Post on 17-Jul-2016
description
transcript
1
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
A REPUBLICII MOLDOVA
Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 796.012:373.5+796
MARINESCU SUSANA
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
EXTRACURRICULARE (BASCHET) ASUPRA DEZVOLTĂRII
CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN TREAPTA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GIMNAZIAL
SPECIALITATEA: 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice,
antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare
TEZA DE DOCTOR ÎN PEDAGOGIE
Conducător ştiinţific: ROTARU ANDREI,
Doctor în pedagogie,
Conferenţiar universitar
Autorul: MARINESCU SUSANA
CHIŞINĂU, 2014
3
CUPRINS
ADNOTARE 5
LISTA ABREVIERILOR 8
INTRODUCERE 9
1. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE PRIVIND EDUCAȚIA FIZICĂ
ŞCOLARĂ ŞI CONTRIBUŢIA ACESTEIA LA FORMAREA PERSONALITĂŢII
ELEVULUI 16
1.1.Cadrul conceptual al procesului instructiv de educaţie fizică organizat în învăţămîntul
gimnazial 16
1.2. Caracterul formativ al conţinuturilor de educaţie fizică utilizate în activităţile motrice
ale elevilor la treapta învăţământului gimnazial 27
1.3. Analiza conţinutului, mijloacelor şi structurii activităţilor extracurriculare practicate
în programul de învățământ școlar 30
1.4. Particularităţile de vârstă ale elevilor la treapta gimnazială 35
1.5.Accepţiuni şi opţiuni privind predarea educaţiei fizice extracurriculare în clasele V-VIII 43
1.6.Concluzii la capitolul 1 47
2. PARTICULARITĂŢILE ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE - BASCHET ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA
DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN
GIMNAZIU 49
2.1. Metodele de cercetare 49
2.2. Organizarea și desfășurarea cercetării 56
2.3. Analiza opiniilor specialiştilor privind dirijarea activităților sportive extracurriculare 58
2.4. Interpretarea opțiunilor elevilor privind practicarea activităților extracurriculare de tip
sportiv 65
2.5. Determinarea nivelului dezvoltării motrice a elevilor din clasele gimnaziale 72
2.6. Repere metodologice de elaborare a programei experimentale extracurriculare de
educație fizică la baschet 80
2.7. Concluzii la capitolul 2 85
4
3. ESTIMAREA IMPACTULUI ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE CU
CONŢINUT DE BASCHET ASUPRA SPORIRII PREGĂTIRII MOTRICE ŞI
TEHNICE A ELEVILOR LA TREAPTA GIMNAZIALĂ 87
3.1. Evaluarea programei experimentale privind orientarea predării baschetului în
cercurile sportive la elevii din clasele gimnaziale 87
3.2. Analiza indicilor dezvoltării motrice a elevilor cuprinși în experimentul pedagogic 90
3.3. Dinamica pregătirii tehnice a elevilor din grupele experimentale 117
3.4. Concluzii la capitolul 3 123
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI 124
BIBLIOGRAFIE 127
ANEXE 140
Anexa 1. Chestionar anchetă, profesori, elevi 141
Anexa 2. Tabelele generalizatoare cu rezultate înregistrate pentru probele de motricitate
generală - experimentul constatativ din clasele a V-a - a VIII-a 144
Anexa 3. Tabel generalizator privind evoluția indicilor de motricitate specifică jocului
sportiv 146
Anexa 4. Generalizator. Indicatorii performanței tehnice a grupelor cuprinse în
experiment la cele două testări 151
Anexa 5. Programa experimentală cu conținut de baschet aplicată în grupele
experimentale 153
Anexa 6. Model de planificare calendaristică sem. I. 159
Anexa 7. Exerciţii folosite în programa extracurriculară 168
Anexa 8. Proiecte didactice pentru activități extracurriculare baschet 178
Anexa 9. Acte de implementare a rezultatelor științifice în practică 192
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 197
CV-UL AUTORULUI 198
5
ADNOTARE
Marinescu Susana: Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet)
asupra dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial, teză de
doctor în pedagogie, Chişinǎu, 2014.
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandǎri, bibliografie
224 surse, 9 anexe, 139 pagini text de bază, 37 figuri, 10 tabele.
Rezultatele cercetării sunt publicate în 18 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte cheie: elevi de gimnaziu, curricula de educație fizică, timp liber, activități
extracurriculare, baschet, capacitate motrice, deprinderi motrice.
Domeniul de studiu: pedagogia.
Scopul cercetării: determinarea conţinutului activităţilor sportive extracurriculare şi
estimarea impactului acestora asupra dezvoltării capacităţii motrice a elevilor la treapta
gimnazială.
Obiectivele lucrării: determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra
dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor; aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii
tehnice a elevilor; elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice pentru dezvoltarea
capacității motrice generale şi tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet;
argumentarea teoretică şi experimentală și verificarea eficienţei activităţilor extracurriculare
desfășurate în procesul instructiv-educativ.
Noutatea şi originalitatea științifică: constă în abordarea didactică a activităților
extracurriculare de tip sportiv, elaborarea și aplicarea în practica de instruire a unui model de
programă specifică, care să determine un impact pozitiv asupra dezvoltării capacității motrice.
Problema științifică importantă soluționată în cercetare vizează realizarea formelor de
organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică extracurriculare ca
modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce presupun creşterea
capacităţii motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice
cu caracter utilitar-aplicativ.
Semnificaţia teoretică a lucrării: Analiza şi sintetizarea conţinuturilor teoretice cu
tematica pedagogică care reflectă realitatea complexă a activităţilor motrice ce se constituie într-
un material specific jocului de baschet ca model de implementare în procesul dezvoltării
calităţilor motrice, în care, se cuvine, să subliniem că ele ocupă locul central în procesul de
formare a viitorilor sportivi.
Valoarea aplicativă a lucrării: Conţinutul programei experimentale are o largă
implementare în domeniul educaţiei fizice punînd la dispoziţia şcolilor un complex de activităţi
de reală eficienţă care va facilita învăţarea fiecărei deprinderi motrice specifice jocului de
baschet, precum şi dezvoltarea calităţilor motrice ţinând seama de locul şi valoarea lor
ponderabilă în practicarea baschetului şcolar.
Implementarea rezultatelor științifice: constă în eficientizarea procesului de instruire şi
pregătire a elevilor cuprinşi în activităţile sportive extracurriculare-baschet din Şcoala”Coresi” şi
unităţi şcolare din municipiul Târgovişte, care au derulat activităţi extracurriculare .
6
АННОТАЦИЯ
Маринеску Сусанна: Влияние внеклассного физического воспитания (баскетбол)
на развитие двигательных способностей у учащихся гимназического цикла, диссертация
на соискание ученой степени доктора педагогических наук, Кишинэу, 2014.
Структура диссертации: введение, 3 главы, общие выводы и рекомендации,
библиография 224 источника, 9 приложений, 139 страниц основного текста, 37 рисунков,
10 таблиц. Результаты исследования опубликованы в 18-ти научных работах.
Ключевые слова: гимназисты, куррикулум физического воспитания, свободное
время, внешкольные занятия, баскетбол, двигательные способности, двигательные
навыки.
Область исследования: педагогика.
Цель работы: определение содержания внешкольных занятий спортом и их влияния
на развитие двигательных способностей у учащихся средней школы. Задачи работы:
определить влияние внеклассных занятий на развитие двигательных способностей детей;
оценить уровень физического развития и технической подготовленности учащихся;
разработать систему средств для развития двигательных качеств и обучения техническим
элементам баскетбола в рамках внеклассных занятий; экспериментально обосновать
эффективность внеклассных занятий, осуществляемых в учебно-образовательном
процессе.
Новизна и научная оригинальность: состоит в дидактическом обосновании
внеклассных занятий спортом в разработке и внедрении в учебный процесс модели
специфической программы, положительно влияющей на развитие двигательных
способностей.
Актуальная научная проблема в исследовании: отражена во внедрении в
процессе физического воспитания внеклассных форм занятий видами спорта, как
прикладной модели, способствующей развитию двигательных качеств специфическими
средствами баскетбола и формированию потребности к систематическому использованию
физических упражнений прикладного характера.
Теоретическая значимость: синтез теоретического содержания и педагогической
тематики, реально отражающий комплекс двигательной деятельности специфичной в
отношении игры в баскетбол, как модель для внедрения в процесс формирования будущих
спортсменов.
Практическая значимость работы: содержание экспериментальной программы
может быть использовано в области физического воспитания, так как предоставляет в
распоряжении школ комплекс эффективных занятий, способствующих обучению
двигательным навыкам, специфичных игре в баскетбол, а также развитию адекватных
особенностям школьного баскетбола.
Внедрение научных результатов: заключается в эффективности обучения и
подготовки учеников, задействованные в внешкольных спортивных мероприятиях -
баскетбол Школы "Кореси" и школ муниципалитета Тырговиште, в которых проводились
внеклассные занятия.
7
ANNOTATION
Marinescu Susana: Impact of extracurricular physical education activities (basketball)on
the development of students' motor skills, students from secondary level of education, Ph.D.
Thesis in Pedagogy, Chişinǎu, 2014.
The thesis structure: annotation, introduction, 3 chapters, conclusions and
recommendations, bibliography 224 sources, 9 annexes, 139 pages of basic text, 37 figures, 10
tables.
The results are published in 18 papers.
Keywords: secondary school pupils, physical education curricula, extracurricular
activities, leisure, educational activities, baschetball, motor ability, motor skills.
Area of study: pedagogy.
The purpose and objectives of the thesis: determining and highlighting the content of
extracurricular sports activities and estimating their impact on the development of secondary
school pupils’motor performance
Objectives of the thesis:1.determination of extracurricular activities' impact on the
development of motor skills of children; 2.appreciation of students’ level of physical
development and technical preparing; 3.development and experimentation of the system of
specific methods for motor capacity development during sports activities/basketball;
4.theoretical and experimental argumentation of the efficiency of extracurricular activities
applied in the educational process.
The novelty and the scientific originality: consists in a didactic approach of sport
extracurricular activities, the specific type of curricula's elaboration and implementation in
practice, resulting in a positive impact on motor ability.
The scientific problem solved through this research aims to address the ways of
organizing the practice of sport into extracurricular physical education activities as examples of
applying and exercising specific basketball resources that involve an increase in general motor
capacities and develop the habit of systematic practice of physical exercises with applied-
utilitarian characteristics.
Theoretical significance of the thesis: synthesis and analysis of theoretical content with
pedagogical theme which reflect the complex reality of motor activities that are gathered into
resources specific to basketball game as a model of implementing it into the process of
developing motor capacities, in which they occupy the central position in the forming of future
athletes.
Practical value of the thesis: the content of the experimental curricula has a wide
implementation into the physical education field offering schools a range of really efficient
activities which will facilitate learning each motor habit specific to basketball, as well as the
development of motor qualities taking into account their place and value in the practice of school
basketball.
Implementation of scientific results: The results of the research have been checked and
applied while teaching students from the sport extracurricular activities- boys’ basketball from
Coresi School, the secondary school from the city of Targoviste that have developed
extracurricular activities .
8
LISTA ABREVIERILOR
EF – educaţie fizică
AEE – activitate educativă extracurriculară
CM - calităţi motrice
EUROFIT – baterie de teste aplicate în U.E
EFl- „Echilibru Flamingo”
APl- „Atinge plăcile”
MOB – mobilitate
SLL-săritura în lungime de pe loc
ANA – alergare „Naveta”
MAT – „Menținut atârnat”
AMO – aruncarea mingii de oină
AV – alergare de viteză
ARZ – alergare de rezistență
RTR – ridicarea trunchiului
U.E- Uniunea Europeană
S.N.E.E. – Sistemul Naţional de Evaluare și Examinare.
M.E.C.T.S.– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
C.D.Ş. – Curriculum la Decizia Şcolii
C.E.Ş. - Curriculum Elaborat în Şcoală
T.C. – Trunchi Comun
O.N.S.Ş.- Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar
FIBA – Federația Internațională de Baschet Amator
F.V.R.I.S. – forță, viteză, rezistență, îndemânare, suplețe
GM/GE – grupa martor/grupa experimental
9
INTRODUCERE
Actualitatea temei și importanța problemei abordate. Componentele educației ca
fundamente ale formării omului sunt cheia dezvoltării durabile, arta de a dezvolta calităţi morale,
intelectuale, artistice şi fizice pe care copilul le are în stare potenţială. Semnificaţia şi eficienţa
actului formativ determină disponibilităţi educaţiei în raport cu influenţele tot mai numeroase ale
mediului social. Educaţia ca structură, obiectiv şi conţinut racordează în permanenţă cu cerinţele
şi evoluţia mediului socio-cultural.
Drept prioritate absolută, educaţia este un proces important de pregătire a copiilor pentru a
deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică în continuă schimbare şi poate fi definită ca
instrument de valorificare deplină a potențialului elevilor, de asigurare a egalității șanselor ale
copiilor, contribuind, la fel, şi la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Concepția modernă a educației revendică un proces cu caracter prospectiv, sistemic,
formativ și dinamic, centrat pe valorile general-umane și naționale.
Sistemul de învățământ din România se află în perioada unor transformări esențiale, care
au drept scop ajustarea educației la standardele internaționale de formare a personalităţii.
Reforma sistemului educaţional din ţară solicită o susţinută preocupare pentru găsirea unor
activităţi care să sprijine îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare şi dobândirea de către
elevi a unor abilităţi necesare inserţiei sociale a viitorilor absolvenţi, prin desfășurarea unor
activităţi extracurriculare (activităţi sportive, excursii, vizite de studiu, vizionări de spectacole
sportive cu scop didactic foarte bine definit, activităţi cu „joc de rol”, de jurnalist sau comentator
sportiv etc.).
Principala preocupare a educației fizice este de a valorifica timpul liber al copilului, timp
care capătă o semnificaţie deosebită pentru generaţia în formare. Conţinutul timpului liber al
copilului, „ocuparea” lui cu activităţi utile, printre care activităţile sportive, stă în centrul
preocupărilor sociologilor, dar mai ales al specialiştilor în domeniul educaţiei, educatori,
pedagogi, psihologi: Angelescu C., 1999, [4]; Bota A., 2006, [18]; Creţu T., 2009, [46]; Cucoş
C., 2006, [53]; Dragomir P., Scarlat E., 2004, [68]; Golu P., 1993, [84]; Mândâcanu V., 1997,
[120]; Pehoiu C., [143]; Stănescu M., Bejan R., Vasiliu A., 2009, [166]; Гужаловский А.А.,
1979, [205]; Матвеев Л.П., 2008, [210]; Вaльбекене В.Ч., 1980, [213] .
Specialiștii din domeniu Alexe N., 1971, [1]; Cârstea Gh., 2000, [30]; Chiriţă G., 1994,
[38]; Danail S. 1996, [55]; Dragnea A., 1999, [61]; Marinescu S., 2008, [109]; Moldovan E.,
2008, [136]; Scarlat M.B., Scarlat E., 2002, [163]; Teodorescu L., 1989, [175]; Литвинов Е.Н.,
1984, [206]; Волков Л., 2002, [214], afirmă faptul că educația fizică, prin conținutul și
mijloacele de care dispune, deliberat concepute și încadrate în sisteme de acționare, constituie o
10
formă de perfecționare a individului cu multiplele sale influențe instructiv-educative, constituind
totodată principalul factor de optimizare a condiției fizice, de recreere şi reabilitare, activitățile
extracurriculare sportive fiind una dintre formele de compensare şi optimizare a pregătirii fizice
a elevilor. Continuarea activității de educație fizică de la clasă și promovarea activităților de tip
extracurricular care să cuprindă un număr cât mai mare de copii în practicarea exercițiilor fizice
constituie o permanentă preocupare a multor profesori, ca o necesitate de importanță majoră în
modelarea personalității elevilor.
Reforma continuă a învățământului contemporan presupune discuții și generează
argumente pro și contra introducerii activităților extracurriculare cu caracter sportiv în
curriculumul școlar, atât în ceea ce privește activitățile cuprinse în trunchiul comun cât și pe cele
din afara acestuia.
Studiile realizate în domeniul activităților educative, scot în evidență necesitatea existenței
unei oferte educaţionale a şcolii în strânsă legătură cu schimbările socio-economice şi a
elaborării curriculumului din perspectivă procesuală şi structurală: Cârstea Gh. 1990 [26];
Chiriţă G., 1983 [37]; Colibaba-Evuleţ D., 2007 [44]; Cucoş C., 2006 [53]; Şerbănoiu S., 2004,
[170]; Космина И.П., Паршиков А.П., Пузырь Ю.П., 2003 [200]; Чорбэ К., 1991 [204], în aşa
fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însuşire a
cunoştinţelor, de aplicare a acestora în practică în mod constant şi creator, abordându-se
conceptul de instruire diferenţiată.
Tendințele modernizării învăţământului vizează flexibilitatea instruirii şi educaţiei pentru a
asigura dezvoltarea capacităţilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilităţi. Cercetarea
noastră s-a bazat pe tezele psihologilor, pedagogilor şi a specialiștilor din domeniul educației
fizice și sportului, care remarcă importanța dezvoltării capacităților motrice necesare activităţilor
de zi cu zi: Alexe N., 1980 [2]; Bompa T.O., 2002 [16]; Cârstea Gh., 1999 [29]; Ciocan C.,
2008 [39]; Dragnea A., 2010 [67]; Epuran M., 1990 [70]; Golu P., Zlate M, Verza E 1997, [85];
Grigore V., 2001 [86]; Macavei E., 2001[105]; Piaget J., 1972 [144]; Матвеев Л.П., 1999 [208];
Немов Р.С., 2007 [211].
Dezvoltarea capacității motrice generale a copiilor aflați în plin proces de creștere este
condiționată de posibilitățile funcționale, de aptitudinile și atitudinile acestora, puternic
influențate de conceptul metodologic al organizării eficiente a activităților motrice: Badiu T.,
2008 [11]; Carp I., 2000 [23]; Cerghit I., 1997 [32]; Demeter A., 1980 [56]; Dragnea A., Bota
A., 1999 [61]; Firea E., 1979 [78]; Horghidan V., Holdevici I., 2000 [90]; Бабанский Ю.К.,
1980 [197].
În elaborarea conceptului de perfecționare a activității instructiv-educative, de proiectare
curriculară în educația fizică școlară și sportivă, prin dirijarea conținuturilor spre dezvoltarea
11
capacității motrice generale și a deprinderilor motrice necesare practicării unor ramuri sportive,
avem ca punct de referință:
- bazele teoretice și metodice ale educației fizice școlare și extrașcolare la treapta
gimnazială;
- legitățile programării și organizării educației fizice școlare;
- modalitățile de optimizare a structurii și a conținutului lecțiilor de educație fizică școlară
și a activităților extracurriculare și de antrenament sportiv a elevilor din gimnaziu;
- conceptele privind dezvoltarea calităților motrice și a formării deprinderilor motrice
specifice ramurii de sport studiată;
- metodologia predării conținuturilor din jocul de baschet și raportul științific dintre acestea
la dezvoltarea calităților fizice.
În acest context, experiența acumulată în domeniul eficientizării procesului de predare-
învățare a educației fizice și sportului în învățământul preuniversitar, cercetată sub diferite
aspecte scoate în evidență necesitatea perfecționării întregului sistem de educație fizică școlară în
ideea îmbunătățirii nivelului de activitate motrice, optimizării dezvoltării fizice, atingerii
competențelor cerute de viaţa socială şi de trebuinţele elevilor, competenţe de comunicare,
competenţe ştiinţifice şi tehnice, competenţe civice, competenţe antreprenoriale etc. Colibaba-
Evuleţ D., Bota I., 1998 [43]; Creţu C., 1998 [45]; Cristea S., 1994 [47]; 2000 [49]; Crişan A.,
Guţu V., 1996 [51]; Dragnea A.,Teodorescu S., Păunescu A.C., 2007 [65]; Grimalschi T.I., 2008
[88]; Marga A., 1999 [107]; Marolicaru M., 1986 [118]; Mitra Gh., Dragomir P., 1983 [133];
Raţă G., 2008 [152]; Вaльбекене В.Ч., 1980 [213]. Ca o necesitate, se impune tot mai mult
elaborarea unor oferte de activități care să pună în valoare experiența didactică, resursele
materiale și umane, dar mai ales nevoile elevilor.
Continuarea activității de educație fizică de la clasă și promovarea activităților de tip
extracurricular care să cuprindă un număr cât mai mare de copii în practicarea exercițiilor fizice
constituie o permanentă preocupare a multor profesori, ca o necesitate de o importanță majoră în
modelarea personalității elevilor.
Motivaţia şi premizele alegerii temei. Deşi treapta gimnazială creează cele mai avantajoase
premise pentru cunoaşterea tehnicii variate a jocului de baschet pentru achiziţionarea
numeroaselor acțiuni specifice disciplinelor sportive practicate la această vârstă, în literatura de
specialitate problema activităţilor extracurriculare este insuficient abordată.
Lipsa unei concepţii unitare privind locul şi rolul determinant al acestor activităţi în
dezvoltarea motrice şi a condiţiei fizice a copilului aflat în creştere constituie un argument pentru
căutarea şi identificarea posibilităţilor de elaborare şi utilizare a unor programe de activităţi în
12
timpul liber, organizate şi desfășurate în afara programului zilnic de pregătire a şcolarului
(orarului) în vederea dezvoltării capacităţilor motrice şi a formării personalităţii elevului.
Puține sunt reperele conceptuale ale eficientizării acestui proces complex de educație prin
intermediul activităților de tip extracurricular. Lipsa unor programe pe clase, a unor oferte
viabile, atrăgătoare şi a unei metodologii mai clare ne-a condus spre studierea şi aprofundarea
problemei abordate. Prin promovarea şi implementarea unor activități cu caracter fizic bine
gândite și gestionate în ideea determinării elevilor pentru o activitate sportivă susținută, se poate
stabili o motivare pozitivă a elevilor pentru mişcare, cu efecte benefice asupra dezvoltării lor
psihomotrice.
Astfel, motivul şi dezideratul nostru îl constituie faptul că orice mişcare sau activitate
motrice proiectată sau independentă contribuie la ameliorarea condiţiei fizice şi la dezvoltarea
capacităţii motrice a elevilor.
Cunoașterea și promovarea parametrilor dezvoltării fizice și motrice ale elevilor de către
profesor, folosirea unor metode adecvate de influențare a perfecţionării acestora sunt argumente
doveditoare pentru desfășurarea experimentului pedagogic.
Scopul cercetării îl constituie determinarea conținutului activităților sportive
extracurriculare și impactului acestora asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor la treapta
gimnazială.
La fel, în cercetare s-a avut în vedere și identificarea opiniilor specialiştilor privind
interesul lor faţă de promovarea unor forme de organizare a activității sportive, care să conducă
la determinarea căilor de perfecţionare a conţinuturilor didactice specifice activităţilor
extracurriculare, implementarea lor în programele de activităţi de tip extracurricular pentru elevi.
Obiectivele cercetării:
Pentru realizarea scopului propus au fost formulate următoarele obiective:
1. Determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra dezvoltării capacităţilor
motrice ale elevilor;
2. Aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii tehnice a elevilor din învățământul
gimnazial;
3. Elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice specifice pentru dezvoltarea
capacității motrice generale şi tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet;
4. Argumentarea teoretică şi experimentală şi prin verificarea eficienţei activităţilor
motrice extracurriculare practicate în procesul instructiv-educativ în învățământul gimnazial.
Ipoteza lucrării. Diversificarea programelor extracurriculare şi aplicarea lor în
învăţământul gimnazial va conduce, eventual, la îmbunătăţirea şi dezvoltarea considerabilă a
capacităţii motrice a elevilor şi la realizarea obiectivelor educaţionale. Adaptarea conținuturilor
13
jocului de baschet la posibilitățile și interesele elevilor va condiţiona creșterea nivelului pregătirii
fizice generale și specifice precum și îmbunătățirea gradului pregătirii tehnice a acestora.
Noutatea științifică. Cercetarea întreprinsă reprezintă un studiu în premieră a activităților
de educație fizică extracurriculare ce țin de dezvoltarea capacităților motrice ale elevilor din
gimnaziu şi optimizarea căilor de influențare a acestora prin activități sportive cu conținut de
baschet. În acest sens s-a elaborat o programă de pregătire sportivă în cadrul orelor de ansamblu
sportiv utilizând mijloace specifice învățării și practicării jocului de baschet.
Experimentul pedagogic desfășurat a avut în vedere promovarea activităților sportive
organizate în timpul liber, prin conținutul cărora se poate influența dezvoltarea și perfecționarea
deprinderilor motrice specifice jocului de baschet și a calităților motrice aplicative.
Astfel, practicarea mijloacelor specifice jocului de baschet, cu accent pe perfecționarea
procesului instructiv-educativ vor asigura administrarea optimă a efortului de antrenament pentru
menținerea capacității de lucru al organismului pe durata întregului joc de baschet. Aplicarea
exercițiilor specifice într-o succesiune logică de învățare, pas cu pas, a elementelor tehnice din
jocul de baschet vor asigura o stabilizare a potențialului de joc pe întreaga activitate școlară.
Problema științifică importantă soluţionată în domeniul cercetat vizează realizarea
formelor de organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică
extracurriculare ca modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce
presupun creşterea capacității motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică
a exerciţiilor fizice cu caracter utilitar-aplicativ.
Semnificaţia teoretică. Analiza şi sintetizarea conţinuturilor teoretice cu tematica
pedagogică care reflectă realitatea foarte complexă a activităţilor motrice se constituie într-un
material specific jocului de baschet ca model de implementare în procesul dezvoltării calităţilor
motrice în care, se cuvine, să subliniem că ele ocupă locul central în procesul de formare a
viitorilor sportivi.
Valoarea aplicativă. Conţinutul programei experimentale are o largă implementare în
domeniul educaţiei fizice punând la dispoziţia şcolilor un complex de activităţi de reală eficienţă
care va facilita învăţarea fiecărei deprinderi motrice specifice jocului de baschet, precum şi
dezvoltarea calităţilor motrice ţinând seama de locul şi valoarea lor ponderabilă în practicarea
baschetului şcolar.
Implementarea şi aprobarea rezultatelor.
Rezultatele cercetării au fost verificate şi aplicate în procesul instructiv-educativ al
elevilor cuprinşi în activităţile sportive extraşcolare-baschet băieţi, din Școala Gimnazială
„Coresi” Târgoviște şi în alte unităţi şcolare gimnaziale din municipiu, care au derulat activități
14
extracurriculare și de pregătire a echipelor reprezentative. Datele oferite ca urmare a
implementării programei de perfecționare a strategiilor didactice contemporane în activități
sportive extracurriculare au fost folosite cu studenții Universităţii „Valahia” din Târgovişte -
Specializarea Educație Fizică și Sportivă în cadrul practicii pedagogice.
Rezultatele cercetării sunt reflectate în 18 lucrări ce au fost prezentate în Sesiuni de
Comunicări Ştiințifice din Chişinău (2007, 2008, 2009, 2010), Bucureşti (2007, 2008, 2012,
2013), Piteşti (2007), Braşov (2008), Bacău (2008), Cluj-Napoca (2008), Galaţi (2007, 2008,
2009, 2011), Târgovişte (2008, 2011) au fost publicate în reviste de specialitate din ţară și
străinătate.
Sumarul compartimentelor tezei.
În introducerea tezei sunt argumentate importanța și actualitatea temei cercetate, scopul,
ipoteza, obiectivele și sarcinile lucrării; sunt descrise inovația științifică, valoarea teoretică și
practică a cercetării, implementarea rezultatelor științifice și sumarul compartimentelor tezei
prezente. Teza este structurată pe trei capitole.
Primul capitol al tezei „ Analiza literaturii de specialitate privind educaţia fizică şcolară
şi contribuţia acesteia la formarea personalităţii elevului” este dedicat studierii literaturii de
specialitate privind cadrul conceptual al procesului instructiv-educativ de educație fizică și
sportivă din gimnaziu, organizarea, conținutul și opiniile specialiștilor privind importanța și
rolul activităților educative extracurriculare și implicit a celor de tip sportiv asupra dezvoltării
capacităților motrice ale elevilor de vârstă şcolară cuprinsă între 11 şi 15 ani. Sunt scoase în
evidență prioritățile demersului didactic în activitățile sportive extracurriculare, subliniindu-se
rolul și multiplele influențe instructiv-educative asupra dezvoltării și formării capacității motrice
a elevilor, în principal, sugerându-se totodată modalitățile de avansare și efectele pozitive ale
acestor tipuri de activități. S-a realizat o analiză a capacității motrice în cadrul procesului de
educație fizică școlară, prin prisma Programelor școlare, a Ghidului metodologic care
reglementează și stabilește modalitățile de organizare a acestui tip de activitate.
Sunt subliniate structura activităților extracurriculare, opiniile personale privind stabilirea
și realizarea conținuturilor și finalităților didactice, standardele curriculare de performanță,
mijloacele utilizate, cerințele și traseul metodologic de urmat în vederea asigurării unei
dezvoltări optime a tuturor calităților și deprinderilor motrice. De asemenea, sunt analizate
particularitățile de vârstă ale elevilor din gimnaziu, din perspectiva impactului activităților
extracurriculare asupra dezvoltării psihomotrice a copiilor.
În al doilea capitol „Particularităţile organizării activităţilor extracurriculare -baschet şi
influenţa lor asupra dezvoltării motrice ale elevilor din gimnaziu” este descris modul de
15
organizare a experimentului constatativ, în scopul determinării și demonstrării nivelului de
pregătire la care se află elevii la începutul cercetării, la toți parametrii studiaţi. Sunt prezentate
cele 10 teste (8 teste din bateria Eurofit şi 2 teste cuprinse în S.N.E.E.), aplicate pentru a evalua
capacitatea motrică generală și cele trei probe de evidențiere a pregătirii tehnice în jocul de
baschet.
Sunt expuse metodele de cercetare, dinamica parametrilor motrici. Sunt analizate opiniile
specialiștilor privind perfecționarea activității din cercurile sportive, precum și analiza opțiunilor
și interesului elevilor pentru practicarea sportului în mod organizat.
Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor și a testelor privind nivelul dezvoltării
motrice și de pregătire tehnică a elevilor sunt făcute cunoscute sub formă tabelară și grafică,
realizându-se o interpretare statistică și o analiză atentă a acestora. În urma analizei datelor
obținute s-a evidențiat existența nivelului motric superior de la o clasă la alta, nivel determinat de
activitatea de educație fizică.
În ultima parte este propusă o programă experimentală cu conținut din jocul de baschet,
diferențiată prin elementele tehnice specifice de însușit, mijloacele folosite, dozarea lor și
organizarea pe grupe apropiate ca valoare motrică.
În capitolul 3 al tezei „Estimarea impactului activităţilor extracurriculare cu conţinut de
baschet asupra sporirii pregătirii motrice şi tehnice a elevilor la treapta gimnazială” sunt
prezentate rezultatele experimentului pedagogic de bază care argumentează precis impactul pe
care îl au activitățile sportive extracurriculare cu conținut din jocul de baschet, asupra creșterii
performanței motrice și tehnice a copiilor la această vârstă.
Sunt prezentate în paragrafe distincte evoluția, analiza și interpretarea parametrilor motrici
și tehnici obținuți în urma testărilor efectuate.
Datele obținute în cadrul experimentului pedagogic sunt prelucrate prin metoda statistico-
matematică. Se evidențiază raportul optim și interacțiunea evidentă dintre calitățile motrice,
precum și a calităților cu deprinderile tehnice specifice jocului de baschet.
Metodologia experimentală pusă în practică a contribuit la creșterea tuturor indicatorilor
cercetați, accentul fiind pus clar pe asigurarea unei dezvoltări superioare a capacității motrice
generale și speciale a elevilor din gimnaziu.
16
1. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE PRIVIND EDUCAŢIA FIZICĂ
ŞCOLARĂ ŞI CONTRIBUŢIA ACESTEIA LA FORMAREA PERSONALITĂŢII
ELEVULUI
1.1. Cadrul conceptual al procesului instructiv de educaţie fizică organizat în
învăţământul gimnazial
Pornind de la mesajul Consiliului Europei transmis în cadrul sesiunilor de la Lisabona din
anul 2000 şi de la Bruxelles, din anul 2004, cu privire la rolul educaţiei în societatea
contemporană, statele membre consideră educaţia o prioritate absolută şi un agent cheie al
asigurării coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic
european.
În februarie 2007, Parlamentul European prin Comisia de Cultură și Educație, atrăgea
atenția asupra locului marginal pe care educația fizică îl ocupă, deși în curricula din majoritatea
țărilor membre U.E. are același statut ca celelalte discipline de studiu. Cu ocazia dezbaterilor s-a
subliniat faptul că, în ultimii ani, educația fizică și sportul școlar au înregistrat un regres prin:
- diminuarea nejustificată a timpului alocat activităţilor motrice la vârstele prepubertare şi
pubertare, neglijându-se contribuţia substanţială a acestora la stimularea proceselor de creştere şi
dezvoltare fizică şi psihică, la menţinerea unei stări optime de sănătate;
- neincluderea educaţiei fizice cu un număr optim de lecţii în trunchiul comun;
- înţelegerea superficială a educaţiei fizice şi sportului la vârste şcolare, prin reducerea
efectelor acesteia la sfera biologică, neglijându-se rolul acesteia în dezvoltarea proceselor
intelectuale, în modelarea afectivităţii, în socializare etc.;
- creşterea numărului de elevi scutiţi medical datorită, în principal, lipsei de educaţie
motrică a elevilor, dar şi lipsei interesului părinţilor care nu cunosc efectele benefice ale
exercițiilor fizice, optând pentru obținerea timpului suplimentar de pregătire a lecțiilor
(examenelor);
- marginalizarea și tratarea discriminatorie a elevilor supraponderali față de colegii lor, în
cadrul orelor de educație fizică, dezinteresul multor profesori pentru cuprinderea acestora, mai
greoi și mai neîndemânatici, în forme de practicare a activităților sportive, optând pentru
cooptarea în echipe doar a elevilor cu abilități deosebite;
- aplicarea unei metodologii scolastice şi neatractive de desfăşurare a lecţiilor de educaţie
fizică şi sport, care anulează independenţa elevilor în lecţie, a activităţii în grup și care duce în
final la îndepărtarea elevilor de activităţile sportive, fapt ce favorizează orientarea acestora spre
consumul de alcool, tutun, droguri, spre delicvență etc. European Physical Educațion Association
a propus în 1991 un număr minim obligatoriu de 3 ore/săptămână, în toate țările U.E. În acest
17
sens, prin Recomandarea din 30 aprilie 2003 a Consiliului Europei, adresată statelor membre,
(printre care şi România) se menţionează direcţiile de acţiune a activităţilor de educație fizică
şcolare şi extraşcolare, recunoaşterea contribuţiei, în egală măsură cu educaţia formală, a
acesteia la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.
În 2007, Parlamentul European a adoptat o decizie în acest sens. Însă timpul alocat
educației fizice este diferit, iar importanța care se acordă educației fizice se schimbă de la o
guvernare la alta. Încercând o comparare a conceptului de educație fizică din România și
Moldova cu timpul alocat acesteia în unele țări europene constatăm unele similitudini dar și
multe deosebiri care nu ne sunt favorabile. Astfel, cum ar fi: Austria, Cehia, Franța, Spania,
Portugalia, Norvegia Slovacia, Ungaria au 3 sau 4 ore/săptămână, în regim obligatoriu completat
cu cel opțional; Germania, Belgia, alocă 2-4 ore cu 2 lecții de „bază” și 2 lecții de activități la
alegere, extra-clasă, cu programă diferențiată (este obligatorie pe toată perioada de școlarizare și
cuprinde activități de atletism, gimnastică, jocuri sportive, activități în aer liber (escalade), tenis,
înot, dans), iar fiecare elev este obligat pe perioada școlarității să participe la tabere sportive care
includ sporturi în aer liber.
În România sunt prevăzute 1-2 ore/săptămână, în TC și 1/oră pe săptămână, ore din C.D.Ș.
Obiectivele educației fizice sunt comune în toate țările europene, diferențele fiind date de
concepțiile specifice tradiționale și urmăresc în principal: menținerea stării de sănătate; creșterea
și dezvoltarea optimă a organismului; dezvoltarea competenței și performanței motrice;
dezvoltarea educației morale concretizată în aptitudini și valori comportamentale pozitive,
respect pentru ceilalți și pentru mediu; formarea unor deprinderi sociale interpersonale; plăcerea
și înțelegerea efectelor benefice ale participării la activități fizice sistematice de-a lungul vieții;
recunoașterea și aprecierea atât a valorilor tradiției și culturii fizice, cât și a activităților sportive.
Luând în considerare faptul că învăţământul trebuie să contribuie la formarea unei
personalităţi active a elevilor, motivată şi creativă, capabilă de opţiune şi de decizie, Legea
Învăţământului nr.84/1995 îşi propune, printre multiplele obiective generale ale sistemului de
educaţie, dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi
practicarea sportului. Legea Educaţiei Fizice şi Sportului, nr. 69/2000, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precizează că „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de
interes naţional, sprijinite de stat” [122, p.86]. Conform acestei legi, „prin educaţie fizică şi sport
se înţeleg toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau
independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească
relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel” [***
69/2000, art1(2) p.1].
18
Ordinul Comun M.E.C.T./A.N.S./C.O.S.R. nr.1560-345-1025/2007, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, Nr. 602/31.VIII.2007, subliniază că: „practicarea educaţiei fizice şi
sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat, iar autorităţile
administrative, instituţiile de învăţământ şi instituţiile sportive au obligaţia de a sprijini educaţia
fizică, sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi de a asigura condiţiile de practicare a
acestora”.
Integrată într-o educaţie generală cu profund caracter prospectiv, educaţia fizică concură,
prin conţinutul său specific, la realizarea idealului educaţional şi, nu în ultimă instanţă, a celui
social, de formare a unei personalităţi dezvoltate multilateral [48, 72, 104, 130, 172].
-H.G. nr.283/2003 privind aplicarea Programului naţional „Mişcare pentru sănătate”/
propune obiective ca: creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a
populaţiei tinere (copii, elevi, studenţi), prin practicarea educaţiei fizice şi sportului;
perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;
ameliorarea potenţialului psihobiomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea
activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
-H.G. nr.1239/1996/H.G.nr.369/1994 acordă preoritate dezvoltării activităţilor sportive
şcolare şi universitare, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare precum şi în unităţile
de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;
Prin numărul mare de subiecți de toate vârstele, care o practică în cadrul unor forme
instituționalizate de organizare, educația fizică are un pronunțat impact social. Astfel, în baza
Legii 69/ mai 2000, art.2, alin.(3) în România conţinutul conceptului de educație fizică și sport
stabileşte următoarele activităţi (Figura 1):
Fig.1.1 Conţinutul conceptului de educație fizică și sport din România
Educația fizică școlară prevăzută în planurile de învățământ se desfășoară diferențiat pe
cicluri de învățământ, atât ca activităţi curriculare (învățământ preșcolar, învățământ primar,
învățământ gimnazial, liceal, școli profesionale), cât şi ca activităţi extracurriculare [193, 194,
195].
Exerciţiile fizice practicate în
scop profilactic sau terapeutic
Sportul
de performanță
Sportul
pentru toți
Sportul
școlar și universitar
Educaţia fizică
Educație
fizică și sport
19
Activitățile sportive extracurriculare din școli au ca bază de organizare și Regulamentele
Asociațiilor Sportive Școlare și ale Federației Sportului Școlar și Universitar.
Aplicarea recomandărilor din cadrul Reformei învățământului a determinat o serie de
modificări de ordin organizatoric și curricular după cum remarcă unii autori modificări în planul
de învățământ (gruparea obiectelor de studiu, momentul introducerii anumitor discipline în
planurile-cadru, ponderea disciplinelor); modificări conceptuale la nivelul programelor școlare;
modificări de strategie didactică, determinată de conceptul educației pe tot parcursul vieții [52,
54, 66, 102, 106, 107, 182].
Documentele amintite, reflectă linia generală asumată la nivel filozofic și politic al
educației și constituie baza ,,curriculumului oficial”, definit în prezent ca un întreg program sau
parcurs de învăţare. Literatura pedagogică românească dezvoltă noţiunea şi structura
Curriculum-ului național, acesta reprezentând în opinia specialiștilor din domeniul educației în
sens larg, un întreg program de acţiuni educaţionale și de experiențe de învățare prin care trece
elevul pe durata școlii, cu toate componentele şi conexiunile dintre acestea, în timp ce în
accepțiunea restrânsă, termenul desemnează strict conţinuturile învăţământului (obiectivarea
acestora în documente școlare de tip reglator, precum planul de învăţământ, programa şcolară,
manuale şcolare, auxiliare etc.) [50, 87, 121].
Structura Curriculumului Naţional românesc ilustrează preocuparea generală pentru
descentralizarea şi adaptarea demersului educaţional la nevoile, aptitudinile şi aspiraţiile
diferitelor categorii de elevi, la cerințele şcolii, dar şi la opţiunile comunităţii pentru o orientare
sau alta în procesul de învăţământ (Curriculumul de bază sau obligatoriu).
Aplicarea curriculumului naţional se realizează prin intermediul documentelor școlare
obiectivate în: planul-cadru de învăţământ, programa şcolară şi manualele școlare .
Planul-cadru de învăţământ reprezintă un document reglator esenţial și care stabilește
alocarea timpului şcolar pe două direcţii fundamentale: activităţi comune şi obligatorii pentru toţi
elevii (trunchiul comun - 75-80 %), şi activităţi diferenţiate în funcţie de interesele, nevoile şi
aptitudinile specifice ale elevilor - ore opționale (curriculum la decizia şcolii - 20 - 25 %).
Curriculumul nucleu reprezintă expresia curriculară a trunchiului comun și este asociat cu
numărul minim de ore pentru fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul-cadru de
învăţământ.
Planul-cadru, cuprinde ariile curriculare (Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Om
şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, Consiliere şi orientare) precum şi disciplinele
corespunzătoare fiecărei arii şi numărul de ore alocat fiecărei discipline, respectiv fiecărei arii
20
curriculare. Acest număr de ore exprimat în cuprinsul curriculumului de bază vizează acoperirea
în timp a conţinuturilor comune întregului sistem de învăţământ, pentru un ciclu şcolar.
Curriculumul la decizia şcolii (C.D.Ș.) derivă din libertatea dată de planurile-cadru de
învăţământ de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, ceea ce are drept urmare
stabilirea unor trasee particulare de învăţare ale elevilor. Acoperă diferența de ore dintre
curriculum nucleu și numărul maxim de ore pe săptămână. C.D.Ş. se proiectează și se realizează
în acord cu resursele umane şi materiale din şcoală, interesele şi aptitudinile elevilor, opţiunile şi
necesităţile comunităţii locale. În România curriculumul şcolar este proiectat pe obiective cadru
(obiective cu un grad ridicat de generalitate și complexitate pe mai mulți ani) și obiective de
referinţă în strânsă relaţie cu activităţile de învăţare şi conţinuturile obligatorii [66, 114, 142,
164, 183].
Educația fizică școlară, conform curriculumului național, este o disciplină obligatorie
organizată pe clase, prevăzută în Planul de învățământ cu un număr de ore diferențiat (1-2 ore de
clasă). Printr-o ofertă educațională atent motivată, bazată pe o instruire diferențiată a elevilor, în
trunchiul comun, pot fi alocate ore de extindere/aprofundare a conținuturilor prevăzute de
programă, precum și ore opționale cu specific sportiv.
În funcție de baza materială existentă în școală, de „abilitatea” profesională a cadrului
didactic, Consiliul de curriculum poate acorda ore de activități educative extracurriculare/
ansamblu sportiv, urmărind atât realizarea dezvoltării capacității motrice generale, cât și
formarea deprinderii de practicare a unui sport, de realizare a unui echilibru între activitatea
intelectuală şi fizică a elevilor, având ca finalitate întărirea sănătăţii acestora; lecții de pregătire a
echipelor reprezentative școlare și de participare la întrecerile din cadrul O.N.S.Ș.
În concordanţă cu aceste documente, în învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi
sportul sunt prezentate atât ca activităţi curriculare cât şi ca activităţi extracurriculare, sportului
fiindu-i atribuite roluri importante în educarea sănătăţii, de formare a corpului şi caracterului,
trăsătura principală fiind dorinţa de perfecţionare, autodepăşire şi afirmare a copilului.
În sistemul de învățământ actual, organizarea practicării exercițiilor fizice are la bază
procesul instructiv-educativ desfășurat pe clase, an de studiu și lecții în baza unei programe
școlare orientată în principal pe principiul centrării pe elev, prin rolul reglator asociat al
obiectivelor, respectiv al competenţelor. Denumită deseori „analitică”, aceasta descrie oferta
educaţională a disciplinei de învăţământ, de regulă structurată pe ani de studiu, pe parcursul unui
an şcolar determinat. Programa școlară este instrumentul de la care se pornește în proiectarea
didactică, având o valoare operațională și instrumentală deosebită. Ea indică obiectivele, temele
și subtemele fiecărei discipline, timpul afectat pentru fiecare dintre acestea.
21
Programa de educație fizică reprezintă documentul reglator al procesului de învățământ,
care stabilește în principal conţinutul procesului de instruire la nivelul diferitelor subsisteme ale
educaţiei fizice. Programa stabilește și permite fiecărui cadru didactic formarea competențelor
specifice ale elevilor, utilizând ca mijloace categoriile de conținuturi pe care acesta le consideră
eficiente, corespunzător particularităților clasei de elevi și condițiilor concrete de activitate.
Programa [123] prezintă anumite caracteristici ce se cer menționate:
- are caracter obligatoriu, în sensul că prevederile sale trebuie respectate la nivelul
subsistemului pentru care este elaborată;
- asigură o bază unitară, multilaterală şi continuu ascendentă de pregătire pentru subiecţi,
îmbinând caracterul liniar (introducerea în procesul instructiv-educativ, de la un an la altul sau de
la o etapă la alta, a elementelor noi care trebuie învăţate), cu cel concentric al instruirii
(întotdeauna elementele de instruire însuşite anterior, sunt reluate și exersate în scopul
consolidării şi perfecţionării lor);
- asigură o relativă tratare diferenţială a subiecţilor, în funcţie de sex, privind conţinutul
instruirii;
- oferă prioritate funcţiei formative a instruirii în comparație cu funcţia informativă.
Subiecţii trebuie să înveţe elemente noi, să cunoască cât mai mult din diferitele componente ale
modelului de educaţie fizică, pentru a putea aplica cele „învăţate” în funcţie de necesităţi;
- are un caracter dinamic, în sensul că este un model deschis. Programa de educaţie fizică,
ca de altfel toate programele, rămâne un model închis doar pentru o perioadă de câţiva ani.
Programa este în concordanță cu comanda socială, fapt ce conduce periodic la schimbarea
acesteia, în anumite proporţii (nu în ceea ce priveşte elementele esenţiale). Aceste modificări se
efectuează din raţionamente de ordin experimental ştiinţific la intervale de timp mai mari. În
ultima perioadă asistăm la modificări frecvente ale programei de educație fizică, determinate de
dinamica comenzii sociale.
Alături de programa de educaţie fizică există şi alte documente oficiale care trebuie să fie
în mod obligatoriu respectate. Este vorba de unele instrucţiuni, dispoziţii, ordine, etc., ale
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale Agenţiei Naţionale de Sport sau ale altor ministere cu
atribuţii şi responsabilităţi pe linia educaţiei fizice [31, 125, 126, 127, 128].
Formele de practicare a exerciţiului fizic puse la dispoziţie de Curriculum Naţional (Planul
cadru de învăţământ) sunt:
a. lecții prevăzute în planul cadru prin trunchiul comun (TC), lecţia de educaţie fizică,
lecții EF la decizia școlii/ (C.D.Ș.) ore opţionale, lecții de curriculum diferențiat (CD cuprinse în
orarul şcolii).
22
b. lecții extracurriculare - „ansamblu sportiv” și lecții de pregătire a formaţiilor sportive
reprezentative ale unităţii de învăţământ, cu scopul de a angrena elevii în practicarea sportului în
mod organizat în diferite activităţi competiţionale sau necompetiţionale.
Consiliul de Curriculum la nivelul şcolii, prin Planul de Dezvoltare Şcolară, îşi poate
stabili un ansamblu de activități de tip extracurricular, cu o oră pe săptămână, pe grupe de elevi
ce provin de la mai multe clase, pe ramuri sportive sau activităţi adiacente (dans sportiv, dans
modern, majorete etc.), la care participă un număr restrâns de elevi (12 – 15 în grupă) din
populaţia şcolară.
Aceste activităţi extracurriculare desfășurate cu elevii, menite să ofere oportunităţi multiple
de recreere, pregătire într-un domeniu sportiv, să le dezvolte acestora spiritul de competiţie şi
întrecere, desfășurate atât în programul de școală, cât și în afara lui, se înscriu într-un cadru mai
larg impunând alte obiective și conținuturi diferite.
Putem spune că este o formă neinstituţională de realizare a educaţiei sub alte forme, fapt ce
determină găsirea din partea profesorilor a unor activităţi care să sprijine îmbunătăţirea
procesului de predare-învăţare şi dobândirea de abilităţi de către elevi.
Conţinutul acestor ore este cel de „antrenament sportiv”, adică „pregătire sportivă”, adaptat
la nivelul de vârstă şi pregătire al sportivilor (începători, avansaţi), ca o continuare la alt nivel, al
activităţii de la clasă, cu influenţe pozitive asupra formării aptitudinilor motrice, a capacităţilor
motrice care condiţionează performanţa. În scopul valorificării valenţelor educative ale
conţinuturilor învăţării în interesul copiilor, activităţile extraşcolare se impun tot mai mult ca o
necesitate în procesul educaţional curricular. Ele sunt forme de activitate cu un pronunțat
caracter recreativ, organizate în școli atât în programul de școală cât și după, ca o alternativă la
petrecerea într-un mod organizat, util și plăcut a timpului liber. Lecțiile extracuriculare sunt
prevăzute în Planul de învățământ în afara plajei orare și nu sunt prevăzute în planul cadru.
Aceste lecții fac parte din categoria activităților extracurriculare cu caracter sportiv.
Lecţiile extracurriculare din regimul de şcoală al elevului se concretizează în ansamblul
sportiv organizat pentru elevii cu aptitudini și performanțe sportive care optează pentru
perfecționarea într-o disciplină sportivă. Lecțiile se organizează pe grupe de 12-15 elevi pe
ramuri de sport și cuprind elevi din mai multe clase, sau ai aceleiaș clase, activitatea
desfăşurându-se în afara orarului şcolar (conform precizărilor M.E.C.T.S., prin Consiliul
National pentru Curriculum, 2001). După clasificarea făcută de A.C. Păunescu la Consfătuirea
Națională a inspectorilor școlari de educație fizică şi sport, Dej-Cluj 2008, formele de organizare
a activităților sportive la nivelul învățământului gimnazial se prezintă astfel: Figura 1.2. [222].
23
23
Fig.1.2. Formele de organizare ale sistemului de educație fizică și sport în preuniversitar - A.C. Păunescu [222]
FORME DE ORGANIZARE ALE ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN GIMNAZIU
Prevăzute în planul de
învăţământ
Forme de organizare în timpul liber al elevilor
Forme organizate în regim de şcoală
Prevăzute în
planul cadru
Activitatea de
performanţă
Activitatea de E F
pentru toţi
Neprevăzute în planul
de învăţământ
L
ecţi
a de
trun
chi
com
un
în cadrul
asociaţiilor sportive
şi a cluburilor
sportive şcolare
în cadrul
cluburilor sportive
de performanţă
în cadrul
cluburilor sportive
private
Non-competiţionale
activităţi turistice
(plimbări, excursii,
drumeţii etc).
serbări şcolare
activităţi sportive
în tabere
activităţi sportive
de tip loisir
Competiţionale
campionatul
şcolii, la diferite
ramuri sportive
crosuri
cupe
O.N.S.Ş. (pe
localitate, oraş,
municipiu, judeţ,
zone geografice,
naţionale)
C.N.L.
campionate
naţionale şcolare
Momentul de E F
Recreaţia
organizată
Gim. zilnică
Gim. de înviorare
Gim.
compensatorie
Extracurriculare
L
ecţi
ile
la d
eciz
ia ş
coli
i
(exti
nder
i, o
pţi
onal
e)
L
eţii
le d
e an
asam
blu
sport
iv
24
Organizarea procesului instructiv-educativ în viziune modernă pune în valoare funcţia
informativă şi formativă a educaţiei fizice şcolare prin formele sale şi metodologia avansată
procesului de instrucţie şi educaţie [15, 27, 36, 49, 80, 209].
Conceptul de educaţie fizică evidenţiază contribuţiile multiple ale acesteia la educaţia
generală a individului. Astfel, mai mulți autori, Colibaba-Evuleţ D., 2007 [44, p.64]; Cristea S.,
1996 [48]; Golu M., 2007 [84]; Văideanu G., [183 p.109], identifică în plan educaţional „noile
educaţii” sau a unor noi tipuri de conţinuturi: educaţia pentru pace, educaţia pentru participare şi
democraţie, educaţia ecologică, educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia pentru
comunicare şi pentru mass-media, educaţia nutriţională, educaţia economică şi casnică modernă,
educaţia pentru sănătate, educaţia pentru timp liber, etc.
Din perspectiva curriculară ,,educaţia pentru timpul liber ” [53, p.58] îşi propune:
- obişnuirea elevilor cu modul de gestionare a timpului liber, cum să dispună de el;
- ocuparea cu activităţi recreative, productive, care să aducă bucurii şi satisfacţii acestora;
- realizarea unor alternative şi complementarităţi adecvate între activităţile din timpul liber
(fizice, spirituale, de plăcere, de întreţinere, etc.);
- corelarea activităţilor din timpul liber cu practici formale în perspectiva valorificării pe
plan social ( asociaţii sportive, culturale, ale părinţilor etc.).
Importanţa educaţiei fizice şi sportului este confirmată în numeroase lucrări de specialitate
căreia îi sunt atribuite roluri importante în educarea sănătăţii, roluri de formare a corpului şi
caracterului, de formare şi promovare a unui mod sănătos de viaţă, activ şi echilibrat, trăsătura
principală fiind dorinţa de perfecţionare, autodepăşire şi afirmare [14, 62, 71,p.23; 119, 131, 171,
199]. Astfel, componenta educaţie fizică se impune de la sine prin atingerea unor funcţii urmărite
de obiective deja cunoscute:
- obiective cu funcţii sanotrofice care vizează dezvoltarea corectă şi armonioasă a corpului,
recreerea şi fortificarea organismului, sporirea capacităţii de efort;
- obiective cu funcţii formative din punct de vedere motrice: dezvoltarea capacităţilor
motrice (F.V.R.Î.S.), dezvoltarea deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, săritură,
aruncare, căţărare, escaladare, târâre, transport de greutăţi etc.), formarea cunoştinţelor şi
priceperilor necesare însuşirii unor acte motrice complexe (prin gimnastică, atletism, jocuri
sportive etc.);
- obiective cu funcţii formative pe plan intelectual şi moral-volitiv: stimularea proceselor
cognitive (a spiritului de observaţie, a imaginaţiei, a creativităţii, a gândirii tactice); dezvoltarea
capacităţilor volitive (a curajului, a perseverenţei, a spiritului de solidaritate şi cooperare, a
respectului faţă de adversar, a atitudinii pozitive de comportare în colectiv, a spiritului de
25
fairplay, a dorinţei de autodepăşire, a evitării egoismului, individualismului etc.); dezvoltarea
proceselor afective (a sentimentelor, a bucuriei, a satisfacţiei împlinirii, a încrederii în forţele
proprii etc.);
- obiective cu funcţii sociale: formarea obişnuinţei de practicare sistematică în timpul liber
(loisir) a exerciţiilor fizice, însuşirea unor cunoştinţe care să permită practicarea independentă a
acestora; determinarea unei motivaţii pentru activitatea sportivă şi de practicare a exerciţiilor
fizice sub diferite forme pe toată durata vieţii; selecţionarea şi pregătirea unor elevi supradotaţi
pentru sportul de înaltă performanţă; recuperarea persoanelor cu handicap motric şi integrarea
acestora în societate.
Realizarea dezvoltării motrice a elevilor prin practicarea exerciţiilor fizice în mod
sistematic, indiferent de forma organizatorică şi de contextul social, economic sau politic, se
constituie în principalul obiectiv de lungă durată al educaţiei fizice şcolare, idee regăsită în multe
lucrări [38, 63, 79, 109, 118, 154].
Prin conţinuturile teoriei educaţiei fizice şi sportului se urmăreşte prin toate metodele şi
mijloacele de care dispun îmbunătăţirea conţinutului activităţilor în scopul realizării obiectivelor
imediate şi de lungă durată. Programa tradiţională de educaţie fizică trebuie adaptată şi
îmbunătăţită datorită evoluţiei societăţii şi cerinţelor noi apărute şi astfel, conceptele mai vechi
de predare trebuie reorientate în sensul de a răspunde la comanda socială actuală. La baza
activităţii educaţiei fizice şcolare stau concepte fundamentate teoretic ce orientează sistemul de
educaţie fizică în sensul de a răspunde la cerinţele contemporane privitoare la cunoştinţele,
motivaţiile, şi, nu în ultimul rând, la crearea deprinderilor de a practica sistematic exerciţiul fizic,
toate acestea utilizând cele mai noi mijloace tehnice apărute [21, 28, 33, 141, 163,192, 198, 208].
Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare porneşte de la premiza
că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură un plus la valoarea
sistemului educaţional. Astfel se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în
pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă
schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Conform literaturii de specialitate activitatea extraşcolară, prin formele sale specifice,
exercită o serie de influenţe pozitive asupra formării şi dezvoltării unor trăsături caracteriale, a
unor conduite psihice, a atitudinilor şi a gândirii critice a copiilor, determină implicarea şi
participarea lor în actul decizional, îi determină să-şi asume responsabilităţi sociale [20, 54, 72,
85, 102, 132, 202]. Aceste influenţe se pot exercita mai ales prin intermediul cercurilor sportive
(ansamblu sportiv), a concursurilor şi a campionatelor şcolare, cupe şi festivaluri pe diferite
domenii [110].
26
Cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, printre care şi cele sportive, constituie
spaţiul capabil de a răspunde provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea
flexibilă, personalizată pe clase, grupe de lucru a acesteia permite o continuă actualizare a
conţinutului învăţării şi a metodelor didactice centrate pe elev, precum şi o monitorizare şi
valorificare a rezultatelor obţinute.
Educaţia fizică dispune de o programă care stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic
formarea la elevi a competenţelor specifice, prin folosirea acelor mijloace şi categorii de
conţinuturi pe care le consideră ca fiind eficiente pentru grupul de elevi cu care lucrează,
determinate de condiţiile concrete de activitate. Programa reia conţinuturile de la an la an, ca
elemente de bază pentru învăţarea celor noi.
Pentru gimnaziu, actuala programă şcolară este proiectată în ideea trecerii de la proiectarea
curriculară centrată pe obiective la modelul centrat pe competenţe, iar structura ei are
următoarele componente: nota de prezentare, competenţe generale, valori şi atitudini de atins,
competenţe specifice şi conţinuturi pentru fiecare clasă, sugestii metodologice.
Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate, urmărind formarea
unor capacităţi şi atitudini generale urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.
Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptării urmărind progresia în formarea de
capacităţi şi achiziţii de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin
învăţare. Vorbim de competenţe generale care au rolul de a orienta demersul didactic către un
model final şi competenţe specifice ca etape în dobândirea competenţelor generale.
Formularea competențelor generale și selectarea valorilor şi atitudinilor de realizat
urmăresc să contribuie la dezvoltarea complexă a personalității elevilor.
În prezent, structura și conținutul lecțiilor de educație fizică se perfecționează mereu, cu
accent pe procedeele metodice și pe formele de organizare menite să antreneze activ elevii și să
le stimuleze opțiunea pentru practicarea exercițiilor fizice în timpul liber, aspect confirmat în
majoritatea lucrărilor de specialitate [18, 64, 108, 130, 162, 166, 201, 224].
La rândul lor, lecțiile de ansamblu sportiv solicită din partea profesorilor, mai mult decât
lecțiile de clasă, găsirea și folosirea unor trasee de învățare individuală sau în grup care să ducă
la dobândirea la elevi a capacităților și valorilor de importanță individuală și socială.
Concluzionăm: că prin aceste forme de activități extracurriculare sportive se pot crea
situații care să-i solicite pe elevi în rezolvarea situațiilor problemă, să poată acumula o experiență
creativă valoroasă, deoarece în această perioadă de vârstă trebuințele de autoafirmare sunt
dominante. Particularităţile acestor activități de tip extracurricular facilitează implementarea
27
noilor abordări didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci
participant activ, iar prezența elementului competitiv determină o motivare susținută pentru o
viață „sănătoasă, echilibrată și activă”.
Este important să înțelegem că educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului
diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre
didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă,
mass-media şi comunitate.
1.2. Caracterul formativ al conţinuturilor de educaţie fizică utilizate în activităţile motrice
ale elevilor la treapta învăţământului gimnazial
Conceptul educațional modern, valorificat şi condiţionat de reforma învăţământului,
impune utilizarea potențialului instructiv-educativ prin totalitatea formelor de practicare a
exercițiilor fizice în special a activităților educative extracurriculare.
Cristea S. [50, p.9] definește conceptul educației ca fiind o „activitate psihosocială care
are drept funcție centrală formarea – (auto) dezvoltarea permanentă a personalității umane,
angajată prin intermediul finalităților, la nivelul structurii bazate pe corelația dintre subiect
(educator) și obiect (educat), realizată în context intern (ambianța educațională) și extern
(câmpul psihosocial)”.
Modelul educației fizice, la comanda socială, trebuie să racordeze cu idealul general
educațional al societății. Funcția centrală a educației reprezintă formarea – dezvoltarea
personalității în vederea integrării optime în societate.
Practicarea educaţiei fizice constituie o acţiune complexă de asigurare ordonată şi raţională
a activităţii formative, în vederea realizării obiectivelor generale şi operaţionale ale educaţiei
fizice şi sportive.
Educația fizică valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiilor fizice
în scopul îmbogăţirii potențialului motrice al individului în concordanță cu cerințele sociale, prin
realizarea obiectivelor și conținuturilor sale.
Aşadar, putem spune că, idealul educației fizice depăşeşte întotdeauna cerinţele prezentului
ce vizează viitorul prospectiv. Astfel, rolul practicării exercițiilor fizice crește, determinat fiind
de accesibilitatea lor, ceea ce constituie un factor de mare însemnătate formativă şi menținerea
condiției fizice pentru toate categoriile de subiecţi implicaţi în proces.
Mulți specialiștii din domeniu atribuie educației fizice multiple funcții cum ar fi:
fiziologică - prin efectul exercițiilor folosite; pedagogică - prin metode și principii; biologică și
psihologică - prin acțiunea exercițiilor folosite și socială - prin organizare și activitate.
28
Specialiștii din domeniu atribuie educației fizice un caracter predominant biologic, de
aceea i se mai spune şi educaţie a „fizicului”, adică a corpului uman, dar și importante valențe în
planul formării și educării personalității umane.
După părerea autorilor Bota A., 2006, [18]; Cârstea Gh., 1997, [28]; Epuran M., Holdevici
I., Toniţa F., 2008, [75]; Firea E., 1984, [79]; Horghidan V., 1989, [89]; Rotaru A., 2010, [157],
educația fizică este una dintre cele mai vechi și complexe forme de dezvoltare a ființei umane şi
formare a personalităţii, prin cultivarea și optimizarea dimensiunilor (capacității) psihofizice ale
individului, prin păstrarea unui echilibru între psihic și fizic. Caracterul formativ al conţinuturilor
educaţiei fizice şi sportului este evidențiat prin accentuarea funcţiilor educaţiei fizice şi sportului
[37, 47, 53, 119, 167, 172]:
- funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice, funcție specifică cu un pronunțat rol pozitiv
al dezvoltării fizice/corporale armonioase, al unor indici superiori pe plan somatic/morfologic şi
pe plan funcţional/fiziologic, pentru viaţa şi activitatea oamenilor de toate vârstele;
- funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice, funcție specifică ce vizează cele două
elemente ale capacităţii motrice: calităţile motrice şi deprinderile şi/sau priceperile motrice;
- funcţia igienică, funcţie asociată/nespecifică, vizează cerinţa fundamentală de menţinere a
unei stări optime de sănătate a celor care practică, sistematic şi ştiinţific, exerciţiile fizice, cu un
pronunțat caracter preventiv, pentru corectarea şi ameliorarea unor deficienţe fizice;
- funcţia recreativă, funcţie asociată/nespecifică, are rol deosebit pentru oamenii de toate
vârstele prin asigurarea unui fond bogat şi calitativ de cunoştinţe teoretice, deprinderi, priceperi
şi calităţi motrice, în scopul petrecerii utile şi recreative a timpului liber;
- funcţia de emulaţie, funcţie asociată/nespecifică, materializată în dezvoltarea spiritului
competitiv şi de formare a dorinţei de „depăşire”, şi „autodepăşire”, dar numai în limitele
regulamentare, corecte şi cu atitudine de fair play;
- funcţia educativă, funcţie asociată/nespecifică, considerată ca cea mai complexă prin
prisma modalităţilor de îndeplinire şi a influenţelor asupra dezvoltării personalităţii umane în
integritatea sa care acționează în plan intelectual, adică însuşirea de către subiecţi a cunoştinţelor
teoretice de bază din domeniul fiziologiei, igienei, efortului fizic, legilor biomecanicii de
execuţie a actelor şi acţiunilor motrice, psihologiei activităţilor motrice, metodicii efortului fizic
etc.; a formării și dezvoltării unor trăsături şi calităţi intelectuale (atenţia, memoria, spiritul de
observaţie, imaginaţia, creativitatea, mobilitatea și rapiditatea gândirii etc.) și moral prin
formarea unor obişnuinţe și atitudini de comportament civilizat în concursuri de tip
competiţional, în activitățile sportive la clasă, a formării unor convingeri pro sociale de respect
29
reciproc, cu colegii sau adversarii, a acceptării deciziilor și cerințelor formulate pentru bunul
mers al activităților formale și non-formale.
Cârstea Gh. [30, p.21] accentuează caracterul predominant formativ al educației fizice, în
sensul „pregătirii subiecților pentru viață, pentru existența cotidiană”. Mai mult ca oricând, la
vârsta școlară mijlocie activitatea de educație fizică și sportivă, prin formele sale specifice,
exercită o serie de influenţe benefice asupra formării şi dezvoltării unor trăsături caracteriale, a
unor conduite psihice, a aptitudinilor și atitudinilor critice a copiilor. Aceste influenţe se pot
exercita mai ales prin intermediul activităților extracurriculare sportive organizate în afara
programului de școală, în timpul liber al copiilor și prin participări la concursurile şi
campionatele şcolare sau a unor cupe și festivaluri sportive.
Activitatea sportivă extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ în activitatea de zi cu zi. Pentru a
stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi
extraşcolară are mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor
copiilor, la interesele de cunoaştere şi valorificare a potenţialului lor creativ.
Deci, obţinerea dezvoltării multilaterale în procesul de educaţie fizică se materializează în
influența pe care aceasta o are asupra dezvoltării și educării în principal a corpului uman
(armonie, rezistență cardio-respiratorie la eforturi susținute), a calităților motrice, dar și a
deprinderilor și priceperilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de sport aplicate în
activitatea independentă de tip liber [4, 93, 108, 116, 198, 208].
Caracterul formativ al activităților de educație fizică este marcat în multe lucrări de
specialitate care apreciază că în activitățile de educație fizică și sportive, trebuie acordată o
importanță deosebită realizării unor obiective cum ar fi: dezvoltarea generală a calităţilor motrice
de bază prin posibilitatea exprimării lor în condiţii diferite, crearea unui potenţial bogat de
priceperi şi deprinderi motrice, educarea capacităţii de a aplica priceperile şi deprinderile motrice
dobândite în condiţii cât mai variate [2, 22, 70, 114, 161, 165].
Prin Programa de învățământ la disciplina educație fizică sunt stabilite obiective care
susțin: menţinerea unei stări optime de sănătate, creşterea capacităţilor de lucru;
dezvoltarea/educarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice sporturilor; formarea unui
sistem larg de deprinderi şi priceperi motrice, precum şi valorificarea lor în plan sportiv;
formarea obişnuinţei de practicare sistematică, corectă a exerciţiilor fizice, mai ales în timpul
liber; dezvoltarea unor trăsături şi calităţi intelectuale, estetice, morale, civice.
Concluzionând, putem spune că educaţia fizică, prin natura conținuturilor, exercițiilor și a
întrecerilor desfășurate după reguli precise, are un pronunţat caracter formativ în sensul că ea
30
pregăteşte copiii și tinerii pentru viaţă, influențând dezvoltarea fizică și armonioasă a corpului
uman, educă calitățile și deprinderile motrice, determină și formează caractere puternice.
Mijloacele de care dispun educaţia fizică și sportul își aduc aportul asupra dezvoltării și educării
copiilor în plan psihomotrice: stimulează activităţile intelectuale, dezvoltă relaţii în cadrul
colectivităţii, dezvoltă calităţile motrice de bază și conduce la însuşirea unor priceperi şi
deprinderi motrice necesare activităţilor zilnice.
Literatura de specialitate s-a îmbogățit cu opiniile și sugestiile metodologice ale
specialiștilor din domeniu referitoare la optimizarea procesului de educaţie fizică și sportivă la
toate nivelurile, inclusiv la cel gimnazial, dar ele sunt insuficiente pentru a răspunde comenzii
sociale prezente [24, 25, 67, 77, 133, 150, 156, 158]. Doar activităţile motrice din cadrul
lecţiilor de educaţie fizică de clasă nu pot asigura o pregătire fizică complexă ce ar corespunde
cerinţelor actuale de îmbunătățire a nivelului motric al elevilor.
Practicarea activităţilor sportive în timpul liber, după orele de curs, poate constitui o
modalitate destul de eficientă în optimizarea procesului de educaţie fizică şcolară. Acestea, pot
constitui o cale optimă şi de perspectivă în educaţia fizică şcolară în rezolvarea concretă a
sarcinilor şi obiectivelor [31, 35, 52, 80, 166, 181, 205].
1.3. Analiza conţinutului mijloacelor şi structurii activităţilor extracurriculare practicate
în programul de învăţământ şcolar
Printre multiplele obiective ale procesului instructiv-educativ școlar, o importanță majoră o
are stimularea și dirijarea procesului de formare a interesului elevilor pentru practicarea
sistematică a exercițiilor fizice în mod organizat și dirijat, în afara activităților de clasă care să
determine o îmbunătățire majoră a motricității generale a elevilor aflați în plină perioadă de
creștere și dezvoltare [27, 36, 132, 199, 201, 202, 224].
Activităţile sportive extracurriculare reprezintă modalităţi alternative de petrecere a
timpului liber în mod util și recreativ, dar și de formare și îmbunătățire a capacității motrice
generale și specifice a elevilor. În această idee, pe lângă lecţiile de educaţie fizică, un rol
însemnat în îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate, a formării deprinderilor de practicare a
exerciţiului fizic îl au şi celelalte forme de organizare care nu sunt prevăzute în planul de
învăţământ.
Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului formativ al educaţiei fizice şi sportului, impun
integrarea activităţilor extracurriculare de tip sportiv în sfera preocupărilor pentru eficientizarea
lor cu un impact deosebit asupra realizării educaţiei şi sănătăţii depline, a îmbunătățirii
capacității motrice generale a copiilor.
31
Conţinutul orelor de ansamblu sportiv se caracterizează prin predominanţa lucrului de
adaptarea calităților motrice cerințelor sportului practicat. În cadrul orelor extracurriculare, prin
exercițiile și mijloacele de care dispune jocul de baschet, se pune baza pregătirii fizice, tehnice şi
tactice individuale pe fundalul calităților motrice speciale cu impact deosebit asupra dezvoltării
capacității motrice generale a elevilor. Epuran M. [70] definește capacitatea motrice ca drept
posibilitatea indivizilor de a obține o reuşită în executarea unei sarcini sau în executarea unei
profesii.
Conform celor scrise în Terminologia educaţiei fizice şi sportului capacitatea motrice este
ansamblul posibilităţilor motrice naturale şi dobândite prin care se pot realiza eforturi variate ca
structură şi dozare. Așa cum subliniază Epuran M. 2005, [74, p.378], capacitatea motrice este
privită din două puncte de vedere: psihologic, conţinutul capacităţii fiind alcătuit din aptitudinile
psihomotrice – măsurate prin texte specifice pentru viteză de reacţie, precizie, coordonare,
echilibru ş.a. – exprimate în randament/performanţă şi din punct de vedere metodologic şi
metodic (al educaţiei psihomotrice, fizice etc.) alcătuită din aptitudini motrice (viteză, forţă,
rezistenţă, coordonare, mobilitate, anduranţă ş.a.) măsurate prin probe de teren.
Capacitatea motrice este influenţată de o serie de factori interni şi externi, pe de o parte, de
dezvoltarea /maturizarea şi exerciţiul, iar pe de altă parte de motivaţie [55, 73, 89, 112, 143]. Ea
cuprinde componentele stabile: aptitudini, calităţi motrice, deprinderi motrice, structuri
operaţionale, cunoştinţe, experienţă și componentele de stare: motivaţie, stări emoţionale, care
pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea capacităţii motrice [71]. Capacitatea motrică mai este
denumită „... capacitate fizică” sau capacitate psihomotrice [5, 16, 17, 65, 76, 151].
La Epuran M. 2005, [74, p.378], găsim definiția capacității motrice a individului în
formularea: „… o reacţie complexă la stimulii ambianţei. Ea cuprinde într-o unitate caracteristică
mai multe elemente cum sunt: aptitudinile psihomotrice, aptitudinile motrico-sportive,
influenţate și structurate divers, potenţate la nivele diferite de maturitate firească a funcţiilor, de
exersare şi de factorii interni motivaţionali”.
În opinia autorilor Alexe N., 1980 [2]; Avramoff E., 1992, [8]; Baroga L., 1980, [12],
Ciurlea M., Raţă G., Dobrescu T., 2008, [42]; Demeter A., 1981, [57]; Solomon M.,Tudusciuc I.,
1984, [165]; Timotin S.P., 1993, [177], Матвеев Л., 2008, [210], dezvoltarea capacității motrice
este strâns legată de dezvoltarea fiziologică a individului, deoarece organismul este supus unor
schimbări funcționale, morfologice și biochimice pe parcursul vieții. Educaţia fizică, prin
mijloacele de care dispune, asigură o pregătire optimă a calităţilor motrice de bază şi speciale. Pe
fondul unui bagaj motric superior se poate asigura formarea priceperilor şi deprinderilor motrice.
La rândul lor, deprinderile motrice, pe măsură ce se însuşesc, influenţează dezvoltarea
32
capacităţilor motrice.
Metodica educării calităţilor motrice este subordonată legităţilor educației fizice ce
dirijează dezvoltarea lor în diverse activități motrice școlare [7, 116, 149, 203]. Pentru aceasta
este necesară utilizarea mijloacelor, metodelor şi procedeelor care să asigure în modul cel mai
eficient dezvoltarea aptitudinilor motrice, viteză, forţă, rezistenţă, coordonare, mobilitate.
Învăţarea mişcărilor şi educarea calităţilor motrice se supun aceluiaşi tip de legi de dezvoltare.
Astfel, când acţionăm educarea unor calităţi motrice, contribuim în măsură egală la dezvoltarea
lor, iar acestea influenţează procesul de însuşire a acţiunilor motrice.
Prin urmare, putem spune că o delimitare precisă între însuşirea şi dezvoltarea
deprinderilor motrice şi educarea calităţilor nu se poate face, ea existând şi fiind concretizată de
particularităţile metodice. Acestea se regăsesc în condiţiile de exersare, în durata lucrului, în
pauzele dintre eforturi, în materialele folosite etc.
Studiul programelor educative recomandate de M.E.C.T.S. pentru activitățile extrașcolare a
scos în evidență o serie de neajunsuri care țin de proiectarea programelor educative
extracurriculare pentru elevi, o lipsă a unității punctelor de vedere asupra conținutului acestor
programe, impunându-se o mai bună dirijare/informare asupra scopurilor educative.
Educația copilului, cum este stipulată în „Ghidul metodologic educativ”, nu prevede
obiective, teme sau programe specifice care să facă referiri exacte la activitățile sportive
extracurriculare. La capitolul „Activități educative extrașcolare – timpul liber al copilului” sunt
prevăzute activitățile de vacanță în tabere, excursiile, fără a se prevedea organizarea de
competiții pe plan local, cu caracter permanent, competiții care să cuprindă marea majoritate a
elevilor.
Precizările formulate pentru lecțiile extracurriculare – concretizate în ansamblu sportiv –
sunt destul de vagi. Acestea sunt prevăzute cu o oră/50 minute/săptămână, sau 2 ore la două
săptămâni şi sunt organizate cu scopul de a reprezenta școala în cadrul întrecerilor din O.N.S.Ș.,
al cărui calendar, de altfel, este destul de sărac în competiții, iar unele ramuri sportive cu „priză”
la copii lipsesc. Lecțiile se organizează pe grupe de 12-15 elevi selecționați din mai multe clase
paralele, din același an de studiu sau din ani diferiți. Întreaga activitate se desfășoară în afara
orarului școlar, după ore sau la sfârșit de săptămână. Dacă au ca scop pregătirea echipei
reprezentative a școlii, aceste ore pot fi alcătuite din elevi de la diferite clase pe cicluri de
învățământ.
În „Ghidul metodologic de aplicare al programelor de educație fizică pentru gimnaziu”,
2001, se stipulează că: „conținutul procesului de instruire este similar cu cel de „antrenament
33
sportiv”, fapt ce lăsă autonomie totală cadrului didactic, apelând la imaginația și creativitatea
profesorului ca în 50 de minute, să atingă obiectivele motrice și educative (www.edu.ro).
Profesorul poate să găsească însă diferite modalități de obținere a unor rezultate pozitive cu
elevii prin desfășurarea unui proces de predare-învățare la un nivel calitativ superior.
Creativitatea profesorului ţine de elaborarea unor programe de instruire specifice activității
organizate, proiectării didactice, şi îmbunătățirii bazei materiale, dar nu, în ultimul rând, a
managementului lecției.
Totuși lipsa unor obiective clare, existența unor conținuturi neadecvate precum și o
tematică slabă a proiectării lecțiilor de ansamblu sportiv, impun o încercare de clarificare și
orientare mai fermă a acestora, cu impact deosebit asupra dezvoltării capacităților motrice ale
copiilor și al formării personalității lor. În etapa actuală, activitatea de educaţie fizică, deci și
activitățile sportive extracurriculare, este supusă unor transformări şi modernizări/optimizări ale
procesului instructiv-educativ, fapt susţinut de noile orientări metodice implementate în demersul
didactic [24, 32, 44, 52, 88, 118, 159, 170].
În cadrul orelor de activități sportive, în procesul didactic de instruire se impune stabilirea
clară a obiectivelor de atins, realizarea unei atente planificări a conținuturilor specifice ramurii
de sport practicată pe etape de învățare, lecții și sisteme de lecții, respectându-se cu strictețe
principiile didactice specifice antrenamentului sportiv, cu accent pe principiile metodico-
strategice: individualizarea, conștientizarea și participarea activă, accesibilitatea și interacțiunea
mijloacelor verbale și nonverbale, modelarea și autoreglarea efortului.
Lecțiile extracurriculare de baschet se vor desfășura luând în evidenţă cerințele formulate
de unii autori Dragnea A. ş.a. 2007, [65]; Hrişcă A., Predescu T., Dîrjan C., 1985, [93]; Ionescu
Şt., Dârjan C., 1997, [98]; Moanţă A. 2005, [134]; Negulescu C. ş.a.1997, [137]; Predescu T.,
2000, [147]; Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L., 1979, [174], care subliniază ideea că
cerințele organizării lecțiilor sportive cu teme din baschet sunt similare cu cele formulate de
Didactica Educației Fizice și a Antrenamentului Sportiv, prezentând însă o serie de diferențieri
determinate de specificul jocului. În procesul de instruire se va respecta un traseu metodologic și
o succesiune în acțiunea de operaționalizare a conţinutului, stabilirea obiectivelor operaționale
concrete de realizare, tehnologizarea logică a conținuturilor, concretizarea structurii lecției și a
proiectării pe termen lung a strategiilor didactice.
Pentru realizarea conținuturilor și a finalităților procesului desfăşurat, mijloacele utilizate
pentru învățarea și consolidarea jocurilor sportive în activități extracurriculare, convenţional se
împart în două grupe: mijloace specifice și nespecifice probei practicate. Deci, prin conţinuturile
de baschet, selectate se preconizează asigurarea unei pregătiri fizice generale și speciale pe
34
fundalul căreia să se asigure o capacitate funcțională sporită a organismului, bazată pe
dezvoltarea optimă a calităților motrice de bază și specifice probei practicate. Toate exercițiile
fizice ca mijloace specifice, dacă sunt selectate precaut și dozate corect, vor avea o influență
benefică asupra dezvoltării calităților motrice. În procesul de instruire sportivă a începătorilor în
jocul de baschet pregătirea fizică constituie fundamentul însuşirii cu succes a elementelor tehnice
și structurilor tactice specifice jocului. Astfel, atenția trebuie îndreptată spre asigurarea bazei de
dezvoltare a calităților motrice în relație cu însușirea celorlalţi factori de pregătire a tinerilor
baschetbalişti.
Literatura de specialitate acordă atenţie sporită exerciţiilor pentru consolidarea structurilor
tehnico-tactice aplicate ulterior în condiţii variate ale jocului global, prin care sunt valorificate
cunoştinţele asimilate, respectiv capacitatea de a le aplica în situații noi, create: prezenţa
contracțiunilor adversarului, prezența spectatorilor, oficialilor, manifestarea simţului
responsabilităţii în faţa coechipierilor [40, 91, 135, 138, 139, 145, 146, 187].
Aceste mijloace de inițiere și exersare a elementelor tehnice și tactice din jocurile sportive
contribuie la formarea unor deprinderi motrice specifice, precum și la dezvoltarea calităţilor
motrice de bază. De asemenea, conținutul orelor de cerc sportiv este adaptat particularităților de
vârstă şi dezvoltare fizică a elevilor din gimnaziu, stabilindu-se obiective instructiv-educative
clare și standarde de performanță viabile care conduc la obținerea performanței motrice. În
selectarea mijloacelor și a exerciţiilor fizice trebuie să se ia în considerare, totodată, preferințele
și interesele sportive ale elevilor.
Pentru realizarea competențelor generale în activitățile sportive extracurriculare sunt
utilizate sisteme de acţionare executate cu mingea şi fără minge şi, respectiv procedee tehnice
specifice jocului, cu un grad sporit de atractivitate care să elimine monotonia din lecții și să
creeze un climat propice desfășurării unei activități liber consimțite.
Lipsa unor programe analitice pentru activităţile extracurriculare, numărul insuficient de
ore care să permită asimilarea conţinutului pregătirii sportive, adaptarea eficientă la actuala
reformă a schimbărilor de conţinut, realizarea cerinţelor acestui tip de activitate la un nivel optim
al tuturor compartimentelor învăţării şi practicării jocului, în cazul nostru jocul de baschet,
necesită o preocupare a profesorilor pentru eficientizarea traseului metodic de instruire al
conţinutului jocului.
Pentru a răspunde cerinţelor prevăzute de programa şcolară referitoare la efectuarea
anumitor eforturi sau participarea în competiţii şcolare, studiile obţinute în urma observaţiilor
pedagogice recomandă insistarea asupra pregătirii fizice generale prin practicarea multilaterală a
exerciţiilor fizice, având ca finalitate o dezvoltare a capacităţii de lucru a întregului organism, cu
35
accent pe joc şi pe fazele acestuia ce produc emulație în rândul elevilor, lecţiile fiind mai
atractive şi mai puţin obositoare la această vârstă.
Putem concluziona că educarea capacității motrice depinde de modul în care se acționează
prin mijloacele specifice educației fizice asupra creșterii potențialului de performanță al
individului. Calitățile motrice necesare practicării anumitor discipline sportive sunt condiționate
de educarea timpurie prin activități extracurriculare de tip sportiv, ca alternative la lecția de
educație fizică. Conținutul instructiv-educativ al acestor activități trebuie orientat spre o pregătire
generală care să ducă la dezvoltarea tuturor calităților motrice concomitent cu însușirea
deprinderilor motrice necesare practicării sportului, având ca scop dezvoltarea capacităţii de
lucru a întregului organism.
1.4. Particularităţile de vârstă ale elevilor la treapta gimnazială
Una dintre cele mai importante etape de dezvoltare a organismului este vârsta şcolară
mijlocie, etapă în care se produc transformări ce conduc la maturizarea organismului. Creşterea
şi dezvoltarea copiilor reprezintă una dintre problemele de biologie umană cu o deosebită
semnificaţie teoretică şi practică care impune o cunoaștere foarte bună a schimbărilor
morfofuncționale ce se produc la nivelul organismului.
Numeroase lucrări științifice de specialitate evidenţiază caracterul specific al biologiei
vârstei de creştere care corespunde cu vârsta şcolară mijlocie, fapt ce necesită o cunoaștere și o
atenție deosebită din partea profesorilor de educaţie fizică şi a antrenorilor care lucrează
nemijlocit cu copiii și juniorii [77, 96, 169, 188]. Un alt punct de vedere, susținut de autori
referitor la creşterea şi dezvoltarea copiilor îl constituie faptul că această creștere se
caracterizează printr-o intensificare mai mare decât a celorlalte perioade, însă aceasta nu are loc
concomitent la nivelul tuturor segmentelor corpului, ci apar perioade de accelerare şi încetinire a
creşterii, cu durate variabile, în raport cu vârsta, condiţiile de viaţă şi particularităţile individuale
[6, 7, 56, 85, 97].
Creşterea şi dezvoltarea neuniformă, cu perioade de accelerare şi încetinire, cu intensificări
ale proceselor neuro-vegetative şi psihice, se împarte în mai multe etape, prezentând o serie de
aspecte morfofuncţionale şi psihice particulare. Etapa pubertară, în decursul căreia copilul se
transformă în adult, are o semnificaţie deosebită. Pentru unii biologi, pubertatea reprezintă
momentul cel mai important din viaţa unui individ [8, 19, 84, 95, 196].
Datele din literatură arată că există o multitudine de particularităţi morfofuncţionale şi
psihice la indivizii de aceeaşi vârstă cronologică, particularități ce se modifică sub influența
mediului și a eredității. Schimbările morfologice sunt mai intense decât cele fiziologice,
36
biochimice etc. [96, 99, 111, 144, 178]. Datorită acestui aspect, perioadele vârstei fiziologice nu
corespund celei cronologice şi deci nici etapelor de şcolarizare, accentul punându-se pe
periodizarea biologică, etapele de şcolarizare şi vârstele cronologice corespunzând acestor
perioade biologice.
Această periodizare bazată pe cel mai important eveniment biologic şi psihologic, cel al
creșterii și dezvoltării, grupează copiii şi juniorii în perioade de vârstă astfel: vârsta
antepubertară (şcolară mică, 6-11 ani), vârsta pubertară (şcolară mijlocie, 12-15 ani) și vârsta
postpubertară (şcolară mare, 16-18 ani).
Una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare a organismului este vârsta şcolară
mijlocie, perioadă în care se produc transformări ce conduc la maturizarea organismului. Acum
poate fi întâlnită îmbinarea unor particularităţi ce ţin de vârsta şcolară mică (având particularităţi
specifice acestui ciclu de viaţă), cu particularităţi specifice adolescenţei. Pe parcursul acestei
perioade apar manifestări tensionale, stări conflictuale, conduite accentuate, schimbări
accentuate în personalitatea copilului, care ridică probleme speciale procesului educaţional.
Putem spune că acum se formează personalitatea individului.
Verza E. [189, p.28] susţine că în această perioadă de creștere asistăm la o dezvoltare
intelectuală remarcabilă şi o intensă socializare a copilului, „el raţionează, dar nu excelează prin
subtilităţi de logică; dispune de o mai mare autonomie, dar rămâne, totuşi, sensibil la sugestiile
grupului din care face parte, este capabil de a pune o anumită distanţă între el şi părinţi, dar
este departe de a se închide în sine”, subliniind că perioada pubertăţii este una a contradicţiilor,
punct de vedere susținut şi de alţi specialişti [46, 72, 84, 99, 169, 183, 191].
Creşterea şi dezvoltarea bio-fiziologică a preadolescenţilor este marcată în această perioadă
de schimbările morfofuncţionale caracterizate printr-o intensificare a creşterii fizice. Întâi cresc
membrele superioare precum şi cele inferioare, pentru ca mai apoi să se dezvolte evident toracele
şi bazinul. Creşterea în înălţime este şi ea evidentă, variind între 3-4 cm şi 6-7 cm anual aspect
remarcat în multe lucrări [3, 9, 19, 58, 95, 143]. La fete pubertatea se instalează mai repede decât
la băieţi, ele prezentând valori superioare ale creşterii în înălţime şi greutate, trunchiul este mai
lung, iar membrele inferioare sunt mai scurte; la 11-12 ani băieţii sunt mai scunzi decât fetele
care sunt mai înalte, dar la 13-14 ani această diferenţă dispare.
La această vârstă, sistemul osos se dezvoltă mai ales pe seama creșterii oaselor în lungime,
față de o creștere a oaselor (mai lentă) în grosime, prin depunerea de săruri minerale (calciu și
fosfor) și prin consolidarea structurii funcționale intime, oasele devenind mai rezistente la
factorii mecanici presiune, tracțiune, torsiuni şi forţe exagerate [179, p.66]. Insuficienţa calciului
în oase și hiper-elasticitatea articulaţiilor favorizează deformări ale scheletului [46, p.243]. Slaba
37
dezvoltare a articulațiilor și a ligamentelor determină rezistență la răsuciri și tracțiuni, ceea ce
impune folosirea prudentă a exercițiilor de forță cu îngreunări, precum și a săriturilor cu aterizare
rigidă [11, 12, 17, 24]. De asemenea, coloana vertebrală prezintă curburile fiziologice şi atinge
80% din lungimea definitivă în această perioadă [9, 57, 101, 190]. Creşterea semnificativă a
membrelor în raport cu trunchiul la această vârstă i-a determinat pe unii specialişti să o
definească ca fiind „vârsta dizgraţiei”, „vârsta hainelor scurte” [143, p.58; 169]. Ca urmare a
acestor trăsături somatice, organele din cutia toracică sunt puţin dezvoltate, fapt care generează
dificultăţi în procesul de adaptare la efort prin lipsa de rezistenţă cardio-respiratorie.
Procesul osificării este intens, iar creșterea în înălţime este însoţită de o creştere în
greutate. Odată cu definitivarea procesului osificării oaselor mâinii, a creşterii danturii
permanente, şi a definitivării oaselor faciale ale craniului, are loc și o creştere şi o dezvoltare, în
acelaşi timp, a masei musculare: musculatura spatelui, a centurii scapulare şi a celei pelviene,
opinii prezente în lucrările multor cercetători din domeniu [9, 59, 94, 96, 100].
Autorii unor lucrări precizează că odată cu dezvoltarea masei musculare, se măreşte şi forţa
care, între 13 şi 14 ani, prezintă un puseu de creştere [13, 19, p.187; 46, p.242; 179].
La 15 ani, masa musculară constituie aproximativ 32,6% din masa corpului [99].
La puber fibrele musculare sunt mai lungi decât la adult, iar porţiunile tendinoase sunt mai
scurte, cu conținut bogat în apă, dar cu un tonus muscular crescut. Tonusul muscular şi
excitabilitatea neuromusculară sunt mai scăzute, ceea ce favorizează amplitudinea mişcărilor la
nivelul articulaţiilor, dar scade mult precizia şi fineţea acestora. Viteza de reacţie şi de execuţie
este bună, dar nu este susţinută suficient de forţă. Studii efectuate arată că băieţii realizează 75%
din viteza pe care o vor dezvolta la sfârşitul perioadei de creştere [2, 3, 5, 14, 76, 78, 165].
În activitățile sportive desfășurate cu copiii la această vârstă, sunt contraindicate
antrenamentele stric specializate de forță, deoarece prezintă riscul suprasolicitării aparatului
musculo-ligamentar, precum și a eforturilor maximale de forță cu încordări neuro-musculare
mari, acestea conducând la accidente grave.
Rezultate bune și foarte bune se pot obține prin folosirea exercițiilor de forță generală,
atent dozate și cu pauze corespunzătoare, exerciții bazate pe învingerea propriei greutăți, pe lucru
cu greutăți mici (mingi medicinale de diferite mărimi și greutate, benzi elastice, gantele mici).
La nivelul sistemului cardiovascular se observă o creştere prin mărirea volumului inimii
cu aproximativ 25% faţă de cel al inimii şcolarului mic. Volumul inimii creşte mai repede la
băieţi decât la fete [101, p.58]. Viteza de creştere a volumului şi greutăţii inimii este minimă
între 12 şi 13 ani, şi maximă între 13 şi 14 ani, atingând greutatea în medie de 140 g la 11 ani şi
220 g la 14 ani, rețeaua vasculară fiind relativ bine dezvoltată la nivelul arterelor de tip elastic,
38
fapt ce ușurează mult sarcina miocardului. Tot acum are loc o intensificare a proceselor
schimburilor de substanţe: un consum mărit de oxigen, sporirea bruscă a activităţii glandelor cu
secreţie internă.
Frecvenţa cardiacă de repaus este crescută la începutul perioadei pubertare, ajungând la
valori de 90-100 b/min. La 13 ani, valorile medii ale frecvenței cardiace sunt de 82 b/min la
băieţi şi scade până la valori de 70 b/m la 14-15 ani [56].
Aparatul respirator dobândeşte capacităţi funcţionale noi, asigurând mai eficient
aprovizionarea cu oxigen a organismului, fie că este vorba despre momentele de repaus sau de
activităţi ce presupun eforturi relativ intense. Amplitudinea mişcărilor respiratorii creşte în medie
de la 230 ml aer volum curent, la 11 ani, la 350 ml aer, la 15 ani. Asistăm totodată la o scădere a
frecvenţei respiratorii de la 22 respiraţii/minut la 11 ani la 20 respiraţii/min la 13 ani şi la 18
respiraţii/min la 15 ani [7, 57, 95].
În perioada pubertară capacitatea vitală realizează un salt important. La sfârșitul vârstei
antepubertare, capacitatea vitală, ajunge la valori în jur de 1800 - 2000 cm3, pentru cei care
participă la activitățile sportive școlare și de 2200 - 2400 cm3 la cei care practică activităţi
sportive de performanţă, crescând până la 3500 cm3 la 14 - 15 ani [27, 101, 143, p.60]
De amintit este şi faptul că aparatul respirator, în special plămânii, este puţin rezistent la
infecţii. Sunt numeroase cercetările care subliniază faptul că, conform particularităţilor
dezvoltării morfologice, se constată o capacitate scăzută de adaptare şi rezistenţă funcţională a
aparatelor cardio-vascular şi respirator la efortul fizic intens, ceea ce conduce la apariția
frecventă a unor fenomene de oboseală, ameţeli şi tulburări ale ritmului cardiac [13, 19, 43, 55,
129, 179, 212]. În timpul efortului fizic, cordul depune un travaliu mare pentru irigarea organelor
şi sistemelor, deoarece lumenul vaselor este îngust şi în consecinţă apare des fenomenul de
oboseală .
Trebuie știut că, în derularea activităților sportive, reacţiile respiratorii fiind insuficiente,
capacitatea funcţională se epuizează rapid chiar şi în condiţiile în care capacitatea vitală creşte,
constituind un factor limitativ mai ales pentru sporturile care solicită un intens efort aerob.
În cadrul pregătirii copiilor/începători în jocurile sportive, se va apela la eforturi intense,
dar cu o durată scurtă de timp (ștafete, întreceri, concursuri sau joc bilateral), iar folosirea
eforturilor submaximale şi medii, corespunzătoare grupelor de vârstă, vor contribui la învăţarea
şi consolidarea tehnicii jocului.
Sistemul nervos. Privind sistemul nervos se constată o creştere redusă a volumului
creierului, la vârsta de 11 ani greutatea lui fiind apropriată de a adultului, structura cerebrală
suportând şi ea modificări [85, p.147]. Se adâncesc circumvoluţiunile, iar prin înmulţirea fibrelor
39
de asociaţie sporesc conexiunile funcţionale dintre diferitele zone. Celulele corticale se dezvoltă
continuu, perfecționându-se şi diferenţiindu-se, crescând astfel baza funcţională a activităţii de
prelucrare a informaţiei.
După Ionescu A. [95, p.41] din punct de vedere funcțional, dezvoltarea este incompletă,
existând o dezvoltare mai bună a primului sistem de semnalizare, iar aria corticală motrică
apropiindu-se de maturitate la vârsta de 13-14 ani. Între procesele corticale superioare, excitație
și inhibiție, nu s-a realizat încă un echilibru, existând o mai mare pondere a excitației. Formele
de inhibiție, în special inhibiția de diferențiere, sunt slab dezvoltate și îngreunează fixarea
învățării elementelor noi. Activitatea nervoasă superioară se perfecționează prin dezvoltarea
capacității de inhibiție, care nu reușește să echilibreze excitația. Percepţiile devin mai sigure,
capătă un pronunţat caracter de selectivitate, orientarea spaţială şi temporară se perfecţionează
considerabil, suferind influenţa proceselor gândirii. Se remarcă o perfecționare a analizatorului
chinestezic, al celui vestibular și vizual, determinând efectuarea unor mișcări mai precise, o
coordonare mai bună, eliminarea contracțiilor inutile și neeconomicoase [84, 89, 144, 169, 211].
În strânsă legătură cu importantele modificări morfofuncţionale, specifice acestei vârste,
apar transformări însemnate şi în viaţa psihică a copilului. Pubertatea este etapa începutului
maturizării psihice a copilului.
Dezvoltarea psihică ca proces complex de formare, creştere şi maturizare a funcţiilor,
însuşirilor şi capacităţilor psihice ale copiilor se desfăşoară neîntrerupt de la naştere până la
atingerea vârstei adulte În decursul dezvoltării sale, copilul parcurge succesiv şi obligatoriu mai
multe etape de dezvoltare psihică. Fiecare etapă a dezvoltării psihice se caracterizează prin
existenţa unor procese şi însuşiri psihice cu particularităţi proprii acelei perioade de dezvoltare.
În această perioadă de vârstă, capacităţile intelectuale se apropie de un nivel foarte ridicat şi
întreaga activitate nervoasă superioară se dezvoltă rapid, fapt ce condiţionează procesul de
învăţare în general [37, 85, 102, 143].
Așa cum se remarcă în numeroase lucrării copilul prezintă un bun echilibru psihic, făcând
faţă cu succes sarcinilor şcolare şi activităţilor extraşcolare. Începând cu vârsta de 13-14 ani
învăţarea capătă un caracter organizat, cu mare încărcătură emoţională, dar şi psiho-culturală.
Aspiraţia lui spre originalitate şi creativitate, pentru depăşirea condiţiei de mediocritate şi
anonimat este tot mai accentuată. În această perioadă a vârstei, a copilăriei, trebuinţele de
autoafirmare şi autorealizare sunt dominante [192, p.3-4].
În această etapă de formare a personalității copilului, toate procesele psihice cunosc o
dezvoltare ascendentă: se dezvoltă atenţia voluntară, iar atenţia involuntară se modifică,
devenind mai eficientă; preadolescentul se poate concentra şi poate fi atent mai mult timp
40
(aproximativ 2 ore), făcând adesea eforturi de corectare şi autoeducare a atenţiei; memoria are un
ritm de creştere important după vârsta de 10 ani. Sunt evidente schimbările în felul cum şi ce
memorează preadolescentul, perioada aceasta de creștere fiind favorabilă încercărilor de exersare
a memoriei în relație cu diverse domenii (muzică, film, sport), iar capacitatea de memorare este
foarte mare [18, 120, 167, 208].
Psihologia a demonstrat că în jurul vârstei de 12 ani gândirea prezintă modificări
însemnate când preadolescentul dobândeşte posibilităţi operaţionale noi datorită creşterii
capacităţii de înțelegere, de selectare a informațiilor, de răspândire a conceptelor, judecăților și
raţionamentelor. Limbajul se dezvoltă sub influenţa gândirii, atât din punct de vedere cantitativ,
cât şi calitativ. Asistăm la trecerea de la limbajul interior la cel exterior, la folosirea unui bagaj
mare de cuvinte tehnice şi literare, vocabularul preadolescentului înregistrând o îmbogăţire
substanţială, iar vorbirea devenind forma de exprimare preferată. Tot acum personalitatea
preadolescentului se apropie de stadiul de relativă stabilizare a trăsăturilor caracteristice. El caută
să se adapteze şi să se integreze în cadrul grupului, asumându-şi în mod conştient responsabilități
[183, 189, 192, 196].
Atenţia ca şi memoria, stau la baza desfăşurării muncii instructiv-educative alături de
gândire, existând o relație de complementare între ele.
Atenţia, prezentă în preocupărilor multor specialişti reprezintă capacitatea psihicului uman
de a se orienta şi concentra asupra unui fenomen sau a unei activităţi, posibilitatea de a alege
dintre multele fenomene prezente simultan a aceluia care are importanţă pentru om sau care se
impune prin calităţile sale [46, 71, 85, 144, 188].
Din punct de vedere fiziologic, atenţia se bazează pe o anumită localizare în sistemul
nervos central al proceselor de excitaţie şi inhibiţie, o mai mare intensitate, concentrare şi
stabilitate a atenţiei. În activitatea şcolară creşterea atenţiei este determinată de apariţia dorinței
de cunoaştere, de a rezolva singur o serie de probleme, de a descoperi și afla mai mult despre
diferite domenii, de a medita și crea lucruri noi. Acest fapt îl va determina să petreacă mai mult
timp în faţa cărţilor sau a calculatorului. Preadolescentul caută extinderea cercului de interese și
aderarea la diferite grupuri, caută orice tip de activitate, urmărind obținerea unei orientări cât mai
largi în viaţă. El poate să-şi impună să fie atent în îndeplinirea unor activități chiar lipsite de
atracţie pentru el, mai ales dacă îl interesează rezultatul apropiat sau depărtat al muncii.
Atenţia involuntară îşi modifică aspectul, devenind mai eficientă. Elevul din gimnaziu se
poate concentra şi desfășura o activitate intensă mai mult timp (aproximativ 2 ore), căutând
adesea să se corecteze.
41
Memoria reprezintă în opinia specialiștilor mecanismul psihic ce stă la baza însuşirii
cunoştinţelor şi deprinderilor, facilitând posibilitatea reactualizării acestora în diferite situaţii,
adică mecanismul care asigură funcţionarea orientată a individului în timp şi spaţiu, prin prisma
actualizării selective a experienţei acumulate [72, 84, 169, 211]. Memoria este o capacitate
psihică necesară, fără de care viaţa ar fi practic imposibilă. Omul ar trăi într-un continuu prezent,
toate obiectele i-ar părea individului absolut noi, necunoscute, în permanenţă. El n-ar avea
posibilitatea de a utiliza rezultatele cunoaşterii. Din contră, aceasta ar trebui luată de fiecare dată
de la început .
La preadolescenţi memoria trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară a
priceperii, aceea de a prelucra și memora materialul, de a selecta și stabili legături logice între
părţile materialului de însușit [191, p.218].
Așadar, puberul poate memora foarte uşor şi ceea ce nu înţelege, iar cantitatea materialului
informațional de memorat este maximă și poate fi reținut un timp îndelungat.
Accelerarea creşterii şi dezvoltării corpului copiilor şi tinerilor ar aduce după sine şi o mai
mare dispersie a indicilor şi valorilor fiziometrici ai organismului, aceasta fiind cauza scăderii
rezistenţei fizice, precum şi a altor calităţi morfofiziologice Aceștia susțin că la copiii născuţi şi
crescuţi la oraş se produce o creştere mai accelerată a taliei decât la cei de la sate, dar că
perimetrul toracic şi greutatea nu cresc la toţi în acelaşi ritm [3, 58, 80, 97].
Studiul condiţiilor şi factorilor care determină fenomenele de acceleraţie şi întârziere în
dezvoltare scoate în evidenţă influenţa vieţii civilizate, a îmbunătăţirii alimentaţiei, progresele în
profilaxia şi tratamentul bolilor, precum şi beneficiile unei organizări mai raţionale a activităţii şi
a timpului liber de care dispune copilul. Cercetările dovedesc impactul imediat și pe termen lung
al practicării exerciţiilor fizice asupra creşterii normale şi a dezvoltării armonioase a
organismului, asupra sporirii capacităţii funcţionale şi îmbunătăţirii rezultatelor sportive la
juniori şi copii.
Un număr tot mai mare de copii şi tineri sunt atrași și participă de timpuriu la antrenamente
şi competiţii. Satisfacerea nevoii de mișcare prin activitățile extracurriculare sportive desfășurate
la această vârstă, trebuie, mai mult ca oricând, să țină seama de particularitățile morfologice și
funcționale evidente. Acestea impun respectarea anumitor principii în ceea ce priveşte dozarea
efortului astfel încât acesta să-şi aducă într-adevăr contribuţia la o dezvoltare cât mai completă a
organismului copiilor.
Particularităţile dezvoltării motrice. Din cauza dezvoltării organismului pe multiple
planuri, mai ales datorită creşterii plasticităţii scoarţei cerebrale şi mobilităţii proceselor nervoase
de excitaţie şi inhibiţie, sporeşte posibilitatea de îmbunătăţire a tuturor calităţilor motrice şi în
42
special a vitezei, sub toate formele de manifestare, mai ales la 12 ani la fete şi 13 ani la băieţi,
punct de vedere susținut de specialiștii din domeniu [43, p.197; 78, 112, 129, 209, 215].
Pe măsură ce musculatura aparatului locomotor se dezvoltă, copilul începe să-și păstreze
echilibrul un timp mai mare, coordonarea/ îndemânarea progresează evident, fapt pentru care
pubertatea este „vârsta optimă la care se poate acționa cu șanse mari de progres” [61, p.245].
Referindu-se la aceasta, Ifrim M. citat de Rață G., Raţă B.C. [151 p.272] consideră că
educarea îndemânării este dependentă de factorii psihici și de repetarea exercițiilor, impunându-
se în această etapă reluarea și repetarea diferitelor exerciții în ideea fixării deprinderii motrice.
Educarea îndemânării este influențată de disproporţiile existente între segmentele corpului, fapt
ce determină efectuarea cu stângăcie a exerciţiilor fizice și a deprinderilor tehnice specifice
sportului practicat, însă disponibilităţile pentru îmbunătăţirea coordonării sunt crescute atunci
când se lucrează simultan pentru formarea simţului de orientare în spaţiu.
Conform aceluiași autor, mobilitatea prezintă cele mai scăzute valori pentru băieţi la 13-14
ani, fapt care face ca mişcările să nu fie executate cu amplitudine corespunzătoare, solicitând
măsuri speciale de acționare asupra ei în cadrul activităților sportive.
Tot acum asistăm la o îmbunătăţire a calităţii muşchilor şi mai ales a laturii funcţionale a
acestora, fapt ce justifică dezvoltarea forţei în regim de viteză sub forma detentei (forţa
explozivă), atât de necesară însușirii corecte a deprinderilor motrice la un nivel superior.
În cadrul eforturilor de rezistenţă, pentru elevii treptei gimnaziale (11-15 ani), accentul
trebuie pus pe rezistenţa generală, obţinută prin eforturi de lungă durată şi nu prin eforturi de
intensitate mare. Determinată de pregătirea insuficientă a aparatului cardiovascular, respirator și
muscular, capacitatea de rezistenţă este scăzută, ceea ce impune o acţionare sistematică pentru
dezvoltarea ei. Subliniind importanța calității acesteia în procesul de pregătire sportivă,
specialiștii domeniului recomandă să se acționeze, de preferinţă, asupra rezistenţei în regim de
forţă sau viteză, care să angajeze grupele musculare mari (spate, membre superioare, membre
inferioare) şi să permită activitatea nestingherită a aparatului cardio-respirator fără a-l solicita la
posibilităţile sale maxime [21, 28, 58, 61, 157, 161, 163, 172].
În ceea ce priveşte motricitatea, aceasta nu prezintă deosebiri esenţiale între băieţi şi fete,
ci numai unele particularităţi care trebuie luate în considerare pentru o tratare diferenţiată [117].
Aceste particularităţi se referă la gradul de motricitate al mişcărilor, economicitatea
acestora, cursivitatea, tempoul, expresivitatea, precizia, abilitatea motrică, capacitatea de
adaptare a mișcărilor la condiții variate etc. Băieţii au înclinaţii către exerciţiile de forţă,
efectuate uneori cu repezeală, în timp ce fetele preferă mişcările expresive, care tind către
acurateţea tehnică.
43
De aceea considerăm că există mari disponibilităţi în ceea ce priveşte însuşirea unor
procedee specifice ramurilor de sport şi mai ales jocurilor sportive, este vârsta când se poate
învăţa tehnica perfectă. Așadar, învăţarea rapidă a unor ramuri de sport constituie o prioritate în
atingerea obiectivelor finale ale activității de educaţie fizică și sportivă.
În concluzie, putem afirma că, perioada copilăriei şi a pubertăţii se caracterizează printr-o
instabilitate a reglării şi coordonării neuro-umorale, observabile prin fluctuaţiile ample ale
indicilor funcţionali care determină o inconstanţă a capacităţii de efort.
La vârsta școlară mijlocie, vârstă ce corespunde grupelor de copii și juniori III în sportul de
performanță, capacitatea de efort este diferită la elevii de aceeaşi vârstă cronologică (aceeaşi
clasă), aspect ce se menţine și în timpul junioratului, chiar cu diferenţe mai ample. Dezvoltarea
capacității motrice generale și a însușirii deprinderilor motrice sportive atinge un nivel superior
la vârsta școlară mijlocie, aceasta fiind cea mai favorabilă perioadă pentru dirijarea activităților
sportive.
Respectarea cu stricteţe a particularităţilor de vârstă şi sex a copiilor şi juniorilor,
formularea unor obiective clare și realiste (nu întotdeauna să se urmărească performanța cu orice
preț), dozarea corectă a efortului, cadrul igienic de desfăşurare a pregătirii, sunt condiţiile
obținerii randamentului în pregătire și în final obținerea îndeplinirii obiectivelor și obținerea
performanțelor scontate.
1.5. Accepţiuni şi opţiuni privind predarea educaţiei fizice extracurriculare în clasele a V-a
– a VIII-a
Activităţile de tip extracurricular au un dublu rol: de a angrena elevii pentru practicarea
sportului în mod organizat în diferite activităţi competiţionale sau necompetiţionale şi un rol bine
determinat în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, atât sub raportul instruirilor, cât şi a formarii
unor priceperi, deprinderi şi abilităţi practice [110].
Având un caracter deschis, aceste activităţi sunt constituite pe grupe de elevi din clase
paralele sau diferite, prin opţiunea copilului şi mai puţin prin selecţie, prin acceptarea celor care
doresc să se iniţieze într-o ramură de sport, ceea ce necesită o regândire mai atentă a conţinutului
instructiv-educativ a acestora. Spre deosebire de lecția de clasă, în cadrul acestor ore, relația
dintre cei doi factori implicați în procesul instructiv-educativ (profesor-elev) este relativ
asemănătoare cu cea de la clasă, dar este mai puternică determinată de climatul relaxant, de lipsa
catalogului și de numărul mic de elevi.
Consiliul de Curriculum la Nivelul Şcolii prin Planul de Dezvoltare Şcolară îşi poate
stabili un număr de ore de ,,ansambluri sportive“ ca activităţi de tip extracurricular, care se
44
disting de cele curriculare de bază fiind elaborat la iniţiativa şcolii în funcţie de opiniile elevilor,
părinţilor, profesorilor, de valorificarea resurselor materiale existente, de tradiţia şcolii etc.
Desfăşurate cu precădere în afara programului de şcoală, ele urmăresc în principal
pregătirea şi participarea la concursuri şi la Olimpiada Sportului Școlar.
Iată de ce, prin conținut, această formă de practicare a exerciţiilor fizice are un pronunţat
caracter de instruire sportivă realizată în concordanţă cu aptitudinile şi posibilităţile elevilor,
formându-le baza tehnicii de joc, un bagaj suficient de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi cu
ajutorul cărora să poată practica sportul îndrăgit.
Un alt scop al acestor activități este de a crea un mediu favorabil de stimulare a
performanţei într-o ramură sportivă, ce ar contribui la îmbunătăţirea stării sănătăţii, la formarea
modului de convieţuire, relaţii interpersonale de colegialitate şi respect, conflicte, adică formarea
capacităţii de folosire optimă a „timpului liber”.
„Timpul liber” poate fi considerat drept un ansamblu de ocupaţii pe care individul îl poate
utiliza din propria dorinţă, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra, fie pentru a participa în
mod voluntar, la acumularea informaţiilor şi îmbogăţirea bagajului cultural.
Participarea la activități sportive extracurriculare este benevolă, la opțiunea elevilor și a
părinților și se bazează pe o instruire atent pregătită și concepută de către profesor.
Această activitatea urmărește concretizarea ideii de educare sportivă a copiilor în
concordanță cu aptitudinile și opțiunile acestora, dar și cu existența unei minime baze materiale,
cu tradiția școlii și, nu în ultimul rând, cu dorința de a-i atrage pe elevi într-o formă de practicare
sistematică a jocurilor sportive, respectiv baschet, ca mijloc de satisfacere a plăcerilor și
dorințelor elevilor pentru petrecerea în mod util a timpului liber.
Este recomandabil ca procesul instructiv-educativ în cadrul orelor de ansamblu sportiv să
se desfăşoare sub forma lecţiei de antrenament sportiv, adaptat la nivelul de vârstă și pregătire a
practicanţilor, lecția fiind modelată sub antrenament sportiv.
În aceste activități grupele formate sunt eterogene, ceea ce impune o tratare diferențiată în
funcție de nivelul de pregătire a elevilor, de vârsta, de interesul pentru susținerea unui efort fizic
intens a acestora. Un aspect pozitiv îl constituie libertatea de acțiune în constituirea grupelor.
Dacă grupele claselor a V-a și a VI-a sunt alcătuite din elevi începători, grupele claselor a VII-a
și a VIII-a beneficiază, în majoritatea situațiilor, de elevi inițiați prin ore de ansamblu în anii
anteriori, la care sunt integrați prin selecție pentru calitățile lor deosebite fizice şi motrice.
Programa de pregătire sportivă pentru începători, stabileşte obiective cadru și obiective de
referință obligatorii și recomandă conținuturi, care pot fi adaptate de către cadrul didactic în
funcție de scopul propus, în funcţie de nivelul de pregătire și particularitățile grupei.
45
Complexitatea acestor ore implică formularea unor obiective de instruire care să urmărească în
primul rând:
- dezvoltarea capacității motrice generale și specifice disciplinei (baschet), în concordanță
cu particularitățile de vârstă, sex și nivel de pregătire;
- învățarea, consolidarea și perfecționarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice
specifice disciplinei sportive în relaţie cu dezvoltarea calităţilor fizice;
- valorificarea în concursuri și competiții sportive a potențialului biomotrice, tehnico-tactic
al elevilor;
- stabilizarea motivației pentru practicarea sportului preferat și dezvoltarea spiritului
competitiv;
- manifestarea constantă a unui comportament adecvat probei de sport practicată.
În contextul celor de mai sus se poate afirma că lecţiile de ansamblu sportiv pot constitui
un cadru favorabil realizării, într-o măsură mai mică sau mai mare, a acestor obiective prin
atragerea și participarea activă a elevilor la acest tip de activitate, prin rezolvarea situaţiilor
colective impuse de regulamentul jocului, prin participări la întreceri, concursuri în cadrul
O.N.S.Ş., etc.
Deşi aceste activităţi urmăresc în principal practicarea exerciţiilor fizice în scop educativ şi
recreativ, ele au totuşi un pronunţat rol de „instruire sportivă”, impunând din partea profesorilor
căutarea, găsirea şi derularea unor programe atractive, diversificate, adaptate la cerinţele
formulate de curriculum, în vederea obţinerii unor performanţe motrice ale elevilor. Prin
intermediul acestor tipuri de activități, la această vârstă se poate influența favorabil atât învățarea
elementelor tehnice specifice jocului, (capacitatea de învățare a mișcărilor atingând un nivel
ridicat), cât şi dezvoltarea calităţilor motrice forţă, viteză, rezistenţă, îndemânare, supleţe.
Mai mult decât atât este necesar să se acorde o atenție deosebită stabilirii conținuturilor
lecțiilor, alegerii atente a celor mai bune mijloace și metode de lucru cu copiii în ideea obținerii
din partea acestora a unor răspunsuri favorabile la solicitările efortului, dovedind în acelaşi timp
o participare conștientă și activă. Dozarea în lecție necesită o foarte bună cunoaștere a
capacităților fizice ale copiilor, impunându-se respectarea principiului gradării efortului.
Practica a dovedit că jocurile în general și cele sportive în special ocupă un loc aparte în
activitățile motrice ale copiilor. Bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sub cele
mai diverse forme, ele fiind activităţi cu efect de relaxare şi recreere.
Structura jocurilor sportive, caracterul lor dinamic și regulile complexe stimulează dorința
pentru mișcare și petrecerea utilă a timpului liber, spiritul de întrecere și de formare a calităților
necesare unui joc de echipă.
46
Dispunând de o varietate mare de mijloace și forme de organizare, jocurile sportive pot
influența formarea unor calităţi moral volitive: tărie de caracter, spirit de sacrificiu, perseverență,
dorință de a învinge, de autodepășire, abilități de lucru în echipă și apreciere/arbitrare în cadrul
competiției de rol, etc. Baschetul se înscrie ca o probă accesibilă elevilor fiind prin excelenţă, un
sport educativ, ce oferă acestora achiziţii pozitive pe plan psihomotor.
