriijjãã ddee nnooii,, ppeennttrruu ccãã nnee pprroo-tteejjããmm nnuu nnuummaaii ppee nnooii,, ccii ººii ffaammiilliiiilleennooaassttrree ººii iimmpplliicciitt,, ppee cceeii ddiinn jjuurr””, a afir-mat dr. Carmen Dorobãþ, managerul Spi-talului de Boli Infecþioase.

AA îînncceeppuutt ccaammppaanniiaa ddee vvaacccciinnaarree aannttiiggrriippaallãã

Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria Iaºi”, cea maimare unitate sanitarã de acest tip din regiunea Moldovei, se aflã înplin proces de reabilitare ºi modernizare. Acesta se desfãºoarã petronsoane, þinându-se cont ºi de modul în care au fost proiectate

reþelele electrice, de apã ºi canalizare ale imobilului dat în folosinþãîn anul 1970, imobil care are o suprafaþã utilã de 18.668,38 mp

Ample lucrãri de modernizare la Spitalul de copii

Campanie în premierãnaþionalã pentru populaþia defavorizatã

* vor fi vaccinate cu prioritatepersoanele cu risc ridicat deîmbolnãvire, mai precis cele cu vârsta peste 65 de ani, una dintre categoriile cele maiexpuse la viroze respiratorii,persoane cu boli cronice, în special boli respiratorii ºi cardiovasculare, boli metabolice, copii ºi bãtrâni instituþionalizaþi,personal medical, gravide

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE 25

* douã dintre cele trei contractepentru execuþia lucrãrilor la Axa Rutierã Strategicã Iaºi –Suceava au fost deja atribuiteconstructorilor * comuneleieºene care vor beneficia de noul proiect sunt Rediu,Movileni, Gropniþa, CoarneleCaprei, Cotnari, Focuri, Belceºti,Cepleniþa, Scobinþi, Lespezi,Sireþel * conform estimãrilor,Axa Iaºi - Suceava va deservi800.000 de locuitori

Cel mai mare proiect de infrastructurãdin judeþ, Axa Iaºi-Suceava, devinerealitate

Douã dintre cele trei contracte pentruexecuþia lucrãrilor la Axa Rutierã StrategicãIaºi – Suceava - cea mai importantã reþeade infrastructurã rutierã din judeþul Iaºi - aufost deja atribuite constructorilor, în urmalicitaþiilor, conducerea Consiliului Judeþeanºi câºtigãtorul licitaþiei - Asocierea SCAlpenside SRL - SC General Trust ArgeºSRL semnând contractele în acest sens.

Proiectul „Regiunea Nord- Est- Axa rutierãstrategicã 1: Iaºi- Suceava” face parte dinPlanul de Dezvoltare Regionalã Nord – Est2014 - 2020, Axa prioritarã 6: Îmbunãtãþireainfrastructurii rutiere de importanþã regionalã,Prioritatea de investiþii 6.1: Stimularea mobi-litãþii regionale prin conectarea nodurilor

secundare ºi terþiare la infrastructura TEN-T,inclusiv a nodurilor multimodale, este imple-mentat în parteneriat cu judeþul Suceava ºiprevede reabilitarea a aproape 170 km dedrum de pe teritoriul celor douã judeþe, dincare 92 km în judeþul Iaºi. Valoarea întreguluiproiect este de 486.783.115,25 lei (103milioane de Euro) inclusiv TVA.

Pentru judeþul nostru, execuþia lucrãrilora fost împãrþitã în trei loturi:

LLoottuull 11 - DJ 282 Limita Iaºi – Rediu –Movileni – Gropniþa – DJ 281D, în lungimede 29,584 km,

LLoottuull 22 -DJ 281D de la Coarnele Caprei- Focuri – Gropniþa, ºi DJ 281B CoarneleCaprei – Belceºti (DJ 281) în lungime de22,001 km.

LLoottuull 33, DJ 281 de la Belceºti – Cepleniþa – DN 28B ºi DJ 281 de la DN28B – Scobinþi – Lespezi în lungime de40,610 km.

„„AAmm sseemmnnaatt ccoonnttrraacctteellee ppeennttrruu eexxeeccuuþþiiee..AAmm ttrraannssffoorrmmaatt vviissuull llooccuuiittoorriilloorr ddiinn aacceeaass-ttãã zzoonnãã,, ssttrrããbbããttuuttãã ddee AAxxaa RRuuttiieerrãã IIaaººii ––SSuucceeaavvaa,, îînnttrr-oo rreeaalliittaattee.. DDaaccãã îînn 22001133 ss-aattrraassaatt oo lliinniiee ppee hhaarrttãã ººii ss-aa ssppuuss - ppee aaiicciivvaa ttrreeccee uunn ddrruumm,, ddaarr nnuu aa ffããccuutt nniimmeenniinniimmiicc ccoonnccrreett ppeennttrruu aassttaa,, ddiinn 22001166,, nnooiiaamm îînncceeppuutt ssãã lluuccrrããmm ººii aacceell ddrruumm,, aacceell vviissss-aa ttrraannssffoorrmmaatt aaccuumm îînn rreeaalliittaattee - aamm sseemm-nnaatt ccoonnttrraaccttuull ddee eexxeeccuuþþiiee aa lluuccrrããrriilloorr.. AAuuffoosstt mmuullttee hhoottããrrâârrii ddee GGuuvveerrnn ddaattee ppeennttrruuaacceesstt pprrooiieecctt,, ss-aa mmooddiiffiiccaatt gghhiidduull ppeennttrruuiimmpplleemmeennttaarree,, lluuccrruurrii ddee mmuullþþii nneeººttiiuuttee..

VVrreeaauu ssãã llee mmuullþþuummeesscc cceelloorr ddee llaa DDiirreeccþþiiaaddee PPrrooiieeccttee,, ddee llaa DDiirreeccþþiiaa ddee AAcchhiizziiþþiiii ººii ddeellaa cceeaa EEccoonnoommiiccãã ddiinn CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann,, ooeecchhiippãã îîmmpprreeuunnãã ccuu ccaarree aamm rreeuuººiitt ssããdduucceemm llaa bbuunn ssffâârrººiitt aacceesstt pprrooiieecctt””, a spusMaricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi.

Valoarea contractului pentru lotul doieste de 43.812.075,59 lei, fãrã TVA, (apro-ximativ 9,13 milioane euro) ºi prevedemodernizarea DJ 281D de la CoarneleCaprei - Focuri - Gropniþa ºi DJ 281B Coar-nele Caprei - Belceºti (DJ 281), în lungimede 22 km.

Lotul 1 are o lungime de 29,584 de km -DJ 282 Limita Iaºi - Rediu - Movileni -Gropniþa -DJ 281D, valoarea contractului

fiind de 60.361.648,98 lei fãrã TVA(12, 7milioane euro). Proiectele de execuþie pen-tru cele douã loturi prevãd lãrgirea pãrþiicarosabile, lucrãri pentru transportul ºi eva-cuarea apei pluviale, refacerea podeþelor,amenajarea de parcãri ºi staþii de autobuz,realizarea trotuarelor ºi a zidurilor de sprijinacolo unde este necesar, semnalizare rutie-rã ºi marcaje.

Executantul va avea la dispoziþie 24 deluni pentru a finaliza lucrãrile ºi va asigurao garanþie de 60 de luni. „„CCâânndd aamm vveenniittppeennttrruu aa ssttuuddiiaa ddrruummuull,, aamm ddeessccooppeerriitt oozzoonnãã ccuu ppeessttee 115500 ddee mmiiii ddee ooaammeennii ppeenn-ttrruu ccaarree nniimmeennii nnuu aa mmaaii ffããccuutt nniimmiicc ddiinnppuunnccttuull ddee vveeddeerree aall iinnffrraassttrruuccttuurriiii ddrruummuu-lluuii jjuuddeeþþeeaann ddee mmaaii bbiinnee ddee 3300 ddee aannii..OOaammeenniilloorr nniiccii nnuu llee vveenneeaa aa ccrreeddee ccãã îîii vvaammaaii aajjuuttaa cciinneevvaa.. TTeerrmmeennuull ssttiippuullaatt îînn ccoonn-ttrraacctt ppeennttrruu ffiinnaalliizzaarreeaa mmooddeerrnniizzããrriiii eessttee ddee2244 ddee lluunnii,, ddaarr nnooii nnee ddoorriimm ssãã tteerrmmiinnããmmmmaaii rreeppeeddee lluuccrraarreeaa””, a declarat, dupãsemnarea contractului, Ionuþ Marin, repre-zentatul SC Alpenside SRL - SC GeneralTrust Argeº SRL.

Dupã finalizarea întregii investiþii, 22 decomune ºi oraºe din judeþele Iaºi ºi Sucea-va vor fi conectate la reþeaua trans-euro-peanã de transport (TEN-T).

Comunele ieºene care vor beneficia denoul proiect sunt: Rediu, Movileni, Gropni-þa, Coarnele Caprei, Cotnari, Focuri, Bel-ceºti, Cepleniþa, Scobinþi, Lespezi, Sireþel.Conform estimãrilor, Axa Iaºi-Suceava vadeservi 800 000 de locuitori.

Cel mai mare proiect de infrastructurã dinjudeþ, Axa Iaºi - Suceava, devine realitate

Secþiunile concursului vor fi, în acestan, urmãtoarele:

I. dulce (magiunuri, dulceþuri, peltele,compoturi, siropuri etc.);

II. sãrat (zacuºti, tocane, sosuri,bulion, murãturi etc.).

III. istoria unei reþete. Pentru descrierea la alegere a unei

reþete, într-un mod original, organiza-torii, care spun cã nu conteazãingredientele ci talentul literar,vor oferi un premiu special.Creaþiile vor fi trimise peadresa de e-mail [email protected] pânã la datade 2 decembrie 2019.

Produsele cu care doritoriipot intra in concurs trebuie sã fiefabricate din materii prime din are-alul Moldovei, sã nu conþinã aditivialimentari ºi sã fie realizate dupã un pro-cedeu tehnologic tradiþional. Fiecare pre-

parat va fi însoþit de o fiºã în care vor fi tre-cute denumirea ºi lista ingredientelor folo-site ,iar dacã unul este realizat dupã o reþe-tã veche, acest lucru va fi menþionat în ace-eaºi fiºã. Concurenþii care nu se vor confor-ma regulamentului, vor fi descalificaþi.

