Post on 14-Jul-2015
transcript
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 1/64
Alexa Sebastian GeorgeCocea Marius-Constantin
FB 13
Iaşi, 2012
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 2/64
Cuprins
Capitolul 1. Controlul bancar în procesul de creditare.......................................................3
1.1 Controlul bancar în etapa programării creditelor...........................................................3
1.2 Controlul bancar în etapa angajării (solicitării) unui credit...........................................4
1.3 Controlul bancar în etapa analizei bonităţii clienţilor...................................................5
1.3.1 Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia bilanţului restructurat.......6
1.3.2 Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia contului de profit şi
pierdere................................................................................................................................9
1.3.2.1 Analiza financiară şi controlul bonităţii clienţilor pe baza indicatorilor de
performanţă ai Contului de Profit şi Pierdere....................................................................14
1.3.3. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia fluxului de fonduri........15
1.3.4. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia credit-scoring................17
1.3.5. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor pe baza metodologiei de RATING............22
1.3.6. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin verificarea calităţii portofoliului de
credite angajate..................................................................................................................28
Capitolul 2 Analiză comparativă a riscului de insolvabilitate la BRD şi Uni- CreditŢiriac Bank........................................................................................................................34
2.1 Analiză comparativă a riscului de solvabilitate...........................................................37
2.2 Determinarea valorii indicatorului de solvabilitate bancară şi analiza acestora..........53
Anexe.................................................................................................................................57
Bibliografie.......................................................................................................................67
2
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 3/64
Capitolul 1 Controlul bancar în procesul de creditare
Societăţile bancare au ca principal obiect de activitate acordarea de credite agenţilor
economici organizaţi având la bază principiul prudenţei bancare, ca principiu
fundamental de politică bancară. Controlul bancar se manifestă în toate fazele procesului
de creditare şi anume: programarea creditelor, analiza bonităţii şi evaluarea riscului
creditului, aprobarea şi acordarea creditelor, verificarea utilizării şi garanţiei creditelor,
scadenţarea şi rambursarea creditelor.
1.1 Controlul bancar în etapa programării creditelor
În etapa programării creditelor, controlul bancar vizează, cu prioritate, corelarea deplină a
volumului creditelor, cu necesităţile de credite ale agenţilor economici, clienţi potenţiali
ai băncii, în funcţie de masa monetară structurată pe componentele sale principale:
resurse şi plasamente. Programarea creditelor se face trimestrial, pe ansamblul activităţii
de creditare pe termen scurt, mediu şi lung, pentru toţi clienţii, indiferent de forma de
organizare şi natura capitalului. În acest scop, Compartimentul de sinteză şi trezorerie din
cadrul sucursalelor judeţene a unei societăţi bancare analizează evoluţia resurselor şi plasamentelor faţă de programul stabilit pe trimestrul în curs şi face propuneri pentru
trimestrul următor. Volumul total de credite pentru agenţii economici cu contul deschis la
unităţile băncii se corelează cu resursele de creditare, determinându-se necesarul sau
surplusul de resurse pe totalul sucursală, care se definitivează în Comitetul Director al
acesteia, iar după aprobare se remite letric Direcţiei de Sinteză, Trezoreriei şi Titluri din
centrala băncii.
După aprobare, acest organism defalcă prevederile programului de credite pe termenscurt şi, separat, pentru cele pe termen mediu şi lung. Creditele repartizate sucursalelor se
transmit prin comunicări de plafoane, existând posibilitatea unor redistribuiri în funcţie
de evoluţia reală a derulării creditelor. În această fază a procesului de creditare, controlul
bancar se manifestă în măsura în care operaţiunile respective se încadrează în politica
3
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 4/64
generală a băncii, în directivele de prudenţă şi eficienţă ale BNR şi îmbracă, mai ales,
forma controlului financiar preventiv.
1.2 Controlul bancar în etapa angajării (solicitării) unui credit
Pentru cunoaşterea şi evaluarea situaţiei economico-financiare, prezentă şi de perspectivă
a clienţilor, precum şi pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare,
societăţile bancare trebuie să-şi asigure baza de informaţii asupra fiecărui client, pe care
trebuie să o actualizeze periodic.
Principalele surse de informaţii sunt:
informaţiile provenite de la clienţi;
informaţiile din evidenţele băncii;
informaţiile din surse exterioare.
În vederea acordării de credite, banca trebuie să facă investigaţii pentru cunoaşterea
clienţilor săi, urmărind, în special, următoarele aspecte:
• capacitatea managerială;
experienţa în domeniu;
existenţa în echipa de conducere a cel puţin unei persoane calificate pe probleme
financiar-contabile;
• relaţiile şi reputaţia pe piaţă
se stabileşte reputaţia clientului în cadrul ramurii, subramurii şi a localităţii;
se verifică modul în care clientul îşi angajează obligaţiile faţă de terţi;
se face evaluarea prezenţei pe piaţă a produselor şi a serviciilor prestate.
• rezultatele financiare
analiza bilanţului contabil;
analiza contului de profit şi pierdere;
analiza fluxului de încasări şi plăţi;
• fişa clientului.
Creditele se acordă la cererea agenţilor economici care îndeplinesc următoarele condiţii:
sunt constituiţi conform legii;
desfăşoară activităţii specifice, eficiente şi legale, potrivit actului de înfiinţare şi
4
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 5/64
statutului de funcţionare;
îndeplinesc indicatorii de bonitate;
prezintă garanţii materiale şi morale pentru utilizarea eficientă a creditului şi
rambursarea integrală la scadenţă a acestuia;
au deschise conturi la unităţile teritoriale ale băncii;
posedă capital social vărsat potrivit statutului;
acceptă clauzele negociate înscrise în contractul de credite1.
Pentru agentii economici, majoritatea băcilor din România solicită:
Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si codul fiscal;
Statutul si contractul de asociere cu modificarile la zi;
Bilantul contabil pe ultimii doi ani vizat la Administratia financiara; Balanta de verificare aferenta ultimelor doua luni de activitate;
Devize estimative,facturi proforme,oferte,contracte/comenzi,etc.,care sa justifice
nivelul si natura creditului;
Studiu de fezabilitate(in cazul creditelor pentru imobilizari corporale);
Situatia creditelor angajate la alte banci;
Fluxul de lichiditati nete(cash-flow-ul) din care sa rezulte necesarul de credite;
Contractele de aprovizionare si desfacere; Aprobarea Consiliului de Administratie sau a Adunarii Generale a Actionarilor
pentru angajarea creditului;
Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.
1.3 Controlul bancar în etapa analizei bonităţii clienţilor
Dobândirea încrederii presupune cunoaşterea detaliată a clienţilor pentru formarea
convingerilor băncii cu privire la situaţia patrimonială şi financiară; reputaţia privită prin
calitatea produselor şi serviciilor executate; relaţiile cu partenerii; calităţile morale şi
profesionale ale conducătorilor unităţii.
1 http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=91302
5
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 6/64
Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o definesc şi exprimă
capacitatea acestuia de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin semnarea
contractului de credite.
Bonitatea reprezintă “performanţa financiară a agentului economic care atestă încrederea
pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă,
creditele contractate împreună cu dobânzile aferente”2.
Analiza cererii de credit a solicitantului, în scopul determinării capacităţii acestuia de a-şi
achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin semnarea contractului de credite ia în
considerare atât aspectele nefinanciare, cât şi cele financiare care caracterizează
activitatea clientului. Performanţele economico-financiare se pot determina prin :
Metodologia bilanţului restructurat
Metodologia contului de profit şi pierdere
Metodologia fluxului de fonduri
Metoda credit- scoring
Metoda ratingul de credit
Matricea clasificării creditelor, folosită în cazul agenţilor economici care au avut
relaţii de creditare anterioare, iar banca efectuează o analiză şi verificare a calităţii
portofoliului de credite angajate.
Aceste metode oferă informaţii importante în luarea deciziei de creditare a agenţilor
economici, decizia finală este cu atât mai precisă şi mai sigură, cu cât aceste informaţii se
utilizează în mod complementar, de unde rezultă o interdependenţă a acestor metode.
Procesul de analiză şi control a bonităţii clienţilor este realizat de către ofiţerii de credite
din cadrul compartimentului de creditare. Referatul întocmit este avizat de şeful
serviciului de credite şi semnat de către directorul băncii, fiecare asumându-şi o anumită
responsabilitate în acordarea creditului.
1.3.1. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia bilanţului restructurat
Deoarece bilanţul contabil întocmit de client conţine elementele
patrimoniale reflectate la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv la valoarea
2 Negoescu Gh.- Bonitatea agenţilor economici, Editura Algorithm, Galaţi, 1998, p. 63
6
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 7/64
contabilă, care poate fi diferită de valoarea reală, de piaţă a acestora, ofiţerii de
credit din cadrul sucursalei băncii solicitate , pornind de la balanţa de verificare
lunară, situaţiile financiar-contabile periodice şi bilanţul contabil prezentate de
clienţi, vor proceda la analiza şi prelucrarea lor, în vederea obţinerii elementelor şi
informaţiilor care servesc mai bine scopurilor şi principiilor de analiză ale băncii.
Astfel, se determină valoarea reală a activului şi a întregului patrimoniu şi se
stabileşte cât mai corect posibil mărimea riscului asumat de client, în comparaţie
cu cel al băncii3. În varianta propusă de Banca Comercială Română , s-au operat
unele modificări privind modul de prezentare a bilanţului, respectiv elementele de
activ şi de pasiv au fost grupate pe trei nivele.
Tabelul nr. 1 Prezentarea bilanţului în varianta restructurată
Niv
elul
Activ Pasiv
I Active imobilizate- cuprind imobilizări
necorporale, corporale, financiare şi
creanţele comerciale cu scadenţa mai mare
de 1 an
Pasive pe termen lung- cuprind acele surse
de finanţare cu caracter permanent sau de
lungă durată: capitaluri proprii în sens larg:
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
datorii cu scadenţă mai mare de un an
II Active realizabile- sunt formate din
stocuri, creanţe de maximum 1 an,
conturile de regularizare şi asimilate,
primele privind rambursarea obligaţiunilor
Datorii curente cu scadenţa< 1 an- cuprind
partea mai mică de 1 an a datoriilor
nefinanciare cu scadenţa mai mare de 1 an,
datoriile nefinanciare, mai mici de 1 an,
avansuri primite, alte datorii, venituri
înregistrate în avans şi în diferenţele de
conversie pasiv
III Trezorerie pozitivă- cuprinde titlurile de
plasament şi disponibilităţile, active
existente sub forma cash sau susceptibile
să fie transformate rapid în disponibilităţi
Trezorerie negativă- este constituită din
datoriile financiare cu scadenţa mai mare de
1 an şi datoriile financiare mai mici de 1 an
Sursa: Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/2000. Banca
Comercială Română
3 Sorin Mihăescu- Control financiar în bănci, Ediţia a II- a, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2004, p. 258-259
7
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 8/64
I. Analiza financiară a nivelului I al bilanţului restructurat
Analiza acestui prim nivel al bilanţului restructurat presupune
determinarea „fondului de rulment” astfel:
Fond de Rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate
Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen
lung şi a contribuţiei acestora la înfăptuirea echilibrului finanţării pe termen scurt.
În cazul unei bune gestionări financiare, activele financiare trebuie să fie acoperite
integral de pasivele pe termen lung. Nivelul I al bilanţului, respectiv raportul
dintre activele imobilizate şi pasivele pe termen lung, reprezintă partea cea mai
stabilă a bilanţului şi de aceea pe perioade scurte fondul de rulment are variaţii
mici.
II. Analiza financiară a nivelului II al bilanţului restructurat
La acest nivel al bilanţului restructurat se poate analiza „necesarul de fond
de rulment“, care este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt şi
se caracterizează prin variaţii mai mari decât fondul de rulment, datorită instabi-
lităţii elementelor care o determină.
Necesarul de Fond de Rulment (N.F.R.) = Active realizabile – Datorii
curente cu scadenţa mai mică de un an
O bună gestionare financiară se reflectă în corelarea fondului de rulment
cu necesarul de fond de rulment.
III. Analiza financiară a nivelului III al bilanţului restructurat
La acest nivel al bilanţului restructurat, se analizează trezoreria agentului
economic, conform relaţiei:
Trezoreria Netă = Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulment
În general, întreprinderile au un necesar de fond de rulment pozitiv, cu atât
mai mare cu cât ciclul de fabricaţie este mai lung. Orice dezvoltare a activităţii
atrage după sine o creştere a necesarului de fond de rulment şi dacă în aceste
condiţii fondul de rulment nu este suficient de mare, se va înregistra un deficit de
8
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 9/64
trezorerie. Analistul va da o importanţă mare surselor de trezorerie şi cauzelor
variaţiilor sale de la un exerciţiu la altul.
1.3.2. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia contului de profit şi
pierdere
Contul de profit şi pierdere reprezintă documentul prin care se regrupează
fluxurile reale, financiare şi excepţionale ale unei societăţi. Cu ajutorul lui se
explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite etape, permiţând
desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale
activităţii desfăşurate de o societate într-o anumită perioadă de gestiune. Pentru
societatea bancară, în procesul de analiză economico-financiară a clienţilor săi,
modul de structurare a contului de profit şi pierdere nu oferă toate elementele pentru determinarea corectă a rentabilităţii şi capacităţii de autofinanţare a
societăţilor, a puterii lor economice. De aceea se impune restructurarea acestui
document, prin introducerea şi a altor indicatori, sub forma soldurilor in-
termediare de gestiune , care să permită determinarea corectă, reală, pe diferite
fluxuri economice, a rezultatelor.
