Post on 24-Jul-2015
transcript
GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL NICOLAE CIORĂNESCU TÂRGOVIŞTE
PROIECTPENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
Nivelul 3
Ruta progresivă seral
Specializarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
COORDONATOR:
Inginer ROŞULESCU ALIN
ABSOLVENT
BĂISAN CĂTĂLIN
Clasa a XIV-a B RP
Sesiunea Iunie 2012
1
TEMA:
Utilizarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor
hidraulice şi pneumo-hidraulice
2
CUPRINS
ARGUMENT
1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI
PNEUMO-HIDRAULICE
1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica
1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.
1.4. Exemple de instalaţii hidraulice şi pneumo-hidraulice
1.4.1. Cilindri pneumatici
1.4.2. Cilindri pneumatici cu franare hidraulica
1.4.3. Transformatoare pneumo-hidraulice
1.4.4. Multiplicatoare de presiune
1.4.5. Camere pneumatice cu membrana
1.4.6. Motoare pneumatice rotative
1.4.7. Elemente pneumatice de distributiE
1.4.8. Regulatoare de presiune
1.4.9. Filtre pentru aer comprimat
1.4.10. Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita
1.4.11. Ungator de aer cu pulverizare fină (cu microceată de
ulei)
1.5. Schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică.
2. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
2.1. Întreţinerea instalaţiilor pneumatice
2.1.1.Dereglari şi defecte
2.2. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice
3. MĂSURI PENTRU SPNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)
BIBLIOGRAFIE
3
ARGUMENT
În timpul exploatării, maşinile şi utilajele suferă uzuri, care se impun sa fie înlaturate
prin reconditionare şi prin înlocuirea unor piese, conform unor tehnologii şi metode de
reparare adecvate.
Cu cât însa întreţinerea curentă, şi mai ales ungerea este efectuata corect şi regulat, cu
atât uzurile progreseaza mai încet şi se pot înlatura prin recondiţionarea pieselor de mai multe
ori fără a se recurge la înlocuirile lor. Aceasta conduce la economisirea importantă a unor
resurse materiale şi de manoperă. În acest scop este necesară organizarea procesului de
întreţinere şi reparaţii şi pregatirea personalului tehnic, care să cunoască şi să aplice cu
stricteţe tehnologiile întreţinerii şi reparării maşinilor-unelte, utilajelor şi instalaţiilor de
producţie.
Ţinând seama de importanţa şi necesitatea executării întreţinerii şi reparării maşinilor
şi utilajelor, este necesar să fie puse la dispoziţia celor care se ocupa de exploatarea,
întreţinerea şi repararea acestor fonduri fixe de baza în procesul de producţie, lucrări tehnice
cât mai complete privind organizarea, metodele şi tehnologiile de reparare ale acestora.
În prezenta lucrare am cautat să cuprind metode practice de întreţinere şi reparaţii şi
să prezint din literatura de specialitate existenta bazele teoretice ale tehnolgiilor şi metodele
de recondiţionare şi de înlocuire a unor piese în procesul de reparare.
4
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI PNEUMO-
HIDRAULICE
1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica
Pneumatica este o tehnologie rapidă şi uşor de utilizat, care necesită puţină intreţinere şi care
are componente şi sisteme ecologice. Acest domeniu tehnologic de la Bosch Rexroth oferă un
vast program de cilindri, ventile şi accesorii pentru industrie, precum şi soluţii personalizate
pentru aplicaţii pneumatice în anumite domenii-ţintă, cu cerinţe speciale. O particularitate o
reprezintă lanţurile danturate de antrenare şi transport.
Integrarea funcţiilor electronice în sistemele şi instalaţiile pneumatice oferă
perspective deosebite. În plus, domeniul tehnologic cuprinde componente de acţionare
pneumatică şi electrică pentru tehnica navală şi pentru autocamioane.
Hidraulica este stiinţa care studiază legile de echilibru şi de miscare a fluidelor din
punctul de vedere al aplicaţiilor în tehnică. Denumirea de hidraulică provine din cuvintele
greceşti hitra-apa şi aulos-tub.Noţiunea a fost iniţial pusă în legatură cu orga de apa unde
caracteristicile sunetelor erau realizate de înaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiază în principal lichidele care sunt fluide practic încompresibile, ele
nu au formă proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele în cantitaţi
mici iau forma sferica iar în cantitaţi mari iau forma recipientului, prezentînd o suprafaţa
liberă.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu
există nici o ramura a tehnicii unde sa nu işi gasească aplicabilitatea.
Exemple:
Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,
aviatiei, navalei, în industria uşoara şi alimentară au extins sistemele
5
hidraulice de comenzi, actionari şi automatizari, amortizoare, suspensii
hidraulice.
Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,
avioanele, vehiculele pe perna de aer. De asemenea transportul fluidelor în
conducte şi canale, transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în
suspensie.
Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este
problema apei de răcire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare
a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor.
Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:
turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri.
Acţionările pneumatice şi hidraulice asigură o fiabilitate înaltă de funcţionare inclusiv
în condiţii grele de exploatare - umiditate sau temperatură înaltă, vibraţii mari sau praf
excesiv, pericol de incendii sau explozii. Ultimele condiţii sunt inevitabile, de exemplu, în
industria petrolieră şi minieră, pentru care acţionările pneumatice şi hidraulice devin
prioritare.
