Game computing: gameplay & niveluri

transcript

Interacțiune om‐calculator

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga – www.purl.org/net/busaco

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga

Facultatea de InformaticăUniversitatea “A.I.Cuza” Iaşi, România

Gameplay & level design

Everything you need to know is already in your head.You just have to find it.

Garth Walker

Care sunt regulile unui joc?

Specifică alegerile, provocările sau consecințele pe care jucătorii le experimentează în cadrul mediului virtual al jocului

Jeannie Novak, 2008

dependent de storytelling

Implică definirea de regulidocumentate într‐un manual de instrucțiuni sau

prezentate direct în cadrul jocului

în cazul jocurilor sofisticate, pot fi oferite adițional: tutoriale, ghiduri de strategii (strategy guides), indicii (tips),…

Pentru a se formula reguli, trebuie să se înțeleagă în primul rând condițiile (termenii) jocului

de victorie (victory conditions)/de pierdere (loss conditions)

Condiții de victorie

specifică maniera de câștigare a jocului

există unul sau mai mulți câștigători?ce trebuie să realizeze utilizatorul pentru a câștiga?la ce moment condițiile de victorie sunt îndeplinite?

pot exista jocuri lipsite de condiții de victorie

exemplu: Tetris – cu fiecare nivel, jocul devine mai dificil până când jucătorul decide să se oprească;

noțiunea de victorie este sugerată prin compararea cu scorurilor altor utilizatori high score technique

pot fi incorporate condiții de victorie multiple

facilitează jucătorului abilitatea de replay a jocului și de a adopta stiluri de jucat diferite

6 condiții de victorie oferite de Civilizations IV

Condiții de pierdere

definesc maniera în care jucatorul pierde jocul

impliciteincapacitatea utilizatorului de a atinge condițiile de victorie

uzual, apar în jocurile necesitând competiția dintre utilizator și alți jucători sau NPC (non‐player characters)

expliciteîn contextul dispariției personajului

ori a lipsei de resurse vitale – e.g., vieți, artefacte,…

se întâlnesc în jocuri de construcție oride management de resurse, precum simulatoarele

Moduri de interactivitate

elementul/elementele interactiv(e) depind(e)de acțiunile jucătorului sau jucătorilor

player‐to‐game

aspecte de interes: reprezentare spațială a mediului, atmosferă, conținut etc.

player‐to‐player

vizează realizarea interacțiunii dintre jucători: comunicare & cooperare, competiție,…

dezvoltatorii pot crea o interactivitate potențială, dar nu pot prezice cum vor interacționa concret utilizatorii

tipuri de competiții între jucători:

1‐la‐1 – jocuri de luptă sau de tip tabletop (e.g., Go, Șah)

unilaterală (mai mulți jucători contra unuia) – Scotland Yard

multilaterală (>2 jucători contra celorlalți sau a NPC‐urilor) Monopoly, EverQuest

echipă (grupuri în număr egal) – jocuri sportive în echipă

player‐to‐developer

desemnează interacțiunea dintre utilizatori & dezvoltatori

exemplu: World of Warcraft official player forums

player‐to‐platform

specifică interacțiunea dintre jucător și platforma software/hardware

capacități grafice & multimedia, dispozitive de intrare (e.g., Wiimote, iPhone), stocare, timp de viață a bateriei,…

Specificarea conflictului – teoria jocurilor

se aplică pentru jocuri cu minim 2 oponenți

Noam Nisan et al. (Editors), Algorithmic Game Theory, Cambridge University Press, 2007

zero‐sum

situația în care jucătorii au interese complet opuse

jocuri zero‐sum pot implica numai un comportament competitiv

non zero‐sum

jucătorii nu au interese complet opuse

utilizatorii pot forma coaliții în competiția cu alțiiMMOG implică uzual coopetition: cooperation + competition

tragedy of the commons

procesul decizional rațional bazate pe informațiile privitoare la resurse conduce la un rezultat irațional

context: alegeri, economie, trafic auto,…

Tipuri de provocări (challenges)

depind, deseori, de genul jocului

explicite – intenționat introduse în joc, intense e.g., săritura peste un obstacol