9
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 10/64
Aceste solduri intermediare de gestiune, nou introduse în contul de profit şi pierdere,
au fost denumite excedente brute şi reprezintă, de fapt, rezultatele economice în
diferite faze ale activităţii economice, neafectate de cheltuielile cu amortismentele şi
provizioanele.
În vederea explicării modului de constituire a rezultatului, fluxurile econo-
mice au fost grupate în funcţie de natura activităţii şi de caracterul lor, astfel:4
a. Fluxurile de exploatare sunt acele operaţiuni economice cu caracter
specific, obişnuit şi repetitiv, care se referă la activitatea normală şi curentă a
societăţii excluzând orice influenţă cu caracter financiar sau excepţional.
Operaţiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare care
este un rezultat real, deoarece este generat de activitatea propriu-zisă, de bază a
societăţii.
b. Fluxurile financiare sunt acele operaţiuni economice care se referă la
activitatea financiară şi care au un caracter obişnuit, repetitiv şi specific
cuprinzând şi acele operaţiuni excepţionale cu caracter financiar. Aceste fluxuri
permit determinarea rezultatului financiar.
c. Fluxurile excepţionale sunt acele operaţiuni economice care nu au
legătură directă cu obiectul normal de activitate al societăţii. Ele au un caracter
nerepetitiv, accidental. Aceste fluxuri permit determinarea rezultatului
excepţional.
Contul de profit şi pierdere, în forma de prezentare oficială, este un
document preponderent fiscal. Analiza financiară a contului de profit şi pierdere
restructurat este posibilă prin aprecierea diferitelor nivele din structura acestuia,
precum şi a indicatorilor de performanţă determinaţi pe baza lui. (tabel nr.2)
Contul de profit şi pierdere pune în evidenţă patru nivele, nivele ce sunt
prezentate în tabelul următor:
4 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/2000, Banca
Comercială Română
10
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 11/64
Tabelul nr. 2. – Prezentarea contului de profit şi pierdere în varianta
restructurată
Nr. crt. Nivelul Cheltuieli Venituri
I Exploatare Cheltuieli deexploatare
Venituri dinexploatare
II Financiar Cheltuieli financiare Venituri financiareIII Excepţional Cheltuieli
excepţionaleVenituriexcepţionale
IV Global Impozit pe profit
Sursa: Cota, M., Analiza financiară a agenţilor economici, Banca Comercială
Română, Centrul de pregătire, Braşov, 2000.
I. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI DE EXPLOATARE
În această parte a contului de profit şi pierdere sunt prezentate date
contabile cuantificate în indicatori care permit determinarea performanţei
societăţii la nivelul activităţii de bază, respectiv activitatea de exploatare. Aceşti
indicatori sunt:5
Marja Comercială reprezintă valoarea nou creată obţinută în
sfera comerţului en gros şi en détail, atât de societăţile de profit, cât şi de alte societăţicare desfăşoară o astfel de activitate prin magazine proprii de desfacere.
Cifra de Afaceri (CA) reprezintă totalitatea veniturilor obţinute
de activitatea de vânzare a produselor, serviciilor, mărfurilor etc. într-o anumită
perioadă de timp (lună, trimestru, an).
Producţia exerciţiului reprezintă valoarea totală a bunurilor
executate şi serviciilor prestate de o societate într-o anumită perioadă, vândute sau
păstrate în stoc sau utilizate drept active fixe.
5 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr.1/2000, Banca
Comercială Română
11
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 12/64
Producţia exerciţiului= Producţia vândută+/-Producţia stocată+ Producţia
imobilizată
Excedentul Brut din Exploatare reprezintă rezultatul obţinut de o
societate comercială din exploatare, respectiv din activităţile sale curente, neinfluenţat
de volumul amortismentelor şi provizioanelor, precum şi de alte venituri şi cheltuieli
din exploatare.
Veniturile totale din exploatare sunt constituite din totalitatea veniturilor unei
societăţi înregistrate într-o perioadă.
Cheltuielile totale din exploatare reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate
de o societate într-o anumită perioadă.
Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a unei societăţi
din activitatea de exploatare.
II. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI FINANCIAR
Excedentul brut financiar reprezintă rezultatul obţinut de societate din
fluxurile financiare neinfluenţat de provizioane şi amortizări financiare.
Veniturile financiare totale sunt veniturile obţinute din toate fluxurile
generate la acest nivel economic al activităţii unei societăţi.
Cheltuielile financiare totale sunt acele cheltuieli aferente fluxurilor fi-nanciare, respectiv creanţelor imobilizate, titlurilor de plasament, diferenţelor de curs valutar
şi plăţii dobânzilor.
Pentru bancă, deosebit de importante sunt cheltuielile pentru plata dobânzii,
deoarece volumul acestora arată gradul de risc pe care şi-l asumă în relaţiile cu clienţii.
Rezultatul financiar măsoară rentabilitatea societăţii obţinută în
activitatea sa la nivelul tuturor fluxurilor financiare.
Excedent brut curent măsoară volumul rezultatului obţinut în
activitatea curentă (de exploatare şi financiară) neinfluenţat de alte venituri şi cheltuieli din
exploatare, precum şi de amortizări şi provizioane din exploatare şi financiare.
Rezultatul curent al exerciţiului măsoară rentabilitatea unei societăţi în
întreaga sa activitate de exploatare şi financiară.
12
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 13/64
III. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI EXCEPŢIONAL
Excedentul brut excepţional arată volumul rezultatelor obţinute
în activitatea excepţională neinfluenţate de amortizările şi provizioanele specifice
acestor fluxuri.
Veniturile excepţionale totale sunt acele venituri obţinute la
acest nivel al activităţii economice.
Cheltuielile excepţionale totale constau în cheltuielile efectuate
la acest nivel al activităţii economice.
Rezultatul excepţional măsoară rentabilitatea unei societăţi
obţinută la acest nivel de fluxuri economice.
IV. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI GLOBAL
Excedentul brut total arată volumul rezultatelor tuturor fluxurilor
economice, mai puţin cele corespunzătoare altor venituri şi cheltuieli, amortizările şi
provizioanele.
Rezultatul înaintea dobânzii şi impozitului pe profit măsoară
volumul rezultatului obţinut de o societate neinfluenţat de cheltuielile cu plata
dobânzilor şi cu impozitul pe profit.
Veniturile totale sunt veniturile obţinute de o societate din toate
fluxurile economice, respectiv, de exploatare, financiare şi excepţionale, într-o
anumită perioadă.
Cheltuielile totale reprezintă cheltuieli efectuate pentru
desfăşurarea întregii activităţi a unei societăţi într-o anumită perioadă.
Rezultatul brut al exerciţiului (profit/pierdere) măsoară
rezultatul obţinut de o societate în întreaga sa activitate, înaintea plăţii impozitului pe
profit.
De regulă, banca nu poate intra în afaceri cu agenţii economici care nu
reuşesc să-şi recupereze cheltuielile din veniturile realizate şi deci înregistrează
pierderi, iar afacerile cu clienţii cu un profit mic se vor face cu mare prudenţă.
13
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 14/64
Rezultatul net al exerciţiului măsoară rezultatul final al
activităţii unei societăţi după plata impozitului pe profit.
Capacitatea de autofinanţare reprezintă surplusul de mijloace
băneşti rezultat din exploatare, pe parcursul unei perioade de gestiune. Mărimea eiarată capacitatea reală a unei societăţi de a finanţa creşterea sa economică din surse
proprii.
Capacitatea de autofinanţare netă reprezintă surplusul de
mijloace băneşti rezultat din activitatea unei societăţi pe parcursul unei perioade după
repartizarea dividendelor.
1.3.2.1 Analiza financiară şi controlul bonităţii clienţilor pe baza indicatorilor de
performanţă ai Contului de Profit şi Pierdere
Indicatorii de performanţă reflectă situaţia economico-financiară determinată pe
baza datelor din contul de profit şi pierdere la un moment dat. Pentru o apreciere cât mai
corectă a situaţiei economico-financiare a unui client este necesar ca interpretarea acestor
indicatori să se facă în evoluţie pe mai multe perioade şi în comparaţie cu alte
întreprinderi, ramuri sau subramuri de activitate.
Rata Valorii Adăugate (RVA) – reprezintă ponderea valorii nou create
de către împrumutat în totalul activităţii sale.
RENTABILITATEA – exprimă capacitatea unei unităţi economice dea obţine profit din activitatea proprie.
Rentabilitatea se exprimă sub mai multe forme, astfel:
• Rentabilitatea economică
• Rentabilitatea de exploatare exprimă capacitatea unei
societăţi comerciale de a obţine profit din activitatea propriu-zisă, înaintea
oricăror influenţe ale ele-mentelor financiare şi excepţionale6
• Rentabilitatea financiară exprimă eficienţa financiară aactivităţii agentului economic, evidenţiind capacitatea capitalului investit
de a produce profit.
6 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 12/2000, BancaComercială Română
14
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 15/64
Pentru agenţii economici care beneficiază de subvenţii pentru investiţii, la
determinarea indicatorilor rentabilităţii financiare se pot utiliza şi capitalurile
proprii nete în sens larg.
1.3.3. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia fluxului de fonduri
Noţiunea de flux de fonduri porneşte de la înregistrarea economică a
bilanţului, potrivit căreia activul reprezintă un ansamblu de utilizări, iar pasivul,
un ansamblu de resurse.
Bilanţul este un document static în care nu apar fluxurile (mişcările) care
au loc de la o perioadă la alta. Pornind de la această constatare, apare necesitatea
determinării ansamblului de fluxuri care au loc într-o activitate, într-o anumită perioadă, şi elaborării unui document sintetic care să redea aceste mişcări. Acest
document poartă denumirea de flux de fonduri.7 Analiza situaţiei financiare
istorice cu ajutorul fluxului de fonduri dă posibilitatea unei mai bune înţelegeri a
mişcărilor care au loc la nivelul activelor şi pasivelor într-o anumită perioadă,
precum şi impactul acestora asupra poziţiei lichidităţii. Fluxul de fonduri indică
sursele din care societatea a obţinut fonduri şi cum au fost utilizate acestea pe
perioada analizată. Tendinţele rezultate din analiza fluxurilor de fonduri dau
informaţii despre modul în care clientul şi-a desfăşurat activitatea şi, în condiţiile
în care se folosesc proiecţii de fluxuri de fonduri, oferă informaţii despre situaţia
societăţii în viitor.
Analiza informaţiilor oferite de fluxul de fonduri ajută la cunoaşterea
următoarelor probleme: cum se foloseşte profitul, cum a fost acoperit necesarul de
capital de lucru, cum au fost finanţate activele fixe, cum au fost utilizate resurse-
le pentru a optimiza profitul, care sunt schimbările din structura activelor şi
datoriilor, efectul mişcărilor de fonduri asupra stabilităţii societăţii, dacă sunt
7 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română
15
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 16/64
necesare fonduri suplimentare în viitor, unde sunt necesare acestea şi de unde pot
fi furnizate.
Fluxul de fonduri poate avea mai multe forme de prezentare în funcţie de
cel care îl utilizează. Formele standard utilizate pe plan internaţional sunt:8
1. Metoda directă care reflectă mişcarea fondurilor la nivelul activităţii
de exploatare, intrările şi ieşirile de fonduri din activitatea investiţională şi cele
din activitatea financiară, rezultând variaţia disponibilităţilor băneşti.
2. Metoda indirectă care arată intrările şi ieşirile de fonduri la nivelul
activelor şi pasivelor pe termen lung şi apoi mişcările de fonduri la nivelul
activităţii, reflectând relaţia dintre acestea.
Formatul de flux de fonduri utilizat de Banca Comercială Română este o
combinaţie între metoda directă şi cea indirectă, reflectând necesităţile băncii şi
posibilităţile oferite de contabilitatea utilizată în ţara noastră9.
Fluxul de fonduri din activitatea de bază arată dacă o societate este
generatoare sau consumatoare de fonduri din activitatea de bază (curentă,
normală, desfăşurată de societate – excluzând activităţile de investiţii sau vânzări
de active fixe, cele cu caracter financiar şi excluzând activităţile de investiţii sau
vânzări de active fixe, cele cu caracter financiar şi excepţional).
Fluxul de fonduri din activitatea de investiţii arată dacă este sau nu
genera-toare de fonduri la nivelul activităţii investiţionale.
Fluxul de fonduri din activitatea financiară arată că societatea
utilizează sursele mai mari de fonduri din activitatea financiară (creştere de datorii
financi-are) sau dacă s-au diminuat datoriile, ca urmare a rambursării lor din alte
surse de fonduri.
8 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română9 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română
16
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 17/64
Fluxul de fonduri net este fluxul rezultat din toate componentele
activităţii desfăşurate de societate (activitate de bază, de investiţii şi financiară) şi
arată mişcarea netă de fonduri în perioada analizată.
Acest model de analiză la nivelul fluxului de fonduri net indică mişcarea
netă de fonduri pe perioada analizată. Adăugând la acest rezultat disponibilităţile
din perioada anterioară, se vor obţine disponibilităţile băneşti de la sfârşitul
perioadei curente. Fluxul de fonduri prezentat este o analiză a modificărilor
înregistrate la nivelul surselor şi utilizatorilor de fonduri între două perioade (o
perioadă este definită ca fiind perioada dintre bilanţul curent şi cel anterior).