Aceste acţionări au obţinut o utilizare largă şi în alte ramuri industriale cu condiţii
grele de exploatare, de exemplu în industria metalurgică, chimică, energetică, atomică,
constructoare de maşini, alimentară, a cimentului, sticlei, celulozei, hârtiei şi cartonului,
unele dintre care vor fi descrise în partea a doua a acestui manual. Alimentatoarele
cuptoarelor de topit metal, ciment, sticlă, sau maşinile de fasonare a sticlei topite de o
temperatură de 1000-1100ºC, au o acţionare pneumatică. Acţionările electrice în astfel de
condiţii nu pot rezista fără măsuri speciale. În plus la aceasta, simplitatea acţionărilor
pneumatice şi proprietatea de comprimare a aerului micşorează rebutul obiectelor fasonate
din sticlă topită, asigurând totodată şi o răcire necesară a lor.
O clasă aparte de utilizare industrială în masă a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
este robototehnica sau roboţii industriali.
6
1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
Acţionările pneumatice au fost cunoscute şi folosite de mult timp, în multe domenii
ale tehnicii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, la lucrăriile de costrucţii şi la curăţirea piselor
în turnătoriile de fontă şi oţel se utilizau ciocane şi perforatoare pneumatice. Acţionările
pneumatice s-au răspândit cu repeziciune în domenii foarte diferite şi, încă înainte de anul
1900, s-au utilizat la maşinile de format în turnătorie, la unele maşini-unelte, la acţionarea
macazurilor, semnalelor şi barierelor căilor ferate, la frânările pentru locomotive şi tramvaie,
în industria textilă etc. Acţionările pneumatice din această epocă au fost utilizate mai cu
seamă la obţinerea unor mişcări de translaţie. Ceva mai târziu au apărut acţionările
penumatice cu mişcarea de rotaţie, care au fost utilizate la maşinile manuale de polizat, la
maşinile de găurit şi la maşinile de înşurubat.
Acţionările pneumatice cu mişcare de rotaţie se utilizează, în special acolo unde
greutăţile mici ale uneltelor de lucru şi turaţiile mari necesare nu pot fi obţinute cu motoare
electrice.
În ultimii 30 de ani, utilizarea acţionărilor pneumatice s-a răspândit în mod
considerabil. Aproape că nu există domeniu al industriei în care acţionarea pneumatică să nu
ocupe un loc important şi care tinde să se extindă mereu.
Întâlnim acţionările pneumatice, de exemplu :
în industria oţelului, pentru producerea mişcărilor la dispozitivele de presare,
deplasare, ridicare de sarcini, reglarea poziţiei valţurilor
în industria hîrtiei, pentru acţionarea maşinilor de tăiat şi presat
în industria materialelor lemnoase, pentru acţionarea preselor de încleiat şi a preselor
de furnir
la maşinile-unelte, pentru fixarea pieselor de prelucrat, pentru mişcări de avans la
tăiere şi pentru deplasări ale semifabricatelor
Examinând modul în care s-au răspîndit acţionările pneumatice, se constată că
posibilităţile şi avantajele pe care le prezintă acestea nu au fost exploatate pe deplin. Se
intâlnesc, încă, multe acţionări mecanice greoaie, printre care cele ale multor maşini-unelte la
care numai cursa de lucru este acţionată pneumatic, iar celelalte mecanisme sunt acţionate
7
electric.Multe procese de lucru pot fi automatizate sau mecanizate integral prin introducerea
acţionărilor pneumatice. Posibilităţi de automatizare şi mecanizare a proceselor de lucru care
în prezent se execută manual există în toate ramurile de activitatea industrială.Cu toate
avantajele pe care le prezintă acţionările pneumatice, utilizarea lor largă întâmpină o oarecare
rezistenţă.
Acest fapt se datoreşte, pe de o parte, lipsei unor cunoştinte suficient de aprofundate
în rândul proiectanţilor şi personalului tehnic din exploatare, şi pe de alta parte, lipsei în ţara
noastră a unei aparaturi pneumatice tipizate, care să fie fabricată în serie de uzine specializate
şi care să stea la dispoziţie pentru utilizare, ca şi aparatura şi motoarele electrice.
Proiectarea şi utilizarea instalaţiilor cu acţionări pneumatice, ca şi reglarea unor
asemenea instalaţii, necesită un personal tehnic cu experienţă şi cu cunoştinţe mai
aprofundate. De asemenea, de cele mai multe ori, timpul de lucru pentru proiectarea unor
instalaţii de acţionări pneumatice este mai mare decît acela cunoscut pentru o instalaţie cu
acţionare mecanică sau electrică cu funcţii similare. Acest dezavantaj este însă compensat cu
prisosinţă de avantajele acţionărilor pneumatice.
