Somnul si Somnul si viselevisele

CuprinsCuprinsSomnul- definitiiFazele somnuluiAbordarea biologicaTulburari de somnImportanta somnuluiVisul- definitiiIstoricul viselorVise lucideAncorarea in realitate

SOMNULSOMNULDEFINITII STIINTIFICE

Somnul este o stare comportamentala a libertatii perceptuale cu indisponibilitate pentru mediul inconjurator, acompaniata de modificari electroencefalografice caracteristice,avand un potential rapid, reversibil spre starea vigila.

(http://www.semnificatiaviselor.ro/buz.php?id=63)

Somnul reprezinta o stare fiziologica, periodica si reversibila, caracterizata prin inactivitate somatica, suprimarea relativa si temporara a constientei, insotita de o abolire mai mult sau mai putin importanta a sensibilitatii si incetinire a functiilor vegetative: ritm respirator, cardiac, scaderea temperaturii corporale cu aprox. 0,5 ˚C, diminuarea functiilor secretorii (exceptand rinichiul) si relaxare musculara.

(http://www.slideshare.net/1Leu/tulburari-ale-somnului)

DEFINITIE PROPRIEDEFINITIE PROPRIE

Somnul este o stare de repaus

fizic in care intalnim o vasta activitate neurala.

 

Fazele somnului Fazele somnului

Electroencefalograma(EEG)= inregistrarea grafica a schimbarilor electrice sau a undelor cerebrale

- masoara fluctuatiile rapide ale potentialului electric mediu al miilor de neuroni de pe suprafata cortexului

Interactiuni neurale intre talamus si cortex=> aparitie grafoelemente

4 ritmuri ale scoartei cerebrale: alfa(specifice starii de veghe)beta(caracteristic starilor de excitatie)tetadelta(expresii ale starii de somn

profund)

Starea de veghe - EEG desincronizat

Ritm teta - arii legate de memoria episodica

Ritm alfa, beta – ariile memoriilor senzoriale

Ritm delta - cel mai adanc somn

Stadiul 1- este o faza de somn usor, cu unde din banda teta, a caror frecventa scade pe masura ce somnul devine profund.

Stadiul 2- faza somnului de profunzime medie ,caracterizata si prin

aparitia complexului k(un accident electric ca raspuns la un anumit stimul senzorial).

Stadiile 3 si 4 - faze de somn profund, caracterizate prin unde cade devin din ce in ce mai lente.

Aceste stadii ale somnului desprinse de Loomis si colaboratorii sai inca din 1937 sunt intalnite doar in timpul somnului lent(NON-REM).

2 faze ale somnului:

Somn lent/ profund/ NON-REM (80%)Somn rapid/ paradoxal/ REM (20%) REM si NON-REM se succed in cursul unor cicluri de 90-120 minute, care survin de 4 sau de 5 ori in timpul noptii.

NON-REM predomina la inceputul noptii, iar REM la sfarsitul noptii.

NON-REMNON-REM

REMREM

Somnul lent(NREM) – rol:reparatorodihnitorfortifiiant pentru organism si doar

partial pentru creiercontribuie la formarea memoriei

de lunga durata

Somnul lent este important pentru aparitia somnului rapid.

Somnul rapid faciliteaza memorarea acelui material care dispune de o incarcatura afectiva.

Privarea de somnul profund dupa cateva zile determina:

aparitia anxietatii si a iritabilitatii tulburari ale atentiei lipsa de coordonare motorie

Ritmurile circadiene (Ceasul Ritmurile circadiene (Ceasul biologic)biologic)

Circadian = aproximativ o ziCiclul veghe-somn -> legat de

temperatura corpuluiIn hipotalamus,glanda pineala(epifiza): controleaza secretia de

melatonina => somnolenta/ trezireSomnul- dezactivare recuperatorie a

SNC Ceas intern cand NU suntem expusi la

stimuli = 25 ore

John Everett Millais – The somnambulist

Tulburari de somnTulburari de somnSomnambulismApneeNacrolepsieTulburari ale ritmului circadian