Analistul are astfel posibilitatea să identifice pe cele trei activităţi (de exploatare,
de investiţii şi financiare) de unde au fost obţinute fonduri şi cum au fost folosite
acestea, obţinând astfel o mai bună imagine a modului în care se generează şi se
consumă fondurile.
Bilanţul dă posibilitatea identificării variaţiilor absolute a fiecărui element
bilanţier în parte. Fluxul de fonduri grupează aceste variaţii absolute pe cele trei
activităţi şi explică mişcările pe fiecare nivel în parte, astfel se pot înţelege mai
bine schimbările care apar.
Un alt avantaj îl reprezintă şi reflectarea tendinţelor, prin compararea
fluxurilor de fonduri. Încadrarea agenţilor economici pe grupe de bonitate, înfuncţie de rezultatele economico-financiare, poate fi corectată în funcţie de unii
factori subiectivi privind aspectele nefinanciare ce caracterizează activitatea
clientului.
1.3.4. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia credit-scoring
Pentru o apreciere financiară generală asupra creditării, se mai foloseşte
analiza multivariabilă denumită şi metoda scorurilor („credit scoring“).
Evaluarea creditului prin punctaj (scoring) reprezintă un mijloc static de
evaluare a clienţilor, în încercarea de a adopta un demers standardizat pentru de-
17
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 18/64
terminarea bonităţii lor .10 Credit-scoring-ul poate fi considerat drept element
modern al tehnologiei de creditare bancară, de apreciere şi evaluare a
caracteristicilor solicitanţilor de credit, ce stă la baza ierarhizării acestora,
concretizându-se într-un punctaj sau într-o medie calculată automat. Crearea şi
folosirea sa presupune asigurarea anumitor premise, cum sunt:
stabilirea unui număr de variabile care să dea o imagine de ansamblu a
stării potenţialului debitor;
stabilirea unui sistem de agregare, care să permită transpunerea variabi-
lelor într-un calificativ comun, pentru a exprima global poziţia solicitantului de
credite, în raport cu ceilalţi potenţiali debitori.
La rândul său, sistemul de variabile care stă la baza determinării credit-
scoring-ului diferă, în funcţie de tipul solicitantului, care poate fi persoană fizică
sau juridică. Specific credit-scoring-ului este faptul că pentru fiecare criteriu se
stabileşte o scară de valori – punctaj dependentă de gradul de satisfacere a
criteriului respectiv, scorul total al clientului fiind obţinut prin cumularea acestor
puncte.
Evaluarea performanţei financiare a unei entităţi economice se realizează
pe bază de scoring atribuit unor factori calitativi şi a unor factori cantitativi.
A. Evaluarea factorilor calitativi
Factorii calitativi se referă la: calitatea managementului,calitatea
acţionariatului, poziţia de piaţă, conduita tranzacţională şi calitatea garanţiilor
primite. Cei cinci factori calitativi vor fi apreciaţi cu obiectivitate in funcţie de
anumite limite specifice stabilite pentru fiecare indicator, atribuindu-se un anumit
numar de puncte (de regulă de la 0 la 10) aceşti indicatori sunt: calitatea
garanţiilor primite; calitatea acţionarilor; poziţie pe piaţă; conduita tranzacţională;
calitatea garanţiilor primite.
B. Evaluarea factorilor cantitativi – calcul de indicatori
10 Ionescu I. (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică,
Bucureşti, 1996, pag. 439
18
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 19/64
Indicatorii cantitativi se vor determina pe baza situaţiilor financiare ale
entităţii economice întocmite conform reglementărilor emise de Ministerul
Finanţelor Publice. Grupele de indicatori luate în considerare sunt: de lichiditate,
solvabilitate, profitabilitate, gestiune şi capacitatea de rambursare. Scoringul
maxim este de 50 de puncte, câte 10 puncte maximum pentru fiecare grupă de
indicatori. Calculul se va efectua pentru toţi indicatorii, cu precizarea că pentru
primele 4 grupe de indicatori se va selecta pentru fiecare grupă numai unul din
indicatorii specifici care va fi punctat în funcţie de limitele valorice stabilite.
Grupa I. Indicatori de lichiditate
Indicatori
Lichiditate curentă = Active curente/Pasive curente
Lichiditate imediată = (Active curente - Stocuri)/Pasive curente
Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi 2008, p. 163
Selectarea unuia dintre cei doi indicatori va ţine seama de natura activităţii
desfăşurate de fiecare client în parte, astfel, pentru clienţii care desfăşoară activităţi
preponderent comerciale şi la care rotaţia stocurilor este rapidă, se va utiliza
lichiditatea curentă. În mod similar, se va utiliza primul indicator în cazul societăţilor
care desfăşoară activităţi sezoniere şi la societăţile la care ciclul de fabricaţie este lung.
Grupa II. Indicatori de solvabilitate/Îndatorare
Indicatori
Solvabilitate = Datorii/Total ActivGradul de îndatorare = Total Datorii/Valoare active net
Gradul de îndatorare operaţional = Credite pe termen scurt/Cifra de afaceri
La selectarea unuia dintre cei trei indicatori din această grupă se va ţine seama
de structura pe termene a datoriilor societăţii (termen scurt sau termen mediu şi lung),
respectiv ponderea acestora în aceste datorii.
19
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 20/64
Grupa III. Indicatori de profitabilitate
IndicatoriRentabilitatea netă = Profit net/Cifra de afaceri
Rentabilitatea operaţională = Profit din exploatare/Cifra de afaceriSursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi 2008, p. 164
În cazul societăţilor productive, se va utiliza unul din primii doi indicatori,
selectarea unuia dintre aceştia va avea în vedere situaţiile mai deosebite ca:
aplicarea metodei de amortizare accelerată11;
constituirea de provizioane de risc diverse.În cazul societăţilor care prestează activităţi comerciale sau servicii şi la
care rotaţia fondurilor este mai rapidă, se va utiliza indicatorul „ROE –
Rentabilitatea capitalului“.
Grupa IV Capacitatea de rambursare
IndicatoriGrad de acoperire a dobânzii = Profit din exploatare/Cheltuieli cu dobânzileServiciul datoriei = (Profit din exploatare + Amortizări + Provizioane risc
valutar) (Cheltuieli cu dobânzile + rambursări credite de investiţii cu scadenţa
sub 1 an)Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi 2008, p. 164
Alegerea celor doi indicatori va avea în vedere natura creditelor şi
ponderea acestora în totalul datoriei bancare. Astfel, pentru societăţile cu datorii preponderent pe termen scurt, se va selecta primul indicator, iar pentru cele care
înregistrează datorii pe termen mediu şi lung se va utiliza cel de-al doilea
indicator.
11 Dumitru Bucătaru- Finanţele întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi 2009, p. 172-177
20
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 21/64
Grupa V Indicatori de gestiune
Indicatori
Rotaţia clienţilor = (Cifra de afaceri/Clienţi) * 365/N
Rotaţia stocurilor = (Cifra de afaceri/Stocuri) * 365/N
Rotaţia furnizorilor = (Cifra de afaceri/ Furnizori) * 365/NSursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi 2008, p. 164
Totalul scoring-ului obţinut din evaluarea factorilor cantitativi şi calitativi
se va încadra în grila de clasificare din tabelul nr. 3., stabilindu-se categoria
clientului.
Tabelul nr .3. Grila de clasificare a clientului
Categorie Punctaj minim Punctaj maxim
A 71 100
B 41 70
C 21 40
D 11 20
E 0 10
Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.Cuza, Iaşi 2008, p. 165
În cazul determinării credit – scoring-ului pentru persoanele fizice, setul
de variabile luat în calcul este diferit faţă de solicitatorii de credite entităţi
economice.
De exemplu, BRD–GSG utilizează o structură de determinare scoring
pentru persoane fizice care cuprinde următoarele criterii (conform tabel 3):
Tabelul nr. 4. Model de determinare a rating-ului pentru persoane fizice.
Nr. Crt. Criteriul1. Criteriul unde locuieşte clientul
2. Durata rezidenţei la aceeaşi adresă
21
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 22/64
3. Profesia practicată
4. Durata lucrată în acelaşi loc de muncă
5. Telefon
6. Referinţe bancare
7. Situaţia familială8. Numărul de persoane la întreţinere
9. Venitul net lunar exprimat în lei
10. Garanţii
Sursa: BRD – Norme de creditare pentru persoane fizice.
În funcţie de punctajul acordat prin cumularea rezultatelor obţinute la
fiecare criteriu se determină, în final, scoring-ul de credite al clientului respectiv,
prin raportarea numărului de puncte la plajele de valori corespunzătoare celor
cinci categorii.
1.3.5. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor pe baza metodologiei de RATING
Ratingul (cuvânt de origine americană „rating = evaluare“) desemnează
atât un proces (analiza riscului), cât şi rezultatul final al acestuia (nota).
Ratingul este un proces de evaluare a riscului ataşat unui titlu de creanţă
sintetizat într-o notă, permiţând un clasament în funcţie de caracteristicile parti-
culare ale titlului şi de garanţiilor emitentului.12
Pentru ratingul de credite reprezintă un calificativ exprimat numeric
aferent calităţii portofoliului de împrumuturi ale fiecărei unităţi bancare
teritoriale.
Scopul introducerii ratingului de credite este acela de a diferenţia
nivelurile de risc în cadrul portofoliului de împrumuturi al băncii pentru:
evitarea situaţiei grupării creditelor în categoriile cu risc major;
determinarea trendului calităţii portofoliului, astfel încât să se poată în-
treprindă măsurile necesare pentru a evita o deteriorare în timp a acestei calităţi;
asigurarea managementului riscului de credite şi protecţia corespunză-
toare a băncii împotriva acestui risc.
12 Lăzărescu, S. – Rating , ASE Bucureşti, 2000, pag.7
22
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 23/64
Ratingul de credite se bazează atât pe comparaţia de ordin statistic
(istoric), cât şi pe analiză şi prognoză. Sistemul de rating de credite poate fi de tip
bidimensional, coroborând rezultatele analizei caracteristicilor clientului cu cele
ale creditului.
Caracteristicile clientului se fundamentează pe analiza aspectelor
generale, financiare, poziţia în (sub)ramura de activitate, de management şi
strategie. Analiza caracteristicilor creditului se bazează pe istoricul relaţiei de
credit, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, administrarea şi monitorizarea
creditului, serviciul datoriei, sursa de rambursare şi natura colateralelor.
Caracteristicile creditului se referă la toate creditele de care beneficiază clienţii
respectivi, pe termen scurt, mediu şi lung, în lei şi în valută. Analiza şi
determinarea rating-ului de credite se realizează în mod diferit pentru persoane
juridice faţă de persoanele fizice, iar criteriile avute în vedere diferă substanţial.
În cazul analizei persoanelor juridice se iau în calcul atât aspectele
financiare, cât şi cele nefinanciare care caracterizează respectivul client, dar şi de
creditul la care apelează acesta. Un model utilizabil pentru stabilirea rating-ului
unei persoane juridice ar putea fi sintetizat conform următoarei clasificări în care
CR1, CR2... CR5 semnifică diferite nivele de încadrare a clienţilor faţă de
criteriile luate în analiză.I. Caracteristicile clientului:
• generale
• finaciar
• management
• (sub)ramura de activitate
II.Caracteristicile creditului
• istoricul relaţiei de credit
• condiţiile de eligibilitate
• administrare
• colaterale
23
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 24/64
La determinarea rating-ului persoanelor juridice, se consideră că fiecare
criteriu poate lua o valoare cuprinsă între 1 şi 5, în funcţie de gradul de satisfacere
al acestuia, 1 fiind cea mai favorabilă valoare. Calculul final al rating-ului de
credit se face prin cumularea punctelor obţinute la fiecare criteriu analizat şi
raportarea totalului obţinut la numărul total de criterii analizate. Scopul final al
determinării rating-ului de credite este însă în toate cazurile acela de a stabili dacă
solicitantul poate fi creditat, în condiţiile asumării de către bancă a unui risc
limitat, dar şi acela de a determina tipurile de credite pe care banca le poate
acorda acestuia şi care dintre acestea este mai potrivit. Eficienţa aplicării metodei
prezentate de determinare a rating-ului depinde de considerarea factorilor cei mai
semnificativi ce pot constitui variabile ale sistemului, deoarece fenomenul de
compensare a unor caracteristici cu altele, prin punctajele atribuite, ar puteaconduce la vicierea rezultatului final. În cazul determinării rating-ului unei
persoane juridice, este necesară determinarea stării economico-financiare
prezentate şi de perspectivă, cât şi a evoluţiei situaţiei clientului în timp, pe baza
calculării unor indicatori economico-financiari reprezentanţi.
Ratingul de credit se calculează atât pe baza situaţiilor contabile
periodice, pentru a se cunoaşte, în mod real şi obiectiv, calitatea şi structura de
ansamblu a portofoliului de împrumuturi al băncii, dar şi ca obiectiv strategic deatins în perioada următoare privind calitatea portofoliului de credite, ca pârghie a
managementului riscului de credite.
