+ All Categories
Home > Documents > Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

Date post: 18-Apr-2017
Category:
Upload: sn
View: 293 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
64
FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI 1. Printre agenţii etiologici ai inflamaţiei nu se citează: a. paraziţi de origine animalã b. substanţe rezultate în urma unor procese necrotice xc. microorganisme saprofite ale organismului uman 2. Mecanismul declanşator al inflamaţiei este reprezentat de: a. scăderea permeabilităţii vaselor mici b. stimularea terminaţiilor nervoase libere din tegument xc. alterări ale interstiţiului şi celulelor parenchimatoase 3. Faza stazei vasculare pasive, modificare vasculară citată în producerea inflamaţiei, nu se datorează: a. acumulării locale a produşilor de catabolism xb. creşterii fluxului sanguin local c. acidozei 4. Inflamaţia este o reacţie complexă de: a. modificare a structurilor tisulare xb. apărare a organismelor animale c. neoformaţie 5. Modul de evoluţie a reacţiei inflamatorii depinde de (alegeţi varianta eronată): xa. generarea căldurii locale b. antigenitatea elementului declanşator c. particularităţile fiecărui organism agresat 6. Intensitatea şi durata reacţiei inflamatorii depind de (alegeţi varianta eronată): a. gravitatea leziunii b. localizarea leziunii şi profunzimea leziunii xc. intensitatea durerii generate 7. Semnele clasice ale procesului inflamator au fost descrise de (alegeţi varianta eronată): a. Galenus xb. Avicena c. Celsius 1
Transcript
Page 1: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI

1. Printre agenţii etiologici ai inflamaţiei nu se citează:a. paraziţi de origine animalãb. substanţe rezultate în urma unor procese necroticexc. microorganisme saprofite ale organismului uman

2. Mecanismul declanşator al inflamaţiei este reprezentat de:a. scăderea permeabilităţii vaselor micib. stimularea terminaţiilor nervoase libere din tegumentxc. alterări ale interstiţiului şi celulelor parenchimatoase

3. Faza stazei vasculare pasive, modificare vasculară citată în producerea inflamaţiei, nu se datorează:a. acumulării locale a produşilor de catabolismxb. creşterii fluxului sanguin localc. acidozei

4. Inflamaţia este o reacţie complexă de:a. modificare a structurilor tisularexb. apărare a organismelor animalec. neoformaţie

5. Modul de evoluţie a reacţiei inflamatorii depinde de (alegeţi varianta eronată):xa. generarea căldurii localeb. antigenitatea elementului declanşatorc. particularităţile fiecărui organism agresat

6. Intensitatea şi durata reacţiei inflamatorii depind de (alegeţi varianta eronată):a. gravitatea leziuniib. localizarea leziunii şi profunzimea leziuniixc. intensitatea durerii generate

7. Semnele clasice ale procesului inflamator au fost descrise de (alegeţi varianta eronată):a. Galenusxb. Avicenac. Celsius

8. Procesul patologic local, cu fenomene alterativ-lezionale, urmate de de manifestări vasculitice, exudative, proliferative şi reparatorii se numeşte:

xa. inflamaţieb. necrozăc. „restitutio ad integrum”

9. Extensia şi evoluţia procesului inflamator depind de:a. capacitatea organismului gazdă de a tolera fenomenele dureroase şi tumefacţiab. temperatura locală generată de procesxc. natura şi proprietăţile agentului patogen, care trebuie să depăşească un anumit “prag”

minim de rezistenţă

10. Inflamaţia poate interesa: a. organul n totalitate

1

Page 2: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xb. corpusculii Malpighic. ambele variante sunt corecte

11. Dintre semnele clasice ale inflamaţiei nu face parte:a. tumefactïaxb. redoareac. durerea

12. Inflamaţia se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată):xa. fenomene cataraleb. fenomene alterativec. fenomene proliferative

13. Între fenomenele inflamatorii proliferative nu se citează:a. multiplicarea celulelor localexb. acumulare de lipoproteine şi colesterolc. fenomene de metamorfoză

14. Dintre fenomenele metabolice care însoţesc procesul inflamator, care dintre următoarele nu se regăseşte ?

a. marginaţia, aderenţa, diapedeza şi migrarea leucocitelorb. predominanţa glicolizei anaerobe, care determină acumulare de acid piruvic şi acid lacticxc. acumularea locală de produşi cu moleculă mică

15. Procesul inflamator favorizează, datorită modificărilor vasculare locale (alegeţi varianta eronată): xa. creşterea vitezei de circulaţie a sângeluib. dilataţia arteriolo-capilarăc. plasmexodia şi chemotactismul

16. Macrofagele din focarul inflamator realizează (alegeţi varianta eronată):a. declanşarea unor răspunsuri imunitareb. fagocitoza complexelor antigen-anticorpxc. liza cheagului sanguin

17. Predominenţa proceselor de distrofie şi necroză se înregistrează în inflamaţiile de tip: xa. alterativb. fibrosc. hemoragic

18. Vindecarea completă anatomică în urma unei inflamaţii este procesul: a. de cronicizarexb. „restitutio ad integrum”c. de fibrozare

19. În care din inflamaţii vindecarea anatomică completă este mai frecvent înregistrată (alegeţi varianta eronată)?

a. inflamaţii din boli eruptiveb. inflamaţii de mică amploarexc. inflamaţii cu distrucţii tisulare

20. Printre inflamaţiile exudative nu se citează:a. Inflamaţia catarală

2

Page 3: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. Inflamaţia purulentăxc. Inflamaţia productivă

21. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip cataral nu este adevărată?xa. se caracterizează prin proliferarea celulelor din ţesuturile gazdăb. se caracterizează prin exudat serosc. evoluează cu hipersecreţie de mucus

22. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip hemoragic nu este adevărată?a. se caracterizează prin prezenţa eritrocitelor, datorată vasodilataţiei şi creşterii

permeabilităţii capilarelorxb. evoluează cu hipersecreţie de mucus, care se prelinge către cavitatea organuluic. apare în pestă, anumite tipuri de gripă, unele streptococii, în pleureziile tuberculoase, în

metastazele neoplazice pleurale

23. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip purulent nu este adevărată?a. este produsă de coci piogenib. este produsă de substanţe chimicexc. determină în final proces de necroză

24. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip fibros nu este adevărată?xa. este specifică inflamaţiilor pleurale, peritoneale, pericardice, sinoviale, meningealeb. este de obicei de etiologie infecţioasăc. se caracterizează prin acumulare de fibrinogen, care se transformă în fibrină

25. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip productiv nu este adevărată?a. se caracterizează prin proliferarea celulelor din ţesuturile gazdăxb. este cel mai frecvent de tip acutc. poate determina retracţie cicatriceală la nivelul focarului

26. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip proliferativ nu este adevărată?a. fenomenul inflamator îl depăşeşte în intensitate pe cel exudativb. inflamaţia infiltrează interstiţiul organului (mai des în inflamaţiile infecţioase alergice)xc. cel mai des incriminaţi agenţi etiologici sunt stafilococii

27. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip exudativ nu este adevărată?a. prezintă leziuni de tip hiperergico-hemoragicb. după caracterele exudatului, aceste inflamaţii sunt de mai multe tipurixc. o formă particulară, cu aspect nodular, este granulomul

28. În cadrul procesului de cicatrizare secundară nu apare fenomenul de: a. acumulare, la nivelul plăgii, a mucopolizaharidelor şi colagenuluixb. vindecare fără sechelec. hidrolizare a colagenului fibrilar, insolubil

29. Care dintre următoarele procese, înregistrate în cadrul cicatrizării secundare post-inflamaţie nu este real ?

a. refacerea structurilor extracelularexb. vindecarea fără sechelec. faza colagenică a cicatrizării

3

Page 4: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

30. Cicatrizarea primară, parte din procesul de vindecare de tip cicatricial al inflamaţiilor nu se caracterizează prin:

xa. acumularea, la nivelul plăgii, a mucopolizaharidelor, colagenului, proteinelor insolubile, glicoproteinelor plasmatice

b. inundarea plăgii cu lichid sero-sanguinolentc. apariţia treptată a ţesutului de granulaţie care înlocuieşte exudatul inflamator

31. Inflamaţia de tip hemoragic nu apare în:a. pleureziile tuberculoase b. în metastazele neoplazice pleuralexc. pneumoniile seroase

32. Acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, este favorizată de:

xa. stază şi hipoxieb. acumularea locală de produşi cu moleculă micăc. intensificarea a metabolismului protidic

33. Acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, se însoţeşte de:

a. predominanţa glicolizei anaerobexb. aparitia dureriic. un pH uşor alcalin

34. În acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, se înregistrează: acumulare de apa…

xa. acumulare locală de apăb. acumulare locală de potasiuc. ambele variante sunt corecte

35. Fenomenele exudative din faza acută persistă în evoluţia inflamaţiei timp de:a. câteva oreb. câteva minutec. ambele variante sunt corecte

36. Cel mai frecvent incriminaţi în procesul inflamator de tip fibros sunt (alegeţi varianta eronată):xa. bacilul Hansenb. pneumococulc. bacilul difteric

37. Ciroza inflamatorie a organului gazdă este caracteristică inflamaţiei de tip: xa. productivb. cataralc. hemoragic

38. În inflamaţia purulentă, agentul etiologic cel mai frecvent incriminat este:a. exudatul bogat în PMNxb. cocii piogenic. microtrombozele şi hemoragiile

39. Dintre semnele clasice ale inflamaţiei, nu a fost descris de Celsius

4

Page 5: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

a. tumefacţiab. roşeaţa localăxc. impotenţa funcţională

40. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la apariţia şi evoluţia inflamaţiei, nu este corectă?a. are extensie variabilă, putând interesa întregul organism xb. poate fi considerată ca un proces patologic localc. poate fi mascată de fenomenul imunologic

41. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la reacţia inflamatorie, nu este corectă?a. este controlată de sistemul neuroendocrinb. este influenţată de sistemul nervos vegetativ simpatic şi de hipofiza anterioarăxc. este controlată de sistemul limbic

42. Reacţia inflamatorie se desfăşoară (alegeţi varianta eronată):a. la nivel celular b. la nivel generalc. la nivel umoral

43. Dintre microorganismele patogene implicate în declanşarea reacţiei inflamatorii nu fac parte:a. richetziileb. endotoxinele bacterienexc. veninurile de insecte

44. Dintre agenţii chimici exogeni implicaţi în declanşarea reacţiei inflamatorii nu face parte:xa. ureeab. terebentinac. caolinul

45. Dintre agenţii chimici exogeni implicaţi în declanşarea reacţiei inflamatorii nu face parte:xa. paraziţii uni- sau pluricelularib. dextranulc. substanţele bazice sau acide

46. Agenţii chimici endogeni devin patogeni şi pot declanşa reacţie inflamatorie dacă:a. sunt în concentraţii patologiceb. au structură chimică anormalăxc. sunt eliminaţi pe căi nefiziologice

47. Substanţele biologice capabile să producă inflamaţie rezultă în urma (alegeţi varianta eronată):xa. unor procese imunologice tisulareb. unor procese necrotice tisularec. unor striviri tisulare