◦Dereglare cauzata de fusul orar◦Sindromul fazei de somn intarziate◦Sindromul fazei de somn inaintate◦Sindromul non 24◦Modelul neregulat de adormire trezire◦Schimbul de noapte

SomnambulismulSomnambulismulSomnambulismul este o tulburare de

somn din familia parasomniilor. Persoanele

somnambule realizeaza in timpul somnului activitati cotidiene: privesc fix persoane sau obiectese plimbafug agitategatesc sau consuma alimenterostesc lucruri fara senspot comite omucid

Stiati ca…Stiati ca…

Faptul ca nu putem trezi somnambulii

pentru le.am putea produce un infarct,

un soc, o disfunctie a creierului, este un

mit.

Persoanele care merg in somn au de obicei ochii deschisi, si isi tin bratele intinse inainte asa cum vedem in

media.

Somnambulismul apare mai des la copii,

acestia petrecand mai mult timp in stagiile 3

si 4 N REM

CauzeCauzeFactori de mediu

Cauze genetice: o gena situata pe locusul

20q12-q13.12 este responsabila pentru

aparitia somnmbulismului.

Cauze fiziologice

Conditii medicale

TratamentTratamentSpecialistul nu trebuie consultat decat daca

frecventa episoadelor de somnambulism este mare

iar persoana afectata se pune in pericol pe sine si pe

cei din jur.

De obicei eliminarea anumitor cauze ale somnambulismului, precum stresul, duce la

disparitia acestei tulburari.

Rar sunt prescrise medicamente, de obicei fiind

recomandate masuri de precautie.

ImportanImportantta somnuluia somnului

In timpul zilei creierul aduna multe informatii, iar stocarea acestor informatii se face în timpul somnului.

Studiul: 8 ore de somn pe noapte asigura o conditie fizica si psihica ridicata.

Somnul important pentru aspectul fizic, productia de colagen.

Somnul din timpul zilei ofera beneficii (studiul din Grecia).

CuriozitCuriozitatatii 1964, Randy Gardner a reusit să

stea treaz timp de 11 zile -record mondial.

Primul an din viata copilul le fură părintilor 400-750 de ore de somn.

100000 de accidente care au loc în SUA sunt cauzate de soferii care atipesc la volan.

De-a lungul vietii o persoană îsi petrece 6 ani visand.

Nevazatorii viseaza si ei.

VISEVISEDEFINITII STIINTIFICE

Visarea este o stare modificata de constiinta in care se construiesc povesti in imagini pe baza amintirilor si preocuparilor prezente sau a fanteziilor si imaginilor.(Introducere in Psihologie, editia a IV-a, Editura Tehnica, Bucuresti 2005, pag 293)

Sigmund Freud : Visele ofera “calea regala catre cunoasterea activitatilor inconstiente ale mintii”.

(Sursa: Introducere in Psihologie, editia a IV-a, Editura Tehnica, Bucuresti 2005, pag 295)

DEFINITIE PROPRIEDEFINITIE PROPRIE

Visele reprezinta imagini repetitive cu caracter scenic si simbolic.

Istoricul viselorIstoricul viselor

Cartea visurilor 1300 in. Hr.

Zeul TutuZeul Tutu•Zeul protector la viselor

•Ii proteja pe oameni de demonii si chiar de zeii care doreau sa le faca rau in somn

•Are la picioare sagetile zeitei distrugerii si furiei Sheket

Mumia lui Artemidorus si editia din 1546 a aperei sale “Oneirocritica”

HipocrateHipocrate

Flososeste visul ca metoda de diagnosticare

“ Scopul viselor este acela de a ne permite sa ne satisfacem in fantezie nevoile instinctuale pe care societatea le considera inacceptabile”

Sigmun Freud

Vis lucidVis lucid=vis in care persoana care viseaza

este constienta ca viseaza si ca visul se afla in desfasurare

MetodeI Vis lucid initiat in vis

1)Jurnal de vise2) Testarea critica a starii de

constiinta-Visez?