Sistemul de rating de credite al BRD - Groupe Société Générale este de tip bi-
dimensional, deoarece coroborează rezultatele analizei criteriilor cantitative
(cuantificabile) cu cele calitative (necuantificabile) ale clienţilor. În cadrul criteriilor
cantitative (cuantificabile), stabilite pentru clienţii corporate, se includ: indicatorii de
bonitate înregistraţi de aceştia (lichiditatea patrimonială, solvabilitatea patrimonială,
profitabilitatea, gradul de îndatorare), unele criterii de natura trendului cifrei de afaceri, al
ponderii exportului în cifra de afaceri realizată de client, precum şi al sursei de
rambursare.
Criteriile calitative (necuantificabile), stabilite pentru clienţii corporate, se
bazează pe analiza calităţii acţionariatului, managementului, gradului de îndeplinire a
24
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 25/64
condiţiilor de eligibilitate, a strategiei adoptate de client, a condiţiilor de piaţă în care-şi
desfăsoară activitatea clientul, pe auditarea raportărilor contabile şi pe natura
colateralelor.
Pentru determinarea ratingului de credite pentru un client se procedează astfel:
– se evaluează fiecare indicator cantitativ şi calitativ;
– se determină ratingul de credit cu relaţia:
unde:
gs = greutatea specifică atribuită fiecărui criteriu;
Cr1...5 = numărul criteriului de rating
CR = ratingul de credit – se stabileşte performanţa financiară a clientului în funcţie de ratingul de credit
obţinut, conform corespondenţei din tabelul de mai jos.
Tabelul 5. Corespondenţa dintre ratingul de credit şi performanţa financiară a
unui client
Ratingul de credite Performanţa financiară1,00 – 1,80 A1,81 – 2,60 B
2,61 – 3,40 C3,41 – 4,20 D4,21 – 5,00 E
Ratingul de credit se calculează pentru toţi clienţii corporate aflaţi în portofoliu,
pe baza situaţiilor financiare anuale, iar în cursul anului cu ocazia acordării/revizuirii
creditelor. De asemenea prin determinarea ratingului de credit se urmăreşte cunoaşterea
reală şi obiectivă a calităţii şi a structurii de ansamblu a portofoliului de împrumuturi al
băncii şi diferenţierea nivelurilor de risc în cadrul acestuia.
La nivelul BRD - Groupe Société Générale , ratingul de credite reprezintă un
obiectiv dinamic, fiind supus revizuirii periodice. Cel puţin o dată pe an, în funcţie de
obiectivele strategice ale băncii, de situaţia reală a portofoliului de împrumuturi şi de
evoluţiile pieţei, la propunerea Direcţiei de Management al Riscurilor şi Metodologie,
managementul de top al BRD - Groupe Société Générale aprobă ratingul de credite
acceptabil pentru bancă pe anul următor, cu defalcare pe sucursalele judeţene.
25
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 26/64
Introducerea acestui sistem de rating de credite, pe de o parte asigură un
instrument util pentru creşterea calităţii portofoliului de credite, iar pe de altă parte,
constituie o reacţie de adaptare a BRD - Groupe Société Générale la realităţile tot mai
complexe ale mediului în care operează, prin diminuarea potenţialului de risc aferent
portofoliului de împrumut.
Pentru o mai bună gestionare a riscului în activitatea de creditare, BRD - Groupe
Société Générale îşi stabileşte limite de risc pentru un eşantion reprezentativ de clienţi
faţă de care aceasta înregistrează expunere. Limita de risc reprezintă un instrument de
monitorizare permanentă a riscului din operaţiuni de creditare şi alte operaţiuni/produse
similare creditului, în scopul identificării, al evaluării şi al controlului influenţei negative
a factorului de risc de credit asupra rezultatului financiar al băncii.
Limitele de risc se stabilesc atât pe baza analizei fluxului de lichidităţi previzionat, cât şi pe baza analizei interdependente a aspectelor financiare şi nefinanciare
ce caracterizează activitatea clientului. De asemenea, limitele de risc se stabilesc pe total
şi pe structură şi includ atât riscurile directe, cât şi cele indirecte aferente, după cum
urmează:
o limita de risc directă acoperă riscul de credit implicat de creditele şi
scrisorile de garanţie de care beneficiază clientul, de operaţiunile de
schimb valutar la termen şi de operaţiunile de capital;o limita de risc indirectă acoperă riscul de credit indirect faţă de un client,
risc ce derivă din operaţiunile de factoring şi scont efectuate de către
bancă.
La stabilirea limitelor de risc, banca are în vedere ratingul de credit aferent
categoriei respective de împrumutaţi. În funcţie de numărul de puncte rezultat, banca a
stabilit cinci categorii de risc – de la categoria I, care are cel mai scăzut grad de risc până
la categoria cu cel mai mare grad de risc – fiecărei categorii de risc fiindu-i atribuite
următoarele tendinţe:
Tabelul 6. Tendinţe atribuite pentru fiecare categorie de risc
Categoria
de risc
Rating de
credit
Tendinţe
26
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 27/64
I 1,00 – 1,80 Majorare
semnificativăII 1,81 – 2.60 Majorare
III 2,61 – 3,40 Menţinere
IV 3,41 – 4,20 Reduceri si uneori
menţinereV 4,21 – 5,00 Reducere
semnificativă
Nivelul limitei de risc se stabileşte în funcţie de tendinţe, rezultate ca urmare a
aplicării scoringului, analiza fiind coroborată cu nivelul cifrei de afaceri realizate de către
client şi cu posibilitatea acestuia de a genera fluxuri de numerar pozitive etc. Limitele de
risc care pot fi atribuite unui client sunt cu atât mai mari cu cât performanţele economico-
financiare şi aspectele nefinanciare sunt mai bune şi atrag după sine un scoring mai bun.
Înainte de acordarea oricărui produs tip credit unui client, indiferent de nivelul
expunerii totale a BRD - Groupe Société Générale faţă de clientul respectiv, este
obligatorie consultarea informaţiei de risc bancar înscrise în arhiva C.R.B.
Utilizarea acestei informaţii îmbunătăţeste capacitatea BRD - Groupe Société
Générale de a monitoriza şi controla direct expunerile şi riscurile în relaţia cu fiecareclient şi, mai mult, de a determina situaţia financiară a clienţilor potenţiali şi
comportamentul lor în ceea ce priveşte serviciul datoriei. BRD - Groupe Société Générale
monitorizează situaţia expunerii faţă de primii 100 de clienţi şi de cei care reprezintă
debitorii unici, expunerile mari şi angajamentele persoanelor aflate în relaţii speciale cu
banca.
1.3.6. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin verificarea calităţii portofoliului de
credite angajate
În stabilirea performanţelor agenţilor economici care au avut relaţii de
creditare anterioare, banca efectuează o analiză şi verificare a calităţii
portofoliului de credite angajate, pe baza indicatorilor de performanţă financiară
şi a indicatorilor de bonitate a serviciului datoriei, după cum urmează:
27
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 28/64
a. Indicatorii de performanţă financiară, în funcţie de rezultatul
obţinut pentru fiecare indicator, fac posibilă încadrarea clientului care solicită creditul
în una din următoarele categorii de credit:
Tabelul nr. 7. – Grila de încadrare a clientului într-o categorie de credit pe
baza indicatorilor de bonitate
Indicatorul deperformanţă financiară
Categorii de credite
A B C D EGradul de îndatorare (%) 3-30 30-50 50-65 65-85 > 80
Lichiditatea imediată (%) > 110 85-110 65-85 50-65 < 50
Solvabilitatea
patrimonială (%)
> 50 40-50 30-40 20-30 <20
Rentabilitatea financiară(%)
> 10 5-10 3-5 1-3 <1
Gradul de acoperire acheltuielilor din venituri(%)
>120 100-200 90-100 70-90 <70
Punctaj pentruindicator
10 8 6 4 2
TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0
Sursa: Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris,
Iaşi, 2001, p. 32Pentru fiecare indicator de performanţă financiară a clientului, în funcţie
de încadrarea acestuia în limitele stabilite, se acordă un anumit punctaj, care, prin
însumare, determină un punctaj total, pe baza căruia se face încadrarea portofo-
liului de credite într-una din cele 5 categorii.13 În situaţia în care punctajul obţinut
de un client se apropie de limita superioară sau de limita inferioară punctajului
aferent fiecărei categorii, acesta se poate majora sau diminua cu 1-3 puncte, în
funcţie de aprecierea generală a activităţii clientului, astfel încât categoriacreditului respectiv să fie trecut la categoria de credite superioară sau inferioară.
Categoria A – cuprinde clienţii care desfăşoară o activitate economico-financiară
rentabilă, având asigurate toate condiţiile care să le permită rambursarea la termen
13 Marcel Ghiţă, Control financiar, bancar şi fiscal , Tiprografia Universităţii din Craiova,Craio-va, 1998, p. 121
28
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 29/64
a ratelor scadente, cât şi plata dobânzilor aferente, iar pentru perioada următoare,
se prevede menţinerea performanţelor financiare la un nivel ridicat.
Categoria B – grupează clienţii care au o situaţie economico-financiară
bună în prezent şi realizează indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru
o perioadă următoare nu sunt perspective privind menţinerea performanţelor
financiare, la acelaşi nivel existând probleme de natură organizatorică,
tehnologică, de personal sau legată de natura şi obiectivul activităţii.
Categoria C – cuprinde clienţii băncii care, în prezent, au o situaţie
economico-financiară satisfăcătoare, existând totuşi tendinţa de deteriorare a
indicatorilor de producţie şi de eficienţă.
Categoria D – grupează agenţii economici clienţi ai băncii care
înregistrează o situaţie economico-financiară instabilă, cu indicatori de nivel
inferior, pendulând în perioade relativ scurte între o activitate nesatisfăcătoare şi
una satisfăcătoare.
Categoria E – cuprinde clienţii care desfăşoară o activitate nerentabilă,
înregistrând pierderi, existând incertitudine cu privire la capacitatea acestora de a
rambursa creditele acordate şi dobânzile aferente.
b. Analiza şi controlul bancar al serviciului datoriei, prin care se
înţelege capacitatea agenţilor economici împrumutaţi de a rambursa creditele la
scadenţă şi de a plăti dobânzile datorate la termenele stabilite, cu ajutorul
următorilor indicatori:
Acoperirea dobânzii se determină ca raport între rezultatul înaintea
plăţii dobânzii şi impozitului pe profit şi cheltuieli cu dobânda. Cu cât rezultatul este
mai mare, cu atât gradul de acoperire al dobânzii este mai ridicat şi situaţia
economico-financiară a clientului permite plata la termen a dobânzilor datorate;
Credite restante, în valori şi în prezent faţă de totalul creditelor
angajate de agentul economic, analiză făcută la zi, dar şi în dinamică pe o perioadă de
1-3 ani;
29
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 30/64
Plăţi restante totale, din care către furnizori şi antreprenori, atât în cifre
absolute, cât şi procente faţă de plăţile efective către furnizori de la începutul perioadei
analizate.
Concluziile analizei şi controlului bancar asupra datoriei pot fi
următoarele14:
bună – când ratele din credite s-au rambursat, în general, la scadenţă,
iar dobânzile datorate au fost plătite la termenele stabilite. În această categorie, vor fi
incluşi agenţii economici la care ponderea creditelor restante în totalul celor angajate
este mai mică sau cel mult egală cu 20%, iar eventualele credite restante şi dobânzi
neplătite nu sunt mai vechi de 7 zile;
slabă – în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere
de până la 30 de zile;
necorespunzător, când fie ratele din credite, fie dobânzile datorate nu
au fost rambursate sau plătite pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice,
indiferent de volumul şi ponderea lor.
Tabelul nr.8. Matricea clasificării creditelor
Performanţafinanciarăa clientului
Serviciul datorieiBun
(credit curent)Slab (credite restante
până la 30 de zile)Necorespunzător
Categoriide credite
A Credite cu minim derisc, standard
Credite în observaţie Credite substandard
B Credite în observaţie Credite sub standard Credite de riscmajor, pierdere
C Credite sub standard Credite sub standard Credite de riscmajor, pierdere
D Credite
incerte, îndoielnice
Credite de risc major,
pierdere
Credite de risc
major, pierdereE Credite de risc major,
pierdereCredite de risc major, pierdere
Credite de riscmajor, pierdere
Sursa: Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris,
Iaşi, 2008, p. 168
14 Cocriş V.,Chirleşan D., Economie bancară Repere teoretice şi studiu monografic Ediţia a II-a, EdituraUniversităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.38- 39
30
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 31/64
Creditele cu risc minim, standard (S), sunt acele plasamente ce nu
implică dificultăţi în recuperare şi riscuri care ar putea periclita administrarea
datoriei în maniera convenită prin contractul de credite la acordarea
împrumutului. Aceste credite sunt acordate clienţilor solvabili pentru afaceri bune
şi sigure.
Creditele în observaţie (IO) sunt acele plasamente acordate unor clienţi cu
rezultate economico-financiare foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte
de timp, întâmpină unele greutăţi în rambursarea ratelor scadente şi plata dobân-
zilor aferente.
Creditele sub standard (SS) sunt plasamente care prezintă riscuri şi
periclitează stingerea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a
capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de împrumuturi. Această
categorie de credite este caracterizată prin posibilitatea reală ca banca să preia
parţial unele pierderi, dacă deficienţele din activitatea clientului nu sunt corectate
pe parcurs.
Creditele incerte (I) sunt acele împrumuturi, în cazul cărora rambursarea
sau lichidarea pe baza condiţiilor de contract, valorilor şi garanţiilor existente,
este incertă. Aceste active sunt acelea care sunt protejate într-o mică măsură sau
chiar neprotejate de valoarea realizabilă a garanţiei lor.