În concepția autorilor jocul de baschet constituie un joc de echipă cu calităţi motrice la care
se adaugă cunoştinţele de specialitate ordonate sistematic după necesităţi de ordin practic, de
aplicaţie tactică în joc [93, p.24].
Studii diferite recomandă folosirea acelor exerciții fizice care să asigure un echilibru
perfect între pregătirea fizică generală și pregătirea specială având ca finalitate o dezvoltare a
capacității de lucru, de adaptare a organismului la eforturile fizice și psihice intense în scopul
obținerii rezultatelor bune în practicarea competitivă a exercițiilor fizice [16, 22, 25, 133, 141,
158, 175, 185 ].
Acest aspect este susţinut şi de alţi autori care accentuează că, în prima etapă a inițierii
copiilor în bazele tehnicii de execuție a deprinderilor motrice, se va avea în vedere formarea unor
reprezentări clare asupra elementului de învățat, formarea unui ritm de execuție, preîntâmpinarea
și corectarea permanentă a greșelilor de execuție [68, 92, 168, 173, 186, 215, 218, 221]. Acest
lucru este valabil şi pentru orele de extracurricular, al căror conţinut se caracterizează prin
predominanţa lucrului de adaptare a calităților fizice la cerințele tehnice ale jocului.
Prin exercițiile și mijloacele de care dispune jocul de baschet, se poate îmbunătăți
pregătirea fizică, tehnică şi tactică individuală pe fondul unor calități motrice speciale şi cu un
sporit impact asupra dezvoltării motricității generale [40, 116, 148,174].
În viziunea noastră, executarea unei acțiuni motrice simple sau complexe are ca principal
scop învățarea, consolidarea procedeului tehnic sau desfășurarea unei întreceri, dar același
exercițiu poate fi utilizat și pentru dezvoltarea calităților motrice, ceea ce îl deosebește fiind dat
de cerința finală urmărită, procedeele metodice folosite, ritmul și tempoul de execuție al
exercițiului sau structuri, baza materială utilizată, dimensiunile terenului, pauzele și durata.
Mijloacele specifice jocurilor sportive pot fi folosite în anumite condiții atât ca mijloace de
învățare a tehnicii jocului, cât și ca mijloace pentru dezvoltarea calităților motrice solicitate de
joc. Așa de exemplu, învățarea pasei se realizează ca procedeu tehnic de bază esențială în
practicarea unui joc colectiv, dar, prin numărul mare de repetări, micșorarea sau mărirea
distanței, executarea cu precizarea unor sarcini, la perete sau în relație cu coechipieri, cu
materiale apropiate ca formă și volum (mingi de rugby, de korfball, medicinale, etc.) se va
acționa și asupra dezvoltării capacității motrice [114].
47
Cu precădere în perioada de iniţiere, un rol deosebit îl vor avea jocurile de mişcare, cu
influenţa lor polivalentă, având ca principal obiectiv formarea deprinderilor în paralel cu
dezvoltarea calităţilor motrice specifice ramurii sportive (viteză, îndemânare, coordonare,
angrenarea rapidă în activitate etc.), dezvoltarea spiritului colectiv, a calităţilor moral-volitive
[10, 14, 181].
Deşi acestea au obiective motorii ele s-ar putea să aibă o influenţă sporită asupra formării
personalităţii copiilor, constituindu-se ca mijloace de bază ale instruirii sportive în perioada de
iniţiere, presupunând angajarea unor calități psihice și emoționale alături de capacitatea motrică,
aspect susținut de unii autori [25, 27, 93, 118, 146].
Utilizând această formă de activitate pentru dezvoltarea capacității motrice în cadrul
lecțiilor de ansamblu sportiv, este important să precizăm rolul deosebit al jocurilor sportive, al
mijloacelor specifice de care dispun în formarea personalității copilului, recomandând o
îmbinare a acestora cu mijloacele și metodele clasice de dezvoltare a capacităților motrice.
Având în vedere că în perioada de instruire, copiii sunt deficitari la capitolul forţă,
rezistenţă, atenţie se recomandă ca la alegerea jocurilor de mişcare să se opteze pentru acelea
care conţine alergări scurte, sărituri, prinderi şi aruncări, aruncări la ţintă, fără împărţirea
colectivului pe echipe.
Prin intermediul lor se urmăreşte dezvoltarea coordonării mişcărilor în mers şi alergare, a
detentei, dezvoltarea deprinderii de a arunca şi a prinde mingi mici şi mijlocii sau alte obiecte.
Luând în considerare opiniile formulate cu privire la valoarea instructiv-educativă a
activităţilor sportive extracurriculare, se poate spune că acestea au un caracter general, ceea ce
ne determină să afirmăm că este nevoie de o clarificare şi aprofundare a acestora.
1.6. Concluzii la capitolul 1
Reforma continuă a procesul instructiv-educativ al învățământului gimnazial oferă
posibilităţi de valorificare a activităților educative exrtacurriculare susţinând ideea
experimentării noilor forme de practicare a probelor de sport îndrăgite de elevi.
Cunoaşterea şi respectarea particularităţilor de vârstă a elevilor condiţionează buna
organizare şi desfăşurare a lecțiilor extracurriculare sportive, determinarea şi selectarea
metodelor şi mijloacelor de pregătire în funcţie de posibilităţile şi perspectivele dezvoltării
psiho-motrice a acestora.
Activităţile extracurriculare de tip sportiv reprezintă un proces bine conceput care le oferă
elevilor posibilitatea aplicării cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de
învăţământ, în viața de zi cu zi.
48
Caracterul activităţilor sportive extracurriculare contribuie, în mod direct, la îmbunătățirea
capacităților psiho-motrice, dezvoltă gândirea critică, stimulează implicarea în acte decizionale,
asumarea responsabilităţilor, manifestarea simțului estetic, etc.
Astfel, în rezultatul analizei surselor bibliografice am ajuns la concluzia că Problema
ştiinţifică importantă soluţionată în cercetare constă în realizarea formelor de organizare a
practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică extracurriculare ca modele de aplicare
şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce presupun creşterea capacității motrice
generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice cu caracter
utilitar-aplicativ.
Pentru rezolvarea favorabilă a problemei ştiinţifice a fost formulat scopul cercetării care
constă în determinarea conţinuturilor activităţilor de tip sportiv şi estimarea impactului acestora
asupra dezvoltării capacităţii motrice a elevilor la treapta gimnazială.
Obiectivele formulate pentru atingerea scopului propus au prevăzut:
determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra dezvoltării capacităţilor
motrice ale elevilor;
aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii tehnice a elevilor din învățământul
gimnazial;
elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice pentru dezvoltarea capacității
motrice generale și tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet
argumentarea teoretică şi experimentală şi verificarea eficienţei activităţilor motrice
extracurriculare desfăşurate în procesul instructiv-educativ în învățământul gimnazial.
49
2. PARTICULARITĂŢILE ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE - BASCHET ŞI INFLUIENŢA LOR ASUPA DEZVOLTĂRII
CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN GIMNAZIU
2.1. Metodele de cercetare
În scopul examinării conţinutului și a caracterului complex a activităţii motrice în cadrul
lecțiilor extracurriculare de tip sportiv organizate cu elevii la treapta gimnazială, am aplicat
metode de cercetare, prin care preconizăm să obținem date concrete cu privire la impactul
acestora și a jocului de baschet, asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor.
Studiul materialului bibliografic existent în literatura de specialitate.
Pentru argumentarea științifică a temei am studiat literatura de specialitate în care sunt
abordate problemele disciplinei educație fizică și sportive a copiilor de vârstă școlară mijlocie,
aspect cu caracter general, precum și un șir de lucrări metodico-didactice (manuale, planuri și
programe de învățământ din țară și străinătate, acte normative ce reglementează activitatea
extracurriculară, publicații, comunicări și referate prezentate în cadrul manifestărilor științifice).
Tezele regăsite în literatura psiho-pedagogică și sociologică vizează problematica educației
fizice și sportului în domeniul învățămîntului motrice.
Pentru o cunoaștere a noutăților apărute pe plan internațional am accesat prin rețeaua de
Internet, materiale științifico-metodice de ultimă oră.
Observaţia pedagogică.
Autorii unor lucrări relativ recente precizează că observația este un proces sistematic și
continu, în scopul depistării unor particularități noi ale realității pedagogice, fiind absolut
indispensabilă celorlalte metode şi permite o legătură reală a cercetătorului cu fenomenul
cercetat [33, 35, 73, 82].
În cadrul demersului ştiinţific derulat de noi, metoda observaţiei a constat în prezenţa
nemijlocită a cercetătorului la desfăşurarea activităţilor didactice, în cadrul grupelor
experimentale, cât şi a celor de control, prin participarea efectivă în elaborarea, planificarea,
proiectarea și desfăşurarea lecţiilor de baschet băieți şi a lecţiilor de educaţie fizică.
Această metodă a fost aplicată în toate etapele cercetării.
Datele obținute ne-au permis formularea unor concluzii pertinente privind activitatea
extracurriculară.
Experimentul pedagogic.
Experimentul este un demers logic şi sistemic al cercetării ştiinţifice cu caracter constatativ
şi formativ. Experimentul pedagogic presupune crearea unor situații noi, care promovează
50
modificări în desfășurarea acțiunilor educaționale în scopul afirmării sau infirmării ipotezei de
lucru lansată în demersul investigațional declanșat [71, p. 247].
Experimentul desfășurat provoacă schimbări în procesul didactic care reprezintă, de fapt,
obiectul cercetării în vederea verificării valorii tezelor propuse pentru susținere [83, 153].
Deci, acțiunea care stă la baza experimentului pedagocic constă în introducerea unei
modificări în desfășurarea acțiunilor educaționale în scopul verificării ipotezei lansate.
În structura experimentului pedagogic al prezentei teze, experimentul a constat din două
trepte: experimentul constatativ și experimentul formativ desfășurate pe 4 grupe de subiecți care
practică jocul de baschet. Prin desfășurarea experimentului s-a intenționat verificarea eficacității
impliementării în lecțiile extracurriculare, a programei experimentale de însușire a jocului de
baschet în scopul optimizării procesului instructiv-educativ.
În grupa martor au fost utilizate metode și conținuturi instructiv-educative, prin care
profesorii au considerat că pot fi realizate obiectivele cadru și de referință din programa școlară.
Metoda anchetei tip chestionar.
În literatura multor teoreticieni și practicieni din diverse domenii de activitate umană,
apreciera activității persoanelor și a atitudinii lor față de fenomenele luate în discuție este făcută
prin intermediul anchetei de tip chestionar.
Această metodă găsită la mulți autori ne oferă într-un timp relativ scurt unele informații
privind opiniile, motivele, interesele, opţiunile diferitelor categorii de subiecţi, ce țin de
activitatea motrice a omului ce vor permite formularea unor concluzii [26, 74, 140].
În cazul de faţă, ancheta s-a materializat prin aplicarea unui chestionar în număr de 15
subiecte, adresate profesorilor de specialitate și 14 subiecte adresate elevilor (Anexa 1).
Chestionarele aplicate în cadrul cercetării au respectat metologia specifică [34, 35].
Chestionarele folosite au permis mai multe variante de răspunsuri, în funcție de întrebări și
categoria cărora le erau adresate, (profesori de specialitate, elevi), pentru a releva o părere
autorizată a cadrelor de specialitate implicate în domeniul practic al activităților sportive
extracurriculare și o atentă cunoaștere a opțiunilor elevilor pentru astfel de activități de tip liber
[110, 115].
Metoda testelor
În cadrul cercetării noastre s-au desfășurat două tipuri de măsurători: motrice generale,
fiind aplicate probele motrice propuse de Programul „Eurofit”și S.N.E.E., motrice specifice cu
conținut din jocul de baschet.
Probele de motricitate sunt norme ce vizează evaluarea capacităţilor motrice generale în
procesul instructiv-educativ. Au fost aplicate 10 probe de control şi prezentate în Tabelul 2.1
51
Bateria de teste este simplă în aplicare, validă și valabilă pentru vârstele cercetate.
În cadrul cercetării au fost aplicate următoarele teste motrice: testul de echilibru
„Flamingo” (EFL); testul „Atinge plăcile”(APL); testul - flexia trunchiului înainte din poziţia
aşezat (MOB); săritură în lungime de pe loc (SLL); ridicări de trunchi la verticală din poziţia
culcat dorsal (RTR); menţinut din atârnat (MAT); alergare suveică (Naveta) de 10x5 m (ANA);
alergare de viteză pe 50 m (AVT). La acestea s-au adăugat alte două probe folosite în Sistemul
Naţional de Evaluare şi Examinare, respectiv aruncarea mingii de oină (AMO), și alergarea de
rezistenţă (ARZ) pe distanţe prevăzute în sistemul de evaluare: 800 m clasele a V-a, a VI-a și
1000 m clasele a VII-a – a VIII-a (Tabelul 2.1). Pentru grupele experimentale s-au aplicat şi trei
probe tehnice specifice jocului de baschet: „Pasa cu două mâini de la piept la perete” (număr de
execuții în 30 sec.), „Micul maraton cu mingea”(sec), „Complex tehnic cu mingea” (sec).
Testele motrice au fost susținute de elevi în sala de sport. Probele de alergare (viteză,
rezistență) și aruncarea mingii de oină s-au desfășurat pe terenul de sport în aer liber.
Probe tehnice specifice jocului de baschet. Testele tehnice au urmărit evidențierea însușirii
de către elevi a unor elemente tehnico-tactice din baschet: pasa cu două mâini de la piept,
deplasarea cu pas adăugat în poziția fundamentală, capacitatea jucătorului de a manevra mingea
în dribling și precizia în aruncarile la coș (Tabelul 2.2).
Tabelul 2.1. Bateria de teste aplicată pentru aprecierea nivelului performanței motrice
Nr.
crt. Proba
Factorul
de măsurat Descrierea probei
1
Testul de
echilibru
„Flamingo”
(Eurofit) EFL
Echilibru general
Menţinerea echilibrului pe un picior stând pe un suport
de lemn, bârnă (L= 50cm, l = 4 cm, Î = 3 cm, cu
terminație la capete de 25 cm); stând pe un picior
celălalt înapoi apucat de laba piciorului, mâna liberă
flexată imitând poziția Flamingo, timp de un minut;
testul se întreupe de fiecare dată când se lasă piciorul
să scape, sau la atingerea solului cu piciorul; după
fiecare cădere, se întrerupe cornometrul și se reia până
la epuizarea minutului; se înregistrează numărul de
încercări. Testul se întrerupe atunci când s-au făcut 15
încercări, în 30"(elevul nu este capabil să efectueze
testul). Testul se execută desculț;
2
Testul „Atinge
plăcile”
(Eurofit) APL
Viteza de execuţie și
coordonarea
membrelor superioare
Proba constă în atingerea rapidă, cu mâna
îndemânatică alternativă a două „Zone” marcate, pe o
placă, masă (ladă de gimnastică adaptată în funcţie de
înălțimea copiilor); subiecții așezați în fața „mesei” cu
o mâna așezată pe un dreptunghi în centrul plăcii,
52
execută mișcare între cele două discuri trecând pe
deasupra mâinii situate la mijloc; se efectuează 25 de
cicluri atingând obligatoriu discurile; se înregistrează
timpul în sec;
3
Flexia
trunchiului
înainte din
poziţia aşezat
(Eurofit) MOB
Mobilitatea coxo -
femurală şi a
coloanei vertebrale
Subiecţii din poziția așezat, la căpătul băncii de
gimnastică, pe care se găsește o bandă gradată de la 0
la 50cm., efectuează o îndoire înainte cât mai mult
posibil, fără să îndoaie genunchi, împingând lent cu
mâinile linia spre înainte; se fac două încercări, se
înregistrează rezultatul în centimetri cel mai bun;
4
Săritură în
lungime de pe
loc (Eurofit)
SLL
Forţa explozivă la
nivelul membrelor
inferioare (detenta pe
orizontală)
Din stând în spatele unei linii cu ambele picioare pe
sol, execută elan al braţelor şi săritură cu desprindere
de pe două picioare şi aterizare tot pe două picioare; se
măsoară distanţa de la linia de unde s-a efectuat
desprinderea la călcâiul piciorului din spate; se execută
2 încercări şi se înregistrează cea mai bună, centimetri
5
Ridicări de
trunchi la
verticală din
poziţia culcat
dorsal (Eurofit)
RTR
Forţă abdominală
Subiectul din culcat dorsal cu mâinile la ceafă,
picioarele susţinute la nivelul gleznelor de un
coechipier, execută ridicarea trunchiului la 900 şi
revenire; se înregistrează numărul de execuţii corecte
în 30 de secunde;
6
Menţinut din
atârnat (Eurofit)
MAT
Forţa funcțională –
anduranța musculară
a brațelor și umerilor
Subiecţii execută din poziţia atârnat la o bară (mâinile
în pronație), bărbia peste bară, menţinerea brațelor
îndoite (mâinele în tronație); se notează în secunde;
cronometrul se oprește în momentul în care „ochii
coboară” sub nivelul barei.
7
Alergare
„Naveta” de
10 m x 5
(Eurofit) ANA
Viteza de alergare și
viteza de execuţie,
coordonare,
îndemânare
Subiecţii aflați înapoia liniei, la semnal aleargă repede
la cealaltă linie, trecând peste aceasta cu ambele
picioare și revenire rapidă la linia de plecare; se
efectuează 5 cicluri „du-te vino”; se înregistrează
timpul în secunde; testul se face o singură dată.
8
Alergare de
viteză pe 50m
(eurofit) AV
Viteza de deplasare
Se determină pe distanţa de 50 m, cu start din picioare,
cu pornirea cronometrului la plecarea elevului; se
înregistrează timpul în secunde;
9
Aruncarea
mingii de oină
AMO
Forţa explozivă a
brațului îndemânatic
Se execută de pe loc; fiecare elev beneficiează de
două aruncări, înregistrându-se cel mai bun rezultat;
10 Alergarea de
rezistenţă ARZ Rezistenţa generală
Pe distanţa de 800 m clasele a V-a și a VI-a, 1000m
clasele a VII-a și a VIII; se execută pe teren plat;
timpul obținut este înregistrat în secunde.
53
Tabelul 2.2. Probe de apreciere a performanței tehnice specifice jocului de baschet:
Nr.
crt. Proba
Factorul de
măsurat
Descrierea probei
1
Pasa cu
două
mâini la
perete
Viteza de
execuţie a
pasei cu
două mâini
de la piept
4m
Subiecţii sunt asezaţi întru-un cerc în spatele unei linii la
4 metri distanţă de perete. Elevii execută pasă cu două mâini de la
piept în perete. Se înregistrează numărul de pase efectuate în
intervalul de 30 de secunde. Se acordă o încercare de probă.
2
Micul
Maraton
cu
mingea
Viteza de
deplasare în
regim de
rezistenţă
Proba se desfăşoară pe traseul de mai jos:
Executanţii se află la linia de fund a terenului de baschet (A);
elevii execută deplasare în dribling astfel: dribling - până la linia –
de aruncări libere (1), – înapoi la linia de fund a terenului (2), –
până linia de centru (3), – înapoi linia de aruncări libere a panoului
(4),- la linia de aruncări libere a panoului B (5), – înapoi linia de
centru (6), linia de centru – linia de fund a terenului B (7), înapoi
linia de aruncări libere (8), – înapoi linia de fund a terenului B (9),
finalizare la linia de fund a terenului A (10); se înregisrează timpul
realizat
3
Complex
tehnic cu
mingea
Viteza de
execuţie a
elementelor
tehnice de
bază
Proba se desfăşoară pe traseul de mai jos:
Jucătorul se află sub panou la jumătatea liniei de fund; deplasare
lateral dreapta în poziţie fundamentală spre colţul terenului A(1) –
culegerea unei mingii aflată într-un cerc, deplasare în dribling
până la jumătatea terenului (2), deplasare spre panou finalizată cu
aruncare la coş (3), – dribling la punctul A şi aşezarea mingii (4);
deplasare în poziţie fundamentală lateral stânga la colţul terenului
B (5), culegerea mingii, dribling la linia de jumătate a terenului
(6), dribling spre panou, aruncare la coş (7), dribling la colţul (8)
B, aşezarea mingii în cerc, deplasare la centrul liniei de fund. Se
înregistrează timpul realizat exprimat în secunde şi zecimi de
secunde. Cronometrarea începe din momentul începerii mişcării şi
se încheie cu terminarea cursei după aşezarea mingii în cerc.
Subiecţii trebuie să introducă mingile în coş, altfel cursa devine
nulă şi se reia.
54
Metode statistico-matematice de prelucrare şi interpretare a datelor
Pentru a obține o analiză precisă a datelor obținute în urma aplicării probelor și testelor
motrice, pentru a realiza o comparație între grupe, au fost folositi indicatorii statistico -
matematici din literatura de specialitate [60, 69, 81, 176, 180, 207].
Media aritmetică reprezintă valoarea centrală ponderabilă a colectivului cercetat ce se
calculează după formula:
n
x
X
n
i
i 1
(2.1)
unde: X - media aritmetică;
- suma;
n - număr de cazuri;
i - indicatorul sumei.
Abaterea standard este parametru statistic care indică gradul de împrăştiere a valorilor
individuale în jurul valorii centrale şi se calculează după formula:
K
XX minmax (2.2)
unde: X max - rezultatul maxim înregistrat;
X min- rezultatul minim înregistrat;
К – coeficient tabelar (după Ermolaeva S.E.).
Eroarea mediei (m) stabilește greşeala probabilă comisă în calcularea mediei aritmetice.
Dacă media aritmetică este mai mare decît eroarea mediei, atunci ea va fi veridică. Se calculează
după formula:
nm
(2.3)
unde: m - eroarea mediei;
- abaterea standard;
n - număr de cazuri.
Coeficientul de variabilitate exprimă raportul procentual dintre abaterea mediei pătratică şi
media generală a variabilelor. Coeficientul de variaţie permite compararea gradului de
concentrare a valorilor a două sau mai multe grupe de subiecţi, ale căror variabile sunt exprimate
prin unităţi de măsură diferite. Se calculează după formula:
55
%100X
Cv
(2.4)
- abaterea standard;
X - media aritmetică;
Scala de apreciere:
- 0 - 10% - omogenitate mare;
- 10 – 20% - omogenitate medie;
- Peste 20% - omogenitate slabă, lipsă de omogenitate;
Criteriul ,,t” (Student) pentru grupele independente la cele două testări, inițială și finală,
s-a calculat diferenţa mediilor după formula:
21
2
2
2
1
21
2 mmrmm
XXt
pentru 1 nf (2.5)
unde: 1X ,
2X - medile aritmetice calculate în două testări;
1m , 2m - eroariile mediilor a două şiruri de date;
r - coeficientul de corelaţie a factorilor studiaţi;
f - gradul de libertate;
n - număr de cazuri.
Pentru grupele dependente valoarea criteriul „t” (Student ) s-a calculat după formula:
2
2
2
1
21
mm
XXt
pentru f = n1+ n2 -2 (2.6)
unde: 1X ,
2X - mediile aritmetice;
1m , 2m - eroarile mediilor celor două şiruri de date;
f - gradul de libertate;
n - număr de cazuri.
Statistica matematică ne oferă posibilitatea de a stabili în ce măsură aceste diferențe se
datorează întâmplării sau intervențiilor ameliorative. Astfel, dacă „t” calculat > t tabelar
înseamnă că diferența dintre cele două medii este semnificativă (în procent de 95%-99,9%), iar
dacă „t” calculat este < t tabelar diferența dintre cele două medii este nesemnificativă, cele două
șiruri de date diferă întâmplător.
Toți parametrii statistici au fost calculați la computer după formulele autorilor [69, 176,
56
180, 207] prin programul KyPlot.
Parametrii statico-matematici prelucraţi sunt înscriși în tabele și prezentați sub forma
grafică, metodă eficientă de reprezentare a mediilor în vederea evidenţierii dinamicii rezultatelor
obținute.
2.2. Organizarea și desfășurarea cercetării
Cercetarea s-a desfășurat în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet de la Școala
Gimnazială „Coresi” Târgoviște și la orele de educație fizică din această unitate şcolară.
Experimentul pedagogic s-a efectuat pe parcursul a două etape, prima preliminară,
constativă de obţinere a datelor factologice referitoare la tema cercetată pe un eșantion de 193
elevi - băieți din clasele a V-a – a VIII-a din Școala Gimnazială „Coresi” Târgoviște - Școală
Europeană 2012 și Școala „Mihai Viteazu” Târgoviște (n = 193, din care: clasa a V-a = 51, a VI-
a = 44, a VII-a= 52, a VIII-a = 46); a doua etapă - experimentul formativ au fost incluși 120
elevi, a câte patru grupe martor (n=60 din care: clasa a V-a = 15, a VI-a= 15, a VII-a =15 și a
VIII-a =15), și patru grupe experimentale de cerc sportiv baschet - băieți, de la Școala „Coresi”
Târgoviște (n= 60 din care: a V-a= 15, a VI-a = 15, a VII-a =15, a VIII-a = 15), grupe la care s-a
urmărit aplicarea programei şi a traseului metodic al activității de extracuricular. Grupele martor
au fost constituite din elevi de la aceeași școală, care au practicat exercițiile fizice în cadrul
lecțiilor de educație fizică la clasă. Activitatea a fost organizată conform programei școlare
cuprinzând și teme din jocul de baschet planificate în perioada noiembrie – decembrie și
respectiv aprilie – iunie, lecții efectuate de profesorii încadrați la clasele respective, urmărindu-se
realizarea obiectivelor conform curriculumului la disciplina educație fizică. Pentru activitatea la
grupele experimentale au fost planificate 34 de ore (o oră pe săptămână) pentru clasele a V-a, a
VI-a şi 42 de ore la clasele a VII-a, a VIII-a în baza unei programe și a proiectării unității de
învățare, atent elaborată, diferențiată pe clase și grupe de vârstă, sub conducerea cercetătorului,
ore prevăzute în norma didactică de încadrare la această școală.
Baza materială a școlii este bună, adecvată desfășurării unor activități extracurriculare de
tip sportiv (în afara programului școlar), ceea ce ne-a permis desfășurarea cercetării în condiții
optime.
În scopul îmbunătățirii conținutului orelor de extracurricular, a realizării obiectivelor şi
cerinţelor acestui tip de activitate la un nivel optim al tuturor compartimentelor învăţarii şi
practicării jocului de baschet, este necesară o atentă analiză şi preocupare pentru eficientizarea
traseului metodic de instruire al conţinutului jocului, al procedelor tehnice şi al optimizării
condiţiei fizice. În acest sens s-a realizat un experiment bazat pe organizarea lecțiilor folosind o
57
programă experimentală.
Pentru a determina nivelul de pregătire motrice și gradul de însușire a deprinderilor
motrice specifice jocului de baschet, a elevilor în cadrul grupelor de extracurricular din
gimnaziu, am aplicat probe care să-mi confirme utilitatea programei folosite (Tabelul 2.1, 2.2).
Cercetarea s-a desfășurat în patru etape:
În etapa I, septembrie 2006 – iunie 2007, a avut ca principale obiective: aprobarea temei,
alcătuirea planului de lucru, aplicarea sondajului sociologic investigarea studierea literaturii de
specialitate, aplicarea chestionarelor adresate profesorilor de specialitate și elevilor din ciclul
gimnazial. Chestionarea sociologică sub formă de anchetă a cuprins un număr de 40 cadre
didactice din municipiul Târgoviște și Găiești, precum și un număr de 201 elevi din Școala
„Coresi” Târgoviște şi Gimnaziul „Florea Bogdan ” Reghin.
Etapa a doua (septembrie 2007 - octombrie 2007), a presupus analiza programelor
instructiv- educative și experimentul constatativ, care a urmărit:
- verificarea nivelului dezvoltării motrice generale a băieților din clasele a V-a - a VIII-a
(n=193);
-verificarea nivelului dezvoltării motrice generale a elevilor cuprinși în cadrul cercurilor
sportive (n=60) și în patru grupe martor (n=60);
-verificarea nivelului dezvoltării motrice specifice jocului de baschet a elevilor care
activează în cercurile extracurriculare (n=60) și a celor din grupele de control (n=60).
Etapa a treia (septembrie 2007- iunie 2008) - a presupus următoarele acțiuni:
- propunerea și aplicarea programei, a unităților de învățare, conform metodologiei propuse
diferențiată pentru clasele experimentale: 4 grupe de ansamblu sportiv (băieți) cu 60 de elevi;
- interpretarea statistico-matematică și compararea datelor obținute în urma testărilor
efectuate în etapa constatativă și reprezentarea grafică.
Etapa a patra (mai-iunie 2008) aplicarea testărilor finale în vederea evaluării și aprecierii
nivelului de dezvoltare a capacitățlor motrice generale și speciale la care s-a ajuns:
- prelucrarea, interpretarea statistică și reprezentare grafică a evoluției fiecărei grupe, iar
pe baza lor s-au formulat concluziile experimentului;
- structurarea și elaborarea conținutului științific al tezei.
Pe toată durata experimentului pedagogic de bază, la clasele experimentale s-a desfășurat
activitatea pe baza programei propuse pentru activități extracurriculare, programă ce a cuprins
mijloace specifice jocului de baschet, mijloace selecționate în funcție de obiectivele și scopul
urmărit. De menționat că la clasele martor dezvoltarea capacităților motrice s-a realizat prin
metodele clasice, activitățile didactice desfășurându-se după strategiile metodice obișnuite,
58
specifice lecțiilor de clasă, cu obiective și conținuturi prevăzute de programa școlară la disciplina
educație fizică, pentru clasele a V-a - a VIII-a.
2.3. Analiza opiniilor specialiştilor privind dirijarea activitatilor sportive extracurriculare
Educaţia fizică şcolară devinind o formă preparatorie de bază pe termen lung, determină un
stil de viaţă, un mod de a gândi şi de a acţiona în beneficiul propriu, dar şi în interesul social [18,
p.27].
Activităţile de tip extracurricular cu specific sportiv răspund cerinţei de extindere a
cadrului şcolar al educaţiei fizice, spre o formare continuă, desfăşurată la alt nivel faţă de cea de
la clasă, cu influenţe pozitive asupra formării aptitudinilor şi capacităţilor motrice care
condiţionează performanţa.
Datorită numărului redus de lecţii de educaţie fizică din curriculum nucleu (trunchiul
comun), nevoia de mişcare poate fi suplinită doar prin introducerea activităţilor extracurriculare.
Cercetarea a urmărit analiza aspectelor concrete privind organizarea activităţilor de tip
sportiv desfăşurate în afara orelor de şcoală, cuprinderea altor forme de activitate sportivă în
Curricuşum la Deciazia Școlii (C.D.Ş.) şi să propună unele soluţii pentru rezolvarea acelora ce
duc la frustrarea colegilor profesori.
Unul dintre obiectivele cercetătii ne orientează spre cunoşterea opiniilor cadrelor implicate
în activitatea educaţională despre importanţa, rolul şi modalităţile de optimizare a activităţilor
sportive de tip extracurricular.
În vederea rezolvării obiectivului am realizat o anchetă în baza căreia am colectat
răspunsurile subiecţilor cercetați: profesori de educaţie fizică şi elevi investigaţi în scopul
obţinerii unor informaţii legate de activităţile sportive extracurriculare.
Chestionarul cuprinde 14 întrebări (Anexa 1), al cărui conţinut a vizat în mod concret
formarea unei opinii clare privind formele şi conţinutul activităţilor sportive extracurriculare,
punerea în practică a acestora pentru optimizarea condiţiei motrice a elevilor din învăţământul
gimnazial. Au răspuns 40 profesori, implicați în procesul didactic, cu vârste de 24-56 ani și
grade didactice, din municipiul Târgoviște rezultatele fiind prezentate în Tabelul 2.3.
Pentru o mai bună observare şi înţelegere a răspunsurilor oferite de cadrele didactice
pentru fiecare întrebare, sunt prelucrate statistic, contabilizate în tabele şi reprezentate sub formă
grafică, fiind analizate şi interpertate.
În baza anchetării am obţinut informaţii concrete referitoare la interesul privind formele şi
tipurile de activităţi sportive, precum şi locul lor în viaţa şcolară.
59
Tabelul 2.3. Rolul activităților sportive extracurriculare în opinia cadrelor didactice
Nr.
crt. Întrebare
Variantele
răspunsurilor
Nr. de
respondenţi %
1 Cum apreciaţi rolul educaţiei fizice în
sistemul de studii al şcolii?
Înalt
Mediu
Nu ştiu
26
14
0
65
35
-
2 Care trebuie să fie locul educaţiei fizice în
raport cu celelate discipline şcolare?
Primordial
Egal (echivalent)
Secundar
4
36
0
10
90
0
3
La ce nivel consideraţi că educaţia fizică
asigură o activitate echivalată cu celelalte
discipline?
Mare
Mediu
Nu ştiu
34
2
4
85
5
10
4
În şcoala Dv. sunt planificate ore la Decizia
Şcolii (activităţi opţionale, extracurriculare,
cercuri sportive )?
Da
Nu
22
18
55
45
5
Dacă „da”, indicaţi numărul activităţilor
extraşcolare în catedra dumneavoastră?
V
VI
VII
VIII
26
28
28
32
65
70
70
80
5.1. Specificaţi pe probe de sport. Cl.V: Atletism
Baschet
Fotbal
Handbal
Tenis de masă
Volei
6
8
4
4
4
0
15
20
10
10
10
-
5.2. Cl.VI: Atletism
Baschet
Fotbal
Handbal
Tenis de masă
Volei
6
4
8
4
6
0
15
10
20
10
15
-
5.3. Cl.VII: Atletism
Baschet
Fotbal
Handbal
Tenis de masă
Volei
6
8
8
4
0
2
15
20
20
10
-
5
5.4. Cl.VIII: Atletism
Baschet
Fotbal
Handbal
Tenis de masă
Volei
6
10
10
4
0
2
15
25
25
10
-
5
60
6
Ce factori influențează opțiunea elevilor de
a participa la activităţi sportive în afara
programului școlar?
Părinţii
Profesorii de ed.fizică
Colegii
10
26
4
25
65
10
7
Consideraţi că activitatea sportivă prezintă
interes, în rândul elevilor, egal cu al
celorlalte activităţi extracurriculare
(concursuri, olimpiade, excursii etc.)?
Da
Nu
Nu ştiu
30
4
6
75
10
15
8
Cât timp ar trebui să se aloce (în procente)
elevul în activităţile exracurriculare sportive
din programul zilei?
0%
10-20%
30-40%
50-60%
2
22
12
4
5
55
30
10
9
Apreciaţi că o oră pe săptămână este
suficient pentru pregătirea unei echipe
reprezentative şi atingerea obiectivelor?
Da
Nu
0
40
-
100
10 Dacă nu, motivaţi.
Fără motiv
Ore puţine
Timp insuficient de
realizare a obiectivelor
Pregătire tehnică slabă
2
6
4
28
5
15
10
70
11 Cât de frecvent organizaţi activităţi
extracurriculare de tip sportiv?
Deseori
Rareori
Deloc
18
16
6
45
40
15
12 Ce greutăţi întâmpinaţi în desfăşurarea
acestor activităţi?
Lipsa bazei sportive
Factori de decizie
pasivi
Indiferenţă din partea
CP şi a părinţilor
Interes scăzut
manifestat de elevi
Altele
8
2
4
2
24
20
5
10
5
60
13 Indicaţi conţinutul concret al acestor
activităţi?
Pregătirea tehnică
PFG
Grupe mixte
Pregătirea teoretică
24
6
6
4
60
15
15
10
14
Simţiţi nevoia să aveţi la îndemână o
programă de pregătire, un ghid metodic al
activităţilor exracurriculare?
Da
Nu
38
2
95
5
Interpretarea datelor din chestionar au desprins următoarele opinii ale cadrelor didactice.
La întrebarea despre rolul educaţiei fizice în sistemul de învăţământ, din cei 40 subiecţi
chestionaţi, 26 au apreciat că educaţia fizică ocupă locul meritoriu în cadrul procesului de studii,
fapt determinat, probabil, de factori obiectivi de decizie (şcoala, familia, elevii şi influenţa altor
fenomene), ceea ce din Figura 2.1 vedem un raport de 65% din cei chestionaţi.
61
Fig. 2.1. Opinia profesorilor privind rolul educaţiei fizice în procesul de învăţământ
La subiectul locului găsit al educaţiei fizice în sistem, 90% din cei chestionaţi optează
pentru echitate între discipline, iar 10% din respondenți atribuie procesului un loc primordial în
raport cu celelalte discipline școlare în procesul instructiv - educativ din şcoală, având în vedere
că aceste activităţi pot contribui la formarea personalităţii elevilor, la asigurarea unui echilibru
între sănătatea fizică şi cea mentală, între muncă şi loisir.
Opţiunile la întrebarea a treia adresată ne arată că, 34 (85%) de profesori atribuie prioritate
obiectivelor disciplinei educaţie fizică şi consideră că ea este benefică pentru educarea elevilor,
deopotrivă cu alte discipline, în comparaţie cu cei 6 subiecţi (15%) care nu împărtăşesc aceeaşi
opinie sau nu pot să-şi exprime opinia propie.
Fig. 2.2. Prezenţa orelor la decizia şcolii cu profil sportiv prezente în curriculum
Următoarele două întrebări relevă aspectul încadrării orelor opţionale cu profil sportiv în
Curriculum-ul la Decizia Şcolii (C.D.Ş.). Rezultatele sondajului au evidenţiat la întrebarea a
patra că 22 de respondenți (55%) afirmă că orele extracurriculare cu profil sportiv sunt prezente
în curricula școlară. Totodată, constatăm că un număr de 18 respondenţi menţionează că orele
extracurriulare nu se regăsesc în curriculum (Figura 2.2).
În Figura 2.3 se indică faptul că activităţile sportive sunt în curricula şcolară, în raport
după cum urmează opiniile specialiştilor: la clasa a V-a se regăsesc 26 de activităţi, la clasele a
VI-a şi a VII-a confirmă 28 de specialişti, iar la clasa a VIII-a numărul celor ce afirmă prezenţa
activităţilor sportive este de 32 persoane.
da
65%
nu
35%
nu ştiu
0%
Da
55%
Nu
45%
62
clasa a V-a
26
clasa a VI-a
28clasa a VII-a
28
clasa a VIII-a
32
Fig. 2.3. Numărul de activităţi pe clase cuprinse în curriculum C.D.Ş.
6 6 6 6
8
4
8
10
4
8 8
10
4 4 4 4 4
6
0 0 0 0
2 2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Atletism Baschet Fotbal Handbal Tenis de masă Volei
cls. aV-a cls. aVI-a cls. aVII-a cls. aVIII-a
Fig. 2.4. Profilul activităţilor sportive desfăşurate la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a
Referitor la ierarhizarea sporturilor profilate pe clase (Figura 2.4), răspunsurile s-au
repartizat după cum urmează :
- la clasa a V-a sunt evidențiate 3 sporturi mai preferate (45%) din 6 indicate;
- la clasa a VI-a şi a VII-a 28, subiecții optează pentru practicarea majorități probelor,
exceptând voleiul (clasa a VI-a) și tenisul de masă (clasa aVII-a);
- la clasa a VIII-a sunt evidenţiate, la dorinţa profesorilor, atletismul, fotbalul, baschetul, ca
fiind populare şi cu pondere în O.N.S.Ş. afirmând şi prestigiul şcolii în faţa părinţilor şi în
comunitate.
La întrebarea „Cine credeţi că determină opţiunea elevilor pentru a practica sportul în
activităţi sportive în afara programului de şcoală”, 65%, consideră că rolul determinant în
antrenarea elevilor îl au profesorii, 25% părinţii şi 11 % colegii.
Opinia profesorilor vis-a-vis de interesul pe care îl prezintă sportul în rândul elevilor, 75%
63
din respondenţi afirmă că prezintă interes aproape egal ca şi celelalte activităţi extracurriculare.
La subiectul opt, găsim că 55% din profesorii interogaţi consideră că activităţile sportive
ar trebui să ocupe cel puţin 10-20% din bugetul timpului liber al copilului, iar 40% se pronunţă
pentru acordarea unui timp mai mare, afirmând ideea formării unor deprinderi şi comportamente
pentru o viaţă activă, sănătoasă şi echilibrată (Figura 2.5).
5%
55%
30%
10%
0% 10-20% 30-40% 50-60%
Fig. 2.5. Timpul alocat pentru activităţile sportive extracuriculare
Majoritatea covârşitoare dintre subiecţii întrebaţi (100%) au apreciat că o singură oră pe
săptămână nu este suficientă pentru pregătirea unei echipe competitive, și că obiectivele
instructive-educative de performanţă urmărite în cadrul activităţilor extracurriculare de tip
sportiv nu pot fi realizate.
Referitor la motivele pentru care o oră alocată pregătirii unor echipe şi participării cu
elevii într-un sistem competiţional este insuficientă, s-a constatat că majoritatea profesorilor se
confruntă cu dificultăţi de ordin temporal privind asimilarea procedeelor tehnico – tactice,
(70%).
Mulţi profesori (18), afirmă că organizează deseori activităţi extracurriculare, ceea ce
constituie 45% din cei chestionaţi; 16 respondenţi (40%) arareori organizează ore de sport şi
15%, care constituie 6 persoane nu organizează de loc activităţi extracurriculare (Figura 2.6).
15%
45%
40%
de loc rar deseori
Fig. 2.6. Frecvenţa derulării unor activităţi extracurriculare
64
Privind greutăţile pe care le întâmpină cadrele investigate, și cauzele ce le crează probleme
nu sunt concretizate, ceea ce ne face să considerăm întrebarea ca fiind neapreciabilă, deoarece
60% din cei interogaţi au evidenţiat itemul cu titlul de „Altele" (Figura 2.7)
60%
5%
10%
20%
5%
Lipsa bazei sportive Factori de decizie pasiviIndiferența părinților Interes scăzut al elevilorInteres scazut
Fig. 2.7. Neajunsurile care determină organizarea activităţilor extracurriculare
Răspunsurile la întrebarea specificării conţinutul de baschet, 24 de respondenţi pledează
pentru pregătirea tehnică ceea ce constituie 52% din 40 profesori .
8%0%
15%
15%
52%
10%
pregătirea tehnicăeducaţia instructiv-educativăcu important accent pe educarea fiziculuiPFGprogram de antrenament+grupe CSS începători-avansaţicunoştinţe teoretice de organizare şi practicare a sportului
Fig. 2.8. Conţinutul de instruire adaptat activităţilor extracurriculare
Majoritatea respondenților (95%) menționează lipsa unor programe, ghiduri şi lucrări
metodice ce ar viza organizarea secțiilor sportive în școală. Instrucţiunile şi precizările
M.E.C.T.S., sugerează doar modalităţi de cuprindere a orelor de ansamblu sportiv, lăsând
autonomie totală în stabilirea obiectivelor, structurarea conţinuturilor, a formelor de derulare a
acestor activităţi (la latitudinea profesorului), scăpându-se astfel de multe ori nevoile educative
ale copiilor.
65
În concluzie afirmăm că, datele înregistrate şi interpretate ne-a oferit informaţii de ordin
obiectiv-subiectiv privind practicarea sportului în activităţi extracurriculare şi opiniile selectate
pentru grupele experimentale care au contribuit la abordarea unei metodologii moderne de lucru
în vederea optimizării procesului de pregătire a elevilor prin aceste activităţi.
Totodată, credem că se impune o metodologie precisă de eficientizare a conţinuturilor
programelor de organizare, a strategiilor şi tehnicilor de instruire în lecţiile de extracurricular,
care să creeze premise favorabile dezvoltării capacităţilor motrice ale copiilor din ciclul
gimnazial.
2.4. Interpretarea opțiunilor elevilor privind practicarea activităților extracurriculare de
tip sportiv
Activităţile sportive de tip extracurricular organizate cu elevii, joacă un rol primordial în
dezvoltarea copiilor, contribuie la influenţarea stării de sănătate fizică şi spirituală, la educarea
personalităţii şi de socializarea acestora.
Scăderea interesului elevilor din gimnaziu pentru participarea într-o formă de activitate
sportivă organizată uneori după un program încărcat şi obositor, sâmbăta sau duminica, atunci
când elevul trebuie să renunţe la alte activităţi în familie, găsirea unor posibilităţi de elaborare şi
utilizare a unor programe de activităţi sportive, desfăşurate în afara orarului, ne-au determinat să
studiem acest fenomen privind dezvoltarea copiilor la această vârstă.
Planificarea, organizarea şi derularea unor activităţi de tip sportiv cuprinse în Curriculum-
ul la Decizia Şcolii orientate spre optimizarea capacităţii motrice generale a elevilor, trebuie să ia
în consideraţie nu numai nevoile şi aspiraţiile elevilor, dar şi doleanţele părinţilor în procesul de
instruire a copiilor.
O primă problemă care ne-a preocupat a fost stabilirea preferenţială a intereselor elevilor
pentru activitatea sportivă, sondaj realizat prin metoda anchetei de tip chestionar – aplicat unui
număr reprezentativ de 201 elevi din clasele a V-a – a VIII-a.
Chestionarul adresat elevilor a vizat cunoaşterea intereselor lor, implicarea în activităţi
extraşcolare şi perspectiva de dezvoltare ale ofertei educaţionale.
Opiniile elevilor ne-au ghidat spre alegerea conţinutului şi a metodologiei de lucru cu
elevii cuprinşi în grupele experimentale, în vederea optimizării conţinutului şi elaborării
programei de instruire.
Prezentăm în continuare răspunsurile elevilor centralizate, prelucrate statistic şi analizate,
redate în Tabelul 2.4.
66
Tabelul 2.4. Opțiunile formulate de elevi cu privire la practicarea activităților sportive
Nr.
crt. Întrebări
Variante de
răspuns
Clasele
a V-a
n=53
a VI-a
n=39
a VII-a
n=57
a VIII-a
n=52
Total
n=201
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1 Participaţi la
activităţile de
educaţie fizică
indicate în
orar?
Da 49 92 33 84 47 82 48 92 177 88
Rareori 1 2 1 3 5 9 0 0 7 4
Uneori, după
dispoziţie 2 4 2 5 3 5 4 8 11 5
Nu frecventez 1 2 3 8 2 4 0 0 6 3
2 Optaţi pentru
continuarea
activităţii
sportive în
afara orei de
clasă?
Da – opţional, din
care: 12 23 6 13 15 26 5 10 38 18
baschet 6 50 2 33 0 0 0 0 8 21
fotbal 6 50 4 67 15 100 4 80 29 76
handbal 0 0 0 0 0 0 1 20 1 3
Da – extra-
curricular, din care: 22 41 21 43 25 44 32 61 100 48
atletism 2 9 0 0 0 0 0 0 2 2
baschet 9 40 11 52 7 28 12 38 39 39
ciclism/cicloturism/
carting 1 5 0 0 1 4 0 0 2 2
fotbal 2 9 4 19 11 44 14 43 31 31
handbal 5 23 4 19 4 16 4 13 17 17
karate/judo/lupte 3 14 0 0 0 0 0 0 3 3
tenis de masa/tenis
de câmp/badminton 0 0 2 10 2 8 1 3 5 5
volei 0 0 0 0 0 0 1 3 1 1
Nu 19 36 21 44 17 30 15 29 72 34
3 Dacă ,,da”,
cine va
determinat
să alegi
activitatea
sportivă?
Eu 17 50 19 70 33 82 30 81 99 72
Părinţii 10 29 4 15 4 10 1 3 19 14
Colegii 2 6 1 4 2 5 3 8 8 6
Profesorul 5 15 3 11 1 3 3 8 12 8
4 Faceţi parte
dintr-un cerc
extra-
curricular?
Numiţi!
Nu 30 57 18 46 35 61 28 54 111 55
Da, din care: 23 43 21 54 22 39 24 46 90 45
atletism 2 3 0 0 0 0 0 0 2 2
baschet 11 48 11 52 7 32 10 42 39 44
ciclism/
cicloturism/carting 1 4 0 0 3 14 0 0 4 4
fotbal 3 13 6 29 8 35 12 50 29 33
handbal 4 17 3 14 3 14 1 4 11 12
karate/judo/lupte 2 9 0 0 0 0 0 0 2 2
tenis de masa/tenis
de câmp/badminton 0 0 1 5 1 5 0 0 2 2
volei 0 0 0 0 0 0 1 4 1 1
67
5 Participaţi
într –o echipă
sportivă
reprezentativă,
numiţi proba
sportivă?
Da, din care: 16 30 16 41 19 33 23 44 74 37
atletism 2 13 0 0 0 0 0 0 2 3
baschet 5 30 6 38 7 37 9 39 27 36
ciclism/cicloturism/
carting 0 0 0 0 1 5 0 0 1 1
fotbal 4 25 5 31 7 37 12 53 28 37
handbal 3 19 4 25 2 11 1 4 10 14
karate/judo/lupte 2 13 0 0 0 0 0 0 2 3
tenis de masă/tenis
de câmp/
badminton
0 0 1 6 1 5 0 0 2 3
volei 0 0 0 0 1 5 1 4 2 3
Nu 37 70 23 59 38 67 29 56 127 63
6 Cum vi se par
orele opţionale/
extracuriculare
(de sport) pe
care le practici?
Plăcute 20 59 17 62 28 70 20 54 85 62
Mai puţin plăcute 2 6 1 4 2 5 1 3 6 4
Atractive 11 32 8 30 8 20 16 43 43 31
O repetiţie a ceea
ce se face la ore 1 3 1 4 2 5 0 0 4 3
7 Cum vă simţi
după o
activitate
sportivă?
Obosit 23 44 15 39 19 33 14 27 71 35
Relaxat 23 44 13 33 18 32 22 42 76 38
Satisfăcut 7 12 11 28 20 35 16 31 54 27
8 Câte ore de
activităţi
sportive doriţi
să practicaţi pe
săptămână?
Una 6 11 3 8 4 7 6 12 19 9
Două 17 32 12 31 9 16 18 35 56 28
Mai multe 30 57 24 61 44 77 28 53 126 63
9 Aţi dori să
aveţi
posibilitate să
continuaţi
activitatea
sportivă şi
după ore?
Indică ziua,
perioada!
Da, sâmbăta 20 37 16 42 17 30 30 57 83 42
Da, duminica 8 15 4 10 8 14 6 12 26 13
În vacanţă 12 23 15 38 26 45 12 23 65 32
Nu 13 25 4 10 6 11 4 8 27 13
10 Ce cauze vă
împiedică să
practicaţi o
activitate
sportivă după
ore?
Motive personale 10 19 6 15 8 14 9 17 33 16
Comoditate 7 13 5 13 6 11 6 12 24 12
Lipsă materială 4 8 6 15 8 14 5 10 23 11
Alte preocupări 11 21 6 15 7 12 11 21 35 17
Lipsă de timp 21 39 16 42 28 49 21 40 86 44
11 Consideraţi că
activităţile
sportive extra-
curriculare vor
crea un
mediu optim
de afirmare în
societate
Realizarea unei
relaţii de prietenie 21 40 20 52 17 30 23 45 81 40
Afirmarea în faţa
semenilor 7 13 4 10 7 12 8 15 26 13
Crează condiţii de
afirmare a
talentului şi de
manifestare ca
personalitate
25 47 15 38 33 58 21 40 94 47
68
La prima întrebare se constată că 88% din cei chestionați participă la activitățile de
educație fizică din program, în timp ce doar 3% nu frecventează orele. Răspunsurile ne
demonstrează că elevii sunt atrași de activitățile sportive, fie ele cele din trunchiul comun sau
cele extracurriculare (Figura 2.9).
88%
3%5%
4%
da rareori uneori, după dispoziţie nu frecventez
Fig.2.9. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind participarea la activităţile de educaţie
fizică indicate în orar
Din răspunsurile obținute la a doua întrebare, 34% din elevii chestionați nu participă la
activitățile sportive, iar 66% sunt cuprinși fie într-o formă de activitate opțională, fie
extracurriculară, respectiv 18% opţional şi 48% antrenaţi în activităţi extracurriculare (Figura
2.10).
48%
34%
18%
da-opţional da-extracurricular nu
Fig.2.10 Opțiunea elevilor pentru continuarea activităţii sportive în afara orei de clasă
Din cifrele prezentate în Tabelul 2.4 se observă că dintre cei care au optat pentru opțional
sport un număr mare este la clasa a V-a, mai mult de jumătate dintre elevi, numărul acestora
scade treptat, pentru ca la clasa a VIII-a cei care sunt interesați de aceste ore să fie mic, 10%. Se
remarcă numărul mare al elevilor clasei a VIII-a care fac parte din ansamblurile sportive
extracuriculare, 61%. Acest aspect confirmă nevoia de „mișcare” a acestora detrminată de faptul
că acestei clase îi este alocat o singură oră de educație fizică pe săptămână.
Dintre cei care au răspuns că participă la o formă sportivă de opțional, au optat pentru
baschet 76%, fotbal 21% și 3 % pentru handbal. Se observă dorința elevilor de a practica
69
baschetul în afara lecțiilor de clasă, influențați fiind de existența echipei campioane naționale la
baschet fete senioare și de ceea a școlii noastre, campioană națională la baschet băieți-gimnaziu
în cadrul O.N.S.Ș. Trebuie remarcată că și existența unei baze sportive adecvate pentru
practicarea baschetului a influențat opțiunea elevilor.
2%
31%
5%
39%
17%
2% 3%1%
atletism fotbaltenis de masă/tenis de câmp/badminton baschethandbal voleiciclism/cicloturism/crting karate/judo/lupte
Fig.2.11. Opțiunea elevilor pentru practicarea sportului sub forma cercului extracurricular
Paleta de ramuri sportive aleasă de către elevi cu activități extracurriculare este mai largă.
Astfel și în cazul dat observăm preferințele elevilor pentru jocurile sportive (Figura 2.11):
baschet, 39%, fotbal 31%, handbal 17%. De asemenea, copiii au optat și pentru ramuri sportive
individuale (tenis de masă, tenis de câmp, badminton, ciclism, karate, judo sau lupte) în procente
mai mici. La această vârstă copiii preferă jocurile colective în defavoarea celor individuale.
Răspunsurile primite la întrebarea a treia evidențiază că 72% dintre elevi sunt proprii
sfătuitori în ceea ce privește alegerea activității sportive, doar 14% se lasă influențați de către
părinți, colegii și profesorii având fiecare un rol mai mic de 10%.
Întrebați dacă fac parte dintr-un cerc sportiv extracurricular, 55% dintre elevii chestionaţi
au răspuns nu şi 45% au afirmat în favoarea sportului. Acest procentaj nu reprezintă adevărata
atracție a acestora către o activitate permanentă de educație fizică, ci doar insuficiența timpului
liber de care dispun elevii din clasele terminale (a VII-a și a VIII-a).
Solicitați să numească preferințele pentru cercurile extracurriculare elevii chestionați au
optat pentru: baschet 44%, fotbal 32%, handbal 12% și 5% pentru volei. Dintre sporturile
individuale se remarcă preferințele pentru ciclism, carting, tenis de masă, karate, judo, ciclism,
sporturi preponderent practicate de băieți.
La întrebarea a cincea „Participaţi într-o echipă sportivă reprezentativă?” observăm o
slabă antrenare a elevilor în echipele reprezentative școlare și participarea acestora la competiții
(63%). Un procent numai de 37% iau parte la acţiuni sportive.
70
3%
38%
13%
1% 3%3%
36% 3%
atletism fotbaltenis de masă/tenis de câmp/badminton baschethandbal voleiciclism/cicloturism/crting karate/judo/lupte
Fig.2.12. Profilul echipelor reprezentative la care participă elevii
Din răspunsurile primite se observă că, numărul mare de elevi participă în echipele de
fotbal (38%) și baschet (36%), fapt ce ne confirmă încă odată că fotbalul este sportul „rege”, iar
baschetul este preferatul comunității din care fac parte acești copii. Există însă și echipe
constiutite după specializarea profesorilor și cerințelor formulate prin regulamentul O.N.S.Ș.
(13% - handbal și în procente egale de 3 % volei, atletism, tenis și judo).
Următoarea întrebare, a şasea, referitoare la modul în care percep orele de activităţi
sportive, majoritatea elevilor au răspuns că le preferă şi le consideră atractive, 62%, respectiv
31%. 4% dintre elevi găsesc activitățile sportive mai puțin plăcute și 3% dintre ei le consideră o
repetiție a ceea ce se face la clasă.
Concluzia este că cei mai mulți copii primesc plăcere de la participarea în activități
sportive în afara programului de școală.
La întrebarea a şaptea „Cum vă simţiţi după o activitate sportivă?”, din cei chestionaţi
38% susțin că după derularea unei activități sportive se simpt relaxați, pe când 27% sunt numai
satisfăcuți.
Un procent de 63% dintre elevii chestionați (201), la întrebarea a opta, care doresc mai
multe ore destinate pentru astfel de activități, ne demonstrează că numărul prevăzut de Planul
cadru de 1-2 ore/săptămână este mai mic decât opțiunile lor. 28 % se declară mulțumiți cu
numărul actual de ore alocat disciplinei educație fizică și 9% optează pentru o oră pe săptămână.
Alegerea elevilor de a participa la activități sportive în cursul zilei de sâmbătă în procent
de 41% demonstrează că aceasta este ziua în care au mai mult timp liber ce poate fi alocat
activităților pe care le îndrăgesc.
Mai puțini (13%) solicită derularea activităților în zilele de duminică, iar 14% nu doresc să
71
ia parte la activități sportive în timpul liber de care dispun.
Totuși un număr suficient de mare, 32% ar dori ca activitățile extracurriculare să continuie
și pe perioada vacanțelor școlare, când sunt mai puțin stresați de temele zilnice (Figura 2.13).
41%
13%
32%
14%
da, sâmbăta da,duminica în vacanţă nu
Fig.2.13. Perioada preferată pentru derularea activităților sportive în viziunea elevilor
În ceea ce privește cauzele care îi împiedică să practice o activitate sportivă după ore,
lipsa timpului liber reprezintă un procent de 43%, ceea ce motivează existenţa altor preocupări
17%, din motive personale, adică refuzul părinților de a le permite să consume din timpul
necesar studiului-16% (Figura 2.14).
Doar 12% accentuează starea materială precară și insuficienţa echipamentului necesar, iar
12% din comoditate.
16%
12%
17%43%
12%
motive personalecomoditatealte preocupărilipsă de timp liberlipsă materială (echipament)
Fig.2.14. Cauzele care împiedică elevi să participe la activități sportive
Din analiza răspunsurilor la întrebarea a unsprezecea am constatat că, deși mulți dintre
copii nu participă la activități sportive opționale sau extracurriculare, 47% văd în acestea un
fenomen propice pentru afirmarea și manifestare a personalității, 40% consideră că aici pot lega
72
relaţii de prietenie, iar 13% dintre cei investigaţi afirmă că au prilejul să se exprime în fața
semenilor.
În concluzie, putem menţiona că elevii pledează preferenţial pentru activități
extracurriculare cu conţinut de jocuri sportive, faţă de probele individuale.
Orice activitate sportivă bine gândită, adaptată la nevoile copiilor şi de ce nu ale şcolii, va
contribui la creşterea interesului şi motivarea elevilor pentru practicarea sportului în timpul liber.