48. Agenţii etiologici ai inflamaţiei pot afecta vasele mici, colagenul şi alte proteine interstiţiale:xa. prin mecanism directb. prin mecanism indiretc. prin intermediul mediatorilor biologici

49. Exudatul inflamator are rol de:a. limitare a vasodilataţieixb. protecţie a ţesuturilor

5

Page 6: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. atenuare a răspunsului imun

50. Mecanismul declanşator al inflamaţiei se mai numeşte:xa. fenomen triggerb. reflex de axonc. reacţie de sensibilizare

51. În cadrul fazei de declanşare a procesului inflamator, un rol important ocupă (alegeţi varianta eronată):

a. stimularea terminaţiilor nervoase senzitiveb. alterările interstiţiului şi ale celulelor parenchimatoasexc. roşeaţa locală

52. Printre agenţii fizici ai inflamaţiei nu se numără:a. traumatismele obstetricaleb. energia electricăxc. agenţi chimici pătrunşi în organism pe căi nefiziologice

53. Dimensiunile şi vechimea leziunilor inflamatorii sunt importante pentru:a. stabilirea gravităţii plăgiib. mărimea exudatuluixc. modul de evoluţie a suferinţei

54. Fenomenul trigger determină (alegeţi varianta eronată):a. stimularea terminaţiilor nervoase senzitivexb. scăderea numărului de celule cu proprietăţi fagocitarec. eliberarea unui factor chemotactic puternic

55. Printre substanţele vasoactive eliberate prin degranularea mastocitelor la nivelul focarului inflamator, nu se numără:

a. chimotripsinăxb. serotoninăc. adrenalină

56. Proteazele eliberate în focarul inflamator sunt de tipul:xa. kinazelorb. factorilor complementuluic. plasminogenului

57. Procesul coagulării este activat nespecific în:xa. inflamaţiile acuteb. inflamaţiile cronicec. în primele secunde după pătrunderea agentului cauzal în focar

58. În faza acţiunii mediatorilor chimici din cadrul declanşării procesului inflamator, complementul este activat de:

a. factorul VIIb. factorul Xxc. factorul XII

59. În cadrul procesului inflamator, faza mediaţiei prostaglandinice mai este numită:

6

Page 7: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. faza mediaţiei terminaleb. faza mediaţiei primarec. faza mediatorilor chimici

60. În toate afecţiunile autoimune apar:a. alterări ale vaselorb. vasculite imunologicexc. ambele variante sunt corecte

61. Mai este denumită hiperergică, inflamaţia de tip:a. hemoragicxb. cataralc. productiv

62. În inflamaţia de tip proliferativ se produce (alegeţi varianta corectă):a. proliferarea celulelor specializate ale ţesutului sau organului gazdăxb. fenomenul de retracţie cicatriceală la nivelul focarului inflamatorc. înlocuirea ţesutului celulo-adipos de ţesut conjunctiv

63. În procesul inflamator cronic de tip productiv se înregistrează proliferare urmată de apariţia polipilor la nivelul (alegeţi varianta incorectă):

a. tractului genito-urinarxb. tractului supraoptico-hipofizarc. tractului intestinal

64. Care sunt microorganismele incriminate în producerea inflamaţiei de tip purulent?xa. coci piogenib. bacili piogenic. ambele variante sunt corecte

65. Flegmoanele sunt colecţii purulente:a. difuzexb. localizatec. nici o variantă nu este corectă

FIZIOPATOLOGIA DURERII

1. La omul normal, durerea cuprimde (cu excepţia):xa. componente traumatice b. componente afectiv-emoţionalec. componente motivaţionale

2. Variaţiile de întindere, percepţie, localizare a durerii se datorează:xa. densităţii diferite a unitãţilor algoreceptoare pe unitatea de suprafaţã tisularăb. existenţei durerilor reflectate sau iradiatec. faptului ca senzaţia de disconfort se asociazã cu acţiunea stimulului nociceptiv

3. Nevralgia de trigemen se caracterizează prin (cu excepţia):a. pusee dureroase de scurtă duratăxb. pusee dureroase localizate la baza gâtului

7

Page 8: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. pusee dureroase de mare intensitate

4. Mecanismele de producere a durerii viscerale recunosc următoarele variante, mai puţin una. Care este această variantă ?

a. fistulizareb. acumulare de metaboliţic. distensie

5. Durerea de tip cauzalgie nu apare la nivel:a. palmarb. plantarc. humeral

6. La omul normal, durerea se elaborează în paralel cu dezvoltarea individuală, pe fondul unor componente:

a. psihofizicexb. arhaicec. complementare

7. Durerii elementare i se descriu fenomene de însoţire reprezentate prin (alegeţi varianta eronată):a. reacţii respiratoriixb. reacţia de fugăc. midriază fixă

8. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la durerea de tip nevralgic, nu este corectă ? xa. are caracter subacut sau cronicb. iradiază în teritoriul unuia sau mai multor nervi cranieni şi/sau spinalic. este localizată de-a lungul traiectului unuia sau mai multor nervi cranieni şi/sau spinali

9. Terminaţiile nervoase libere, descrise ca receptori pentru durere, se caracterizează prin (alegeţi varianta eronată):

a. au localizare difuză în tegumenteb. au localizare difuză în tendoane şi fasciixc. sunt concentrate şi organizate la nivel periostal

10. Care sunt structurile anatomice cu cea mai mare densitate de terminaţii nervoase libere ?xa. tegumenteb. tunica externă vascularăc. muşchi

11. Declanşarea şi percepţia durerii presupune:xa. existenţa şi acţiunea unui factor traumaticb. dezorganizarea, temporară sau permanentă, a schemei corporalec. modificatrea pH-ului local

12. Durerea elementară este însoţită de (alegeţi varianta eronată):a. tuse şi strănutxb. reacţii motorii de flexiec. reacţii vasomotorii şi renale

13. Odontalgia poate fi de origine:

8

Page 9: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. dentarăb. gingivalăc. extradentară

14. Durerea din inflamaţii se datorează în principal: a. pH-ului peste 7,2 în focarul inflamatorb. acumulării ionilor de calciu în focarul inflamatorxc. substanţelor chimice eliberate în focarul inflamator

15. Între elementele care ajută la precizarea diagnosticului în caz de durere abdominală, nu se regăseşte:a. asocierea durerii cu efortul şi poziţia corpuluixb. raportul crizelor cu alimentaţia şi anotimpulc. localizarea şi intensitatea durerii

16. Care dintre afirmaţiile, referitoare la nervul occipital, nu este reală ?a. sunt descrişi doi nervi cu această denumireb. emerg din trunchiul cerebralc. părăsesc canalul medular prin găurile de conjugare C1 – C2

17. Stimulii dureroşi se mai numesc (alegeţi varianta eronată): xa. algoceptorib. algogenic. nociceptivi

18. Odontalgiile de cauză extradentară pot recunoaşte ca mecanism de declanşare (alegeţi varianta eronată):

a. afecţiuni sinusalexb. afecţiuni ale coloanei cervicalec. afecţiuni maxilare sau linguale

19. Între cauzele durerii prin hipoxie-anoxie se citează următoarele, cu excepţia:xa. oprirea fluxului sanguin muscular pentru 10-15”b. oxigenul este insuficient la nivel tisularc. substanţele rezultate în urma catabolismului nu se elimină complet

20. Implicarea trunchiului cerebral şi diencefalului în percepţia senzaţiei dureroase este demonstrată prin următoarele manifestări de însoţire, cu excepţia:

xa. reacţiilor termoreglatoareb. reacţiilor pupilare şi sudoralec. reacţiilor vasculare şi cardio-acceleratoare

21. Care dintre următoarele variante este cea corectă, referitor la calea de conducere a senzaţiei dureroase ?

a. fibrele C nemielinizate au diametrul sub 10 μ şi conduc impulsuri cu viteze de 2-5 m/secundă

xb. fibrele mielinizate au diametre de 2-16 μ şi conduc excitaţia cu 10-120 m/secundăc. fibrele B sunt vegetative, postganglionare şi transmit durerile cu punct de plecare la nivel

visceral

22. Caracterul şi intensitatea durerii sunt dependente de (alegeţi varianta eronată):xa. lungimea axonilor neuronilor transmiţătorib. excitabilitatea neuronilor

9

Page 10: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. proprietăţile agentului algogen

23. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la fibrele nervoase mielinizate este falsă ?a. conduc excitaţia cu 10-120 m/secundăb. transmit durerea acutăxc. transmit durerile cu punct de plecare la nivel visceral

24. Senzaţia particulară neplăcută este analizată la nivel: xa. talamicb. cerebelosc. cortical

25. Cefaleea de cauză vasomotorie se caracterizează prin (alegeţi varianta eronată):a. este cea mai frecventă formă de cefaleeb. ar fi urmarea unui spasm vascular paroxisticxc. ar fi urmarea excitării simpaticului dorso-lombar

26. Durerea de tip claudicaţie intermitentă are următoarele caracteristici (alegeţi varianta eronată):xa. cea mai frecventă localizare este musculatura umăruluib. este descrisă ca simptom major în arteriopatiile obliterantec. în stadiile iniţiale se descrie sub forma paresteziilor la limita durerii

27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la teoria angiospastică nu este adevărată ?a. încearcă să explice mecanismul durerii de tip migrenos b. vasoconstricţia apare după excitarea simpaticului ervicalc. se bazează pe date experimentale

28. Nevralgia de trigemen se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată): a. lăcrimarexb. uscăciunea mucoaselor oro-nazalec. fotofobie

29. În încercarea de diminuare a stimulului algogen se recurge la:a. diminuarea stimulului algogen prin atitudine antalgicăb. îndepărtarea agentului patogen prin reacţii de flexiec. agresivitate

30. Impulsurile dureroase plecate din miocard sunt conduse pe calea:a. ramurilor plexului brahialxb. nervului vagc. nervilor toracici 1 – 4

31. În sindroamele radiculare spondilogene se produce (alegeţi varianta eronată): a. adoptarea de către pacient a unor posturi antalgicexb. alterarea tecii Schwannc. compresia de către discul intervertebral herniat a rădăcinilor nervoase

32. În odontalgiile cu origine dentară se incriminează în apariţia durerii (alegeţi varianta eronată):a. pH-ul local variabilxb. excitaţii aparent nesemnificative la nivelul feţei, capului, cavităţii bucale cel mai frecvent

expunerea la frig

1

Page 11: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. prezenţa unor mediatori chimici particulari

33. Stimulii declanşatori ai cauzalgiei pot fi (alegeţi varianta eronată):a. căderea păruluib. zgomot c. vibraţii

34. La nivelul extremităţii cefalice, sensibilitatea dureroasă are ca puncte de plecare (alegeţi varianta eronată):

xa. cea mai mare parte din meningeb. urechea mediec. sinusurile paranazale

35. Dintre părţile moi, considerate puncte de pornire ale durerii reumatismale cu origine extraarticulară nu fac parte:

xa. capsula articularăb. tendoanelec. musculatura periarticulară

36. Durerile colecistice şi hepatice iradiază cu predilecţie în zona (alegeţi varianta eronată):a. umărul drept b. în zona interscapulo-vertebrală dreaptăxc. cotul şi pumnul drept

