23:05 1

PATOGENIA GENERALA A

BOLILOR

23:05 2

Motivatie

Robert Fagles (1933 – 2008)

Drasanta pathos, pathei mathos; "Every drama evokes suffering, suffering produces wisdom."

23:05 3

Reglarea de “constanţă” /reglare de “tendinţă”.

23:05 4

“nu există boli ci bolnavi”

23:05 5

SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE

• Hipertrofie corticosuprarenaliana

• Atrofie timico-linfatica• Hemoragii gastro-

intestinale

Hans Hugo Bruno Selye (1907 - 1982)

23:05 6

Predecesori

Theodor Billroth (1829 – 1894)

Thomas Curling (1811 - 1888)

Émile Roux (1853-1933)

Alexandre Yersin (1863-1943)

23:05 7

"A Syndrome Produced by Diverse Nocuous Agents," by Hans Selye (Department of Biochemistry, McGill University, Montreal, Canada) is reprinted

by permission from Nature (vol. 138, July 4, 1936, p. 32);

23:05 8

Great emitional stress/time of stress

Walter Bradford Cannon (1871 - 1945) Fight or Flight

23:05 9

Trei tipuri de agenţi stresanţi:

• Somatici • Psihici • Sociali

23:05 10

Totalitatea reacţiilor nespecifice, de sistem, care apar în cadrul S.G.A., ca răspuns la diferiţi agenţi stresanţi, se caracterizează prin:

• hipertrofia corticosuprarenalelor cu secreţie crescută de corticoizi;

• hemoragii şi ulceraţii la nivelul tractului gastro-intestinal;

• involuţie timico-limfatică;• leucocitoză cu eozinopenie;• hiperglicemie.

23:05 11

S.G.A. prezintă o evoluţie stadială:

A. Reacţia de alarmă

B. Stadiul de rezistenţă

C. Stadiul de epizare

23:05 12

Reactia de alarma

Într-o primă etapă în acest stadiu pot fi identificate fenomene de şoc:

hipotensiune, hipotermie, hemoconcentraţie, hipocloremie, creşterea

permeabilităţii capilare,

• depresia sistemului nervos

23:05 13

fenomene de contraşoc:

• hipertrofie şi hipersecreţie corticosuprarenaliană,

• eozinopenie,• Hipercloremie,• TA• Membrane stabilizate

23:05 14

• Reactia de alarma este rezultatul activarii SNV care stimuleaza organele implicate in aparare (cord, plaman, ficat, muschi) si inhiba functiile inutile acestei faze (digestie, reproducere).

• Activarea SNV recunoaste un raspuns particular pe medulosuprarenala avind drept consecinta eliberarea de adrenalina si noradrenalina.

• Efectul activarii pe corticosuprarenala este secretia de hormoni corticoizi.

23:05 15

Stresor

RECEPTIE

organe senzoriale

Cortex (aria asociativa senzoriala)

Sistem Limbic

Cortexul Frontal

Formatiunea Reticulata Hipotalamus

SNVS SN-E

Organe efectoare APARARE

23:05 16

Cortex + SL

Hipotalamus + Format. reticulata

Centrii medulari vegetativi

Medulosuprarenala Ach

Adrenalina (90%)

NA (10%) Adrenalina

CordPlamanMuschiFicatArtere

REACTIE DE ALARMA

NA

Gg. Veget. Laterovert

SGA este deci raspunsul organismului elaborat de cortex si SL si transmis pentru elaborare SNV si SE prin intermediul hiopotalamusului si formatiunii

reticulate

23:05 17

Centri medulari vegetativi

Medulosuprarenala

Corticosuprarenala

Adrenalina (90%) NA (10%)

Corticoizi

Organeinterne

23:05 18

Eustresul defineşte reacţiile ce asigură rezistenţa şi menţinerea homeostaziei. În categoria eustresului sunt incluse fenomenele plăcute: râsul, satisfacţia, succesul, etc. care implică uneori modificări neuro-umorale mai importante decât stresul fizic sau psihic.

Distresul defineşte reacţiile disproporţionante care dezorganizează capacitatea de adaptare şi provoacă boala.

23:05 19

Concepţia cortico-viscerală

• Elaborată de Ivan Pavlov şi şcoala sa acordă o importanţă consecinţelor pe care le au dereglările proceselor fundamentale de la nivelul scoarţei cerebrale (excitaţia şi inhibiţia).

Ivan Petrovici Pavlov (1849 – 1936)

23:05 20

Concepţia sindromului de iritaţie vegetativă (Relly)

Pune accentul pe modificările vegetative simpato-adrenale şi parasimpatice asupra microcirculaţiei.

23:05 21

ROPA/RSPA

Pornind de la această concepţie, pe care o combină cu elemente din Sindromul General de Adaptare, elaborat de Sellye, Laborit dezvoltă teoria agresologică a bolilor.

Henri Laborit (1914 – 1995)