Creditele cu risc major, creditele pierdere (P) sunt considerate acele pla-
samente care nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în
continuare ca active bancare să nu fie garantată.15 Concluziile rezultate din analiza
şi controlul bancar al portofoliului de credite sunt avute în vedere la acordarea de
noi împrumuturi în perioadele următoare, după cum urmează:
pentru agenţii economici încadraţi în categoria A, aprobarea creditelor
solicitate presupune un risc foarte mic pentru bancă şi nu ridică probleme; în cazul agenţilor economici din categoriile B şi C, decizia de aprobare
a creditelor are suficiente argumente favorabile, dar şi unele motive de îngrijorare, mai
15 Basno, Cezar, Dardac Nicolae – „Management bancar”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 204
31
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 32/64
ales, în ceea ce priveşte perspectivele viitoare ale activităţii economico-financiare a
acestora;
aprobarea unor credite pentru agenţii economici din ultimele două cate-
gorii (D, E), presupune asumarea unor riscuri majore pentru bancă, iar pentru cei din
categoria E, chiar posibilitatea înregistrării unor pierderi, determinând îngreunarea
condiţiilor de acordare.
32
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 33/64
Capitolul 2 Analiză comparativă a riscului de insolvabilitate la BRD şi Uni-Credit Ţiriac Bank
UniCredit Ţiriac Bank este membră a Grupului UniCredit, unul dintre cei mai
importanţi jucători de pe piaţa europeană a serviciilor financiare, cu o reţea de 7.200 de
sucursale în 20 de ţări.UniCredit Ţiriac Bank este o bancă universală ce oferă produse şi
servicii calitative la standarde internaţionale atât persoanelor fizice, companiilor mici şimijlocii, cât şi marilor corporaţii multinaţionale din România. În plus, clienţii băncii
beneficiază de toate avantajele oferite de o reţea extinsă, la care se adaugă avantajul
cunoaşterii pieţei locale şi cel al apartenenţei la un important grup bancar.
Pentru UniCredit Ţiriac Bank, cele mai importante aspecte sunt succesul clienţilor
săi şi valoarea adaugată pe care o oferă acestora. Consultanţii băncii au expertiza
necesară pentru a oferi soluţii bancare excelente clienţilor din ţară şi de peste hotare,
construind cu acestia o legătură profesională bazată pe încredere reciprocă. Încrederea
este cladită atât prin competenţa consultanţilor băncii, cât şi prin apropierea de clienţi şi
capacitatea angajatilor băncii de a identifica la timp necesităţile acestora.
Pe 31 mai 2007 s-a finalizat tranzacţia care a dus la fuziunea prin absorbţie dintre
Banca Comercială HVB Ţiriac Bank S.A., banca absorbantă şi UniCredit Romania S.A.,
banca absorbită. Ca urmare a fuziunii, la data de, Banca Comercială HVB Ţiriac Bank
S.A. a preluat toate drepturile şi obligaţiile băncii absorbite, şi anume UniCredit România
S.A., iar banca absorbită a fost dizolvată fără lichidare prin transmiterea universală a
patrimoniului acesteia (totalitatea activelor şi pasivelor) către banca absorbantă.
Tabelul nr.9 Principalii indicatori ai nivelului de activitate UniCredit Ţiriac
Bank
UniCredit Ţiriac Bank - Indicatori la sfârşitul anului 2007:
33
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 34/64
Angajati: aprox. 2.700;Clienti: > 600.000;Retea: 142 subunităţi : 111 sucursale, 28 agenţii şi 3 puncte de lucru;Profit net: 215,91 milioane RON;
Venituri totale: 1,673 miliarde RON;Active totale: 12,9 miliarde RON;Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
Banca Română pentru Dezvoltare a fost înfiinţată la 1 decembrie 1990 ca bancă
independentă cu statutul juridic de societate pe acţiuni, ce a preluat activele şi pasivele
Băncii de Investiţii, cu autorizaţie completă de desfăşurare de activităţi bancare. Banca
Română pentru Dezvoltare a fost înregistrata în februarie 1991 ca societate pe actiuni cu
capitalul social detinut de statul român.În martie 1999, Société Générale a achiziţionat un pachet de acţiuni la Banca
Română pentru Dezvoltare de la Fondul Proprietăţii de Stat şi, în acelaşi timp, a majorat
capitalul social al Băncii Romane pentru Dezvoltare ajungând să deţină 51% din acţiuni.
Din ianuarie 2001, acţiunile băncii au fost admise la tranzacţionare şi cotate în
Categoria I (First Tier) a Bursei de Valori Bucureşti care îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu Legea Pieţelor de Capital nr. 297/2004 (cu modificările ulterioare).
În 2004, Société Générale a achiziţionat şi restul participaţiei statului român în
Banca Română pentru Dezvoltare, majorându-şi astfel acţiunile deţinute la 58,32%.
În data de 27 mai 2004, denumirea juridică de Banca Română pentru Dezvoltare a
fost schimbată în BRD-Groupe Société Générale SA.
BRD - Groupe Société Générale este o bancă universală oferind servicii atât
persoanelor fizice cât si companiilor. Strategia BRD combină creşterea susţinută cu un
nivel ridicat de renta-bilitate.
BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele
bancare. Cu o capitalizare de 3,5 miliarde euro la sfârşitul lunii decembrie 2007, BRD -
Groupe Société Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile
din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi
nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB,
indiferent de domeniu.
34
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 35/64
BRD - Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o
reţea de peste 800 de agenţii şi peste 1.300 ATM-uri. În luna decembrie 2007, BRD
număra 2,3 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2,2 millioane de
carduri.
Calitatea servicilor noastre este garantată de cei peste 8.500 de profesionişti care
formează echipa BRD. Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre
cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 27
milioane de clienţi din întreaga lume.
Tabelul nr. 10 Principalii indicatori ai nivelului de activitate BRD – GSG
BRD – GSG - Indicatori la sfârşitul anului 2007:
Angajati: aprox. 8.500;Clienti: > 2.300.000;Retea: 806 subunităţi;Profit net: 917 milioane RON;Venituri totale: 9,945 miliarde RON;Active totale: 38,9 miliarde RON;
Sursa: adaptare după www.brd.ro
Pentru analiza comparativă a riscului de insolvabilitate am ales două instituţii
bancare de talii diferite, BRD – GSG fiind a doua bancă românească după total active la
sfârşitul anului 2007, în timp ce UniCredit Ţiriac Bank era a şasea. Ca şi profitabilitate,
BRD – GSG se situa la finele lui 2007 tot pe poziţia a doua, în timp ce UniCredit Ţiriac
Bank era pe poziţia a cincea. Scopul final a fost acela de a reliefa mai bine diferenţele
potenţiale care ar putea exista între două bănci de talii diferite, în special sub aspectul
riscului de insolvabilitate la care acestea se supun.
Un alt obiectiv al acestei analize a fost şi acela de a studia modul în care s-a
modificat expunerea fostei bănci UniCredit România la riscul de insolvabilitate în urma
fuziunii cu HVB Ţiriac Bank în anul 2007, şi anume dacă riscul de insolvabilitate a
crescut sau s-a diminuat. Altfel spus, am dorit să studiez dacă pe lângă efectele benefice
ale acestei fuziuni din punct de vedere al rentabilităţii şi al eficienţei, au existat şi efecte
35
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 36/64
poztive sub aspectul creşterii solvabilităţii acesteia şi dacă noua instituţie de credit are un
nivel de solvabilitate mai ridicat decât fosta bancă UniCredit România.
În realizarea acestei analize am pornit de la situaţiile patrimoniale şi bilanţurile
celor două instituţii bancare, prezentate în anexele 1 şi 2. Pentru UniCredit Ţiriac Bank,
am considerat pentru anul 2006 bilanţul contabil al UniCredit România, iar pentru anul
2007 situaţia patrimoniului băncii rezultate după fuziunea cu HVB Ţiriac Bank.
De asemenea, am mai utilizat date din rapoartele administratorilor realizate pe
baza situaţiilor financiare pentru exerciţiile 2006 şi 2007 ale celor două bănci.
2.1Analiza comparativă a riscului de solvabilitate
1.)Calculul şi analiza indicatorilor de adecvare a capitalului conform Acordurilor
de la Basel
1.1.) Determinarea capitalurilor proprii Tier I, Tier II şi Tier III pentru BRD în
anii 2006 şi 2007, UniCredit România în 2006 şi UniCredit Ţiriac Bank în 2007
În conformitate cu acordul II de la Basel, capitalurile Tier I cuprind capitalul
social şi rezervele, din care se deduc pierderile din anul curent, viitoarele restituiri de taxeşi impozite şi activele intangibile (fondul de comerţ).
Pentru BRD-GSG, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la
sfârşitul anului 2006 este:
Capitaluri Tier I BRD2006 = (capital social + rezerve ) - fondul de comerţ =
696.901.518 + 513.552.229 – 13.509.991 = 1.196.943.756 Ron.
Pentru BRD-GSG, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la
sfârşitul anului 2007 este:
Capitaluri Tier I BRD2007 = (capital social + rezerve ) - fondul de comerţ =
696.901.518 + 513.552.229 – 9.006.658 = 1.201.447.089 Ron.
Capitalurile Tier II cuprind provizioanele şi rezervele din reevaluare.
36
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 37/64
Capitaluri Tier II BRD2006 = provizioane + rezerve din reevaluare = 39.307.725
+ 281.110.850 = 320.418.575 Ron
Capitaluri Tier II BRD2007 = provizioane + rezerve din reevaluare = 60.064.963
+ 736.853.377 = 796.918.340 Ron
Se observă că în exerciţiul financiar 2007, nivelul Tier II al capitalizării BRD a
crescut in valori absolute cu 476.499.765 Ron. şi o creştere procentuală de 148,71 %.
Capitaluri Tier III BRD2007 = Datoria subordonată = 722.040.000 Ron.
Capitaluri Tier III BRD2006 = Datoria subordonată = 676.340.000 Ron.
În exerciţiul financiar 2007, nivelul Tier III al capitalizării BRD a crescut in valori
absolute cu 45.700.000 Ron. şi o creştere procentuală de 6,75 %.
Per ansamblu capitalurile Tier II + Tier III au crescut în valori absolute cu522.199.765 Ron, înregistrându-se o creştere procentuală de 55,40 %.
Pentru UniCredit România, valoarea capitalurilor proprii de bază, numite şi Tier I
la sfârşitul anului 2006 a fost:
Capitaluri Tier I UniCredit România2006 = capital social + rezerve =
210.440.400 + 38.409.762 = 248.850.162 Ron.
Pentru UniCredit Ţiriac Bank, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la sfârşitul anului 2007 este:
Capitaluri Tier I UniCredit Ţiriac Bank2007 = capital social + rezerve =
379.109.245 + 221.470.118 = 600.579.363 Ron.
Capitaluri Tier II UniCredit2006 = provizioane + rezerve din reevaluare =
39.823.668 + 8.197.621 = 48.021.289 Ron.
Capitaluri Tier II UniCredit Ţiriac2007 = provizioane + rezerve din reevaluare =
75.073.592 + 73.461.694 = 148.535.286 Ron.
Capitaluri Tier III UniCredit România 2006 = Datoria subordonată = 50.725.500
Ron.
Capitaluri Tier III UniCredit Ţiriac Bank 2007 = Datoria subordonată =
383.334.558 Ron.
37
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 38/64
Se observă că în urma fuziunii cu HVB Ţiriac, nivelul Tier II al capitalizării noii
instituţii de credit înregistreză valori absolute cu 100.513.997 Ron. şi s-a înregistrat o
creştere procentuală de 209,31 % faţă de UniCredit România în anul 2006, în timp ce
nivelul Tier III a crescut în valori absolute cu 332.609.058 Ron. şi procentual cu 655,32
%. Per ansamblu Tier II şi Tier III au crescut în valori absolute cu 433.123.055 Ron şi
procentual cu 438,61 %.
Considerăm totuşi că aceaste creşteri nu au o semnificaţie aparte decât raportate la
expunerea netă agregată la nivelul celor două bănci, pentru a se putea face aprecieri cu
referire la nivelul solvabilităţii şi la modul în care fuziunea a afectat-o în sensul creşterii
sau al scăderii acesteia.
1.2.)Calculul expunerii nete la risc
Expunerea netă a fost calculată conform metodologiei Basel II, utilizându-se
abordarea standard şi în conformitate cu legislaţia română16, şi cuprinde expunerea netă
bilanţieră şi expunerea netă extrabilanţieră privind riscul de credit.