Echipamentele pneumatice şi electropneumatice îşi lărgesc continuu sfera de utilizare,
datorită unor avantaje deosebite :
cost redus
multiple posibilităţi de modulizare şi miniaturizare
siguranţă în funcţionare
insensibilitate la medii dificile de lucru
posibilitatea obţinerii unor viteze liniare mari
turaţii înalte
largi posibilităţi de automatizare
Eficienţa automatizării unor operaţii auxiliare cum sunt
încărcarea, descărcarea, strîngerea şi desfacerea semifabricatului
transportul, deplasările rapide şi pozitionarea unor subansamble, poate fi apreciată,
atît din punct de vedere al preciziei de execuţie, al productivităţii crescute şi al
reducerii efortului fizic al operatorului uman cît şi prin aceea că preţul de cost al
aerului comprimat este de 50...100 ori mai redus decît energia umană
8
Sistemele logice pneumatice şi fluidice înlocuiesc cu succes şi pe cele electronice, în
multe cazuri, fiind mai puţin pretenţioase şi sensibile la o serie de factori care pot avea
consecinţe negative asupra funcţionării corecte. Acestea pot prelucra informaţii în ambele
tehnici de comandă şi reglaj - numerică şi analogică - în condiţii optime ca performanţe
funcţionale.În cadrul sistemelor automate, comanda logică capătă din ce în ce mai multă
utilizare. Aplicaţii interesante ale sistemelor pneumatice sub forma unor microîntrerupătoare
de capăt, traductoare de poziţie, elemente de comutaţie etc. sau impus în construcţia
maşinilor-unelte, în cadrul unor sisteme de frânare, accelerare, oprire, poziţionare, realizarea
unor cicluri secvenţiale, înlocuind cu succes sistemele electrice sau hidraulice de comandă, în
realizarea celor mai complexe cicluri de lucru secvenţiale.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuală nu
există nici o ramură a tehnicii unde să nu işi găsească aplicabilitate.
Exemple:
Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,
aviaţiei, navale, în industria uşoară şi alimentara s-au extins sistemele
hidraulice de comenzi, acţionări şi automatizări, amortizoare, suspensii
hidraulice etc.
Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,
avioanele etc. De asemenea transportul fluidelor în conducte şi canale,
transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în suspensie(pulberi,
paste, grane).
Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este
problema apei de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare
a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor
etc.
Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:
turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc.
1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.
9
Exista 3 grupe de instalatii:
producerea aerului comprimat;
distribuirea aerului comprimat;
utilizarea pentru actionari pneumatice.
C-compresor;
RT-rezervor tampon(elimina apa şi uleiul din aerul comprimat compenseaza presiunea din
instalatii)
GA-golirea apei;
PA-pregatirea aerului comprimat;
Instalatia cuprinde filtre ungatoare
AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumatice-Drossel);
M-motorul de actionare;
ML-motoare liniare;
MR-motoare rotative;
CP-camere pneumatice cu membrana.
Avantaje:
10
greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor electrice de aceeasi
putere;
supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se poate
supraincarca pana la oprire;
întretinere usoara(demontare şi montare usoara);
pericol de accidente redus;
posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);
nu polueaza mediul inconjurator;
alimentare comoda cu energie.
Dezavantaje:
la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele cilindrului;
destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii care poate sa
provoace separarea apei şi chiar inghetarea pe pereti;
aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor;
costul energiei consumate pentru actionare,în multe situatii este neglijabil în
comparatie cu costul masinii şi cu cheltuielile de intretinere şi separare;
actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte sisteme de
actionare.
1.4. Exemple de instalaţii hidraulice şi pneumo-hidraulice
1.4.1. Cilindri pneumatici
Acestia transforma energia pneumatica în energie mecanica pe care o furnizeaza
mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de
translatie.
1-cilindru;
2-piston;
11
3-tija pistonului;
4-etansare intre cilindru şi piston;
5-etansare intre tija cilindrului şi piston;
A,B-spatii de lucru.
Pistonul 2 este solidarizat cu tija şi imprima miscarea mecanismului actionat.Pistonul
se deplaseaza în interiorul cilindrului ca urmare a fortei de deplasare.
F1=p•S1
F2=p•S2 ; F=const(cursa mare)
Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice.
Constructie:
cilindrul se executa din teava,din otel sau alama;
cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare şi pentru a nu
distruge elementele de etansare;
cilindrul se cromeaza în interior pentru a evita corodarea acestuia datorata umiditatii
aerului;
pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje asamblate intre ele
cu suruburi şi poarta pe circumferinta sa elementele de etansare.
tija pistonului se realizeaza din bara de otel de sectiune
circulara cu suruburi exterioare cromate şi rectificata,se
fixeaza rigid de piston.
1.4.2. Cilindri pneumatici cu franare hidraulica
12
În cazul cilindrilor hidro-
pneumatici exista posibilitatea de
interferenta intre circuitul
pneumatic şi cel
hidraulic.Infiltrarea aerului în
circuitul hidraulic poate provoca
variatii ale vitezei,cilindrii pot
provoca miscari în salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite independente.
Circuitul hidraulic are misiunea sa
controleze viteza ansamblului şi nu
are nici un alt efect asupra
circuitului pneumatic.Cand avem
forte mari pe care trebuie sa le
dezvolte cilindrul pneumatic se
folosesc 2 cilindri
pneumatici.Acest sistem prezinta
avantajul ca se elimina momentele
incovoietoare suplimentare din cauza solicitarii dezaxate.
1.4.3. Transformatoare pneumo-hidraulice
Se utilizeaza pentru obtinerea
unor presiuni de ulei relativ
ridicate cu un debit redus.
Transformatoarele pneumo-
hidraulice pot fi:de presiune
joasa(T.P.J); de presiune
inalta(T.P.I).
Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi în varianta aer-ulei,cu piston
sau cu membrana.
13
Presiunea în circuitul hidraulic: ph=k•pp, unde k este raport de multiplicare şi
reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici şi pneumatici.
Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a fortei Fp=Fh
pu=pa( Da
Du)2
(raport de multiplicare)
pi⋅πDa
2
4=pu⋅
πDu
4⇒ pu=p i( Da
Du)2
1.4.4. Multiplicatoare de presiune
Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt economice la valori mari ale
debitului.Fortele dezvoltate de
multiplicator:
Dp-diametrul cilindrului pneumatic;
Dh-diametrul cilindrului hidraulic;
d-diametrul cilindrului hidraulic actionat;
pp-presiunea aerului comprimat;
ph-presiunea uleiului.
F=presiune ori suprafata
14
F=πd2
4⋅ph=
πd2
4⋅p p(Dp
Dh)2
pp⋅πDp
2
4=ph⋅
πDh2
4
ph=pp (Dp
Dh)2
η=0,75….0,85 şi care de fapt reprezinta randamentul transmisiei
F '=ηF=ηπd2
4⋅p p⋅( Dp
Dh)2
1.4.5. Camere pneumatice cu membrana
Elemente de actionare cu multiple utilizari în situatii unde nu se pot folosi actionari
hidraulice şi unde este necesara o cursa mica şi cu promptitudine în functionare.
Se folosesc ca elemente de executie în sistemele de reglare automata.
1-membrana;
2-tija;
3-discuri de fixare;
4-garnitura de etansare;
5-carcasa metalica.
Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei ca urmare a actiunii
aerului comprimat admis consecutiv în spatiile pneumatice A respectiv B prin orificiile a
respectiv e.
15
Variante de realizare:
a)camera pneumatica cu simpla
actiune şi tija unilaterala;
b)camera pneumatica cu dubla
actiune şi tija bilaterala;
c)camera pneumatica cu dubla actiune şi tija unilaterala
Constructia camerelor pneumatice cu membrana
Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri:
-membrane plate;
-membrane cilindrice-în cazul acestora,în timpul functionarii pot realiza indoituri ce pot
atinge valori de 1200
Fixarea membranei se face prin
niste discuri de rigidizare din otel
care sunt stranse cu piulita.
Carcasele se realizeaza din aliaje
usoare(pe baza de aluminiu)
Tija se executa din otel de
regula,se cromeaza în exterior şi se
rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte se fixeaza membrana,în cealalta
parte se fixeaza mecanismul actionat.
Caracteristici constructive şi functionale
-caracteristici constructive:
16
-D-diametru de incastrare a membranei;
-dd-diametrul discului de rigidizare;
-s-cursa;
-dt-diametrul tijei.
-caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima;
-forta dezvoltata la cursa nula.
-caracteristici productive determina diametrul de incastrare al membranei în asa fel incat sa se
obtina forta necesara la nivelul tijei.
Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p
pa S≥F r ;pa-presiunea aerului comprimat
paπD2
4=F r ; Dt=√ 4⋅F r
π⋅pa ;Dt-diametrul teoretic,în realitate D>Dt
D=16 √ Fr
p
dd=k•D în cazul membranelor plane,k=0,7…0,8
Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la compresiune în zona
partii filetate.În cazul camerelor cu membrana nu este necesara efectuarea calculului de
flambaj pentru ca avem o cursa mica,lungimea tujei este scurta.
λ= lungimea .de . flambajraza .de . inertie ;λ -coeficient de zveltete.
1.4.6. Motoare pneumatice rotative
17
Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care transforma energia
pneumatica în energie mecanica pe care o transmite arborelui de iesire cu care se va cupla
mecanismul actionat.
Epneum→Emec→este materializata prin momentul de rasucire Mr.
Epneum→este sub forma de energie potentiala materializata prin presiunea aerului
comprimat.
P= Lt=F⋅s
t=F⋅v→
pentru miscarea de translatie
P=F•R•ω=M• ω; ω→se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de translatie
ω=π⋅n30
≃ n10
Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din punct de vedere
constructiv cu cele hidrostatice dar apare o diferenta sub aspect functional.
Distinctie:-în cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a energiei hidraulice în
energie mecanica are loc ca urmare a modificarii permanente a volumului de lichid din motor
datorita organelor active fixe şi mobile ale motoarelo.În timpul deplasarii pistonului trebuie
pastrat contactul dintre cilindrii şi circuitul de alimentare cu lichid.
-în cazul motoarelor pneumatice,functioneaza şi dupa intreruperea sursei de presiune şi
anume camera de lucru dupa umplerea cu aer comprimat se inchide ermetic şi pierde legatura
cu sursa de presiune;aerul comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului mobil al
motorului concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor care functioneaza astfel se
impune ca functioneaza cu ciclu de expansiune.Exista motoare pneumatice care functioneaza
dupa un ciclu mixt,adica prima parte a ciclului functioneaza cu presiune integrala(motorul
este în legatura cu sursa de presiune),a doua parte dupa un ciclu de expansiune.
Tipuri de motoare pneumatice
motoare pneumatice cu roti dintate-în general se executa cu dantura dreapta şi
functioneaza fara ciclu de expansiune.