37. Reacţiile dureroase ale peritoneului inflamat sunt accentuate de (alegeţi varianta eronată):a. presiune intraabdominală crescutăb. mişcările respiratoriixc. apărarea musculară

38. Creşterea presiunii intraabdominale, generatoare de durere, poate fi realizată prin (alegeţi varianta eronată):

a. palparexb. spasme ale muşchilor peretelui abdominalc. tuse

39. În reumatismele extraarticulare, durerea este mai frecvent localizată la nivelul: (alegeţi varianta eronată):

a. muscularxb. al paniculului adiposc. capsular

40. La nivelul extremităţii cefalice, sensibilitatea dureroasă este mediată de mai multe sisteme cel mai important fiind:

a. sistemul vagalxb. sistemul trigeminalc. sistemul facial

41. Obstrucţia orificiilor viscerelor cavitare abdominale determină: a. tulburări circulatorii b. acumulare de cataboliţixc. fenomene dureroase tip colică

1

Page 12: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

42. Reacţiile dureroase ale peritoneului inflamat se însoţesc de:xa. spasme musculare reflexeb. manifestări colicativec. hipersecreţie pancreatică şi biliară

43. Care sunt afirmaţiile care caracterizează receptorii periferici pentru durere la nivel visceral (alegeţi varianta eronată):

a. sunt relativ rarixb. realizează o percepţie precisă a fenomenelor algicec. prelungirile acestor receptori iau calea nervilor viscerali vegetativi

44. Tonusul muscular crescut, din sindroamele radiculare spondilogene, este responsabil de:xa. generarea unor mecanisme psihiceb. generarea unor mecanisme biochimice c. ischemia algogenă

45. Cefaleea din cursul bolilor generale este citată frecvent ca simptom în (alegeţi varianta eronată):xa. unic la sfârşitul boliib. major pe parcursul bouuc. însoţitor în boli infecto-contagioase

46. Impulsurile dureroase pleacă din miocard pe calea:a. nervilor cranieni X – XII b. nervilor cardiacic. nervilor toracici 1 – 4

47. Acumularea de metaboliţi în miocard se realizează de obicei prin: a. scăderea pH-ului tisularxb. desfăşurarea activităţii contractile în condiţii de ischemiec. modificarea frecvenţei cardiace şi a forţei de contracţie

48. Durerea de tip claudicaţie (alegeţi varianta eronată):xa. Este descrisă ca simptom major în arteriopatiile obliterante ale membrelor superioareb. în perioada de stare este episodicăc. în stadiile iniţiale este descrisă sub formă de parestezii

49. Teoria vasodilataţiei consideră migrena ca fiind consecinţa (alegeţi varianta eronată):xa. dilatării a pereţilor arterelor faciale şi lingualeb. dilatării a pereţilor arterelor carotidelor externec. dilatării a pereţilor arterelor temporală, occipitală, meningee

50. Factorii declanşatori ai nevralgiei de trigemen afectează: a. ganglionii spinali cervicalib. neuronii bulbo-cervicali ai trigemenuluic. nucleii bazali

51. Teoria edemului cu privire la mecanismul de producere a migrenelor se bazează pe: xa. existenţa unui spasm vascular paroxistic pe unul sau mai multe vase intracranieneb. faptul că, artera temporală este dilatată şi dureroasă

1

Page 13: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. date experimentale potrivit cărora criza migrenoasă debutează după administrarea unor substanţe care cresc permeabilitatea pereţilor vasculari

52. Disfuncţiile sistemului nervos vegetativ, incriminate în declanşarea episodului migrenos, se manifestă prin:

xa. tulburarea relaţiilor cortico-subcorticale şi visceraleb. cauze declanşatoare organicec. apariţia unor procese înlocuitoare de spaţiu

53. Senzaţia de suferinţă se desăvârşeşte la nivelul etajelor nervoase (alegeţi varianta eronată):xa. bulbo-pontinb. talamicec. structurile nervoase centrale

54. Nevralgiile se manifestă (alegeţi varianta eronată): a. sub forma unor crize intensexb. prin deficit neurologicc. sub forma unei dureri localizate de-a lungul traiectului unuia sau mai multor nervi

cranieni şi/sau spinali

55. La om durerea (alegeţi varianta eronată):xa. este doar o reacţie fiziologică simplăb. a făcut salt fiziologicc. se reflectă în cel de-al doilea sistem de semnalizare

56. Reflexele medulare declanşate de durere sunt de tip (alegeţi varianta eronată):a. de flexieb. de apărarexc. de pierdere a conştienţei

57. Perioada refractară care urmează puseului dureros în nevralgia de trigemen se caracterizează prin:a. pe parcursul său durerea nu mai poate fi declanşatăb. prezenţa fotofobiei si rigidităţii cervicalec. prezenţa lăcrimării şi hipersalivaţiei

58. Senzaţia particulară neplăcută este analizată la nivelul: a. sistemului limbicb. cortexuluixc. talamusului

59. La copil, senzaţia de disconfort se asociază cu:xa. senzaţia de disconfort se asociază cu acţiunea stimulului nociceptivb. este percepută necondiţionatc. este percepută ca disconfort la nivel dorso-lombar

60. Secreţiile pancreatice produc durere, la deversarea lor în cavitatea abdominală, datorită:xa. conţinutului bogat în enzimeb. acţiunii puternic fibrozantec. creşterii volumului abdominal

61. Durerea membrului „fantomă” cedează la:

1

Page 14: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

a. antialgice xb. sedativec. antiinflamatorii

62. Caracterele durerii în amputaţii sunt (alegeţi varianta eronată):a. presiunexb. pruritc. arsură

63. Reacţia organismului la durere se manifestă prin (alegeţi varianta eronată):xa. frecvent apare hipotensiune ortostaticăb. alterarea memoriei, atenţiei, voinţeic. inhibiţie respiratorie

64. Durerea membrului „fantomă” se manifestă ca (alegeţi varianta eronată):a. înţepăturăxb. distensiec. parestezie

65. Prin ce se caracterizează durerea de amputaţie la copilul sub un an ?xa. lipseşte în cazul copiilor cu agenezii segmentareb. este difuză în defecte de mielinizarec. lipseşte în cazul copiilor cu amputaţii intrauterine

66. În ce situaţii durerea membrului fantomă nu se manifestă ?a. la pacienţi cu Altzheimerb. la pacienţi cu diabetxc. la pacienţi de vârste mici (nou-născuţi)

67. Tulburările endocrine care însoţesc fenomenul dureros se datorează:a. inapetenţei şi lipsei aportului alimentarxb. tulburărilor vegetativec. abuzului medicamentos

68. Care este varianta corectă referitoare la circumstanţele de apariţie a durerii din amputaţii ?a. episoadele dureroase nu pot fi prevăzuteb. se datorează eforturilor intelectuale susţinutec. se preungesc până la instituirea tratamentului

69. Care sunt mecanismele prin care este explicată apariţia durerii în segmentul amputat ? a. nervoaseb. pornesc din sistemul limbicc. sunt provocate de surmenaj

70. Cum poate fi descrisă durerea de segment amputat (alegeţi varianta eronată): a. înţepăturăb. crampăc. durere fulgurantă

71. Între circumstanţele de apariţie ale durerii prin hipoxie-anoxie se citează următoarele, cu excepţia:a. spasme musculare

1

Page 15: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. embolii sau trombozexc. fracturi

72. Adaptabilitatea lentă a terminaţiilor nervoase explică:a. variaţiile individuale, în cazul aceluiaşi tip de durereb. persistenţa senzaţiei dureroase şi după încetarea acţiunii stimulului nociceptivc. localizarea imprecisă în suprafaţă a durerii

73. Stimulul algogen în sindroamele radiculare spondilogene este reprezentat de:xa. iritaţia fibrelor nervoase aferente de tip γb. iritaţia formaţiunilor periarticulare humeralec. iritaţia sistemului ligamentar periarticular

74. Descărcarea de noradrenalină determinăa. apariţia unor tulburări de deglutiţiexb. apariţia fenomenelor vegetativec. apariţia contracţiilor involuntare ale musculaturii

75. La nou-născut schema corporală nu conţine (alegeţi varianta eronată):xa. schema extremităţii cefaliceb. schema troncularăc. schema membrelor

76. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la schema somatognozică, nu este corectă:xa. se dezorganizează în condiţii de stress emoţionalb. se dezorganizează la acţiunea stimulilor algogenic. este incompletă la nou-născut

77. La nou-născut, senzaţia dureroasă este perceputăa. necondiţionatb. condiţionatxc. ambele variante sunt corecte

78. Limita dintre organism şi mediul înconjurător se referă la (alegeţi varianta eronată):xa. schema stereognozicăb. schema somatognozicăc. schema corporală

79. Schema corporală mai este denumită:a. stereognozicăxb. somatognozicăc. stereometrică

80. Declanşarea şi percepţia durerii presupune (alegeţi varianta eronată):a. dezorganizarea temporară a schemei corporalexb. dezorganizarea permanentă, a schemei corporalec. dezorganizarea intermitentă a schemei corporale

81. Canalul Guyon este altă denumire a:xa. tunelului carpianb. tunelului ulnar

1

Page 16: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. ambele variante sunt greşite

82. Sindromul de tunel carpian se produce:a. prin compresii asupra structurilor nervoase care trec prin canalul carpian dinspre antebraţ

către mânăb. datorită colecţiilor sau hematoamelor care se organizează la acest nivelxc. ambele variante sunt corecte

83. Sindromul de tunel carpian:xa. poate însoţi tromboza arterei medianeb. apare prin compresia nervului antebrahial cutanat lateral în urma unor eforturi maximale

de ridicarec. nici o variantă nu este corectă

84. Neuropatia acută ulnară se datorează: a. fracturilor în treimea distală a humerusuluib. fracturilor de antebraţ distalc. mişcărilor de pronaţie cu cotul extins

85. În compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral, durerea (alegeţi afirmaţia corectă):

a. interesează regiunea epicondilianăb. este de tip presiune sau greutate în membrul superior respectivc. limitează mişcările de extensie a cotului

86. Durerea din compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral:a. iradiază pe faţa medială a antebraţuluib. iradiază pe faţa laterală a antebraţuluic. iradiază pe faţa laterală a braţului

87. Sindromul de tunel carpian apare ca urmare a:xa. fracturilor de antebraţ distalb. tenosinovitelor muşchilor flexori ai mâinii şi degetelorc. ambele variante sunt corecte

88. Radiculopatia cervicală se datorează compresiei mecanice asupra rădăcinilor nervoase:a. C5 şi C6

b. C3 şi C5

c. C2 şi C3

89. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la amiotrofia nevralgică a membrului superior, nu este reală?

xa. este datorată denervării musculare al cărei mecanism nu este cunoscutb. se însoţeşte frecvent de tulburări de sensibilitate (hipoestezie) la nivelul umărului,

antebraţului şi mâiniic. se manifestă prin durere de tip acut, cu caracter de arsură sau junghi

90. Care dintre următoarele afecţiuni neurologice periferice poate însoţi vasculitele sistemice, diabetul

zaharat, sau scleroza mutiplă? xa. mononevrita multiplexb. compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral

1

Page 17: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. radiculopatia cervicală

91. Care dintre caracterele durerii din sindromul umăr-mână, enumerate mai jos nu este corect?xa. dispare în timp, sau după tratament cu analgeticeb. se extinde treptatc. are caracter de arsură

92. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la reacţia de flexie declanşată de durere este adevărată?a. apare datorită leziunilor din ţesuturile moi prin acţiunea factorilor agresorib. nu poate fi cuantificatăc. dispare la câteva minute de la încetarea stimulului

93. Sindromul dureros regional complex este o altă denumire pentru (alegeţi varianta eronată):a. atrofia Sudeckb. sindromul umăr-mânăxc. algodistrofie tronculară

94. Care dintre afecţiunile următoare, ce interesează membrul superior, dispare fără tratament specific după cel puţin doi ani?

xa. amiotrofia nevralgicăb. sindromul umăr-mânăc. ambele variante sunt corecte

95. În care dintre afecţiunile următoare durerea nu depinde de mobilizarea membrului superior?xa. neuropatia acută ulnarăb. sindromul umăr-mânăc. radiculopatia cervicală

96. În care dintre afecţiunile următoare durerea apare sau se intensifică la mobilizarea gâtului?a. infarctul miocardic acutxb. radiculopatia cervicalăc. sindromul umăr-mână

97. Compresia rădăcinii C7 determină:a. apariţia durerii şi tulburărilor de sensibilitate la nivelul degetelor I-IVb. apariţia durerii şi tulburărilor de sensibilitate pe marginea radială a mâinii c. ambele variante sunt corecte

98. În urma unor eforturi maximale de ridicare, a unor eforturi intense, menţinute în timp, sau după fracturi distale humerale se poate produce:

a. compresie a nervului musculocutanatb. compresie a nervului antebrahial cutanat lateralc. ambele variante sunt corecte

99. Durere şi paresteziile cu sediul la nivelul pumnului, şi degetelor I-IV fac parte din tabloul clinic al:a. sindromului de tunel ulnarb. sindromului de tunel carpianc. nici o variantă nu este corectă

100. Cariile dentare complicate cu pulpită şi/sau parodontită se pot însoţi de (alegeţi varianta eronată):a. lăcrimare, fotofobie, congestia feţei, hipersudoraţie, spasme palpebrale

1

Page 18: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xb. afectări motorii de tipul hipotoniei mâinii şi tulburărilor de coordonare c. rinite, otalgii, lipotimii, cefalee, crize hipertensive, convulsii, sincope

101. Sindromul de tunel carpian se datorează (alegeţi varianta eronată):

xa. fracturilor de braţ distaleb. unor compresii asupra structurilor nervoasec. unor luxaţii la nivelul carpului

102. Sindromul de tunel carpian se datorează:

xa. fracturilor osului semilunarb. fracturilor de antebraţc. fracturilor de braţ

103. Durerea în sindromul de tunel carpian se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată):

a. arsurăb. paresteziec. junghi

104. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la sindromul de tunel carpian este incorectă?a. se datorează colecţiilor sau hematoamelor care se organizează la nivelul oaselor carpieneb. poate însoţi tromboza arterei medianexc. se manifestă prin parestezii pe faţa posterioară a antebraţului

105. Artritele septice regionale pot fi cauza producerii:

a. creşterii vitezei de conducere nervoaseb. scăderii vitezei de conducere nervoasec. nu s-a observat o corelaţie între acest tip de artrite periferice şi modificarea vitezei de

conducere la nivelul nervilor regionali

Fiziopatologia APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. În insuficienţa cardiacă, debitul cardiac:a. nu se modificăxb. scadec. creşte

2. În insuficienţa cardiacă, viteza de circulaţie a sângelui: a. nu se modificăxb. scadec. creşte

3. În insuficienţa cardiacă, presiunea venoasă:a. nu se modificăb. scadexc. creşte

4. În insuficienţa cardiacă, presiunea intracardiacă:a. nu se modificăb. scadexc. creşte

1

Page 19: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

5. În insuficienţa cardiacă, consumul de oxigen: a. nu se modificăb. scadec. creşte

6. În insuficienţa cardiacă, masa sanguină totală:xa. nu se modificăb. scadec. creşte

7. Insuficienţa ventriculară stângă:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică a insuficienţei cardiace globale

8. Insuficienţa ventriculară dreaptă:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică de hipoxie periferică

9. Insuficienţa cardiacă globală:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică de hipoxie periferică

10. Astmul cardiac:a. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare stângixc. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare drepte

11. Edemul pulmonar acut:xa. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare stângib. este o formă clinică a insuficienţei cardiacec. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare drepte

12. Cardiopatia ischemică se clasifică în:xa. cardiopatie ischemică dureroasă şi cardiopatie ischemică nedureroasăb. angină pectorală şi infarctc. angina pectorală, sindrom intermediar şi infarct

13. Cardiopatia ischemică dureroasă se clasifică în:a. angină pectorală, infarct şi moarte subităb. angină pectorală şi infarctxc. angina pectorală, sindrom intermediar şi infarct

14. Cardiopatia ischemică nedureroasă se manifestă prin:a. modificări ECG şi moarte subităb. insuficienţă cardiacă şi tulburări de ritmxc. insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm, modificări ECG şi moarte subită

1

Page 20: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

15. Cauza cardiopatiei ischemice este:xa. insuficienţă coronarianăb. insuficienţă cardiacăc. o tulburare de ritm

16. Insuficienţa cardiacă, tulburările de ritm, modificările ECG şi moartea subită sunt manifestări ale:a. cardiopatiei ischemice dureroasexb. cardiopatiei ischemice nedureroasec. insuficienţei aortice

17. Cauza cea mai frecventă a cardiopatiei ischemice este:a. o tulburare de ritmxb. ateroscleroza arterelor coronarec. insuficienţa aortică

18. În infarctul miocardic aspectul esenţial este:a. leziunea b. ischemiaxc. necroza

19. Hipertensiunea arteriala (HTA) se clasifică, din punct de vedere etiologic, în:xa. esenţială şi secundarăb. esenţială, primară şi secundarăc. esenţială şi primară

20. În hipertensiunea arterială, TA maximă (sistolică) are valoarea:a. peste 160 mm Hgb. peste 100 mm Hgxc. peste 140 mm Hg

21. TA minimă (diastolică) indică hipertensiunea arterială, atunci când are valoarea:xa. peste 90 mmHgb.peste 100 mmHgc.peste 110 mmHg

22. Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială secundară este:a. HTA renalăb. HTA din feocromocitomc. HTA din sindromul Cushing

23. Feocromocitomul este:a. o tumoră a hipofizeixb. o tumoră a glandei medulosuprarenalec. o tumoră a glandei corticosuprarenale

24. În feocromocitom creşte secreţia de:xa. adrenalină şi noradrenalinăb. aldosteronc. vasopresină

25. Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice (maxime) este mai mare sau egală cu:

2

Page 21: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. 100 mm Hgb. 140 mm Hgc. 90 mm Hg

26. Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice (maxime) este mai mică sau egală cu:a. 160 mm Hgxb. 140 mm Hgc. 100 mm Hg

27. În sindromul Cushing creşte secreţia de:xa. cortizolb. aldosteronc. glucagon

28. În sindromul Conn creşte secreţia de:a. cortizolxb. aldosteronc. glucagon

29. Hipertensiunea arterială apare în: xa. sindromul Cushingb. sindromul Connc. variantele A si B sunt corecte

30. În HTA renală mecanismul fiziopatologic de bază este: xa. sistemul renină - angiotensinăb. creşterea sintezei de aldosteronc. creşterea presiunii în artera renală

31. Renina este:a. un hormonb. un mediator chimicc. o enzimă

32. Angiotensina II are efect:a. vasodilatatorxb. vasoconstrictorc. anti-aldosteron

33. Angiotensinogenul este:a. un hormonb. un mediator chimicxc. substratul asupra căruia acţionează renina

34. Tetanosul se poate manifesta clinic prin:xa. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. şoc anafilactic

35. Medicamentele simpatomimetice:xa. cresc tensiunea arterială

2

Page 22: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. nu modifică tensiunea arterialăc. scad tensiunea arterială

36. Hemoragiile cerebrale însoţite de hipertensiune intracraniană:a. scad tensiunea arterialăb. cresctensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială

37. Traumatismele craniocerebrale insoţite de hipertensiune intracraniană:a. scad tensiunea arterialăb. cresc tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială

38. Leziunile medulare complete deasupra segmentului T6 pot determina:a. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. variantele A şi B sunt corecte

39. In tetanos poate apărea HTA prin:xa. hiperactivitate simpaticăb. hiperactivitate parasimpaticăc. creşterea sintezei de aldosteron

40. Randamentul activităţii contractile a miocardului creşte (alegeţi varianta greşită):xa. când creşte frecvenţa cardiacăb. când distensibilitatea miocardului creştec. când tensiunea arterială creşte

41. În sindromul Cushing, în peste 85% din cazuri:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică TA

42. În coarctaţia de aortă:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică TA

43. În stenoza arterei renale:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică tensiunea arterială

44. În feocromocitom:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică tensiunea arterială

45. Cea mai frecventă formă de HTA este:a. HTA renalăxb. HTA esenţială

2

Page 23: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. HTA secundară

46. În nefropatii, sistemul renină – angiotensină este:a. inhibatxb. activatc. nemodificat

47. În stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. tensiunea arterială nu se modifică

48. În stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic:a. creşte tensiunea arterialăxb. scade tensiunea arterialăc. tensiunea arterială nu se modifică

49. Rezistenţa periferică crescută determină:xa. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. menţinerea nemodifictă a valorilor tensiunii arteriale

50. Debitul cardiac scăzut:a. creşte tensiunea arterialăxb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială

51. Vâscozitatea sanguină scăzută:a. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăxc. nu modifică tensiunea arterială

52. Elasticitatea scăzută a pereţilor arteriali:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială

53. Angiotensina II:a. nu modifică secreţia de aldosteronb. scade secreţia de aldosteronxc. creşte secreţia de aldosteron

54. Corticosteroizii:a. scad volemiaxb. cresc volemiac. nu modifică volemia

55. Volemia crescută:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială

2

Page 24: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

56. În coarctaţia de aortă, sistemul renină – angiotensină este:a. inhibatxb. activatc. nemodificat

57. În sindromul Cushing:a. scade volemiaxb. creşte volemiac. nu se modifică volemia

58. În sindromul Conn:a. scade volemiaxb. creşte volemiac. nu se modifică volemia

59. HTA esenţială se mai numeşte şi:a. HTA renalăb. HTA endocrinăxc. primitivă

60. HTA reprezintă creşterea:a. presiunii arteriale sistoliceb. presiunii arteriale diastolicexc. oricărei componente (sistolice şi/sau diastolice)

61. Hipotensiunea arterială se caracterizează prin:xa. scăderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scăderea TA sistolice sub 90 mm Hgc. scăderea TA sistolice sub 80 mm Hg

62. Hipotensiunea arterială se caracterizeaza prin:xa. scăderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scăderea TA diastolice sub 80 mm Hgc. scăderea TA diastolice sub 60 mm Hg