3) Motivatia+autosugestieII Vis lucid initiat in starea de veghe

Psihanaliza si viselePsihanaliza si visele

Analiza viselor este una din tehnicile terapiei psihanalitice.

Prin analiza viselor se incearca descoperirea bazelor subconstiente ale problemelor actuale.

Visele ofera “calea regala catre cunoasterea activitatilor inconstiente ale mintii”. (Sigmund Freud, The Interpretation of Dreams - 1900)

Visul stabileste legatura dintre dorinte, nevoi si idei refulate considerate inacceptabile.

Visele ne protejeaza de vinovatia sau anxietatea care ar aparea in starea de constienta

“Travaliul visului” codifica materialul inconstient.

Exista exceptii cand travaliul esueaza, iar visatorul se trezeste.

Analiza viselor consta in a vorbi despre visele proprii si de a face apoi asociatii libere.

In baza analizei analistul si clientul incearca sa descopere sensul visului.

Ancorarea in realitateAncorarea in realitate somnul este esential pentru

dezvoltarea memoriei(http://fora.tv/2009/08/11/Matt_Walker_Secrets_of_the_Sleeping_Brain)

calitatea somnului este influentata de sex, varsta si procesele cognitive(sleep and dreams - Professor Gary L. Wenk, Ph. D., psychologytoday.com)

oxitocina, un posibil raspuns la tratarea tulburarilor de somn(Patrick McNamara, Professor de neurologie laFac. de Medicina a Univ. Boston, psychologytoday.com)

somn si meditatie(Elmer and Alice Green – Menninger Foundation, 1977)

(Rewire your brain for love, Marsha Lucas PhD, 2011)

“mindfulness meditation + latest neuroscience = better relationships”

FreudFreud

1. Un pacient a visat ca fratele lui se afla intr-o lada

• Lada – dulap ( Schrank in germana)• Fratele lui se limiteaza ( schrankt sich ein in

germana)

2. O doamna viseaza ca ‘ Bunul Dumnezeu poarta un coif de hartie pe cap’• Pedeapsa din copilarie – CAUZA• Ea vede tot chiar daca este impiedicata -

INTERPRETAREA

Alfred MauryAlfred Maury

Factori externi importanti: • Dieta• Schimbari de mediu

Stimul: gadilat cu o pana pe buze si nariVis: pielea se despica, se sfasia

Stimul: metal incins Vis: hotii ii pun picioarele in foc ca sa il

determine sa spuna locatia banilor

Stimul: o esentaVis: o parfumerie la care fusese intr-o

excursie

“Oricine poate evada in somn, atunci cand visam suntem genii; in vis macelarul si poetul sunt egali”

~Emil Cioran~

Bibliografie Bibliografie Atkinson pag. 286Larousse pag. 1153-1156Mielu Zlate- “Introducere in Psihologie”Arborele lumii, Editura Enciclopedia Marshall Cavendish, capitolul “Corpul omenesc”Sigmund Freud “Prelegeri de introducere in psihanaliza”James R. Lewis, Evelyn Dorothy Oliver “The dream encyclopedia”www.wikipedia.orgwww.britannica.comwww.youtube.comwww.csun.edu

BibliografieBibliografiewww.interpretare-vise.rowww.dreammoods.comwww.medterms.comwww.helpguide.orghttp://health.howstuffworks.comhttp://referat.clopotel.ro www.sfatulmedicului.rohttp://www.cdtbabes.ro/articole/sforait_sindromul_de_apnee_in_somn.phphttp://www.ninds.nih.gov/disorders/sleep_apnea/sleep_apnea.htmhttp://www.healthieryou.com/sleep.htmlwww.OMIM.orgwww2.ucsc.edu/Library/domhoff_2010a.html

Realizat de:Realizat de:Dumitru BeatriceEnache RoxanaEnciu EmiliaErdei CristinaFarcas FlaviaFilip IuliaFilipan MihaelaFlorescu AndaFretian AlexaGavrila Mihaela