Marirea cuplului se poate realiza prin:
18
-marirea modului;
-marirea presiunii de alimentare;
-marirea diametrului;
-marirea latimii rotilor dintate.
Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se face inversand admisia
cu evacuarea.
Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari şi dezavantajele:randament mai scazut în
comparatie cu alte motoare pneumatice,produce zgomot mai mare în comparatie cu alte
motoare pneumatice.
Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor este 6 atm).
1.4.7. Elemente pneumatice de distributie
Este materializat prin comenzi primite din exterior şi distribuie aerul comprimat pe
anumite circuite cu scopul declansarii actiunii pneumatice pe care le deservesc aceste
circuite.
Elementele pneumatice se compun din:
-elemente de distributie:partea fixa şi partea mobila;
19
-elemente de comanda.
Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze fluxul de aer fara
modificarea parametrilor de baza (presiune şi debit).
Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt:
-aria sectiunii orificiului de trecere→determina debitul (dn-diametrul nominal care se alege
din STANDARD)
-sirul de numere normale (RENARD)
5√10=3√0,2=1, 58⋅1 , 58
Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune în distribuitor(element de
comanda);
-C1,C2-orificii prin care aerul comprimat este
evacuat catre organele de executie ale
elementelor de executie;
-A-descarcare-orificiulprin care este descarcat
în atmosfera aerul utilizat pentru punerea în miscare a organului de executie.
-Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului de aer prin
distribuitor.
Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie.
-dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar rectiliniu,cu sertar
cilindric,cu sertar plan;
-dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare;
-dupa tipul comenzii:manuala,electrica,pneumatica.
1.Distribuitoare cu supapa-se caracterizeaza prin
faptul ca au curse mici de comutare,sunt robuste şi
fiabile,au o uzura redusa.
20
2.Distribuitoare cu sertar rectiliniu
3.Distribuitor cu sertar
rotativ
În cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor de trecere se executa
prin actionare mecanica:(printr-o forta F şi printr-un moment M) exercitata asupra unui
dispozitiv de comanda.
Tipuri de comanda mecanica:
-comenzi cu cap sferic;
-comanda cu parghie cu rola;
-comanda cu parghie şi rola unidirectionala.
21
1.4.8. .Regulatoare de presiune
Sunt destinate mentinerii presinii constante
indiferent de marimea consumului.
1-membrana; 2-arc de reglare;
3-rozeta,respectiv surub de reglare;
4-cap; 5-arc antagnust;
6-supapa; 7-orificii.
La functionare normala,membrana este usor comprimata în sus,trece prin supapa 6 şi
merge catre consumator.
La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupra membranei şi
comanda deschiderea supapei.La reducerea consumului,creste presiunea din spatiul de
deasupra membranei şi supapa 6 inchide spatiul pe care il controleaza.
Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare pilotate,adica un element de
executie suplimentar ce functioneaza pe baza aceluiasi principiu.Nivelul de presiune(de la
regulator) se poate regla printr-un mecanism surub-piulita.
1.4.9. Filtre pentru aer comprimat
Pe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de apa,iar procesul de
filtrare se realizeaza în doua trepte:
- prima treapta este cea prin inertie,în care are loc separarea particulelor grele de impuritati
mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii bruste a sectiunii de curgere a aerului.Tot în
aceasta filtrare prin inertie are loc filtrarea apei.
- filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de aer sunt prevazute cu
niste magneti care retin particulele feromagnetice.
Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 al filtrului,capatand o
miscare elicoidala inspre deflectorul 2.În aceasta situatie,curentul de aer isi schimba brusc
directia trecand prin tubul vertical 3.
22
Particulele grele de praf şi picaturile de apa se lovesc de deflectorul 3,ajungand în
partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin inertie continua traseul prin tubul 3 trecand
prin fata magnetului 4 şi trece prin elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din
filtru.Evacuarea apei şi a particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la partea
inferioara a filtrului.
Elementul filtrant:
- sita metalica-sarma impletita în retea,de regula se infasoara pe un cilindru perforat sub
forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare de pana la 25μm.Sita are rezistenta
mecanica buna,realizeaza filtrari medii.
- tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla.
Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de filtrare buna
Dezavantaje:rezistenta mecanica şi rigiditatea scazuta,dsprinderea fibrelor care pot fi
antrenate,curatirea şi eliminarea impuritatilor este imposibila.
Caracteristicile principale ale filtrelor:
finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula care este sustinuta
de catre filtru.
Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre punctul de intrare
şi la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din rezistenta opusa de elementul filtrant
trecerii curentului de aer.
Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 200C care traverseaza o
unitate de suprafata a unui element filtrant în unitatea de timp corespunzator unei
anumite caderi de presiune.
Porozitatea
Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet şi mai important element al
filtrelor.Reuneste doua caracteristici principale ale unui filtru:finetea de filtrare şi
permeabilitatea(cresc una în defavoarea celeilalte).
Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multor filtre care au aceeasi
finete şi acelasi debit şi se refera la dimensiunea elementului filtrant şi la valoarea
pierderii de sarcina.
Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de ore de functionare.
23
Gradul de purificare al unui filtru reprezinta în procente cantitatea de impuritati pe
care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de impuritati care trec.
1.4.10. Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita
Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce aer cu scopul
asigurarii lubrifierii motoarelor
pneumatice.