63. Sincopa este o formă de:a. hipertensiune arterialăxb. hipotensiune arterialăc. hipocalcemie

64. În sincopă, starea de conştienţă:xa. e suspendată temporarb. nu se modificăc. e uşor alterată

65. În sincopa vago – vagală, starea de conştienţă:xa. e suspendată temporarb. nu se modificăc. e uşor alterată

2

Page 25: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

66. Hipotensiunea ortostatică se datorează:a. anemieib. hipocalcemieixc. hipertoniei vegetative

67. În lipotimie, starea de conştienţă:a. e suspendată temporarb. nu se modificăxc. e uşor alterată

68. Sincopa micţională este de origine:a. cardiacăxb. nervoasă (neuroreflexă)c. renală

69. Sincopa tusigenă este de origine:a. cardiacăb. nervoasă (neuroreflexă)c. respiratorie

70. Sincopa cardiacă este cauzată de:a. scăderea debitului cardiacb. scăderea rezistentei perifericec. scăderea volemiei

71. În insuficienţa adenohipofizară, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

72. În insuficienţa corticosuprarenaliană cronică, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

73. În insuficienţa tiroidiană, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

74. În insuficienţa gonadică, TA cel mai frecvent:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

75. În miocardite cronice, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

76. În stenoza aortică, tensiunea arterială:

2

Page 26: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. creşteb. nu se modificăc. scade

77. În stenoza mitrală, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăc. scade

78. În insuficienţa ventriculară stângă, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăc. scade

79. În pericarditele constrictive, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăxc. scade

80. În boala Parkinson, tensiunea arterială cel mai frecvent:a. creşteb. nu se modificăc. scade

81. În hipertensiunea arterială malignă:a. se înregistrează valori sistolice de 150-160 mmHgxb. creşte secreţia de renină şi aldosteronc. valorile diastolice nu depăşesc 120mmHg

82. În hipotensiunea ortostatică idiopatică apare:a. creşterea tonusului musculaturii netede din tunica medie b. mărirea tensiunii fibrelor elasticexc. tulburarea vegetativă

83. Hipertensiunile esenţiale sunt consecinţa intervenţiei unor multiplii factori etiologici, cu excepţia:xa. diminuării tonusului musculaturii netede din tunica medieb. diminuării volemiei, însoţită de creşterea volumului lichidelor extracelularec. factorilor neurogeni şi psihologici

84. În cazurile de hipotensiune arterială esenţială, mecanismele de reglare a presiunii sângelui în artere, arteriole şi capilare sunt (alegeţi varianta greşită):

xa. hipoglicemie, hipocalcemieb. hipofuncţie hipofizarăc. simpaticotonie

85. Datorită alungirii fibrelor miocardice în diastolă, fiecare sarcomer:a. îşi măreşte calibrulb. se poate contracta până la 2,2 – 2,4μc. îşi micşorează randamentul de contracţie

2

Page 27: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

86. Se apreciază că limita inferioară normală a tensiunii arteriale sistolice s-ar situa în jurul valorii de (alegeţi varianta greşită):

a. 100-105 mmHgb. cu 30 - 40 mm Hg, sub nivelul tensional de bază al bolnavuluixc. 60 mmHg

87. Valorile scăzute ale tensiunii arteriale determină (alegeţi varianta eronată):a. diminuarea forţei de contracţie xb. creşterea debitului cardiacc. alungirea duratei fazei izotonice a contracţiei fibrelor

88. Hipertensiunea arterială esenţială stabilă este caracterizată printr-un tablou hemodinamic care cuprinde:a. vasodilataţie în teritoriul vaselor marixb. creşterea rezistenţei vasculare perifericec. debit cardiac crescut

89. În epilepsia diencefalică vegetativă, tensiunea arterială:xa. creşteb. scadec. nu se modifică

90. Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:a. creşterea secreţiei de aldosteronb. creşterea secreţiei de renină xc. ambele variante sunt corecte

91. Noţiunea de sindrom intermediar se suprapune peste cea de:a. preinfarctb. angină instabilăxc. ambele variante sunt corecte

92. În hipertensiunea esenţială labilă se înregistrează valori de:a. 150-160 mmHg pentru valoarea sistolică b. 90-100 mmHg pentru cea diastolicăxc. ambele variante sunt corecte

93. Ateroscleroza arterelor coronare produce:a. rigidizarea vaselor mijlociib. ocluzia vaselor mari xc. ambele variante sunt corecte

94. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare hipertensiunea arterială secundară este falsă?a. este consecinţa hiperactivităţii unora dintre mecanismele care intervin în condiţii

fiziologice în controlul tensiunii arteriale sistemicexb. se datorează scăderii volemiei, consecutiv descărcărilor crescute de corticosteroizi, în

sindroamele Conn şi Cushingc. evoluează ca un simptom în cadrul tabloului clinic a numeroase afecţiuni

95. În cardiopatia ischemică cronică dureroasă, manifestările algice apar după:xa. expunere la condiţii meteorologice inadecvate bolnavilor

2

Page 28: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. valori tensionale uşor crescutec. creşterea moderată a rezistenţei vasculare periferice, dar cu debit cardiac normal

96. Angina de tip Prinzmetal se caraterizează prin:xa. apare de obicei la tinerib. prezenţa pe traseul ECG a undei Q, care persistă tot restul vieţiic. apare de la o diminuare permanentă a lumenului coronarian de peste 30%

97. Angina prin spasm coronarian (alegeţi varianta corecttă):a. se mai numeşte sindrom intermediarxb. se mai numeşte angina de tip Prinzmetalc. se mai numeşte ateroscleroza arterelor coronare

98. Ischemia miocardică poate fi consecinţa (alegeţi varianta greşită):xa. unor ascensiuni tensionale cu torace blocatb. unor leziuni sau obstrucţii ale arterelor coronarienec. unor modificări ale metabolismului miocardic

99. Poliomielita anterioară acută se poate însoţi de:xa. Hipertensiune arterială secundarăb. Hipertensiune arterială esenţială labilăc. Hipotensiune şi hipoglicemie

100. Valoarea maximă sau sistolică a tensiunii arteriale dă indicaţii despre:a. activitatea contractilă a miocardului ventricularxb. rezistenţa opusă sângelui de patul arteriolarc. nici una dintre variante nu este corectă

101. Valoarea minimă, sau diastolică a tensiunii arteriale dă indicaţii despre:xa. activitatea contractilă a miocardului ventricularb. rezistenţa opusă sângelui de patul arteriolarc. ambele variante sunt corecte

102. Noţiunea de rezervă coronariană se referă la:a. fluxul coronarian în condiţii bazale b. fluxul coronarian în situaţiile în care există necesităţi nutritive miocardice maximalexc. diferenţa dintre aceste două valori extreme

103. Diagnosticul pozitiv de hipertensiune arterială primară (esenţială) se stabileşte în mod obişnuit:xa. prin excluderea succesivă a celorlalte cauze care ar putea determina creşteri ale tensiunii

arterialeb. după trei măsurători succesivec. dacă valorile crescute persistă minimum trei luni

104. Semnele caracteristice electrocardiografice ale anginei pectorale sunt (alegeţi varianta falsă):a. supradenivelare a segmentului STb. subdenivelare a segmentului STxc. nici una dintre variante nu este corectă

105. La cardiacii decompensaţi, rinichiul ajunge să primească o cantitate de sânge echivalentă cu:a. 35 – 40 % din debitul cardiac de efort

2

Page 29: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. 20 – 25 % din debitul cardiacxc. 7 – 8 % dintr-un debit diminuat

106. Care dintre afecţiunile următoare evoluează cu hipertensiune arterială secundară (alegeţi varianta incorectă):

a. coarctaţia aorteib. sindromul Connxc. ambele variante sunt adevărate

107. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caractere, mai puţin unul. Care este acesta?a. are o mare intensitatexb. cedează la medicaţia obişnuită a crizei anginoasec. o durată neobişnuită – de ore sau zile

108. Insuficienţa cardiacă globală este caracterizată prin deficitul funcţional al:xa. tuturor cavităţilor inimiib. cavităţilor inimii dreptec. ambelor cavităţi atriale

109. Apariţia simptomelor insuficienţei cardiace ca o consecinţă a stazei venoase, este explicată de: a. teoria anterogradă xb. teoria retrogradăc. de nici una dentre ele

110. Presarcina poate fi considerată echivalentă:xa. forţelor care se exercită asupra fibrelor musculare ale miocardului ventricular în timpul

umplerii diastoliceb. forţelor care se exercită asupra fibrelor musculare ale miocardului ventricular în timpul

contracţieic. nici una dintre variante nu este corectă

111. În arteriopatii periferice, principala modalitate de antrenament este:a. mersulb. ciclismulxc. antrenamentul la efort dozat

112. În recuperarea IMA sunt descrise:a. două fazexb. trei fazec. patru faze

113. În IMA, faza I a recuperării se termină cu: a. Încărcare de antrenamentb. Testare de efortxc. Antrenament la efort dozat low-level

114. În hipertensiunea arterială stadiile III si IV tratamentul constă in:a. asocierea blocantilor de ioni de calciu cu beta-blocanţib. asocierea diureticului cu beta-blocantxc. orice asociere este permisă, în scopul scăderii valorilor tensionale

2

Page 30: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

115. Tratamentul kinetic al IMA are ca element specific al programului fazei a II-a tardive:a. introducerea antrenamentului la efort dozatb. introducerea exercitiilor izometricexc. introducerea incărcării de antrenament de 7 MET

116. În tratamentul kinetic al arteriopatiilor sunt specificate următoarele indicaţii, mai puţin una:xa. exerciţiile izometrice segmentareb. exerciţiile în piscinăc. blocarea toraco-abdominală prin manevra Valsalva

117. În faza I a recuperării IMA se recomandă următoarele exerciţii, cu excepţia:a. exerciţiilor de respiraţiexb. exerciţiilor active rezistivec. tehnicilor de relaxare

118. Înaintea fazei a II-a tardive din cadrul recuperării IMA se recomandă:a. exerciţiilor de respiraţiexb. exerciţiilor active rezistivec. tehnicilor de relaxare

119. Hipertensivilor li se recomandă:xa. antrenament la efort dozatb. ascensiuni montanec. hidroterapie hipertermă

120. În arteriopatii termoterapia este permisă?a. doar regional, la nivelul obstrucţiei arterialeb. doar regional, la nivel abdominalxc. ambele variante sunt eronate

121. În prevenţia arteriopatiilor se recomandă:a. regimul alimentar desodatb. regimul alimentar sărac în proteinexc. regimul alimentar sărac în lipide

122. Arteriopatia periferică apare cu frecvenţă mai mare în:a. tulburări circulatorii perifericeb. tulburări circulatorii centralexc. diabet zaharat

123. Arteriopatia periferică beneficiază de:a. tratament kineticb. tratament medicamentosxc. ambele variante sunt corecte

124. Arteriopatia periferică cronică are evoluţie (alegeţi varianta greşită):a. insidioasăxb. rapid evolutivă către gangrenăc. cu agravare în pusee

125. În evoluţia arteriopatiei periferice cronice se descriu situaţiile (alegeţi varianta greşită):