implicite – caracteristici emergente ale joculuiexemplu: stabilirea strategiei de atac a unui NPC

pot depinde și de disponibilitatea informațiilor

perfect information – starea jocului e complet cunoscută de toți jucătorii pe întreg parcursul partidei logical challenges

exemple: board games (Backgammon, Go, Reversi,…)

imperfect information – jucătorul posedă informații parțiale pentru a lua decizii realizarea de deducții (inference)

exemple: Mastermind, card games (Poker)

imperfect informationuzual, reprezentată grafic via fog of war

exemplu: Civilization, Heroes of Might and Magic

imperfect informationdetermină utilizatorul să interacționeze și să participe

tot mai intens în cadrul jocului

poate crea un element de mister al scenariului

referitoare la cunoaștere (knowledge)

intrinsic knowledgedesemnează cunoștințele dobândite în cadrul jocului

exemple: mutări combinate, incantații, hărți de labirint, personalități ale personajelor etc.

referitoare la cunoaștere (knowledge)

extrinsic knowledgeconsideră cunoștințele din exterior, aplicate în cadrul jocului

exemple: fapte de bun‐simț (“wood floats”, “ice melts”), cunoștințe folosite în jocuri de tip trivia etc.

pattern recognition & matching

comune în jocurile de tip puzzle sau de acțiune

pot fi rezolvate via automatic thinking

spatial awareness

experiența jocului depinde de abilitățile jucătorului de a înțelege relațiile spațiale stabilite intre entități

exemple: simulările de curse auto

micro‐management

vizează managementul – via opțiuni multiple –al acțiunilor/proprietăților asociate unor resurse & personaje

poate cauza probleme în combinație cu multitasking‐ul

exemple: jocuri real‐time strategy (RTS), first‐person shooters

reaction time

timpul de răspuns este esențial în jocurile de acțiune

Scopuri ale jocului (game goals)

conform provocărilor, pot exista unul sau mai multe scopuri:advancement, race, puzzle‐solving, exploration, conflict, capture, chase, organization, escape,

taboo, construction, solution, outwit

dați exemple pentrufiecare categorie

Echilibrul jocului (balance)

“A game is balanced if players perceive that it is consistent, fair, and fun.”

Jeannie Novak, 2008

player skills versus luck

provocările trebuie să fie consistente

jucătorii vor avea de înfruntat gradual provocări tot mai dificile

maniera de jucat trebuie să fie echitabilă

jucătorii nu vor fi penalizați din start pentru “greșelile” făcute

eliminarea deciziilor banale

jucătorii vor trebui să ia doar decizii importante

chiar și în cazul jocurilor ce implică micro‐management

niveluri de dificultate

jocul poate oferi diverse grade de dificultate sau niveluri ce pot fi ajustate conform abilităților utilizatorului

poate fi static, fiind asociat regulilor jocului

nu depinde de timp și există înainte ca jocul să înceapă

exemplu: puterea relativă a unei unități de luptă (informație folosită pentru a lua decizii în cadrul jocului)

tehnici:existența strategiilor evidente

simetriaexistența alternativelor (trade‐offs)

combinarea resurseloroferirea de feedback

existența strategiilor evidente

facilitează luarea de decizii în multe circumstanțe

aceste soluții sunt superioare altor posibilități pe care le are utilizatorul

simetria

implică existența acelorași condiții de start & abilități pentru fiecare jucător, inclusiv personajele de tip NPC

astfel, rezultatul jocului va depinde doar de abilitățile relative ale oponenților

simetria

conferă un aspect nerealist/nenaturaljocurilor focalizate pe confruntări (simulări de lupte)

simetria

asociată relațiilor stabilite între entități (resurse)

vizează tranzitivitatea

Relație de tranzitivitate între tipuri de personaje, pe baza abilităților conform (Rollings & Morris, 2004)