Principiul de functionare: crearea
unei depresiuni (cadere de
presiune) prin trecerea curentului
de aer printr-o sectiune strangulata
ce creaza o diferenta de presiune ce
permite absorbtia uleiului.
Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa de ulei din rezervor
este legata printr-o conducta inersata(scufundata) cu sectiunea de strangulare a circuitului
de aer Ra.Deoarece în punctul de strangulare se produce o depresiune care absoarbe
uleiul,creste viteza aerului care antreneaza picaturile de ulei catre iesire.
Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgerea uleiului din rezervor în
circuit are loc automat din momentul în care incepe curgerea aerului prin circuitul
principal care produce o depresiune δp=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie δpcu+γu.
- δpcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei;
- γu-greutatea specifica a uleiului[F/v];
- h-diferenta de nivel.
24
14.11. Ungator de aer cu pulverizare fina (cu microceata de ulei)
Principala deosebire a
acestui ungator consta în
existenta a doua circuite de
aer care leaga orificiul de
intrare “i” cu cel de iesire
“e” şi anume:
- 1-x-2 –primul circuit
strangulat în x,asigura
trecrea cantitatii mai mari a debitului de aer.
- 1-z-4-b-6-2-e –al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune mai mica decat
primul circuit.
Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce prima faza a
pulverizarii uleiului care trece în rezervorul de ulei în partea de sus a rezervorului notat cu
b.În partea de sus prin orificiul 6 se uneste cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste
sub circuitul principal de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c prin
intermediul conductei inersate 5,respectiv 5’,iar rezervorul c este situat deasupra circuitului
principal de aer,aceasta cavitate c comunica cu punctul de strangulare z prin circuitul 3-3’.
Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine în felul urmator:
- existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta în paralel a
circuitului secundar;
- în circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o depresiune (intre 3 şi
3’)care va face posibila absorbirea uleiului din rezervor prin intermediul conductei 5-5 ’,uleiul
astfel absorbit este picurat în sectiunea de strangulare şi…
- uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 în cavitatea b,picaturile mai mari de ulei cad
în masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de circuitul de aer spre iesire prin orificiul
6,respectiv prin circuitul 2e;
- în punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare şi o raspandire uniforma
a picaturilor de ulei în masa de aer de unde apoi este transportat catre iesire;
25
- absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5’-3-3’(intre b şi z) şi se produce ca urmare a
diferentei de presiune pb în punctul de strangulare a drossel-ului.
Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de functionare ai
aerului(presiune p şi debit Q),q reprezinta debitul de ulei iar η vascozitatea
uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de reglare manuala a unor parametri ce
determina ungerea.Acestea permit reglarea corespunzatoare,aceasta reglare are loc în cazul
ungatoarelor cu pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra şi la reglarea
drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru.
În cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi reglari,dar mai
frecvent în locul drossel-izarii de ulei se foloseste drossel-izarea unui circuit de aer ce leaga
cavitatea c cu cavitatea b.
Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de plasare(distanta dintre ungator
şi locul de utilizare),debitul de aer,presiunea şi temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar.
1.5. Schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică
Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice în documentatii.Se folosesc
urmatoarele tipuri de scheme:
- scheme de principiu redau în mod succesiv operatiunile care compun un ciclu de
lucru;
- scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale elementele care
compun schema precum şi legaturile dintre ele.
În cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de actionare,de comanda,de
semnalizare.În general circuitele de actionare sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer şi
intre elementul de executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile în instalatia
respectiva.
Schemele de montaj stabilesc
amplasamentul elementelor
pneumatice cu legaturile sale,pe
masina sau pe utilajul actionat.
26
Ciclograma completeaza schemele instalatiilor pneumatice şi redau succesiunea
diferitelor stari de functionare prin care trece fiecare element pneumatic.
Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau comanda
distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionand cilindrul de lucru.
Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS inchide un contact
electric şi se aprinde o lampa de semnalizare,operatorul deschide usa şi se elibereaza
distribuitorul D1 şi D2 şi cilindrul pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma
prezinta toate functiunile.
27
CAPITOLUL II
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
2.1. Întreţinerea instalaţiilor pneumatice
Întreţinerea preventivă pentru instalaţiile pneumatice poate fi :
Zilnică :
Se va goli condensul din filtre, dacă umiditatea este semnificativă şi dacă nu
a fost prevăzut un purjor automat.
Marile rezervoare se vor prevedea, în general, cu un separator de condens cu golire
automată.
Se va verifica nivelul de ulei din ungator şi se va regla corect ungerea (în general se
recomanda o picatură / min, maxim).
Săptamanală :
Se vor verifica captorii de murdărie şi aschii.
Se vor cotrola manometrele.
Se va verifica funcţionarea ungatoarelor.
Trimestrială:
Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri.
Se vor înlocui racordurile acolo unde este nevoie.
Se va înlocui tubulatura obosită ( veche).
Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a distribuitoarelor.
28
Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor utiliza solventi!) şi se vor
sufla purjele în sens învers de curgere.
Se va verifica funcţionarea purjarii automate.
Semestrială :
Se va controla uzura tijei cilindrului şi se va inlocui dacă este nevoie.
Se vor înlocui, de asemenea, garniturile racloare.