Diversificarea, promovarea şi aplicarea unor activităţi sportive, vor exclude monotonia şi apariţia
oboselii fizice la copii, ceea ce le va crea o atitudine pozitivă şi interes viu pentru practicarea
exerciţiului fizic într-o formă sau alta.
Activităţile extracurriculare sportive impun indicatori şi obiective instructiv-educative
multiple care să satisfacă nevoile copiilor şi să folosească raţional baza materială existentă, să-i
atragă pe părinţi şi să-i implice în procesul educaţional.
2.5. Determinarea nivelului dezvoltării motrice a elevilor din clasele gimnaziale
În scopul eficientizării lecțiilor extracurriculare de tip sportiv, prin promovarea strategiilor
didactice contemporane, am organizat un experiment constatativ în vederea evidențierii nivelului
de dezvoltare motrice la care se află elevii din învăţământul gimnazial.
Pornind de la premiza că parametrii de ordin motric au o importanţă deosebită în procesul
de dezvoltare a fiinţei umane pentru susținerea activităților de performanță, s-a realizat în prima
etapă un studiu al performanţei motrice şi prin datele obţinute am efectuat o evaluare a pregătirii
motrice a elevilor, oferindu-ne astfel un şir de date pertinente care să determine o mai bună
organizare a activităţii instructiv-educative [111, 113].
Astfel am determinat o ameliorare evidentă a componentelor motrice ale copiilor din
învăţământul gimnazial.
Pentru a avea o apreciere unitară a nivelului condiţiei fizice a elevilor din clasele
gimnaziale, am folosit o baterie de teste complexă și diversificată pentru evaluarea pregătirii
fizice cuprinse în Programul „Eurofit” (10 probe), probe descrise anterior.
În urma măsurătorilor efectuate pe un număr de 193 de băieți din clasele a V-a – a VIII-a,
s-a evidențiat procesul evolutiv al capacității motrice de la o clasă la alta, aspect ce ne va permite
să afirmăm că, în această perioadă, prin practicarea activităților sportive extrașcolare se poate
influența dezvoltarea capacității motrice generale.
Centralizarea datelor privind dezvoltarea motrice pentru fiecare probă aplicată, obținute pe
eșantioanele investigate, sunt centralizate și prezentate în Tabelul 2.5. În Anexa 2 sunt prezentate
tabelele reprezentative fiecărei clase.
73
Aprecierea nivelului de dezvoltare a capacității motrice de bază este realizată în urma
consultării documentelor ce reglementează activitatea de educație fizică școlară precum și datele
existente în literatura de specialitate.
Analiza rezultatelor obținute în cadrul experimentului constatativ, a confirmat faptul că la
toate clasele nivelul pregătirii motrice, în majoritatea probelor, se află la nivelul optim al
baremului existent în Sistemul Național de Evaluare [124], în special pentru alergarea de viteză,
alergarea de rezistență și în probele de forță, excepție făcând proba de aruncare a mingii de oină
și cea a alergării de navetă .
Tabelul 2.5. Evoluția mediilor parametrilor motrici obţinuţi în cadrul experimentului constatativ
Nr.
crt.
Denumirea testului
cl. a V-a
(n=51)
cl. a VI-a
(n=44)
cl. a VII-a
(n=52)
cl. a VIII-a
(n=46)
X ±m X ±m X ±m X ±m
1 Echilibru „Flamingo” EFL
(număr încercări/30sec) 9,39±0,35 8,27±0,27 7,57±0,19 6,93±0,31
2 „Atinge Plăcile” (sec) APL 17,44±0,18 16,90±0,15 16,21±0,11 15,25±0,18
3 Flexia trunchiului înainte din
aşezat (cm) MOB 10,15±0,61 12,06±0,64 15,65±0,63 17,08±0,63
4 Săritură în lungime de pe loc
(cm) SLL 139,17±2,12 152,52±2,19 163,98±2,47 181,23±1,88
5 Ridicarea trunchiului (număr
ridicări/30sec) RTR 22,05±0,45 23,15±0,30 25,05±0,33 26,21±0,33
6 Menţinut atârnat (sec) MAT 9,05±1,27 13,85±1,50 21,51±1,92 24,59±2,01
7 Alergare „Naveta” (sec) ANA 22,50±0,17 21,81±0,20 19,65±0,21 17,33±0,14
8 Alergare de viteză pe 50m
(sec) AV 9,15±0,09 8,77±0,06 8,27±0,06 7,91±0,06
9 Aruncarea mingii de oină (m)
AMO 21,88±0,59 25,54±0,48 28,15±0,37 29,36±0,56
10 Alergare de rezistenţă 800/
1000m ARZ (sec) 321,6±6,92 282±6,63 273±6,04 259,8±5,35
Testul de echilibru „Flamingo” (EFL)
Analiza datelor înregistrate în proba echilibru general, ne arată o evoluţie de la o clasă la
alta, procesul fiind de 2,46 încercări reușite pe durata celor patru ani, ( X = 9,39 la clasa a V-a și
X =6,93 la clasa a VIII-a, Figura 2.15).
74
Diferențele mici de performanță dintre clase ne demonstrează o ascendenţă lentă a
echilibrului, aspect ce confirmă rezultate aproape obţinute în testarea iniţială. Un progres mai
evident se observă la elevii din clasele a VI-a, față de cei din clasa a V-a, progresul fiind de
1,12 încercări reuşite.
9,398,27 7,57
6,93
0
2
4
6
8
10
încercări
cls.a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Testul de echilibru - Flamingo
Fig. 2.15. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de echilibru „Flamingo”
Din analiza indicatorilor statistici abaterea standard (Anexa 2) are valori cuprinse între
0,19 și 0,35, ceea ce indică o dispersie mică a valorilor, iar coeficientul de variabilitate cuprins
între 18,17 % și 30,61%, ne arată o omogenitate slabă a colectivelor, rezultatele fiind influențate
de valorile individuale.
Testul „Atinge plăcile”(APL)
Mediile obţinute la proba „Atinge plăcile”, valori ale vitezei de execuție cuprinse de la
17,44 sec la clasa a V-a până la 15,25 sec (clasa a VII-a). Aceste rezultate ne demonstrează o
creştere a valorilor cu 2, 13sec în favoarea clasei a VIII-a faţă de subiecţii din clasa a V-a.
17,44
16,9
16,21
15,25
14
15
16
17
18
cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Atinge Plăcile
Fig.2.16. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba „Atinge plăcile”
Progresul realizat pe cei patru ani de studiu (Figura 2.16) și diferențele sesizate de la o
clasă la alta în această probă complexă, se datorează coordonării şi îndemânării. Prin urmare
constatăm un progres influenţat de diferenţă de vârste.
75
Abaterea standard la cele patru clase atestă valori mici ceea ce indică o distribuţie normală
a valorilor ce caracterizează mediile calculate. Gradul de omogenitate a colectivelor claselor a V-
a VIII-a este respectiv egal cu 7,48% la clasa a V-a şi 8,43% la clasa a VIII-a, indicând o
omogenitate mare.
Flexia trunchiului înainte din aşezat (MOB)
Mediile obţinute sunt în creştere continuă indicând diferenţe între clase şi un progres pe
patru ani egal cu 6,93 cm în favoarea clasei a VIII-a în raport cu clasa a Va.
Performanțele prezentate sub formă grafică (Figura 2.17) ne arată un progres lent de la o
clasă la alta cu o creștere mai accentuată la clasa a VII-a faţă de clasa a VI-a (d=3,59 cm).
Analiza indicatorilor de omogenitatea ne arată la aceste clase (a VI-a - VIII-a), lipsă de
omogenitate cu valori ale abaterii standard mari, ceea ce atestă un mare grad de dispersie a
valorilor subiecţilor.
10,1512,06
15,6517,08
0
5
10
15
20
cm.
cls. a V-a cls. aVI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Flexia trunchiului înainte din aşezat
Fig.2.17. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de mobilitate
138,17152,52
163,98181,23
0
50
100
150
200
cm.
cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Săritura în lungime de pe loc
Fig.2.18. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de săritura în lungime de pe loc
76
Săritura în lungime de pe loc (SLL)
Ne arată progrese evidente de la o clasă la alta. La clasa a V-a media este de 139,17cm,
demonstrând un nivel mediu al dezvoltării forței explozive, datorită progresului cumulativ de
dezvoltare a capacităţilor motrice a elevilor. O creştere a valorii mediei o observăm la clasa a VI-
a faţă de clasa a V-a (d=13,35cm) pe când, la clasa a VIII-a, progresul de 17,25cm faţă de clasa a
VII-a indică o superioritate în pregătirea motrice a elevilor.
Omogenitatea colectivelor ne arată valori cuprinse între 10,90% (clasa a V-a) şi 7,05%
(clasa a VIII-a) colectivele fiind omogene. Abaterea standard indică valori mici, ceea ce ne
demonstrează că mediile sunt valide.
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal, executată timp de 30 secunde, ne arată un progres
de la o clasă la alta, valorile mediilor cuprinse între 22,05 și 26,21 execuții, fiind considerate
bune pentru aceste vârste.
22,05
23,15
25,0526,21
18
20
22
24
26
28
nr.
exec
uți
i
cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Ridicarea trunchiului
Fig.2.19. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de ridicare a trunchiului
Valorile abaterii standard arată o dispersie mică a rezultatelor individuale faţă de medii.
Omogenitatea colectivelor cuprinse în cercetare indică valori de 14,57% la clasa a V-a ceea ce
arată un grad de omogenitate mediu, pe când la celelalte clase omogenitatea este mai mare adică
mediile sunt reprezentative.
Testul „Menținut în atârnat”(MAT)
Proba „Menținut în atârnat” evidențiază medii ce caracterizează vârsta elevilor.
Comparând valorile mediei între clase găsim un progres mic dar lent în ascendenţă.
Gradul de dispersie şi concentrare a valorilor individuale atestă colective eterogene cu
valori individuale mult împrăştiate.
77
9,05
13,85
25,05 24,59
0
5
10
15
20
25
30sec.
cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Menținut atârnat
Fig.2.20. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de „menținut atârnat”
În concluzie menţionăm că, un număr mare de elevi nu sunt în stare să efectueze proba,
ceea ce ne arată valori ale mediilor nereprezentative. Această probă necesită exersare
permanentă cu precauţie în cadrul orelor de educaţie fizică.
Alergarea de suveică 5X10m „Naveta” (ANA)
Pentru măsurarea capacității de coordonare în jocurile sportive am aplicat proba de
alergare în suveică 5x10m.
22,5 21,81 19,6517,33
0
5
10
15
20
25
sec.
cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Alergare - Naveta 5x10m
Fig.2.21. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare „Naveta” 5x10m
Subiecţii cercetaţi înregistrează valori ale mediilor la clasa a V-a 22,5sec ± 0,17sec şi de
17,33sec ±0,14 la clasa a VIII-a, progresul fiind de 5,17sec în favoarea clasei a VIII-a.
Evoluția performanțelor de la o clasă la alta sunt evidente, ceea ce ne permite să afirmăm
că aceasta este o probă accesibilă acestor vârste. Putem, astfel, să susținem că aceste vârste sunt
propice educării și ameliorării capacității coordinative. Mediile sunt reprezentative pentru șirul
de date obținute, valorile erorii mediilor confirmând aceasta.
78
În ceea ce privește împrăştierea valorilor pe clase (Anexa 2), din datele obținute observăm
valori ale abaterii standard cuprinse între 0,98 și 1,56, ceea ce ne permite să constatăm distribuții
normale în jurul mediilor. Aceasta ne dovedeşte și analiza Cv % care prezintă valori între 5,46%
și 7,94%, deci se observă o foarte bună omogenitate a grupelor investigate.
Alergare de viteză pe 50m (AV)
Performanţa alergării de viteză se îmbunătățeşte pe durata celor patru ani de studii cu 1,24sec.
În Figura 2.22 observăm o evoluție a mediilor obținute de către subiecți. Cele mai mari
asimilări sunt observate la clasa a VII-a, cu 0,50sec, performanță mai bună decât cea realizată în
clasa a VI-a. Cea mai mică diferență între medii se observă la clasa a VI-a, de 0,38sec față de
clasa a V-a.
9,15
8,77
8,27
7,91
7
7,5
8
8,5
9
9,5sec.
cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Alergare de viteză pe 50m
Fig.2.22. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare de viteză pe 50m
În ceea ce privește gradul de dispersie al valorilor observăm că abaterea standard cuprinde
valori între 0,45 și 0,67 (Anexa 2), coeficientul de variabilitate indicând valori de 5,06% la clasa
a VI-a și 7,36% la clasa a V-a, atestând colective omogene.
Viteza drept calitate motrice de deplasare este mai greu perfectibilă la vârstele studiate.
Iată de ce este nevoie de mijloace speciale pentru distrugerea barierei de viteză.
Aruncarea mingii de oină (AMO)
Proba de aruncare a mingii de oină la distanță de pe loc ne demonstrează progrese ale
mediilor cu diferențe mai accentuate, de 3,56 m între clasele a V-a și a VI-a, în favoarea ultimei.
Astfel, mediile cresc de la 21,88m la clasa a V-a la 29,36m, la clasa a VIII-a, progresul
fiind egal cu 7,48m, în favoarea clasei a VIII-a. Eroarea mediei are valori mici pentru toate
clasele cuprinsă între 0,37 până la 0,56, ceea ce ne confirmă că aceste medii sunt reprezentative
pentru șirul de date.
79
21,88
25,54
28,15 29,36
0
5
10
15
20
25
30
m
cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Aruncarea mingii de oină
Fig.2.23. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de aruncarea mingii de oină
Din analiza indicatorilor privind omogenitatea prezentate în anexa 2, tabelul 5. se observă
că abaterea standard este cuprinsă între 2,68 (la clasa a VII-a) și 4,24 (la clasa a V-a), iar
coeficientul de variabilitate oscilează între valori de 9,55% și 19,40% ceea ce evidențiază o
omogenitate foarte bună și bună a grupelor investigate.
Alergarea de rezistență(ARZ)
Evaluarea rezistenței generale prin alergarea de rezistență pe distanța de 800m, pentru
clasele a V-a și a VI-a, pe distanța de 1000 m pentru clasele a VII-a, a VIII-a, evidențiază
performanțe uşor crescânde.
Din Figura 2.24. observăm creșteri înregistrate de la o clasă la alta. Performanțele obținute
pentru eșantionul de elevi din clasa a VI-a prezintă valori ale mediei superioare față de cea din
clasa a V-a (Tabelul 2.5). La fel, în cazul subiecților clasei a VIII-a media înregistrată este de
259,8sec, superioară faţă de valoarea mediei a clasei a VII-a, diferența fiind de 62,2sec.
321,6282 273
259,8
0
100
200
300
400
sec.
cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a
Alergare de rezistență
Fig.2.24. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare de rezistență
Rezultatele înregistrate scot în evidență faptul că nivelul pregătirii fizice în cadrul
programului școlar necesită o pregătire a elevilor pentru susținerea eforturilor în regim de
80
rezistenţă. Valorile obținute ale erorilor mediei sunt de 0,03 și 0,06 fapt ce demonstrează medii
valide. Analizând valorile obținute pentru indicatorii de omogenitate şi dispersie putem spune că
mediile sunt reprezentative, caracterizând colectivele de elevi.
Trebuie remarcat că nivelul scăzut al rezistenței organismului de a susține un efort de lungă
durată este determinat și de activitatea sedentară a elevilor din timpul vacanței de vară.
2.6. Repere metodologice de elaborare a programei experimentale extracurriculare de
educaţie fizică la baschet
Modernizarea şi optimizarea şcolii în condiţiile noi socio-economice are menirea asigurării
unor activităţi didactice ce impune găsirea unor noi mijloace şi metode prin care să se poată
acționa în activitățile practice cu elevii și totodată contribuind la îmbinarea celor clasice,
tradiționale, cu metodele moderne urmărindu-se realizarea obiectivelor generale ale
învățământului formativ.
Activităţile sportive de baschet extracurriculare ce fac practicarea exerciţiilor fizice
specifice de instruire sportivă, impun din partea profesorilor anticiparea nevoilor copiilor,
căutarea, găsirea şi desfășurarea unor forme şi programe atractive, diversificate, care să fie
adaptate la cerinţele formulate de curriculum, în vederea obţinerii unor performanţe pentru
majoritatea elevilor şi dezvoltării personalităţii adolescentului.
Optimizarea procesului instructiv-educativ, impune o proiectare bazată pe cunoaşterea
necesităţilor obiective ale instruirii continue condiție obligatorie şi pentru activitățile
extracurriculare sportive organizate cu elevii [47, 51, 52, 182, 219].
Proiectarea didactică, oferă prilejul afirmării creativităţii didactice a celor care conduc
activitățile educative cu copiii.
Astăzi, conceptul de proiectare exprimă şi caracterizează conceptele ce corelează, cu
taxonomia cunoştinţelor [44, p. 84].
Deci, caracterizat printr-o schimbare cu mutaţii a modului de gândire şi acţionare, se
impun noi modalităţi de elaborare şi proiectare a activităţii motrice în funcţie de subiecţii
cuprinşi în grupe şi în ideea găsirii celor mai optime forme, mijloace şi metode care să
corespundă nivelului de pregătire fizică al acestora și al preferințelor exprimate de subiecţii avuţi
în instruire.
Având un caracter deschis, activităţile de tip extracurricular sunt organizate pe grupe de
elevi din clase învecinate exprimate de opţiunea copiilor şi mai puţin prin selecţie, prin
acceptarea celor care doresc să practice o ramură de sport, fapt ce determină o regândire mai
atentă a conţinutului instructiv-educativ al acestora.
81
Traseul metodic de însușire și consolidare a deprinderilor motrice specifice jocului de
baschet, reprezintă o cale optimă de antrenament de care s-a ținut seama în programarea
conţinuturilor.
În majoritatea grupelor cuprinse în activităţi de extracurriculare sunt angajaţi în perioade
de vârste 13-14 ani elevii cu capacităţi motrice deja formate cu experienţă motrice în anii
anteriori, dar și elevi recrutați pe baza unor criterii de selecție pe care le impune jocul de baschet,
elevi aflați la stadiul de inițiere, ale căror calități se manifestă mai târziu, sau ale celor care
optează să desfășoare acest tip de activitate. În constituirea grupelor sportive de tip
extracurricular trebuie respectat, pe cât e posibil, principiul raţionalizării permanente a selecției
cu cel al randamentului sportiv. De aceea, presupunem că, cu elevii de 11-15 ani pregătirea
sportivă trebuie să fie flexibilă din punct de vedere a fluctuaţiei participanţilor.
Pornind de la ideea că, proiectarea este acţiunea de anticipare şi pregătire a activităţilor
didactice bazată pe un sistem de operaţii, concretizate pe programe de instruire diferenţiată
considerăm că, proiectarea propriu-zisă nu poate să lipsească din preocupările profesorilor, care
profesează activităţi motrice extracuriculare centrate pe potenţialii beneficiari-elevii. Impactul
exercițiilor fizice asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor, poate să aibă un efect de
acționare specifice şi jocului de baschet, aplicate diferențiat pe vârste și nivele de pregătire.
Acestea constau dintr-un sistem de mijloace specifice, aplicate cu scopul realizării
obiectivelor generale, precum și a existenței unei programări algoritmice a conținuturilor de
baschet [41, 114, 137, 149, 155, 168, 186].
Specificul activităţii de proiectare pedagogică evidenţiază acţiunile de programare a
conţinutului instruirii care vizează valorificarea optimă a unor resurse materiale esenţiale: timpul
real destinat învăţării, în mediul şcolar şi extraşcolar.
În elaborarea programei experimentale s-a ţinut seama de principiile didactice găsite în
literatura pedagogică și de specialitate descrise de numeroși autori care fiind respectate în
procesul de elaborare a conținuturilor programei de antrenament trebuie să asigure cadrul
orientativ al desfăşurării activităţilor specifice, să stabilească finalităţile de instruire a tinerilor
baschetbalişti.
Conţinutul curricular este considerat instrumentul operativ de lucru care presupune
proiectarea obiectivelor, conținuturilor, activităților de învățare și metodelor de evaluare, aspect
ce a stat la baza elaborării programei experimentale.
Pentru elaborarea programei extracurriculare de baschet am propus un model de programă
racordată la programa analitică care reflectă formele de activitate din trunchiul comun: lecțiile de
educație fizică, lecțiile opționale (Anexa 5).
82
La întrebarea „Ce oferim copiilor cuprinşi în procesul de învăţământ de tip extracurricular
pentru a-şi satisface nevoile şi dorinţa de mişcare, de a-i determina să participe activ la astfel de
activităţi?” vom găsi răspuns prin proiectarea conţinuturilor de baschet, profesorul putând realiza
obiectivele de referinţă şi operaţionale în cadrul activităţilor de baschet prin conţinuturile
didactice specifice jocului practicat.
Activitățile de învățare stabilite în programa experimentală cu conţinut de baschet descriu
demersul didactic, modul în care elevul urmează să dobândească valorile și atitudinile vizate de
obiectivele procesului.
Distribuirea conținuturilor pe un an de studii s-a făcut după cerințele și modelul programei
de educație fizică școlară și a activităților opționale [123, 125, 128, 220, 223].
Programa propusă asigură un cadru orientativ pentru organizarea activităților
extracurriculare de baschet cu elevii din treapta învăţământului gimnazial.
Elaborarea programei s-a realizat în funcție de obiectivele educaționale ale disciplinei
educație fizică şcolară și a conținutului programei din învățământ gimnazial și a programei
Cluburilor Sportive Școlare, grupe de nivel minibaschet, începători III, stadiul de instruire și
particularitățile de vârstă, precum și de nivelul de dezvoltare a capacității motrice generale a
elevilor.
Programele propuse au fost structurate pe grupe de clase: a V-a-VI-a și a VII-a-VIII-a,
având în vedere vârstele apropriate (11-12 ani și 13-15 ani), nivelul potenţialului motrice
acumulat la orele de clasă, precum şi doleanţele elevilor şi a părinţilor pentru activităţi utile în
timpul liber.
Numărul orelor prevăzute pentru desfășurarea antrenamentelor pe grupe au fost stabilite de
planul de învățământ (o oră/săptămână). Programa experimentală este orientată spre
îmbunătățirea conținutului procesului de predare-învățare a jocului de baschet.
Concepția de instruire în cadrul orelor de baschet extracurricular pleacă de la realizarea
obiectivă a jocului colectiv, ce constă din însușirea procedeelor tehnice de bază ale jocului şi
manifestarea calităților motrice în situații de adversitate și competitivitate.
În elaborarea și aplicarea eficientă a programei experimentale am avut în vedere stabilirea
clară a procesului de formare a valorilor atitudinale. Prin selectarea mijloacelor și exercițiilor
specifice jocului de baschet cu grad mare de atractivitate și cu influențe de dezvoltare a calităților
motrice s-a urmărit atingerea standardelor de performanță stabilite de jocul practicat.
Programa elaborată și aplicată în cele patru grupe extracurriculare de baschet include
elemente de raționalizare și obiectivizare, a mijloacelor specifice de joc, ele legând temele de
sistemele de acționare și de obiectivele operaționale, prin stabilirea riguroasă a volumului şi
83
intensității exercițiilor practicate. În conceperea și aplicarea programei de instruire în jocul de
baschet s-a urmărit obținerea unei interacţionări optime între mijloacele și metodele folosite în
funcție de nivelul de înțelegere al copiilor.
Volumul mijloacelor prevăzute în programă are un caracter orientativ, lăsând loc
îmbunătățirii permanente în funcție de baza materială existentă a școlii.
Mijloacele utilizate în programă au fost sistematizate după principiile didactice deja bine
cunoscute în didactica educaţiei fizice, atent selectate şi adaptate la specificul activităţi
extracurriculare [103, 146, 212, 217, 221].
Materialul tematic a fost împărţit pe semestre, selectând în special acele conţinuturi,
mijloace şi tehnici de instruire cu influenţă deosebită asupra dezvoltării principalelor calităţi
motrice în strânsă interacţiune cu formarea deprinderilor tehnice, care să determine obţinerea
unui nivel optim de pregătire motrice a elevilor din gimnaziu.
În Anexa 6 este prezentat un model de plan calendaristic/semestru propus pentru elevii din
grupa extracurricular clasele a VII-a a VIII-a.
Proiectarea unităţii jocului de baschet este asemănător ca structură cu planificarea lecțiilor
pentru obiectul educație fizică din învățământul gimnazial. Planul conține obiective generale,
competențe speciale, valori și atitudini faţă de activitățile de învățare.
Eșalonarea mijloacelor specifice s-a făcut pentru toată perioada de desfășurare a
experimentului și a cuprins exerciții specifice elementelor tehnice supuse învăţării.
Volumul total de lecții 34 planificate pentru anul școlar se referă la clasa a V-a şi a VI-a şi
42 ore pentru clasele a VII-a și a VIII-a.
Menționăm că, pe lângă aceste lecții, elevii din grupele de experiment au beneficiat de
forme de activități suplimentare: jocuri de verificare cu echipe cu nivel de pregătire apropiat sau
nivel mai superior de pregătire, angrenarea în cadrul campionatului intern de lungă durată, cupe,
întreceri cu alte unități școlare, participare la întrecerile interșcolare din cadrul O.N.S.Ș.
În selectarea exercițiilor s-a ținut seama de particularitățile de vârstă ale copiilor și de
cerințele metodice ale învățării elementelor tehnice din jocul de baschet.
Programa a fost structurată având în vedere factorii de antrenament sportiv pe două grupe
mari de mijloace pentru:
- dezvoltarea capacității motrice generale (viteză de deplasare, capacitățile coordinative,
forță în regim de rezistență);
- însușirea acțiunilor tehnico-tactice folosite în atac și în apărare și jocuri școală de
verificare şi a calităților motrice abordate în paralel cu însușirea deprinderilor motrice.
Mijloacele de pregătire sunt cuprinse în „Proiectarea unității de învățare” (Anexa 6).
84
Conţinutul orelor se caracterizează prin predominanţa lucrului din punct de vedere tehnic,
prin solicitări şi efecte cumulative din punct de vedere morfofuncţional şi printr-o intensă
participare psihică. În această perioadă a dezvoltării copiilor accentul se pune pe pregătirea
tehnică şi a tacticii elementare individuale.
Astfel, la unii autori găsim promovarea unui algoritm procedural prin corelarea a patru
întrebări esenţiale, în următoarea ordine: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi
şti să aplic dacă ceea ce trebuia făcut a fost însuşit? Aceste întrebări conturează prin răspunsurile
oferite etapele proiectării didactice [44, 45, 47, 54, 184].
Prima vizează obiectivele educaţionale, care trebuie fixate şi realizate; a doua ne trimite
către resursele educaţionale de care dispune sau trebuie să dispună educatorul; a treia întrebare
cere un răspuns privind stabilirea unei strategii educaţionale pentru atingerea scopurilor; iar
răspunsul la a patra întrebare stabilirea unei metodologii de evaluare a eficienţei activităţii
desfăşurate.
Scenariul didactic ca parte distinctă a proiectului curricular (Anexa 8) s-a elaborat prin
răspunsuri la întrebările „Ce face profesorul?” adică activitatea acestuia şi „Ce face elevul?”–
reacţia anticipată de răspuns a elevului. Lecțiile sunt structurate pe verigi, numărul acestora fiind
stabilit în funcție de temele și obiectivele de realizat (4-8).
Astfel pusă problema şi în activitatea sportivă, apare evident necesitatea stabilirii unor
obiective ce concordă cu cerinţele întregului proces de învăţământ, nivelul de aspiraţie, de
motivaţie a copiilor şi de ce nu şi al părinţilor.
În funcţie de obiectivele de instruire propuse s-au utilizat exerciţii şi mijloace specifice cu
minge sau fără minge, pentru consolidarea structurilor tehnico-tactice în condiţii variate şi de
practicare a jocului global, procedeele metodice, alegerea traseului metodic, formele de
organizare, materiale folosite, etc. urmărind realizarea acestor obiective.
Pornind de la ideea că jocul de baschet este un joc dinamic dat de caracterul atletic, bazat
pe multă mişcare, deplasări rapide şi scurte, opriri bruşte, întoarceri, sărituri, etc. toate combinate
prin mânuirea rapidă a mingii, s-au proiectat şi desfăşurat lecţii de antrenament cu un conţinut
variat care să asigure dezvoltarea calităţilor motrice simultan cu însuşirea celorlalte elemente şi
componente ale jocului .
De asemenea, introducerea în lecţiile de extracurricular, folosirea şi valorificarea
potenţialului instructiv-educativ al jocurilor de mişcare, al ştafetelor, al acţiunilor tehnico–tactice
desfăşurate sub formă de întrecere, a exerciţiilor din „şcoala mingii”, al jocului pe teren redus,
2x2, al jocurilor cu temă - fără dribling, joc de baschet cu minge de rugby, jocul de Korfball, joc
de baschet „călare”, efectuarea exerciţiilor în parteneriat, desfășurarea încălzirii sub formă de
85
„joc“ etc. – au fost instrumente de stimulare a motivării pentru o participare activă al copiilor la
lecții.
Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării experimentului, oferă posibilitatea
identificării diferitelor probleme din traseul didactic, a constatării în ce măsură conţinutul
pregătirii şi a metodelor de lucru utilizate au influenţat şi îmbunătăţit optim deprinderile motrice
la un nivel superior, s-au realizat obiectivele de performanţă.
Practica activităţilor desfăşurate a demonstrat că nivelul calităţilor motrice şi al
deprinderilor sportive a determinat îndeplinirea cerinţelor formulate de programa activităţilor
extracurriculare.
Precizări metodice privind succesul unei proiectări a activităților extracurriculare benefice
pentru elevi:
- O astfel de activitate liberă și nu impusă, necesită din partea profesorului un efort de a
„ține sub control” factorii de mediu care acționează asupra elevului în timpul antrenamentelor,
astfel încât să-i asigure o activitate controlată din partea profesorului;
- Mediul trebuie să fie estetic, armonios organizat, incitant şi stimulativ, astfel încât să nu
dezorganizeze copilul;
- Pentru o participare activă a elevilor este necesar ca profesorul să aibă grijă ca
informaţiile pe care le planifică drept mijloace de învăţământ să poată fi uşor percepute;
- O preocupare pentru trezirea interesului şi motivației pentru astfel de activități planificate
profesorul trebuie să aibă grija ca fiecare copil să fie ocupat, asigurându-i un conținut în lecție,
aplicând explicații potrivit nivelului de înțelegere al elevilor;
- Planificarea cât mai precisă a dozării efortului și a dirijării acestuia pe parcursul efectuării
exercițiilor, controlul acestuia prin evaluarea capacităţilor motrice şi a potenţialului tehnic
format;
- Alternarea activităților cu efort maximal cu cele de relaxare;
- Folosirea unor materiale potrivite vârstei care să concentreze atenţia şi orientarea
interesului pentru mişcare;
- Deprinderile și priceperile motrice consolidate în etapele anterioare trebuie reluate în
planificare pentru a garanta impactul acestora asupra dezvoltării calităților motrice, necesare
sportului practicat.
2.7. Concluzii la capitolul 2
Rezultatele anchetării profesorilor ne-au furnizat informații cu privire la derularea
activităților extracurriculare. Observațiile remarcate țin de o multitudine de cauze: lipsa orelor
din C.D.Ş. sau insuficiente (45% din respondenţi), lipsa unei programe și a unor precizări
86
metodologice clare și unitare, interesul scăzut al elevilor pentru sport, reacția acestora la efort.
Majoritatea cadrelor didactice (95%) s-au exprimat pentru existenţa unor programe curriculare,
ghiduri şi lucrări metodice care să asigure un cadru orientativ al desfăşurării activităţilor sportive
Răspunsurile elevilor la sondajul pedagogic au evidențiat interesul acestora pentru
activităţile sportive extracurriculare, preferinţele lor fiind pentru probele mai „populare”: fotbal
(38%), baschet (36%), handbal (13%), tenis, judo etc., opţiuni ce au influenţat elaborarea
programei experimentale.
Datele obţinute în experimentul constatativ ne permit să concluzionăm că pe ansamblul
celor 10 probe sunt progrese de la o clasă la alta explicate de procesul de dezvoltare şi creştere
naturală în perioada pubertară a copiilor precum şi datorită activităţii de educaţie fizică
desfășurate pe parcursul anilor de studii. Compararea rezultatelor recoltate privind nivelul iniţial
de dezvoltare motrică cu modele naţionale existente în S.N.E.E., evidenţiază un nivel de
pregătire modest la clasele a V-a şi a VI-a în cazul probei de viteză (media eşantionului este de
9,15sec şi modelul minimal 9,0sec, respectiv 8,77sec media eşantionului, iar modelul 8,8sec;
săritură în lungime de pe loc media eşantionului la clasa a V-a 139,17cm, baremul minim
1,50cm, clasa a VI-a 152,52cm media eşantionului şi modelul minimal 155cm; alergarea
„naveta” viteză/coordonare, media grupei 22,50sec faţă de modelul minim 22,2sec, la a V-a şi
21,4 modelul minim cu 21,81sec media eşantionului (cl. a VII-a); în cazul alergării de rezistenţă
media eşantionului 321,6sec model minim 230sec (cl. a V-a), model minimal 225sec, media
eşantionului 282,0sec.
Pentru probele motrice „Echilibru Flamingo”, „Atinge plăcile”, „Menținut atârnat”,
rezultatele elevilor nu demonstrează creşteri semnificative ale parametrilor vizaţi care să
contribuie la dezvoltarea acestora conform tipului de mişcare solicitat.
În majoritatea cazurilor, elevii claselor gimnaziale au un potenţial motric suficient pentru a
asigura un nivel optim de pregătire motrice în contextul activităţilor practicate în experiment,
constituind baza de plecare în elaborarea conţinutului şi metodologiei programei experimentale.
S-au valorificat cunoştinţele şi fondul motric acumulat la lecţiile de educaţie fizică şi a
mijloacelor specifice jocului de baschet, folosite pentru creşterea potenţialului motrice al copiilor
la această vârstă.
87
3. ESTIMEREA IMPACTULUI ACTIVITĂȚIILOR EXTRACURRICULARE CU
CONȚINUT DE BASCHET ASUPRA SPORIRII PREGĂTIRII MOTRICE ȘI
TEHNICE A ELEVILOR LA TREAPTA GIMNAZIALĂ
Conţinutul metodologic al jocului de baschet implementat în activităţile de educaţie fizică
extracurriculare, poate, probabil, îmbunătăţii potenţialul motric al elevilor care va asigura apoi
însuşirea procedeelor tehnice ale jocului la nivelul copiilor din învăţământul gimnazial.
Obiectivizarea procesului instructiv-educativ prin activităţile extraşcolare cu specific
sportiv, se referă la stabilirea unor modalităţi concrete de evaluare cantitativă a progreselor
realizate de către elevi, pe baza cărora se poate aprecia eficienţa şi valoarea mijloacelor folosite.
Practica activităţilor desfăşurate a demonstrat că nivelul calităţilor motrice şi al
deprinderilor sportive a determinat îndeplinirea cerinţelor formulate de programa activităţilor
extracurriculare.
La grupele experimentale s-a acționat conform planificării cu mijloace specifice jocului de
baschet, folosite pe durata unui an școlar, iar grupa martor a desfășurat activitatea conform
programei de învățământ.
Pentru a evidenția efectele aplicării programei experimentale cu conținut din jocul de
baschet în cadrul lecțiilor de extracurricular (ansamblu sportiv) asupra dezvoltării capacității
motrice a elevilor din gimnaziu, s-a realizat compararea rezultatelor obținute de grupele martor
și experimental la cele două testări: inițială și finală. Menționăm că grupele au fost observate pe
durata unui an școlar (septembrie 2007 – iunie 2008).
Datele inițiale și finale înregistrate au fost prelucrate statistic și comparate între grupele
amintite pentru parametrii dezvoltării motricității generale și a dezvoltării motrice speciale
specifică jocului de baschet.
3.1. Evaluarea programei experimentale privind orientarea predării baschetului în
cercurile sportive la elevii din clasele gimnaziale
La nivelul grupelor experimentale programa propusă a vizat cu prioritate conținuturile din
deprinderile motrice specifice jocului de baschet. Modelul propus de noi a urmărit asigurarea
însușirii procedeelor tehnice, ca teme principale, iar mijloacele selecționate au avut în vedere
adaptarea calităților fizice de care dispun elevii la cerințele tehnice. Obiectivele de instruire
formulate au urmărit două aspecte principale: creșterea indicilor de manifestare a calităților
motrice specifice și însușirea procedeelor tehnice de bază.
Lecțiile au fost programate pe semestre, în cicluri de lecții, asigurându-se astfel timpul
necesar învățării și consolidării deprinderilor specifice practicării jocului de baschet.
88
În eșalonarea acestora, pe clase, s-a avut în vedere nivelul de pregătire al grupelor
apropiate ca vârstă asigurând totodată o continuitate a activității de la o grupă la alta.
Caracteristica principală din experimentul realizat la nivelul subiecților cuprinși în grupele
de extracurricular, a presupus o planificare științifică riguroasă a conținuturilor tematice cu
impact deosebit asupra dezvoltării fizice a elevilor din gimnaziu. S-a realizat diferențierea
conținutului lecţiilor în funcție de vârsta copiilor cuprinși în experiment, creșterea gradată a
complexității exercițiilor, ritmul și tempoul de execuție, numărul de repetări, durata, pauzele,
procedeele metodice, multitudinea și diversitatea materialelor folosite, dimensiunile terenului și
folosirea maximă a timpului, aspecte ce au condus la dezvoltarea performanțelor motrice ale
copiilor. La grupele cu elevii de nivel minibaschet, am aplicat variabila independentă pentru
dezvoltarea acelor calităţilor viteză-forţă-coordonare, necesare însuşirii corecte şi mai rapide a
deprinderilor tehnice din jocul de baschet. La grupele mai mari s-au planificat aplicat exerciții și
structuri cu grad sporit de complexitate care să asigure indici superiori de manifestare a
calităților fizice și un randament ridicat pe durata jocului. Execuția procedeelor tehnice și a
acțiunilor tactice specifice jocului de baschet au fost planificate și realizate în condiții de
adversar pasiv și activ, precum și în condiții reale de joc clasele a VII-a a VIII-a, care au
beneficiat de atenție mai mare asupra celor două componente, în ideea constituirii echipei
reprezentative a școlii pentru întrecerile din cadrul O.N.S.Ș., fiind încadrate într-o programă cu
un conținut logic și accesibil determinat de numărul redus de ore.
Utilizarea bateriei de teste Eurofit, în determinarea nivelului de motricitate generală, atât în
experimentul formativ cât și în experimentul pedagogic, ne-a permis o analiză comparativă a
dinamicii pregătirii elevilor din gimnaziu, a acumulărilor performanțelor motrice pe perioada
ciclului de învățământ.
Datele înregistrate în urma aplicării testelor de motricitate generală ne arată că ratele de
progres sunt superioare la grupele experimentale față de cele de control; la grupele experimentale
mediile obținute în experimentul formativ, pentru toate clasele și la toate probele, indică praguri
de semnificație la P<0,05, P<0,01, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că în cadrul activităților
extracurriculare de baschet, prin aplicarea mijloacelor specifice se obţine o creștere calitativă a
capacității motrice generale (Tabelele 3.1, 3.2, 3.3, 3.4).
Valoarea și semnificația creșterilor înregistrate sunt caracterizate prin calculul criteriului
„t” ce atestă îmbunătățirea capacității motrice a elevilor și sporirii performanțelor obținute de
subiecții gupelor experimentale, față de cei din grupele martor, la testarea finală.
La toţi indicatorii finali ai însușirii elementelor și procedeelor tehnice specifice jocului de
baschet se observă o îmbunătăţire a valorilor medii finale pentru grupele experimentale,
89
diferențele criteriului „t”calculat înregistrează valori semnificative la P<0,05 și P<0,01, față de
cele ale grupelor martor, ceea ce ne determină să afirmăm că metodologia aplicată este eficientă.
Grupele martor au înregistrat creșteri nesemnificative la P>0,05 cu excepţia pasei la perete, au
obținut creșteri semnificative la pragul P<0,05, fiind determinate de participarea la lecțiile de
educație fizică cu teme din baschet, la activități sportive cu alt specific (handbal, volei, karate).
Nivelul relației existente între cele două grupuri de teste (de motricitate generală și de
motricitate tehnică) demonstrează că, urmărind dezvoltarea calităților tehnice în timpul
activităților sportive extracurriculare, s-a ajuns implicit și la dezvoltarea unor calități motrice
generale. Rezultatele superioare de la o testare la alta, atât a celor de motricitate generală cât și a
indicilor de pregătire tehnică au dus la concluzia că există această interacțiune, că ele se dezvoltă
în paralel.
Particularitățile învățării acțiunilor motrice depind de nivelul calităților motrice de care
dispune elevul, de specificul acestora și de manifestarea lor, iar la rândul lor, deprinderile
motrice, pe măsură ce se însușesc, influențează dezvoltarea capacităților motrice.
Din analiza mediilor obținute putem spune că, însușirea unei deprinderi motrice a dus la
îmbunătățirea calității motrice. Astfel, prin creșterea numărului de repetări de pase la perete s-a
influențat pozitiv viteza de execuție solicitată în proba „Atinge plăcile”, viteză de reacție
/coordonare, specifică jocurilor sportive, dezvoltarea forței statice de menținere (MAT).
Folosirea driblingului executat sub forma exercițiului „Micul maraton cu mingea” a
determinat îmbunătățirea forței în regim de rezistență conducând la creșteri superioare în probele
de ridicare a trunchiului, de săritură în lungime de pe loc și de aruncare a mingii de oină, la
dezvoltarea rezistenței în regim de forță specifică probei de alergare de rezistență, la dezvoltarea
îndemânării și a vitezei de execuție și deplasare întâlnite în mod deosebit la alergarea de tip
„Navetă”. Învățarea aruncării la coș din dribling sau alergare, în ansamblul său, a dus la
progresul general al probelor motrice și în special al probei de echilibru „Flamingo”, ceea ce
demonstrează că îmbunătățirea echilibrului are, implicit, influență asupra acestuia, echilibru
necesar în timpul aruncării la coș, când corpul nu prezintă nici un punct de sprijin.
Sintetizarea datelor prelucrate evidențiază efectul benefic al activităților extracurriculare de
tip sportiv asupra capacității motrice generale, fapt analizat mai sus, confirmând ipoteza
formulată conform căreia aplicarea unui program de activităţi extracurriculare cu specific
sportiv, în cazul de faţă – baschet, are o influenţă semnificativă asupra optimizării nivelului
pregătirii motrice a elevilor, genul acesta de activităţi extracurriculare fiind o ofertă bună şi
educativă pentru petrecerea timpului liber.
90
Programa analitică propusă de noi, exercițiile și mijloacele de învățare utilizate, au
contribuit la dezvoltarea capacității motrice a elevilor, ceea ce ne îndreptățește să susținem că
aceasta poate constitui un „ghid metodic” pentru activitățile extracurriculare de tip sportiv atât
cele de baschet, cât și pentru alte ramuri sportive, organizate cu elevii din învățământul
gimnazial.
3.2. Analiza indicilor dezvoltării motrice a elevilor cuprinşi în experimentul pedagogic
Mulți autori definesc dezvoltarea fizică, drept rezultat precum și orientat îndreptată spre
influenţarea creşterii corecte şi armonioase a organismului uman [55, 67, 80, 156, 210].
Capacitatea motrice reprezintă un complex de manifestări preponderent motrice,
condiţionate de nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice, indicii somatici și fiziologici,
procesele psihice precum și cele metabolice, toate însumate, corelate și reciproc condiţionate,
având ca rezultat efectuarea eficientă a acţiunilor şi a actelor solicitate de condiţiile specifice în
care se practică activităţile motrice [160, 216].
Pentru obținerea unor date necesare analizei privind impactul pe care îl au activitățile de
educație fizică extracurriculare de tip sportiv asupra dezvoltării capacităților motrice ale elevilor,
am efectuat experimentul pedagogic pe un eșantion de 60 elevi – băieți cuprinși în grupele
experimentale și, la fel 60 elevi cuprinși în grupele martor.
Subiecții incluși în experimentul pedagogic – din grupele de experiment și martor – au fost
supuși testării pe un șir de teste de motricitate generală, indicate în bateria de teste „EUROFIT”,
aplicată în țările Uniunii Europene. Testarea a fost efectuată atât la începutul cât și la sfârșitul
experimentului pedagogic.
Rezultatele indicatorilor capacității motrice generale înregistrați s-au calculat și s-au
interpretat indicatorii statistici privind dispersia valorilor și omogenitatea eșantioanelor,
efectuând comparația mediilor reprezentând dinamica valorilor în grafice ale evoluției și
comparării progreselor înregistrate de la o testare la alta. Analiza și interpretarea datelor
factologice s-a realizat pentru toate măsurătorile efectuate în cele două testări (inițială și finală),
atât pentru grupele experiment cât și martor, rezultatele fiind prezentate în tabelele finale.
Valorile înregistrate de subiecții clasei a V-a în urma aplicării testării inițiale și finale
pentru cele 10 probe de motricitate generală sunt prezentate în Tabelul 3.1.
La toate cele 10 probe aplicate se indică creșteri ale valorilor mediilor, atât la grupa martor
cât și la cea experimentală. Creșterile sunt mai mari la grupa experimentală cauzate de
desfășurare a orelor suplimentare extracurriculare precum și utilizării exercițiilor specifice,
jocului de baschet, destinat lecțiilor cu conținut sportiv.
Subiecții din grupele martor n-au beneficiat de conținutul programei aplicative.
91
Tabelul 3.1. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a V-a) cuprinși în experiment
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674
Nr.
crt.
Teste
motrice
Grupele
de
subiecți
Testare
inițială
Testare
finală
Semnificație
statistică
t P X ± m X ± m
1 Echilibru Flamingo EFL
(nr.încercări/30sec),
E 8,57±0,47 6,97±0,42 3,81 < 0,01
M 8,81±0,52 8,31±0,49 1,04 > 0,05
t 0,34 2,09 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
2 Atinge Plăcile APL (sec)
E 17,72±0,30 16,85±0,25 3,35 < 0,01
M 17,91±0,27 17,61±0,26 1,20 > 0,05
t 0,47 2,11 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
3 Flexia trunchiului înainte
MOB (cm)
E 9,30±0,71 11,64±0,58 3,77 < 0,01
M 9,25±0,77 9,83±0,61 0,86 > 0,05
t 0,05 2,15 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
4 Săritura în lungime de pe
loc SLL (cm)
E 141,92±2,41 150,02±2,35 3,60 < 0,01
M 140,56±2,44 143,10±2,40 1,11 > 0,05
t 0,40 2,06 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
5
Ridicarea trunchiului
RTR (număr
repetări/30sec)
E 22,07±0,58 23,66±0,50 3,12 < 0,01
M 21,00±0,59 22,14±0,53 2,15 < 0,05
t 1,29 2,08 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
6 Menținut Atârnat MAT
(sec)
E 8,58±0,84 11,33±0,78 3,57 < 0,01
M 8,02±0,86 8,91±0,87 1,09 > 0,05
t 0,47 2,07 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
7 Alergare Naveta ANA
(sec)
E 22,13±0,25 21,49±0,21 2,91 < 0,05
M 22,38±0,26 22,24±0,28 0,56 > 0,05
t 0,69 2,14 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
8
Alergare de viteză pe
50m AV (sec)
E 9,11±0,13 8,79±0,08 2,91 < 0,05
M 9,27±0,14 9,11±0,14 1,23 > 0,05
t 0,84 2,13 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
9 Aruncarea mingii de oină
AMO (m)
E 21,95±0,65 24,04±0,54 3,66 < 0,01
M 21,56±0,66 22,28±0,64 1,18 > 0,05
t 0,42 2,09 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
10
Alergare de rezistență pe
800m ARZ (sec)
E 328,00±6,85 307,55±6,11 3,32 < 0,01
M 333,00±6,94 328,31±7,02 0,71 > 0,05
t 0,51 2,23 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
92
În continuare vom analiza rezultatele obținute la cele 10 probe de evaluare făcând o
paralelă între cele două grupe experimentale, pe clase aparte. Vom analiza principalii indicatori
statistici prezentați în tabelele generalizatoare.
Testul „Flamingo” (EFL)
La testarea iniţială, valorile mediei aritmetice pentru grupa experimentală sunt de 8,57
ratări cu o eroare a mediei de 0,47 și de 6,97 încercări cu o eroare a mediei de 0,42, pe când la
testarea finală, diferența de 2,50 încercări atestă o îmbunătățire a echilibrului static. La grupa
martor s-a obținut o medie de 8,81 încercări la testarea iniţială, iar la testarea finală o medie mai
mică de 7,31 încercări, deci și pentru această grupă subiecții din GM au realizat o creștere de
0,50 încercări.
Creșterile se datorează bunei organizări și desfășurări a orelor de educație fizică, din punct
de vedere metodic.
Privind dispersia și omogenitatea grupelor investigate observăm că abaterea standard și
coeficientul de variabilitate prezintă valori ce semnifică o împrăștiere relativ bună, S=1,99 și
2,10 și respectiv cu valori ale Cv de 23,88% și 26,43% pentru grupa martor, iar pentru grupa
experiment valori de 1,59 și 1,78 (S), și de 20,82% și 26,21% (Cv). Gradul de omogenitate este
influențat, probabil, și de valorile extreme individuale obținute de subiecții cercetați.
Diferențele dintre mediile subiecților din grupa experimentală, evidențiază o valoare a
criteriul „t” calculat de 3,81, la P<0,01, ceea ce evidențiază un nivel superior al valorii medii față
de media grupei martor (t=1,04, GM), la P>0,05. Privind diferenţele mediilor subiecților grupei
experiment și martor la testarea finală criteriul „t” indică o valoare de 2,09 la P<0,05, adică
rezultatele înregistrate de subiecții grupei experimentale sunt superioare față de rezultatele
subiecților din grupa martor.
Proba „Atinge plăcile”(APL)
Indicatorii statistici obținuți la testarea inițială de subiecții din grupa experimentală indică
o medie de 17,72 sec. cu o eroare a mediei de 0,30 sec., pe când cei din grupa martor
înregistrează o medie de 17,91 sec. cu o eroare de 0,27 sec., aspect ce demonstrează valori
aproape diferența, fiind nesemnificativă. La testarea finală, valorile mediei aritmetice la grupa
experimentală este de 16,85 sec., ceea ce indică o îmbunătățire cu 1,13 sec., eroarea mediei fiind
mică (0,25 sec.). Subiecții GM înregistrează o medie finală egală cu 17,61 sec., diferența fiind în
favoarea GE (d=1,24 sec.).
Diferența dintre mediile grupei experimentale, indică o valoare a criteriului „t” egală cu
3,35 la P<0,01, astfel că creșterile sunt semnificative. La grupa martor valoarea lui „t” este egală
93
cu 1,20, la pragul de semnificație P>0,05, deci creșterile rezultatelor, fiind semnificative din
punct de vedere doar statistic.
Diferențele între mediile grupelor experiment și martor la testarea finală evidențiază o
valoare a criteriului „t” egală cu 2,11, la P<0,05, creșterile la GE fiind semnificative.
Analiza indicatorilor de dispersie și omogenitate înregistrează valori mici în cele două
testări: la grupa martor abaterea standard indică valori între 0,09 și 0,52, Cv în valori de 2,24% și
3,23%, la fel, la grupa experimentală valorile abaterii standard are valori de 0,18 și 0,72, iar Cv
atestă valori de 4,38% și de 3,76%, ceea ce ne arată o împrăștiere mică și omogenitate mare a
colectivelor cercetate.
8,57
17,72
9,3
141,92
22,07
6,97
16,85
11,64
150,02
23,66
8,81
17,91
9,25
140,56
21
8,31
17,61
9,83
143,1
22,14
0102030405060708090
100110120130140150160
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului
Fig. 3.1. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor
și experiment
Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB)
Testarea inițială denotă valori ale mediei aritmetice la grupa experimentală egală cu
9,30cm, eroarea mediei fiind de 0,71, pe când la grupa martor valoarea mediei este de 9,25cm
(±0,77).
La testarea finală, valorile mediei subiecților grupei martor au atins cota de 9,83cm iar
media calculată la grupa experimentală indică 11,64cm, progresul fiind de 1,81cm, față de GM.
Diferențele mediilor grupei experimentale scot în evidență o valoare a criteriului „t” de
3,77, la P<0,01, ceea ce arată creșteri semnificative a valorilor individuale. La grupa martor
valoarea lui „t” calculat este egal cu 0,86, la P>0,05, ceea ce denotă creșteri nesemnificative la
valori individuale.
Grupa experiment Grupa martor
94
Spre deosebire de testarea inițială la testarea finală, diferențele mediilor între grupele
experimentală și martor indică valoarea lui „t” egală cu 2,15, ceea ce ne permite să constatăm
diferențe semnificative, în pofida progresului relativ al valorilor individuale.
Parametrii statistici de dispersie și omogenitate atestă o îmbunătățire relativă pe durata
unui an determinată de valorile individuale dispersate.
Săritura în lungime de pe loc (SLL)
Valorile medii la testarea inițială sunt cuprinse la grupa experimentală între 141,92cm cu o
eroare a mediei de 2,41, la grupa martor valoarea mediei este de 140,56cm cu o eroare a mediei
de 2,44.
Valorile mediei finale pentru grupa martor atinge cote de 143,10cm cu o eroare a mediei de
2,06cm, iar la grupa experimentală se înregistrează o medie superioară de 150,2,cm cu o eroare
de 2,35. Analiza parametrilor statistici de dispersie și omogenitate indică împrăștiere bună a
valorilor obținute de subiecți.
Diferențele mediilor între testări ale subiecților grupei experimentale scot în evidență o
valoare a lui „t” de 3,60, la P<0,01, diferenţele fiind semnificative, iar la grupa martor criteriul
„t” calculat indică o valoare de 1,11, la P>0,05prin urmare o creștere nesemnificativă.
Analiza diferențelor mediilor între grupele martor și experiment la testarea iniţială indică
valori ale criteriului „t” de 0,40 la P>0,05, ceea ce atestă diferențe nesemnificative la testarea
inițială. Diferenţele testării finale indică valori ale lui „t” de 2,06, la P<0,05. Prin urmare,
creșterile sunt semnificative fiind, determinate un progres cumulativ al forței prin practicarea
sistematică exercițiilor specifice jocului de baschet.
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)
În cadrul testării iniţiale valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 22,07
execuții cu o eroare a mediei de 0,58 repetări, iar la grupa martor media este de 21,00 repetări
eroarea mediei fiind mică ca valoare (0,59 repetări). Rezultatele înregistrate la această probă
depășesc baremul minim stabilit de Sistemul Național de Evaluare pentru subiecții ambelor
eșantioane.
La testarea finală, valorile mediei la grupa experimentală sunt în creștere cu 0,95 execuții
față de testarea inițială, atingând valoarea de 23,66, în timp ce valoarea mediei la grupa martor
este de 22,14 repetări, creșterea fiind de 1,14. Progresul înregistrat atestă o ușoară creștere la
ambele grupe, sporul fiind mai bun la grupa martor.
Indicatorii de dispersie și omogenitate a colectivelor au valori ale abaterii standard egală cu
1,43 (GE) și 1,86 (GM) la TF, iar valorile Cv atestă valori de 8,29% și 11,26% pentru grupa
95
martor, pe când 14,59% și 5,91% pentru grupa experimentală, ceea ce arată o omogenitate bună
în ambele cazuri.
Privind diferenţele mediilor dintre testările iniţiale şi finale ale grupei experiment criteriul
„t” calculat indică valoarea de 3,12, la P<0,01, demonstrând diferenţe semnificative ale
variabilelor obținute. La grupa martor valoarea lui „t” calculat este de 2,15, rezultând, la fel
diferenţe semnificative între testări, la P<0,05.
Diferențele mediilor dintre grupele martor și experiment la testarea iniţială evidențiază date
nesemnificative pentru „t” calculat cu o valoare de 1,29, la P>0,05, ca testarea finală să ne indice
valori ale criteriului „t” de 2,08, la P<0,05, rezultatele fiind semnificative.
Proba „Menținut în atârnat” (MAT)
Valorile mediei aritmetice indică o creștere cu 2,75sec la GE, față de testarea inițială. La
GM diferența mediilor între cele două testări indică valoarea de 0,89sec, creșterea fiind ușor
ascendentă.
8,58
22,13
9,1121,95
328
11,33
21,49
8,79
24,04
307,55
8,0222,38
9,2721,56
333
8,91
22,249,11
22,28
328,31
0
50
100
150
200
250
300
350
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Menţinut în atârnat Alergare "Naveta"Alergare de viteză pe 50m Aruncarea mingii de oinăAlergare de rezistenţă
Fig. 3.2. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor
martor și experiment
Deci, la grupa experimentală valorile obținute sunt determinate de lucrul suplimentar din
cadrul cercului sportiv de baschet, în care sunt utilizate diverse mijloace specifice jocului de
baschet. Indicatorii statistici privind omogenitatea eșantioanelor obținuți la proba atârnat, indică
abateri standard cu valori mari, ceea ce demonstrează împrăștiere mare a valorilor individuale.
Aceasta evidențiază, la fel și valori mari ale Cv, determinate de faptul că mulți elevi execută slab
proba aplicată.
Grupa experiment Grupa martor
96
Privind diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale se evidențiază
un „t” calculat în valoare de 3,57 la pragul de semnificație P<0,01, ceea ce demonstrează
diferențe semnificative între testări. Cu referire la grupa martor valoarea lui „t” este de 1,09, la
P>0,05, ceea ce atestă diferențe nesemnificative între testări.
Analiza diferențelor mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială
evidențiază o valoare a criteriului „t” calculat de 0,47, la P>0,05, ca la testarea finală criteriul „t”
atinge valoarea de 2,07, la P<0,05, rezultatul fiind semnificativ, fapt explicabil că procesul
instructiv organizat cu subiecții din GE a fost benefic creșterii forței statice la aceste vârste.
Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)
La testarea inițială s-a constatat că valorile mediei aritmetice înregistrate de subiecții
grupei experimentale sunt de 22,13sec, cu o eroare a mediei 0,25, iar la grupa martor rezultatul
este 22,38sec, eroarea constituind o valoare de 0,26. Testarea finală indică valorile mediei la
subiecții din GE în mărime de 21,49sec, ce atestă un progres relativ, cu o diferență de 0,64sec, în
timp ce valoarea mediei la cei din GM este de 22,24sec, diferența de 0,14sec. Astfel, grupa
experimentală a obținut rezultate puțin mai bune, din punct de vedere statistic, fiind determinate
de specificul și modul de execuție în perioade de vârstă timpurie
Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate capătă valori mici la ambele grupe, ceea ce
evidențiază o concentrare mare a valorilor individuale în jurul mediei.
Diferențele mediilor testării subiecților grupei experimentale atestă o valoare a lui „t”
calculat de 2,91, la pragul de semnificație (P<0,05). Criteriul „t” calculat de 0,56, prin
diferențierea valorilor medii la grupa martor indică rezultate nesemnificative la cele două testări.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială
evidențiază o valoare a criteriului „t” de 0,69, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ, pe când
la testarea finală „t”, are o valoare de 2,14, la P<0,05, rezultatul indicând o creștere a capacității
coordinative la elevii din clasa a V-a.