Concursul se adreseazã cititorilorBibliotecii Judeþene „Gh. Asachi” de toa-te vârstele ºi are ca scop încurajarea ºipromovarea tradiþiilor culinare moldove-neºti, dar ºi al consumului de produserealizate în gospodãrie. Persoanele inte-resate îºi pot manifesta dorinþa de a par-ticipa, prin completarea formularului dis-ponibil la sediul central al Bibliotecii(Centrul de înscriere sau Secþia deÎmprumut carte pentru Copii - Bd. ªtefancel Mare, nr. 8, Galeriile Comerciale,mezanin) ºi la cele cinci filiale de cartier.

Înscrierile se pot face pânã pe 2decembrie 2019. Fiecare concurent sepoate înscrie cu maximum un produspentru fiecare secþiune. Participarea este

gratuitã, în baza permisului de acces labibliotecã valabil.

Degustarea ºi jurizarea voravea loc vineri, 6 decem-

brie 2019, începândcu ora 10.00. Juriulva avea în vederecreativitatea (gãsi-rea unei denumiriinspirate), calita-tea gastronomicã a

produsului (ingre-diente ºi combinaþiile

folosite); impresia gene-ralã (concordanþã între as-

pect vizual ºi gust). Premiile constau înustensile de bucãtãrie ºi alte surprize dinpartea sponsorilor. Toþi concurenþii vorprimi diplome de participare. Contestaþi-ile celor nemulþumiþi de locul ocupat vorfi adresate exclusiv juriului.

Festivalul „Teodorenii” este o manifes-tare iniþiatã de Biblioteca Judeþeanã „Gh.Asachi” în anul 2014 ºi organizatã înparteneriat cu instituþii reprezentative dinIaºi. Scopul festivalului este celebrareacontribuþiei deosebite a celor doi fraþiTeodoreanu, Ionel ºi Pãstorel, la viaþaculturalã ieºeanã ºi a altor genuri în afa-rã de ficþiunea literarã clasicã. Ediþia din

acest an se desfãºoarã sub genericulRoman istoric/ Istorii alternative. Pornindde la semnificaþiile largi cuprinse deromanul istoric în general, sunt progra-mate activitãþi ºi comunicãri ce extindaria cunoscutã pânã acum ca fiind dinarealul celor doi importanþi scriitoriieºeni, patroni spirituali ai manifestãrii.De asemenea, apelul la istoriile alternati-ve va dinamiza ºi mai mult atmosferaintelectualã a activitãþilor desfãºurate încele trei zile, respectiv pe 4, 5 ºi 6decembrie 2019. Ca ºi la precedenteleediþii, la eveniment vor fi prezenþi invitaþide marcã atât din Iaºi, cât ºi din þarã.

Conservele tradiþionale româneºti îºi vor gãsi ºi în acest an, loc în „Cãmara lui Pãstorel”, eveniment inclus în agendaFestivalului „Teodorenii” 2019, organizat, ca în fiecare an,

de Biblioteca Judeþeanã „Gh. Asachi” Iaºi. Concursul, la care este invitat sã participe orice doritor,

are trei secþiuni - douã practice ºi, în premierã, una la carecâºtigãtor nu va fi produsul, ci... talentul scriitoricesc!

„„CCããmmaarraa lluuii PPããssttoorreell””,, iissttoorriiaa uunneeii rreeþþeettee

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] 62

Cele peste 920 de milioane de euroatrase în ultimii patru ani, contribuiesemnificativ la dezvoltarea mediului

rural dar ºi a oraºelor mici ale judeþului.Proiectele prevãd modernizãri de drumuri

judeþene, comunale ºi sãteºti (peste 700 demilioane de lei), înfiinþarea ºi extinderea reþe-lelor pentru distribuþia gazelor naturale (apro-ximativ 85 de milioane de lei), precum ºiextinderea sistemelor de canalizare (peste150 de milioane de lei).

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Maricel Popa, este de pãrere cã, pentru ceiaproape un milion de locuitori ai judeþului,este nevoie ca fondurile atrase alãturi de pri-marii localitãþilor sã ajungã la peste un mili-ard de euro: „„ÎÎnn uullttiimmiiii aannii,, ppeennttrruu jjuuddeeþþuull IIaaººii,,aamm pprriimmiitt sspprriijjiinn gguuvveerrnnaammeennttaall oorrii ddee ccââtteeoorrii ss-aa ppuuss pprroobblleemmaa iimmpplleemmeennttããrriiii uunnoorrpprrooiieeccttee ccaarree ssãã ccoonnttrriibbuuiiee llaa bbuunnããssttaarreeaaiieeººeenniilloorr ººii llaa ddeezzvvoollttaarreeaa ººii mmooddeerrnniizzaarreeaaccoommuunniittããþþiiii.. ÎÎnn pprreezzeenntt,, IIaaººuull ddeerruulleeaazzãã pprroo-iieeccttee îînn vvaallooaarree ddee aapprrooxxiimmaattiivv 33,,3322 mmiilliiaarrddeeddee lleeii ((772200 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo)).. CCuu cceellee ppeessttee220000 ddee mmiilliiooaannddee ddee eeuurroo,, bbaannii aallooccaaþþii pprriinnFFDDII,, ppee ccaarree îîii vvoorr pprriimmii ccoommuunniittããþþiillee ddiinnjjuuddeeþþ,, aajjuunnggeemm llaa uunn ttoottaall ddee ppeessttee 992200 ddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo aattrraaººii ppeennttrruu IIaaººii.. OObbiieecc-ttiivvuull nnoossttrruu eessttee aapprrooaappee îînnddeepplliinniitt.. SSuunnttssiigguurr ccãã ppâânnãã llaa oorraa bbiillaannþþuulluuii,, îînn vvaarraa aannuulluuiivviiiittoorr,, vvoomm ddeeppããººii cciiffrraa ddee 11 mmiilliiaarrdd ddee eeuurroo,,bbaannii ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa ººii mmooddeerrnniizzaarreeaajjuuddeeþþuulluuii””..

Sute dde iinvestiþii în zzona rruralã

Astfel, din decembrie 2016 ºi pânã în pre-zent, prin CCoommppaanniiaa NNaaþþiioonnaallãã ddee IInnvveessttiiþþiiii aauuffoosstt aallooccaattee jjuuddeeþþuulluuii ffoonndduurrii ddee 11,,8833 mmiilliiaarr-ddee lleeii (aproximativ 385,5 milioane de euro)pentru 33 de proiecte, investiþii ce au vizatmodernizarea ºi reabilitarea unor cãmine cul-turale, construirea unor sãli de sport (Erbi-ceni, Holboca, Tomeºti), reabilitarea, conso-lidarea ºi refuncþionalizarea ObservatoruluiAstronomic din Iaºi, aflat în proprietatea Uni-versitãþii Alexandru Ioan Cuza din Iaºi,Centrul de Screening ºi Diagnostic înBolile Oncologice din cadrul Institutu-

lui Regional de Oncologie Iaºi, precum ºi alte investiþii majore în diferite comunitãþi din judeþ.

Recent, Consiliul Judeþean Iaºi a depus unproiect de construire a unui bazin de înot lastandarde internaþionale ºi a celei mai marisãli polivalente din judeþ, cu o capacitate de15.000 de locuri. CNI a preluat în administra-re terenul, fiind începute procedurile tehnico-economice (studiu de fezabilitate, proiectare).

Prin PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaall ddee DDeezzvvoollttaarreeLLooccaallãã, în întreg judeþul se deruleazã investiþiide 1,2 miliarde de lei (aproximativ 257 mili-

oane de euro), iar prin PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaall ddeeDDeezzvvoollttaarree RRuurraallãã, investiþii de aproximativ500 milioane de lei. Sunt modernizate dru-muri judeþene ºi comunale, construite ºi rea-bilitate ºcoli, grãdiniþe ºi dispensare în mediurural, se lucreazã la extinderea reþelei de apã ºicanalizare, iar o parte dintre localitãþi vor firacordate la reþeaua de gaze naturale.

Peste 3300 mmilioane eeuro, din ffonduri eeuropene

În ceea ce priveºte fondurile europene,Consiliul Judeþean Iaºi a atras 1,48 miliardelei (aproximativ 313,35 milioane de euro)pentru proiecte ce prevãd:

- mmooddeerrnniizzaarreeaa iinnssffrraassttrruuccttuurriiii rruuttiieerree (axe-le rutiere Iaºi – Suceava ºi Iaºi - Botoºani);

- sãnãtate: rreeaabbiilliittaarreeaa SSppiittaalluulluuii ppeennttrruuCCooppiiii „„Sf. Maria” Iaºi (27 de milioane deeuro);

- culturã: rreeaabbiilliittaarreeaa ººii mmooddeerrnniizzaarreeaa uunnoorrmmuuzzeeee aflate în administrarea Muzeului Naþional al Literaturii Române Iaºi (total: 12milioane de euro) (Casa Dosoftei – 800.000euro, sediu din strada V. Alecsandri – 3.6milioane de euro, Muzeul Vasile Pogor – 1.4milioane de euro, Casa Nicu Gane – 1.3 mili-oane de euro, Bojdeuca lui Ion Creangã – 1.7milioane de euro, Muzeul Mihai Eminescu –1.6 milioane de euro, Casa Negruzzi de laHermeziu – 1.6 milioane de euro);

- mediu: SSiisstteemmuull ddee MMaannaaggeemmeenntt IInnttee-ggrraatt aall DDeeººeeuurriilloorr (SMID) în valoare de peste60 de milioane de euro.

Sala ppolivalentã ºi bbazin dde îînot

În acest an, Consiliul Judeþean Iaºi a iniþiatalte douã proiecte majore pentru infrastructuranecesarã sportului de masã ºi de performanþãdar ºi pentru petrecerea timpului liber de cãtreieºeni, spectacole, competiþii sportive.