2.1.1. Dereglari şi defecte
Eventualele dereglari şi defecte care apar în instalaţiiile pneumatice pot fi cauzate de :
a) Uzura naturală a componentelor şi a tubulaturii ;
b) Uzura naturală datorată factorilor externi şi interni care depind, în pneumatică, în mod
esenţial, de natura aerului comprimat;
c) Uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte în
functionare, scurgeri, etc.
d) Aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin
obstrucţie, colmatare, uzura, etc.
e) Obstrucţia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de înfluente externe ;
f) Depunerile creează o rezistenţa la curgere în înteriorul conductelor şi componentelor,
ceea ce poate avea consecinţe în ceea ce priveşte căderile de presiune, ceea ce poate
duce la defecte în funcţionare ;
g) Erori în funcţionare pot aparea şi datorită caderilor de presiune datorate scurgerilor
sau a variaţiei presiunii de intrare. Cartuşele filtrante prost intreţinute sunt, în egală
masură, cauzele caderilor de presiune.
h) Montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzura prematură a acestora.
i) Fixarea incorecta a captorilor de final de cursa sau lungimea prea mare a cablurilor
care transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor în funcţionare.
În situaţia alimentării insuficiente cu aer comprimat, apar urmatoarele probleme :
a) Cadenţa cilindrilor nu este respectată întotdeauna datorită unei căderi bruşte de
presiune, datorată acţionarii simultane a altor elemente de putere.
29
b) În timpul căderii de presiune o parte din încarcarea momentană se produce la
nivelul cilindrului.
A. Defecte datorate condensarii apei
Dacă facem abstracţie de coroziunea superficială datorată apei condensate existenţa în
aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte
importante.
Lubrefianţii, sub acţiunea apei au tendinţa de a se transforma în emulsii, ceea ce
prezintă un nou risc pentru toate ajustajele de înalta precizie a sertarului distribuitorului.
B. Defecte datorate murdăriei
Instalaţiile pneumatice sunt dotate, în general, cu un filtru de intrare, în amonte. Dacă
conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curatată prin suflare, înainte de a fi
racordată, toate impurităţile existente vor pătrunde direct în distribuitor. De asemenea, în
instalaţia care există de atata timp, particulele de rugină apar în tubulatura (tevi), dacă acestea
nu sunt protejate contra coroziunii şi aerul comprimat conîine mult condens.
Murdădria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinţe :
1) « Tăierea » parţii vulcanizate a scaunului supapei, rezultînd astefel scurgeri
permanente ;
2) Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdărie. Timpii de alimentare sau
de refulare sunt modificaţi, iar mişcarea pistoanelor cilindrilor devine mult prea
lentă.
C. Defecte la un temporizator pneumatic
a) Defect : Nu apare semnal de ieşire ca raspuns a semnalului de comanda.
Cauza : Scurgerile la nivelul pistonului de comanda sunt egale sau superioare
debitului la nivelul droselului.
30
Control : se deşurubeză complet şurubul de strîngere al droselului, iar dacă zgomotul
de aer care refulează nu este clar perceptibil şi distribuitorul nu comută, rezultă că pistonul de
comandă al distribuitorului este blocat.
b) Defect : După oprirea prelungită a instalaţiei (în week-end) temporizarea este net
superioară (importantă) decît în serviciu continuu.
Cauza: După o oprire prelungită, pistoanele de comandă au tendinţa de a se bloca,
ceea ce înseamnă că aderenţa şi deci presiunea de comutare necesară
sunt net mai mari. Defectul va disparea dupa cîteva secunde.
Depanarea principalelor cauze ale disfuncţionalităţii circuitelor pneumatice pe grupe
de elemente :
Grupa Cauze eventuale Remedii
Alimentarea cu
aer comprimat
Presiune insuficientă datorată scurgerilor Suprimarea scurgerilor
O proastă reglare a regulatorului de
presiune
Reglarea corecta a regulatorului de
presiune
Canalizare obstructionată Curatirea sau schimbarea
tubulaturii
Distribuitor Sertarul distribuitorului este blocat datorită
murdariei
Demotarea curaţirea şi ungerea
sertarului
Scurgeri diverse de-a lungul garniturilor
de etanşare
Schimbarea garniturilor deteriorate
Captori Acţiune defectuasa asupra unui buton a
captorului de comandă
Se apasă puternic pe buton şi se
verifica dacă se deplasează precum
şi dacă resortul de revenire în
poziţia iniţială işi face rolul sau
(unele modele sunt nedemontabile,
deci sunt ireparabile.
Clapeta deteriorată în captor
Cilindru Pistonul şi tija cilindrului sunt blocate
datorită griparii (murdariei)
Se demontează, se curaţă şi se
unge pistonul şi tija distribuitorului
Garnitura de etanseitate în piston este
deteriorată ; aerul trece dintr-o cameră în
alta
Se vor schimba garniturile de
etanseitate
31
2.2. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice
Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate, şi constă în:
controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele
prescrise în funcţie de condiţiile de lucru;
observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdărire, uzură excesivă, racorduri
şi garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de întreţinere
Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în:
întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
întreţinerea elementelor componente ale instalaţiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat în sistemele
hidraulice ale maşinilor şi utilajelor, în cea mai mare parte, este depozitat într-un rezervor sau
bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaţiei presiunii, schimbării temperaturii etc. agentul de
lucru este supus oxidării, descompunerii, murdăririi, acţiuni care îi modifică proprietăţile
fizice şi chimice, făcându-l necorespunzător scopului său, conducând şi la uzarea instalaţiei
hidraulice.