Alergare de viteză pe 50m cu start din picioare (AV)
Proba de viteză înregistrează la grupa experimentală în testarea inițială o medie de 9,11sec,
cu eroare de 0,13, ce atestă o ușoară superioritate față de grupa martor. Rezultatele aproape egale
constată faptul că la aceste vârste are loc un proces cumulativ al potențialului de viteză.
La testarea finală valorile mediei la grupa experimentală se situează la cota 8,79sec,
eroarea fiind egală cu 0,08sec, în comparație cu media grupei martor (9,11sec), cu o eroare a
mediei de 0,14sec.
Prin urmare, rezultatul la grupa experimentală are o creștere lentă a vitezei de deplasare
egală cu 0,32sec față de grupa martor.
97
Parametrii statistici de dispersie și omogenitate, atestă valori ai abaterii standard cuprinse
între 0,30 și 0,57 și valori ale coeficientului de variabilitate cuprinse între 3,51 și 6,23 la cele
două grupe în cadrul testărilor, ceea ce evidențiază o omogenitate mare.
Privind diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale criteriul „t”
calculat cu valoare de 2,91, la pragul de semnificație P<0,05 arată diferențe semnificative între
cele două testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,23, ce atestă o diferență
nesemnificativă între testări la P>0,05.
Diferențele mediilor ale grupei experimentale față de cea martor la testarea inițială indică o
valoare a criteriul „t” de 0,84, la P>0,05, rezultatele fiind nesemnificative, pe când la testarea
finală t=2,13, la P<0,05, diferențele semnificând o creștere ușoară a vitezei de deplasare.
Ca și în cazul „Navetei” la aceste vârste se observă un proces cumulativ al potențialului de
viteză.
Aruncarea mingii de oină la distanță (AMO)
Aruncarea mingii de oină de pe loc atestă valori ale mediilor la ambele grupe ce se
conformă cu vârsta subiecților. În cadrul testării inițiale valoarea medie la grupa experimentală
este de 21,95m, cu o eroare a mediei de 0,65, față de 21,56m, eroarea fiind egală cu 0,66.
La testarea finală valoarea medie la GE este 24,04m, eroarea mediei fiind de 0,54, față de
22,28m (m=0,64) la GM. Diferența de 1,76m în favoarea GE este favorizată de procesul didactic
îmbogățit cu exerciții din domeniul baschetului.
Indicatorii de dispersie constată abateri cuprinse între valorile de 3,41 și 2,53 pentru
ambele grupe în testarea inițială și între 1,44 și 1,52 în testarea finală, ce semnifică o împrăștiere
mică a valorilor individuale și omogenitate medie a grupelor cercetate.
Sporul înregistrat de 2,09m este confirmat de criteriul „t” (Student) calculat la grupa
experimentală cu valoarea de 3,66, la P<0,01. Pe când la grupa martor valoarea lui „t” este de
1,18, la P>0,05, diferența mediilor fiind nesemnificativă.
Mediile comparate dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală indică o
valoare a criteriului „t” în mărime de 2,09, la P<0,05, ceea ce explică și creșterea valorii medii
la grupa de experiment.
Alergarea de rezistență pe o distanță de 800m (ARZ)
Proba de rezistență pe distanța de 800m, scoate în evidență rezultate sub standardele de
performanță stabilite pentru această vârstă.
Astfel, în cadrul testării inițiale s-au obținut valori ale mediei la grupa experimentală de
328,00sec, cu o eroare a mediei de 6,85, iar la grupa martor media înregistrează valori de
333,00sec, diferența (5 sec) între cele două eșantioane fiind nesemnificativă.
98
La testarea finală valorile mediei la grupa experimentală ating rezultate de 307,55sec, cu o
eroare a mediei 6,11, față de 328,31sec (±7,02) la grupa martor, ceea ce atestă un spor de
20,76sec, în favoarea grupei de experiment.
Diferența dintre testările inițiale și finale la grupa experimentală arată o valoare a
criteriului „t” de 3,32, la P<0,01, față de 0,71, la P>0,05, la grupa martor.
Diferențele mediilor ale grupei experimentale față de cea martor la testarea inițială
evidențiază o valoare a lui „t” de 0,51, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ. La testarea
finală diferențele între mediile calculate indică o valoare de 2,23, la P<0,05.
Diferența este semnificativă, ce se explică prin organizarea unui proces instructiv
ameliorator cu subiecții din GE rezultatele referitoare la motricitatea generală confirmă creșteri
la ambele grupe cuprinse în experiment (cu excepția „Atinge plăcile” la GM).
Performanțele realizate de subiecții grupei experimentale sunt superioare și semnificative
la indicatorii motrici aplicați în experiment.
Prin urmare, putem afirma că activitățile extracurriculare organizate cu scop bine
determinat contribuie la creșterea potențialului motrice al elevilor.
Analiza motricității generale a elevilor din clasa a VI-a, a indicatorilor capacității motrice
generale prin testele Eurofit obținute în urma măsurătorilor făcute la testările inițiale și finale
pentru grupele martor și experiment sunt centralizate şi prezentate în Tabelul 3.2.
La clasa a VI-a creșterile sunt mai mari la grupa experimentală față de grupa martor
datorită volumului mai mare de lucru în cadrul orelor de extracurricular, precum și a bagajului
motric asimilat în cadrul orelor de educație fizică pe parcursul anului anterior.
Testul „Flamingo”
Valorile mediei aritmetice obținute la testarea iniţială pentru grupa experimentală sunt de
8,33 ratări, cu o eroare a mediei de 0,37, față de 8,40 ratări, cu o eroare de 0,26 la grupa martor.
Testarea finală, la grupa experimentală indică o medie de 7,13, sporul constituind 1,20 față
de testarea inițială și superioară față de 8,02 (GM), cu 0,89.
Creșterea este semnificativă doar statistic, ce explică o evoluție lentă la această vârstă.
Valorile indicatorilor de dispersie și omogenitate, evidențiază o împrăștiere normală a
datelor în jurul mediei, abaterea standard prezentând valori de 1,12 și 1,40 la ambele grupe în
testarea inițială și de 1,38 și 1,68 la testarea finală, precum și o omogenitate bună și relativ bună.
Diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale atestă o valoare a lui
„t” de 3,87, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. În ceea ce privește
grupa martor valoarea criteriului calculat este de 1,15, la P>0,05 ceea ce arată creșteri
nesemnificative între cele două testări, Figura 3.2.
99
Tabelul 3.2.Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VI-a) cuprinși în experiment
Nr.
crt.
Teste
motrice
Grupe
de
subiecți
Testare
inițială Testare finală Statistica
X ± m X ± m t P
1 Echilibru Flamingo
EFL
(nr.încercări/30sec),
E 8,33±0,37 7,13±0,24 3,87 < 0,01
M 8,40±0,36 8,02±0,35 1,15 > 0,05
t 0,13 2,12 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
2 Atinge Plăcile
APL (sec)
E 16,39±0,27 15,68±0,23 2,96 < 0,05
M 16,68±0,29 16,44±0,27 0,93 > 0,05
t 0,72 2,17 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
3 Flexia trunchiului
înainte MOB (cm)
E 10,95±0,92 14,07±0,75 3,90 < 0,01
M 10,13±0,84 11,81±0,80 2,15 < 0,05
t 0,66 2,05 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
4 Săritura în lungime
de pe loc SLL (cm)
E 153,71±2,85 163,84±2,73 3,84 < 0,01
M 153,26±2,83 155,20±2,80 0,73 > 0,05
t 0,11 2,21 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
5 Ridicarea
trunchiului RTR
(număr
repetări/30sec)
E 23,65±0,54 25,51±0,47 3,87 < 0,01
M 22,93±0,54 24,01±0,53 2,16 < 0,05
t 0,95 2,11 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
6 Menținut Atârnat
MAT (sec)
E 14,63±1,18 18,47±0,84 3,84 < 0,01
M 14,22±1,28 15,31±1,26 0,91 > 0,05
t 0,29 2,09 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
7 Alergare Naveta
ANA (sec)
E 21,56±0,23 20,94±0,18 3,10 < 0,01
M 21,77±0,24 21,62±0,25 0,65 > 0,05
t 0,64 2,19 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
8 Alergare de viteză
pe 50m AV (sec)
E 8,81±0,09 8,50±0,07 3,87 < 0,01
M 8,86±0,10 8,74±0,08 1,38 > 0,05
t 0,38 2,18 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
9 Aruncarea mingii
de oină AMO (m)
E 25,20±0,66 27,40±0,51 3,86 < 0,01
M 24,86±0,65 25,52±0,68 1,05 > 0,05
t 0,36 2,21 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
10 Alergare de
rezistență pe 800m
ARZ (sec)
E 324,33±6,85 300,09±5,93 3,98 < 0.01
M 328,00±6,83 320,43±6,72 1,18 > 0,05
t 0,38 2,27 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;
100
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială indică o
valoare a lui „t” calculat 0,13, la P>0,05, rezultatul dintre testări fiind nesemnificativ, iar la
testarea finală criteriul „t” (Student) calculat are o valoare de 2,12, la P<0,05, rezultatele
înregistrate fiind semnificative.
La proba „Atinge plăcile”(APL) subiecții din grupa experimentală la testarea inițială arată
o medie de 16,39sec, cu o eroare de 0,27, în timp ce grupa martor înregistrează o medie de
16,68sec, eroarea fiind de 0,29. La testarea finală valorile medii indică respectiv 15,68sec (GE)
și 16,44sec (GM), diferența constituind 0,76sec în favoarea grupei experimentale.
Parametrii statistici de omogenitate și dispersie la grupele investigate înregistrează valori
aproximativ egale la cele două testări, prezentând o omogenitate mare și împrăștiere normală a
valorilor individuale.
8,33
16,39
10,95
153,71
23,65
7,13
15,68
14,07
163,84
25,51
8,4
16,68
10,13
153,26
22,938,02
16,44
11,81
155,2
24,01
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului
Fig. 3.3. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
Diferența mediilor obținute la cele două testări la grupa experimentală se evidențiază un
„t” calculat cu valoare de 2,96, la P<0,05, ceea de indică rezultate semnificative ale subiecților
din GE.
La subiecții din grupa martor, diferențele indică o valoare a criteriului „t” de 0,93, la
P>0,05, creșterea (0,24sec) fiind nesemnificativă.
Observând diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială
criteriul „t” capătă o valoare egală cu 0,72, la P>0,05, iar „t” calculat la testarea finală indică o
valoare de 2,17 a diferențelor mediilor la P<0,05, ceea ce semnifică valori valide obținute de
subiecții grupei experimentale.
Grupa experiment Grupa martor
101
Pentru Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB) performanțele înregistrate de
subiecții grupei experimentale la testarea iniţială, atestă o medie de 10,95cm, cu o eroare a
mediei de 0,92. La grupa martor media fiind de 10,13cm, indică o valoare mai mică cu 0,82cm,
față de media înregistrată de subiecții grupei experimentale.
Diferența este semnificativă doar din punct de vedere statistic.
Subiecții grupei experimentale înregistrează o medie de 14,07cm, cu o creștere de 3,12cm,
iar cei din grupa martor înregistrează o creștere cu 1,68cm.
Abaterea standard arată valori cu împrăștiere mare a datelor individuale și o omogenitate
slabă, pe când la testarea finală gradul de omogenitate este bun.
Diferențele mediilor obținute în cele două testări ale subiecților din grupa experimentală
indică valori de 3,90, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. Ceea ce
privește grupa martor, valoarea lui „t” calculat este de 2,15, ceea ce arată și în acest caz diferențe
semnificative între testări (P<0,05).
Diferențele mediilor între grupa martor și experiment la testarea inițială prezintă valori ale
lui „t” de 0,66, la P>0,05, iar la testarea finală egală cu 2,05, la P<0,05, rezultatele fiind
semnificative.
Deci, constatăm creșteri aproape egale în ambele cazuri, ele vor constitui repere de
referință pentru determinarea conținutului procesului didactic.
La Săritura în lungime de pe loc (SLL) valorile medii indică o creștere de la o testare la
alta pentru ambele grupe. Astfel, la testarea inițială pentru grupa experimentală, valoarea mediei
este de 153,71cm, cu o eroare a medie de 2,85, iar la grupa martor valoarea mediei este de
153,26cm, cu o eroare de 2,83, diferența constituind de 0,45cm.
Testarea finală a subiecților din grupa experimentală înregistrează o valoare de 163,84cm,
adică cu o creștere de 10,13cm. Grupa martor înregistrează o creștere 1,94cm.
Abaterea standard și gradul de omogenitate la ambele grupe se îmbunătățește în cazul
testării finale.
Diferența mediilor la testarea inițială la grupa experimentală indică o valoare a criteriului
„t” de 3,84, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative a rezultatelor subiecților. La testarea
finală valoarea lui „t” este de 0,73, la P>0,05, diferențele fiind nesemnificative la grupa martor.
Comparând mediile obținute de grupa experimentală și cea martor la testarea inițială găsim
valoarea lui „t” egală cu 0,11, la pragul de semnificație P>0,05, astfel rezultatele fiind
nesemnificative, pe când la testarea finală valoarea lui „t” calculat este de 2,21, la P<0,05, deci
creșterea rezultatelor este semnificativă din punct de vedere statistic.
102
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)
În cadrul testării iniţiale media aritmetică la grupa experimentală este de 23,65 execuții cu
o eroare a mediei de 0,54 repetări, iar la grupa martor sunt de 22,93 execuții cu o eroare a mediei
de 0,54 repetări.
Testarea finală înregistrează creșteri pentru subiecții din grupa experimentală în valoare de
1,86 execuții ( X =25,5 repetări), eroarea mediei fiind de 0,47, iar valoarea medie la grupa martor
crește cu 1,08 execuții ( X =24,01 repetări), eroarea mediei fiind de 0,53.
Indicatorii statistici de omogenitate și dispersie au valori ce arată o împrăștiere mică și
omogenitate foarte bună pentru cele două grupe în testările inițiale și finale.
Privind diferențele dintre mediile testării inițiale și finale ale subiecților grupei
experimentale criteriul „t” (Student) arată o valoare de 3,87, la pragul de semnificație (P<0,01),
demonstrând diferențe semnificative între testări. Cât privește grupa martor, valoarea lui „t”
calculat este de 2,16, fiind la pragul de semnificație P<0,05, adică diferențele sunt semnificative
între cele două testări.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială
înregistrează valoarea lui „t” în mărime de 0,95, la P>0,05, iar la testarea finală „t” calculat al
diferențelor mediilor indică o valoare de 2,11, la P<0,05. Rezultă că valorile înregistrate sunt
semnificative datorită organizării unui proces instructiv ameliorator.
Proba „Menținut în atârnat” (MAT)
Media aritmetică a grupei experimentale obținută la testarea inițială este de 14,63sec, cu o
eroare a mediei de 1,18, în timp ce media la grupa martor indică o valoare de 14,22sec, eroarea
fiind de 1,28, diferența între grupele cercetate fiind de 0,41sec, în favoarea grupei experimentale.
Valorile medii finale la grupa experimentală și martor sunt respectiv egale cu 18,47sec
(±0,84) – GE și 15,31sec (±1,26) – GM. Constatăm că la grupa experimentală valorile sunt mai
mari decât la grupa martor, Figura 3.2.1.
Analiza indicatorilor de omogenitate și dispersie a valorilor individuale indică o
împrăștiere mare pentru cele două grupe. Cv indică omogenitate slabă pentru această probă,
deoarece rezultatele sunt influențate de valorile individuale ale subiecților.
Diferențele mediilor dintre testările inițiale și finale la grupa experimentale criteriul „t”
calculat este în valoare de 3,84, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe
semnificative între testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 0,91, la P>0,05, rezultând
diferențe nesemnificative între testări.
103
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială indică o
valoare a lui „t” de 0,29, la P>0,05, rezultatele obținute fiind nesemnificative, iar la testarea
finală „t” calculat ia o valoare de 2,09, la P<0,05, rezultatul fiind nesemnificativ.
Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)
La testarea iniţială s-a constatat că valorile medii obținute de grupa experimentală în
valoare de 21,56sec, cu o eroare a mediei de 0,23sec, în timp ce la grupa martor, valoarea este de
21,77sec, cu eroarea medie de 0,24sec.
La grupa experimentală valoarea mediei finale a crescut cu 0,62sec realizând o medie de
20,94sec, cu o eroare de 0,18sec, medie ce se situează peste baremul minim stabilit de
standardele de performanță. Această creștere este semnificativă din punct de vedere statistic,
valorile lui „t” calculat fiind de 3,87, la pragul de semnificație P<0,01.
14,63
21,56
8,81
25,2
324,33
18,47
20,94
8,5
27,4
300,09
14,2221,77
8,86
24,86
328
15,3121,62
8,74
25,52
320,43
0
50
100
150
200
250
300
350
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Menţinut în atârnat Alergare "Naveta"Alergare de viteză pe 50m Aruncarea mingii de oinăAlergare de rezistenţă
Fig. 3.4. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
La grupa martor s-au înregistrat în testarea finală valori ale mediei aritmetice de 21,77sec,
cu o creștere de 0,21 sec. Valorile lui „t” calculat în mărime de 0,65, la P>0,05, evidențiază
diferențe nesemnificative între cele două testări
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială, criteriul „t”
calculat, are valoarea de 0,64, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ, iar la testarea finală „t”
calculat capătă valoarea de 2,19, la P<0,05, ceea ce arată creșteri semnificative.
Indicatorii de omogenitate și dispersie cuprind valori între 0,95 și 1,47 pentru testarea
inițială la cele două grupe și între 1,04 și 1,59 în cadrul testărilor finale, prin urmare gradul de
împrăștiere a datelor este mică, ceea ce demonstrează o omogenitate bună.
Rezultatele testărilor finale diferă semnificativ față de testarea inițială la subiecții grupei
experimentale, determinate fiind de specificul probei practicate în afara orelor curriculare.
Grupa experiment Grupa martor
104
Alergare de viteză pe 50m (AV)
La grupa experimentală mediile de grup la testarea inițială și finală indică intervale de timp
de 0,30 sec., în favoarea testării finale. De asemenea observăm o creștere ușoară a mediei de 8,86
sec. la 8,76 sec. (d=0,0sec).
Deci rezultatele experimentale se apropie de valorile conforme vârstei.
Abaterea standard are valori cuprinse între 0,38 și 0,41 pentru testarea inițială și între 0,33
și 0,36 pentru testarea finală, evidențiind o împrăștiere mică a datelor individuale, relevând o
omogenitate mare.
Valoarea lui „t” calculat la grupa experimentală între testarea inițială și finală indică o
valoare de 3,87, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între
testări.
Privind diferențele dintre testările inițiale și finale la grupa martor găsim o valoare a lui „t”
de 1,38 la P>0,05, rezultând diferențe nesemnificative între cele două testări.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială atestă o
valoare a lui „t” calculat de 0,38, la P>0,05, rezultatele fiind nesemnificative, iar la testarea
finală „t” calculat în valoare de 2,18, la P<0,05 indică rezultate semnificative, datorate procesului
didactic ameliorator organizat în ore extracurriculare.
Aruncarea mingii de oină (AMO)
Proba ce evaluează forța explozivă a brațului în aruncări la distanță indică în testarea
inițială valori ale mediei la grupa experimentală de 25,20m, cu o eroare a mediei de 0,66m, iar la
grupa martor media fiind de 24,86m cu o eroare a mediei de 0,65m.
La testarea finală performanțele au suferit îmbunătățiri cu valori de 2,20m mai mult decât
la testarea inițială, iar la grupa martor media fiind egală cu 25,52m, diferența constituind 0,66m.
Astfel subiecții au înregistrat rezultate apropiate de valorile S.N.E.E.
Indicatorii de omogenitate și dispersie înscriu valori mici ce arată o împrăștiere normală a
datelor cu o omogenitate mare, atât în testările inițiale cât și în cele finale.
Diferențele dintre testările inițiale și finale la grupa experimentală criteriul „t” (Student)
calculat arată o valoare de 3,86, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe
semnificative între cele două testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,5, rezultând
diferențe nesemnificative la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială atestă o
valoare a lui „t” egală cu 0,36, la P>0,05, iar la testarea finală valoarea lui „t” este de 2,21,
rezultatele sunt veridice și creșterile fiind semnificative la P<0,05.
105
Alergarea de rezistență pe o distanță de 800 m (ARZ)
Pentru proba de rezistență la grupa martor, la testarea finală, înregistrează o valoare de
320,43sec, ușor superioară decât media obținută la testarea inițială.
La grupa experimentală performanțele sunt mai mari decât la cea martor, înregistrând
valori de 300,09 sec. la testarea finală, față de testarea inițială media fiind egală cu 324,33sec
(d=24,24 sec.).
Parametrii statistici de dispersie și omogenitate indică valori mici și apropiate la ambele
grupe, în cazul ambelor testări, semnificând o împrăștiere mică a valorilor, media fiind
reprezentativă.
Diferențele dintre testările inițială și finală la grupa experimentală înregistrează valoarea
lui „t” de 3,98, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între
testări, pe când la grupa martor valoarea lui „t” este 1,18, deci rezultatele obținute sunt
nesemnificative între testări (P>0,05).
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială evidențiază o
valoare a lui „t” egală cu 0,38, la P>0,05, indicând rezultate nesemnificative, pentru ca la testarea
finală diferențele mediilor să ne arate o valoare a lui „t” egală cu 2,27, rezultatele obținute fiind
semnificative (P<0,05).
Prin urmare, constatăm că rezultatele testărilor privind motricitatea generală a elevilor din
clasa a VI-a cuprinși în experiment diferă semnificativ de la o testare la alta, cu creșteri pentru
ambele grupe și, doar la grupa experimentală valorile sunt net, superioare, ceea ce ne dovedește
conținuturile de baschet practicate în activitățile extracurriculare.
Creșterile ne îndreptățesc privind justețea aplicării metodologiei desfășurării orelor
sportive.
Parametrii capacității motrice generale înregistrați de subiecții clasei a VII-a, cuprinși în
experimentul pedagogic sunt prezentați în Tabelul 3.3., Figura 3.5. și 3.6.
Din analiza mediilor calculate constatăm că subiecții testați au creșteri observabile la
probele aplicate în cele două trepte ale experimentului.
Testul „Flamingo” (EFL)
Subiecții grupei experimentale înregistrează o medie egală cu 7,19 încercări, eroarea
mediei arată o valoare de 0,38, față de 7,21 ratări cu o eroare de 0,35 la grupa martor.
Testarea finală înregistrează valori ale mediei de 5,93 ratări cu eroarea mediei de 0,30,
creșterea constituind 1,26 încercări, pe când subiecții grupei martor și-au îmbunătățit performanța
înregistrând o medie de 6,84 ratări, sporul constituind 0,37 încercări.
106
Tabelul 3.3. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VII-a) cuprinși în experiment
Nr.
crt.
Teste
motrice
Grupe
de
subiecți
Testare
inițială Testare finală Statistica
X ± m X ± m t P
1 Echilibru Flamingo
EFL
(nr.încercări/30sec),
E 7,19±0,38 5,93±0,30 3,81 < 0,01
M 7,21±0,35 6,84±0,33 1,16 > 0,05
t 0,04 2,07 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
2 Atinge Plăcile APL
(sec)
E 16,00±0,23 15,28±0,18 3,60 < 0,01
M 16,06±0,22 15,88±0,21 0,90 > 0,05
t 0,19 2,14 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
3 Flexia trunchiului
înainte MOB (cm)
E 16,21±0,88 19,18±0,81 3,71 < 0,01
M 15,71±0,90 16,59±0,93 1,03 > 0,05
t 0,40 2,10 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
4 Săritura în lungime
de pe loc SLL (cm)
E 170,15±2,92 178,66±2,66 3,21 < 0,01
M 167,71±2,90 170,07±2,91 0,86 > 0,05
t 0,59 2,18 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
5 Ridicarea
trunchiului RTR
(număr
repetări/30sec)
E 24,00±0,51 25,88±0,43 3,51 < 0,01
M 23,35±0,50 24,12±0,49 1,64 > 0,05
t 0,91 2,25 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
6 Menținut Atârnat
MAT (sec)
E 19,82±2,30 27,99±2,11 3,91 < 0,01
M 18,67±2,25 21,71±2,21 1,44 > 0,05
t 0,34 2,06 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
7 Alergare Naveta
ANA (sec)
E 19,98±0,25 19,25±0,18 3,48 < 0,01
M 20,15±0,26 19,96±0,28 0,76 > 0,05
t 0,47 2,15 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
8 Alergare de viteză
pe 50m AV (sec)
E 8,30±0,08 8,03±0,06 3,86 < 0,01
M 8,42±0,09 8,30±0,09 1,50 > 0,05
t 1,00 2,45 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
9 Aruncarea mingii de
oină AMO (m)
E 27,58±0,45 28,78±0,37 3,08 < 0,01
M 27,07±0,44 27,52±0,42 1,11 > 0,05
t 0,81 2,25 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
10 Alergare de
rezistență pe 1000m
ARZ (sec)
E 296,01±6,12 274,12±5,71 3,91 < 0,01
M 299,00±6,13 291,49±6,10 1,30 > 0,05
t 0,34 2,08 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;
107
Indicatorii de omogenitate și abaterea standard indică la testarea inițială valori apropiate
pentru ambele grupe, și de asemenea valori foarte aproape la testarea finală.
Abaterea standard indică o împrăștiere mică a datelor, cu o omogenitate bună a
colectivelor.
Privind diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale criteriul „t”
calculat este egal cu 3,81, la pragul de semnificație <0,01, rezultatele fiind semnificative între
testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,16, rezultând diferențe nesemnificative între
testări la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală criteriul „t”
calculat capătă o valoare de 2,07, la P<0,05, creșterile rezultatelor fiind semnificative.
7,19
1616,21
170,15
24
5,93
15,28
19,18
178,66
25,88
7,21
16,06
15,71
167,71
23,35
6,84
15,88
16,59
170,07
24,12
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului
Fig. 3.5. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
Proba „Atinge plăcile”(APL)
La această probă subiecții din grupa experimentală înregistrează o medie de 15,28sec, față
de testarea inițială (16,00sec), creșterea de 0,72sec, fiind în favoarea grupei experimentale, pe
când grupa martor înregistrează o medie de 15,88sec, față de 16,06sec testarea inițială.
Astfel subiecții grupei experimentale înregistrează valori mai mari comparativ cu subiecții
din grupa martor.
Diferența dintre medii la testările inițială și finală ale grupei experimentale, evidențiază o
valoare a criteriului „t” de 3,60, la pragul de semnificație <0,01, rezultatele fiind semnificative.
Grupa experiment Grupa martor
108
La subiecții din grupa martor la fel se înregistrează creșteri ale valorilor, dar
nesemnificative, exprimate prin „t” calculat de 0,90, la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor la testarea inițială valoarea lui
„t” (Student) calculat este de 0,19, la P>0,05, diferențele sunt nesemnificative.
La testarea finală „t” calculat este de 2,14, la P<0,05, creșterile în interiorul grupei
experimentale sunt semnificative.
La proba specifică pentru calitatea motrice de mobilitate „Flexia trunchiului înainte din
poziția așezat” (MOB) valorile obținute de subiecții grupei experimentale la testarea finală arată
o medie de 19,18cm, cu o eroare de 0,81, rezultatul fiind superior comparativ cu cel al grupei
martor, care înregistrează o medie de 16,59cm, eroarea fiind egală cu 0,93.
Abaterea standard ne arată valori ce atestă o împrăștiere mică și o omogenitate bună, adică
caracterizând reprezentativitatea mediei calculate.
Analiza diferențelor mediilor dintre testările inițială și finală șa grupa experimentală
criteriul „t” calculat arată o valoare de 3,71, la P<0,01, ceea ce ne demonstrează date factologice
semnificative.
În ceea ce privește diferența mediilor la grupa martor valoarea lui „t” egală cu 1,03
demonstrează rezultate nesemnificative la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor la testarea finală, la fel indică o
valoare a lui „t” calculat de 2,10, rezultatele fiind semnificative (P<0,05), determinate de un
proces didactic continuu pentru dezvoltarea mobilității.
Săritura în lungime de pe loc (SLL)
Subiecții din grupa experimentală înregistrează o performanță de 168,66cm la testarea
finală, iar la grupa martor media indică 170,07cm, diferența de 7,59cm în favoarea subiecților din
grupa experimentală.
Indicatorii de dispersie și omogenitate atestă valori ale abaterii standard bune și
omogenitate mare la finele experimentului pedagogic.
Diferența între medii la grupa experimentală la cele două testări înscrie o valoare a lui „t”
de 3,21, la P<0,01, evidențiind creșteri semnificative a rezultatelor subiecților.
La grupa martor valoarea lui „t” este de 0,86, rezultatele pentru subiecți fiind
nesemnificative (P>0,05).
Diferențele mediilor obținute dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială indică
valoarea lui „t” ce se situează la pragul de semnificație >0,05 (t=0,59), rezultatul fiind
nesemnificativ, pe când la testarea finală criteriul „t” capătă o valoare de 2,18, la P<0,05,
diferențele fiind semnificative în favoarea grupei experimentale.
109
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)
În cadrul testării iniţiale media calculată la grupa experimentală este de 24,00 ridicări,
eroarea mediei egală cu 0,51, rezultatul fiind superior față de cel la grupa martor (23,35 repetări).
Pentru această probă subiecții testați înregistrează valori superioare baremului minim
stabilit de S.N.E.E., pentru ambele grupe.
Testarea finală indică o creștere de 1,88 execuții, eroarea mediei egală cu 0,43 repetări, în
timp ce valoarea medie la grupa martor arată o mică creștere față de testarea inițială, cu un spor
de 0,17 execuții. Indicatorii de dispersie și omogenitate arată o împrăștiere medie a valorilor și
omogenitate bună.
Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale arată valoarea
lui „t” egală cu 3,51, la P<0,01, rezultatele fiind superioare la final. În ceea ce privește grupa
martor, valoarea lui „t” este de 1,64, ce denotă rezultate nesemnificative ale subiecților (P>0,05).
Diferențele mediilor dintre grupele experiment și martor la testarea finală arată o valoare a
lui „t” de 2,25, la P<0,05, rezultatele subiecților din această grupă denotă o superioritate față de
valorile celor din grupa martor.
Testul „Menținut în atârnat” (MAT)
Valorile mediei înregistrate de subiecții din grupa experimentală denotă o superioritate de
6,28sec comparativ cu rezultatele înregistrate de grupa martor.
Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate denotă o împrăștiere medie a valorilor și
omogenitate mare, cauzată de valori individuale extreme.
Diferențele mediilor testării inițiale și finale la grupa experimentală denotă o valoare de
3,91 a criteriului „t”, la P<0,01, demonstrând rezultate semnificative între testări.
În ceea ce privește criteriul „t” la grupa martor, arată o valoare de 1,44, ce consemnează
valori nesemnificative obținute de subiecți (P>0,05).
Comparând mediile celor două eșantioane testate în experimentul formativ, găsim valoarea
criteriului „t”, egală cu 2,06, la P<0,05, lucru explicabil, probabil, că activitățile extracurriculare
cu conținut orientat contribuie la creșterea potențialului de forță statică.
Proba de alergare „Naveta” 5x10 (ANA)
La testarea finală se denotă o medie aritmetică la grupa experimentală egală cu 19,25sec,
față de 19,96sec la grupa martor. Creșterea ușoară a potențialului de viteză la ambele grupe
caracterizează dezvoltarea lentă a acestei capacități la vârsta dată.
Totuși putem remarca, că la cele două testări factorul determinativ îl joacă conținutul de
mijloace specifice jocului de baschet.
110
Indicatorii de dispersie și omogenitate indică o împrăștiere mică și omogenitate bună în
ambele cazuri.
Diferențele mediilor obținute în testările inițială și finală de cele două grupe evidențiază o
creștere a rezultatelor semnificativă din punct de vedere statistic.
Astfel, criteriul „t” cu valoarea 3,48, la P<0,01, față de grupa martor la care valoarea lui
„t” este de 0,76, rezultând diferențe nesemnificative între testări (P>0,05).
Criteriul calculat la compararea diferențelor mediilor dintre cele două grupe denotă o
valoare de 2,15, la P<0,05, în cazul testării finale ceea ce indică o creștere semnificativă a
rezultatelor subiecților din grupa experimentală.
19,82
19,98
8,3
27,58
296,01
27,9919,25
8,03
28,78
274,12
18,6720,15
8,42
27,07
299
21,71
19,968,3
27,52
291,49
0
50
100
150
200
250
300
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Menţinut în atârnat Alergare "Naveta" Alergare de viteză pe 50mAruncarea mingii de oină Alergare de rezistenţă
Fig. 3.6. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
Alergare de viteză pe 50m (AV)
La grupa experimentală, performanțele s-au îmbunătățit cu 0,27 sec., la testarea finală,
performanța apropiindu-se se standardele stabilite de programa școlară.
La grupa martor testarea finală înregistrează o medie de 8,30 sec., cu o eroare a mediei de
0,09 sec., deci un progres minim de 0,12 sec., semnificativ doar statistic.
Criteriul „t” (Student) calculat la grupa experimentală indică valoarea de 3,86, la P<0,01,
față de criteriul „t” calculat la grupa martor egal cu 1,50, adică rezultate mai mici la pragul de
semnificație >0,05, la testarea finală.
La testarea finală criteriul „t” calculat este egal cu 2,45, ceea ce denotă diferența între
mediile grupei experimentale și martor, creșterile fiind semnificative în valoarea grupei
experimentale (P<0,05).
Grupa experiment Grupa martor
111
Aruncarea mingii de oină (AMO)
Rezultatele înregistrate la proba cercetată indică la grupa experimentală o creștere a mediei
la testarea finală cu 1,20 m, față de testarea inițială, respectiv găsim o îmbunătățire a mediei și la
grupa martor, doar cu 0,45 m, semnificativă doar statistic.
Valorile indicatorilor de dispersie și omogenitate înscriu valori mici cu o împrăștiere mică
a datelor și omogenitate bună.
Cu referire la diferența mediilor dintre testările inițială și finală ale grupe experimentale
criteriul „t” calculat este 3,08, la P<0,01, demonstrând creșteri semnificative între cele două
testări. Iar la grupa martor valoarea lui „t” este de 1,11, la P>0,05, rezultând date factologice
inferioare celor din grupa experimentală.
Diferențele grupelor experimentală și martor la testarea finală indică o valoare a criteriului
„t” de 2,25, la P<0,05, ceea ce demonstrează că la testarea finală rezultatele au crescut fiind
semnificative.
Alergarea de rezistență pe o distanță de 1000 m (ARZ)
Proba de rezistență indică la grupa experimentală performanțe mai bune față de grupa
martor. Astfel, la testarea finală diferența performanței este egală cu 17,37sec, în favoarea grupei
experimentale.
Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate în cazul ambelor testări semnifică o
împrăștiere mică a valorilor (GE), ce confirmă validitatea mediilor, evidențiind o omogenitate
bună a colectivelor.
La grupa experimentală criteriu „t” prezintă valori de 3,91, la P<0,01, pe când la grupa
martor valoarea „t” calculat este egală cu 1,30, la P>0,05, deci, diferențele sunt nesemnificative.
Astfel, rezultatele testărilor finale diferă semnificativ în cazul grupei experimentale,
determinate fiind de activitatea sportivă extracurriculară.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală sunt
semnificative față de testarea inițială, la care găsim valoarea lui t=0,34, la P>0,05, comparativ cu
t=2,08, la P<0,05, la testarea finală.
Astfel, putem afirma că datele factologice supuse analizei privind motricitatea generală a
elevilor din clasa a VII-a, la testarea inițială a subiecților din cele două grupe cuprinse în
experiment denotă diferențe nesemnificative, pe când la testarea finală rezultatele s-au
îmbunătățit semnificativ, în special la subiecții din grupa experimentală.
Grupa martor a obținut indici buni doar din punct de vedere statistic, ceea ce ne permite să
afirmăm că rezultatele mai bune la grupa experimentală au fost influențate de conținutul
experimental al programei elaborate.
112
La clasa a VIII-a, parametrii capacității motrice generale înregistrați de subiecții cuprinși
în grupele experiment sunt prezentați în Tabelul 3.4.
Analiza rezultatelor obținute în cele două trepte ale experimentului constată rezultate
ascendente la cele 10 probe aplicate în experimentul pedagogic și prezentate în Figurile 3.7., 3.8.
Testul „Flamingo”(EFL)
Media aritmetică înregistrată de grupa experimentală la testarea finală este mai mare față de
cea inițială, diferența constituind 1,77 încercări. Această performanță semnalează, de asemenea, o
superioritate de 1,54 încercări față de grupa martor.
Diferențele dintre mediile testărilor la grupa experimentală criteriul „t” calculat indică la
finalo valoare de 3,61, la P<0,01, demonstrând creșteri semnificative între testări. Criteriul „t”
calculat la grupa martor de 1,56 indică un progres nesemnificativ al rezultatelor la P>0,05.
Analiza diferențelor mediilor dintre cele două grupe la testarea finală denotă un „t” calculat
în valoare de 2,17, la P<0,05, deci rezultatele atestă semnificația rezultatelor obținute de subiecții
din grupa experimentală, confirmând justețea orei sportive organizată extracurricular.
Proba „Atinge plăcile”(APL)
Testarea finală indică o medie pentru grupa experimentală egală cu 15,02, ceea ce indică o
superioritate de 0,54sec, față de grupa martor.
Diferențele mediilor grupei experimentale arată o valoare a criteriului „t” calculat de 3,47,
la P<0,01, față de t=1,21 (P>0,05) la grupa martor.
Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor atestă o valoare a criteriului „t”
de 2,25, la P<0,05, la testarea finală, semnificând o creștere mai accentuată a valorilor subiecților
din grupa experimentală.
Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB)
Proba aplicată atestă creșteri de la o testare la alta. Astfel, grupa experimentală obține o
medie mai bună la testarea finală față de cea inițială, egală cu 3,00cm. La grupa martor valoarea
medie finală este ușor superioară față de media testării inițiale, rezultatul fiind semnificativ doar
statistic.
Indicatorii de dispersie și omogenitate, spre finele experimentului, denotă o împrăștiere
mică și concentrare în jurul mediei, prin urmare s-a îmbunătățit și omogenitatea colectivelor.
Diferențele mediilor testărilor inițială și finală la grupa experimentală scoate în evidență o
valoare a criteriului „t” de 3,90, la P<0,01, ceea ce demonstrează rezultate semnificative între
testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,31, indicând diferențe nesemnificative, la
P>0,05. Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală indică o
valoare a criteriului „t” de 2,06, la P<0,05, rezultatul fiind semnificativ.
113
Tabelul 3.4. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VIII-a) cuprinși în experiment
Nr.
crt.
Teste
motrice
Grupe
de
subiecți
Testare inițială Testare finală Statistica
X ± m X ± m t P
1 Echilibru Flamingo EFL
(nr.încercări/30sec)
E 6,22±0,55 4,45±0,47 3,61 < 0,01
M 6,80±0,57 5,99±0,54 1,56 > 0,05
t 0,73 2,17 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
2 Atinge Plăcile APL
(sec)
E 15,61±0,20 15,02±0,15 3,47 < 0,01
M 15,79±0,21 15,56±0,19 1,21 > 0,05
t 0,62 2,25 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
3 Flexia trunchiului înainte
MOB (cm)
E 16,88±0,89 19,88±0,71 3,90 < 0,01
M 16,46±0,87 17,55±0,88 1,31 > 0,05
t 0,34 2,06 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
4 Săritura în lungime de pe
loc SLL (cm)
E 190,13±3,22 199,99±2,95 3,71 < 0,01
M 184,60±3,21 191,09±3,18 2,15 < 0,05
t 0,78 2,05 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
5 Ridicarea trunchiului
RTR (număr repetări
/30sec)
E 25,84±0,44 27,14±0,39 3,33 < 0,01
M 25,26±0,47 25,83±0,46 1,30 > 0,05
t 0,90 2,18 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
6 Menținut Atârnat MAT
(sec)
E 24,71±3,06 34,97±2,64 3,80 < 0,01
M 23,99±3,03 26,47±3,00 0,87 > 0,05
t 0,17 2,13 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
7 Alergare Naveta ANA
(sec)
E 17,30±0,18 16,70±0,15 3,75 < 0,01
M 17,49±0,18 17,34±0,17 0,94 > 0,05
t 0,76 2,78 ─ ─
P > 0,05 < 0,01 ─ ─
8 Alergare de viteză/ 50m
AV (sec)
E 7,87±0,08 7,65±0,06 3,14 < 0,01
M 7,97±0,08 7,86±0,08 1,58 > 0,05
t 0,91 2,10 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
9 Aruncarea mingii de
oină AMO (m)
E 30,15±0,50 31,88±0,44 3,84 < 0,01
M 29,46±0,51 30,48±0,49 2,17 < 0,05
t 0,97 2,12 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
10 Alergare de
rezistență/1000m ARZ
(sec)
E 266,51±5,39 248,01±5,08 3,77 < 0,01
M 269,31±5,41 263,43±5,40 1,15 > 0,05
t 0,34 2,08 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;
114
6,22
15,61
16,88
190,13
25,84
4,45
15,02
19,88
199,99
27,14
6,8
15,79
16,46
184,6
25,26
5,99
15,56
17,55
191,09
25,83
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului
Fig. 3.7. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
Săritura în lungime de pe loc (SLL)
La testarea finală valoarea medie la grupa experimentală este de 199,99cm, pe când la
grupa martor, media indică o valoare de 191,09cm, prin urmare o valoare mai mică cu 8,90cm în
favoarea grupei experimentale.
Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate denotă o împrăștiere normală, confirmând
și o omogenitate bună a grupelor cercetate.
Diferențele mediilor dintre testările grupei experimentale scot în evidență un criteriu „t” în
valoare de 3,71, la P<0,01, rezultatele fiind semnificative, ca la grupa martor să se obțină o
valoare a criteriului „t” de 2,15, la P<0,05, deci la proba supusă analizei se înregistrează la fel
rezultate semnificative și-n cazul grupei martor.
Diferențele mediilor testării finale între grupa experimentală și martor indică o valoare a
lui „t” egală cu 2,09 indicând o semnificație la P<0,05. Rezultatele semnificative sunt
determinate de nivelul însușirii tehnice săriturii și de fenomenul cumulativ al forței membrelor
inferioare.
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)
La testarea finală, grupa experimentală înregistrează o medie 27,14 repetări, în timp ce
grupa martor înregistrează o medie de 25,83 execuții, cu 0,47 execuții mai bune în favoarea
testării finale.
Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale indică o
valoare a criteriului „t” de 3,33, la P<0,01, ceea ce demonstrează diferențe semnificative între
Grupa experiment Grupa martor
115
testări. În ceea ce privește grupa martor, valoarea lui „t” este de 1,30, rezultând diferențe
nesemnificative între testări la P>0,05. Rezultatele subiecților grupei martor sunt, probabil
influențate de lipsa orelor suplimentare de educație fizică.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală evidențiază o
valoare a criteriului „t” egală cu 2,18, la P<0,05, creșterile fiind semnificative.
Din analiza indicatorilor de omogenitate a colectivelor putem conchide faptul ca abaterea
standard și coeficientul de variabilitate evidențiază o împrăștiere mică a valorilor, deci și
colectivele sunt omogene.
Proba „Menținut în atârnat” (MAT)
La grupa experimentală media atestă la testarea finală o valoare egală cu 34,97,
performanța constituind 10,26 mai mare decât la testarea inițială (24,71±3,06), pe când la grupa
martor creșterea constituie doar 2,48sec, față de testarea inițială.
Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale denotă o
valoare a criteriului „t” de 3,80, la P<0,01, deci diferențele sunt semnificative între testări. Pentru
grupa martor valoarea lui „t” este de 0,87 rezultând diferențe nesemnificative între testări la
P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală criteriul „t”
atestă o valoare de 2,13, rezultatul fiind semnificativ la P<0,05, Tabelul 3.4.
Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)
La testarea finală, grupa experimentală realizează o îmbunătățire a vitezei de deplasare cu
1,40sec, pe când la grupa martor sporul constituie doar 0,63sec. Rezultatul mai bun la grupa
experimentală este influențat de mijloacele propuse în cadrul lecțiilor extracurriculare de
baschet.
Diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale evidențiază o valoare a
criteriului „t” de 3,75, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. La grupa
martor valoarea lui „t” este de 0,94, diferențele constituind rezultate nesemnificative între testări,
la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală criteriul „t”
denotă o valoare de 2,78, la P<0,01, rezultatul indicând valori semnificative înregistrate de
subiecții grupei experimentale.
Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)
La testarea finală, grupa experimentală realizează o îmbunătățire a vitezei de deplasare cu
1,40sec, pe când la grupa martor sporul constituie doar 0,63sec. Rezultatul mai bun la grupa
116
experimentală este influențat de mijloacele propuse în cadrul lecțiilor extracurriculare de
baschet.
24,7117,3
7,87
30,15
266,51
34,97
16,77,65
31,88
248,01
23,9917,49
7,97
29,46
269,31
26,47
17,347,86
30,48
263,43
0
50
100
150
200
250
300
Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală
Menţinut în atârnat Alergare "Naveta" Alergare de viteză pe 50m
Aruncarea mingii de oină Alergare de rezistenţă
Fig.3.8. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și
experiment
Diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale evidențiază o valoare a
criteriului „t” de 3,75, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. La grupa
martor valoarea lui „t” este de 0,94, diferențele constituind rezultate nesemnificative între testări,
la P>0,05.
Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală criteriul „t”
denotă o valoare de 2,78, la P<0,01, rezultatul indicând valori semnificative înregistrate de
subiecții grupei experimentale.
Alergare de viteză pe 50m (AV)
La grupa de experiment se constată că media are o creștere a performanței cu 0,22sec, în
favoarea testării finale, față de cea inițială, Figura 3.4.1.
La grupa martor se înregistrează de asemenea o creștere, dar numai cu 0,10sec.
Criteriul calculat este egal cu 3,14 pentru grupa experiment, indicând creșteri semnificative
ale valorilor la P<0,01, pe când criteriul „t” calculat pentru grupa martor este egal cu 1,58, la
P>0,05, care indică creșteri nesemnificative.
Criteriul „t”calculat al diferențelor mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea
finală înregistrează o valoare de 3,14, la P<0,01, indicând creșteri semnificative.
Valorile abaterii standard în cadrul testărilor inițială și finală sunt mici, indicând o
dispersie mică a valorilor, cu o omogenitate bună.
Grupa experiment Grupa martor
117
Aruncarea mingii de oină (AMO)
La grupa experimentală performanțele sunt superioare, în comparație cu performanța
grupei martor, diferența fiind egală cu 1,40m, în favoarea grupei experimentale.
Indicatorii de dispersie și omogenitate denotă valori ce se situează în apropierea valorii
medii, ceea ce arată o împrăștiere mică a datelor și omogenitate bună.
Criteriul „t” egal cu 3,84, pentru grupa experimentală, arată creșteri semnificative ale
valorilor la pragul de semnificație P<0,01. Pentru grupa martor criteriul „t” este egal cu 2,17, la
P<0,05, deci creșterile la fel sunt semnificative.
Criteriul „t” calculat la testarea finală indică o valoare de 2,12m, cu o creștere
semnificativă, la P<0,05.
Alergarea de rezistență pe o distanță de 1000 m (ARZ)
Testarea finală la proba alergare de rezistență arată o creștere a performanței egală cu 18,5
sec., față de testarea inițială. La grupa martor creșterea este nesemnificativă, egală cu 5,88 sec.,
în favoarea testării finale.
Diferența între mediile celor două testări pentru grupa experimentală, constată o valoare a
criteriului „t” de 3,77, la P<0,01.
Diferența mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală se situează la
nivelului lui t=2,08, la P<0,05, rezultatele obținute fiind semnificative.
Prin urmare programa aplicată în activitățile sportive extracurriculare a asigurat buna
dezvoltare a calităților motrice la subiecții din cele patru grupe experimentale.
Pentru planificarea activităților extracurriculare trebuie să se plece de la elaborarea unui
complex de mijloace specifice învățării elementelor de bază din jocul de baschet, care pot duce
la perfecționarea capacității motrice generale.
3.3. Dinamica pregătirii tehnice a elevilor din grupele experimentale
Jocul de baschet conține un „ansamblu de deprinderi și calități motrice care pot contribui la
formarea cunoștințelor de specialitate sistematizate după niște necesități de ordin utilitar –
aplicativ în joc” [136, p. 24].
Conţinutul orelor extracurriculare în școală modelat după legitățile antrenamentului sportiv
și adaptat particularităților de vârstă și gradului de pregătire, este o continuare a activității
motrice cu influențe pozitive asupra formării aptitudinilor și a capacităților motrice care
condiționează performanța. Este important de reținut că în derularea demersului didactic
metodele și procedeele de influențare a calităților motrice se îmbină eficient cu mijloacele
118
specifice jocului de baschet folosite diferit ca număr și dozare, complexitate, durată, etc.,
mijloacele specifice jocului de baschet pot fi folosite în condiții anume de desfășurare pentru
dezvoltarea calităților motrice solicitate de joc, precum și ca mijloace de educare a personalității
elevilor antrenați în activități extracurriculare.
Conținutul jocului de baschet implementat în activitățile de educație fizică extracurriculare,
îmbogățește potențialul motrice al elevilor care, la rândul lui, contribuie la însușirea și
perfecționarea tehnicii de joc, cu finalitate durabilă pentru viitoare activități.
Obiectivizarea procesului instructiv-educativ prin activităţile extracurriculare cu conținut
sportiv se referă la stabilirea unor modalități concrete de evaluare a potențialului motrice
acumulat de elevi, pe baza căruia se poate aprecia eficienţa şi valoarea mijloacelor folosite.
Modelarea conținutului programei pentru activități extracurriculare în cercuri sportive
(baschet) s-a efectuat cu scopul organizării experimentului, în care au fost antrenate a câte 4
grupe de clase (experimentale și martor).
Elevii grupelor de experiment au frecventat și cercul sportiv de baschet cu 1 oră/săptămână
organizat în baza programei specializate (Anexa 5), în care sunt propuse conținuturi didactice de
învățare și perfecționare a jocului de baschet, iar subiecții din grupele martor au frecventat numai
lecțiile de educație fizică, pe baza programei școlare care conține și unitatea de învățare - jocul
de baschet.
Programa experimentală de instruire a fost elaborată în funcție de obiectivele stabilite ce
includ toate componentele necesare învățării și practicării jocului de baschet.
În vederea evaluării eficienței programei aplicate în experiment am propus trei probe de
evaluare a potențialului tehnic al subiecților din grupele cercetate.
Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării celor trei probe tehnice sunt
prezentate în Tabelul 3.5. și reprezentate în grafice.
Vom încerca să punem în evidență efectele unui proces de educație fizică special orientat
în direcția îmbunătățirii capacității motrice a elevilor din clasele experimentale (a V-a-VIII-a),
prin raportarea lor la datele loturilor martor.
Punctul de plecare în experiment pentru ambele loturi a fost același.
Analiza indicatorilor statistici ai însușirii procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
ne arată diferențe nesemnificative între grupele experiment și grupele de control, Tabelul 3.5., în
cadrul testărilor inițiale valorile fiind diferite pentru fiecare nivel de clase, dar aproximativ egale.
Putem afirma, că în urma testărilor finale rezultatele sunt evident superioare la subiecții
grupelor experimentale, față de cei din grupele martor la toate cele trei probe aplicate, ceea ce
confirmă, probabil, eficiența programei de baschet aplicată în cadrul orelor extracurriculare.
119
Tabelul 3.5. Dinamica indicilor pregătirii tehnice a elevilor cuprinși în experiment (cl.V-VIII)
Nr.
crt. Probe tehnice Clasa
Grupe
de subiecți
Testare inițială Testare finală Statistica
X ± m X ± m t P
1
Pasa la perete
nr. execuții /
30sec (sec)
V
E 14,14±0,28 15,04±0,23 3,75 < 0,01
M 13,87±0,30 14,28±0,28 1,52 > 0,05
t 0,66 2,11 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VI
E 14,95±0,30 15,74±0,26 3,95 < 0,01
M 14,63±0,32 14,87±0,31 0,80 > 0,05
t 0,73 2,17 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VII
E 15,28±0,24 16,03±0,19 3,57 < 0,01
M 15,21±0,23 15,41±0,23 0,91 > 0,05
t 0,21 2,07 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VIII
E 17,00±0,29 17,40±0,23 2,80 < 0,05
M 16,66±0,27 16,95±0,26 1,16 > 0,05
t 0,85 2,13 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
2
Micul
Maraton
(sec)
V
E 38,67±0,64 36,47±0,57 3,86 < 0,01
M 39,05±0,66 38,42±0,65 1,02 > 0,05
t 0,41 2,27 ─ ─
P > 0,05 < 0,01 ─ ─
VI
E 36,09±0,77 33,85±0,68 3,24 < 0,01
M 36,95±0,78 35,98±0,76 1,33 > 0,05
t 0,78 2,09 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VII
E 35,77±0,58 33,91±0,50 3,65 < 0,01
M 35,99±0,57 35,53±0,54 0,88 > 0,05
t 0,27 2,22 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VIII
E 33,46±0,47 31,84±0,40 3,95 < 0,01
M 33,64±0,46 33,17±0,46 1,10 > 0,05
t 0,27 2,18 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
3
Complex
tehnic
(sec)
V
E 51,00±0,77 48,33±0,68 3,87 < 0,01
M 51,33±0,77 50,61±0.76 1,00 > 0,05
t 0,30 2,23 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VI
E 45,60±0,62 43,40±0,55 3,93 < 0,01
M 46,11±0,63 45,22±0,64 1,48 > 0,05
t 0,58 2,17 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VII
E 38,95±0,71 36,58±0,63 3,70 < 0,01
M 39,54±0,73 38,92±0,72 0,91 > 0,05
t 0,58 2,44 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
VIII
E 37,33±0,78 34,66±0,66 3,87 < 0,01
M 38,02±0,78 37,23±0,76 1,08 > 0,05
t 0,63 2,54 ─ ─
P > 0,05 < 0,05 ─ ─
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674
120
Prin proba „Pasa la perete cu două mâini”, s-a urmărit evaluarea deprinderilor de prindere
și transmitere corectă a mingii cu două mâini de la piept în viteză de execuţie.
Aceasta atestă creșteri ascendente de la o clasă la altă clasă, atât pentru grupa experiment,
cât și cea martor.
Valorile medii la testarea inițială sunt aproximativ egale, la cele două grupele cercetate,
ceea ce înseamnă că la începutul experimentului grupele prezentau același nivel de pregătire.
La grupele experimentale, la testarea finală, mediile s-au îmbunătățit pentru această probă,
fiind determinate de activitățile de educație fizică extracurriculare și procesul evolutiv al
dezvoltării morfofuncționale a subiecților cercetați.
Indicatorii statistici de tendință la testarea finală, la grupele experimentale, ne arată
creșteri ale mediilor pentru toate clasele. Astfel la toate clasele experimentale criteriul „t” este
situat în limitele valorilor de la 2,80 până la 3,95, la P<0,05 și P<0,01.
Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor (clasa a V-a–VIII-a), la testarea
finală evidențiază valori ale lui „t” cuprinse între 2,07 (clasa a VII-a) și 2,17 (clasa a VI-a), la
P<0,05, rezultatele fiind semnificative.
14,14
15,04
13,87
14,2814,95
15,74
14,6314,87
15,2816,03
15,2115,41 17 17,4
16,6616,95
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.
Testarea iniţială Testarea finală
Fig. 3.9. Proba „Pasa în perete” (date comparative între testări)
Valorile abaterii standard și coeficientul de variabilitate constată o împrăștiere mică a
rezultatelor și o omogenitate crescută pentru toate grupele în această probă.
Progresul realizat în această probă cu creșteri superioare pentru grupele experimentale este
determinat de acumulările obținute a calităților motrice specifice mișcării studiate. Îmbunătățirea
cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a
121
tehnicii de execuție se datorează unui proces didactic influențat de mijloacele utilizate în cadrul
seriilor de lecții de antrenament.
Proba „Micul Maraton” probă de rezistenţă în regim de viteză evidenţiază faptul că în
cadrul testărilor inițiale diferențele nu-s semnificative (P>0,05), valorile lui „t” calculat având
date diferite de la o clasă la altă clasă.
Diferențele mediilor dintre grupele experimentale și martor la testarea finală sunt
semnificative (P<0,05 şi P<0,01), reliefând un nivel superior de pregătire a subiecților din
grupele experimentale (la toate clasele, Tabelul 3.5).
Elevii clasei a VIII-a obţin o valoare a mediei finale de 31,84sec, mai mare decât cea
iniţială de 33,46sec, rezultând o diferenţă de 2,62.
Folosirea şi exersarea într-o mare măsură a acestei probe ca exerciţiu de învăţare a
driblingului, a determinat îmbunătăţirea calitativă a calităţilor motrice viteză-forţă-rezistenţă
remarcate în creşteri superioare în probele: săritura în lungime de pe loc, aruncarea mingii de
oină, alergarea de navetă şi alergarea de rezistenţă la toate grupele experimentale.
38,67
36,47
39,05 38,4236,09
33,85
36,9535,9835,77
33,91
35,99
35,5333,46
31,84
33,6433,17
0
4
8
12
16
20
24
28
32
36
40
G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.
Testarea iniţială Testarea finală
Fig. 3.10. Proba „Micul Maraton” (date comparative între testări)
La proba specifică pentru coordonare/îndemânare în regim de viteză, calităţi primordiale
pentru jocul de baschet „Complex tehnic cu mingea”, găsim îmbunătățiri ale mediilor pentru
grupele de subiecți cercetați .
cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a
122
La cei din grupele experimentale progresul realizat conform Figura 3.11, este mai mare la
toate clasele față de cei din grupele martor, determinate de mijloacele selectate şi exersate într-o
mare măsură în toate lecţiile practice desfăşurate cu elevii.
Diferențele între medii indică un progres în limita valorilor de 2,28sec (cls. a V-a) și
3,43sec (cls. a VIII-a), în favoarea subiecților din grupele experimentale Tabelul 3.5., Figura
3.11.
Comparând diferențele dintre testările inițiale și finale la grupele experimentale găsim
valori ale lui „t” calculat cuprinse între 3,70 și 3,97 la P<0,01, ceea ce demonstrează diferențe
semnificative între testări, creșterile fiind justificate de mijloacele practicate și eficiența
metodologică de organizare a activităților de baschet în afara orelor de curs.
5148,33
51,3350,61
45,643,4
46,1145,22
38,9536,58
39,5438,92
37,33
34,66
38,0237,23
048
1216202428323640444852
G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.
Testarea iniţială Testarea finală
Fig. 3.11. Proba „Complex tehnic cu mingea” (date comparative între testări)
Datorită valorilor superioare obținute de subiecții din grupele experimentale, se evidențiază
valori ale lui „t” calculat cuprinse între 2,17 (cls. a VI-a) și 2,54 (cls. a VIII-a), la P<0,05,
creșterile fiind semnificative, față de performanțele subiecților din grupa martor.