Pe terenul de 67.335 mp preluat de CJ dela comuna Miroslava va fi construitã o ssaallããppoolliivvaalleennttãã ce va avea o capacitate de 15 000de locuri ºi dotãrile necesare pentru activitã-þile specifice, terenuri de sport, spaþii derecreere, locuri de parcare, documentaþiafiind deja transmisã cãtre Compania Naþiona-lã de Investiþii SA, aceasta începând dejademersurile tehnice.

Un alt proiect important este cel al con-struirii, pe un teren de 5.500 mp, din zonaManta Roºie, a unei bbaazzee ssppoorrttiivvee ppeennttrruu îînnoott,ce va cuprinde pe lângã bazinul olimpic ºitribuna de 1000 de locuri ºi alte facilitãþi spe-cifice nataþiei, bazin didactic, saune, cabine-te medicale, sãli de conferinþã, spaþii pentruantrenament ºi sãli de forþã, dar ºi locuri deparcare ºi spaþii verzi.

Înfiinþare dde rreþele dde aapã ººi ccanalizare

DJ 2246 –– llucrãrile dde mmodernizare îîn pporþiunea dde ddrum ddin ccomuna ÞÞibãneºti –– ÞÞungujei

Sume importante, angajate de Guvernul României în primaparte a acestui an, sunt destinate infrastructurii comunitãþilorieºene. Cele peste 40 de proiecte eligibile ce însumeazã maibine de 200 de milioane de euro prin Fondul de Dezvoltare ºiInvestiþii (FDI) se vor adãuga celorlalte investiþii finalizate sau

în derulare în tot judeþul. Acum, în fiecare unitate administrativteritorialã din Iaºi existã cel puþin un proiect de infrastructurãterminat sau în curs de execuþie, reprezentând cea mai mare

campanie de investiþii realizatã în ultimii 30 de ani

Proiecte de dezvoltare pentru judeþ


noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE 27

* cu fondurile alocate prin PNDL 1, peste 330 milioanede lei, începând cu anul 2016, au fost realizate 181 de proiecte

Obiectivul prioritar al PNDL este fina-lizarea tuturor obiectivelor finanþateprin alte programe închise în pre-

zent, precum ºi sprijinirea autoritãþilorpublice locale în prioritizarea finanþãrilor,astfel încât România, în integralitatea ei, sãdevinã un spaþiu construit eficient, în caretoþi locuitorii sã aibe acces egal la resurse,sã beneficieze de creºterea calitãþii vieþii ºisã se faciliteze dezvoltarea comunitãþilorfuncþie de potenþialul acestora ºi de strate-giile de dezvoltare durabilã, pe principii decompetitivitate ºi coeziune teritorialã. Pro-gramul este dedicat realizãrii unor obiecti-ve de investiþii de infrastructurã, de dimen-siuni reduse ca volum, care nu îndeplinesccriterii de eligibilitate pe programe cufinanþare europeanã sau la care este impe-rios necesarã finalizarea acestora pentrurespectarea unor angajamente asumate deRomânia în cadrul Uniunii Europene.

În judeþul Iaºi, modernizarea mediuluirural a fost abordatã iniþial (PNDL 1) pe trei

categorii majore: înfiinþarea de reþele deapã ºi canalizare, modernizarea infrastruc-turii rutiere ºi modernizarea infrastructuriipentru educaþie.

IInnffrraassttrruuccttuurriiii rruuttiieerree ººii aaddmmiinniissttrraattiivveei-au revenit 95 de proiecte prin care au fostmodernizate prin asfaltare drumuri sãteºti,comunale ºi judeþene, au fost construitesau modernizate sedii administrative alemai multor unitãþi teritoriale, sumele alo-cate depãºind 230 de milioane de lei.Finalizarea acestor proiecte a contribuit

substanþial atât la mobilitatea economicãla nivelul judeþului cât ºi la creºterea per-formanþei administrative.

IInnffrraassttrruuccttuurraa ppeennttrruu eedduuccaaþþiiee a benefi-ciat de 55 de proiecte., reprezentând pes-te 30 milioane de lei, prin care au fost con-struite sau consolidate ºi modernizate grã-diniþe ºi ºcoli, oferind în acest fel condiþiimoderne, similare celor din zonele urbanecopiilor ºi cadrelor didactice din sate. Totprin aceste proiecte s-a reuºit ºi dotarea cumobilier ºi echipamente necesare actuluieducaþional.

ÎÎnnffiiiinnþþaarreeaa ddee ssiisstteemmee ddee aappãã ººii ccaannaalliizzaa-rree a beneficiat de 31 de proiecte, reprezen-

tând peste 63 milioane de lei, acesteaavând o contribuþie importantã atât la creº-terea calitãþii vieþii în mediul rural cât ºi ladezvoltarea mediului de afaceri, firmelegãsind aici aceleaºi facilitãþi edilitare ca ºiîn zonele urbane.

PPrriinn PPNNDDLL 22 ((22001177 –– 22002200)) aauu ffoosstt ccoonn-ttrraaccttaattee 223344 ddee pprrooiieeccttee însumând peste830 milioane de lei, mare parte dintreacestea fiind deja finalizate sau în curs definalizare.

Zeci dde pproiecte de iinfrastructurã rrutierã

IInnffrraassttrruuccttuurraa rruuttiieerrãã din judeþul Iaºi abeneficiat de 24 proiecte, circa 260 mili-oane de lei, prin care au fost asfaltate dru-muri sãteºti, comunale ºi judeþene, au fostrefãcute poduri ºi podeþe.

În ddeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ppeennttrruu eedduu-ccaaþþiiee au fost investite peste 196 milioanede lei, reprezentând 130 de proiecte, din-tre acestea 35 de proiecte fiind pentruconstruirea de noi sedii de ºcoli, grãdini-þe ºi creºe.

SSiisstteemmeellee ddee aappãã ººii ccaannaalliizzaarree (36 deproiecte) au fost finanþate cu peste 310milioane de lei ºi au venit în continuareacelor finalizate prin programul anterior.Astfel, aproape toate unitãþie administrati-

ve din judeþ au acum în diver-se stadii de finalizare astfel desisteme.

Noutatea PNDL 2 a fostinvestiþia, foarte necesarã dealtfel, în ddeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruucc-ttuurriiii ppeennttrruu ssããnnããttaattee, dintre cele44 de proiecte valorând aproxi-mativ 55 milioane de lei, 16vizeazã construirea de dispen-sare ºi cabinete medicale noi.

Satul românesc se aflã acumîntr-un amplu proces demodernizare, de reconstrucþie,proces la finalul cãruia se vaatinge obiectivul de interesnaþional ºi anume creºtereacalitãþii vieþii prin dezvoltareainfrastructurii.

”Am urmãrit ºi urmãrescîn continuare, cufoarte mare atenþie

modul în care se deruleazãtoate aceste proiecte deinfrastructurã, am þinut în permanenþã legãturacu primarii ºi, acolounde a fost nevoie, am intervenit pentru a-ii sprijini. Modernizareadrumurilor, dezvoltareareþelelor de apã ºi canalizare,construirea de instituþii ºcolareºi sanitare sunt lucruri esenþialepentru dezvoltarea noastrã, a tuturor.Pe lângã toate acestea, noi, cei care le vomfolosi, avem datoria sã aducem plus valoare acestor investiþii care ºi-aar pierde sensul dacã nu vom ºti sã le valorificãm la potenþialul maxim” - Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

Programul Naþional de Dezvoltare Localã,factor de creºtere a calitãþii vieþii pentru ieºeni

Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL), instrumentatde Ministerul Dezvoltãrii, reprezintã sursa principalã de

finanþare pentru infrastructura localã ºi are la bazã principiulconform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie

asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile:sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã

ºi electricã, inclusiv iluminat public, transport / drumuri,salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport

ªcoalã nnouã îîn ssatul CCriveºti, ccomuna VVânãtori

PrimãriaValea

Lupului,sediul nou

Proiectele celor doi s-au împletitîntre anii 1872, când a început pri-mul mandat de primar pentru Gane

ºi 1911, ultimul an în care acesta a fostprimar.

Vasile Pogor, primar al Iaºului de treiori, februarie 1880 – 26 aprilie 1881, 7iunie 1888 – 7 iunie 1891, 30 mai 1892– 11 noiembrie 1894, a fost unul dintreartizanii construirii Teatrului Naþional, aînceput construirea Bãii Comunale ºi areþelei de canalizare, a dat startul asfaltã-rii strãzilor ºi a ridicãrii a zece ºcoli pri-mare, pentru a enumera doar câteva din-tre proiectele importante.

Nicolae Gane, a fost primar de cinciori, 17 iunie 1872 –19 mai 1876, 27aprilie - 23 iunie 1881, 4 iunie 1887 – 4martie 1888, 19 noiembrie 1895 – 22aprilie 1899, 11 iulie 1907 – 6 ianuarie1911, fiind cel care a inaugurat clãdireaTeatrului Naþional la 1 decembrie 1896, aavut la rândul sãu proiecte iniþiate pentrudezvoltarea urbei, cel mai important fiindaducþiunea apei potabile la Iaºi din sursaTimiºeºti, proiect pentru care a fost ata-cat vehement în presa vremii. Gane a ina-ugurat Uzina Electricã Comunalã, iar unan mai târziu începea exploatarea tram-vaielor electrice.

Acum dupã 147 de ani de la primulmandat a lui Gane ºi 139 de ani de la celal lui Pogor, avem parte de o nouã con-fluenþã a celor douã mari personalitãþiieºene ºi naþionale. Casele memorialeale celor doi aflate în mod fericit pe strã-zile care le poartã numele ºi care seîntâlnesc într-o bizarã intersecþie a isto-riei dar ºi a strãzilor au intrat într-unamplu proces de restaurare pentru aputea fi redate circuitului cultural.

Casa Pogor, sediu al Muzeului Naþio-nal al Literaturii din Iaºi, beneficiazã de ofinanþare de peste 6,5 milioane de leipentru restaurarea, protejarea ºi conser-varea clãdirii, termenul de finalizare fiindluna noiembrie a anului 2020.