3

Page 31: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. rămâne în stadiul de ischemie la efortb. este progresivăc. este o urgenţă medico-chirurgicală

126. Care dintre fazele evolutive ale arteriopatiilor periferice cronice este incorectă?xa. Faza intermediarăb. Faza de ischemie la efortc. Faza de gangrenă

127. Prin care dintre următorii factori intervine activitatea cardiacă în stimularea circulaţiei de întoarcere?xa. presiunea exercitată la distanţă de pulsaţia vaselor sanguine arterialexb. aspiraţia atriului drept, în momentul umplerii diastolicexc. aspiraţia toracică datorată contracţiei diafragmului şi efectului de vid pleural

128. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta corectă): a. procesul de flebotromboză nu depinde de temperatura ambientalăxb. temperatura crescută a mediului exteriorc. temperatura scăzută a mediului exterior

129. Care dintre următoarele variante reprezintă cea mai frecventă formă de arteriopatie?a. a membrelor superioarexb. a membrelor inferioarec. a trunchiului

130. Între factorii ajutători ai circulaţiei venoase nu se regăseşte:xa. contracţia musculară izometricăb. contracţia musculară ritmicăc. pulsaţia arterelor

131. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

a. durere difuzăxb. durere abdominalăc. durere în membrul inferior

132. Între complicaţiile locale ale tromboflebitelor se regăsesc (alegeţi varianta greşită):a. gangrene venoaseb. embolii pulmonarexc. creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor

133. Între complicaţiile generale ale tromboflebitelor se regăsesc (alegeţi varianta greşită):a. afectarea venei cave inferioareb. afectarea membrului inferior controlateralc. nici o variantă nu este corectă

134. Printre manifestările acute ale procesului de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. durerea provocată de decubitb. durerea provocată la palparec. durerea continuă sau intermitentă

135. Printre sechelele tromboflebitelor se numără (alegeţi varianta greşită):

3

Page 32: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

a. tulburări limfatice şi arterialeb. elefantiazisxc. pirozis

136. Printre sechelele tromboflebitelor se numără (alegeţi varianta greşită):xa. variceleb. emboliile pulmonare şi cerebralec. durerea permanentă în gambă

137. Semnul Homans reprezintă:a. apariţia durerii la presiunea moletuluib. evidenţierea prin palpare a cordonului venosxc. apariţia durerii la flexia piciorului

138. Printre factorii determinanţi ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. factorii arterialib. factorii sanguinic. leziunile parietale vasculare

139. Printre factorii declanşatori ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. administrarea de cortizonice şi ACTHb. medicaţia parenterală prelungităc. traumatisme minore musculare

140. Printre factorii favorizanţi ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):a. fumatul xb. stress-ulc. complicaţiile embolice

141. Trombemboliile apar în mod excepţional la următoarele grupe de vârstă (alegeţi varianta greşită):xa. vârsta a III-ab. copiic. tineri

142. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la flebita membrelor superioare este corectă?a. necesită diagnostic diferenţial cu PSHxb. este foarte rarăc. apare mai frecvent la tineri

143. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la tromboflebită este incorectă?xa. se însoţeşte de durere intensă accentuată de tuseb. se însoţeşte de durere intensă accentuată de pziiţia declivăc. se însoţeşte de durere intensă accentuată de alimentaţie

144. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la flebita membrelor superioare este corectă?a. este extensivăb. este o formă particulară de flebităxc. se citează frecvent forma în basculă

145. Printre formele particulare ale tromboflebitei se numără (alegeţi varianta greşită):a. flebitele obstetricale

3

Page 33: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xb. flebita membrelor superioarec. tromboflebitele bilaterale

146. Alegeţi varianta corectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor esofagiene:a. apariţia şi agravarea unei hernii hiatalexb. afectarea circulaţiei venoase hepaticec. deschiderea comunicantelor porto-cave din teritoriul cav inferior

147. În cadrul complicaţiilor tromboflebitelor, în care dintre cazurile următoare boala are risc vital?a. în cazul afectării regiunii lombareb. în cazul afectării perineuluixc. în cazul flebitelor extensive

148. Alegeţi varianta corectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor hemoroidale:a. apariţia şi agravarea unei hernii hiataleb. afectarea circulaţiei venoase hepaticec. deschiderea comunicantelor porto-cave din teritoriul cav inferior

149. Alegeţi varianta incorectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor membrelor inferioare:xa. afectarea circulaţiei venoase hepaticeb. menţinerea îndelungată a posturii ortostaticec. viteza mai mică de circulaţie a sângelui

150. Sistemul venos profund drenează sângele din teritoriul membrelor inferioare la un debit:xa. lentb. rapidc. nici o variantă nu este corectă

151. Prin sistemul venos profund se drenează un volum de sânge de:a. 95% din debitul venos totalb. 85% din debitul venos totalc. 75% din debitul venos total

152. Ulcerele varicoase sunt complicaţii ale:a. varicelor neglijatexb. tromboflebitelorc. flebitelor extensive

153. Durerea în faza de flebotromboză se atenuează:a. dacă se suprapune durerii sciaticexb. dacă se posturează membrele inferioare antideclivc. la compresia moletului

154. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt favorizate de:xa. utilizarea anticoncepţionalelorb. predispoziţia la producerea leziunilor endoteliale vascularec. consum redus de lichide

155. Obezitatea creşte riscul de apariţie a tromboflebitelor prin: a. modificarea echilibrului fluido-coagulantxb. creşterea presiunii intraabdominale

3

Page 34: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. particularităţile anatomiei vasculare

156. Renina este:a. vehiculată de sângeb. precursor al angiotensinogenuluixc. secretată de celulele juxtaglomerulare

157. Angiotensinogenul este:a. vehiculat de sângeb. cel mai puternic vasoconstrictorxc. polimer al angiotensinei

158. În arteriopatii sunt permise următoarele tratamente fizioterapice, cu excepţia:a. undelor ultrascurteb. aplicatiilor de ultrasunetec. magnetodiaflux

159. Se apreciază că limita inferioară normală a tensiunii arteriale sistolice s-ar situa în jurul valorii de:xa. 100 mmHgb. 90 mmHgc. 60 mmHg

160. Semnele caracteristice electrocardiografice ale anginei pectorale sunt (alegeţi varianta falsă):

a. subdenivelare a segmentului STxb. prezenţa pe traseul ECG a undei Qc. unda T simetrică, negativă

161. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită): xa. prima şi a doua copilărieb. alimentaţia hiperproteică şi hiperlipidică, bogată în colesterolc. anumite extracte biologice

162. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. poliglobuliile primitive sau secundarexb. hipocoagulabilitatea sanguinăc. acumularea periviscerală a ţesutului adipos

163. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. utilizarea anticoncepţionalelor de către pacienţii de sex femininb. dilatarea lumenului venosxc. afecţiunile cardio-pulmonare

164. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):xa. tulburările de apetit – anorexia şi bulimiab. sindroamele mieloproliferativec. ateroscleroza şi diabetul

165. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. neoplasmele viscerale, indiferent de localizareb. infecţiile şi alergiile

3

Page 35: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xc. trombocitopeniile

166. Care sunt localizările tumorilor maligne care se însoţesc mai frecvent de tromboze?xa. ovarianăb. esofagianăc. osoasă

167. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

xa. febră de 39-39,5°Cb. durere accentuată în puseuri c. număr crescut de leucocite

168. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

a. creşteri ale temperaturii localeb. creşterea vitezei de sedimentare a hematiilorxc. complicaţii articulare (hidartroză şi/sau hemartroză) manifestate la nivelul articulaţiilor

mari (şolduri şi umeri)

169. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

xa. accelerări ale frecvenţei cardiaceb. edem cianotic, cartonat la nivelul leziuniic. febră cu valori moderate 38,5-39ºC

170. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

a. trombocitopenie xb. tulburări digestivec. insomnie

171. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?

a. astenie xb. uremiec. anorexie

172. În tromboflebitele membrelor inferioare durerea este resimţită mai frecvent:xa. în gambăb. la nivelul cisternei Pecquet c. la nivel epigastric

173. În faza de flebotromboză, durerea se poate atenua:xa. spontan, după câteva zileb. în urma unor intervenţii chirurgicale la nivel abdominalc. în sarcină

174. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt favorizate de:a. staza gastricăxb. sarcina

3

Page 36: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

c. ambele variante sunt corecte

175. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt în principal favorizate de:a. ciclul menstrualxb. consumul de alcoolc. atonia arborelui vascular

176. Sfincterele precapilare (alegeţi varianta incorectă):a. sunt localizate înaintea capilarelorb. sunt stimulate de modificările pH-uluixc. sunt formate din fibre musculare oblice conglomerate

177. Rolul sfincterelor precapilare este:xa. de a repartiza preferenţial o cantitate limitată de sânge în teritoriile aflate în activitate la

un moment datb. de a detecta acumularea unor cantităţi mari de metaboliţi în ţesuturile aflate în activitatec. niciuna dintre variante nu este corectă

178. Sfincterele precapilare sunt situate:xa. la limita dintre teritoriul arteriolar şi cel capilarb. între teritoriul arterial şi cel arteriolarc. la limita dintre teritoriul capilar şi cel venos

179. Cantitatea totală a sângelui circulant din organismul uman este în medie de:a. patru litrib. 6000 mlxc. ambele variante sunt corecte

180. În condiţii normale, sfincterele precapilare sunt sunt acţionate de (alegeţi varianta incorectă):a. cantitatea de metaboliţi din sângeb. cantitatea de metaboliţi din ţesuturixc. cantitatea de oxigen din ţesuturi

181. Cantitatea de metaboliţi care se acumulează în ţesuturile aflate în activitate determină:a. creşterea pH-ului localxb. scăderea pH-ului localc. nu modifică pH-ul local

182. Acidoza tisulară locală se realizează prin (alegeţi varianta incorectă):a. acumularea de metaboliţi în zonele aflate în activitateb. acumularea de bioxid de carbon şi acid lactic în zonele aflate în activitatexc. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturile aflate în activitate

183. Sfincterele precapilare permit menţinerea irigaţiei (alegeţi varianta eronată): a. în teritoriile aflate în activitateb. în organele indispensabile vieţiixc. nici una dintre variante nu este corectă

184. Organele vitale, a căror circulaţie şi nutriţie trebuie menţinute indiferent de zonele organismului care trebuie irrigate preferenţial sunt:

a. inima, ficatul, creierul

3

Page 37: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. plămânii, creierul rinichiixc. creierul, inima, rinichii

185. Iritarea chemoreceptorilor locali determină (alegeţi varianta eronată):xa. anoxie tisulară localăb. stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic producând vasodilataţie localăc. deschiderea sfincterelor precapilare

186. Care dintre variantele următoare, referitoare la colapsul vascular sunt eronate?a. apare când majoritatea sfincterelor precapilare sunt deschiseb. apare când sistemul nervos vegetativ simpatic este hipertonc. apare când mecanismele de distribuţie a sângelui în teritoriile corporate sunt

nefuncţionale

187. Semnul Homans face parte din tabloul clinic al:a. varicelorxb. tromboflebitelor c. flebotrombozelor

188. Afecţiunile cardio-pulmonare sunt considerate factori favorizanţi ai: a. varicelorb. tromboflebitelorxc. flebotrombozelor