Privind omogenitatea colectivelor și abaterea standard găsim valori mici în cadrul
testărilor, ceea ce ne arată o împrăștiere mică a rezultatelor și grupe omogene din punct de vedere
al pregătirii tehnice.
Pentru grupele martor valorile Cv sunt relativ mai mari, cauzate, probabil de valorile
individuale înregistrate.
cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a
123
Așadar, prin utilizarea căii alese de dezvoltare a capacității motrice generale și a însușirii
procedeelor tehnice specifice jocului în cadrul orelor de ansamblu sportiv se poate obține indici
buni de manifestare a acestora în cadrul practicării jocului de baschet.
Datele factologice superioare înregistrate la finalul experimentului confirmă eficacitatea
programei aplicate în grupele de baschet, jocul având un impact pozitiv asupra dezvoltării
multilaterale a personalității elevilor din treapta învățământului gimnazial.
3.4. Concluzii la capitolul 3
Pragurile de semnificație obținute la grupele experimentale în limitele P<0,05 şi P<0,01
sunt concludente, evidențiind eficiența programei de baschet aplicată în activitățile
extracurriculare. Rezultatele înregistrate la testarea finală indică faptul că, grupele experimentale
prezintă o îmbunătățire evidentă a capacității motrice, comparativ cu grupele martor, care au
înregistrat progrese mai mici între cele două testări.
Valorile scăzute obținute în unele probe de motricitate (alergare de viteză, alergarea de
rezistență, mobilitate, menținut atârnat), la grupele de nivel clasa a VIII-a, ne indică insuficienţa
unei singure ore de activităţi sportive pentru a determina performanțe la nivelul standardelor
formulate de curriculum (valoarea lui „t” calculat este semnificativ la P<0,05).
În ceea ce privește însușirea deprinderilor specifice jocului de baschet, grupele
experimentale au fost superioare grupelor de control, afirmație susținută de rezultatele cifrice
pozitive înregistrate la finalul experimentului, confirmând valoarea ridicată a programei.
Diversificarea programelor extracurriculare şi aplicarea lor în învăţământul gimnazial
conduce la îmbunătăţirea şi dezvoltarea considerabilă a capacităţii motrice a elevilor, la atingerea
şi realizarea obiectivelor educaţionale.
Considerăm că datele experimentale scot în evidență prioritatea activităților sportive
extracurriculare, în vederea dezvoltării capacității motrice generale la elevii gimnazişti.
În acest sens este important să valorificăm influențele benefice ale procedeelor tehnice, ale
structurilor de exerciții de care dispun jocurile sportive și al acțiunilor motrice odată însușite atât
pentru ameliorarea condiției fizice cât și în vederea formării deprinderilor motrice necesare
practicării jocului de baschet ca mijloc util, de formare a personalităţii elevului plăcut și sănătos.
124
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
1.Analiza şi sinteza teoretico-metodică a literaturii de specialitate privind reforma
procesului de educaţie fizică şi sport la nivel de învăţământ preuniversitar şi în special gimnazial
s-a soldat cu unele generalizări ale teoriei şi practicii optimizării activităţilor sportive
extracurriculare. Totodată, ţinem să menţionăm că tratarea suficientă privind conţinutul
programelor de organizare şi cunoaştere a strategiilor şi tehnologiilor instruirii, după opinia
noastră, creează premise favorabile dezvoltării capacităţilor motrice ale copiilor sub influenţa
acestor activităţi.
2. Datele oferite de sondajul sociologic al specialiştilor privind practicarea activităţilor
extracurriculare de baschet au evidenţiat că 70 % din cei chestionaţi pledează pentru majorarea
orelor pe săptămână pentru asimilarea tuturor procedeelor tehnico-tactice, iar 95% din numărul
celor anchetaţi sunt pentru precizări clare privind elaborarea tehnologiilor didactice,
conţinuturilor şi mijloacelor utilizate, ceea ce se confirmă prin găsirea căilor adecvate, în cazul
nostru, pregătirea baschetbalistică a elevilor.
3. Analiza rezultatelor înregistrate pe parcursul experimentului constatativ a arătat că
mediile celor 10 probe motrice prin care s-au măsurat calităţile motrice de bază au o evoluţie
ascendentă cu unele excepții la câteva probe la clase diferite.
Mediile calculate la probele de viteză, săritura în lungime de pe loc între clasele a VII-a
înregistrează o creştere respectiv de la 8, 27 sec. la 7,91 sec şi de la 163, 98 cm la 181, 23 cm.
Dinamica rezultatelor obţinute la cele patru clase, la probele ce nu sunt incluse în programa
şcolară: testul „Flamingo”, „Atinge plăcile”, Flexia trunchiului, Menţinut atârnat, indică valori
ascendente de la o clasă la alta, determinate mai mult de creşterea naturală a subiecţilor, decât de
procesul didactic desfăşurat, necesitând o acţiune de educare permanentă.
4. Rezultatele obţinute în urma experimentului pedagogic desfăşurat ne-au permis să
selectăm conţinuturile, mijloacele şi metodele de instruire ce au influenţă directă asupra
dezvoltării calităţilor motrice de bază având impact asupra formării şi perfecţionării pregătirii
tehnicii, modalitate aplicată la fiecare lecţie (25-30% din timpul alocat), aspect ce a condus la
obţinerea unui nivel optim al pregătirii motrice în cadrul demersului desfăşurat.
5. Modelul de instruire şi pregătire bazat pe conţinutul şi mijloacele specifice din jocul de
baschet, aplicat în cadrul experimentului pedagogic, a determinat creşteri valorice ale
parametrilor motrici la cele zece probe aplicate cu diferenţe semnificative ale mediilor în
favoarea grupelor de experiment, demonstrând veridicitatea datelor factologice. Astfel la grupele
125
de experiment creşterile sunt semnificative (la P<0,05, şi P<0,01), faţă de mediile obţinute de
subiecţii grupelor de control (la P>0,05).
Progresele înregistrate de subiecții cuprinşi în grupele supuse experimentului formativ şi-
au dovedit eficacitatea prin utilizarea mijloacelor specifice prevăzute de programa
experimentală, care au influență benefică asupra dezvoltării calităţilor motrice de bază.
6. Rezultatele testării pregătirii tehnice specificii jocului de baschet caracterizează gradul
de însușire a procedeelor tehnice de joc punând în evidenţă efectele unui proces de educaţie
fizică special organizat şi comparând, în acest scop, rezultatele grupelor de control cu rezultatele
grupelor experimentale s-au stabilit diferenţe de medii în favoarea elevilor din grupele
experimentale la pragul de semnificaţie P<0,05, şi respectiv P<0,01.
7. Pentru o bună desfăşurare a activităţilor sportive extracurriculare (baschet) în programul
zilei şcolare este nevoie de o planificare riguroasă şi realistă a conţinutului instructiv educativ ce
denotă prioritatea acestuia în dezvoltarea capacităţilor motrice şi a potenţialului tehnic, ţinând
seama de locul şi valoarea lor ponderabilă pe care le ocupă în pregătirea baschetbalistică a
elevilor din treapta gimnazială.
8. Studiul întreprins în prezenta lucrare oferă date de referință, majoritatea cărora sunt
actuale, având utilizare pentru practica educației fizice a elevilor şi pot servi ca repere metodice
pentru îmbunătățirea orientării și dirijării procesului instructiv-educativ la nivelul învățământului
gimnazial.
9. Se confirmă datele experimentului desfășurat în baza modelului de joc şi pregătire
propus de noi pentru activităţile sportive extracurriculare cu mijloace din jocul de baschet, model
elaborat diferenţiat pe nivele de pregătire şi vârste (clasa a V-a-a VI-a şi clasa a VII-a-a VIII-a),
care să contribuie benefic la creșterea performanței motrice generale și specifice a elevilor.
Astfel, Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat, vizează
realizarea formelor de organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică
extracurriculare ca modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce
vor contribui la creşterea capacităţii motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicare
sistematică a exerciţiilor fizice cu caracter utilitar-aplicativ, confirmând justeţea influenței
acestora asupra obţinerii performanţelor motrice ale elevilor din gimnaziu.
Datele obţinute în urma cercetării întreprinse, a rezultatelor obţinute şi a concluziilor
formulate ne determină să formulăm unele recomandări pentru practicienii din domeniul educaţie
fizice şi sportului.
126
- Instruirea pe grupe mixte apropiate ca vârste şi prezenţa unui nivel diferenţiat al
dezvoltării motrice reclamă conţinuturi variate de pregătire în cadrul practicării baschetului.
- În cadrul orelor extracurriculare orientate spre însușirea tehnicii de bază a jocului de
baschet se recomandă utilizarea mijloacelor specifice jocului, atât pentru dezvoltarea calităților
motrice, cât și pentru însușirea procedeelor tehnice.
- Elementul determinativ în diferențierea aplicării programelor extracurriculare trebuie să
ţină seama de obiectivele stabilite şi de valorile atitudinale, faţă de mijloacele selectate pentru
atingerea scopului şi a obiectivelor propuse în astfel de activităţi.
- La această vârstă se recomandă realizarea elementelor tehnice de bază în relație cu
partener, în ideea îmbunătățirii tehnicii de execuție și a obținerii unor indici superiori ai
dezvoltării rezistenței generale, elevul aflându-se tot timpul în mișcare.
- Promovarea unor jocuri de mișcare specifice baschetului, vor contribui la angrenarea
activă a elevilor care vor facilita însuşirea jocului de baschet. Diversitatea exercițiilor utilizate
trebuie să contribuie la ameliorarea comportamentului individual în colectivul de semeni.
- Practicarea jocurilor de mişcare şi al ştafetelor, precum şi acţiunilor tehnico-tactice ale
jocului de baschet pe teren redus, 2x2, 3x3. Folosirea jocurilor cu temă ori în condiţii adaptate, al
jocului de Korfball, în lecţiile de extracurricular, precum şi construirea unor jocuri inventate de
ei însuşi fiind apreciate ca instrumente de stimulare a potenţialului motric și creativ al copiilor.
- Fiecare exercițiu practicat din baschet trebuie finalizat cu aruncări la coș, deoarece
marcarea coșului provoacă copiilor satisfacții pentru succesul, stimulându-i pentru desfăşurarea
activităţilor susținute.
- În procesul de instruire, profesorul trebuie să aibă în vedere ca obiectivele operaționale
motrice și cognitive să fie pe înțelesul copiilor.
- Introducerea orelor extracurriculare pentru fiecare clasă în orarul lecțiilor vor contribui la
îmbunătățirea capacităților motrice, la socializarea și integrarea elevilor în societate.
127
B I B L I O G R F I E
1. Alexe N. Studii de sociologie, psihologie, biochimie și metodica educaţiei fizice și sportului.
Bucureşti: Sport Turism, 1971, p. 75-95.
2. Alexe N. Concepte noi în teoria şi practica antrenamentului sportiv. În: Revista E.F.S., 1980,
nr.14, p. 18.
3. Alexe N. Potenţialul biomotric al populaţiei şcolare, cls.V-VIII.Bucureşti:CNEFS,1988.276 p.
4. Angelescu C. Timpul liber. Bucureşti: Economică, 1999, p. 46-61.
5. Ardelean T. Fundamentarea teoretică şi metodică generală a dezvoltării calităţilor motrice în
atletism. În: E.F.S. Bucureşti: 1980, nr. 12, p. 26 - 29.
6. Atanasiu C. Particularităţile de creştere la copii şi juniori. În: Revista E.F.S.,1988, nr.11, p.8-
12.
7. Avramoff E. Probleme de fiziologia antrenamentului. București: I.E.F.S.,1980. 124 p.
8. Avramoff E. Fiziologia educaţiei fizice. Bucureşti: Sport Turism, 1992, p. 117-160.
9. Baciu C. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Bucureşti: Sport Turism,
1977, p. 205 -230.
10. Badiu T. Exerciţii şi jocuri de mişcare pentru elevii claselor I-IV. Galaţi: Alma, 1995. 150 p.
11. Badiu T. Motricitatea la vârstă şcolară mică, în etapa pubertară şi a adolescenţei. În:
Materialele International Scientific Conference, Galaţi, 2008, p. 360-364
12. Baroga L. Forța în sportul de performanță. Bucureşti: Sport-Turism, 1980, p. 58-64.
13. Baroga L., Baroga M. Condiţia fizică şi sportul. Bucureşti:Sport-Turism, 1989, p. 20-45.
14. Bernard Grosgeorge. Observation et entrainement en sports collectifs.-Observaţie şi
antrenament în jocurile colective. Bucureşti: Ministerul Tineretului şi Sportului, Centrul de
Cercetări pentru probleme de sport, 2001, p. 11-26.
15. Boian I. Metodologia instruirii şi managementul lecţiei de educaţie fizică în şcoală. În:
Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, Chişinău, 2009, nr.3 , p. 9-16.
16. Bompa T.O.,Teoria și metodologia antrenamentului sportiv.București: Ponto, 2002, p.23-90.
17. Bondoc Ionescu D. Poliatlonul atletic școlar.Brașov:Universității Transilvania, 2007, p.28-29.
18. Bota A. Exerciţii fizice pentru viaţă activă, activităţi motrice de timp liber. București: Cartea
Universitară, 2006, p. 16-70.
19. Bota C., Predescu B. Fiziologia educației fizice și sportului – Ergofiziologie. București:
Antim Ivireanul, 1997. 237 p.
20. Bratu Gh. Preocupări şi rezultate privind organizarea acţiunilor sportive extraşcolare. În:
Educaţia fizică şi sport, XXIV, 1971, nr. 7, p. 22-29.
21. Bratu I.A. Formarea și corectarea deprinderilor motrice. București: Stadion, 1972, p.72-86.
128
22. Bratu I. A. Deprinderi motrice de bază. București: Sport Turism. 1985. 170 p.
23. Carp I. Noţiuni de bază ale teoriei educaţiei fizice şi sportului. Recomandări metodice.
Chişinău: INEFS, 2000, p. 5- 28.
24. Carp I. Aspecte teoretico metodice cu privire la dozarea efortului în lecţia de educaţie fizică
în şcoală. În: Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, Chişinău, 2006, nr. 1, p. 5-7.
25. Cătănescu C., Cătănescu A. Structuri operaționale privind învățarea elementelor de bază din
jocul de baschet la debutanți. În: Buletin științific, Universitatea din Pitești, 2007, Vol. II, p.
216-220.
26. Cârstea Gh. Sociologia sportului. Curs pentru Uzul studenţilor. Bucureşti: Biblioteca
I.E.F.S., 1990, p.19-57, 107- 113.
27. Cârstea Gh.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti:Universul,1993. 143p.
28. Cârstea Gh. Educaţia fizică – teoria şi bazele metodicii. Bucureşti: ANEFS, 1997, p. 17-125.
29. Cârstea Gh. Educaţia fizică - fundamente teoretice şi metodice. Bucureşti: Casa de editură
Petru Maior, 1999, p. 6 - 93.
30. Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului pentru examenele de definitivat
şi gradul II. Bucureşti: ANDA, 2000. 198 p.
31. Centrul de Cercetări pentru probleme de sport, C.C.P.S. București: M.T.S.2000, p. 3-26.
32. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1997, p.65-79.
33. Cerghit I. Metode de învăţământ. Iaşi: Polirom, 2006, p. 98-114.
34. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I., Cercetarea sociologică - metode şi tehnici. Bucureşti.
Destin, 1998, p. 38-61.
35. Chelcea S. Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii. Iaşi: Polirom, 2008, p.5-35.
36. Chiriţă G. Optimizarea lecţiei de educaţie fizică. Bucureşti: Sport-Turism, 1972. 240 p.
37. Chiriţă G. Pedagogia aplicată în domeniul educaţiei fizice. Bucureşti: Sport Turism, 1983, p.
9-48.
38. Chiriţă G. Activităţile corporale şi factorii educativi. Bucureşti: Stadion, 1994, p.20-120.
39. Ciocan C. Cercetarea experimentală în obiectivizarea activităţilor de învăţare în baschet. În:
International Scientific Conference, Galaţi , 2008, p. 50-56
40. Ciorbă C., Comarniţchi I. Testarea obiectivă a nivelului însuşirii procedeelor tehnice din
jocul de baschet la nivelul treptei gimnaziale. În: Teoria și arta educației fizice în școală,
Chişinău, 2007, nr.4, p. 18-21.
41. Ciorbă C., Comarniţchi I. Clasificarea şi metodica instruirii driblingului în jocul de baschet
la nivelul treptei gimnaziale. În: Teoria și arta educației fizice în școală, Chişinău: nr.2 (11)
2008, p. 24-33.
129
42. Ciurlea M., Raţă G., Dobrescu T., Studiu privind existenţa corelaţiilor dintre indicii
dezvoltării fizice şi cei ai capacităţii motrice la elevii din clasele a V-a - a VIII-a. In:
Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional. Chişinău, 2008, p. 84-87.
43. Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Jocuri sportive. Teorie şi metodică. Bucureşti: Aladin, 1998.
327p.
44. Colibaba-Evuleţ D. Praxiologe şi Proiectare curriculară în educaţie fizică şi sport. Craiova:
Universitatea, 2007. 288 p.
45. Creţu C. Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi: Polirom,1998, 21-57 p .
46. Creţu T. Psihologia vârstelor-ediţia a III a revăzută şi adăugită. Iaşi:Polirom, 2009, p.11-57,
237-312.
47. Cristea S. Fundamente pedagogice ale reformei învăţământului. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică, 1994, p. 42-74.
48. Cristea S. Pedagogie generală. Managementul educaţie. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică,
1996, p. 60-79, 124-135.
49. Cristea S. Pedagogie 1 şi 2. Piteşti : Hardiscom, 1997, p. 42-52, 70-74. 107-135.
50. Cristea S. Introducere în studiul ştiinţelor pedagogice. Târgovişte: Sfinx, 2000. 92 p.
51. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. În: Ghid metodologic – Chişinău,
1996, p. 5-20.
52. Cucoş C. Raţionalizarea activităţii instructiv-educative şi proiectarea pedagogică. Iaşi: Spiru
Haret, 1994. 280 p.
53. Cucoş C. Pedagogie. Ed. II-a revăzută şi adăugită. Iaşi: Polirom, 2006, p. 45-59, 108-110,
181- 358.
54. Cucoş C. Teoria şi metodologia evaluării, Iaşi: Polirom, 2010, p.37-58.
55. Danail S. Bazele generale ale teoriei și metodicii educației școlare. Chișinău, 1996. 222 p.
56. Demeter A. Bazele fiziologice ale educației fizice școlare. Bucureşti: Stadion,1980. 207 p.
57. Demeter A. Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice. Bucureşti: Sport-Turism,
1981, p. 25-85.
58. Demeter A. Bazele fiziologice şi biochimice ale formării deprinderilor motrice. Bucureşti:
Sport Turism, 1982. 136 p.
59. Diaconescu N., Rottenberg N., Niculescu V. Ghid de anatomie practică. Timişoara: Facla
1988, p. 26-89
60. Dragnea A. Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport. Bucureşti: Sport Turism,
1994, p.5-140.
130
61. Dragnea A., Bota A. Teoria activităţilor motrice. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică,1999.
282 p.
62. Dragnea A. ș.a., Educaţia fizică – teorie şi didactică. Bucureşti: FEST, 2006. 300 p.
63. Dragnea A. Elemente de psihosociologie a grupurilor sportive. Bucureşti: CD PRESS, 2006,
p. 40-90.
64. Dragnea A. Lecţia de educaţie fizică şi activităţile sportive. București: ANEFS, 2006. 330 p.
65. Dragnea A., Teodorescu S., Păunescu A.C., Pregătire sportivă teoretică, filiera vocațională
profil sportiv. Bucureşti: CD Press, 2007, p. 28 -29, 60-66.
66. Dragnea A., Pehoiu C., Păunescu A.C., Competenţe Profesionale. Târgovişte: Valahia
Presst, 2009, p. 3- 16.
67. Dragnea A. et al., Paradigme contemporane în educaţia fizică - implicaţii pentru politicile
educaţionale, În: Discobolul, nr. 1 (19), 2010, p. 18.
68. Dragomir P., Scarlat E. Educaţia fizică şcolară. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2004.
211 p.
69. Dumitrescu V. Metode statistico-matematice în sport. Bucureşti: Stadion, 1971, p.24-63,
p.107- 112.
70. Epuran M. Modelarea conduitei sportive. Bucureşti: Sport Turism, 1990, p. 50-70.
71. Epuran M., Horghidan V. Psihologia educaţiei fizice. Bucureşti:ANEFS, 1994, p.16-73.
72. Epuran M. Psihologia Educaţiei fizice şi sportului-vol II. Bucureşti: Fundaţiei România de
Mâine, 1995. 199 p.
73. Epuran M. Metodologia cercetării activităţilor corporale, Vol.I, II. Bucureşti: Universitatea
Ecologică, 1995, p. 111-144, 262-293, 295-360, 450-495.
74. Epuran M. Metodologia cercetării activităţilor corporale. Bucureşti: FEST, 2005. 420 p.
75. Epuran M., Holdevici I., Toniţa F.– Psihologia sportului de performanta: Teorie si practica.
Editura FEST, București. 2008. 211p.
76. Farcaş V. Aspecte ale cercetării dezvoltării fizice şi nivelului calităţilor motrice la elevii din
clasele V-VIII. În: Educaţie fizică şi sport, 1978, nr.10, p.32-35.
77. Filipenco E. Analiza comparativă a manifestării capacităților psihomotrice la elevii claselor
gimnaziale (V-IX). În: Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional, Chişinău: USEFS
RM., 2008 p. 96-99
78. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Vol.I şi II. Bucureşti: IEFS, 1979. 380 p.
79. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Vol.I. Bucureşti: IEFS,1984. 246 p.
80. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Bucureşti: Universitatea Ecologică, 2003. 290 p
131
81. Gagea A. Eseu de prezentare a lucrărilor științifice din domeniul educației fizice și sportului.
În: Educaţie fizică şi sport, 1979, nr.5, p. 15.
82. Gagea A. Tratat de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport. În: Discobolul, 2010, p.
32-90, 121-173
83. Georgescu F. Îndrumar pentru cercetarea sociologică în cultura fizică. Bucureşti: Sport-
Turism, 1979, p.85-98, 114 – 136.
84. Golu M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Fundaţiei România de Mâine, 2007, p. 5-67,
141-168
85. Golu P., Zlate M, Verza E. Psihologia copilului (învăţare-dezvoltare). Bucureşti: Didactică
și Pedagogică R.A., 1997. p.12-51,143-176, 209-218.
86. Grigore V. Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. Bucureşti:
Semne, 2001, p. 17-28.
87. Grimalschi T.I. şi colab. Educaţia fizică: (cl. 10-12). Ghid metodologic pentru profesori.
Chişinău: Univers pedagogic, 2007. 152 p.
88. Grimalschi T.I. Didactica modernă a educației fizice. În: Ghid pentru profesori. Chișinău:
Reclama, 2008, p. 10-22.
89. Horghidan V. Problematica psihomotricităţii. Bucureşti: ANEFS, 1989, p.61-92.
90. Horghidan V., Holdevici I. Problematica psihomotricităţii. Bucureşti: Globus, 2000. 120 p.
91. Hrişcă A., Negulescu C., Colibaba-Evuleţ D. Curs de baschet. Tehnica şi tactica individuală.
Bucureşti: Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, 1977, p. 7-179, p. 317-339.
92. Hrişcă A. Baschetul. Bucureşti: Stadion, 1984. 180 p.
93. Hrişcă A., Predescu T., Dîrjan C. Baschetul la copii şi juniori. Bucureşti: Sport-Turism,
1985, p. 23 -109.
94. Iiliescu A., Gavrilescu D. Anatomia funcțională și biomecanica. Bucureşti: Sport Turism,
1972. 212 p.
95. Ionescu A. Creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. Bucureşti: CNEFS,1988. 280 p.
96. Ionescu A. Creşterea somato-funcţională a tinerei generaţii corelată cu dezvoltarea calităţilor
fizice. În: Manifestări ştiinţifice. Bucureşti, nr. 2, 1989, p. 58-73.
97. Ionescu N.A. Creşterea şi dezvoltarea. Bucureşti: Stadion, 1990. 241 p.
98. Ionescu Şt., Dârjan C. Instruire şi performanţă în baschet la copiii şi juniori. Bucureşti:
Didactică şi Pedagogică, 1997. 156 p.
99. Ifrim M. Antropologie motrică. Bucureşti: Știinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 150-162.
100. Ifrim M. Biomecanică generală. Bucureşti: CNEFS, 1986, p. 223 – 286.
132
101. Ifrim M., Niculescu Gh. Compendiu de anatomie. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1988, p. 51-58.
102. Jinga I. Educaţia permanentă. Bucureşti: Ştiinţifică şi enciclopedică, 1979, p. 41-69.
103. Kriesel U. Culegere de exerciții fizice. Gimnastica în aer liber. Bucureşti: Didactică și
Pedagogică, 1963, p. 9-96.
104. Login M., Stoicescu A. Educaţie fizică la clasele I-IV. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică, 1982. 204 p.
105. Macavei E. Teoria educației. București: Aramis, 2001, p. 116-157.
106. Managementul de curriculum. Management educațional pentru instituțiile de învățământ.
Institutul de Științe ale educației. Laboratorul Managementul educațional. 2000. 72 p.
107. Marga A. Educaţia în tranziţie. Cluj Napoca: Dacia, 1999, p. 40-63.
108. Marinescu S. Influența activităților de tip extracurriular asupra dezvoltării capacităților
motrice ale elevilor din învățământul gimnazial. În: Buletin Științific Seria, Educație fizică
și sport, vol.II. Pitești: Universității, 2007, nr.11 (1/2007), p. 95-98.
109. Marinescu S., Rotaru A. Impact l’influence de l’activité d’éducation physique de type
extracurriculaire sur le développement des capacités motrices des élèves du collège. În :
Materialele International Scientific Conference Galaţi, Academica, 2008, p.397 – 402.
110. Marinescu S., Moldovan D., Marinescu O.S. Studiu de opinie privind rolul şi importanţa
activităţilor opţionale şi extracuriculare de tip sportiv în rândul elevilor din gimnaziu. In:
Contemporarz paradigms of Sport Science, Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, p. 345-354
111. Marinescu S. Studiu privind cunoașterea gradului de dezvoltare motrice a elevilor din
clasele gimnaziale prin aplicarea probelor Eurofit. În: Revista de Educație fizică și sport
Gymnasium nr.13, Anul VIII, Bacău: 2008, p. 86 -89.
112. Marinescu S. Dezvoltarea calităţii motrice viteza la elevii din învăţământul gimnazial în
cadrul activităţi extracurriculare-baschet băieţi. În: Materialele Congresului Științific
Internațional. Chișinău: USEFS RM., 2008, p. 109-113.
113. Marinescu S., Scurtescu A., Marinescu C., Study about the grade of physycal development
of secondary students by applying Eurofit Test. În: International Scientific Conference.
Galaţi: 2009, p. 133-138.
114. Marinescu S. Proiectarea didactică a activităților extracurriculare-baschet. În: Reflecții
didactice, Anul V, Nr.6. Târgoviște: CDPress 2009, p. 171- 173.
115. Marinescu S. Analiza rezultatelor chestionarului privind rolul și importanța activităților
extracurriculare de tip sportiv”. În: Știința Culturii Fizice, nr.8/2. Chișinău: USEFS RM,
2011, p. 115 – 119.
133
116. Marinescu S., Rotaru A., Tănase C., Asnallysis of indices correlation rates driving
tehchniques to group of extracurrculair – bozs basketball, În: Congresul Internaţional de
Educaţie Fizică, Ediţia a IIa, UNEFS, European University Sports. Bucureşti: 2012, p.8-10.
117. Marolicaru M.Tratarea diferenţiată în educaţie fizică. București: Sport Turism,1986, p.7-14.
118. Marolicaru M. Abordarea sistematică în educaţia fizică. În: Revista Educaţia Fizică şi sport,
1988, Nr. l – 12, p. 5.
119. Matveev L.P., Novikov A.D. Teoria şi metodica educaţiei fizice. București: Sport Turism,
1980. 400 p.
120. Mândâcanu V. Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice. Chişinău:Lyceum.1997. 358 p.
121. Mihăilescu L., Mihăilescu M., Contribuţia Educaţiei Fizice în realizarea competenţelor
cognitive. Noi coordonate de calitate şi eficienţă în educaţie fizică şi sport în perspectiva
integrării europene. Bucureşti: C.S.S.R., 2007, p. 245- 258.
122. Mihăilescu N. Organizare şi conducere în structurile sportului. Piteşti: Editura Universităţii
din Piteşti, 2008, p.85-101.
123. Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului. În: Programele şcolare pentru
învăţământul gimnazial, disciplina educaţie fizică şi sport. București: Didactică şi
Pedagogică, 1999. 58 p.
124. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Sistemul National de Evaluare şi
Examinare – Sistemul naţional de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport. Bucureşti:
Şcoala Românească 1999. 40 p.
125. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului Consiliul Naţional pentru
Curriculum. Ghid Metodologic de aplicare a programei de Educaţie fizică şi sport,
învăţământ gimnazial. București: Aramis Print, 2001. 30 p.
126. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Ghid pentru activitatea educativă.
Bucureşti, 2002. 44 p.
127. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Programa activităţii educative.
Bucureşti, 2004, 9-18 p.
128. Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova. Educația fizică - Curriculum
școlar pentru clasele a Va – IX a. Chișinău, 2006. 26 p.
129. Mitra Gh., Mogoş Al. Dezvoltarea calităţilor motrice. București: Sport-Turism, 1980, p.19-
94.
130. Mitra Gh., Mogoş Al. Metodica educaţiei fizice şcolare. București: Sport-Turism, 1980,
p.19-188, 273-291, 462-479.
134
131. Mitra Gh., Mogoş Al. Metodica educaţiei fizice şcolare ediţia a III-a revăzută şi adăugită.
București: Sport -Turism, 1983. 175 p.
132. Mitra Gh. Optimizarea influenţelor exerciţiului fizic. În: Revista E.F.S.,1983, nr.2, p. 9-13.
133. Mitra Gh., Dragomir P., Elemente noi în sistemul de programare a conţinutului activităţii de
educaţie fizică. În: Revista E.F.S., 1983, nr. 8, p. 72-74.
134. Moanţă A., Baschet. Metodică. Buzău: Alpha, 2005, p.7- 55.
135. Moanţă A.D., Ghiţescu I.G., Ghiţescu M.A. Baschetul în lecţia de educaţie fizică ciclul
liceeal. Bucureşti: Matrixrom, 2008. 173 p.
136. Moldovan E. Studiu privind eficienţa conţinutului şi formelor activităţilor exrtacurriculare în
învățământul preuniversitar. În: Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice. Braşov:
Universitatea Transilvania, 2008, p. 111-116.
137. Negulescu C. ș.a. Metodica învăţării şi perfecţionării tehnicii şi tacticii jocului de baschet.
Bucureşti: A.N.E.F.S., 1997, p.5-127.
138. Negulescu C. Bazele generale ale metodicii predării jocului de baschet (Curs de bază –
Partea a II-a). Bucureşti: Fundaţia Universitară „România de mâine”, 2000, p.1-117.
139. Negulescu C. Baschet. Bazele teoretice şi metodice în practica jocului de performanţă.
Bucureşti: Fundaţiei Universitare „România de mâine”, Bucureşti, 2002. 232 p.
140. Niculescu M. Metodologia cercetării ştiinţifice în Educaţie Fizică şi Sport. Bucureşti:
A.N.E.F.S., 2002, p. 315-368, 474-502.
141. Păcuraru A., Călin L., Prisecaru G., Metodica baschetului şi voleiului şcolar. Galaţi: Editura
Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p.81-124
142. Păunescu A.C. Didactica Sportului Adaptat. Note de curs. Târgoviște: Universitatea Valahia,
2010. 134 p.
143. Pehoiu C. Continuitatea activității de educație fizică în învățământul preșcolar, primar și
gimnazial. Târgoviște: Cetatea de scaun, 2004. 247 p.
144. Piaget J. Psihologie şi pedagogie, Răspunsurile marelui psiholog la problemele
învăţământului. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1972, p. 36-39, 60-68.
145. Popescu V. Baschetul în America. Bucureşti: C.N.E.F.S, 1969, p.13-243.
146. Predescu T., Dimitriu O., Gheorghiu S. Minibaschet. Bucureşti: Stadion, 1972, p. 99-105.
147. Predescu T. Baschet. Târgu Jiu: Spicon, 2000, p. 104-111, p.134.
148. Predescu T., Moanţă A. Baschetul în şcoală, instruire şi învăţare. Bucureşti: Semne, 2001, p.
9-21, 27-63 p.293 – 302 .
149. Predescu T., Iancu A. Jocuri sportive. Modele orientative de joc și pregătire în baschet-
fotbal-handbal-volei. Bucureşti: Printech, 2011, p. 29-65, 83-126.
135
150. Radu T.I. Demersuri didactice în perspectiva obiectivelor pedagogice concrete. În: Revista
de Pedagogie, 1993, nr.7, p.18.
151. Rață G., Rață B. C. Aptitudinile în activitatea motrică. Bacău: EduSoft, 2006, p. 9-26, 93-
103, 150-156, 169-310.
152. Raţă G. Didactica educaţiei fizice şi sportului. Iaşi, PIM, 2008, p.30-89.
153. Râșneac B., Rață E., Milici D. Utilizarea tehnicii de calcul în evaluarea performanțelor
sportive. Brașov: Universitatea Transilvania, 2004, p.11- 50.
154. Rotaru A., Rotaru V. Evaluarea rezultatelor şcolare la Educaţie Fizică prin prisma cerinţelor
învăţământului formativ. Interdisciplinaritatea fundament al cercetării. În: E.F.S. Galaţi,
Academica, 2007, p. 98-100.
155. Rotaru A. Modalităţi de aplicare a exerciţiilor fizice privind învăţarea driblingului în jocul
de baschet. În: Teoria și arta educației fizice în școală, nr.4, Chişinău, 2007, p. 32-35.
156. Rotaru V. Influenţa mijloacelor jocului de baschet asupra dinamicii capacităţii motrice a
elevilor de 12-14 ani. In: Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional. Chişinău, 2008, p.
124-127
157. Rotaru A. Educaţia fizică la preşcolari (pregătire motrice, esenţă, metode,
mijloace).Chişinău: Valinex SRL, 2010. 198 p.
158. Sakizlian R. Pregătirea tehnică a baschetbaliştilor începători prin aplicarea jocurilor
pregătitoare. Cultura fizică: Probleme ştiinţifice ale învăţământului şi sportului Ediţia a V-a,
Chişinău: U.S.E.F.S., 2007, p. 243-246.
159. Sakizlian R. The influence of athletics in the physical training of beginner basketball
players during the training period. În: International Scientific Conferince. Galaţi: 2009,
p.145-148.
160. Sava P. Aspectul evaluativ al pregătirii fizice al elevilor. În Teoria şi arta educaţiei fizice în
şcoală, Chişinău: 2009, nr.3, p. 5-9
161. Săvescu I. Educație fizică și sportivă școlară – culegere de exerciţii fizice. Metodologie.
Craiova: Aius Print Ed, 2007, p.21-117, 265-289.
162. Scarlat E. Educaţia fizică a copiilor de vârstă şcolară. Bucureşti: Ed. pentru tineret şi sport,
1993, p. 41- 47.
163. Scarlat M. B., Scarlat E. Educaţie Fizică şi Sport - manual pentru învăţământul gimnazial
Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2002, p. 5-71, 113-115.
164. Scarlat M. B., Scarlat E. Educaţie Fizică şi Sport - manual pentru învăţământul liceal.
Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2003, p. 5-71, 113-115.
136
165. Solomon M., Tudusciuc I. Dezvoltarea capacităţii motrice a elevilor. Bucureşti: Sport
Turism, 1984, p. 8-14.
166. Stănescu M., Bejan R., Vasiliu A., Locul educaţiei fizice în bugetul de timp al elevilor din
ciclul gimnazial, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională UNEFS, 2009, p. 14-17.
167. Stoica M. Pedagogia şcolară. Craiova: Cârţan, 1995, p. 19-87.
168. Şarlă C.G. Study concerning the training level and application of technical specific
procedures at the 10-12 years basketball players. În: International Scientific Conference,
Galaţi, 2008, p.314-318
169. Şchiopu U.,Verza E. Psihologia vârstelor. Bucureşti: Didactică şi pedagogică,1981, p.20-
221.
170. Şerbănoiu S. Metodica educaţiei fizice. Bucureşti: Cartea Universitară, 2004, p. 31-90.
171. Şiclovan I. Formele de organizare a procesului instructiv educativ. Bucureşti: Stadion, 1970,
p. 240 - 270.
172. Şiclovan I. Teoria educaţiei fizice. Bucureşti: Sport-Turism,1980. 323 p.
173. Teodorescu L., Popescu Al. Baschet, îndrumar metodic pentru antrenori. Bucureşti: CNEFS,
1968, p. 369-408.
174. Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L. Baschet. Teorie. Tactică. Probleme de metodică,
Bucureşti :Sport – Turism, 1979. 187 p.
175. Teodorescu L. Reconsiderări şi reevaluări conceptuale în ştiinţa educaţiei fizice şi sportului.
În: Revista EFS, 1989, nr. 6-8, p. 21-27.
176. Thomas J.R., Nelson J.K., Metodologia cercetării în activitatea fizică. SDP 375-377, Vol.I.
București: CCPS, 1996. 236 p.
177. Timotin S.P. Dinamica capacităţii funcţionale a organismului elevilor din şcoala de cultură
generală. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale vol. II, Chişinău: R. Moldova,
1993, p.7-12.
178. Tohănean D. Aspecte teoretice privind particularităţile morfofuncţionale şi psihice ale
copiilor de 10-12 ani. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice internaţionale a doctoranzilor,
Chişinău. 2009, p.96-99.
179. Tudor V. , Crişan D.I. Forţa - aptitudine motrică. Bucureşti: Bren, 2007. 148 p.
180. Tudoş Şt. Elemente de statistică aplicată. Bucureşti: IEFS, 1993, p. 28 – 51.
181. Ungureanu A. Predarea lecţiei de educaţie fizică prin jocuri de mişcare. Craiova:
Universitatea, 2010, p. 120-246
182. Ungureanu D. Educație și curriculum. Timișoara: Eurostampa, 1999. 258 p.
137
183. Văideanu G. Educația la frontiera dintre milenii. București: Didactică și Pedagogică,1996,p.
22-26, 109 -120.
184. Văideanu G. UNESCO 50 Educație, București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 60-70.
185. Vasilescu L. Baschet - Curs Opţional. București: I.E.F.S., 1981, p. 111-134, p.155.
186. Vasilescu L. Baschet. Bazele Tacticii. Bucureşti: Fundaţia „România de Mâine”, 1998, p.10-
29.
187. Vasilescu L. Baschet - Antrenament, Exerciţii, Jocuri. Bucureşti: Fundaţia „România de
mâine”, 1999, p. 9-183.
188. Verza E. Omul, jocul și distracția. București: Științifică și Enciclopedică, 1973, p. 16-75.
189. Verza E. Eul și personalitatea. București: Științifică și Enciclopedică, 1997, p. 9-51.
190. Voiculescu B. Anatomia şi fiziologia omului. Bucureşti: Corint, 2007, p.21-40.
191. Zlate M. Fundamentele psihologiei. București: Universitară, 2006. 461 p.
192. Zlate Ş. Creativitatea şi învăţarea creativă, componente esenţiale ale unui învăţământ
modern. În: Reflecţii didactice, Târgovişte, 2009, p.2-6.
193. *** Legea nr.128 din 12.VII.1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
Legislaţie privind învăţământul. București: Lumina Lex, 2000, nr.69, p.4-67.
194. *** Legea Educației Fizice și Sportului, nr.69, Publicată în Monitorul Oficial al României,
nr. 200 din 09.05 București, 2000. 41 p.
195. *** Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport
în învăţământul preuniversitar - M.E.C.T.S , 2007. 46 p.
în limba rusă
196. Аршaвский И.А. Основы возрастной периодизации. Возрастная физиология,
Ленинград, Наука, 1975, c. 5-60.
197. Бабанский Ю.К. Требования к современному уроку. В: Физкультура в школе. 1980,
№8, с. 114.
198. Боян И.П. Час физкультуры в группе продленного дня. Кишинев: Лумина, 1987, с.75.
199. Богданов Г.П. Школьникам – здоровый образ жизни. Москва: Физкультура и спорт,
1989. 199 с.
200. Космина И.П., Паршиков А.П., Пузырь Ю.П. Спорт в школе. Москва: Советский
спорт, 2003. 252 с.
201. Крюков Д.С., Масалаев Н.А. Организация физкультурно-оздоровительной работы.
Москва: Физическая культура и спорта, 1986. 216 с.
138
202. Кузнецов В.С., Колоднецкий Г.А. Физкультурно-оздоровительная работа в школе:
Метод.пособие. Москва: Изд.во НЦЭНАС, 2003. 184 c.
203. Чермит К.Д. Теория и методика физической культуры. Москва: Советский спорт,
2005. 268 с.
204. Чорбэ К. Пути повышения качества урока физической культуры. Orhei: În: Materialele
conferinței Republicane, Probleme contemporane ale învăţămîntului fizic cultural ale
tineretului studios, 1991, c. 177-179.
205. Гужаловский А.А. Этапности развития физических (двигательных) качеств и
проблема оптимизации физической подготовки детей школьного возраста: Автореф.
дис. ... док.пед.наук., Москва, 1979. 26 с.
206. Литвинов Е.Н. Формы и методы повышения двигательной активности девушек 16-17
лет. Автор. дис… канд. пед. наук, Москва, 1984, с. 24.
207. Щикно К.В. Алгоритмированные бланки и статические таблицы для обработки
экспериментальные данных. Ленинград, 1975. 156 с
208. Матвеев Л.П. Основы общей теории спорта в системе подготовки спортсменов, Киев,
Олимпийская литература, 1999. 317 c.
209. Матвеев Л. П.Теория и методика физического воспитания в начальной школе.
Москва: Виадос-пресс, 2003. 206 c.
210. Матвеев Л.П. Теория и методика физической культуры. 3-е изд., Перераб. и доп. М.:
Физкультура и Спорт, СпортАкадем Пресс, 2008. 544 с.
211. Немов Р.С. Общая психология: Краткий курс. Санкт-Петербург: Питер, 2007. 304с.
212. Вилькин Я.Р., Дворецкий Л.К. К вопросу о специфике физкультурно-
оздоровительных групп // В сб.: Вопросы теории и практики физической культуры и
спорта. Вып. №10, Минск: Вышэйшая школа, 1980, c.76-78.
213. Вaльбекене В.Ч. Эффективность внеурочных форм двигательной активности для
повышения уровня физической подготовленности школьников 1-8 классов. Автореф.
Дисс. Канд. Пед. Наук Москва: 1980. 26 c.
214. Волков Л. Теория и методика детского и юношеского спорта. Киев, Олимпийская
литература, 2002. 296 c.
în alte limbi
215. Dietrich Harre ș.a. Trainingslehre, Berlin: Sportverlag, 1971, p. 15- 93.
216. Le petit Larousse Compact. Mots de la langue noms propres chronologie planches visuelles,
Larousse, 21 Rue du Montparnasse 75283, Paris: Cedex 06, 2004, 1796 p. Ministére de L’
139
Education Nationale, L’éducation physique et sportive au cycle élémentaire – ESSAI DE
REPONSES Paris: Editions Revue Education Physique et Sport 1978. 128 p.
217. Ministére de L’Education Nationale, L’ éducation physique et sportive au cycle moyen –
ESSAI DE REPONSES, Paris: Editions Revue Education Physique et Sport, 1978. 134 p.
218. Ministére de la Commuauté française, Belgique - Compétences terminales et savoirs requis
en Educqtion physique, Humanités générales et technologiques, Humanités professionnelles
et techniques, 2000, p. 2-11.
219. Ministere de la Communaute francaise, Belgique, Education physique Programme d'etudes
pour l'enseignement primaire, Charleroi: Conseil de l'enseignement des Communes et des
Provinces, 2000. 52 p.
referințe la documente electronice
220. Mario Blasone, The triple threat passing, dribbling, shooting, Fiba europe Munchin,
Coaching website, http://www.fibaeurope.com/coaching (vizitat29.07.2008, 22.06.2011,
10.09.2011, 30.05.2012).
221. Păunescu A.C .promovarea valenţelor educative ale educaţiei fizice şi sportului în
învăţământul preuniversitar. MECD, Consfătuirea inspectorilor de educaţie fizică şi sport,
Dej: 2008, CD., IŞJ
222. Ministerul Educației Naționale. Programe și proiecte. http://www.edu.ro, (vizitat
06.07.2007, 14.09.2007, 22.10. 2009, 19.07.2011).
223. Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, Curriculum Școlar, Standarde de evaluare
pentru Educație fizică și sport. http://www.curriculum.edu.ro (vizitat 30.09.2007,
16.01.2007, 26. 10. 2008, 09.09.2009, 09.02.2011, 2012 ).
224. Republica Moldova Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Teze, Formarea
personalităţii elevilor din treapta învăţământului liceal prin activităţi turistice şcolare,
Moldovan E. www.cnaa.acad.md.( viztat 18.10. 2006, 14.11.2007, 24.01.2008).
141
Anexa 1
Anchetă tip chestionar
Profesori de educaţie fizică
Stimaţi colegi, vă rugăm să ne sprijiniţi în studiul nostru care are ca scop găsirea celor mai
eficiente căi de îmbunătăţire a activităţilor extracurriculare şi de tip liber organizate cu elevii
Răspunsurile sondajului de opinie vor fi folosite numai în scop ştiinţific. Pentru reuşita acţiunii
dorim ca răspunsurile să corespundă pe deplin realităţii.
Şcoala...........................................................Vârsta........Vechime..........Grad didactic................
1. Cum apreciați rolul educației fizice în sistemul de învățământ școlar?
înalt mediu
2. Care trebuie să fie locul educației fizice în raport cu celelalte discipline școlare?
(echivalent)
3. La ce nivel consideraţi că educaţia fizică asigură o activitate echivalată cu celelalte discipline?
4. În şcoala Dv. sunt planificate ore la Decizia Şcolii activități opţionale, extracurriculare/cercuri
sportive?
5. Dacă „da”, numiți câte cercuri pe probe de sport sunt cuprinse pe catedra Dv.?
Cl.V.......................................................................................................................
Cl.VI......................................................................................................................
Cl.VII.....................................................................................................................
Cl. VIII...................................................................................................................
5.1. Specificați numărul cercurilor sportive pe clase și probe de sport.
6. Ce factori influențează opţiunea elevilor de a participa la activităţi sportive în afara
programului școlar?
i ii de educație fizică colegii
7. Consideraţi că activitatea sportivă prezintă interes, în rândul elevilor, egal cu al celorlalte
activităţi extracurriculare (concursuri, olimpiade, excursii etc.)?
8. Cât timp ar trebui să se aloce (în procente) elevului în activități extracurriculare sportive din
programul zilei?
- - -60%
142
9. Apreciați, o oră pe săptămână este suficient pentru pregătirea unei echipe reprezentative și
pentru atingerea obiectivelor?
10. Dacă „nu” motivați:
ore puține;
pregătire tehnică slabă.
11. Cât de frecvent organizați activități extracurriculare de tip sportiv?
rar loc
12. Ce greutăți întâmpinați pentru desfășurarea acestora?
interes minimizat manifestat de elevi;
13. Indicați conținutul concret al activităților organizate în afara orelor.
14. Simţiţi nevoia să aveţi la îndemână o programă de pregătire, un ghid metodic al activităţilor
exracurriculare?
Vă mulţumim!
143
Anchetă pentru elevi
Şcoala……………………..Localitatea...........................Clasa..................
1. Participați la activităţile de educaţie fizică indicate în orar?
da rareori uneori după dispoziţie nu frecventez
2. Optați pentru continuarea activității sportive în afara orei de clasă?
da ..... ptr. opţional.: titlu...........................................................
ptr.extracurricular : ramura sportivă...................................nu
3. Dacă ,,da” cine va determinat să alegeți activitatea sportivă ?
eu părinţii colegii profesorul
4. Faceți parte dintr-un cerc de extracurricular, numiţi?
da .......................................................... nu
5. Participați într-o echipă sportivă reprezentativă, numiți proba de sport?
da nu
6. Cum vi se par orele sportive opţionale, extracurricular (de sport) pe care le practici?
plăcute mai puţin plăcute atractive o repetiţie a ceea ce faceţi la ore
7. Cum vă simţiți după o activitate sportivă?
obosit relaxat satisfăcut
8. Câte ore de activităţi sportive doriți să practicați pe săptămână?
una două mai multe
9.Ați dori să aveți posibilități să continuați activitatea sportivă şi după ore, indică ziua, perioada?
da sâmbăta duminica în vacanţă nu
10. Ce cauze vă împiedică să practicați o activitate sportivă după ore?
motive personale comoditate lipsă materială(echipament)
alte preocupări lipsă de timp liber
11. Considerați că activităţile sportive extracurriculare vor crea un mediu optim de afirmare în
societate:
realizarea unei relaţii de prietenie
afirmarea în faţa semenilor
creează condiţii de afirmare a talentului şi manifestarea ca personalitate
Vă mulţumim!
144
Anexa 2 Tabelele generalizatoare cu rezultate înregistrate pentru probele de motricitate generală cuprinşi în
experimentul constatativ/clasele a V-a a VIII-a
Tabelul A.1.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a V-a
Nr.
crt. Testul/Proba
cl. a V-a (n = 51)
X Em S Cv%
1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 9,39 0,35 2,50 26,68
2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 17,44 0,18 1,30 7,48
3. Mobilitate (cm) MOB 10,15 0,61 4,41 43,47
4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 139,17 2,12 15,17 10,90
5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 22,05 0,45 3,21 14,57
6. Menţinut atârnat (sec) MAT 9,05 1,27 9,11 100,7
7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 22,50 0,17 1,23 5,46
8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 9,15 0,09 0,67 7,36
9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 21,88 0,59 4,24 19,40
10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 321,6 6,92 0,49 9,20
Tabelul A.2.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a VI-a Nr.
crt. Testul/Proba
cl. a VI-a (n = 44)
X Em S Cv%
1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 8,27 0,27 1,83 22,17
2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 16,90 0,15 1,01 5,98
3. Mobilitate (cm) MOB 12,06 0,64 4,31 35,71
4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 152,52 2,19 14,52 9,52
5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 23,15 0,30 1,99 8,63
6. Menţinut atârnat (sec) MAT 13,85 1,50 9,97 71,96
7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 21,81 0,20 1,33 6,10
8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 8,77 0,06 0,44 5,06
9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 25,54 0,48 3,19 12,50
10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 282 6,63 0,35 7,56
Tabelul A.3.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a VII-a
Nr. crt. Testul/Proba cl. a VII-a (n = 52)
X Em S Cv%
1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 7,57 0,19 1,37 18,17
2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 16,21 0,11 0,81 5,02
3. Mobilitate (cm) MOB 15,65 0,63 4,55 29,09
4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 163,98 2,47 17,82 10,87
5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 25,05 0,33 2,38 9,52
6. Menţinut atârnat (sec) MAT 21,51 1,92 13,86 64,46
7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 19,65 0,21 1,56 7,94
8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 8,27 0,06 0,46 5,65
9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 28,15 0,37 2,68 9,55
10. Alergare de rezistenţă - 1000m (sec) ARZ 273 6,04 0,31 6,88
Tabelul A.4.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. aVIII-a
Nr.
crt. Testul/Proba
cl. a VIII-a (n = 46)
X Em S Cv%
1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 6,93 0,31 2,12 30,61
2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 15,25 0,18 1,18 8,43
3. Mobilitate (cm) MOB 17,08 0,63 4,31 25,24
4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 181,23 1,88 12,79 7,05
5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 26,21 0,33 2,25 8,61
6. Menţinut atârnat (sec) MAT 24,59 2,01 13,69 55,66
7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 17,33 0,14 0,98 5,68
8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 7,91 0,06 0,45 5,71
9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 29,36 0,56 3,81 12,98
10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 259,8 5,35 0,24 5,57
145
Continuarea Anexei 2
Tabelul A.5.2. Evoluția motricității pe cele patru clase (V-VIII)
Nr.
crt. Testul Clasa
Număr
de
subiecți X Em S Cv%
1
Echilibru Flamingo
EFL
(nr.încercări/30sec),
V 51 9,39 0,35 2,50 26,68
VI 44 8,27 0,27 1,83 22,17
VII 52 7,57 0,19 1,37 18,17
VIII 46 6,93 0,31 2,12 30,61
2
Atinge Plăcile APL
(sec)
V 51 17,44 0,18 1,30 7,48
VI 44 16,90 0,15 1,01 5,98
VII 52 16,21 0,11 0,81 5,02
VIII 46 15,25 0,18 1,18 8,43
3
Flexia trunchiului
înainte MOB (cm)
V 51 10,15 0,61 4,41 43,47
VI 44 12,06 0,64 4,31 35,71
VII 52 15,65 0,63 4,55 29,09
VIII 46 17,08 0,63 4,31 25,24
4
Săritura în lungime de
pe loc SLL (cm)
V 51 139,17 2,12 15,17 10,90
VI 44 152,52 2,19 14,52 9,52
VII 52 163,98 2,47 17,82 10,87
VIII 46 181,23 1,88 12,79 7,05
5
Ridicarea trunchiului
RTR (număr
repetări/30sec)
V 51 22,05 0,45 3,21 14,57
VI 44 23,15 0,30 1,99 8,63
VII 52 25,05 0,33 2,38 9,52
VIII 46 26,21 0,33 2,25 8,61
6
Menținut Atârnat
MAT (sec)
V 51 9,05 1,27 9,11 100,7
VI 44 13,85 1,50 9,97 71,96
VII 52 21,51 1,92 13,86 64,46
VIII 46 24,59 2,01 13,69 55,66
7
Alergare Naveta ANA
(sec)
V 51 22,50 0,17 1,23 5,46
VI 44 21,81 0,20 1,33 6,10
VII 52 19,65 0,21 1,56 7,94
VIII 46 17,33 0,14 0,98 5,68
8
Alergare de viteză/
50m AV (sec)
V 51 9,15 0,09 0,67 7,36
VI 44 8,77 0,06 0,44 5,06
VII 52 8,27 0,06 0,46 5,65
VIII 46 7,91 0,06 0,45 5,71
9
Aruncarea mingii de
oină AMO (m)
V 51 21,88 0,59 4,24 19,40
VI 44 25,54 0,48 3,19 12,50
VII 52 28,15 0,37 2,68 9,55
VIII 46 29,36 0,56 3,81 12,98
10
Alergare de rezistență
800/1000m ARZ
(sec)
V 51 321,6 6,92 0,49 9,20
VI 44 282 6,63 0,35 7,56
VII 52 273 6,04 0,31 6,88
VIII 46 259,8 5,35 0,24 5,57
146
Anexa 3
Tabel generalizator privind evoluția indicilor de motricitate specifici jocului de baschet
Nr.
crt. Teste Clasele
Nr.
caz Em S CV%
1 Echilibru
Flamingo EFL
(nr.încercări/30sec), V
GE Ti 15 8,57 ±0,47 1,78 20,82
Tf 6,97 ±0,42 1,59 26,21
GM Ti 15 8,81 ±0,52 2,10 23,88
Tf 8,31 ±0,49 1,99 26,43
VI
GE Ti 15 8,33 ±0,37 1,40 17,89
Tf 7,13 ±0,24 1,68 31,14
GM Ti 15 8,40 ±0,36 1,12 13,34
Tf 8,02 ±0,35 1,38 20,00
VII
GE Ti 15 7,19 ±0,38 1,54 21,14
Tf 5,93 ±0,30 1,40 31,12
GM Ti 15 7,21 ±0,35 1,31 18,17
Tf 6,84 ±0,33 0,61 10,14
VIII
GE Ti 15 6,22 ±0,55 3,32 33,87
Tf 4,45 ±0,47 1,52 47,53
GM Ti 15 6,80 ±0,57 2,21 32,50
Tf 5,99 ±0,54 1,75 34,56
2 ,,Atinge Plăcile”
APL (sec) V
GE Ti 15 17,72 ±0,30 1,15 6,51
Tf 16,85 ±0,25 0,66 3,99
GM Ti 15 17,91 ±0,27 0,98 5,47
Tf 17,61 ±0,26 1,23 7,03
VI
GE Ti 15 16,39 ±0,27 0,72 4,38
Tf 15,68 ±0,23 0,58 3,76
GM Ti 15 16,68 ±0,29 0,37 2,24
Tf 16,44 ±0,27 0,52 3,23
VII
GE Ti 15 16,00 ±0,23 0,78 4,97
Tf 15,28 ±0,18 0,45 3,04
GM Ti 15 16,06 ±0,22 0,72 4,54
Tf 15,88 ±0,21 0,71 4,55
VIII
GE Ti 15 15,61 ±0,20 0,89 5,75
Tf 15,02 ±0,15 1,01 7,13
GM Ti 15 15,79 ±0,21 0,88 5,57
Tf 15,56 ±0,19 0,67 4,34
3 Flexia trunchiului
înainte MOB (cm) V
GE Ti 15 9,30 ±0,71 3,99 47,00
Tf 11,64 ±0,58 2,56 20,25
GM Ti 15 9,25 ±0,77 3,08 33,37
Tf 9,83 ±0,61 2,07 19,67
VI
GE Ti 15 10,95 ±0,92 3,22 30,82
Tf 14,07 ±0,75 1,24 8,50
GM Ti 15 10,13 ±0,84 3,71 36,71
Tf 11,81 ±0,80 2,48 20,36
147
Continuarea Tabelului A.1.3.