Casa Gane, muzeu închis publicului în ultimii 13 ani, parte din reþeaua deinfrastructurã culturalã a Muzeului Naþionalal Literaturii Române din Iaºi, va beneficiapânã în luna septembrie 2022 de o inves-tiþie totalã de peste 5,7 milioane de lei.

Ambele obiective de investiþie sunt înadministrarea Consiliului Judeþean Iaºi,iar proiecte de restaurare ºi reabilitare facparte din efortul de a reda circuitului cul-

tural edificii importante, prin care istoriaacestor locuri sã rãmânã vie în conºtiin-þa locuitorilor dar ºi a vizitatorilor con-temporani. „„AAmm aaccoorrddaatt oo aatteennþþiiee ddeeoossee-bbiittãã iinnffrraassttrruuccttuurriiii ccuullttuurraallee ddiinn IIaaººii,, ccoonn-ssiiddeerrâânndd ccãã eessttee uunn pprriimm ppaass ppeennttrruu ddeezz-vvoollttaarreeaa ccuullttuurraallãã aa îînnttrreegguulluuii jjuuddeeþþ,, aallddooiilleeaa vvaa ffii cceell ffããccuutt ddee ooaammeenniiii ddee ccuull-ttuurrãã,, ppeennttrruu aa ddaa vviiaaþþãã ttuuttuurroorr aacceessttoorrssppaaþþiiii,, aappooii,, vvaa ffii rrâânndduull nnoossttrruu,, aall cceelloorrccaarree vvoomm ffii vviizziittaattoorrii,, ssppeeccttaattoorrii,, ssãã ddããmmvvaallooaarreeaa ººii iimmppoorrttaannþþaa ccuuvveenniittãã aacceessttoorrlluuccrruurrii pprriinn pprreezzeennþþaa nnooaassttrrãã.. AAccuumm,, dduuppããddeemmaarraarreeaa lluuccrrããrriilloorr llaa CCaassaa GGaannee,, aammrreemmaarrccaatt ccuu ppllããcceerree aacceeaassttãã,, ssãã îîii zziicceemmîînnttââllnniirree,, îînnttrree cceellee ddoouuãã mmaarrii ppeerrssoonnaallii-ttããþþii,, PPooggoorr ººii GGaannee:: iinntteerrsseeccþþiiaa cceelloorr ddoouuãã ssttrrããzzii,, aapprrooppiieerreeaa cceelloorr ddoouuãã ccaasseemmeemmoorriiaallee,, pprrooiieecctteellee cceelloorr ddooii eeddiillii..EEssttee oo ccoonnfflluueennþþãã ffeerriicciittãã ffaappttuull ccãã,, iiaattãã,,rreeuuººiimm ssãã llee rreeppuunneemm ppee hhaarrttaa ccuullttuurraallããaaffllaattãã îînn ppaattrriimmoonniiuull CCJJ IIaaººii.. NNee vvoommggâânnddii ººii ccuumm vvoomm sseemmnnaallaa aacceeaassttãã ccoonn-fflluueennþþãã,, ssiigguurr vvaa ffii uunn lluuccrruu aapprreecciiaatt ddeecceeii ccaarree vvoorr vviizziittaa aacceessttee eeddiiffiicciiii””, a spunMaricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi.

Aproape 100 de copii din satulGiurgeºti, comuna Costeºti,

învaþã acum într-o ºcoalã nouã,cu dotãri la standardeeuropene. Investiþia de

1,17 milioane de lei a fostasiguratã prin Programul

Naþional de Dezvoltare Localã

Lucrãrile de construcþie au durat 12 luni,unitatea de învãþãmânt fiind dotatã cu centralãtermicã apã curentã ºi canalizare. ªcoala primarã Giurgeºti este a doua unitate de

invãþãmânt construitã în comuna Costeºti,urmând ca, pânã la finalul anului, sã fie datãîn folosinþã ºi cea de a treia. „„ÎÎnncceerrccããmm ssããffaacceemm,, ppee ccââtt ppoossiibbiill,, ccaa iinnssttiittuuþþiiiillee ººccoollaarree ddeellaa ssaattee ssãã ooffeerree aacceelleeaaººii ccoonnddiiþþiiii eelleevviilloorr ººiipprrooffeessoorriilloorr ccaa ººii cceellee ddiinn mmee-ddiiuull uurrbbaann.. PPrriinn eeffoorrttuurriillee ccoo-mmuunniittããþþiilloorr llooccaallee,, aallee CCoonnssii-lliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii ººii ccuu ffoonn-dduurrii aallooccaattee pprriinn pprrooggrraammeelleegguuvveerrnnaammeennttaallee ddee ffiinnaannþþaarree ppeennttrruuiinnffrraassttrruuccttuurraa ººccoollaarrãã ddiinnmmeeddiiuull rruurraall,, aamm rreeuuººiitt ssããccoonnssttrruuiimm ººii ssãã mmooddeerrnnii-zzããmm aapprrooaappee 330000 ddee uunnii-

ttããþþii ººccoollaarree.. AAcceesstteeaa,, aallããttuurrii ddee cceelleellaallttee iinn-vveessttiiþþiiii iimmppoorrttaannttee îînn iinnffrraassttrruuccttuurraa ppeennttrruu ssãã-

nnããttaattee ººii îînn cceeaa ppeennttrruu ddrruummuurrii,, vviinn ssããttrraannssffoorrmmee mmeeddiiuull rruurraall rroommâânneesscc””,a spus Maricel Popa, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi.

ªcoalã nouã pentru copiii din Costeºti

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE

La sfârºitul secolului al XIX-lea, Iaºul, oraºulcelor ºapte coline din centrul podiºului

Moldovei, a avut ºansa de a avea ca primari o pleiadã de personalitãþi culturale ºi politiceale locului. Pe lângã Dimitrie Gusti, GigoreTufescu, Scarlat Pastia, Constantin Langa sau Petru Poni, douã personalitãþi au ieºit

în evidenþã în mod deosebit, atât prin faptul cãau ocupat în mai multe rânduri fotoliul de edilcât ºi prin proiectele de mare anvergurã princare au produs o modernizare a oraºului dar ºi a comunelor din jurul acestuia. Este vorbadespre primarii Vasile Pogor ºi Nicolae Gane

„Tinerii, vectori aaidezvoltãrii judeþului IIaºi”

Consiliul Judeþean Iaºi a parafat un Acord de

cooperare cu AsociaþiaCulturalã „Semper Artes”

pentru realizarea în parteneriata proiectului „Tinerii, vectori ai dezvoltãrii judeþului Iaºi”,

ediþia I, 2019, în perioada 29 noiembrie – 3 decembrie

2019, în localitãþile Grajduri, Bosia Ungheni,Paºcani – Moþca ºi Iaºi,

alocând totodatã ºi suma de 6.500 lei din bugetulpropriu al judeþului Iaºi

pentru buna desfãºurare a activitãþilor

Scopul proiectului este acela de a oferitinerilor din judeþul Iaºi accesul la progra-me educaþionale, cu trei direcþii de studiu:educaþie ºi igiernã alimentarã, orientareprofesionalã ºi cursuri de prim ajutor încazuri de urgenþe. În cadrul proiectului, pe29 noiembrie 2019, la ªcoala GimnazialãBosia se va desfãºura un workshop cutema „Educaþie ºi igienã alimentarã” ºi vafi vizionat un film documentar cu scopul dea iniþia tinerii în procesul elaborãrii unuiplan sanitar, fiind invitat un specialist înnutriþie. Totodatã, va fi prezentatã o carte deigienã alimentarã, evenimentul urmând ase finaliza cu o donaþie de broºuri de iniþie-re în igiena corporalã.

Pe 2 decembrie 2019, va fi organizat untur ghidat al elevilor de la unitãþi de învãþã-mânt din Paºcani ºi Moþca pe traseul Paº-cani – Universitatea Tehnicã „GheorgheAsachi” – Universitatea „Al.I.Cuza” Iaºi.Invitaþi vor fi profesori de la Catedra deRoboticã ºi catedrele de matematicã,informaticã ºi fizicã.

Pe 3 decembrie, la ªcoala GimnazialãGrajduri va fi prezentat un Curs de primajutor în cazuri de urgenþã ºi importanþaacestora pentru o viaþã mai sãnãtoasã,

fiind invitate diferite cadre medicale.

Confluenþã a istoriei Iaºilor înpatrimoniul Consiliului Judeþean

* faþã de ediþia trecutã, din echipacomunei Ruginoasa, pregãtitã deantrenorul Constantin Cernãuþea-nu, au lipsit doar patru componenþi:Curcã - cel mai bun stoper din þarãal generaþiei sale, Doroftei - cel care a înscris unicul gol al fina-lei de anul trecut, Bostan ºi Oloeru,toþi patru fiind deja în tratative destul de avansate cu CFR Cluj!

Ediþia 2019/2020 a Cupei Satelor la fotbal,competiþia naþionalã organizatã de FederaþiaRomânã de Fotbal cu sprijinul Agenþiei

pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale, dedicatãtinerilor practicanþi ai fotbalului din mediul rural,cu vârsta sub 13 ani, a debutat în judeþul Iaºi, înoctombrie, cu doar jumãtate din numãrul de for-maþii înscrise anul trecut. Dacã atunci s-au aliniat42 de grupãri la startul întrecerii, acum s-auînscris 20 de echipe în lupta pentru titlul de cam-pioanã a judeþului Iaºi ºi, implicit, de a se calificala faza regionalã - Þibãneºti, Popricani, Voineºti,Miroslava, Ruginoasa, Mirceºti, Deleni, Todireºti,Tomeºti, Fântânele, Ciurea, Dobrovãþ, Bãlþaþi,Valea Lupului, Þigãnaºi, Movileni, Cristeºti, Cio-hãrani, Moþca, Tãtãruºi, formaþia din Miroslavarenunþând în ultimul moment la competiþie.

La cele cinci turnee semifinale, desfãºurate laBãlþaþi, Ruginoasa, Cristeºti, Tomeºti ºi Popri-cani – au evoluat formaþiile comunelor Ruginoa-

sa, Popricani, Valea Lupului, Ciurea, Cristeºti,Tãtãruºi, Þigãnaºi, Todireºti ºi Dobrovãþ.