EN = ENB + ENE;
Expunerea netă bilanţieră reprezintă suma ponderată a elementelor de activ lavaloarea netă (după deducerea elementelor de pasiv rectificative) cu gradul lor de risc de
credit.
n
ENB = Σ Ai x GRCi;
i=1
Expunerea netă din elemente în afara bilanţului reprezintă suma ponderată a
elementelor din afara bilanţului transformate în echivalent credit cu gradul lor de risc de
credit.
n
ENE = Σ(Ei x ECi) x GRCi;
i=1
16 “Regulamentul B.N.R.-C.N.V.M. nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit potrivit abordăriistandard”
38
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 39/64
1.2.1.)Calculul expunerii nete la risc a BRD în anii 2006 şi 2007
Tabelul nr. 11 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ BRD 2006
-RON-
ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT(%)
EXPUNEREA
NETĂ
Casa, disponibilităţi la bănci
centrale
8.332.701.167 0 0
Efecte publice si valori asimilate 583.667 0 0Valori de recuperat de la banci 39.676.246 20 7.935.249Cont de corespondent la banci 31.042.012 20 6.208.402
Depozite la vedere la banci 174.170.380 20 34.834.076Depozite la termen la institutii de
credit
95.425.030 20 19.085.006
Credite la termen acordate
institutiilor de
credit
182.940.000 20 36.588.000
Depozit colateral plasat în
strainatate pentru garantii
357.160 20 71.432
Depozite la termen la BNR 113.595.675 0 0Credite corporative 6.264.440.896 100 6.264.440.89
6Credite de consum 5.362.147.819 75 4.021.610.86
4Credite acordate IMM 4.668.076.269 75 3.501.057.20
1Credite ipotecare şi imobiliare
acordate persoanelor fizice
1.009.073.280 35 353.175.648
Obligaţiuni corporative 3.500.000 100 3.500.000Credite restante 137.034.644 100 137.034.644Credite îndoielnice 355.934.141 100 355.934.141Obligatiuni si alte titluri cu venit
variabil
16.708.333 100 16.708.333
Participaţii 25.929.479 100 25.929.479Părţi în cadrul societăţilor 16.254.621 0 0
39
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 40/64
comerciale legate- fondul comercial, în măsura în
care a fost achiziţionat cu titlu
oneros
13.509.991 0 0
Imobilizări corporale 1.026.166.126 100 1.026.166.126
Alte active 18.178.656 100 18.178.656Cheltuieli înregistrate în avans si
venituri angajate
116.421.990 100 116.421.990
TOTAL 15.944.880.1
43Sursa: adaptare după www.brd.ro
La sfârşitul anului 2006, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentru
B.R.D. a fost: ENB BRD2006 = 15.944.880.143 Ron.
Tabelul nr. 12 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ BRD 2006
-RON-
CONTURI ÎN AFARA
BILANŢULUISUME NETE
ECHIVALET
CRE
DIT
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
acceptări si andosări 1,738,144,260 100 100 1,738,144,26
garantii date altor institutii de credit 712,255,533 100 50 356,217,766Angajamente 3,139,608,589 100 100 3,139,608,58TOTAL 5,233,880,61Sursa: adaptare după www.brd.ro
La sfârşitul anului 2006, expunerea netă extrabilanţieră pentru B.R.D. a fost:
ENB BRD2006 = 5.233.880.615 Ron
EN BRD2006 = ENB BRD2006 + ENE BRD2006 = 15.944.880.143 +
5.233.880.615 = 21.178.760.758 Ron.
Tabelul nr. 13 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ BRD 2007
-RON-
ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE GRADUL DE
RISC DE
EXPUNEREA
NETĂ
40
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 41/64
CREDIT
Casa, disponibilităţi la bănci
centrale
11,222,130,96
9
0 0
Efecte publice şi valori asimilate 91,901,086 0 0Valori de recuperat de la bănci 125,617,414 20 25,123,482Cont de corespondent la bănci 63,558,922 20 12,711,784Depozite la vedere la banci 6,373,300 20 1,274,660Depozite la termen la institutii de
credit
323,329,600 20 64,665,920
Credite la termen acordate
institutiilor de
credit
231,290,000 20 46,258,000
Depozit colateral plasat în
strainatate pentru garantii
358,215 20 71,643
Credite corporative 8,403,138,535 100 8,403,138,53
5Credite de consum 8,388,177,458 75 6,291,133,09
3Credite acordate IMM 6,041,973,801 75 4,531,480,35
1Credite ipotecare şi imobiliare
acordate persoanelor fizice
1,386,891,885 35 485,412,159
Credite restante 191808494 100 191808494Credite îndoielnice 498203881 100 498203881Obligaţiuni corporative 3,500,000 100 3,500,000Obligatiuni si alte titluri cu venit
variabil
16,708,333 100 16,708,333
Participaţii 41,223,915 100 41,223,915Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate
41,009,515 0 0
- fondul comercial, în măsura în
care a fost achiziţionat cu titlu
oneros
9,006,658 0 0
Imobilizări corporale 1,256,190,149 100 1,256,190,14
9Alte active 72,642,486 100 72,642,486Cheltuieli înregistrate în avans si 223,13 100 223,130,442
41
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 42/64
venituri angajate 0,442TOTAL 22.164.677.3
27Sursa: adaptare după www.brd.ro
La sfârşitul anului 2007, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentruB.R.D. a fost: ENB BRD2007 = 22.164.677.327 Ron. Aşadar se observă o creştere a
expunerii nete bilanţiere de 6.219.797.184 Ron, şi în valori procentuale de 39 %, care
corespunde şi unei creşteri substanţiale a activului total al băncii de 39,03 % în 2007
comparativ cu 2006. Din analiza acestor date reiese că gradul mediu de risc de credit al
activelor băncii a rămas relativ constant în perioada considerată
Tabelul nr. 14 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ BRD 2007
-RON-
CONTURI ÎN AFARA
BILANŢULUISUME NETE
ECHIVALET
CREDIT
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
acceptări si andosări 6,071,653 100 100 6,071,653
garantii date altor institutii de credit 5,642,224,608 100 50 2,821,112,30Angajamente 3,733,248,031 100 100 3,733,248,03
TOTAL 6,560,431,98Sursa: adaptare după www.brd.ro
EN BRD2007 = ENB BRD2007 + ENE BRD2007 = 22.164.677.327 +
6.560.431.988 = 28.725.109.315 Ron.
1.2.2.)Calculul expunerii nete a UniCredit România în 2006 şi UniCredit Ţiriac
Bank în 2007
Tabelul nr. 15 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ UNICREDIT ROMÂNIA 2006
-RON-
42
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 43/64
ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
Casa, disponibilităţi la bănci
centrale
749.301.069 0 0
Alte titluri acceptate pentru
refinanţare la băncile centrale
14.961.030 0 0
Valori de recuperat de la banci 59.135.979 20 11.827.195Cont de corespondent la banci 43.611.376 20 8.722.275Depozite la vedere la banci 129.925.813 20 25.985.162Depozite la termen la institutii de
credit
75.681.987 20 15.136.397
Credite la termen acordate
institutiilor de credit
18.690.591 20 3.738.118
Depozit colateral plasat în
strainatate pentru garantii
0 20 0
Credite corporative 245.115.494 100 245.115.494Credite de consum 709.200.831 75 531.900.623Credite acordate IMM 473.889.956 75 355.417.467Credite ipotecare şi imobiliare
acordate persoanelor fizice
163.410.329 35 57.193.615
Credite restante 29.413.859 100 29.413.859Credite îndoielnice 13.072.826 100 13.072.826
Acţiuni 0 100 0Obligatiuni emise de organisme
publice
0 0 0
Participaţii 166.776 100 166.776Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate
0 0 0
Imobilizări necorporale 3.811.240 0 0Imobilizări corporale 89.155.234 100 89.155.234Alte active 1.138.620 100 1.138.620Cheltuieli înregistrate în avans si
venituri angajate
34.199.937 100 34.199.937
TOTAL 1.422.183.59
8Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
La sfârşitul anului 2006, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentru
UniCredit România a fost: ENB UniCredit România 2006 = 1.422.183.598 Ron.
43
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 44/64
Tbelul nr. 16 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ UNICREDIT ROMÂNIA
2006 -RON-
CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI SUME NETEECHIVALET
CREDIT
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
acceptări si andosări 155.780.515 100 100 155.780.515garantii date altor institutii de credit 41.009.690 100 50 20.504.845Angajamente 192.203.894 100 100 192.203.894
TOTAL 368.489.254Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
EN UniCredit România2006 = ENB UniCredit România2006 + ENE UniCredit
România2006 = 1.422.183.598 + 368.489.254 = 1.790.672.852 Ron.
Tabelul nr. 17 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ UNICREDIT ŢIRIAC BANK
2007 -RON-
ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE
GRADUL DE
RISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
Casa, disponibilităţi la bănci
centrale
3.196.422.334 0 0
Alte titluri acceptate pentru
refinanţare la băncile centrale
0 0 0
Valori de recuperat de la banci 125.658.411 20 25.131.682Cont de corespondent la banci 66.689.595 20 13.337.919Depozite la vedere la banci 165.853.616 20 33.170.723Depozite la termen la institutii de
credit
123.852.103 20 24.770.420
Credite la termen acordate
institutiilor de credit
72.204.739 20 14.440.947
Depozit colateral plasat în
strainatate pentru garantii
0 20 0
Credite corporative 4.761.016.355 100 4.761.016.35
44
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 45/64
5Credite de consum 2.545.650.735 75 1.909.238.05
1Credite acordate IMM 260.584.658 75 195.438.493Credite ipotecare şi imobiliare
acordate persoanelor fizice
234.942.453 35 82.229.858
Credite restante 54.948.078 100 54.948.078Credite îndoielnice 63.364.050 100 63.364.050Acţiuni 5.371.299 100 5.371.299Obligatiuni emise de organisme
publice
825.473.044 0 0
Participaţii 0 100 0Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate
2.808.059 0 0
Imobilizări necorporale 26.476.360 0 0Imobilizări corporale 215.08
0.572
100 215.080.572
Alte active 69.598.971 100 69.598.971Cheltuieli înregistrate în avans si
venituri angajate
52.747.272 100 52.747.272
TOTAL 7.519.884.69
0Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
La sfârşitul anului 2007, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentru
Unicredit Ţiriac Bank a fost: ENB Unicredit Ţiriac Bank 2007 = 7.519.884.690 Ron.
Creşterea expunerii nete bilanţiere ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac Bank şi a creşterii
nivelului de activitate a fost de 6.097.701.092 Ron.
Tabelul nr. 18 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ UNICREDIT ŢIRIAC
BANK 2007 -RON-
CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI SUME NETEECHIVALET
CREDIT
GRADUL DERISC DE
CREDIT
EXPUNEREA
NETĂ
acceptări si andosări 322.034.781 100 100 322.034.781garantii date altor institutii de credit 4.040.803.338 100 50 2.020.401.66
Angajamente 2.023.042.458 100 100 2.023.042.45TOTAL 4.365.478.90Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
45
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 46/64
EN UniCredit Ţiriac2006 = ENB UniCredit Ţiriac2006 + ENE UniCredit
Ţiriac2006 = 7.519.884.690 + 4.365.478.908 = 11.885.363.598 Ron
1.3.Calculul indicatorilor de adecvare a capitalului conform Acordului de la Basel
şi analiza valorilor acestora
Ind. adecv I BRD2006 = Capitaluri Tier I BRD2006 / Expunerea netă BRD2006
=1.196.943.756 / 21.178.760.758 = 5,65%.
Ind. adecv I BRD2007 = Capitaluri Tier I BRD2007 / Expunerea netă BRD2007
= 1.201.447.089 / 28.725.109.315 = 4,18%.
Ind. adecv I Unicredit2006 = Capitaluri Tier I Unicredit2006 / Expunerea netă
Unicredit2006 = 248.850.162 / 1.790.672.852 = 13,89 %;Ind. adecv I Unicredit2007 = Capitaluri Tier I Unicredit2007 / Expunerea netă
Unicredit2007 = 600.579.363 / 11.885.363.598 = 5,05 %;
Graficul nr. 1 Variatia indicatorului I de adecvare a capitalului
5,65
13,89
4,18 5,05
0
5
10
15
2006 2007
Variatia indicatorului I de adecvare a capitalului
conform Basel I in perioada 2006-2007
BRD
UNICREDIT
Aceste valori sunt superioare valorii de 4%, deci respectă condiţiile Acordului I
de la Basel. Mai mult, se observă că UniCredit România a înregistrat în anul 2006 valori
ale indicatorului I de adecvare a capitalului conform Basel I cu mult peste normă, şi mai
exact cu 347%. Acest lucru s-a datorat în primul rând unei foarte bune capitalizări dar şi
unui nivel mai redus de activitate, şi în consecinţă unei expuneri la risc mai scăzute. Spre
comparaţie, BRD a înregistrat valori ale aceluiaşi indicator cu 246% mai mici decât
UniCredit România.
46
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 47/64
În anul 2007 valorile indicatorului I de adecvare a capitalului conform Basel I s-
au redus, valoarea indicatorului BRD apropiindu-se de pragul de 4%. De asemenea,
banca nou înfiinţată, ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac, a înregistrat în 2007 o valoare a
indicatorului menţionat de doar 5,05%, scăderea procentuală faţă de cea înregistrată de
instituţia de credit care a fuzionat, UniCredit România în 2006 fiind de 8,84 puncte
procentuale, ceea ce reprezintă o diferenţă semnificativă.
Considerăm pe deplin explicabilă această diferenţă, întrucât banca apărută ca
urmare a fuziunii, UniCredit Ţiriac Bank, are un capital social de 379.109.245 Ron, cu
doar 80,15% mai mare decât al fostei UniCredit România, în timp ce expunerea la risc a
noii bănci este cu 563% mai mare.
În perioada considerată se observă că BRD a menţinut niveluri ale acestui
indicator de valori apropiate şi cu o uşoară tendinţă de scădere, în timp ce în cazulUniCredit România, ca urmare a fuziunii s-a înregistrat o scădere dramatică. Cu toate
acestea, însă, UniCredit Ţiriac Bank are un risc mai scăzut de insolvabilitate decât BRD.