VII
GE Ti
15 16,21 ±0,88 2,66 15,48
Tf 19,18 ±0,81 2,10 10,28
GM Ti
15 15,71 ±0,90 3,38 21,53
Tf 16,59 ±0,93 2,82 16,47
VIII
GE Ti
15 16,88 ±0,89 4,28 23,71
Tf 19,88 ±0,71 2,63 11,80
GM Ti
15 16,46 ±0,87 3,37 20,51
Tf 17,55 ±0,88 2,08 11,13
4 Săritura în
lungime de pe
loc SLL
(cm)
V
GE Ti
15 141,92 ±2,41 14,75 10,39
Tf 150,02 ±2,35 8,63 5,48
GM Ti
15 140,56 ±2,44 9,77 6,95
Tf 143,10 ±2,40 6,71 4,58
VI
GE Ti
15 153,71 ±2,85 10,25 6,62
Tf 163,84 ±2,73 7,67 4,55
GM Ti
15 153,26 ±2,83 10,97 7,21
Tf 155,20 ±2,80 4,99 3,11
VII
GE Ti
15 170,15 ±2,92 12,71 7,27
Tf 178,66 ±2,66 7,98 4,26
GM Ti
15 167,71 ±2,90 11,18 6,67
Tf 170,07 ±2,91 11,57 6,42
VIII
GE Ti
15 190,13 ±3,22 11,72 6,31
Tf 199,99 ±2,95 6,53 3,32
GM Ti
15 184,60 ±3,21 12,46 6,74
Tf 191,09 ±3,18 9,63 5,21
5 Ridicarea
trunchiului
RTR (număr
execuţii/30sec)
V
GE Ti
15 22,07 ±0,58 3,07 14,59
Tf 23,66 ±0,50 1,43 5,91
GM Ti
15 21,00 ±0,59 2,36 11,26
Tf 22,14 ±0,53 1,86 8,29
VI
GE Ti
15 23,65 ±0,54 2,16 9,36
Tf 25,51 ±0,47 0,91 3,53
GM Ti
15 22,93 ±0,54 2,12 9,24
Tf 24,01 ±0,53 1,56 6,47
VII
GE Ti
15 24,00 ±0,51 1,91 7,93
Tf 25,88 ±0,43 1,40 5,18
GM Ti
15 23,35 ±0,50 1,90 1,15
Tf 24,12 ±0,49 1,13 4,50
VIII
GE Ti
15 25,84 ±0,44 1,70 6,59
Tf 27,14 ±0,39 1,32 4,74
GM Ti
15 25,26 ±0,47 1,83 7,24
Tf 25,83 ±0,46 2,11 8,18
6 Menținut
atârnat MAT
(sec) V
GE Ti
15 8,58 ±0,84 7,18 75,01
Tf 11,33 ±0,78 8,37 49,37
GM Ti
15 8,02 ±0,86 7,46 9,30
Tf 8,91 ±0,87 6,63 6,59
148
Continuarea Tabelului A.1.3.
VI
GE Ti
15 14,63 ±1,18 8,11 49,97
Tf 18,47 ±0,84 6,67 25,59
GM Ti
15 14,22 ±1,28 10,61 74,63
Tf 15,31 ±1,26 8,72 48,33
VII
GE Ti
15 19,82 ±2,30 9,32 44,52
Tf 27,99 ±2,11 5,93 19,47
GM Ti
15 18,67 ±2,25 8,44 45,21
Tf 21,71 ±2,21 4,61 20,10
VIII
GE Ti
15 24,71 ±3,06 12,01 46,64
Tf 34,97 ±2,64 10,19 27,84
GM Ti
15 23,99 ±3,03 15,55 64,80
Tf 26,47 ±3,00 14,08 52,00
7 Alergare
,,Naveta”
ANA(sec) V GE
Ti 15
22,13 ±0,25 1,28 5,95
Tf 21,49 ±0,21 1,50 7,58
Ti 15
22,38 ±0,26 1,04 4,64
Tf 22,24 ±0,28 1,72 7,89
VI
GE Ti
15 21,56 ±0,23 1,47 7,02
Tf 20,94 ±0,18 1,59 8,41
GM Ti
15 21,77 ±0,24 0,95 4,36
Tf 21,62 ±0,25 1,04 4,97
VII
GE Ti
15 19,98 ±0,25 1,12 5,79
Tf 19,25 ±0,18 1,20 7,04
GM Ti
15 20,15 ±0,26 1,21 6,02
Tf 19,96 ±0,28 1,50 7,84
VIII
GE Ti
15 17,30 ±0,18 1,05 6,14
Tf 16,70 ±0,15 1,28 8,49
GM Ti
15 17,49 ±0,18 0,58 3,37
Tf 17,34 ±0,17 0,99 5,90
8 Alergarea
de viteză /
50 m. AV
(sec)
V
GE Ti
15 9,11 ±0,13 0,30 3,45
Tf 8,79 ±0,08 0,33 3,87
GM Ti
15 9,27 ±0,14 0,57 6,23
Tf 9,11 ±0,14 0,33 3,75
VI
GE Ti
15 8,81 ±0,09 0,38 4,44
Tf 8,50 ±0,07 0,33 4,01
GM Ti
15 8,86 ±0,10 0,41 4,64
Tf 8,74 ±0,08 0,36 4,21
VII
GE Ti
15 8,30 ±0,08 0,33 4,01
Tf 8,03 ±0,06 0,25 3,23
GM Ti
15 8,42 ±0,09 0,35 4,17
Tf 8,30 ±0,09 0,27 3,30
VIII
GE Ti
15 7,87 ±0,08 0,42 5,35
Tf 7,65 ±0,06 0,39 5,26
GM Ti
15 7,97 ±0,08 0,26 3,32
Tf 7,86 ±0,08 0,33 4,27
149
Continuarea Tabelului A.1.3.
9 Aruncarea
mingii de
oină AMO
(m))
V GE
Ti 15
21,95 ±0,65 3,41 15,96
Tf 24,04 ±0,54 1,44 5,70
GM Ti
15 21,56 ±0,66 2,65 12,32
Tf 22,28 ±0,64 1,86 7,93
VI GE
Ti 15
25,20 ±0,66 2,55 10,46
Tf 27,40 ±0,51 1,43 5,08
GM Ti
15 24,86 ±0,65 2,53 10,18
Tf 25,52 ±0,68 1,52 5,80
VII GE
Ti 15
27,58 ±0,45 3,14 10,91
Tf 28,78 ±0,37 2,31 7,11
GM Ti
15 27,07 ±0,44 1,43 5,31
Tf 27,52 ±0,42 2,30 7,92
VIII GE
Ti 15
30,15 ±0,50 3,53 11,30
Tf 31,88 ±0,44 2,41 6,82
GM Ti
15 29,46 ±0,51 3,88 13,19
Tf 30,48 ±0,49 3,85 12,36
10 Alergare de
rezistență –
800/1000 m
ARZ (sec)
V GE
Ti 15
328,00 ±6,85 0,56 11,13
Tf 307,55 ±6,11 0,39 8,91
GM Ti
15 333,00 ±6,94 0,45 8,49
Tf 328,31 ±7,02 0,43 8,73
VI GE
Ti 15
324,33 ±6,85 0,38 8,07
Tf 300,09 ±5,93 0,24 5,66
GM Ti
15 328,00 ±6,83 0,31 6,35
Tf 320,43 ±6,72 0,31 6,79
VII GE
Ti 15
296,01 ±6,12 0,09 2,23
Tf 274,12 ±5,71 0,12 2,81
GM Ti
15 299,00 ±6,13 0,29 6,45
Tf 291,49 ±6,10 0,10 2,25
VIII GE
Ti 15
266,51 ±5,39 0,21 4,99
Tf 248,01 ±5,08 0,31 7,90
GM Ti
15 269,31 ±5,41 0,22 5,13
Tf 263,43 ±5,40 0,19 4,69
150
Tabelul A.2.3. Generalizator privind evoluția indicilor tehnici specifici jocului de baschet la
subiecții supuși experimentului pedagogic
Nr.
crt. Teste Clasele
Nr.
caz Em S CV%
1 Pasa la
perete /30
sec (număr
execuţii)
V GE Ti
15 14,14 ±0,25 0,93 6,71
Tf 15,04 ±0,23 0,75 4,90
GM Ti
15 13,87 ±0,30 1,20 8,67
Tf 14,28 ±0,28 0,72 5,03
VI GE Ti
15 14,95 ±0,30 1,09 7,36
Tf 15,74 ±0,26 0,91 5,55
GM Ti 15
14,63 ±0,32 1,17 8,19
Tf 14,87 ±0,31 0,72 4,72
VII GE Ti
15 15,28 ±0,24 1,31 8,30
Tf 16,03 ±0,19 1,17 6,53
GM Ti
15 15,21 ±0,23 0,89 5,86
Tf 5,41 ±0,23 1,05 6,48
VIII GE Ti 15 17,00 ±0,29 1,41 8,83
Tf 17,40 ±0,23 1,72 8,88
GM Ti
15 16,66 ±0,24 1,04 6,27
Tf 16,95 ±0,26 0,79 4,62
2 Micul
maraton
(sec)
V GE Ti
15 38,67 ±0,64 2,08 5,38
Tf 36,47 ±0,57 1,47 4,18
GM Ti
15 39,05 ±0,66 2,64 6,77
Tf 38,42 ±0,65 2,85 7,47
VI GE Ti
15 36,09 ±0,76 2,23 6,19
Tf 33,85 ±0,68 2,09 6,29
GM Ti
15 36,95 ±0,78 3,05 8,27
Tf 35,98 ±0,76 2,79 7,82
VII GE Ti
15 35,77 ±0,58 1,98 5,63
Tf 33,91 ±0,50 1,85 5,79
GM Ti
15 35,99 ±0,57 1,24 3,44
Tf 35,58 ±0,54 1,15 3,32
VIII GE Ti
15 33,46 ±0,47 3,74 11,45
Tf 31,74 ±0,40 2,94 10,72
GM Ti
15 33,64 ±0,46 1,81 5,38
Tf 33,17 ±0,46 2,53 7,87
3 Complex
tehnic (sec)
V GE Ti
15 51,00 ±0,77 6,76 14,55
Tf 48,33 ±0,68 1,60 4,14
GM Ti
15 51,33 ±0,77 7,99 16,10
Tf 50,61 ±0,76 7,92 17,08
VI GE Ti
15 45,60 ±0,62 6,15 14,15
Tf 43,40 ±0,55 2,30 8,40
GM Ti
15 46,11 ±0,63 6,49 14,08
Tf 45,22 ±0,64 4,14 9,51
VII GE Ti
15 38,95 ±0,71 2,84 7,51
Tf 36,58 ±0,63 4,28 13,48
GM Ti
15 39,54 ±0,73 2,76 7,00
Tf 38,92 ±0,72 3,47 9,10
VIII GE Ti
15 37,33 ±0,78 3,01 8,59
Tf 34,66 ±0,66 4,38 15,04
GM Ti
15 38,02 ±0,78 4,62 12,15
Tf 37,23 ±0,76 3,75 10,16
151
Anexa 4
Tabelul A.1.4. Generalizator. Indicatorii performanței tehnice a grupelor cuprinse în experiment
la cele două testări (cl. a V-a)
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,
Tabelul A.2.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanțe tehnice (cl. a VI-a)
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,
Nr
crt.
Testul
Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)
G.M.
(n = 15)
G.E.
(n = 15) t P
G.M.
(n = 15)
G.E.
(n = 15) t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 13,87± 0,30 14,14±0,25 0,66 >0,05 38,42±0,65 15,04±0,23 2,11 < 0,05
2 Micul
Maraton 39,05±0,66 38,67±0,55 0,42 >0,05 38,42±0,65 36,47±0,57 2,27 < 0,01
3 Complex
tehnic 51,33±0,77 51,00±0,77 0,30 >0,05 50,61±0.76 48,33±0,68 2,23 < 0,05
Nr
crt. Testul
Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15)
TI TF t P
TI TF t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 13,87± 0,30 14,28±0,28 1,52 <0,05 14,14±0,25 15,04±0,23 3,75 < 0,01
2 Micul
Maraton 39,05±0,66 38,42±0,65 1,02 >0,05 38,67±0,55 36,47±0,57 3,86 < 0,01
3 Complex
tehnic 51,33±0,77 50,61±0.76 1,00 >0,05 51,00±0,77 48,33±0,68 3,87 < 0,01
Nr
crt.
Testul
Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)
G.M.
(n = 15)
G.E.
(n = 15) t P
G.M.
(n = 15)
G.E.
(n = 15) t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 14,63±0,32 14,95±0,30 0,73 >0,05 14,87±0,31 15,74±0,26 2,17 < 0,05
2 Micul
Maraton 36,95±0,78 36,09±0,77 0,78 >0,05 35,98±0,76 33,85±0,68 2,09 < 0,05
3 Complex
tehnic 46,11±0,63 45,60±0,62 1,14 >0,05 45,22±0,64 43,40±0,55 2,17 < 0,05
Nr
crt Testul
Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15 )
TI TF t P
TI TF t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 14,63±0,32 14,87±0,31 0,80 <0,05 14,95±0,30 15,74±0,26 3,95 < 0,01
2 Micul
Maraton 36,95±0,78 35,98±0,76 1,33 > 0,05 36,09±0,77 33,85±0,68 3,24 < 0,01
3 Complex
tehnic 46,11±0,63 45,22±0,64 1,48 > 0,05 45,60±0,62 43,40±0,55 3,93 < 0,01
152
Tabelul A.3.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanței tehnice (cl. a VII-a)
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,
Tabelul A.4.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanței tehnice (cl. a VIII-a)
Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15
f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;
f=28 t = 2,048; 2,763; 3,
Nr
crt.
Testul
Testare inițială ( n = 30) Testare finală (n = 30)
G.M.
(n = 14)
G.E.
(n = 14) t P
G.M.
(n = 14)
G.E.
(n = 14) t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 15,21± 0,23 15,28±0,24 0,21 >0,05 15,41±0,23 16,03±0,19 2,07 <0,05
2 Micul
Maraton 35,99±0,57 35,77±0,58 0,27 >0,05 34,60±0,30 33,91±0,50 2,22 <0,05
3 Complex
tehnic 39,54±0,73 38,95±0,71 0,58 >0,05 38,92±0,22 36,58±0,63 2,44 <0,05
Nr
crt Testul
Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15)
TI TF t P
TI TF t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 15,21±0,23 15,41±0,23 0,91 > 0,05 15,28±0,24 16,03±0,19 3,57 < 0,01
2 Micul
Maraton 35,99±0,57 35,53±0,54 0,88 > 0,05 35,77±0,58 33,91±0,50 3,65 < 0,01
3 Complex
tehnic 39,54±0,73 38,92±0,22 0,91 >0,05 38,95±0,71 36,58±0,63 3,70 < 0,01
Nr
crt
Testul
Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)
G.M.
(n = 14)
G.E.
(n = 14) t P
G.M.
(n = 15)
G.E.
(n = 14) t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 16,66± 0,27 17,00±0,36 0,85 >0,05 16,95±0,26 17,40±0,23 2,13 < 0,05
2 Micul
Maraton 33,64±0,46 33,46±0,47 0,27 >0,05 33,17±0,46 31,84±0,40 2,18 < 0,05
3 Complex
tehnic 38,02±0,78 37,33±0,78 0,63 >0,05 37,23±0,76 33,66±0,66 2,54 < 0,05
Nr
crt Testul
Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15 )
TI TF t P
TI TF t P
X ± m X ± m X ± m X ± m
1 Pasa în
perete 16,66±0,27 16,95±0,26 1,16 > 0,05 17,00±0,29 17,40±0,23 2,80 < 0,05
2 Micul
Maraton 33,64±0,46 33,17±0,46 1,10 > 0,05 33,46±0,47 31,84±0,40 3,95 < 0,01
3 Complex
tehnic 38,02±0,78 37,23±0,76 1,08 > 0,05 37,33±0,78 33,66±0,66 3,97 < 0,001
153
Anexa 5
PROGRAMA EXPERIMENTALĂ CU CONȚINUT DE BASCHET
Școala: Gimnazială “Coresi”din Târgovişte
Grupa : Extracuricular Baschet Băieți Clasa: a V-a – a VI-a (11-12 ani)
Nivel valoric: minibaschet
Anul școlar: 2007/2008
Număr lecţii alocate: 34 (1 oră /săptămână )
COMPETENŢE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
orientarea către o viață sănătoasă, activă și echilibrată, prin alegerea unui stil activitate care să
îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul
liber
preocupare pentru dezvoltarea capacități motrice
receptiv pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice
respect pentru regulile impuse de organizarea și desfășurarea activității sportive
extracurriculare
disponibilitate pentru colaborare în relațiile cu colegii
manifestarea unui spirit competitiv și de fairplay
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
Competențe
specifice
Conținuturi
1.Îmbunătățirea
deprinderilor
motrice de bază
necesare
Exersarea fragmentată/globală și aplicarea deprinderilor şi priceperilor
motrice de bază în întreceri/ștafete/concursuri
- alergare pe distanţe scurte şi medii cu /fără manevrarea mingii
- sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu și fără minge
1. Dezvoltarea capacității motrice generale și specifice jocului de baschet, în concordanță
cu particularitățile de vârstă
2. Învățarea și consolidarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice specifice jocului de
baschet
3. Utilizarea noilor cunoştinţe în situaţii noi în raport cu cele anterioare și aplicarea în
lor în întreceri și concursuri
4. Manifestarea constantă a unui comportament bazat pe respect față de rguli, adversari,
arbitri și spectatori
154
practicării jocului
de baschet
2.Creșterea
indicilor de
manifestare a
calităților motrice
de bază și
specifice solicitate
în jocul de
baschet
3.Recunoașterea
diferitelor reacții
ale organismului
la eforturi variate
- aruncări şi prinderi la ţintă şi la distanţă, cu unul şi ambele braţe
- echilibrul corpului aflat pe sol şi în aer
Exersarea mijloacelor specifice fiecărei calităţi motrice:
Calităţi motrice de bază (VÎRF)
Viteza: - de reacţie, execuție, deplasare, repetiție
Îndemânarea: - în manevrarea obiectelor; ambidextrie
Rezistenţa: la eforturi aerobe - alerg de rezistenţă; circuite F+R
Forţa: dinamică segmentară - ex. ptr. Br. Abd. P. Spt
Mobilitate și suplețe: stabilitatea în articulaţia coloanei vertebrale în
articulaţia centurii scapulohumerale, membrelor etc.
Calităţi motrice specifice:
Viteza: - de reacţie faţă de: minge, partener, adversar.
- de execuţie a deplasărilor, săriturilor şi a procedeelor tehnice
de bază cu şi fără minge
Forţă explozivă: - la nivelul trenului inferior
Rezistenţă la efort mixt - în redim de viteză
Mobilitate . – articulară la nivelul tuturor segmentelor
- suplețe generală și specifică
Capacități coordinative: orientare în spațiu, diferențiere kinestezică,
echilibru, simțul ritmului, manevrarea mingii
Exercițiile de „încălzire”/ complexe de dezvoltare fizică generală și
specifică jocului de baschet
Exerciții de streching
Măsuri de igienă individuală
2.1.Învățarea
elementelor și
procedeelor
tehnice
fundamentale de
atac și apărare de
bază ale jocului
Jocuri pregătitoare
- pentru învățarea deprinderilor și a calităților motrice generale și
specifice
-pentru însușirea elementelor și procedeelor tehnice ale jocului de
baschet
Tehnica jocului cu mingea:
- ținerea mingii cu două mâini la piept
-prinderea mingii cu două mâini de pe loc și din deplasare
- pasarea mingii cu două mâini de la piept, cu pământul, cu două mâini
de deasupra capului
- driblingul de pe loc, din deplasare, înalt, mediu, jos, cu schimbare de
ritm, cu schimbare de direcție, cu mâna dreaptă, cu mâna stângă
(ambidextrie)
- dribling cu trecerea mindii prin față, spate, printre picioare, cu piruietă
- oprirea într-un timp
- pivotarea prin întoarcere (ofensiv, defensiv)
- aruncarea la coș de pe loc cu o mână/două mâini
- aruncarea la coș din dribling
- aruncarea la coș din alergare
155
2.2. Însușirea
acțiunilor tactice
individuale
colective
simple
- fenta de aruncare
Tehnica jocului fără minge
- poziţia fundamentală înaltă, medie, joasă
- deplasare laterală cu paşi adăugaţi, către dreapta şi către stânga
înainte şi către înapoi
- schimbarea de direcție prin frânare, pe ambele picioare
Tactica individuală: a.În atac :
- demarcajul
- ieșirea la minge cu oprire într-un timp
-depășirea cu pas încrucișat
-recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea coechiperilor
b.În apărare:
-marcajul jucătorului cu minge
-intervenția la minge în cadrul marcajului: intercepția, smulgerea mingii
- recuperarea defensivă
Tactica colectivă de 2-3 jucători:
a. În atac
- „dă și du-te”
Tactica de echipă 5x5:
a.În atac
- contraatacul cu pasă la jucătorul din față
b. În apărare
- apărarea „om la om” în aproprierea coșului propriu
- Joc bilateral la unul și două panou
3.1. Capacitatea de
a aplica
deprinderile
însușite în codiții
de joc, de a
rezolva eficient
situaţiile apărute
în timpul jocului
3.2. Realizarea de
acțiuni motrice
simple
- informații cu privire la greșelile sancționate de reulamentul jocului
- comunicarea verbală și gestică a termenilor regulamentului
- variante de joc cu temă
- transpunerea unui acțiunilor tactice în joc
4.1 Integrarea și
acționarea în
cadrul grupului
4.2. Asumarea și
îndeplinirea
rolulrilor specifice
activității
-stabilirea unor roluri de lidership
-joc de rol
-convorbiri, elev-elev, elev-profesor, pe baza regulamentului de joc
159
156
Programa experimentală cu conținut de baschet
Școala: Gimnazială “Coresi” din Târgovişte
Grupa: Extracuricular Baschet Băieți
Clasa: a VII-a – a VIII-a ( 13-14 ani)
Nivel valoric: Începători I
Număr de lecții: 1 oră / săptămână
Număr lecții alocate: 34; jocuri verificare, ONSŞ: 6 ore
COMPETENŢE GENERALE
1. Dezvoltarea capacității motrice generale și specifice jocului de baschet, în
concordanță cu particularitățile de vârstă
2. Utilizarea noilor cunoştinţe în situaţii noi în raport cu cele anterioare
3. Aplicarea regulilor specifice organizării și practicării activităților sportive
extracurriculare și adaptarea unui comportament adecvat în relațiile
interpersonale și de grup
4. Întărirea motivației pentru practicarea exercițiilor fizice și a sportului
VALORI ȘI ATITUDINI
orientarea către o viață sănătoasă, activă și echilibrată, prin alegerea unui stil de activitate care
să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu
timpul liber
preocupare pentru dezvoltarea capacități motrice
receptiv pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice
respect pentru regulile impuse de organizarea și desfășurarea activității sportive
extracurriculare
disponibilitate pentru colaborare în relațiile cu colegii
manifestarea unui spirit competitiv și de fair-play
Competențe
specifice Conținuturi
1.1.Aplicarea
mijloacelor specifice
în vederea
optimizării stării de
sănătate
1.2.Creșterea
indicilor de
manifestare a
calităților motrice de
bază și specifice
solicitate în jocul de
baschet
Exersarea fragmentată/globală și aplicarea deprinderilor şi
priceperilor motrice de bază în întreceri/ștafete/concursuri
- alergare pe distanţe scurte şi medii cu /fără manevrarea mingii
- sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu și fără
minge
- aruncări şi prinderi la ţintă şi la distanţă, cu unul şi ambele braţe
- echilibrul corpului aflat pe sol şi în aer
Exersarea mijloacelor specifice fiecărei calităţi motrice
Calităţi motrice de bază (V.Î.R.F.)
Viteza: - de reacţie, execuție, deplasare, repetiție
Îndemânarea: - în relație cu adversarii; ambidextrie
Rezistenţa: la eforturi aerobe - alerg de rezistenţă; circuite F+R
Forţa: dinamică segmentară - a tuturor grupelor musculare
Mobilitate: în articulația pumnului și a genunchiului
Calităţi motrice specifice:
157
1.3. Capacitatea de a
aplica deprinderile
motrice în acțiuni
complexe
Viteza: - de reacţie pe spații mici.
- de execuţie a procedeelor tehnice de bază cu şi fără minge
Forţă explozivă: - la nivelul trenului inferior
Rezistenţă la efort mixt - în redim de viteză, rezistență - forță
Mobilitate . – articulară la nivelul tuturor segmentelor
- suplețe generală și specifică
Capacități coordinative: combinarea mișcărilor, orientare în teren,
simțul ritmului, manevrarea mingii
Exercițiile de „încălzire”/ complexe de dezvoltare fizică generală și
specifică jocului de baschet
Exerciții de streching
Măsuri de igienă individuală
2.1.Perfecționarea
procedeelor tehnice
și a acțiunilor tactice
însușite
2.2. Consolidarea
acțiunilor tactice
individuale și
colective însușite și
aplicare lor în
condiții de joc
Repetarea și consolidarea conținutului tehnic
a.În apărare:
- poziţia fundamentală cu deplasări variate (paşi adăugaţi, către
dreapta şi către stânga, înainte şi către înapoi)
-structuri de procedee tehnice cu deplasări și sărituri pentru prinderea mingii
- schimbări de direcție cu frânare urmate de piruetă
b.În atac:
Jocul fără minge
- oprirea în doi și într-un timp
- pivotarea prin întoarcere și prin pășire (defensivă, ofensivă)
Jocul cu mingea
- pasarea mingii de pe loc și din deplasare cu două mâini :
- directe
- cu pământul
- de deasupra capului
- driblingul de pe loc, din deplasare, cu variația înălțimi și tempoului,
cu schimbare de direcție, ambidextrie în dribling
-dribling cu trecerea mingii prin față, spate, printre picioare, cu
piruietă
- oprirea din dribling, pivotare și protejarea mingii
- fentă de dribling cu schimbarea mâini
- aruncarea la coș de pe loc cu o mână de deasupra capului
- aruncarea la coș din dribling
- aruncarea la coș din alergare cu o mână de deasupra capului oferită,
- aruncarea la coș din săritură precedată de oprire într-un timp
- fente de aruncare
Acțiuni tactice individuale:
a.În atac:
- demarcajul
- fenta de depășire și de aruncare
- pătrunderea prin fața apărătorului
-recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea
coechiperilor
b.În apărare:
-marcajul normal și agresiv
-închiderea depășirii,
158
Tactica colectivă de 2-3 jucători:
c. În atac
- „dă și du-te”
- combinații tactice între 3 jucător
- atacul în superioritate numerică 2x1, 3x2
Tactica de echipă 5x5:
a.În atac
- contraatacul cu pasă lateral la centrul ternului
- contaatacul cu pasa la centrul terenului
d. În apărare
-apărarea „om la om” normală și agresivă
- apărarea 1-2-1-1
- Joc 2x2,3x3
3.1. Capacitatea de
a rezolva eficient
situaţiile apărute în
timpul lecțiilor de
antrenament și joc
3.2. Manifestarea
dorinței de afirmare
prin activitățile
sportive
- insușirea reulamentulului jocului
- variante de joc cu temă (fără dribling)
- exersarea individuală a exercițiilor de consolidare a tehnicii
4.1 Integrarea și
acționarea în grupuri
diferite spontan
constituite
4.2. Asumarea și
îndeplinirea
rolulrilor specifice
activității și a
sarcinilor de
organizare a
activității
-organizarea și conducerea unor părți ale lecției (încălziriea,
pregătirea pentru efort etc.) de către un lider
-joc de rol , căpitan, conducător de joc, arbitru
-dialog între elevi-elevi, elevi- profesor,
-participare la meciuride verificare şi din cadrul ONSŞ
159
Anexa 6
Titlul cursului: Extracurricular –baschet băieţi Model de planificare calendaristică - sem. I
Grupa/clasa: aVII-a-aVIII-a anul: 2007/2008 ; săptămâni 18 ; efective: 15
Obiective de pregătire: Dezvoltarea capacităţii motrice şi formarea corectă a deprinderilor Obiective de performanţă: Câştigarea loc. I-II la O.N.S.Ş.
Învăţarea şi consolidarea elementelor tehnico-tactice şi aplicarea lor în jocul cu şi fără minge
Învăţarea şi consolidarea contraat. direct, spontan direct şi liber
COMPONENTELE
MODELULUI CONŢINUTURI (MIJLOACE)
septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Pre
găt
irea
fiz
ică
gen
eral
ă
10%
din
in
stru
ire
- Exerciţii pentru pregătire funcţională a organismului 3 3 3 3 3 3 2 3 2 - - - 3 10 2 3
Etap
a m
un
icip
ală
a O
.N.S
.Ş.-
4 jo
curi
3
VITEZA
- viteza de reacţie: plecări din diferite poziţii, schimbări de direcţii şi ritm 2 - - - 2 - 2 - - 3 2 2 -
„Ş
coal
a „C
ore
si”
T
ârgo
vişt
e –
Bas
chet
Clu
b. M
.S.M
. -
Sala
„C
ore
si”
- - 3
- deplasări repetate lateral dreapta/ stânga, înainte/ înapoi - 2 3 2 - - - 2 - - - - 3 3 -
- naveta: deplasări înainte cu întoarceri în zonă limitată 3 - - - - - 2 - - - - - 2 - - -
- Micul maraton cu şi fără minge - 3 1 2 - - - - 2 2 3 2 - 2 -
FORŢĂ - ex. pt. picioare –sărituri cu coarda şi la banca de gim. - - 2 - - 2 - - - - - - - 2 - 2
REZISTENŢĂ - circuite de F.R. cu elemente specifice jocului de baschet - - - - - - - 2 3 - - - - - - -
- jocuri de mişcare şi ştafete - - - 2 - 2 - - 2 - - - - - - -
MOBILITATE - ex. de mobilitate articulară, ex. de stretching - - - - 1 1 1 1 - - 1 - 1 - - -
PREGĂTIREA FIZICĂ
SPECIFICĂ
20% din instruire
- Cris- Cross 5 - - - 5 5 - - 5 - 5 - 5 - -
- „Pătratul mişcător” - 5 - 5 - 5 5 - 5 5 - 6 - 5 -
- circuit tehnic cu elemente din: baschet - gimnastică - - 6 5 - - - 4 5 - 5 4 5 5 5
- jocuri de mişcare, întreceri 5 5 4 - 5 - 5 6 - 5 - 5 - - - 5
PREGĂTIRE TEHNICĂ
- ÎN ATAC
40% din instruire
- ÎN APĂRARE
- Înv. şi cons. ţinerii şi prinderii mingii 5 5 - - - 5 - - - - - - - - - -
- Înv. şi cons.driblingul de pe loc şi deplasare 5 - 5 - 5 - 5 5 5 5 5 5 2 5 5 5
- Înv. şi cons. paselor de pe loc şi din deplasare - 5 5 5 - - - - - - - - - - - -
- Înv. şi cons. aruncarii la cos din alergare şi dribling - - 5 5 10 10 10 5 10 5 10 10 5 5 10 10
- Înv şi cons. opririi într-un timp şi doi timp 5 - - - - - 5 - - - 2 3 - - -
- Poz. Fundamentală înaltă, medie,joasă, deplasări cu paşi adăugaţi şi joc de br - 5 - - - - - 5 - 5 3 - - - - 5
- Înv. şi cons.arunc. la cos de pe loc şi din săritură stop-șut - 5 5 5 - 5 - - 5 - - 5 5 - 5
- Structuri de procedee tehnice:dribling, pase, aruncare 5 - - 5 5 - - 5 - 5 - 5 5 5 5 -
PREGĂTIRE TACTICĂ
INDIVIDUALĂ 5%
- Demarcaj în semicerc, în L - - - - - - 3 - - - - - - - - -
- Ieşirea la minge cu oprire într-un timp 3 - - - - - - - - - - - - - - -
- Poziţia triplei ameninţări pivotarea ofensivă şi defensivă - - - - - - - 3 - - - - - 3 - -
- Depăşirea - - 3 - - - - - - 3 - - 3 - - -
- Pătrunderea de pe partea mingii prin faţa apărătorului - 3 - - - - - - 3 - - 3 - - - 3
- Marcajul jucătorului cu minge şi a jucătorului fără minge - - - 3 - - - - - - - - - - - -
- Intercepţia, smulgerea, dezbaterea mingii din dribling - - - - 3 - - - - - - - - - 3 2
- Relaţia 1x1 în atac şi apărare - - - - - 3 - - - - 3 - - - - -
PREGĂTIRE TACTICĂ
2-3 jucători 5%
- Dă şi du-te 3 - - 3 3 - 3 3 1 - 3 - 3 3 - -
- Combinaţii de 2 şi 3 juc. – atac, apărare - 3 3 - - 3 - - - 3 - 3 - - 3 -
PREGĂTIRE TACTICĂ
COLECTIVĂ 5%
- Contraatac spontan direct cu dribling sau cu pasă la jucător centru - - - - - - 1 - 3 - 3 3 - - - - - Apărarea pressing, om la om pe tot terenul - - - - - - - - - 3 - - - 3 - 3
PREGĂTIRE PRIN JOC
15%
- Joc 2x2, 3x3, 5x5, Korfball 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 - - Joc de verificare; joc şcoală; joc participare la ONSŞ - - - - - - - - - - - - X X - - X -
PREG. TEORETICĂ ŞI
ORGANIZATORICĂ
Cunoaşterea regulilor de joc: greş. personale (paşi,dublu dribling, fault, 3sec), angajarea
între 2 juc.; autoconducere şi autoorganizare în cadrul lecţiei x x x x x x x x x x x - - x x - - -
DURATA LECŢIEI- MINUTE- 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 160 50
160
Continuare Anexei 6
Proiectarea unităților de învățare baschet
Grupa experimentală
Clasa: a VII-VIII a
Număr de lecţii alocate: 34
Perioada: septembrie 2007 – iunie 2008
Durata lecţiei: 50 minute
Conținuturi cuprinse în instruire:
- procedee tehnice folosite în atac:- Ţinerea şi pasarea mingii - procedee tehnice folosite în apărare: - poziţia fundamentală
- dribling variabil de pe loc şi din deplasare înaltă, medie,joasă, deplasări cu paşi adăug. şi joc de br.
- pasa de pe loc şi din deplasare - pregătire tactică individuală: -demarcaj în semicerc, în L
- aruncarea la coș din alergare şi dribling - ieşirea la minge cu oprire într-un timp
- oprirea într-un timp şi în doi timpi - poziţia triplei ameninţări pivotarea off. şi def.
- pivotarea prin întoarcere și prin pășire (defensivă, ofensivă) - depăşirea
- arunc. la cos de pe loc şi din săritură stop-șut - pătrunderea de pe partea mg. prin faţa
apărătorului
- structuri de procedee tehnice:dribling, pase, aruncare - marcajul juc. cu mg. şi a juc. fără minge
- pătrunderea de pe partea mg. prin faţa
apărătorului
- relaţia 1x1 în atac şi apărare
-pregătire tactică 2-3 jucători-Dă şi du-te
-Combinaţii de 2-3 jucători în atac şi apărare
- pregătire tactică colectivă: - contraatac spontan direct cu dribling sau pasă la juc. centru
- apărare pressing om la om pe tot terenul
- pregătire prin joc: - 2x2, 3x3, 5x5, Korfball; joc de verificare, jocuri în ONSŞ
- pregătire teoretică şi organizatorică: - cunoaşterea regulamentului; autoorganizare, autoconducere
160
161
Nr.
lecţie
Competenţe
specifice
Detalieri
de
conţinut
Exemple de activităţi de învăţare
Dozare
orientati
vă
Resurse
1 2 3 4 5 6
L 1-3
.
1.1
1.2
2.1
3.1
3.2
4.1
Şcoala alergării şi
şcoala mingii
Viteza de reacţie:
Deplasări înai. Înap
(naveta)
Ţinerea şi prinderea
mingii
Poziţia fundamentală
înaltă, medie,joasă,
deplasări cu paşi
adăug. şi joc de br.
Driblingul variabil de
pe loc şi din deplasare
- joc de gleznă, alergare cu g. la piept, cu călcâiele la şez.
- sprint la fluier, oprire şi revenire în alergare cu spatele;
- pas săltat fără şi cu mingea şi ducerea ei sus
- pas sărit fără şi cu ducerea mingii în faţă
- alergare cu pendularea gambei, mingea susţinută la spate
- alergare cu genunchi sus, mingea susţinută înainte
- deplasări repetate cu paşi adăugaţi lateral stânga şi dreapta,
înainte şi înapoi
- deplasări cu sarcini: apărător fără minge cu executarea
deplasării în poz. fundam., iar atacantul execută schimbări de
direcţie
- diferite variante de „Leapşa“
- deplasări în poziţia fundamentală joasă, medie şi înaltă
- alergări urmate de opririi şi controlul poziţiei fundamentale
- sprint la fluier deplasare cu poz. fundamentală la stânga,
dreapta, înai., înap. pe diagonală, pe linia de centru, pe linia de
fund a terenului etc. la indicaţia profesorului
- exersarea globală a unor jocuri pregătitoare, ştafete cu
elemente de baschet „Brăduţul”
- exerciţii de streching
- dribling pe loc cu mâna îndemânatică şi cu cealaltă, în diferite
forme: cu piruetă, cu trecere pe la spate, printre picioare
- mers cu efectuarea driblingului şi manevrarea mingii în
diferite planuri
- alergare şerpuită cu dribling cu mâna îndemânatică
- alergare în “8“ cu dribling cu mâna dreaptă şi mâna stângă
- Micul Maraton cu efectuarea driblingului cu mâna dreaptă şi
mâna stângă
2x15m
2 reprize
1x15m
1x15m
1x20m
3reprize
x 2min
5min
3min
5 min
5 acţiuni
3ex.
5min
lung.de
teren dus
– întors
1 L
1 L
2x1 L
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
161
162
Oprirea într-un timp
Aruncarea la coş din
alergare şi dribling
Ieşirea la minge cu
oprire într-un timp
- alergare cu efectuarea driblingului cu schimbarea direcţiei şi a
ritmului la semnal
- exerciţiul 1, „knock out“ (lupta cocoşilor) - ieşirea la minge cu oprire într-un timp - aruncarea la coş cu o mână de pe loc
- aruncarea la coş din dribling de pe partea dreaptă şi partea
stângă
- jocuri cu efective reduse la un panou, 3x3
- angajarea între doi jucători
- exemplificarea greşelilor personale (paşi, dublu dribling)
1x20m
2min
5min
5min
3min
6min
L 4-5.
1.1
1.2
1.3
2.1
3.1
4.1
4.2
Ştafete şi jocuri
pentru dezvoltarea
îndemânării
Pasa de pe loc şi din
deplasare cu două
mâini de la piept
Aruncarea la coş din
şi alergare şi dribling
Aruncare de pe loc şi
săritură stop-şut
Marcajul jucătorului
cu minge Structuri de procedee
tehnice:dribling, pase,
aruncare
Dă şi du-te
Joc la un panou
- „Mingea frige”
- pe perechi, cu o minge, un jucător încearcă să ia mingea
celuilalt care o protejează prin trecerea ei pe la spate, pe sus etc.
- Culesul şi semănatul mingilor
- exersarea pasei cu 2 mâini de la piept de pe loc şi din
deplasare
-pasa în doi din alergare cu două mâini de la piept şi cu
pământul, cu două mâini de deasupra capului
- pase în trei fără schimb de locuri
- dribling cu efectuarea pasului săltat
- dribling cu efectuarea pasului sărit
- dribling cu alergare cu pendularea gambelor
- dribling cu alergare cu genunchi sus
- aruncare la coş din alergare
- exersarea structurii: dribling alternativ cu mâna dreaptă şi
stânga – oprire într-un timp şi doi timpi urmată de aruncare la
coş (stop-şut)
- marcajul jucătorului cu minge – pe perechi
- concurs pe grupe de 5 jucători de aruncări libere, 10 marcate
- demonstraţii, corectări
- Exerciţiul 2 şi 9 (anexa7)
- Dă şi du-te
-se exec.
până
rămân 2
jucători
5min
5min
5min
3x
10min
3min
1min
5min
3min
6 min
15 mingi
8 jaloane
mici
Fluier
8 cercuri
16
2
163
- joc 3x3 la un panou, cu temă: aruncarea la coş cu o mână,
recuperare
- exemplificarea greşelilor personale trei secunde, fault şi a
situaţiei 1x1.
- Exerciţii de streching
L 6-7 1.1
1.2
1.3
2.1
3.1
4.1
4.2.
Pasa cu două mâini
de la piept
Driblingul Oprirea într-un timp
şi în doi timpi
Cons.aruncarea la
coş din alergare şi
dribling
Cons. arunc. de pe
loc cu oprire stop-şut
Relaţia 1x1
- exersarea pasei în 2-3 jucători vizând corectitudinea, precizia
şi viteza de execuţie
- pasa la perete
-„Pătratul mişcător”
- Criss – cross
- dribling cu protejarea mingii; scoaterea mingii de la adversar
- -exersarea pivotării cu şi fără minge
- complex de procedee tehnice:ieşire la minge-oprire-pivotare-
pasă la şirul din faţă-trecere la coda şirului
- exersarea driblingului cu ocoliri de obstacole şi aruncarea la
coş cu o mână (din apropierea panoului)
- din 4 colţuri: dribling, pasa, schimbare de direcţie, reprimire,
aruncare din deplasare
- exerciţiul 7 şi 8 ( anexa 7)
- corectări, exemplificări
-structuri tehnico-tactice cuprinzând procedeele de bază însuşite
Joc 5x5 fără dribling
5min
2x 30sec
5min
5min
5min
6-8x
5min
10min
3min
6min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
Intreceri
L 8-9
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
4.1
4.2
Cons.driblingul de
pe loc şi deplasare Pivotarea prin
întoarcere și prin
pășire (defensivă,
fensivă)
Deplasări repetate
stg.dr.
Cons. driblingul
Cons. aruncarea la
-poziţia fundamentală cu deplasări şi schimbări de direcţie după
profesor, cu opriri bruşte, alergări, sărituri pe loc, însoţite de
mişcări ale braţelor
- exersarea structurii: dribling cu ocolire de obstacole în
„pătrat” –oprire într-un timp pivotare prin păşire (înainte –
înapoi)
-exerciţiul 10 (anexa7)- demonstraţii repetate- corectări
individualizate
- exersarea deplasărilor cu paşi adăugați în toate direcţiile şi cu
lucrul activ al braţelor
5min
3min
3
5min
5min
5min
3min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
163
164
coş din alergare şi
dribling
Poziţia triplei
ameninţări pivotarea
ofensivă şi defensivă
- aruncarea la coş cu două mâini sau cu o mână, din cele trei
unghiuri de aruncare
- Structură tehnică - exerciţiul 4 (anexa7)
- concurs: aruncarea la coş „cine marchează mai multe coşuri
din 10 încercări” sau ştafeta cu aruncare la coş, fiecare elev
aruncă, de fiecare dată, până ce mingea intră în coş
- Joc 3x3
10min
6min
L10-11
1.1
1.2
1.3
2.1
3.1
4.1
4.2
Cons. driblingul de
pe loc şi deplasare Arunc. la cos din
alergare şi dribling
Depăşirea
Contraatacul
Structură tehnico-
tactică
Joc korfball
- Micul şi Marele Maraton cu şi fără minge
- exerciţiul 2 (anexa 7)
- exersarea aruncării la coş în perechi, crescând viteza de
deplasare şi execuţie în prezenţa unui apărător
- corectări individuale
- concurs de aruncări de pe loc
- Structură:exerciţiul 12 (anexa7)
- joc bilateral la unul sau la două panouri 3x3, 4x4, la un coş
sau 5x5 la două panouri, respectând principalele reguli
- arbitraj efectuat de elevi
-autoorganizare
5min
5min
5min,
3x 2
5min
3 min
3min
5min.
6 min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
L 12
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
4.1
4.2
Cons. aruncării la
coş din alergare şi
dribling
Pătrunderea de pe
partea mingii prin
faţa apărătorului
Combinaţii de 2 şi 3
juc – atac, apărare
Joc bilateral
Aplicarea
prevederilor
regulamentare în
timpul jocului
- exerciţiul 11 şi 13a, 13b (anexa7)
-exersarea pasei în doi din alergare alternată cu 2-3 driblinguri
şi aruncare la coş (crescând viteza de execuție) în relaţie cu
adversar 1x1
-exerciţiul 4 şi 5 (anexa7)
- protecţia mingii
- joc bilateral 4x4, cu tema: marcaj – demarcaj si minimum 3
pase înainte de aruncarea la coş.
- măsuri individuale de autoprotejare și protecţia adversarilor,
cu respectarea regulii de „fault”
- circuit de forţă cu elemente din jocul de baschet: pasa la
perete, driblingul în jurul mâini sprijinite, sărituri la coardă,
urcări şi coborâri la spalier, flotări de pe bnc. gim.
20-
25min
5x pe
stânga
5x pe dr.
10min.
30sec.x.
15sec.
pauză
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
Cons.arunc. la coş - exersarea deprinderilor de pasare cu indici crescuţi de 3 min 14-16 mingi
164
165
L13-16
1.2
1.3
2.1
2.2
4.1
4.2
de pe loc, dribling şi
din săritură stop-șut
Depăşirea
Poziţia triplei
ameninţări pivotarea
ofensivă şi defensivă
Dă şi du-te
Structuri de procedee
tehnice:dribling, pase,
aruncare
Joc temă
rapiditate executate cu 2 mingi la perete
- driblingul cu cele 3 poziţii înaltă, medie, joasă, lucru în
oglindă după un jucător
- dribling executat cu două mingi
-pase executate în ”pătratul mişcător”
- joc pregătitor „cine ţine mai mult mingea”
- pivotarea ofensivă/ defensivă
- depăşirea
- aruncarea la coş cu o mână de pe loc
-aruncare la coş din alergare oprire stop-şut
- Dă şi du-te
- recuperarea la propria aruncare şi la aruncarea coechipierului
- ştafetă cu dribling şi aruncare la coş „cine marchează mai
multe coşuri în 3 minute”
- exerciţiul 6 (anexa7)
Joc în cascadă (1x1, 1x2, 2x2, 2x3 ş.a.m.d. )
4x4
10 min
3 min
3serii x3
3min
3min
10min
3min
6min
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
L17-18
1.1
1.2
1.3
2.1
3.1
3.2
4.1
4.2
Cons. aruncării la
coş din alergare şi
dribling Structuri de procedee
tehnice:dribling, pase,
aruncare
Intercepţia,
smulgerea, scoaterea
mingii din dribling
Contraatacul cu pasă
la centru
Joc ONSŞ- et.
municipală
- exerciţiul 15, 16 (anexa7)
-exersarea fragmentată a aruncării la coş din dribling:
desprinderi repetate pe piciorul stâng cu aruncare la coş
-păşire prin 2 cercuri, pe banca de gim. sau pe capacul lăzii-
aceent pe desprindere şi plutire spre coş
- demonstraţii
- exersarea scoaterea mingii în perechi (schimbări de direcţie cu
ritm de deplasare diferit)
- Exerciţiul 19.
-exerciţiul 21 şi 22 (anexa 7)
- joc 5x5 cu mingea de rugby
- arbitraj asigurat de elevi
3-5 x pe
o parte
3-5 x pe
parte
opusă
5min
3min
3 min
6min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
Cercuri
Bancă de
gim
Capac ladă
.
L19-20
1.3
2.1
3.1
Pasa Structuri de procedee
tehnice:dribling, pase,
-exerciţiul 14 şi 15 (anexa 7)
- exersarea aruncării la coş din dribling (pe 2 grupa valorice)
- contraatacul cu pasă pe lateral exerciţiul 20 (anexa 7)
10min
8-10x
165
166
3.2
4.1
4.2
aruncare
Contraatacul
Apărarea presing
„om la om”
Întreceri
- corectări individualizate
- concurs cu aruncare la coş din dribling
- apărarea „om la om” pe tot terenul
- blocajul jucătorului cu mingea
- ieşirea din blocaj
-scoaterea mingii din dribling
-joc korfball
5-6x
4-5 x
15 min
4-5 min
15 min
L21-24
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
4.2
Pătrunderea de pe
partea mg. prin faţa
apărătorului
Demarcajul
Contraatacul
Întreceri
- exersarea aruncării la coş din dribling precedat de piruetă şi
schimbare de direcţie
- demonstraţii
- exersarea marcajului normal şi a demarcajului cu aruncare la
coş 3 contra 2 apărători semiactivi (se realizează sub formă de
întrecere)
-exersarea acţiunilor tactice în atac: contraatac - exerciţiul 24
(anexa 7)
Joc 5x5 la două panouri
20-25
min
4x
15 min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
25-26
1.3
2.2
3.1
Pătrunderea de pe
partea mg. prin faţa
apărătorului
Structuri cuprinzând
3-4 procedee
tehnico-tactice
„Dă şi du-te”
Joc bilateral
- pase în trei fără schimb de locuri
-exersarea structurii: pasa – deplasare – reprimire – oprire –
aruncare la coş din dribling – recuperare – continuarea acţiunii
pe partea opusă
- exerciţiul 17 (anexa 7)
- dribling cu aruncare la fiecare panou cu bătaie pe trambulină
şi cu păşire pe capacul lăzii
- joc2x2 la un cos, cu tema (marcaj – demarcaj)
- respectarea regulilor de paşi şi fault
5min
10 min
6-7 min
10 min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
2 trambuline
1 capac ladă
27-29
1.3
2.1
2.2
3.1
4.1
Structuri tehnico-
tactice cu elementele
tehnice însuşite în
diferite succesiuni
Contraatacul cu pasa
la centru
Joc bilateral
- exersarea structurilor: prindere – aruncare la coş din dribling;
dribling – oprire – pivotare – aruncare la coş
- exerciţiul 18 şi 19 (anexa 7)
- joc bilateral 3x3 la un coş, cu tema: pivotarea şi transmiterea
oportună a pasei; apărare promptă, evitând contactul cu
adversarul
- arbitraj realizat de elevi
20-
25min
14-16 mingi
6 panouri
8jaloane
mari
8 mici
Fluier
166
167
30-31
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
4.1
Relaţia 1x1 în atac şi
apărare
Structuri cuprinzând
dribling-oprirea într-
un timp- pivotarea-
fentă de aruncare
- exersarea demarcajului prin schimbare de direcţie şi a
pătrunderii, în relaţie de 2x2
- exersarea structurii: dribling – oprire – pivotare – pasa –
demarcaj – reprimire a mingii şi aruncare la coş pe doi paşi
- apărarea „om la om” pe ½ terenului
- exerciţiul 19 şi 21 (anexa 7)
- corectări
- joc bilateral 3x3, 4x4 la un panou cu de autoarbitraj şi
autoorganizare, timpul de odihnă
20-
25min
10min
Mingi
Jaloane
2 trambuline
1 capac ladă
32-33
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
4.1
Dribling variabil
Pătrunderea
Aruncarea la coş din
dribling
Întreceri
- exersarea driblingului cu intensităţi variabile
- pasa în doi din deplasare in prezenta unui adversar
- pătrundere şi aruncare la coş din dribling
- corectări diferenţiate pentru atacanţi şi apărători
-exerciţiul 22 şi 23 (anexa7)
- joc bilateral 5x5 la două panouri,temă: pătrundere şi aruncare
la coş cu mâna stângă
- arbitraj realizat de profesor
20-
25min
-mingii
Jaloane
Fluier
Tricouri
diferite
culori
34-40
3.2
4.1
4,2
Joc bilateral
Jocuri amicale
Participări la
competiţii
- exersarea pe grupe valorice a variantelor de contraatac
- joc bilateral 5x5, cu respectarea regulamentului de joc
- concluzii asupra valorii rezultatelor înregistrate
- meci de verificare cu MCM- Baschet club.
Participare
la ONSŞ.
Judeţ şi la
Korfball-
FEST- ed. II
167
168
Anexa 7
Exerciții folosite în programa experimentală
Fig.1
Exercițiul „lupta cocoşilor" dribling cu protecţie
Materiale: 12 mingii, 12 jucători
Descriere: Toţi jucătorii au câte o minge. In timp
ce driblează mingea pe 1/2 de teren de baschet,
jucătorii încearcă să scoată mingea unul altuia
afară din suprafaţa de joc anunţată. Odată ce un
jucător scapă mingea afară din teren, el este
eliminat din joc şi trebuie să părăsească terenul.
Dacă numărul de jucători va scădea, se va micşora
şi suprafaţa de joc. In prima fază se utilizează 1/2
de teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeței de trei puncte şi în final doar interiorul
„căciulii”.
Durata: 5 minute sau până rămâne un singur jucător. Acesta este declarat şi câştigătorul
concursului.
Fig.2
Exerciţiu cu pase din deplasare pe tot terenul și aruncare la coş din alergare
Materiale: 6 mingii, 12 jucători, 6-8 jaloane
Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în 2 grupe de câte 6
jucători, 6 pasatori vor sta în punct fix, iar 6 jucători vor pasa
din deplasare şi vor arunca la coş din alergare, ca în Fig.2. 4
jucători pasatori vor sta în prelungirea liniei de fault pe părţile
laterale ale terenului, iar 2 șuc. pasatori vor sta în cercul de la
mijlocul terenului.
Variante: Aceeași aține dar cu diferite feluri de pase sau
procedeu de aruncare.
Durata: De 3 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 3 aruncări pe
partea dreapta, 3 aruncări pe partea stângă (10 minute).
Fig.3
Exercițiu pentru exersarea driblingului „Marele Maraton”
Materiale:: 4-6 mingi, 12 jaloane, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 grupe şi vor fi aşezaţi
de o parte şi de alta a panoului în spatele liniei de fund a
terenului. La semnalul sonor câte un jucător din fiecare grup va
pleca în dribling către panoul opus, schimbând direcţia de
alergare la linia de fault, la linia de centru a terenului, la linia de
fault din terenul opus şi se vor opri la linia opusă de fund a
terenului. După fiecare schimbare de direcţie jucătorul se va
întoarce la linia de start ca în Fig. 3. Aceeaşi acţiune, dar se
169
schimbă linia de start.
Variante: Aceeaşi acţiune, dar cu diferite procedee de dribling la schimbarea direcţiei în dreptul
jaloanelor: cu trecerea mingii prin faţă, Cross over, printre picioare, pe la spate sau cu piruetă.
Durata: de 3 ori fiecare jucător, pe fiecare parte. 10 minute.
Fig. 4
Exerciţiu de pase pe 1/2 de teren şi aruncare la coş din alergare
Materiale: 2 mingi, 4 jaloane, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în 3 grupuri de minim 2 jucători, câte 2 la colţul din stânga jos
al terenului şi câte 2 la colţurile de la ½ terenului ca în
Fig. 4. Grupul jucătorilor de la colţul din stânga jos J1
şi J2 au mingea. Jucătorul 1 începe primul acţiunea şi
va pasa mingea către jucătorul 3 de la ½ terenului
după care se deplasează către colţul suprafeţei de 3
sec. unde reprimeşte mingea de la J3 pe care o va pasa
la jucătorul 5, care se va deplasa către poziţia 45° în
stânga. După pasă J1 va alerga către grupa de la ½
terenului. J5 va pasa mingea la J3 care se deplasează
către coş. Primeşte mingea de la J5 şi aruncă la coş din
alergare. J5 recuperează mingea şi se deplasează la
coada şirului de la coltul de jos al terenului. J3 va alerga la coada şirului de la ½ terenului din
partea dreapta.
Variante: Aceeaşi acţiune dar se va schimba partea terenului grupului de jos şi implicit
aruncarea la coş de pe partea stângă a terenului. Se poate arunca la coş şi din săritură cu oprire
într-un timp.
Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă,
10 minute.
Fig.5
Exerciţiu pentru exersarea aruncării din alergare
Materiale: 2 minge, 6 jucători
Descriere: două şiruri de jucători aşezaţi aproape de
panou (2m) ca în Fig. 5: unul de 3 jucători în dreapta
panoului, cu 2 mingii şi un şir de 3 jucători în stânga
panoului fără mingii. Jucătorul din şirul din dreapta
pasează la profesor pătrunde, reprimeşte şi aruncă fără
dribling. Jucătorii fără minge din şirul din stânga vor
recupera mingiile după aruncare şi se vor deplasa la
coada şirului opus. Fiecare jucător trebuie să stea
suficient de aproape de coş pentru a face numai un pas
şi apoi să poată arunca cu o mână de deasupra capului. Cel care recuperează mingea trebuie să o
paseze la cel care nu are minge din şirul din dreapta.
Variante: Aceeaşi acţiune dar se va schimba partea terenului pentru şirul cu mingii.
Durata: Exerciţiul continuă în acest mod până ce fiecare jucător va arunca câte 10 aruncări pe
un pas, apoi după pauza de 1 min. se va trece la aruncare cu 2 pași (drept-stâng).
170
Fig. 6
Exercițiu pentru exersarea acțiunii dribling/aruncare la cos din dribling/alergare
Materiale: 6-12 mingi, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în doua grupe la
linia de jumătate a terenului. Jucătorii din partea
dreaptă cu mingii. Jucătorul 1 execută dribling si
aruncă la coş din dribling, iar jucătorul 2 de la grupul
din stânga a terenului, aleargă către panou,
recuperează mingea şi o pasează către următorul
jucător fără minge de la grupul din partea dreapta a
terenului. După aruncare J1 aleargă către coada
şirului din partea stânga a terenului. ș.a.m.d.
Variante: Aceeaşi acţiune, dar fără a folosii driblingul. După recuperare jucătorul pasator
pasează mingea aruncătorului în apropierea panoului acesta aruncând la coş fără a folosii
driblingul.
Durata: 3-5 aruncări fiecare jucător după care se schimbă partea jucătorilor aruncători.
Fig. 7.
Exercițiu pentru exersarea acțiuni dribling/oprire într-un timp aruncare.
Materiale: 6-8 mingi, 6 jaloane
Descriere: Jucătorii amplasați la jumătatea terenului pe trei
grupe, execută acţiunea: dribling, oprire într-un timp,
aruncare din săritură, recuperare, pasă la următorul jucător,
deplasare la coada șirului fig. 7. Se efectuează 3 serii x 2
min.
Variante: Aceeași acţiune, dar precedată de autopasă, oprire
într-un timp, fentă de depășire, depășire, aruncare la coş din
dribling sau stop/șut
Durata: 5-10 minute
Fig.8.
Exercițiu pentru exersarea driblingului
Materiale:: 6 - 8 mingi, 12 jaloane
Descriere: Jucătorii vor fi aşezaţi pe colţurile din dreapta ale
terenului cu mingii. Se deplasează în uşoară alergare cu
dribling către panoul opus printre jaloane ca în Fig. 8.
Aceeaşi acţiune, dar se va schimba colţul terenului .
Variante: Aceeaşi acţiune cu diferite variante de dribling la
schimbarea direcţiei în dreptul jaloanelor: cu trecerea mingii
prin faţă, cross over, printre picioare, pe la spate sau cu
piruetă.
Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe
partea dreaptă, 5 pe partea stângă 10 minute.
171
Fig. 9
Exercițiu pentru exersarea acțiuni slalom cu dribling printre jaloane/dribling zig-zag si
aruncare la cos din dribling
Materiale: 6 mingi, 14 jaloane, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii cu minge, vor fi aşezaţi pe colţurile din
dreapta terenului. Efectuează dribling către panourile opuse
printre jaloane urmat de aruncare la coş din alergare. După
aruncare fiecare jucător îşi va recupera mingea şi se va
deplasa la colţul terenului pentru a pleca într-o nouă cursă
spre panoul opus ca în Fig. 9. Pe o jumătate de teren se va
executa dribling zig-zag, iar pe cealaltă jumătate slalom
printre jaloane.
Aceeaşi acţiune cu schimbarea colţului terenului şi
aruncarea se va face pe partea stângă.
Variante: Aceeaşi acţiune cu diferite variante de dribling la
schimbarea direcţiei în dreptul jaloanelor: cu trecerea mingii
prin faţă cross over, printre picioare, pe la spate sau cu
piruetă.
Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni
pe partea dreaptă, 5 pe partea ștangă. 10 minute.
Fig.10
Exercițiu pentru exersarea acțiuni dribling/oprire într-un timp aruncare
Materiale: 12 mingi, 12 jaloane, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii cu minge, sunt împărțiți în 2 grupe cu
fața la fiecare panou la 1/2 terenului așezați ca în Fig. 10.