În semifinale, Comuna Todireºti - ComunaPopricani 1-2 ºi Comuna Ruginoasa - ComunaVoineºti 3-00.

Finala pentru locurile 3-44: Todireºti – Voineºti 4-00.

Finala: Popricani – Ruginoasa 0-11.

Ruginoasa, îîn eetapa regionalã aa ccompetiþiei

Ruginoasa va reprezenta judeþul Iaºi la fazaregionalã, alãturi de campioanele judeþelorBacãu, Botoºani, Neamþ, Suceava ºi Vaslui. „Nueste deloc exclus ca Ruginoasa sã candidezepentru organizarea fazei regionale”, dupã cum aprecizat Sorin Boca, preºedintele AsociaþieiJudeþene de Fotbal Iaºi.

Din formaþia pregãtitã de antrenorul Constan-tin Cernãuþeanu, care ºi anul trecut a fost încoro-natã campiona României, au lipsit doar patrucomponenþi, cei care sunt nãscuþi în 2006. Estevorba despre Curcã, despre el spunându-se cãeste cel mai bun stoper din þarã al generaþieisale, Doroftei, cel care a înscris unicul gol alfinalei de anul trecut cu gazdele turneului final dela Cumpãna (Constanþa), Bostan ºi Oloeru, toþipatru fiind deja în tratative destul de avansate cuCFR Cluj, grupare care, ca ºi CSM Poli Iaºi, tre-buie sã-ºi înfiinþeze Academie ºi cautã sã coop-teze cei mai buni copii din România!

Lotul cu care Ruginoasa ºi-a apãrat cu succestitlul de campioanã a judeþului Iaºi este urmãto-

rul: Cãtãlin Axinia, Eduard Toma - portari, IustinStãnescu, Emilian Mocanu, Marian Oloeru (fra-tele lui Ionuþ, campionul ediþiei trecute), MarianCondac, Sabin Roman, Ricardo Simion - fun-daºi, Dãnuþ Nechifor, Denis Panciuc, DavidMica, Ionuþ Vorniceanu - mijlocaºi, Andrei Lupuºi Casian Tîgîþã – atacanþi.

Se aaºteaptã oo ppremiere specialã ddin ppartea autoritãþilor llocale

Campionii de la Ruginoasa aºteaptã însã ºi opremiere specialã din partea comunei pe care oreprezintã. „Ca în fiecare an, va veni din nou MoºCrãciun. Copiii meritã din plin. N-aam avut emo-

þii pânã acum, am la dispoziþie opt dintre fotba-liºtii care au cucerit trofeul. Vrem sã organizãmla Ruginoasa faza regionalã ºi sã ne calificãm laturneul final”, a declarat antrenorul ConstantinCernãuþanu.

„Continuãm sã susþinem iniþiativa FederaþieiRomâne de Fotbal. Este impresionant cu câtentuziasm vin aceºti copii cãtre sport, cãtre fot-bal ºi câtã bucurie pot aduce pe terenul, dând defiecare datã dovadã de perseverenþã ºi fiind sili-tori în ceea ce priveºte antrenamentul. Mã bucurfoarte mult cã prin acest proiect sunt promovaþicopiii talentaþi din mediul rural ºi le doresc aces-tora mult succes sã ajungã cât mai departe însportul ºi fotbalul românesc”, a declarat preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi.

FRF vva aacorda premii sspeciale

Federaþia Românã de Fotbal va acorda premiiîn materiale sportive echipelor calificate la turneulfinal de opt echipe, cupe, tricouri pentru cam-pioni, medalii ºi diplome echipelor clasate pelocurile I–IV, precum ºi titlul de campioanã naþio-nalã echipei învingãtoare din finala naþionalã.

Lotul campioanei naþionale, împreunã cuantrenorul ºi primarul comunei de apartenenþã a echipei vor însoþi echipa naþionalã de fotbal U-21 a României cu ocazia unei partide dispu-tate în deplasare, beneficiind de transport, caza-re, masã ºi acces la meci furnizate de FederaþiaRomânã de Fotbal, într-o experienþã extraordina-rã alãturi de „tricolorii” lui Mirel Rãdoi. Menþio-nãm cã Ruginoasa a beneficiat de o deplasare lameciul din Norvegia susþinut de prima reprezen-tativã a României.

Loturile formaþiilor clasate pe locurile II ºi III,împreunã cu antrenorii ºi primarii, vor beneficiade o experienþã VIP cu ocazia unei partide dis-putate pe teren propriu de echipa naþionalã defotbal U-21 a României.

Ruginoasa a câºtigat din nou faza judeþeanã a Cupei Satelor!

Partide disputate, pigmentate cu rezultate demulte ori surprinzãtoare, cu multe goluri marca-te ºi tot mai mulþi jucãtori talentaþi care ies larampã, etapã de etapã, fac deliciul iubitorilor defotbal din mediul rural. Cu toate acestea, în ligaa patra zarurile par a fi aruncate, cel puþin deo-camdatã, lupta pentru participarea la barajul depromovare reprezentând o „afacere” în doi, întreUnirea Mirceºti ºi Victoria Leþcani, singurele for-maþii care nu au cunoscut încã gustul înfrânge-rii. Rãmâne de vãzut, însã, dacã ambele forma-þii vor menþine ritmul ºi dupã pauza competiþio-nalã de iarnã, presiunea creatã de cei din Cris-teºti ºi Erbiceni fiind, cel puþin deocamdatã,destul de timidã.

Rezultate etapa a 11-aaUnirea Scânteia - Viitorul Târgu Frumos 0-1Unirea Ruginoasa - Victoria Leþcani 1-3Moldova Cristeºti – Viitorul Hârlãu 2-0CS Ciurea - CS Tomeºti 9-2Progresul Deleni - Gloria Bãlþaþi 2-2Unirea Mirceºti - AS Þuþora 3-0CS Stejarul Bârnova - Biruinþa Mirosloveºti 1-0Stejarul Sineºti - AS Flacãra Erbiceni 0-1Etapa viitoare (duminicã, 24 noiembrie)Unirea Ruginoasa - Unirea ScânteiaMoldova Cristeºti - Viitorul Târgu FrumosCS Ciurea - Victoria LeþcaniProgresul Deleni - Viitorul HârlãuUnirea Mirceºti - CS Tomeºti CS Stejarul Bârnova - Gloria Bãlþaþi AS Flacãra Erbiceni - AS ÞuþoraStejarul Sineºti - Biruinþa Mirosloveºti

Liga aa VV-aa ccontinuãPrima parte a ligii a cincea din judeþul Iaºi

continuã în ultimele douã serii, prima serie

încheind deja turul de campionat. Partide fru-moase, cu multe goluri, recordul fiind deþinutde ASS Zimbrul Boureni care a marcat de nouãori în disputa cu Recolta Conþeºti!

În Seria I, în clasament conduce FulgerulÞibãneºti 2016 (22p), urmat de Viitorul Cior-teºti (19p) ºi Voinþa Voineºti (18p).

Seria a II-aa, Etapa a 11-aaAS Holboca – C. Press Gropniþa 1-2Unirea Podu Iloaiei - Voinþa Bivolari 3-0Viitorul Plugari - AFC Movileni 3-0Gloria Româneºti - Com-Val Valea Lupului 6-0AS Genotur Belceºti - ASPoly 2014 0-3ACS Sportul Studenþesc Iaºi – a statÎn clasament conduce ACS Sportul Studen-

þesc Iaºi (27p), urmatã de Gloria Româneºti(24p) ºi AS Holboca (22p).

Seria a III-aa, Etapa a 12-aaActiv Valea Seacã - Viitorul Hãrmãneºti 0-3AS Todireºti – Voinþa Moþca 1-0Avântul Tãtãruºi - Spicul Heleºteni 3-1CSM II Paºcani - NG Topile 2-1Unirea Al.I.Cuza - Viitorul Muncel 4-3ASS Zimbrul Boureni - Recolta Conþeºti 9-0Viitorul Hãlãuceºti - AS Locomotiva Paºcani 3-5Siretul Stolniceni-Prãjescu – a statÎn clasament conduce AS Todireºti (28p),

urmatã de AS Locomotiva Paºcani (27p) ºiUnirea Al.I.Cuza (26p).

Goluri mmulte în CCupa RRomâniei

În turul I al Cupei României, faza judeþeanãIaºi, s-au disputat urmãtoarele partide:

Recolta Conþeºti - Siretul Stolniceni-Prãjescu 0-3Avântul Tãtãruºi - AS Todireºti 3-0Viitorul Ciorteºti - C.S. ªtiinþa Miroslava 2011 0-3

AS Genotur Belceºti - ACS Sportul Studen-þesc Iaºi 0-3

Stejarul Dobrovãþ - Prutul Prisãcani 3-0AFC Movileni – C.Press Gropniþa 0-3Cavalerii Flueierului Iaºi – Viitorul Plugari 0-3Activ Valea Seacã – Viitorul Hãrmãneºti 0-3Podgoria Cozmeºti - Astra Rãducãneni 3-1Voinþa Bosia - Avântul Golãieºti 0-1Voinþa Voineºti - Fulgerul Þibãneºti 2-3Unirea Podu Iloaiei – Gloria Româneºti 6-7Voinþa Bivolari – AS Poly 2014 Iaºi 5-1AS Holboca – Com-Val Valea Lupului 11-0Au mai rãmas de disputat partidele: NG Topile

– Viitorul Muncel, Viitorul 2014 Hãlãuceºti – Uni-rea Al.I.Cuza, CSM Paºcani – AS Locomotiva Paº-cani ºi Voinþa Moþca – ASS Zimbrul Boureni.

Câºtigãtoarele meciurilor vor fi încruci-ºate pentru etapa a doua a Cupei României.

Ieºenii, ffãrã ººansã în LLiga aa ttreia!

Chiar ºi dupã partidele etapei cu numã-rul 12, formaþiile ieºene nu s-au miºcat înclasament, ocupând poziþii modeste. ªtiin-þa Miroslava rãmâne pe poziþia a 8-a, pier-zând la limitã (1-2), dupã un meci bunfãcut pe terenul liderului autoritar - AerostarBacãu, dar fãrã ºansã în partea a doua. Câtdespre pãºcãneni, aceºtia sunt deja con-damnaþi la retrogradare, marele lor obiectivfiind acum... obþinerea primului punct înactuala ediþie de campionat!