189. Trombogeneza este favorizată prin alterări parietale vasculare şi/sau modificări de coagulabilitate sanguină în:

a. infecţii şi alergiib. afecţiuni cardio-pulmonarexc. poliglobulii primitive şi secundare

190. Afecţiunile cardio-pulmonare sunt considerate factori favorizanţi ai trombozelor venoase, datorită unor modificări pe care le induc (alegeţi varianta corectă):

a. hipercoagulabilitate sanguinăb. poliglobulii secundarexc. ambele variante sunt corecte

Fiziopatologia RESPIRAŢIEI

1. Respiraţia cuprinde câteva etape fundamentale, în număr de:a. 2xb. 3c. 4

2. Respiraţia cuprinde câteva etape fundamentale:xa. alveolo-capilară, circulatorie şi tisularăb. alveolo-capilară şi circulatoriec. alveolo-capilară şi tisulară

3. Hipoxia este:a. insuficienţa în aprovizionarea ţesuturilor cu oxigen

3

Page 38: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. creşterea concentraţiei CO2 în sângexc. scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul alveolar

4. Hipoxia hipoxică este:a. creşterea concentraţiei CO2 în sângexb. scăderea presiunii parţiale a oxigenului in aerul atmosfericc. scăderea presiunii parţiale a CO2 in aerul alveolar

5. Hipoxia hipoxică apare la:a. altitudini peste 800 mb. altitudini peste 1400 mxc. altitudini peste 3000 m

6. Hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigen are:a. 3 formeb. 4 formexc. 2 forme

7. Hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigen are următoarele forme:xa. Hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorieb. Hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorie şi hipoxia histotoxicăc. Hipoxia respiratorie şi hipoxia histotoxică

8. Hipoxia hipoxică este (alegeţi varianta cea mai corectă dintre următoarele variante):a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângexb. determinată de scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi

9. Hipoxia histotoxică este:a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângeb. determinată de scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericxc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi

10. Hipoxia de transport este:xa. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângeb. determinată de scăderea presiunii parţiale de transport a oxigenului în aerul atmosferic

c. hipoxia prin tulburări ale procesului de transport a oxigenului de către ţesuturi

11. Hipoxia respiratorie este:a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângexb. hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigenc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi

12. Hipoxia respiratorie este determinată de:a. tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturixb. scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericc. tulburări ale funcţiei aparatului respirator (toraco-pulmonar)

13. Timpii respiratori (cuprinzând şi pauzele) sunt în număr de:a. 2

3

Page 39: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. 3c. 4

14. Oxigenul molecular este implicat în:a. o serie de reacţii chimice intracelulareb. vehicularea sângelui până la nivel tisularc. transformarea biliverdinei în hem sanguin

15. Oxigenul se deplasează în celule prin proces de:a. difuziuneb. transport activ transmembranarxc. vehiculat de sânge

16. Oxigenul se deplasează către ţesuturi, datorită următorilor factori, mai puţin unul. Care este acesta?a. caracterul membranelor prin care se realizează procesul de difuziuneb. mărimea suprafeţei de difuziunexc. diminuarea cantităţii de hemoglobină

17. Care sunt fenomenele manifeste ale insuficienţei pulmonare?a. hipercapnieb. hipoxemiexc. ambele variante sunt corecte

18. Care sunt rolurile oxigenului la nivel intracelular? Alegeţi varianta corectă dintre următoarele:a. degradarea biliverdineib. degradarea eritropoietineic. degradarea mioglobinei

19. Funcţiile oxigenului la nivel intracelular sunt realizate cu ajutorul:a. diferenţei de presiune parţialăxb. citocromului P450

c. ambele variante sunt corecte

20. Insuficienţa pulmonară poate apărea în:a. hipoventilaţie alveolarăb. afecţiuni care evoluează cu procese de alterare a distribuţiei ventilaţiei şi perfuzieixc. ambele variante sunt corecte

21. În degradarea biliverdinei intervine:a. oxigenul molecularb. eritropoietinac. ambele variante sunt corecte

22. Eficienţa procesului ventilaţiei alveolare rezultă din:xa. buna funcţionare a fiecărui acin pulmonarb. dificultăţile de dinamică bronşicăc. tulburarea procesului de distribuţie a aerului în ariile pulmonare

24. Tulburările utilizării mitocondriale a oxigenului pentru reacţiile oxidative de sinteză a ATP-ului sunt însoţite de:

a. creşterea rapidă a eritropoetinei în urină

3

Page 40: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. creşterea rapidă a eritropoetinei în sângexc. ambele variante sunt corecte

25. Insuficienţa de oxigen prin tulburări ale transportului de gaze în sânge (hipoxia de transport), poate fi cauzată de (alegeţi varianta greşită):

a. diminuarea cantităţii de hemoglobinăb. conţinutul în O2 al sângeluixc. distribuţia regională a debitului sanguin

26. Scăderea presiunii parţiale a O2 din aerul atmosferic se realizează prin:a. hipoxie histotoxicăxb. înlocuirea parţială a O2 cu un alt gazc. tulburarea funcţiei aparatului toraco-pulmonar

27. Insuficienţa pulmonară reprezintă:xa. Hipoxia respiratorieb. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-pulmonarăc. perfuzia sanguină pulmonară în condiţii patologice

28. În condiţii normale există o contaminare venoasă a sângelui arterial în proporţie de:a. 2.5%b. 98%c. 1-2%

29. Scăderea presiunii parţiale a O2 în aerul alveolar poate fi consecinţa (selectaţi varianta incorectă):a. leziunilor sau alterărilor funcţionale ale centrilor nervoşi care coordonează respiraţiaxb. creşterii presiunii parţiale a bioxidului de carbon alveolarc. intoxicaţiei cu barbiturice şi opiacee

30. Printre reacţiile compensatorii, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului, nu se numără:a. redistribuirea sângelui în diferite teritorii în favoarea ţesutului nervos, miocardic, renalxb. hipoventilaţia alveolarăc. poliglobulia

31. Printre mecanismele fiziopatologice ale BPOC se numără: a. hipertrofia mucoasei bronşiceb. îngroşarea pereţilor bronşici datorită edemului inflamator al mucoaseixc. ambele variante sunt corecte

32. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:a. hiperinflaţia stabilă a spaţiilor aerieneb. procese ireversibile de distrucţie şi/sau atrofie a pereţilor alveolarixc. ambele variante sunt corecte

33. Obstrucţia bronşică în astm este provocată de contactul organismului cu:a. substanţe farmacologiceb. agenţi fizici (frigul, căldura, umezeala, ceaţa)xc. ambele variante sunt corecte

34. Aportul de O2 la celule condiţionează: a. eliberarea O2 la ţesuturi

4

Page 41: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

b. cantitatea şi calitatea hemoglobinei din sângele arterialxc. debitul cardiac

35. Cantitatea de oxigen care difuzează la nivel tisular este dependentă de: a. transformarea oxidativă a acizilor graşixb. caracterul membranelor prin care se face difuziuneac. biosinteza pigmenţilor globinici

36. Oxigenul molecular este implicat în (selectaţi varianta incorectă):a. transformarea oxidativă a drogurilorb. transformarea oxidativă a hidrocarburilor policiclicexc. transformarea oxidativă a proteinelor structurale

37. Oxigenul molecular este implicat în (selectaţi varianta incorectă):a. producerea enzimei citocrom P450

xb. biosinteza pigmenţilorc. producerea de energie la nivel celular

38. Oxigenul molecular nu este implicat direct în:a. reacţiile oxidative de sinteză a ATP-uluixb. creşterea rapidă în sânge a eritropoetineic. transformarea oxidativă a acizilor graşi

39. Oxigenul se deplasează către ţesuturi, datorită următorilor factori, mai puţin unul. Care este acesta?xa. concentraţia ionilor de Ca++ la nivel tisular b. caracterul membranelor prin care se face difuziuneac. diferenţa de presiune parţială

40. Procesul ventilator este afectat în sindroame care determină (selectaţi varianta incorectă):xa. suferinţe ale pereţilor arteriolarib. spasmul musculaturii bronşice intrinsecic. paralizia muşchilor respiratori

41. Care dintre următoarele afecţiuni determină o diminuare localizată a ventilaţiei (selectaţi varianta incorectă):

xa. paralizia muşchilor respiratorib. bronşiolitelec. pahipleuritele

42. Care dintre următoarele afecţiuni determină o diminuare localizată a ventilaţiei (selectaţi varianta incorectă):

a. pahipleuritelexb. bronhopneumoniilec. supuraţiile pulmonare

43. Printre reacţiile compensatorii extrapulmonare, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului se numără:

a. creşterea presiunii intraabdominalexb. creşterea forţei de contracţie a miocarduluic. creşterea contaminării venoase intrapulmonare

4

Page 42: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

44. Printre reacţiile compensatorii, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului, nu se numără:xa. hipoventilaţia alveolarăb. creşterea vitezei de circulaţiec. devierea la stânga a curbei de disociere a oxihemoglobinei

45. În emfizemul pulmonar se produce (alegeţi varianta corectă):xa. hiperinflaţia stabilă a spaţiilor aeriene situate distal de bronşiola terminalăb. hiperinflaţia instabilă a spaţiilor aeriene situate distal de bronşiola terminalăc. hiperinflatia stabilă a spaţiilor aeriene situate proximal de bronşiola terminală

46. În emfizemul pulmonar creşte rezistenţa la fluxul respirator (alegeţi varianta incorectă):xa. din cauza bronşiolitei croniceb. dacă se asociază şi complicaţii supurativec. în special în faza expiratorie

47. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase sunt neuniform distribuite şi afectează în special:

a. ţesutul fibros pulmonarb. ţesutul interstiţial pulmonarxc. ţesutul elastic pulmonar

48. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase au ca urmare (alegeţi varianta incorectă):a. tulburări de distribuţie ale ventilaţieixb. alterarea raportului ventilaţie/perfuziec. reducerea treptată, cu peste 1/3 a patului capilar pulmonar

49. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase au drept consecinţă (alegeţi varianta corectă):xa. instalarea hipertensiunii în mica circulaţieb. instalarea hipertensiunii în circulaţia sistemicăc. instalarea hipertensiunii în circulaţia intracraniană

50. În emfizemul pulmonar printre consecinţele reducerii treptate a patului capilar pulmonar nu se numără:

xa. reduerea diametrelor cutiei toracieb. reducerea timpului de contact al sângelui capilar cu aerul alveolarc. instalarea hipertensiunii în sistemul arterial pulmonar

51. La realizarea ventilaţiei pulmonare participă:a. perfuzia sanguină pulmonarăxb. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-capilarăc. sistemul musculo-artro-scheletic toracal

52. Ventilaţia alveolară este produsul interacţiunii între (alegeţi varianta incorectă): a. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-capilarăxb. sistemul musculo-artro-scheletic toracalc. parenchimul elastic pulmonar

53. Insuficienţa pulmonară poate apărea în următoarele afecţiuni pumonare (alegeţi varianta incorectă):a. emfizemul pulmonarxb. paralizia de nerv frenicc. astmul bronşic