Trebuie menţionat faptul că acest prim indicator de adecvare conform Basel I nu
mai este folosit în practica curentă, fiind considerat oarecum redundant cu indicatorul
agregat al solvabilităţii conform Basel II, prin existenţa condiţiei ca fondurile Tier II să
aibă o valoare cel mult egală cu ce a fondurilor Tier I .
Cu toate acestea, am inclus în analiză şi acest prim indicator al solvabilităţiiconform Basel I deoarece furnizează informaţii importante despre acoperirea expunerii la
risc prin intermediul aşa-numitului “core-capital”, capitalul de bază al băncii.
Ind agreg Tier BRD2006 = (Capitaluri Tier I BRD2006 + Capitaluri Tier II
BRD2006 + Capitaluri Tier III BRD2006) / Expunerea netă BRD2006 = (1.196.943.756
+ 996.758.575) / 21.178.760.758 = 10,35%.
Deoarece valoarea capitalurilor Tier II luate în calcul pentru calcului
coeficientului total de adecvare a capitalului nu trebuie să depăşească valoarea
Capitalurilor proprii de bază Tier I , nu se va lua în calcul întreaga valoare a capitalurilor
Tier II de 1.473.258.340 Ron ci valoarea egală cu cea a capitalurilor Tier I, de
1.201.447.089 Ron. Aşadar, formula de calcul devine:
47
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 48/64
Ind agreg Tier BRD2007 = (Capitaluri Tier I BRD2007 + Capitaluri Tier II
BRD2007 + Capitaluri Tier III BRD2006) / Expunerea netă BRD2007 = (1.201.447.089
+ 1.201.447.089) / 28.725.109.315 = 8,36%.
Ind agreg Tier UniCredit2006 = (Capitaluri Tier I Unicredit2006 + Capitaluri Tier
II Unicredit2006 + Capitaluri Tier III Unicredit2006) / Expunerea netă Unicredit2006 =
(248.850.162 + 98.746.789) / 1.790.672.852 = 19,41 %;
Deoarece valoarea capitalurilor Tier III luate în calcul pentru calcului
coeficientului total de adecvare a capitalului nu trebuie să depăşească 50% din valoarea
capitalurilor proprii de bază Tier I, nu se va lua în calcul întreaga valoare a capitalurilor
Tier III de 383.334.558 Ron ci valoarea egală cu 50% din cea a capitalurilor Tier I, de
300.289.681 Ron. Aşadar, formula de calcul devine:Ind agreg Tier UniCredit2007 = (Capitaluri Tier I UniCredit2007 + Capitaluri
Tier II UniCredit2007 + Capitaluri Tier III UniCredit2006) / Expunerea netă
UniCredit2007 = (600.579.363 + 148.535.286 + 300.289.681) / 11.885.363.598 = 8,83
%;
Graficul nr. 2 Variatia indicatorului total de adecvare a capitalului
10,35
19,41
8,368,83
0
10
20
2007 2008
Variatia indicatorului total de adecvare a capitalului
conform Basel II
BRD
UNICREDIT
Acest al doilea indicator stabilit conform Basel II este şi cel care este folosit în
practica bancară europeană şi care este considerat drept cel mai relevant indicator al
solvabilităţii bancare.În anul 2007 se observă că UniCredit România a înregistrat un nivel al
indicatorului agregat Tier de 19,41%, în timp ce BRD a avut un nivel al acestuia de
10,35%. Ambele valori considerate se situează peste cerinţele minme de capital de 8%.
Ca şi în cazul primului indicator calculat conform Basel I, şi indicatorul agregat pentru
48
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 49/64
UniCredit România de la nivelul anului 2006 are o valoare cu mult mai mare decât
minimul necesar, cu 142% mai mare.
De asemenea şi în anul 2008, BRD a înregistrat o valoare a acestui indicator de
peste 8%, şi anume de 8,36%, observându-se aceeaşi tendinţă de scădere care a fost
relevată şi de primul indicator de adecvare a capitalului conform Basel I.
La sfârşitul anului 2008, valoarea indicatorului agregat Tier a fost de 8,9% pentru
băncile din zona euro. Se observă că atât UniCredit Ţiriac Bank cât şi BRD au avut valori
apropiate de media europeană
Banca nou înfiinţată ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac a înregistrat în 2008 o
valoare a indicatorului menţionat de doar 8,83%, scăderea procentuală faţă de valoarea
înregistrată de banca fuzionatoare UniCredit în 2007 fiind de 10,58 puncte procentuale.
Banca nou înfiinţată este, deci, mai expusă la risc decât fosta UniCredit Ţiriac Bank.
2.)Calculul indicatorului de solvabilitate conform reglementărilor B.N.R. pentru
BRD în 2007 şi 2008, UniCredit România în 2007 şi apoi pentru UniCredit Ţiriac Bank
în 2008
2.1.1) Determinarea fondurilor proprii BRD în perioada 2006-2007
Fonduri proprii de nivel1 BRD2007 = capital social + rezerve legale + rezultatul
reportat + profitul din exerciţiul încheiat – imobilizări necorporale = 696.901.518 +
244.156.714 + 839.917.290 + 655.581.242 - 35.860.252 = 2.400.696.512 Ron
Fonduri proprii de nivel1 BRD2008 = capital social + rezerve legale + rezultatul
reportat + profitul din exerciţiul încheiat din care se scad dividendele – imobilizări
necorporale = 696.901.518 + 244.156.714 + 1.508.923.033 + 504.415.260 – 42.157.615
= 2.912.238.910 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 de bază BRD2007 = rezerve din reevaluare =
281.110.850 Ron.
49
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 50/64
Fonduri proprii de nivel2 de bază BRD2008 = rezerve din reevaluare =
736.853.377 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2007 = capitalul sub formă de
împrumut subordonat = 676.340.000 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2008 = capitalul sub formă de
împrumut subordonat = 722.040.000 Ron.
2.1.2) Determinarea fondurilor proprii UniCredit România în anul 2008 şi
UniCredit Ţiriac Bank în anul 2008
Fonduri proprii de nivel1Unicredit2007 = capital social + rezerve legale +rezultatul reportat + profitul din exerciţiul încheiat – imobilizări necorporale =
210.441.400 + 10.730.251+ 8.031.541 + 8.483.428 - 3.811.240 = 233.875.380 Ron
Fonduri proprii de nivel1 Unicredit2008 = capital social + rezerve legale +
rezultatul reportat + profitul din exerciţiul încheiat din care se scad dividendele –
imobilizări necorporale = 379.109.245 + 78.723.680 +271.456.128 + 208.434.779 –
26.476.360 = 911.247.472 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 de bază UniCredit2007 = rezerve din reevaluare =8.197.621 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 de bază UniCredit2008 =rezerve din reevaluare
=73.461.694 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2007 = capitalul sub formă de
împrumut subordonat = 50.725.500 Ron.
Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2008 = capitalul sub formă de
împrumut subordonat = 383.334.558 Ron.
2.2.) Determinarea valorii indicatorului de solvabilitate bancară şi analiza acestora
50
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 51/64
Pentru determinarea indicatorului de solvabilitate bancară am folosit aceeaşi
expunere netă ca şi pentru calculul indicatorului de adecvare a capitalului stabiliţi
conform acordului II de la Basel.
IS BRD2007 = (Fonduri proprii de nivel1 BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2
de bază BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2007) / Expunerea netă
BRD2007 = (2.400.696.512 + 281.110.850 + 676.340.000) / 21.178.760.758 = 13,13%.
IS BRD2008 = (Fonduri proprii de nivel1 BRD2008 + Fonduri proprii de nivel2
de bază BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2008) / Expunerea netă
BRD2008 = (2.912.238.910 + 736.853.377 + 722.040.000) / 28.725.109.315 = 12,62%.
IS UniCredit2007 = (Fonduri proprii de nivel 1 UniCredit2006 + Fonduri proprii
de nivel2 de bază UniCredit2006 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2007)/ Expunerea netă BRD2006 = (233.875.380 + 8.197.621 + 50.725.500) / 1.790.672.852
= 16,39%.
IS UniCredit2007 = (Fonduri proprii de nivel 1 UniCredit2007 + Fonduri proprii
de nivel2 de bază UniCredit2008 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2008)
/ Expunerea netă UniCredit2008 = (911.247.472 + 73.461.694 + 383.334.558) /
11.885.363.598 = 11,57%.
Graficul nr. 3 Variatia indicatorului de solvabilitate
13,1316,39
12,62 11,57
0
10
20
2007 2008
Variatia indicatorului de solvabilitate pentru perioada
2007-2008
BRD
UNICREDIT
După cum reiese din analiza acestor valori ai indicatorului de solvabilitate
bancară, atât BRD – GSG cât şi UniCredit România, înainte şi după fuziunea cu HVB
Ţiriac se încadrează în norma de solvabilitate impusă de Banca Naţională a României, de
8% a capitalurilor proprii raportate la expunerea netă la risc.
51
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 52/64
Pentru perioada considerată se observă totuşi că indicatorul de solvabilitate al
ambelor bănci se situează sub indicii calculaţi per sistemul bancar naţional, de 18,12%
pentru anul 2007 şi 13,78% pentru anul 2008. La finele anului 2007, UniCredit România
înregistra totuşi o rată a solvabilităţii mai apropiată de medie şi sensibil mai mare faţă de
BRD, între cele două instituţii de credit existând un ecart de 3,26 puncte procentuale,
ceea ce reprezintă o diferenţă de 24,82% între cele două rate.
Trebuie menţionat şi faptul că valorile mai ridicate ale indicatorului de
solvabilitate înregistrate de cele două bănci în anul 2007 s-au datorat fostelor
reglementări prudenţiale ale B.N.R., care stabileau o limită minimă a acestui indicator de
12%. Se observă că solvabilitatea ambelor bănci s-a situat deasupra acestei valori, deci
acestea au respectat cerinţele impuse de BNR.
În urma fuziunii UniCredit România cu HVB Ţiriac din anul 2007, se observă căs-a înregistrat o scădere a solvabilităţii de la 16,39 % în 2007 la 11,57 % în anul 2008,
adică de 4,82 puncte procentuale. Aşadar, instituţia de credit nou rezultată are o mai mare
expunere la risc decât fosta bancă UniCredit România
Analizând comparativ şi valorile indicatorilor de solvabilitate din 2008 ai BRD şi
ai UniCredit Ţiriac Bank, mai putem spune că cea înregistrată de indicatorul de
solvabilitate al BRD a fost cu 1,05 puncte procentuale mai mare.
Cu toate acestea, nu putem afirma că BRD a fost mai puţin expusă riscului deinsolvabilitate. Considerăm aceasta, ţinând cont de faptul că valoarea indicatorului
agregat Tier 1 de solvabilitate conform Basel II pentru UniCredit Ţiriac Bank în anul
2008 a fost superioară celei înregistrate de BRD în acelaşi an.
De asemenea, mai trebuie menţionat şi faptul că în calcul indicatorului de
solvabilitate se iau în calcul şi rezultatul nerepartizat şi profitul din exerciţiul încheiat
care nu va fi repartizat sub formă de dividende, iar BRD a avut niveluri ale acestora cu
mult superioare celor ale UniCredit Ţiriac Bank. Aceasta, este, în opinia noastră un alt
motiv pentru care conform indicatorului de solvabilitate, BRD s-a bucurat de o mai mică
expunere la riscul de insolvabilitate.
În concluzie, analizând atât valorile indicatorului de solvabilitate cât şi ale
indicatorului agregat Tier1, putem afirma că între BRD şi UniCredit Ţiriac nu au existat
52
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 53/64
diferenţe semnificative în ceea ce priveşte expunerea la riscul de insolvabilitate, acesta
fiind unul redus.pentru ambele instituţii de credit
3.)Determinarea şi analiza ratelor fondurilor proprii de nivel 1 ale BRD,
UniCredit România şi apoi UniCredit Ţiriac Bank în anii 2007 şi 2008
Rata fondurilor proprii de rang 1 BRD2007 = fonduri proprii de rang 1
BRD2006 / total active BRD2006 = 2.400.696.512 / 28.026.217.885 = 8,56%;
Rata fondurilor proprii de rang 1 BRD2008 = fonduri proprii de rang 1
BRD2007 / total active BRD2007 = 2.912.238.910 / 38.965.779.327= 7,47%;
Rata fondurilor proprii de rang 1 UniCredit2007 = fonduri proprii de rang 1
UniCredit2007 / total active UniCredit2006 = 233.875.380 / 2.854.578.719= 8,19%;Rata fondurilor proprii de rang 1 UniCredit2008 = fonduri proprii de rang 1
UniCredit2008 / total active UniCredit2008 = 911.247.472 / 12.868.742.706= 7,08%;
Graficul nr. 4 Variatia ratei fondurilor proprii
8,56 8,19 7,47 7,08
0
5
10
2008 2009
Variatia rate i fondurilor proprii de nivel 1 in perioada 2008-2009
BRD
UNICREDIT
Rezultatele reliefate de calculele de mai sus arată faptul că atât BRD cât şi
UniCredit România, şi după fuziune UniCredit Ţiriac Bank se înscriu în tendinţa
existentă în întregul sistem bancar românesc de scădere a ponderii fondurilor proprii în
total active. Chiar dacă pentru acest indicator nu este stabilit un benchmark de către BNR,
putem afirma că cele două bănci se situează din acest punct de vedere peste media pesistemul bancar, care a fost în anul 2006 de 8,63% şi în 2007 de 6,78%.