Aerostar Bacãu - ªtiinþa Miroslava 2-11(pentru formaþia ieºeanã a înscris GianiUnghianu, în minutul 11, când a egalat la 1,golul victoriei fiind marcat de bãcãuani în minutul 26).

CSM Focºani - SC Oþelul Galaþi 4-0FC Botoºani 2 - KSE Târgu Secuiesc 2-1Ozana Târgu Neamþ - Sporting Lieºti 3-0

CSM Ceahlãul P.Neamþ- Bucovina Rãdãuþi1-0.

CSM Paºcani - ªomuz Fãlticeni 0-6Universitatea Dunãrea de Jos Galaþi -

CSM Bacãu 2-0Foresta Suceava - Huºana Huºi 4-00.În clasament conduce Aerostar Bacãu

(33 p), urmatã de CSM Ceahlãul PiatraNeamþ (28 p), Foresta Suceava (26 p) ºiBucovina Rãdãuþi (25 p). Echipele ieºeneocupã poziþii modeste: ªtiinþa Miroslava,locul 8, cu 17 p (golaveraj 22-18), iar CSMPaºcani se aflã pe ultima poziþie, cu 0 punc-te, cu doar 10 goluri marcate ºi 57 primite!

Etapa viitoare, ªtiinþa Miroslava va evo-lua pe teren propriu, contra formaþiei CSMFocºani, iar CSM Paºcani se deplaseazã la

Rãdãuþi, cu dorinþa de a limita proporþiile scoru-lui în faþa celor de la Bucovina.

Fotbal de calitate în Liga a patra!

¸noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] ACTIVITÃTI SPORTIVE29

La ediþia 2019/2020 a CupeiSatelor au drept de joc bãieþinãscuþi dupã 1 ianuarie 2007,

dar ºi fete nãscute dupã 1ianuarie 2005. Partidele se disputã între douã echipe

compuse fiecare din 9 jucãtori,dintre care unul este portar, pedurata de 30 de minute ºi pe unteren cu dimensiunile de 70x50metri (porþile au lungimea de 5 metri ºi înãlþimea de 2 metri)

CCLLAASSAAMMEENNTT,, LLIIGGAA AA IIVV-AA1. Unirea Mirceºti 13 12 1 0 59-7 37p2. Victoria Leþcani 13 11 2 0 40-8 35p3. Moldova Cristeºti 13 9 1 3 36-14 28p4. AS Flacãra Erbiceni 13 8 3 2 31-20 27p5. Unirea Ruginoasa 13 7 1 5 36-26 22p6. CS Stejarul Bârnova 12 7 1 4 34-31 22p7. Viitorul Târgu Frumos 13 6 3 4 34-17 21p8. A.S. Þuþora 13 7 0 6 23-32 21p9. Gloria Bãlþaþi 13 5 3 5 30-28 18p10. Viitorul Hârlãu 13 5 2 6 28-23 17p11 Biruinþa Mirosloveºti 13 4 3 6 23-32 15p12 CS Ciurea 13 3 1 9 30-40 10p13. Stejarul Sineºti 12 2 2 8 27-39 8p14. Progresul Deleni 13 2 1 10 13-50 7p15. Unirea Scânteia 13 1 2 10 19-40 5p16. CS Tomeºti 13 1 0 12 16-72 3p

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected]ÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr. 350privind acceptarea ofertei dedonaþii a Fundaþiei Hope andHomes for Children România

AArrtt..11..((11)) Se acceptã donaþiile FundaþieiHope and Homes for Children Româniaconstând în dreptul de proprietate asuprainvestiþiilor în valoare de 998.682,01 lei ºi1.043.484,54 lei, reprezentând cheltuielileîn urma cãrora s-au edificat construcþiileCase de tip Familial, împrejmuire ºi racordutilitãþi, situate în Oraºul Târgu Frumos,judeþul Iaºi, strada Tineretului, nr. 2 lotul 1ºi strada Tineretului, nr. 1 lotul 21.

((22)) Imobilele ce fac obiectul ofertei dedonaþie menþionate la alin.(1) vor aveadestinaþia de locuinþe tip familial ºi seînsuºesc în domeniul public al judeþuluiIaºi ºi administrarea Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilu-lui Iaºi, dupã încheierea actului de dona-þie în formã autenticã.

Hotãrârea a fost adoptatã cu 32 devoturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 353privind aprobarea unui credit de angajament pentru anul 2020în vederea realizãrii serviciilor de proiectare constând în PT,DE, DTAC, DTOE, verificare,avize pentru proiectul„Reabilitarea infrastructuriirutiere transfrontaliere dinjudeþul Iasi ºi Raionul Leova”,depus spre finanþare înparteneriat de cãtre Judeþul Iaºi– prin Consiliul Judeþean Iaºi, încalitate de partener, ºi RaionulLeova – Consiliul Raional Leova– lider de proiect

AArrtt..11.. Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 142,00 mii lei pentru

anul 2020 privind serviciile de proiectare(constând în Proiect Tehnic, Detalii deExecuþie, DTAC ºi DTOE, inclusiv verifi-carea tehnicã a proiectului tehnic con-form prevederilor în vigoare ºi avizelenecesare), pentru proiectul „Reabilitareainfrastructurii rutiere transfrontaliere dinJudeþul Iaºi ºi Raionul Leova”, obiectiv„Modernizarea DJ 249A, pe sectorulcuprins între localitãþile Holboca ºiBosia, km 3+100 - km 12+139”.


HOTÃRÂREAnr. 354pentru modificarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Iaºi nr. 364/15.12.2015 privindaprobarea realizãrii proiectului„REGIUNEA NORD-EST-AXARUTIERÃ STRATEGICÃ 2BOTOªANI-IAªI”, în parteneriatîntre Judeþul Botoºani- ConsiliulJudeþean Botoºani ºi JudeþulIaºi - Consiliul Judeþean Iaºi, cu modificãrile ºi completãrileulterioare

AArrtt..II.. Se aprobã modificarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Iaºi nr. 364/15.12.2015 privind aprobarea realizãriiproiectului „REGIUNEA NORD-EST-AXARUTIERÃ STRATEGICÃ 2 BOTOªANI-IAªI”, în parteneriat, între UnitateaAdministrativ Teritorialã Judeþul Botoºani- Consiliul Judeþean Botoºani ºi UnitateaAdministrativ Teritorialã Judeþul Iaºi -Consiliul Judeþean Iaºi, modificatã ºicompletatã de Hotãrârea ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 116/07.03.2017 ºi Ho-tãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr.240/06.07.2017, dupã cum urmeazã:

AArrtt.. 33.. vvaa aavveeaa uurrmmããttoorruull ccuupprriinnss::„Se aprobã valoarea totalã aferentã

sectorului de drum aparþinând U.A.T.Judeþul Iaºi – 5,9719 km pe razaComunei ªipote în cadrul proiectului“REGIUNEA NORD-EST - AXA RUTIERÃSTRATEGICÃ 2: BOTOªANI - IAªI”, învederea finanþãrii acestuia în cadrul

Programului Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 6 - Îmbunãtãþireainfrastructurii rutiere de importanþãregionalã, Prioritatea de investiþie 6.1 -Stimularea mobilitãþii regionale princonectarea nodurilor secundare ºi ter-þiare la infrastructura TEN-T, inclusiv anodurilor multimodale, în cuantum de20.971.023,11 lei (inclusiv TVA).”

AArrtt.. 44.. vvaa aavveeaa uurrmmããttoorruull ccuupprriinnss::„Se aprobã contribuþia proprie în

proiect în cuantum de 3.895.378,90 lei(inclusiv TVA), reprezentând achitareatuturor cheltuielilor neeligibile aleproiectului, cât ºi contribuþia de 2% dinvaloarea eligibilã a proiectului, în cuan-tum de 348.482,60 lei (inclusiv TVA),reprezentând cofinanþarea proiectului„REGIUNEA NORD-EST - AXA RUTIERÃSTRATEGICÃ 2 : BOTOªANI - IAªI”, învederea finanþãrii acestuia în cadrulProgramului Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 6 - Îmbunãtãþireainfrastructurii rutiere de importanþãregionalã, Prioritatea de investiþie 6.1 -Stimularea mobilitãþii regionale prin co-nectarea nodurilor secundare ºi terþiare lainfrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilormultimodale”.


HOTÃRÂREAnr. 355pentru modificarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Iaºi nr.143/29.05.2019 privindaprobarea încheierii Acorduluide cooperare între Judeþul Iaºi -Consiliul Judeþean Iaºi ºi OperaNaþionalã Românã Iaºi pentruorganizarea în parteneriat a Galei Operelor Naþionale, ediþia a VI-a, în perioada 9 – 10noiembrie 2019, la Sala Mare a Teatrului Naþional Iaºi ºi alocarea sumei de 40.000 leiîn acest sens

AArrtt..II.. Se aprobã modificarea Hotã-rârii Consiliului Judeþean Iaºi nr.143/

29.05.2019 privind aprobarea încheieriiAcordului de cooperare între Judeþul Iaºi- Consiliul Judeþean Iaºi ºi OperaNaþionalã Românã Iaºi pentru organizareaîn parteneriat a Galei Operelor Naþionale,ediþia a VI-a, în perioada 9 – 10 noiem-brie 2019, la Sala Mare a TeatruluiNaþional Iaºi ºi alocarea sumei de 40.000lei în acest sens.


HOTÃRÂREAnr. 360privind darea în administrareaInspectoratului General de Aviaþie – Unitatea Militarã0972 Iaºi a suprafeþei de 400 mp teren dinproprietatea publicã a Judeþului Iaºi situatã în Iaºi,str. Moara de Vânt nr. 34, incintaAeroportului Internaþional Iaºi

AArrtt..11.. Se aprobã darea în administrareaInspectoratului General de Aviaþie –Unitatea Militarã 0972 Iaºi pentru un an asuprafeþei de 400 mp teren din pro-prietatea publicã a Judeþului Iaºi situatãîn Iaºi, str. Moara de Vânt nr. 34, incintaAeroportului Internaþional Iaºi, teren uti-lizat din anul 2008 de Unitatea Specialãde Aviaþie Iaºi.