Relație de intranzitivitate între tipuri de personaje, pe baza abilităților The Ancient Art of War – conform (Rollings & Morris, 2004)

modelulrock‐paper‐scissors

simetria

relațiile dintre resurse pot fi dinamicese asigură evoluția acțiunii

existența alternativelor (trade‐offs)

jucătorul poate lua decizii, conform opțiunilor existente (deseori, complementare)

combinarea resurselor

pentru a trece peste o dificultate, utilizatorul poate combina resurse (personaje)

exemplu: Advance Wars permite fuzionarea a două trupe pentru o confruntare armată

oferirea de feedback

tensiunea dintre jucători poate fi mărită via feedback (negativ sau pozitiv)

se poate manifesta și prin intermediul evenimentelor aleatoare declanșate pe parcursul jocului

poate avea și un caracter dinamic, facilitând interacțiunea concretă a utilizatorului cu jocul

maniere de implementare:distrugere (destruction)

mentenanță (maintenance)restaurare (restoration)

Economiile jocului

reprezintă sistemele ce permit manipularea– fizică sau conceptuală – a resurselor

tipuri de resurse: financiare (bani, metale prețioase, edificii etc.), strategice (trupe, instalații, terenuri), personaje, capacități (skills), informaționale (coduri, hărți,…)

Economiile jocului

în jocurile de tip persistent‐state world (PSW), economiile pot fi influențate de acțiunile jucătorilor:

colectare, negociere, transformare de resurse

existența monedei virtualeexemple: EverQuest, Second Life

Economiile jocului

“Game economies add flexibility to the game experience. Economies also give players more reasons or incentives

to continue playing the game – due to their dynamic nature, providing novelty and discovery.”

Titus Levi

Cum proiectăm nivelurile jocului?

Defined as the creation of environments, scenarios, or missions in an electronic game

Jeannie Novak, 2008

Componente principale ale unui nivelRichard Rouse, 2005

acțiuneamijloacele de explorare

rezolvarea unui “mister” (puzzle)narațiunea (storytelling)

estetica

Se bazează pe activitatea unui proiectant (level designer) ce utilizează instrumente specifice:

editoare de niveluri (level editors)Aurora Toolset, Unreal Editor, Valve Hammer Editor,…

software de editare grafică (2D/3D)3D Studio MAX, Blender, Bryce, Maya etc.

Tradițional, proiectarea nivelurilor de joc a avut loc în cazul sistemelor de tip RTS (real‐time strategy)

sau FPS (first‐person shooter)

Conform (Harvey Smith, 2007), proiectarea nivelului se poate realiza în mod general sau bazată pe “cazuri speciale”

abordarea generală facilitează învățarea interacțiunii cu jocul a utilizatorului și fixarea mai facilă a bug‐urilor

platformele (consolele) adoptă proiectarea generală

gameplay patterns

fiecare scenă în Heart of Darkness reprezintă un “caz special”

Structurascop, flux, durată, disponibilitate, relaționare cu alte niveluri, evoluție

Timpul de desfășurareautentic, limitat, variabil, stabilit de utilizator, alterat

Locațiaperspectivă & cameră, terenuri & materiale, luminozitate, efecte, dimensiune, mărginire, realism, stil

Structura

facilitează structurarea jocului în subdiviziuni, organizând evoluția și îmbunătățind maniera de jucat

Structura

scopul

fiecare nivel trebuie să prezinte un set de obiective ce trebuie înțelese de jucător(i)

uzual, se oferă în prealabil un tutorial interactivsau un preambul de tip cut‐scene

Structura

fluxul

trebuie asigurat faptul că jucătorul nu poate părăsi nivelul până nu‐și îndeplinește obiectivele

soluție: existența unor obstacole de netrecut – e.g., via NPC

Structura

fluxul

utilizatorul trebuie împiedicat să reviziteze o arie,din moment ce obiectivele corespunzătoare au fost atinse

soluție: blocarea căilor de întoarcere, semnalizându‐i jucătorului progresul înregistrat

Structura

durata

regulă: utilizatorul trebuie să termine minim 1 nivel

într‐o sesiune de jucat

Structura

durata

valori tipice:15 minute – jocuri pentru copii

2 ore – jocuri cu concentrare intensă (utilizatori împătimiți)45 minute – jocuri rulate pe console

Structura

disponibilitatea

numărul nivelurilor depinde de specificul (scopul) jocului

1 nivel la un moment dat – jocuri first‐person immersionnumăr mic de niveluri simultane – role‐playing games (RPGs)