Jucătorul 1 începe primul acțiunea cu efectuarea pasei la
profesor deplasare spre jalon, schimbare de direcţie la
celălalt jalon, primeşte pasă cu oprire într-un singur timp,
dribling către coş, oprire într-un timp, aruncare.
Recuperează mingea apoi se deplasează în dribling printre
jaloane la şirul de la panoul opus. Același lucru pe partea
cealaltă.
Variante: când primește mingea, jucătorul trebuie să
execute o fentă de aruncare, fentă de depășire pe tușă și
apoi să pătrundă pe centru, aruncă la coș din dribling, își
recuperează propria minge și pleacă în dribling să arunce la
celălalt panou unde va arunca mingea oferită.
Aceeași acțiune, dar cu depășire pe tușă și aruncare la coș
din săritură, stop-șut.
Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acțiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă 5
minute.
172
Fig.11
Exercițiu pentru exersarea paselor de pe loc peste 1 jucător
Materiale: 1 minge, 7 jaloane, grupe 7 jucători
Descriere: Jucătorii sunt amplasaţi în zona centrului terenului
fiecare în spatele unui jalon ca în Fig.11. Distanţa între jaloane
este de aproximativ 3m, iar mingea se afla la jucătorul 1 care o
va pasa în diagonală la jucătorul 4, acesta o pasează mai
departe la J5. Mingea pasată de J5 la J6, acesta o pasează mai
departe la J7. ș.a.m.d.
Variante: Aceeaşi acţiune dar se vor folosi alte pase cum ar fi
pasa cu podeaua, cu doua mâini de deasupra capului, etc. sau se
vor schimba locurile după pas, fiecare jucător alergând la
jalonul unde a pasat mingea.
Durata: 3-5 acţiuni complete de pasare a mingii pe la fiecare
jucător
Fig.12
Exercițiu pentru exersarea aruncării libere.
Materiale: 2- 4 mingi, grupe de 4-6 jucători la un panou
Descriere: Jucătorii amplasați la linia de aruncări libere pe un
şir. Fiecare jucător execută câte o aruncare liberă după care
vor recupera mingea aruncată de jucătorul următor.
Recuperatorul de sub panou va pasa mingea următorului
jucător aruncător fără minge şi se va deplasa la coada șirului
ca în fig. 12. Se efectuează 10 aruncări de către fiecare
jucător.
Variante: Jucătorii care ratează vor primii pedepse ca:
sărituri, flotări, genuflexiuni, căţărări pe spalier etc.
Durata: 5 minute
Fig.13a Fig. 13b
Exercițiu de pase pe 1/2 de teren şi aruncare la coş din dribling oferită
Materiale: 1-2 mingi, 3-6 jaloane
Descriere: Exerciţiul începe cu minim 5 jucători aşezaţi ca în Fig. 13a. Jucătorul 1 începe
exerciţiul cu o pasă la jucătorul 5 care stă la colţul terenului şi aleargă către colţul suprafeţei de 3
sec. Reprimeşte mingea de la J5 şi o pasează la J4. Continuă alergarea către centru şi reprimeşte
173
mingea de la J4 pe care o pasează apoi la J3..După pasă, J1 aleargă către coş, ocoleşte jalonul de
la colţul suprafeţei de 3 sec. iar J3 o pasează înapoi către J1 care va pătrunde spre coş pentru a
arunca din dribling sau alergare. Recuperează mingea şi va pleca în sens opus ca în descrierea
anterioară, dar primul pas va fi către jucătorul 2.s.a.m.d. ca în Fig. 13b
Variante: Aceeaşi acţiune, dar cu diferite variante de pase cu podeaua sau de deasupra capului,
şi cu procedee diferite de aruncări la coş.
Durata: De 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă
5 minute.
Fig.14
Exercițiu pentru exersarea paselor din deplasare
Materiale: 3- 4 mingi, 2 jaloane
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 2 jucători,
fiecare grupă cu o minge, aşezaţi în spatele liniei de aruncări
libere. Fiecare grupă va alerga spre linia de la jumătatea
terenului jucătorii pasând mingea de la unul la celalalt până vor
ajunge în dreptul jaloanelor ca în Fig.14. După ce vor ocoli
jaloanele fiecare jucător se va întoarce la coada şirului de unde
au plecat, cel cu minge cu dribling, iar cel fără minge în
alergare cu spatele. ș.a.m.d.
Variante: Aceeaşi acţiune folosind alte tipuri de pase cum ar
fi pasa cu podeaua, cu două mâini de deasupra capului, etc..
Durata: 3-5 repetări fiecare grupa de jucători, după care se vor
schimba locurile între jucători.
Fig.15
Exercițiu pentru exersarea paselor din deplasare pase in trei cu schimb de locuri
Materiale: 3 - 4 mingi, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători,
fiecare grupă cu câte o minge, așezați în spatele liniei de fund
a terenului. Fiecare grupă va alerga spre celălalt panou pasând
mingea de la unul către celălalt ca în Fig. 15. Jucătorul 1 care
se afla cu mingea la şirul de sub panou, o va pasa către
culoarul lateral la jucătorul 2 şi va alerga prin spatele lui pe
culoarul unde a pasat mingea. Jucătorul 2 va pasa mingea pe
culoarul lateral opus către J3 după care va alerga prin spatele
lui pe culoarul unde a pasat mingea. Jucătorul 3 va pasa
mingea către J1 şi va alerga pe culoarul unde a pasat mingea
ș.a.m.d. până vor ajunge în apropierea panoului unde vor
arunca la coş din alergare.
Variante: Aceeaşi acţiune cu folosirea pasei cu podeaua, cu
doua mâini de deasupra capului, etc., sau se vor face un număr
prestabilit de pase, 3-4-5 pase.
Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători
174
Fig. 16
Exercițiu pentru exersarea acțiunii dribling/oprire într-un timp , pasă
Materiale: 8 jaloane, 1-2 mingi, 12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în patru grupe pe colțurile
ternului /jumătatea de teren. Jucătorul 1 execută dribling până
la jalonul așezat la marginea zonei de 3 sec., pasează
jucătorului 9 (spre stânga), jucătorul 9 primeşte mingea şi
execută dribling până la jalonul din faţa grupului sau face
oprire într-un timp după care transmite mingea jucătorului din
dreapta ș.a.m.d. După transmiterea pasei jucătorul aleargă la
coada şirului unde a pasat.
Variante: Aceeaşi acţiune cu pasă direct din dribling sau
diferite variante de pase: cu podeaua, cu o mână .
Durata: 5 minute.
Fig.17
Exerciţiu pentru exersarea acţiunii tactice DĂ ȘI DU-TE
Materiale: 2 mingii, 8 jaloane, 8-12 jucători,
Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în patru grupe de câte 2-3
jucători, câte un grup în fiecare colţ al terenului. Jucătorii din
grupele din partea dreaptă a terenului au câte o minge şi vor pleca
în dribling „zig-zag” către coşul din partea opusă a terenului
ocolind jaloanele întâlnite în faţa lor. Când ajung în faţa ultimului
jalon fac oprire într-un timp, pasează mingea către primul jucător
din grupa jucătorilor de pe colţul din stânga al terenului care iese
spre minge. Cel care a pasat pătrunde către panou, primește
mingea şi aruncă la coş din alergare. După pasa jucătorul 2 sau J3
aleargă, recuperează mingea şi schimbă grupa, deplasându-se la
şirul din colţul opus al terenului. Jucătorii care au aruncat trec la
grupa jucătorilor pasatori.
Variante: Aceeaşi acțiune cu diferite variante de dribling la schimbarea direcţiei în dreptul
jaloanelor: trecerea mingii prin faţă cross over, printre picioare, pe la spate sau cu piruetă.
Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă,
10 minute
Fig.18
Exerciţiu pentru exersarea relaţiei de contraatac 3-2
Materiale: 1 minge, jaloane, 12 jucători
Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în două echipe în Fig.18., se ţine
scorul pentru întrecere. 3 jucători vor porni de sub un panou. 2
apărători vor sta sub cele două panouri, restul jucătorilor vor sta în
afara terenului la 1/2 lui în ambele părţi. Cât pot de repede cei 3
jucători din atac trec de linia de la jumătatea terenului, iar în acel
moment unul din jucătorii care se afla la 1/2 terenului în afara lui va
sprinta către cercul de la 1/2 terenului. El trebuie să atingă linia
cercului şi apoi ajută cei 2 jucători din echipă să se apărare. Echipa din
175
atac va arunca la coş şi va încerca să recupereze ofensiv. După ce marchează, pierd mingea sau
dacă se recuperează defensiv; cei 3 apărători devin în atac către celălalt panou. 2 jucători din atac
vor rămâne să se apere la viitoarea acţiune, iar al treilea se va deplasa la jumătatea terenului.
După ce noii atacanţi vor trece de linia de la 1/2 terenului, un jucător din cealaltă echipă din afara
terenului va sprinta şi va ajuta apărarea ș.a.m.d. Jucătorii trebuie să încerce să marcheze repede
cât sunt în avantaj 3-2. Vor încerca să marcheze de sub panou sau din apropierea panoului.
Durata: se va juca pe scor până la 7-9-11 puncte sau pe anumită perioada de timp 10-15min.
Fig.19
Exerciţiu pentru exersarea contraatacului, pas margine / pas centru
Materiale: 2 mingii, 10-12 jucători,
Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 echipe de câte 5 şi vor
exersa lansarea contraatacului cu pasă pe margine /pas centru ,
5 contra zero, ca în Fig.19. Jucătorul 5 repune mingea în joc
din spatele liniei de fund sau după o recuperare din panou şi o
pasează pe culoarul lateral la fundaș J1. Jucătorul fundaș 2 de
pe partea opusă aleargă către centrul terenului şi va primi
mingea de la J1 după care driblează mingea pe culoarul central
către panoul advers. J3 şi J4 aleargă pe culoarele laterale şi se
poziţionează în prelungirea liniei de fault în spatele liniei de 3
puncte. Când J2 se apropie în dribling de linia de fault J4 şi J3
aleargă către coş. Avem mai multe situaţii în care J2 finaliza
acţiunea: aruncă la coş sau pasează la J3 sau J4 care vor arunca
la coş.
Variante: Aceeaşi acţiune cu variante diferite de pase sau de
aruncare. Se poate juca aceeaşi acţiune contra a 2-3 apărători.
Durata: 15 minute sau un număr stabilit de repetări.
Fig. 20
Exercițiu pentru exersarea contraatacului pe culoar lateral cu pase
Materiale: 2 mingii, 10-12 jucători
Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 echipe de câte 5 şi vor
exersa lansarea contraatacului cu pase pe culoarul lateral, 5
contra 0, ca in Fig.20. Jucătorul 5 repune mingea în joc din
spatele liniei de fund sau după o recuperare din panou şi o
pasează pe culoarul lateral la fundaș J1. Jucătorul fundaș J2 de
pe partea opusă aleargă către linia de centru a terenului pe
culoarul lateral pe partea mingii şi va primi mingea de la J1
după care o pasează mai departe pe culoarul lateral către
panoul advers jucătorului 3. Jucătorul 3 şi 4 sunt poziţionaţi pe
culoarele laterale în prelungirea liniei de fault în spatele liniei
de 3 puncte. După ce J3 primește mingea de la J2 o repusează
pe culoarul central lui J1 care aleargă către coş. Se pot crea mai
multe situaţii în care J1 poate arunca la coş sau pasa la J3 sau
J4 care vor arunca la coş.
Variante: Aceeaşi acţiune cu variante de pase sau de aruncare. Se poate juca aceeaşi acţiune
contra a 2-3 apărători.
Durata: 15 minute sau un număr stabilit de repetări.
176
Fig. 21
Exerciţiu pentru exersarea situaţiei de contraatac 3 contra 2 apărători aşezaţi la
1/2terenului
Materiale: 1 minge, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători,
fiecare grup cu câte o minge, amplasaţi în spatele liniei de
fund a terenului. Fiecare grupă va alerga spre celălalt panou
pasând mingea de la unul la altul. Când vor ajunge în terenul
de atac vor trebui să acţioneze contra a 2 jucători apărători
care vor fi aşezaţi în apropierea liniei de centru ca în Fig. 21
Jucătorul 1 care se află cu mingea la şirul de sub panou, va
pasa către culoarul lateral la J2 şi va alerga în faţă păstrând
culoarul din centru. J2 va repasa mingea pe culoarul central la
J1 şi continuă alergarea către panoul opus păstrând culoarul
lateral. J1 va pasa mingea către J3, iar în funcţie de situaţia
întâlnită în teren vor trebui să acţioneze şi să se apropie de coş
fără a folosi driblingul finalizând acţiunea cu aruncare la coş
din alergare. Cei doi apărători vor încerca să intercepteze
mingea, iar dacă nu vor reuşi se vor întoarce la panoul opus
împreună cu jucătorii din echipa din atac. Pentru a repeta
aceasta acţiune ceilalți doi pasatori vor deveni următorii apărători, ş.a.m.d.
Variante: Aceeaşi acţiune folosind pasa cu podeaua, cu doua mâini de deasupra capului, etc.,
sau cu precizarea unui număr prestabilit de pase, 3-4-5 pase.
Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători
Fig.22
Exerciţiu pentru exersarea situaţiei de contraatac 3 contra 2 apărători aflaţi la linia de
aruncări libere a terenului.
Materiale: 1 minge, 6-12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători ,
fiecare grupă cu o minge, amplasaţi în spatele liniei de fund a
terenului. Fiecare grupă va alerga către celălalt panou pasând
mingea de la unul la celalalt. Când vor ajunge în terenul de
atac vor trebui să acţioneze contra a 2 jucători apărători aflaţi
în apropierea liniei de aruncări libere a terenului ca în Fig. 22.
Jucătorul 1 care se afla cu mingea la şirul de sub panou, va
pasa către culoarul lateral la J2 şi va alerga în faţă păstrând
culoarul din centru. J2 va repasa mingea pe culoarul central la
J1 după care continuă alergarea spre panoul opus păstrând
culoarul lateral. J1 va pasa mingea către J3, iar în funcţie de
situaţia întâlnită în teren vor trebui să acţioneze şi să se
apropie de coş fără a folosi driblingul finalizând acţiunea cu
aruncare la coş din alergare. Cei doi apărători vor încerca să
intercepteze mingea, iar dacă nu vor reuşi se vor întoarce la panoul opus împreuna cu jucătorii
din echipa din atac care au aruncat la coş pentru a se relua acţiunea. Ceilalţi doi pasatori vor
deveni următorii apărători, ş.a.m.d.
Variante: Aceeaş acţiune folosind pasa cu podeaua, cu două mâini de deasupra capului, etc., sau
cu stabilirea unui număr de pase, 3-4-5 pase.
Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători
177
Fig. 23
Exerciţiu pentru exersarea sistemului de contraatac cu pas şi dribling pe culoarul lateral.
Materiale: 1-3 mingi, 12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 4 jucători,
fiecare grupă cu câte o minge, amplasaţi în spatele liniei de fund a
terenului. Fiecare grupă va alerga către celălalt panou pasând
mingea de la unul la celalalt, Fig.23. Jucătorul 4 care recuperează
mingea din panou după o autopasă, pasează către culoarul lateral la
J1 după care va alerga în faţă păstrând culoarul din centru. Jucătorul
1dribleazăa mingea păstrând culoarul lateral şi va pasa la J2 care a
alergat în atac spre panoul opus păstrând culoarul lateral al mingii.
Jucătorul 1 va pasa mingea către J2, iar în funcţie de situaţia
întâlnită în teren acesta va trebui să acţioneze folosind driblingul
sau pasa apropiindu-se de coş, pasează mingea sub panou la J3 care
aruncă la coş.
Variante: Aceeaşi acţiune dar se schimbă culoarul lateral, apoi
adăugăm 2-3 apărători pasivi şi agresivi.
Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători
Fig. 24
Exerciţiu pentru exersarea sistemului de apărare în zonă 1-2-1-1.
Materiale: 1 minge, 12 jucători
Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în 2 echipe de câte 5 jucători ,
fiecare fi amplasaţi în teren ca în Fig. 24. Jucătorul apărător 1 va fi
amplasat la nivelul liniei de aruncări libere pe culoarul central.
Jucătorii apărători 2 şi 3 vor fi amplasaţi pe culoarele laterale în
apropierea liniei de centru în terenul de atac. Jucătorul apărător 4
va fi aşezat pe culoarul central în terenul de apărare în apropierea
liniei de centru. Apărătorul 5 va fi amplasat pe culoarul central în
apropierea liniei de aruncări libere în terenul de apărare.
Cei 5 apărători vor încerca să intercepteze mingea atacanţilor
obligându-i pe aceştia să dribleze mingea pe culoarele laterale
unde vor încerca să facă capcane în apropierea colţurilor de la
centrul terenului, Fig.24.
După fiecare acţiune de atac se vor schimba rolurile.
Variante: Aceeaşi acţiune cu trecerea mingii în atac numai cu pase. Se poate ţine scorul între
cele 2 echipe.
Durata: 3-5 repetări fiecare echipa sau 15 min.
178
Anexa 8
PROIECTE DIDACTICE PENTRU ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE BASCHET
Extracurricular: Baschet
Grupa: începători Profesor: Marinescu Susana
Data: 15.aprilie 2008
Loc de desfăşurare: Sala de Sport
Efectiv: 16 elevi
Temele lecţiei: T 1. Dezv. calităţii motrice îndemânare în regim de viteză - prin mijloace specifice jocului de baschet
T 2. Cons. structurii tehnice : dribling – oprire- pasă cu 2 mâini
T 3. Cons. structurii tehnice: aruncare la coş din dribling
T 4. Joc temă
Competente specifice: 1.2 Susţinerea eficientă a efortului specific solicitărilor în antrenament şi întreceri
1.3 Utilizarea adecvată în întreceri a procedeelor tehnice însuşite.
Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
1.Obiective motrice : O1.să realizeze control asupra mingii în orice situaţie
O2. să execute în viteză conducerea şi pasarea mingii.
O3.să execute acțiuni tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul
2.Obiective cognitive:O4 să-şi exerseze memoria motrica şi atenţia distributivă
O5 să sesizeze greșelile pe parcursul exersării şi să aplice măsuri de corectare ;
3.Obiective afective: O6 să se integreze în acțiunile tactice colective
O7să manifeste respect faţă de adversar şi partenerii de antrenament
Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea
Materiale şi mijloace: teren cu 6 panouri de baschet, 16 mingi baschet – mărimea 5, fluier, cronometru, 12 jaloane , 4 cercuri de gimnastică
Mijloace (exerciţii) : algoritm de exerciţii
178
179
Nr.
crt.
Verigile
lecţiei
Ob.opera
ţionale Conţinuturi/activităţi de învăţare Dozare
Strategia didactică
Metode/Indicaţii
metodice/Formaţii Observaţii
1
2
3.
Organizarea
şi
captarea
atenţiei
3min
Pregătirea
organismu
lui
pentru efort
5min
Influențarea
selectivă a
org. pt.efort
7min
O4
O5
-verificarea materialelor. sportive;
- adunarea, alinierea şi salutul;
-verificarea prezenţei, starea de sănatate şi
echipamentul;
-anunţul temelor şi obiectivele operaţionale
- Şcoala alergării:
-alergare uşoară şerpuită;
-alergare cu genunchii sus;
-alergare cu pendularea gambelor înapoi;
-alergare cu paşi încrucişaţi;
-alergare cu paşi adăugaţi în poziţia fundamentală
-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza
maximă pe distanţe de 25-30 m;
-Şcoala săriturii:-pasul saltat;-pasul sărit.
-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la
comanda profesorului;
-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în
oglindă;
-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta
-deplasare cu 2 paşi adăugaţi stânga., 2 paşi dreapta
-deplasare, oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare
-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară
executate pe loc
-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap,
umeri, braţe, trunchi, picioare (jucătorii se aşează în
cerc la 1/2 terenului de baschet, cu un lider în
interiorul cercului care va conduce exerciţiile de
gimnastică şi de stretching
3min.
2T
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
10x
10x
10x
-în formație pe un rând
-pe linia de fund a terenului de
baschet
Fig.1
Evaluare
Predictivă
179
180
4.
5.
Încălzire
specială cu
mingea
10min.
Dirijarea
învăţării
20min.
T1. Dezv.
O1
O2
O3
O5
O6
O3
O6
O7
-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă
-spate, lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale
picioarelor din stând sprijinit, din lateral stânga-
dreapta, balansări faţă-spate din stând sprijinit.
Jocuri distractive şi de atenţie:
1.Bucheţele. Din alergare ușoară cu schimbări de
direcţie, la semnal sonor, jucătorii trebuie să se
grupeze câte trei. Cel care rămâne fără pereche va
face 5 sărituri.
2.Vânătorul a-leapșa 2 variante:
Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren
de baschet fără mingii; antrenorul strigă numele unui
jucător şi el va devenii "vânătorul"; sarcina lui este să
atingă un alt jucător; odată atins, acest jucător va
devenii vânător şi va continua să urmărească ceilalţi
jucători.(fig.2)
3."Knock out"- exerciţiul pentru dribling cu protecţie
: toţi jucătorii au câte o minge, în timp ce driblează
mingea pe 1/2 de teren de baschet, jucătorii încearcă
să scoată mingea unul altuia afară din suprafaţa de
joc anunţată ; când un jucător scapă mingea el este
eliminat din joc şi trebuie să părăsească terenul; dacă
numărul de jucători va scădea, se va micşora şi
suprafaţa de joc, în prima faza se utilizează 1/2 de
teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeţei de
trei puncte şi în final doar interiorul căciulii.(fig.3)
A. Ştafete sub formă de întrecere
Jucătorii împărţiţi în 4 grupe de câte 4 la linia de
fund a terenului de baschet.;
a - conducerea mingii cu o mână, schimbarea ei cu
altă minge aşezată într-un cerc de gimnastică
10x
10x
fiecare
picior
3x
3-min.
3min
-în cerc cu un lider la centru
Fig.2
Fig.3
-dezvoltarea atenției distributive,
concentrarea pe exerciții
18
0
181
calităţii
motrice
îndemânare
în regim de
viteză
T2.Cons.
structura
tehnică -
dribling,
oprirea într-un
timp, pasa cu 2
mâini
b.- dribling cu mâna dreaptă cu ocolirea jalonului şi
revenire la linia de start, apoi acelaşi lucru dar
driblingul va fi executat cu mâna stângă.
c.- dribling printre 3 jaloane aşezate la 2m distanţa
între ele - revenire la linia de start. predarea ştafetei
d. - dribling în jurul jaloanelor cu mâna dreaptă la
dus şi apoi cu mâna stânga la întoarcere.
e.- dribling cu transportul unui jalon şi schimbarea
lui cu un altul aşezat la 10m distanţă faţă de linia de
start.
f.- dribling continuu cu alergare pe banca de
gimnastică şi ocolirea unui jalon apoi revenire la linia
de start.
B.Aruncări Libere:-fiecare grupă de 4 jucători la câte
un panou, aruncări la coş din faţa panoului - fiecare
trebuie să-şi urmărească propria aruncare apoi se
aşează la coada şirului.
a.Suveica simplă- jucătorii sunt aşezaţi pe patru
grupe de câte patru faţă în faţă la distanţa 3m; o
minge, la fiecare şir; primul pasează mingea cu 2
mâini de la piept în faţă şi trece la coada şirului unde
a pasat
b. acelaş ex. cu pasa cu pământul
c.acelaş ex. cu pasa cu 2 mâini de deasupra capului
d. Structură tehnică : dribling- oprire într-un timp -
pasă cu 2 mâini de la piept, pasa cu pământul, pasa
cu 2 mâini de deasupra capului
A. Exersarea aruncării la coş din alergare: cu doi
paşi de pe loc şi din dribling.
a. jucătorii sunt aşezaţi pe 2 şiruri în apropierea
panoului (2m) în stânga şi dreapta panoului; mingea
la şirul din dreapta; jucătorul execută păşire cu
10
aruncări
1min.
1min.
1min
5 min.
10
aruncări
Pauză pasivă pentru apă
- aruncarea se va face din săritură
pe un P şi cu o mână de deasupra
capului
- în dreptul jalonului se driblează
cu mâna din exterior
Evaluare
formativă
18
1
182
6.
7.
T 3. Cons.
structurii
tehnice:
aruncare la coş
din dribling
Obţinere
performan
ţei
10 min.
T 4. Joc temă
Intensificarea
retenţiei
Concluziile
lecţiei de
antrenament
Asigurarea
transferului
de cunoştinţe
piciorul drept-stâng în cerc aruncare la coş ; jucătorii
din şirul din stânga recuperează mingea şi se
deplasează cu dribling la şirul din dreapta; cei care au
aruncat trec la şirul din stânga ;
b. acelaşi exerciţiu de pe partea stângă a panoului
B. Structură:
a.-conducerea mingii printre 5-6 jaloane şi aruncare
la coş din dribling cu două păşiri.
b.- dribling pe tot terenul cu ocolirea jaloanelor şi
schimbări de direcție;
c.- acelaşi exerciţiu cu schimbarea sensului de
deplasare.
- Joc 4x4 pe tot terenul (4 echipe) de baschet cu
tema: coş marcat din arunc. din dribling cu două
păşiri valorează 2 pct. iar restul aruncărilor marcate 1
singur punct.
- Echipele 3şi 4 – pauză activă : aruncări la coş la
panourile laterale
- se solicită vizualizarea mintală a deplasării în teren
şi a aruncării la coş
- se comunică fiecărui elev modul de realizare a
obiectivelor măsurabile
- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-
back-ul; iniţiază un dialog.
- stabileşte sarcini pentru antrenamentul următor
- solicită strângerea materialelor
10
aruncări
3min.
3min.
5min.
5min.
3min.
3min.
3min.
182
183
PROIECT DIDACTIC
Extracurricular : Baschet
Grupa: minibaschet (11-12 ani) Profesor: Marinescu Susana
Data: 15 aprilie 2008
Loc de desfăşurare: Sala de Sport
Efectiv: 16 elevi
Temele lecţiei:
T 1. Dezv. calităţii motrice îndemânare în regim de viteză- prin mijloace specifice jocului de baschet
T2. Cons. structurii tehnice : dribling – oprire- pasă cu 2 mâini
T 3 . Cons. structurii tehnice: aruncare la coş din dribling
T 4. Joc temă
Competente specifice: 1.2 Susţinerea eficientă a efortului specific solicitărilor în antrenament şi întreceri
1.3 Utilizarea adecvată în întreceri a procedeelor tehnice însuşite.
Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
1.Obiective motrice:
O1.să realizeze control asupra mingii în orice situaţie
O2. să execute în viteză conducerea şi pasarea mingii.
O3.să execute acţiuni tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul
2.Obiective cognitive:
O4 să-şi exerseze memoria motrica şi atenţia distributivă
O5 să sesizeze greşelile pe parcursul exersării şi să aplice măsuri de corectare ;
3.Obiective afective:
O6 să se integreze în acţiunile tactice colective
O7să manifeste respect faţă de adversar şi partenerii de antrenament
Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea
Materiale şi mijloace: teren cu 6 panouri de baschet, 16 mingi baschet – mărimea 5, fluier, cronometru, 12 jaloane , 4 cercuri de gimnastică
183
184
Nr.
crt.
Verigile
lecţiei
Ob.opera
ţionale Conţinuturi/activităţi de învăţare Dozare
Strategia didactică
Metode/Indicaţii metodice/
Formaţii Observaţii
1.
2.
Organizarea şi
captarea
atenţiei
3min
Pregătirea
organismu
lui
pentru efort
5min
O4
O5
-verificarea materialelor. sportive;
- adunarea, alinierea şi salutul;
- Verificarea prezenţei, starea de sănătate şi
echipamentul;
a-anunțul temelor şi obiectivele operaţionale
- Şcoala alergării: cu minge
-alergare usoară şerpuită;
-alergare cu genunchii sus;
-alergare cu pendularea gambelor înapoi;
-alergare cu paşi încrucişaţi;
-alergare cu paşi adăugaţi în poziţia fundamentală
-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza maximă
pe distanţe de 25-30 m;
-Şcoala săriturii:-pasul săltat; pasul sărit.
-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la
comanda profesorului;
-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în
oglindă;
-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta –
liber
-deplasare cu 2 paşi adăugaţi stg., 2 paşi dr.
-deplasare, oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare
3min.
2T
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
-în formatie pe un rând
-pe linia de fund a terenului
de baschet
3.
Influenţarea
selectivă a org.
pt.efort
7min
-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară
executate pe loc
-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap, umeri,
brate, trunchi, picioare.(jucătorii se aşează în cerc la
1/2 terenului de baschet,cu un lider în interiorul
cercului care va conduce exerciţiile de gimnastică şi
10x
10x
10x
-în cerc cu un lider la centru
184
185
O1
O2
O3
O5
O6
de stetching)
-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă-
spate, lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale
picioarelor din stând sprijinit, din lateral stânga-
dreapta , balansări faţă-spate din stând sprijinit
10x
10x
fiecare
picior
4.
5.
Incalzire
specială cu
mingea
10min.
Dirijarea
învăţării
20min.
T1. Dezv.
calităţii motrice
îndemânare în
regim de viteză
O3
O5
O7
Jocuri distractive şi de atenţie:
1.Vânătorul - Leapşa 2 variante:
Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren de
baschet fară mingii; antrenorul strigă numele unui
jucător şi el va devenii "vânătorul"; sarcina lui este să
atingă un alt jucator; odată atins,acest jucător va
devenii vânător şi va continua să urmarească ceilalti
jucători.
2."Knock out"-exercitiul pentru dribling cu protectie :
toţi jucătorii au câte o minge, în timp ce driblează
mingea pe 1/2 de teren de baschet, jucatorii încearcă
să scoată mingea unul altuia afară din suprafaţa de joc
anunţată; când un jucător scapă mingea el este
eliminat din joc şi trebuie să părăsescă terenul; dacă
numărul de jucatori va scadea, se va micşora şi
suprafaţa de joc, în prima fază se utilizează 1/2 de
teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeţei de trei
puncte şi în final doar interiorul căciulii.
A. Ştafete-sub formă de întrecere
Jucătorii împărţiţi în 4 grupe de câte 4 la linia de fund
a terenului de baschet;
a - conducerea mingei cu o mână, schimbarea ei cu
altă minge asezată într-un cerc de gimnastică
b- dribling cu mâna dreaptă cu ocolirea jalonului şi
revenire la linia de start, apoi acelaşi lucru dar
10
aruncări
1min.
1min.
1min
-dezvoltarea atentiei
distributive, concentrarea pe
exercitii,
Pauză pasivă pentru apă
18
5
186
T2.Cons.
structura
tehnică -
dribling,
oprirea într-un
timp, pasa cu 2
mâini
T 3 . Cons.
structuii
tehnice:
aruncare la coş
din dribling
driblingul va fi executat cu mâna stângă.
c- dribling printre 3 jaloane aşezate la 2m distanţă
între ele - revenire la linia de start. predarea ştafetei
d - dribling în jurul jaloanelor cu mâna dreaptă la dus
şi apoi cu mâna stânga la întoarcere.
e- dribling cu transportul unui jalon şi schimbarea lui
cu un altul aşezat la 10m distanţă faţă de linia de start.
f- dribling continuu cu alergare pe banca de
gimnastica şi ocolirea unui jalon apoi revenire la linia
de start.
B.Aruncări Libere:-fiecare grupă de 4 jucători la câte
un panou, aruncări la coş din faţa panoului - fiecare
trebuie să-şi urmarească propria aruncare apoi se
asează la coada şirului.
a.Suveica simplă- jucătorii sunt asezaţi pe patru grupe
de câte patru faţă în faţă la dist. 3m; o minge, la
fiecare şir; primul pasează mg. cu 2 mâini de la piept
în faţă şi trece la coada şirului unde a pasat
b. acelaş cu pasa cu pământul
c.acelaş cu pasa cu 2 mâini de deasupra capului
d. Structură tehnică: dribling- oprire într-un timp -
pasă cu 2 mâini de la piept, pasa cu pământul, pasa cu
2 mâini de deasupra capului
A. Exersarea aruncării la coş din alergare: cu doi
paşi de pe loc şi din dribling.
a. jucătorii sunt aşezaţi pe 2 şiruri în apropierea
panoului (2m) în stg. şi dr. panoului; mingea la şirul
din dreapta; juc execută păşire cu P. dr-stg în cerc
aruncare la coş; jucătorii din şirul din stânga
recuperează mingea şi se deplasează cu dribling la
şirul din dreapta; cei care au aruncat trec la şirul din
stânga;
2 min.
10
aruncări
10
aruncări
5min.
3min.
- aruncarea se va face din
săritură pe un P şi cu o mână
de deasupra capului
- în dreptul jalonului se
driblează cu mâna din exterior
-dezvoltarea atentiei
distributive, concentrarea pe
exercitii,
Pauză pasivă pentru apă
- aruncarea se va face din
186
187
6.
7.
Obţinerea
performan
ţei
10 min.
T 4. Joc temă
Intensificarea
retenţiei
Concluziile
lecţiei de
antrenament
Asigurarea
transferului
de cunoştinţ
b. acelaşi exerciţiu de pe partea stângă a panoului
B. Structură : a.-conducerea mingii printre 5-6 jaloane
şi aruncare la coş din dribling cu două păşiri.
b- dribling pe tot terenul cu ocolirea jaloanelor şi
schimbări de direţie;
c-acelaş exerciţiu cu schimbarea sensului de
deplasare.
- Joc 4x4 pe tot terenul (4 echipe) de baschet cu tema:
coş marcat din arunc. din dribling cu două păşiri
valoreză 2 pct. iar restul aruncărilor marcate 1 singur
punct.
- Echipele 3 şi 4 – pauză activă : aruncări la coş la
panourile laterale
- se solicită vizualizarea mintală a deplasării în teren şi
a aruncării la coş
- se comunică fiecărui elev modul de realizare a
obiectivelor măsurabile
- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-
back-ul; iniţiază un dialog.
- stabileşte sarcini pentru antrenamentul următor
- solicită strângerea materialelor
5 min.
5min.
5min.
3min.
3min.
săritură pe un P şi cu o mână
de deasupra capului
- în dreptul jalonului se
driblează cu mâna din
exterior
187
188
PROIECT DIDACTIC
Extracurricular : Baschet
Grupa: clase VII-VIII (13-15ani ) Profesor: Marinescu Susana
Data: 15 aprilie 2008
Loc de desfăşurare: Sala de Sport
Efectiv: 15 elevi
Temele lecţiei: T1. Cons. acţiunea tactică de atac: „dă şi du-te”
T2.Cons. acţiune tactică individuală de atac: depăşirea cu pas încrucişat
T3. Acţiunea tehnico-tactică
T4. Joc bilateral cu temă: coş marcat pe contraatac
Competente specifice: 1.5. Declanşarea, integrarea şi finalizarea eficientă, în condiţii de concurs/ de competiţie, a acţiunilor tactice colective,
conform sistemelor de joc stabilite.
2.3 Exersarea independentă a ex. de consolidare a tehnicii şi aplicarea lor în practică
Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
1.Obiective motrice : O1. Să utilizeze cunoştinţele noi în raport cu cele anterioare
O2. Să identifice unele erori în execuţia tehnică a procedeelor de aruncare din diferite zone ( pe posturi )
O3. Să execute acțiunile tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul
2.Obiective cognitive: O4 Să analizeze şi să rezolve eficient situaţiile apărute în timpul jocului
O5. Să transpună o activitate mintală în practică prin ilustrarea aşezării în teren;
3.Obiective afective: O6 Să-şi educe puterea de concentrare şi să se adapteze la situaţii problemă,
O7 Să coopereze cu coechipierii şi să de-a dovadă de fair-play
Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea
Materiale şi mijloace: teren cu 10 panouri de baschet, 12 mingi, fluier, cronometru, 12 jaloane,
Mijloace(exerciţii) : algoritm de exerciţii
18
8
189
Nr.
crt.
Verigile
lecţiei
Ob.opera
ţionale Conţinuturi /activităţi de învăţare Dozare
Strategie didactică
Metode/Indicaţii
metodice/Formaţii Observaţii
1.
2.
3.
4.
Organiz şi
captarea
atenţiei
3min
Pregătirea
organismu
lui
pentru efort
Influențare
selectivă a
org. pt.efort
7min
Încălzire
specială cu
mingea
O4
O1
O2
O3
O5
O6
O3
O6
-Verificarea materialelor sportive
-Adunarea, alinierea şi salutul
-Verificarea prezentei, starea de sănatate şi echipamentul
-Anuntul temelor si obiectivele operationale
-Şcoala alergarii- executată mingea cu dribling
-alergare uşoară şerpuită;
-alergare cu genunchii sus;
-alergare cu pendularea gambelor înapoi;
-alergare cu paşi încrucişaţi;
-alergare cu paşi adaugaţi în poziţie fundundamentală
-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza maximă pe
distanţe de 25-30m (Naveta)
-Şcoala săriturii: pasul saltat;pasul sărit.
-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la
comanda profesorului;
-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în oglindă;
-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta–liber
-deplasare cu 2 paşi adăug. stg., 2 paşi dr
- deplas. oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare
-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară executate
pe loc în cerc cu un lider la centru
-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap, umeri,
braţe, trunchi, picioare, ariculaţia cotului, mâinilor şi
genunchii (jucătorii se aşează în cerc la 1/2 terenului de
baschet, vom avea un lider în interiorul cercului care va
executa exerciţii de gimnastică corporală, iar ceilalţi juc.
vor lucra după el elemente de stetching)
-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă-
spate şi lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale
3min.
2T
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
1L
10x
10x
10x
- în form pe un rând
- pe 2 linii pe linia de fund a
terenului
Evaluare
predictivă
189
190
5.
Dirijarea
învăţării
20min
T1. Cons.
acţiunea
tactică de
atac :„dă şi
du-te
T2. Cons.
acţiune
tactică
individuală
de atac :
depăşirea cu
pas
încrucişat
T3. Acțiune
tactică
colectivă
O4
O5
O6
O7
picioarelor din stând sprijinit, în lateral stânga-dreapta de
15 ori fiecare picior şi balansări faţă-spate din stând
sprijinit de 15 ori ficare picior.
Vânătorul -Leapşa - 2 Variante
a.- Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren
de baschet fără mingii. Profesorul strigă numele unui
jucător şi el va devenii "vânătorul". Sarcina lui este să
atingă un alt jucător. Odată atins, acest jucător va devenii
vânător şi va continua să urmărească ceilalţi jucători.
A. Acţiune tactică în atac „dă şi du-te“
Echipa este impărţită în 4 grupe. Fiecare grupă îşi alege
câte un colţ al terenului. J1 şi J4 încep exerc. cu dribling
până la linia de la 1/2 terenului. De acolo ei pasează
mingea din dribling la J3 respectiv J2 şi aleargă direct
spre coş, reprimesc mingea de la J3 şi J2 şi finalizeză cu
aruncare la coş oferita (layup). Fig 2: După aruncare
pasatorul recuperează mingea şi o oferă la următorul juc.
din grupul celor care stau pe colţurile din dreapta ale
terenului. Juc. care a aruncat la coş merge la şirul unde
se afla juc. din grupul pasatorilor. Acum cei 2 juc. cu
mingea continuă exerciţiul mergând cu dribling până la
linia de la 1/2 terenului şi apoi pasează mingea grupul
juc. pasatori. După care următoarele 5execuţii se va
schimba direcţia de alergare şi se va dribla şi arunca la
coş cu cealaltă mână
2. Zaruri-Pase în trei-cu schimb de locuri:
- juc. 1 de (centru), pasa la juc. 2, 2 la juc 3, 3 la juc 1;
cei trei jucători pasează mingea între ei, 1 la 3 către
dreapta, şi 3 la 2 către centru, de la 1/2 terenului
jucătorul cu minge 2 driblează şi aruncă la coş un pe
centru un layup;
- ceilalţi doi jucători 1 şi 3 vor primi fiecare o pasă de pe
10x
10x
fiecare
picior
10
aruncări
10min.
5 min
1min.
1min
2 min.
Fig.2
190
191
6.
7.
Obţinerea
performanţei
Joc temă
15-20 min.
Asigurarea
transferului
de cunoştinţe
Concluziile
lecţiei de
antrenament
colţurile terenului de la 4 si 6 şi vor şuta la coş cu
aruncare din săritură; cei trei jucători care aşteaptă sub
coş, 4, 5 si 6 recuperează mingiile după aruncări şi vor
continua exerciţiul spre celalalt coş sub aceeaşi
desfăşurare cu pas pe margine, pas pe centru şi vor
arunca la coşul opus în acelaşi mod.
3. Aruncări libere : la 6 panouri, doi jucători la minge
vor executa aruncări libere 2 arunc.x 5 serii fiecare (unul
aruncă, celalalt recuperează mingea).
A. Structură tehnico-tactică : pas la juc 2 de pe extremă,
reprimire, juc. 2 se deplasează în faţa juc. cu minge (1)
care execută fentă de plecare, fentă de aruncare, depăşire
cu pas încrucişat, dribling aruncare pe doi paşi; juc.
apărător recuperează mingea şi se schimbă rolurile
Joc temă – aplicarea depăşirii în terenul de atac
-aruncările libere 10 x – autoevaluare
- se comunică fiecărui elev modul de realizare a
obiectivelor măsurabile
-solicită vizualizarea actiunilor tactice însuşite
- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-back-
ul; iniţiază un dialog
- sarcini pentru antrenamentul următor
- solicită strângerea materialelor
10
aruncări
10
aruncări
5min.
3min.
5 min.
5min.
5min.
3min.
3min.
- pauza pasivă de apa
191
192
Anexa 9
ACTE DE IMPLEMENTARE A REZULTATELOR ŞTIINŢIFICE ÎN PRACTICĂ
Nr. 980/10.04. 2012
Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la
Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd. asocitat la
Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul Educaţie
Fizică şi Sport din Târgovişte a realizat un studiu ştiinţific pe problematica: "Impactul
activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării capacităţilor
motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial".
Cercetarea ştiinţifică a fost efectuată cu elevii din clasele V-VIII cu vârste între 11-15 ani,
din unitatea noastră şcolară în perioada 2006-2009. în anii şcolari 2006-2007, 2007-2008, 2008-
2009 d-na profesoară a propus şi implementat în baza aprobării Consiliului de administrație al
unităţii şi cu avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa programa de pregătire specială
destinată acestor tipuri de activităţi extracurriculare, programă ce a fost implementată în orele de
activităţi sportive - baschet băieţi, ore ce au făcut parte din norma didactică a d-nei profesoare.
Eficacitatea cercetării s-a materializat prin obţinerea unor rezultate sportive deosebite de
către elevii componenţi ai echipei de baschet băieţi la întrecerile din cadrul Olimpiadei Naţionale
a Sportului Şcolar - faza naţională, locul I în 2008 şi locul VIII în 2007, fapt ce confirmă totodată
justa aplicabilitate a studiului şi a programei propuse de doamna profesoară.
Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.
193
Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la
Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.
asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul
Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a realizat un studiu ştiinţific pe
cu tema: "Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra
dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial".
D/na MARINESCU SUSANA a prezentat în cadrul programului de perfecţionare
profesională şi metodică a profesorilor de educaţie fizică din gimnaziu, Centrul Metodic
Târgovişte, o programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane pentru activităţile
sportive extracurriculare şi opţionale cuprinse în C.D.Ş. Recomandările rezultate în urma
cercetării s-au implementat în plan metodic în pregătirea specifică a elevilor cuprinşi la
activităţile extracurriculare în unităţile gimnaziale din municipiul Târgovişte, fapt ce a condus la
creşterea performanţelor motrice a elevilor participanţi în competiţiile sportive şcolare.
Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.
194
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIE NAŢIONALE
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUD.MUREŞ
GIMNAZIUL „FLOREA BOGDAN"REGHIN
Str. Pomilor Nr.20 Tel.0265 511937
Nr. 527/30.05.2012
Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la
Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.
asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul
Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a efectuat un studiu cu tema:
"Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării
capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial". în perioada menţionată
d/na Marinescu Susana a conlucrat cu profesoral de specialitate şi a realizat în unitatea noastră
un studiu privind preocupările şi implicarea elevilor din clasele gimnaziale în activităţile sportive
extracurriculare.
Concluziile desprinse au fost prezentate în cadrul Conferinţei Internaţionale cu tema
„Paradigmele contemporane ale Ştiinţei Sportului" şi au stat la baza optimizării conţinutului şi a
metodologiei de lucru cu elevii cuprinşi în activităţilor sportive extraşcolare din unitatea noastră.
Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.
195
UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE
DEPARTAMENTUL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
STR. LT. STANCU ION NR. 35, LOC. TÂRGOVIŞTE
TELEFON: 0245/206101, FAX : 0245/217692
Nr. 9 5 / 17.01.2013
Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la
Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.
asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul
Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a realizat un studiu ştiinţific pe
problema. "IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
EXTRACURRICULARE (BASCHET) ASUPRA DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR
MOTRICE ALE ELEVILOR DIN TREAPTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GIMNAZIAL". în
perioada menţionată d/na MARINESCU SUSANA a prezentat şi implementat în cadrul practicii
pedagogice organizate cu studenţii de la Specializarea de Educaţie Fizică şi Sportivă, un model
de programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane în activitățile sportive
extracurriculare programă care a creat unele posibilităţi de îmbunătăţire a procesului de formare
pedagogică a viitorilor specialişti. Programa fost aplicată în unităţile şcolare din municipiul
Târgovişte unde s-a desfăşurat această activitate, iar eficacitatea acestei cercetări s-a materializat
în programarea şi organizarea unor activităţi educative extracurriculare şi de timp liber cu elevii
din gimnaziu şi liceu în care au fost atraşi şi implicaţi studenţii noştrii.
Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.
196
Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la
Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.
asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul
Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, a efectuat în anul şcolar 2007-2008 un studiu
experimental asupra elevilor din clasele gimnaziale (băieţi) având ca temă: „Impactul
activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării capacităţilor
motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial". în perioada menţionată d/na
Marinescu Susana a conlucrat cu profesorul de specialitate şi a realizat în cadrul unităţii noastre
experimentul constatativ şi pedagogic şi totodată a propus în cadrul catedrei de specialitate un
model de programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane în activităţille sportive
extracurriculare.
Rezultatele cercetării au fost implementate în plan metodic cu rezultate deosebite în
pregătirea elevilor cuprinşi în orele de extracurricular organizate în unitatea noastră.
Prezentul act i s-a eliberat spre a-i servi la susţinerea tezei finale de doctorat.
lata
Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul" Târgovişte Adresa: str. prof. Al. Vasilescu Nr. 1 Târgovişte Telefon/Fax: 0245211762
mihaiviteazultgv@yahoo.com
nr. înreg. 1362 /27. 08.2012
197
DECLARAŢIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Subsemnata Marinescu Susana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în
teza de doctorat, sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz
contrar urmează să suport consecinţele, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Marinescu Susana
Semnătura
Data
198
CURRICULUM VITAE AL AUTORULUI
Date personale:
Nume şi prenume: Marinescu Susana
Naţionalitatea: Română
Data/locul nașterii: 05.01.1946, Rugășești Cluj, România
Date de contact: Târgoviște, Str. G-ral I.E.Florescu, Bl. C1, ap.6 România
Telefon +40-245-216546
E-mail mosc_susana@yahoo.com
Studii:
1960-1964 - Liceul Unic Dej, jud. Cluj
1966-1969 - Universitatea București, Institul Pedagogic, Facultatea de educație fizică și
sport, specializarea gimnastică sportivă
1970-1975 - Institutul de Educație Fizică și Sport București, media 10 (zece),
specializarea gimnastică ritmică
1971 - susținerea gradului didactic Definitivat
1978 - susținerea gradului didactic II (media 10)
1983 - susținerea gradului didactic I (media 10)
2000 - absolvirea cursurilor de perfecționare profesională- clificativ „foarte bine”
1997- 2001 - Cursurile de formare managerială pe probleme de reformă – Banca
Mondială, M.E.C.T.S.
2003 - Atestat de Formator în cadrul Proiectului PHARE nr.Ro/000702.2001-
Charleroir- Belgia
2003 - Certificat de absolvire a cursurilor de informatică, Progarmului PHARE 2003
2003 - Absolvirea cursurilor „Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de documentare
şi informare în școli” - C.D.I., Progarmului PHARE 2003
2006 - în prezent - doctorandă, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport
Chișinău
Activitate profesională:
2005- şi în prezent profesor educatie fizică Şcoala Gimnazială „Coresi” Târgovişte -
Şcoală Europeană - mai 2012 - profesor asociat Universitatea Valahia Târgovişte
1991- 2011 - profesor asociat, Universitatea „Valahia” din Târgoviște
1990-2005 - profesor de educație fizică, Școala Gimnazială „Coresi” Târgoviște-Şcoală
Europeană 2009, 2012
- formator pe probleme de reformă a învățământului românesc
- metodist al I.Ş.J. Dâmbovița
- Preşedinte al Societăţii Profesorilor de Educaţie fizică-Filiala Dâmboviţa
- Membru în Biroul Societăţii Profesorilor de Educaţie fizică din România
1980- 1990 - inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița
199
1974 -1980 - șef comisie sport turism, C.J.O.P. Dâmbovița
1973-1974 - profesor Școala Comișani, județul Dâmbovița
1969 - 1973 - profesor educație fizică, Liceul Pedagogic Târgoviște
1969 –1970 - profesor, Liceul „G.Alexandrescu” Școala Sportivă – secția gimnastică
1964-1965 - Învățătoare – Școala Jichișul de Jos – jud. Cluj
Domeniile de activitate științifică:
Educație fizică și sport
Antrenor gimnastică
Participări la foruri ştiinţifice internaţionale:
18 lucrări prezentate la sesiuni naționale și internaționale din România, Moldova, Ucraina
articole în reviste de specialitate, 10
colaborări la editare de cărţi de specialitate 3
Sesiune internaţională de comunicări şi referate ştiinţifice ,,Noi coordonate de calitate şi
eficienţă în educaţie fizică şi sport în perspectiva integrării europene”- a XVII-a ediţie - U.E.B,
FEES Bucureşti, 2007
Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice -,,Tradiţie şi perspectivă în educatie
fizică şi sport”. Bucureşti, 2007
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională a doctoranzilor – Ediţia a Va, Universitatea de Stat de
Educatie fizică şi Sport. Chişinău, 2007.
International Scientific Conference “Creativity and competition, european attributes of
scientific and sporting manifestation”. Galaţi, 2008.
Simpozionul Internaţional cu tema ”Calitatea-permanenţă a actului didactic”.Târgovişte,
2008
Conferința internațională de Comunicări științifice „Performanță umană din perspectiva
olimpică-dedicată celei de-a 29-a ediții a Jocurilor olimpice-Bejing 2008”. ANEFS București,
2008.
Sesiunea Internaţională Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice cu tema: Activităţile motrice
dirijate - Limite şi perspective. Braşov, 2008.
Congresului Ştiinţific Internaţional ”Strategii de dezvoltare a sportului pentru toţi şi bazele
legislative ale culturii fizice şi sportului în ţările CSI”– Ediția a VIIa . USEFS Chişinău, 2008
International Conference of Physical Activity and Sport Sciences: “ Contemporary
Paradigms of Sport Science”. Cluj Napoca, 2008.
International Scientific Conference “Innovation and creation in the field of physical
activity, sorces of human performance”. Galaţi, 2009.
200
International Scientific Communications „Aplplications of kinesiotherapy and sports
medicine in motor activities”. Bucureşti, 2011.
Conference with International Participation „ Health and social integration by means of
physical education and sport”.Tâtgoviște, 2011.
Conferinţa Ştiinţifică cu participare Internaţională, „Physical exercise a complex and
modern wat to promote healthy living”.Craiova, 2011.
Congresul Științific Internațional „Sportul Olimpic și Sportul pentru toți”- Ediția a XV-a.
Chişinău, 2011.
Conferință Științifică cu participare internațională „Educația fizică și sportul în beneficiul
sănătății”. Oradea, 2012.
Congresul Internaţional de Educaţie Fizică, Ediţia a IIa, UNEFS, Bucureşti, 2012
International Scientific Session “Movement science perspectives within contemporary
society dynamics”. Bucureşti, 2013
The International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy 3 nd Edition.
Bucureşti, 2013
Lucrări științifice publicate:
Marinescu Susana Popescu Valentin, Study about the grade of physycal development of
secondary students by applying eurofit tests” În: GYMNAZIUM, Journal of Physical Education
and Sport. Supplement, Vol.VIII/2008 ISSN: 1453-0201, Bacău, 2008 p.86-92.
Marinescu Susana, Proiectarea didactică a activităţilor extracurriculare – baschet băieţi
Revista “Reflecţii Didactice, Anul V, Nr.6, I.S.S.N.1841-7310, Târgovişte, 2009, p.171.
Marinescu Susana”Analiza rezultatelor chestionarului privind rolul și importanța
activităților extracurriculare de tip sportiv” În : Revista ,,Ştiinţa Culturii Fizice Nr.8/2, Chişinău,
2011, p.34.
Nanu L., Grigore V., Marinescu S., Determination of emotional intelligence to students
with the test Friedmann. În: Analele Universităţii „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, no.1, ISSN
1454-9832, Galaţi, 2011, p 11-13.
Marinescu S. Teaching design of extracurricular activities. În: Analele Universităţii
„Dunărea de Jos”, Fascicula XV, no.2, ISSN 1454-9832, Galaţi, 2011, p.16-20.
Marinescu, S., Tănase, C., Study on improvement playing basketball and training boys -
juniors I, A Analele Universităţii „Dunărea de Jos” Fascicula XV, Educaţie Fizică şi
Management în Sport, no.1- ISSN 1454-9832, Galaţi, 2011, p. 206-210.
Potop Vladimir, Wasilica Grigore, Susana Marinescu, Motor learning gymnastic
exercises on the of the transfer technologies. Science in the Olympic sports-International
theoretico-scientific journal for specialists in the field of sports- scientists, teachers of institutes,
201
coaches, sports medicine physicians, athletes. Issue of Journal № 1/2012. Kiev, ISSN1992-7886
p.47-57. www.nbuv.gov.ua/
Tănase Cătălin, Rotaru Vlad, Marinescu Susana “Study on efficient training basketball
players junior (u16) positions”. În: ELSIVER , 2013
Marinescu S. „Dinamica pregătirii tehnice a elevilor cuprinşi în activităţi sportive
extracurriculare -baschet”. În: Revista ,,Ştiinţa Culturii Fizice Nr. , Chişinău, 2013
Marinescu Susana, ”Influiența activităților de tip extracurricular asupra dezvoltării
capacităților motrice ale elevilor din învățământul gimnazial” În: Buletinul Ştiinţific, seria
Educaţie fizică şi sport Nr.11 (1/2007), Volumul II, ISBN, 1453-1194, Pitești, 2007, p. 95-100.
Colaborări la editarea de cărţi de specialitate :
Vladimir Potop, Marinescu Susana, Gimnastica în şcoală. Metodică şi învăţare. Editura
BREN, ISBN:976-648-623-0; 978-973-648-623-4, Bucureşti, 2007 (Capitolul II – Gimnastica
ritmică). pp.126
Chera-Ferrario Bianca, Marinescu Susana, Gimnastica de bază, Lucrări practice - An I,
Editura Valahia University Press, Târgovişte, 2013, pp.88, ISBN- 978-606-603-015-1
Jacgues Periguet, Marinescu Susana, Phare Suport Curs de educaţie fizică şi sport -
Modernizarea sistemului de învăţământ românesc şi armonizarea cu cel european, Ed. SC
”Cronos” S.R.L. Târgovişte. 2003,pp.73,
Participări în proiecte științifice naționale și internaționale:
Colaborator în Programul PHARE – RO.0007.02.01, cofinanţat de Uniunea Europeană,
Guvernul României „Modernizarea sistemului de învăţământ Românesc şi armonizarea cu cel
european”, împreună cu Asociaţia Solidarite Laique, Charleroi – Belgia, 2002-2003;
Coordonator Proiectului PHARE- secțiunea Educație fizică școlară;
Participare la Proiectul Comenius „Education a la liberte et a la legalite une occasion
pour favoriser le developpement de la personnalite et de la diversite”, 2002;
Certificate of Participation, Spring Day in Europe 2006;
Membru al Societății Profesorilor de Educație Fizică din România și membru al biroului
executiv, 1993-2005;
Organizator al Finalelor pe țară a concursurilor de educație rutieră, 2004 și 2005;
Organizator al Finalei pe țară a O.N.S.Ș., baschet băieți, Târgoviște, 2008;
Coordonator al Proiectului Educativ Interjudețean şi Regional „Trofeul Coresi”- ediţia a
I-XVIa (1998-2013) și „Korball-fest-ediţia a I-IVa,(2010-2013), acţiuni cuprinse în Calendarul
Central al Activităţilor Educative Interjudeţene şi Regionale al Ministerului Educaţiei Naţionale.
202
Membru în comisia de organizare a Simpozionului Ștințific Internațional, Târgoviște
2009, 2010;
Membru în comitetul de organizare a Conferinței Șiințifice Internaționale „Health and
social integration by means of physical eduction and sport”, Universitatea Valahia Târgoviște
2011.
Limbi străine: franceză – bine
limba rusă - mediu
Rezultate ca profesor de educație fizică
Diploma și Titlul de EXCELENȚĂ, pentru întreaga activitate, M.E.C.T.S, 2005
Insigna și Titlul de Profesor Evedențiat, 1982, prin Ordinul nr. 2904, MEI
Diploma „Merite în activitatea sportivă”, C.N.E.F.S, 1983
Certificat de voluntariet Special Olymoics, Special Olympics România, Fundația Special
Olympics Romania, 2013
Certificat de Recunoaştere faţă de mişcarea Special Olymoics, Special Olympics România,
2013
Atletism: loc. VI, săritura în lungime- fete-O.N.S.Ş. etapa naţională Sf. Gheorghe, 2002
Baschet băieți - Locul I și Campioni Naționali - O.N.S.Ș. etapa națională 2008
Locul VIII - O.N.S.Ş., etapa națională 2007 Deva
Locul I - O.N.S.Ş., etapa pe zonă 2007 Rm. Vâlcea
Baschet fete - Locul II - O.N.S.Ş., etapa pe zonă 2006 – Tg. Jiu
Şah pe echipe-fete-loc. VI- O.N.S.Ş etapa naţională Ploieşti 2000
Activitate educativă extracurriculară - Educație rutieră – educaţie pentru viaţă:
Locul III pe echipe şi 3 locuri I la individual - finala pe țară- Slatina 2013
Locul II pe echipe şi 4 locuri I la individual - finala pe țară- Slatina 2012.
Locul II pe echipe şi 3 locuri I individual – finala pe ţară – Deva 2011
Locul III pe echipe şi 4 loc. I individual – finala pe ţară-Satu Mare, 2006
Locul III pe echipe- finala pe ţară – Dobreşti, Dâmboviţa, 2005
Locul III pe echipe -1 loc. I individual- finala pe ţară-Poiana Pinului, Buzău,2001
Locul II pe ţară echipe- finala pe ţară-Buşteni, Prahova, 2000
Korfball- Locul I la Festivalul Naţional Ediţia I - Miercurea Nirajului -Mureş 2008