HOTÃRÂREAnr. 362privind darea în administrareaInspectoratului General PentruSituaþii de Urgenþã „MihailGrigore Sturdza” al JudeþuluiIaºi a unui spaþiu din imobilulproprietatea publicã a JudeþuluiIaºi situat în Oraº Podu Iloaiei,Judeþul Iaºi

AArrtt..11..((11)) Se aprobã darea în adminis-trarea Inspectoratului General PentruSituaþii de Urgenþã „Mihail GrigoreSturdza” al Judeþului Iaºi a suprafeþei de 81 mp din imobilul C3/1, proprie-tatea publicã a Judeþului Iaºi-incintaUnitãþii Medico-Sociale Podu Iloaiei, situatã în Oraº Podu Iloaiei, Judeþului Iaºi în ve-derea funcþionãrii SubstaþieiSMURD pânã la finalizarea lucrãrilor de investiþii realizate de PrimãriaOraºului Podu Iloaiei sau pânã la relocarea acesteia într-un alt imobil propus de Primãria Oraºului Podu Iloaiei.

AArrtt..11..((22)) Se aprobã încheierea unuiprotocol între Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã „Mihail GrigoreSturdza” al Judeþului Iaºi, ConsiliulJudeþean Iaºi ºi oraºul Podu Iloaiei pen-tru reglementarea plãþii utilitãþilor decãtre Consiliul Judeþean Iaºi, în condiþi-ile în care se va permite, în aºa fel încât

ºi entitatea ISU, dar ºi Centrul MedicoSocial sã fie funcþionale.


HOTÃRÂREAnr. 364privind modificarea anexelor nr. 1 ºi 3 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr. 205/26.06.2019, potrivit comunicãrii Ministerului Sãnãtãþii nr. SP/12527/02.10.2019 cu privire la redistribuireacreditelor bugetare ºi creditelorde angajament aprobate pentru unele obiective deinvestiþii constând în aparaturãºi echipamente medicale, la Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie „Elena Doamna” Iaºi

AArrtt..11.. Aprobã valoarea actualizatã aobiectivelor de investiþii constând în apa-raturã ºi echipamente medicale, la Spita-lul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie„Elena Doamna” Iaºi, precum ºi modifi-carea în mod corespunzãtor a anexei nr.1 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºinr. 205/26.06.2019.

AArrtt..22.. Aprobã redistribuirea creditelorbugetare ºi creditelor de angajament peanul 2019 pentru unele obiective deinvestiþii constând în aparaturã ºi echipa-mente medicale, la Spitalul Clinic deObstetricã ºi Ginecologie „Elena Doam-na” Iaºi, precum ºi modificarea în modcorespunzãtor a anexei nr. 3 la HotãrâreaConsiliului Judeþean Iaºi nr. 205/26.06.2019.


HOTÃRÂREAnr. 365privind acordarea unui sprijinfinanciar pe anul 2019, pentru Parohia ortodoxã „Sfântu Dumitru” Rãducãneni,sat Rãducãneni, comunaRãducãneni, în vederearealizãrii obiectivului: „Lucrãri de construire a capelei în incinta Unitãþii Medico Sociale Rãducãneni”

AArrtt..11.. Se aprobã repartizarea sumei de300 mii lei cu destinaþia de sprijin finan-ciar pe anul 2019, pentru Parohia „SfântuDumitru” Rãducãneni, sat Rãducãneni,comuna Rãducãneni, în vederea realizãriiobiectivului “Lucrãri de construire acapelei în incinta Unitãþii Medico SocialeRãducãneni”.


Zilele Sadoveanu, la MMuzeul Literaturii Române

Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Iaºi a organizat la începutul acestei luni,

„Zilele Sadoveanu”, un eveniment de tradiþie

care se desfãºoarã în fiecarean, în preajma aniversãrii

naºterii scriitorului

Ediþia a XXXIX-a a manifestãrii s-adesfãºurat la Muzeul „Mihail Sadovea-nu” din Copou ºi a cuprins mai multeactivitãþi culturale: prof. univ. dr.Eugen Târcoveanu a prezentat cea mairecentã serie a revistei „Însemnãriieºene” – publicaþie apãrutã la Iaºi în1936, avându-i ca fondatori pe MihailSadoveanu, George Topîrceanu, MihaiCodreanu ºi Grigore T. Popa, lansarearomanului „Eu, cea de pe locul doi”,de Cezara Zamfir, prezentat de LiviuApetroaie.

Tot în cadrul manifestãrii, juriulcompus din Mirel Canã, CarmeliaLeonte ºi Cãlin Ciobotari, a acordatpremiile celei de-a X-a ediþii a Con-cursului Naþional de Prozã „MihailSadoveanu”, care se adreseazã au-torilor de orice vârstã, din România ºidin afara graniþelor þãrii, dupã cumurmeazã:

PPrreemmiiuull II: Constantin Rupa (pseu-donim Radu Cernãtescu), Reºiþa, Ca-raº-Severin;

PPrreemmiiuull aall IIII-lleeaa: Elena CristinaSimion, Bucureºti;

PPrreemmiiuull aall IIIIII-lleeaa: Sergiu Ivanov,Braºov;

MMeennþþiiuunnee:: Alexandra Nica-Bujor,Iaºi;

MMeennþþiiuunnee:: Florin George Moldovan,Rodna-Bistriþa-Nãsãud;

MMeennþþiiuunnee:: Mihaela Roxana, Boboc-Buzãu;

PPrreemmiiuull ssppeecciiaall aall jjuurriiuulluuii:: IlincaEvelyn Lupºa, Londra.

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected] INFORMATII UTILE 11¸

Comunitãþile locale au implementatºi executat în ultimii ani proiectepublice de colectare ºi epurare a

apelor uzate provenite din gospodãriilepopulaþiei ºi au creat condiþiile tehnicenecesare pentru conectarea locuinþelor lareþelele publice de canalizare. Cu toateacestea, s-a constatat, din practicacurentã, cã existã utilizatori care nu s-auracordat la reþeaua publicã de canalizare,deºi aceasta a fost realizatã în zonã, darîºi golesc fosa în diverse elemente alereþelei publice de canalizare, prin diverseimprovizaþii. Procedând astfel, respectiviiutilizatori sunt pasibili de sancþiuniaspre, sãvârºind abateri prevãzute in-clusiv în Legea 241/ 2006, Art. 31 (14)„Utilizatorii, persoane fizice sau juridice,inclusiv cei care au sisteme proprii dealimentare cu apã, au obligaþia de a seracorda la sistemele publice de canaliza-re existente sau nou-înfiinþate, dacãaceºtia nu deþin staþii de epurare avansa-tã care respectã condiþiile de descãrcarea apelor epurate în mediul natural”.Legislaþia în vigoare stabileºte astfel defapte ca fiind contravenþii, ce pot fi sanc-þionate de cãtre personalul împuternicital Gãrzii Naþionale de Mediu cu amenzi

cuprinse între 2.000 lei ºi 4.000 lei, con-form aceleiaºi legi.

Considerentele care stau la baza uneiastfel de prevederi sunt urmãtoarele:

* De naturã ecologicã: mediul încon-jurãtor este protejat prin eliminarea sistemelor individuale necontrolabile ºipotenþial poluatoare a solului ºi a aerului;

* Legate de confortul utilizatorilor: apafurnizatã se poate folosi în condiþii multmai bune, la un preþ al canalizãrii net infe-rior celui de vidanjare a foselor de stoca-re a apelor uzate;

* De naturã tehnicã: centralizarea ape-lor uzate ºi curãþarea acestora prin inter-mediul staþiilor de epurare duce la unrandament energetic mult mai economicdecât întreþinerea ºi curãþarea foselor;

* De naturã socialã: dezvoltarea siste-mului de canalizare duce, prin confortuloferit utilizatorilor, la o dezvoltare accele-ratã a comunitãþilor, acestea devenindmai atractive atât pentru investitori cât ºipentru potenþialii noi rezidenþi. În acestcontext, ApaVital face apel la toþi utiliza-torii, care deþin pe proprietatea lor o fosãsepticã ºi nu îndeplinesc condiþiile men-þionate în lege, sã iniþieze demersurile deracordare la reþeaua de canalizare pe baza

unui contract. De asemenea, rugãm cetã-þenii sã ne semnaleze situaþiile în careexistã suspiciuni cã improvizaþiile degolire a foselor în reþeaua publicã suntclandestine, pentru ca sã putem lua

mãsurile de a determina atât intrarea înlegalitate cât ºi constrângerea celor încauzã sã contribuie ºi ei prin tarif, ca ori-ce alt cetãþean, la susþinerea unui sistemde canalizare eficient.

Biblioteca Judeþeanã „Gh. Asachi” Iaºi lanseazã cea

de a cincea ediþie a Concursuluide traducere ºi retroversiune

pentru elevi, manifestareinclusã în cadrul ediþiei a VI-a

Festivalului „Teodorenii”

Competiþia se adreseazã exclusiv elevilordin ciclul liceal din judeþul Iaºi ºi cuprindedouã probe obligatorii:

(1) Realizarea unei traduceri din românãîn englezã a unui fragment (2500 de carac-tere) din volumul Romanul unui adolescentmiop, de Mircea Eliade; (textul aici)

(2) Realizarea unei traduceri din englezãîn românã a unui fragment (2500 de ca-ractere) din volumul Tom’s Cabin or, Life

Among the Lowly/ Coliba unchiului Tom, deHarriet Beecher Stowe. (textul aici)

Participanþii vor face dovada mãiestriei întraducere ºi retroversiune pentru ambeletexte. Vor fi luaþi în considerare doar partici-panþii care executã ambele traduceri.

Textele vor fi redactate în format editabil(.doc, .docx, .rft, .odt) ºi vor fi trimise pânãla data de 29 noiembrie 2019 pe adresa dee-mail [email protected].