4

Page 43: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

54. Insuficienţa pulmonară se mai numeşte:a. hipoxie histotoxicăxb. hipoxie respiratoriec. ambele variante sunt greşite

55. Insuficienţa pulmonară se mai numeşte:a. hipoxie hipoxicăb. hipoxie respiratoriexc. ambele variante sunt corecte

56. Adaptarea la altitudine se realizează prin:a. creşterea forţei de contracţie a miocarduluixb. creşterea debitului cardiacc. ambele variante sunt corecte

57. Adaptarea la altitudine se realizează prin (alegeţi varianta incorectă):a. creşterea numărului de mitocondrii la nivel celular şi tisularxb. scăderea concentraţiilor de citocromoxidază şi mioglobinăc. poliglobulie

58. Dacă presiunea parţială a oxigenului în aerul inspirat scade (alegeţi varianta incorectă):a. capacitatea de adaptare a organismului este depăşităb. se instalează tulburări ale sistemului nervosxc. ambele variante sunt greşite

59. În mod compensator în insuficienţa pulmonară pot intra în acţiune (alegeţi varianta incorectă):xa. devierea la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobineib. redistribuirea sângelui în diferite teritorii în favoarea ţesutului nervos, miocardic, renalc. creşterea capacităţii de extracţie a oxigenului la nivelul ţesuturilor utilizatoare

60. Schimburile de gaze între celule şi mediul interstiţial definesc:a. respiraţia externăxb. respiraţia internăc. nici una dintre variante nu este corectă

61. Schimburile de gaze respiratorii dintre organism şi mediu (aportul de oxigen şi îndepărtarea bioxidului de carbon) reprezintă:

xa. respiraţia externăb. respiraţia internăc. nici una dintre variante nu este corectă

62. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de utilizare a gazelor ?a. etapa alveolo-capilarăb. etapa circulatoriexc. etapa tisulară

63. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de aport a gazelor ?xa. etapa alveolo-capilarăb. etapa circulatoriec. etapa tisulară

4

Page 44: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

64. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de transport a gazelor ?a. etapa alveolo-capilarăxb. etapa circulatoriec. etapa tisulară

65. În inspir musculatura respiratorie trebuie să învingă, prin contracţie: xa. reculul elastic al parenchimului pulmonarb. forţa gravitaţionalăc. ambele variante sunt corecte

66. În inspir musculatura respiratorie trebuie să învingă, prin contracţie:a. forţa gravitaţionalăb. rezistenţéle la deplisarea pereţílor alveolari de la nivelul atelectaziilor de rezervăxc. nici una dintre variante nu este corectă

67. Alterarea distribuţiei proceselor de ventilaţie (V) şi perfuzie (P) cu modificarea raportului dintre aceşti parametri (V/P) afectează:

a. hipoventilaţia alveolarăxb. homeostazia gazelor respiratoriic. difuziunea gazelor prin membrana alveolo-capilară

68. Alterarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară are ca urmare:a. hipoxia de transportb. hipoventilaţia alveolarăxc. creşterea contaminării venoase intrapulmonare

69. Hipoventilaţia alveolară se întâlneşte în:a. leziunile cerebrale din cursul trombozelorb. intoxicaţia cu barbiturice şi opiaceexc. ambele variante sunt corecte

70. Apariţia fenomenelor de insuficienţă respiratorie la solicitări mari (eforturi) poartă numele de: xa. insuficienţa pulmonară latentăb. insuficienţa pulmonară manifestăc. nici una dintre variante nu este corectă

71. Apariţia fenomenelor de insuficienţă respiratorie în repaus poartă numele de:a. insuficienţa pulmonară latentăxb. insuficienţa pulmonară manifestăc. ambele variante sunt corecte

72. O distribuţie cât mai uniformă a aerului inspirat în unităţile funcţionale pulmonare, cu un raport adecvat între ventilaţie şi perfuzie (V/P sau VA/QcP) condiţionează:

a. activitatea corectă a coastelor, care pornesc din poziţie fiziologică în cursa inspiratoriexb. adaptarea schimbului gazos aveolo-capilar la nevoile metabolice ale organismului în

repaus sau în activitatec. un consum de oxigen mai mic al muşcilor inspiratori accesori

73. Procesul de perfuzie (irigarea cu sânge funcţional a teritoriilor pulmonare) diminuă sau devine neuniform în (alegeţi varianta incorectă):

4

Page 45: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

a. panarteritexb. pahipleuritelec. embolii pulmonare

74. Valoarea normală a raportului ventilaţie/perfuzie este de:xa. 0,8b. 1c. 1,2

75. Cantitatea de oxigen care difuzează prin membrana alveolo-capilară depinde de următorii factori:a. presiunea parţială a oxigenului alveolarb. presiunea parţială a oxigenului în capilarul pulmonarxc. ambele variante sunt corecte

76. În disfuncţiile ventilatorii obstructive se înregistrează scăderi importante ale (alegeţi varianta incorectă):

xa. capacităţii vitaleb. VEMSc. debitului ventilator maxim

77. Dioxidul de carbon are o capacitate de difuziune:a. de zece ori mai mică decât aoxigenuluixb. de douăzeci de ori mai mare decât a oxigenuluic. egală cu a oxigenului

78. În pneumotorax se instalează o disfuncţie ventilatorie:a. de tip obstructivxb. de tip restrictivc. de tip mixt

79. În pneumotorax disfuncţia depinde de: xa. capacitatea de compensare a plămânului sănătosb. modul de afectare a mediastinuluic. ambele variante sunt corecte

80. Balansul mediastinal poate apărea în:a. pneumotoraxxb. volet costal mobilc. ambele variante sunt corecte

81. Emfizemul pulmonar neobstructiv se caracterizează prin (alegeţi varianta corectă):xa. modificări morfofuncţionale de amplitudine mult mai mică decât forma obstructivăb. modificări morfofuncţionale de amplitudine mult mai mare decât forma obstructivăc. modificări morfofuncţionale de alte tipuri decât forma obstructivă

82. Emfizemul pulmonar neobstructiv se caracterizează prin:

a. distensii şi atrofii ale parenchimului pulmonarxb. absenţa sau amploarea mică sau moderată a leziunilor morfologicec. obstrucţii localizate la nivel bronşiolar

83. Emfizemul pulmonar neobstructiv se poate datora următoarelor cauze (alegeţi varianta incorectă):

4

Page 46: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

a. acţiunii substanţelor iritante şi pulberilor atmosferice cu rol antigenic specificxb. fibrozei ţesutului interstiţialc. distorsionării căilor aeriene distale

84. Care dintre următorii agenţi etiologici nu au rol în declanşarea spasmului bronşic care caracterizează astmul?

a. amestecuri anorganiceb. atmosfera recexc. acumularea de mucus

85. Bronhopneumopatia obstructivă cronică nu se caracterizează prin:a. evoluţie progresivăxb. capacitate de compensare a deficitului funcţional, de către zonele pulmonare

netransformate fibrosc. coexistenţa manifestărilor de bronşită cronică şi emfizem pulmonar

86. Acumularea de secreţii bronşice în exces în căile aeriene reprezintă un fenomen caracteristic:

xa. bronhopneumopatiei obstructive croniceb. bronşitei cronicec. ambele variante sunt corecte

87. Presiunea în alveolele pulmonare cu canale stenozate, care îngreunează expirul determină: a. acumularea excesivă de aer în aceste alveoleb. relaxarea ţesutului elastic pulmonar datorită expunerii sale continue la o presiune de

distensie mai mare dcât cea normalăxc. ambele variante sunt corecte

88. Pneumotoraxul secundar se poate produce: a. pe plămân cu leziuni preexistenteb. după un traumatism soldat cu fracturi costale cominutivexc. ambele variante sunt corecte

89. Adaptarea schimbului gazos aveolo-capilar la nevoile metabolice ale organismului este realizată prin (alegeţi varianta incorectă):

a. asigurarea unui raport adecvat între ventilaţie şi perfuziexb. o distribuţie cât mai uniformă a aerului inspirat în unităţile funcţionale pulmonarec. nici o variantă nu este corectă

90. Buna funcţionare a fiecărui acin pulmonar, cu un raport adecvat între ventilaţia alveolară şi perfuzia cu sânge a capilarelor perialveolare asigură:

a. rezistenţa crescută a organismului la infecţiixb. eficienţa procesului ventilaţiei alveolarec. răspuns imunologic adecvat, la contactul mucoaselor respiratorii cu alergeni anorganici

91. Ocluzia fiziologică a unor unităţi ventilatorii terminale, care determină scoaterea lor temporară din funcţie în condiţii de repaus poartă numele de:

a. colabări compensatoriixb. atelectazii de rezervăc. pneumotorax iatrogen

92. La nivelul hemangioamelor intrapulmonare se pot forma:

4

Page 47: Intrebari Fiziopatologie Rezolvate

xa. şunturi arterio-venoase, cu scurt-circuitarea teritoriului capilarb. fibroze pulmonare care micşorează neuniform suprafaţa de schimburi gazoasec. endarterite sau panarterite care produc stenozarea vaselor de calibru mic perialveolare

93. Tumorile, chisturile, sau procesele fibrozante, care se dezvoltă la nivelul parenchimului pulmonar, pot determina reducerea teritoriului arteriolo-capilar şi alterarea consecutivă a procesului de perfuzie, prin:

a. compresiune sau retracţie a structurilor pulmonareb. înlocuire de spaţiuxc. ambele variante sunt corecte

94. În cazul formării atelectaziilor de rezervă, la nivelul parenchimului pulmonar interesat se întâleşte una din următoarele situaţii:

xa. unităţi ventilatorii teminale perfuzate dar neventilateb. unităţi ventilatorii teminale ventilate dar neperfuzatec. unităţi ventilatorii teminale neventilate şi neperfuzate

95. Indiferent de mecanism, în insuficienţa pulmonară prin alterarea distribuţiei ventilaţiei şi perfuziei alveolare, hipoventilaţia nu scade saturaţia în oxigen a sângelui sub:

a. 85 %xb. 90 %c. 95 %

96. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la raportul ventilaţie / perfuzie nu este corectă?xa. când procesul ventilator nu este uniform, în zonele ventilate capilarele sunt supuse unui

proces compensator de hiperventilaţieb. în zonele hipoventilate saturaţia în O2 este mai mică decât normalc. nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă

97. Insuficienţa pulmonară prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară:a. se întâlneşte frecvent în formă purăxb. se întâlneşte frecvent în asociere cu tulburări ventilatorii şi tulburări de distribuţie a

aeruluic. nici una dintre variante nu este corectă

98. Insuficienţa pulmonară prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară:xa. nu stânjeneşte ventilaţiab. nu stânjeneşte perfuziac. ambele variante sunt corecte

99. Blocul alveolo-capilar poate apărea în:a. fibroze interstiţiale difuze primitive b. fibroze interstiţiale difuze secundarexc. ambele variante sunt corecte

100. Valoarea minimă necesară egalizării presiunilor parţiale ae gazelor respiratorii pe ambele părţi ale membranei alveolo-capilare este de:

a. 0,35”b. 0,45”c. 0,75”

4


Recommended