Raportând valorile calculate ale acestui indicator pentru BRD la cele ale aceluiaşi
indicator calculate pentru UniCredit şi mai apoi pentru UniCredit Ţiriac Bank, se poate
afirma că BRD are o mai mare acoperire a activelor totale cu fonduri proprii de nivel 1
decât UniCredit.şi apoi UniCredit Ţiriac Bank.
53
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 54/64
Analizând valorile indicatorului rata fondurilor proprii de nivel 1 pentru
UniCredit România în 2006 şi pentru UniCredit Ţiriac Bank în 2007, nu deosebim un
impact semnificativ în sensul creşterii sau scăderii acestuia pentru instituţia de credit nou-
înfiiniţată raportat la UniCredit România, scăderea valorilor înregistrate, de 1,11 puncte
procentuale, putându-se încadra în tendinţa de diminuare a solvabilităţii per ansamblul
sistemului bancar, care a fost în anul 2007 de 1,85 puncte procentuale.
54
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 55/64
ANEXA 1
55
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 56/64
BILANT
JUDETUL | 4| 1|
FORMA DE PROPRIETATE | 3| 4|
DENUMIREA INSTITUTIEI DE CREDIT: BRD GROUPE SOCIETE
GENERALE
ACTIVITATEA (se va inscrie activitatea preponderenta) MONETARA
ADRESA LOC: BUCURESTI , sector 1
Cod grupa CAEN | 6 | 5| 1| 2|
STR.:B-DUL ION MIHALACHE nr.:1-7
CUI | 3| 6| 1| 5| 7| 9|
TELEFONUL: 301.68.25 FAXUL: 301.68.28
NUMARUL DIN REGISTRUL COMERTULUI J40/608/1991
-RON-
ACTIV COD
POZITIE NOTA
EXERCITIUL FINANCIAR PRECEDENT
(2006)
INCHEIAT
(2007)A B 1 2
Casa, disponibilităţi la bănci
centrale 10
2.1 8,332,701,167 11,222,130,969
Efecte publice si alte titluri
acceptate pentru refinanţare la
băncile centrale
20
583,667 91,901,086
Efecte publice si valori asimilate 23 2.2 583,667 91,901,086Alte titluri acceptate pentru
refinanţare la băncile centrale26
- -
Creanţe asupra instituţiilor de credit 30 637,206,503 750,527,450- la vedere 33 2.3.a 244,888,638 195,549,635- alte creanţe
362.3.b,
3
392,317,865 554,977,815
Creanţe asupra clientelei 40 2.4, 3 17,796,707,091 24,935,129,185Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 50 3,500,000 3,500,500- emise de organisme publice 53 - -- emise de alţi emitenţi, din care: 56 2.5 3,500,000 3,500,000- obligatiuni proprii 58 - -
56
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 57/64
Acţiuni si alte titluri cu venit
variabil60
4, 5 16,708,333 16,236,515
Participaţii, din care: 70 2.6, 5 25,929,479 41,223,915- participaţii la instituţii de credit 75 - -Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate, din care: 802.7,5 16,254,621 41,009,515
- părţi în cadrul instituţiilor de
credit85
- -
Imobilizări necorporale, din care 90 5 35,860,252 42,157,615- cheltuieli de constituire 93 - -- fondul comercial, în măsura în
care a fost achiziţionat cu titlu
oneros
96
13,509,991 9,006,658
Imobilizări corporale, din care 100 5 1,026,166,126 1,256,190,149- terenuri si clădiri utilizate în
scopul desfăşurării activitatilor
proprii
105
736,326,217 1,226,005,764
Capital subscris nevărsat 110 - -Alte active 120 2.8 18,178,656 72,642,486Cheltuieli înregistrate în avans si
venituri angajate130
2.9 116,421,990 223,130,442
TOTAL ACTIV 140 28,026,217,885 38,965,779,327
Sursa: www.brd.ro
BILANT
-RON-
PASIV CODPOZITIE NOTA
EXERCITIUL FINANCIAR PRECEDENT
(2006)
INCHEIAT
(2007A B 1 2
Datorii privind instituţiile de credit 300 3,976,873,314 5,954,645,33- la vedere 303 2.10.a 331,406,471 530,283,279- la termen 306 2.10.b 3,645,466,843 5,424,362,25Datorii privind clientela 310 2.11 19,746,190,291 27,153,006,7
57
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 58/64
7- depozite, din care
3133 13,139,192,898 12,937,217,4
4- la vedere 314 1,433,406,698 49,309,021- la termen
31511,705,786,200 12,887,908,4
3- alte datorii, din care:
3163 6,606,997,393 14,215,789,2
3- la vedere
3176,492,523,555 14,082,221,3
2- la termen 318 2.12 114,473,838 133,567,871Datorii constituite prin titluri 320 969,460,000 853,310,000titluri de piaţă interbancară,
obligatiuni, titluri de creanţă
negociabile în circulaţie
323
3.6 785,000,000 735,000,000
- alte titluri 326 2.13 184,460,000 118,310,000Alte pasive
3302.14 60,100,535 296,2
6,939Venituri înregistrate în avans si datorii
angajate340
2.15 226,464,133 470,215,128
Provizioane, din care: 350 8 39,307,725 60,064,963- provizioane pentru pensii si
obligaţii similare
35310,322,698 12,084,770
- provizioane pentru impozite 355 2,016,865 2,016,865- alte provizioane 356 26,968,162 45,963,328Datorii subordonate 360 2.16 676,340,000 722,040,000Capital social subscris 370 696,901,518 696,901,518Prime de capital 380 - -Rezerve 390 513,552,229 513,552,229-rezerve legale 392 244,156,714 244,156,714-rezerve statutare sau contractuale 394 - -- rezerve pentru riscuri bancare 396 269,358,296 269,358,296- rezerva de Întrajutorare 397 - -
- rezerva mutuală de garantare 398 - -- alte rezerve 399 37,219 37,219Rezerve din reevaluare 400 281,110,850 736,853,377Actiuni proprii 410 - -Rezultatul reportat
423- -
- Profit 423 839,917,290 1,508,923,03
58
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 59/64
- Pierdere 426 -Rezultatul exercitiului încheiat- Profit 433 655,581,242 917,118,656- Pierdere 436Repartizarea profitului 440 7 655,581,242 917,118,656
TOTAL PASIV 450 28,026,217,885 38,965,779,37
Sursa: www.brd.ro
-RON-
DATORII CONTINGENTECOD
POZITIE NOTA
EXERCITIUL FINANCIA
PRECEDENT ÎNCHEIAT
A B 1 2Datorii contingente, din care 600 13 2,450,399,793 5,648,296,261acceptări si andosări 603 1,738,144,260 6,071,653garanţii si active gajate 606 712,255,533 5,642,224,608Angajamente, din care 610 13 3,139,608,589 3,733,248,031angajamente aferente
tranzacţiilor de vînzare cu posibilitate
de răscumpărare
615
- -
Sursa: www.brd.ro
ANEXA 2
Situaţia patrimoniului Unicredit România pentru anul 2006 şi UniCredit Ţiriac
Bank pentru anul 2007
-RON-
ACTIV COD
POZITIE
NOTA EXERCITIUL FINANCIAR 2006*
UNICREDIT
ROMÂNIA
2007**
UNICREDIT
ŢIRIAC BANK
59
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 60/64
A B 1 2Casa, disponibilităţi la bănci
centrale10
3 749.301.069 3.196.422.334
Efecte publice si alte titluri
acceptate pentru refinanţare la băncile centrale
20
4 14.961.030 -
Efecte publice si valori asimilate 23 - -Alte titluri acceptate pentru
refinanţare la băncile centrale26
14.961.030 -
Creanţe asupra instituţiilor de credit 30 5 327.045.746 554.258.464- la vedere 33 129.925.813 165.853.616- alte creanţe 36 197.119.933 388.404.848Creanţe asupra clientelei 40 6 1.634.103.298 7.920.506.331Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 50 - 825.473.044
- emise de organisme publice 53 - 825.473.044- emise de alţi emitenţi, din care: 56 - -- obligatiuni proprii 58 - -Acţiuni si alte titluri cu venit
variabil60
- 5.371.299
Participaţii, din care: 70 7 166.776 -- participaţii la instituţii de credit 75 -Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate, din care:80
8 695.769 2.808.059
- părţi în cadrul instituţiilor de
credit 85
Imobilizări necorporale, din care 90 9 3.811.240 26.476.360- cheltuieli de constituire 93- fondul comercial, în măsura în
care a fost achiziţionat cu titlu
oneros
96
Imobilizări corporale, din care 100 10 89.155.234 215.080.572- terenuri si clădiri utilizate în
scopul desfăşurării activitatilor
proprii
105
46.058.589 143.300.596
Capital subscris nevărsat 110 - -Alte active 120 11 1.138.620 69.598.971Cheltuieli înregistrate în avans si
venituri angajate130
12 34.199.937 52.747.272
TOTAL ACTIV 140 2.854.578.719 12.868.742.706
60
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 61/64
* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac
** - pentru anul 2007 : după fuziunea cu HVB Ţiriac
Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
-RON-
PASIV COD
POZITIE NOTA
EXERCITIUL FINANCIAR 2006*
UNICREDIT
ROMÂNIA
2007
UNICREDIT
ŢIRIAC BANKA B 1 2
Datorii privind instituţiile de credit 300 13 1.199.669.978 3.995.632.35- la vedere 303 176.800.984 290.599.564
- la termen 306 1.022.868.994 3.705.032.79Datorii privind clientela 310 14 1.267.821.401 6.529.187.26- depozite, din care 313 676.718.974 2.922.146.40- la vedere 314 157.743.419 957.297.790- la termen 315 518.975.555 1.964.848.61- alte datorii, din care: 316 591.102.427 3.607.040.85- la vedere 317 590.963.573 3.593.061.57- la termen 318 138.854 13.979.280Datorii constituite prin titluri 320 - -titluri de piaţă interbancară,
obligatiuni, titluri de creanţă
negociabile în circulaţie
323
-
-
- alte titluri 326 - -Alte pasive 330 15 7.157.984 217.146.423Venituri înregistrate în avans si datorii
angajate340
16 24.299.785127.885.860
Provizioane, din care: 350 17 39.823.668 75.073.592- provizioane pentru pensii si obligaţii
similare353
-32.252.729
- provizioane pentru impozite 355 - 4.075.284
- alte provizioane 356 39.823.668 38.745.579Datorii subordonate 360 18 50.725.500 383.334.558Capital social subscris 370 19 210.441.400 379.109.245Prime de capital 380 49 386.550.688Rezerve 390 20 38.409.762 221.470.118-rezerve legale 392 10.730.251 78.723.680- rezerva generala pt. riscul de credit 394 - 59.610.700- fondul pentru riscuri bancare 396 22.903.113 56.174.648
61
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 62/64
generale- alte rezerve 399 4.776.398 26.961.090Rezerve din reevaluare 400 20 8.197.621 73.461.694Actiuni proprii 410 - -Rezultatul reportat
423
-
479.890.907- Profit 423 8.031.571 271.456.128- Pierdere 426 - -Rezultatul exercitiului încheiat- Profit 433 8.483.428 208.434.779- Pierdere 436 - -Repartizarea profitului 440 8.483.428 208.434.779TOTAL PASIV
4502.854.578.719 12.868.742.7
6* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac
** - pentru anul 2007 : după fuziunea cu HVB Ţiriac
Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
-RON-
DATORII CONTINGENTE
COD
POZITIE NOTA
EXERCITIUL FINANCIAR 2006*
UNICREDIT
ROMÂNIA
2007**
UNICREDIT
ŢIRIAC BANK A B 1 2
Datorii contingente, din care 600 13 196.790.205 4.362.838.119acceptări si andosări 603 155.780.515 322.034.781garanţii si active gajate 606 41.009.690 4.040.803.338Angajamente, din care 610 13 192.203.894 2.023.042.458Angajamente aferente tranzacţiilor de
vânzare cu posibilitate derăscumpărare
615
- -
* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac
** - pentru anul 2007 : după fuziunea cu HVB Ţiriac
62
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 63/64
Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro
Bibliografie
Basno, Cezar, Dardac Nicolae – „Management bancar”, Editura Economică,
Bucureşti, 2002 Cezar Augustin Vasile Gotcu- Evaluarea şi prevenirea riscului în activitatea
de creditare: Metode financiar- contabile, Editura Tehnopress, Iaşi 2008
Cocriş V.,Chirleşan D., Economie bancară Repere teoretice şi studiu monografic Ediţia a II-a, Editura Universităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008
Cota, M., Analiza financiară a agenţilor economici, Banca Comercială Română,Centrul de pregătire, Braşov
Dumitru Bucătaru- Finanţele întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi 2009 Ionescu I. (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică,
Bucureşti, 1996 Lăzărescu, S. – Rating , ASE Bucureşti, 2000
Marcel Ghiţă, Control financiar, bancar şi fiscal , Tiprografia Universităţii dinCraiova, Craiova, 1998
Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008 Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001 Negoescu Gh.- Bonitatea agenţilor economici, Editura Algorithm, Galaţi Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, Banca
Comercială Română Sorin Mihăescu- Control financiar în bănci, Ediţia a II- a, Editura Sedcom Libris,
Iaşi 2004
Webografie
http://www.bnro.ro
www.brd.ro
www.unicredit-tiriac.ro
63
5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 64/64
64