Documentul va conþine numele ºi prenu-mele participantului, instituþia de învãþã-mânt/clasa, adresa de e-mail ºi numãrul detelefon. Nerespectarea acestor condiþii, pre-cum ºi orice dovadã de plagiat vor duce larespingerea concurentului.

Fragmentele propuse de organizator suntdisponibile în format electronic pe paginawww.bjiasi.ro sau în format tipãrit la sediulBibliotecii Judeþene „Gh. Asachi” Iaºi,Compartimentul American Corner (Bd. ªtefan cel Mare, nr. 8, Galeriile comerciale,mezanin).

Câºtigãtorii vor fi desemnaþi de un juriude specialitate, care va puncta fidelitatea ºitransparenþa traducerii/retroversiunii. Se voracorda urmãtoarele premii: Premiul I – 500de lei, Premiul al II-lea – 400 de lei ºi Pre-miul al III-lea – 300 de lei.

Se vor mai acorda diplome ºi premii spe-ciale. Festivitatea de premiere va avea locmiercuri, 4 decembrie 2019, ora 14.00, înSala de lecturã a Bibliotecii Judeþene Iaºi.

Prin participarea la concurs sunt de acordsã fiu contactat, la datele de contact comu-nicate o datã cu trimiterea textelor, pentru afi informat exclusiv cu privire la acest con-curs. Înþeleg cã pot cunoaºte toate condiþii-le de prelucrare a datelor personale dispo-nibile pe https://bjiasi.ro/protectia-datelor-personale/. Înþeleg cã mã pot adresa ori-când Bibliotecii Judeþene „Gh. Asachi”pentru retragerea consimþãmântului dat.

Concurs de traducere ºi retroversiune pentru elevi

* ApaVital face apel la toþi utilizatorii, care deþin pe proprietatea lor o fosã septicã ºi nu îndeplinesc condiþiile menþionate în lege, sã iniþiezedemersurile de racordare la reþeaua de canalizare pe baza unui contract

STOP deversãrii fosei în reþeaua de canalizare!

noiembrie 2019www.icc.ro [email protected]. DESTINATII12 ¸ ¸

Povestea vieþii, spusã oricuiera dornic sã

o asculte în „Tinereþe fãrã bãtrâneþe

ºi teatru fãrã demoarte”, a încetat sã

se mai audã pescena Teatrului

Naþional din Iaºi.Povestitorul,marele actor

PetricãCiubotaru, a

plecat sã o spunã,de acum, eternitãþii.

Petru Ciubotaru, actor al TeatruluiNaþional din Iaºi, a primit cea mai înaltãdistincþie a judeþului - medalia „ProAmiciþia-Pro Fidelitate”, pentru în-treaga activitate artisticã naþionalã dar ºi internaþionalã, în semn de recu-noaºtere a valorii inestimabile pe care o reprezintã pentru publicul iubitor deteatru.

Absolvent al Institutului de ArtãTeatralã ºi Cinematograficã „I. L. Cara-giale” Bucureºti, promoþia 1963, PetruCiubotaru a fost timp de 56 de ani, actor al Teatrului Naþional „Vasile Alec-sandri” Iaºi.

Talentul extraordinar al actorului PetruCiubotaru, munca desãvârºitã în cele

mai mici detalii a artistului ºi perso-nalitatea profundã a omului au fost puse în slujba publicului. Deºi ar fi pututjuca pe orice altã scenã, actorul apreferat sã rãmânã la Iaºi, oraºul sãu de suflet ºi sã insufle dragostea pen-tru teatru multor generaþii de spectatoriºi studenþi la actorie. De-a lungul cari-erei, a primit numeroase premii ºi dis-tincþii, ducând faima Teatrului Naþionalatât în þarã cât ºi în strãinãtate. Poate celmai cunoscut rol interpretat magistral de maestru, pentru care publicul ieºeanl-a adorat, este Chiriþa. Cea mai recen-tã piesã a actorului la Teatrului Na-þional este Titus Andonicus, de WilliamShakespeare.

Povestea vieþii însã, ºi-a spus-o în„Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi teatru fãrã demoarte”, un corolar al evoluþiei sale,exemplare dealtfel.

În anul 2002 a primit Ordinul Naþionalpentru merit în grad de Cavaler, iar în2014 a fost recompensat cu PremiulUNITER pentru întreaga activitate.

Medalia „Pro Amiciþia-Pro Fidelitate”i-a fost înmânatã în cadrul ºedinþei deconsiliu de la sfârºitul lunii iunie. Vizibilemoþionat, maestrul i-a rãsplãtit pe ceiprezenþi la ºedinþã cu basmul lui GeoBogza despre Eminescu.

Scena va fi mai goalã de acum, însãmemoria marelui actor va rãmâne veºni-cã în sufletele miilor de spectatori.

A cãzut cortina pentru actorul Petru Ciubotaru

L a finalul lunii noiembrie, Ansam-blul Artistic Profesionist „Constan-tin Arvinte” va sãrbãtori un an de

activitate, ocazie cu care, pe data de 29noiembrie, începând cu ora 19, pe sce-na Teatrului Luceafãrul va avea loc spectacolul aniversar „Mândrã zi de sãrbãtoare”. Vor fi prezentate publiculuiiubitor de folclor autentic românesc dan-suri ºi cântece populare specifice Mol-dovei de pe ambele maluri ale Prutului,Maramureºului, Ardealului ºi Munteniei.Invitaþi speciali la acest spectacol ani-versar vor fi Constantin Enceanu, Corne-lia ºi Lupu Rednic ºi Adriana Ochi-ºanu. Intrarea se va face pe baza in-vitaþiilor care vor fi eliberate la sediulansamblului din Iaºi, ºoseaua Bucium nr. 80.

Ansamblul Artistic Profesionist „Con-stantin Arvinte” Iaºi a debutat în ultima zi de noiembrie a anului trecut, la Teatrul„Luceafãrul“, într-un spectacol dedicatCentenarului Marii Uniri, unde, alãturi de orchestra, dansatorii ºi soliºtii vocaliai ansamblului, au fost invitaþi artiºti precum Matilda Pascal Cojocãriþa, ªtefanºi Horaþiu Cigu, Claudia Martinicã, Patricia Lauº. „Iaºul este aproape o patãalbã pe harta folcloricã a României”, a adãugat, la vremea respectivã, mana-gerul Petru ªuºu.

Activitatea Ansamblului Artistic Profe-sionist „Constantin Arvinte” al Consiliu-lui Judeþean Iaºi are la bazã trei compo-nente/programe principale: Componentacultural-artisticã intitulatã „Timpul sacru

în viaþa comunitãþii”, Componenta edu-caþionalã - „Folclorul – resursã pentrueducaþie”, ºi Componenta de cercetare-conservare a folclorului muzical-core-grafic intitulatã „Puterea moºtenirii”. Fiecare dintre aceste componente estealcãtuitã din mai multe proiecte care sevor concretiza prin iniþierea, implementa-rea ºi evaluarea unor activitãþi cultural-artistice, educaþionale respectiv de cer-cetare-conservare a folclorului muzical-coregrafic specific spaþiului ieºean ºimoldovenesc.

Ansamblul vva uurca pe sscenele ddin CCernãuþi, Iaºi ººi SSibiu

Invitat la mai multe evenimente impor-tante ce se vor desfãºura la sfârºitul luniinoiembrie, Ansamblul Artistic Profesio-nist „Constantin Arvinte” al ConsiliuluiJudeþean Iaºi va urca pe scene din Cer-nãuþi, Iaºi ºi Sibiu.

Cu ocazia aniversãrii a 28 de ani deactivitate a TVR Iaºi, Ansamblul a susþi-nut la Cernãuþi un recital folcloric în

cadrul proiectului transfrontalier Iaºi –Cernãuþi - Chiºinãu. Evenimentul va fidifuzat în reþeau regionalã a TeleviziuniiRomâne, în preajma sãrbãtorilor de iarnã.

La cea de a XII-a ediþie a festivaluluiconcurs „Din bãtrâni, din oameni buni”,organizat de Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tra-diþionale Iaºi, Ansamblul „ConstantinArvinte” va participa cu un recital dedansuri populare din zona Moldovei, iarpe 23 noiembrie, orchestra va asiguraacompanierea recitalurilor susþinute de

soliºtii laureaþi la ediþia anterioarã, pescena Casei de Culturã a Studenþilor din Iaºi.

Aflat la cea de a XXI-a ediþie, Festiva-lul Naþional de Folclor „Ioan Macrea” vaavea loc în perioada 27 – 29 noiembriela Sibiu, iar în cadrul acestuia la invitaþiaCentrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale „Cin-drelul Junii” din Sibiu membrii Ansam-blului Profesionist „Constantin Arvinte”vor susþine un spectacol de cântec ºidans popular.

Constantin Arvinte - compozitor, dirijor ºi folclorist român, s-a nãscut la 21 mai 1926, în comuna Voineºti, judeþul Iaºi.

A absolvit Conservatorul de Muzicã ºi Artã Dramaticã „George Enescu” din Iaºi. În 1973-1974 a frecventat ultimul anla Universitatea de Muzicã Bucureºti. A fost corist ºi dirijor de

cor la Ansamblul MAI din Bucureºti, secretar muzical, folcloristorchestrator la Ansamblul „Ciocârlia” al MAI (orchestra

popularã), inspector în cadrul Direcþiei Muzicii din MinisterulCulturii, secretar muzical la Ansamblul „Ciocârlia”, folclorist

în cadrul Institutului de Etnografie ºi Folclor, Bucureºti,revenind, între 1979 ºi 1984, ca dirijor al formaþiei artistice

„Ciocârlia”. Prin Decret de Stat, în 1967 a primit Ordinul MeritulCultural clasa a III-a „pentru merite deosebite ºi îndelungatãactivitate artisticã”, iar în 2004 i s-a conferit Ordinul MeritulCultural în grad de ofiþer acordat de preºedintele României

Spectacole folclorice la sfârºit de toamnã

Ansamblul ArtisticProfesionist„ConstantinArvinte” - un an deactivitate artisticã

Date post:	28-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Proiecte de dezvoltare pentru judeþ Dotãri dde uultimã ......

Documents