Structura

relaționarea cu alte niveluri

de obicei, un nivel reprezintă o scenă sau un episod dintr‐o narațiune mai largă

tipuri de relaționări uzuale: dificultate & structură narativă

Structura

relaționarea cu alte niveluri

cazul jocurilor de strategie:o serie de niveluri – numite “misiuni” – poate fi grupate

într‐o “campanie” (campaign) care reprezintă scopul jocului

pot fi implementate “campanii” multiple

Structura

evoluția

fiecare nivel construiește conflictul într‐o serie de arce narative, contribuind și la creșterea dificultății

fiecare nivel poate evolua diferit

progres în cadrul jocului

dificultate

continuuplats‐curve

Structura

primul pas în proiectarea unui nivel trebuie să răspundă la:care e scopul principal al jucătorului?cât va dura terminarea unui nivel?

ce emoții vor putea fi induse utilizatorului?care este mediul de desfășurare (setting)?

ce resurse vor fi disponibile?care vor fi dificultățile ce trebuie depășite?

ce sprijin va putea primi jucătorul pe parcurs?

Timpul de desfășurare

categorii:turn‐basedtime‐limitedreal‐time

timpul jocului (game time) nu trebuie să fie similar cu cel real

Timpul de desfășurare

autenticlimitatvariabil

stabilit de utilizatoralterat

Locația

desemnează mediul fizic redat în cadrul jocului: perspectiva, mărimea, limitele, structurile, terenul, obiectele, stilul (e.g., cromatică, textură, look & feel)

Locația

perspectiva & camera

dependență de point‐of‐view (POV)

tipuri: omniprezență, aeriană (top‐down), izometrică, defilare laterală (side‐scrolling, flat/side‐view)

Perspectiva aeriană: SimCity (prima versiune pe Mac)

Perspectiva izometrică: The Sims

Defilarea laterală (parallax scrolling): Prince of Persia

Perspectiva atipică: Max Payne

Locația

terenurile & materialele

look‐and‐feel‐ul jocului e influențat de materialele mediului

model de umbrire (shading model): combină atributele fiecărui material (textură, culoare, strălucire, transparență)

cu cele ale surselor de lumină

Locația

terenurile & materialele

tehnică uzuală de redare a terenurilor 3D: height maps

Locația

dimensiunea

specifică volumul total al spațiului fizic și mărimile relative ale obiectelor din cadrul jocului

uzual, scalarea trebuie să fie realistă

Locația

dimensiunea

pentru evaluarea & managementul suprafeței terenurilor, se poate recurge la tile‐based worlds

exemple: Advance Wars, Civilization

Locația

dimensiunea

spațiul fizic poate fi distorsionat,pentru a fi adaptat la cerințele jucătorului și/sau scenariului

Viewtiful Joe

Locația

limitele (boundaries)

numeroase jocuri nu relevă explicit că lumea jocului are limite

limitarea contribuie la menținerea stării de imersiune a utilizatorului

Locația

limitele (boundaries)

jocurile de simulare deseori impun limitee.g., stadioane, circuite auto, clădiri etc.

se poate adopta și un mediu global lume sfericăexemplu: Flight Simulator X

Locația

realismul

de luat în considerație nivelul de detaliere

în unele cazuri, se poate recurge la hiper/supra‐realism

Grim Fandango

Locația

stilul

influențează multe caracteristici ale jocului: personaje, interfață, prezentare (packaging),

manual de utilizare etc.

de luat în calcul designul artistic

Locația

stilul

două tipuri de stiluri principale:stilul obiectelor din cadrul lumii +

stilul artistic prin care se redă lumea

Locația

stilul

folosirea unui stil trebuie să fie consistentă

de evitat stilurile supra‐utilizate

Locația

stilul

stil fotorealist versus stil benzi desenate (cel‐shading)

Locația

stilul

trebuie să fie în concordanță cu contextul cultural:credințe, atitudini & valori deținute de personaje

game developmentde la stabilirea manierelor de jucat la proiectarea nivelurilor

Game computing: gameplay & niveluri

Technology