Rezervorul de ulei, împreună cu filtrele instalaţiei, au rolul de a contribui la
menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic, eliminând particulele solide prin decantare şi
filtrare şi, asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile.
Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaţie de
mare gabarit etc. Separarea contaminanţilor, a căror densitate relativă este mult diferenţiată
de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bună separare, decantoarele sunt
compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de
staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min, iar temperatura de 70-80°C. Particulele ce nu pot li
reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă, deoarece filtrele
pot fi schimbate cu uşurinţă fără, să afecteze sistemul de ulei.
32
Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt:
conductele, armăturile, rezervoarele.
Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde, după care se introduce succesiv în
băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţie 50%) ce conţine pasivizatori, băi cu apă pentru
spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea
conductelor cu abur, apoi, fără pauză, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate
anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor.
Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi, acolo unde sunt pete de rugină, se va
interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se curăţă prin sablare, frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi
(tricloretilenă).
După montarea instalaţiei hidraulice, este necesară spălarea întregului sistem prin
recircularea intensă, a unui lot de ulei de spălare, la temperatura de 65-75°C, fără circulaţie în
lagăre sau alte dispozitive speciale. În timpul spălării, se curăţă filtrele ori de câte ori se
înfundă şi, acolo unde există, se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea
impurităţilor existente în suspensie, în fluid. Operaţia de spălare se consideră încheiată când
la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi.
După spălare, se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi.
Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează şi se filtrează, dacă se consideră că este
necesar, după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supraîncălzirilor,
impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.
Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cât şi măsurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos.
33
Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice.
Defecţiunea Consecinţe Cauze Mod de remediere
Supraîncălzirea
(la temperaturi
peste 1000C)
- scăderea vâscozi-
tăţii uleiului;
- formarea de depu-
neri şi aglomerări de
acizi;
- uzuri rapide ale
cilindrilor;
- deteriorarea garni-
turilor;
- blocarea comenzilor
şi a supapelor de
siguranţă;
- miros urât al
uleiului;
- uleiul îşi închide
culoarea şi se constată
o scădere de presiune.
- ulei necorespunzător;
- nivelul uleiului este
scăzut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni, demontări
repetate;
- pierderi interioare la
pompă;
- obturarea fluxului de ulei
datorită avariilor la
tubulatură;
- răcire insuficientă,
reglarea defectuoasă a
supapei de siguranţă.
- se schimbă uleiul conform
vâscozităţii indicate de
constructor;
- reglarea regulatorului în
vederea respectării caracte-
risticilor nominale;
- înlocuirea garniturilor;
- se controlează viteza de
funcţionare a diverselor
organe cu comandă
hidraulică şi eventual
înlocuirea pompei;
- înlocuirea tubului avariat;
- se îmbunătăţeşte circulaţia
aerului şi se curăţă punctele
încălzite;
- se rectifică şi se reglează
supapele.
Impurificări - se accelerează oxi-
darea uleiului;
- pătrunderea particu-
lelor în aerisiri şi
garnituri;
- acţiuni abrazive.
- montarea unor piese
necurăţate în utilaj;
- montarea în utilaj a unor
piese cu impurităţi.
- curăţirea întregului circuit
hidraulic şi repunerea lui în
funcţiune;
- se înlocuieşte şi se curăţă
filtrele, rezervorul de ulei şi
accesoriile;
- după ce utilajul a făcut trei
cicluri în gol se descarcă
uleiul de spălare, se curăţă
filtrele şi se alimentează cu
34
ulei hidraulic proaspăt.
Infiltraţii de aer
- apariţia spumei în
sistem;
- accelerarea oxidării
uleiului.
- garnituri necorespunză-
toare;
- învelişul filtrului
absoarbe ulei;
- absorbirea de aer de la
pompă.
- se descoperă locurile pe
unde pătrunde aer, scurgând
uleiul pe racord şi ascultând
modificarea zgomotului;
- ţevile de aspiraţie şi
refulare la rezervor se va
plasa cât mai jos sub nivelul
uleiului.
În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într-un interval cât mai scurt. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi, iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate.
Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri, membrane, magneţi, cilindri, arcuri etc.
35
CAPITOLUL IV
MĂSURI PENTRU SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)
1) Înaintea intervenţiei asupra unui aparat cu comandă electrică, a demontării aparatului de
pe maşina, se execută urmatoarele operaţii:
- Cilindrii verticali se aduc în poziţia de jos, fixându-se ;
- Se întrerupe curentul de la dulapul electric ;
- Se golesc acumulatoarele şi se asigură că nu există nici o presiune în circuit.
2) Niciodată nu vă plasaţi în faţa unui jet de lichid sau să probaţi colmatarea ;
3) Se va curăţa cât mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiei se vor executa operaţiile :
- Se va degaja complet maşina de personalul străin ;
- Se vor detaşa (prin deşurubare) toate limitatoarele de presiune, precum şi valvele
de reducere a presiunii ;
- Se va controla dacă sensul de rotaţie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate în mişcare
5) Pentru centralele hidraulice amplasate în locuri neacoperite, este preferabil a se
utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al cărui punct de solidificare este mai
mare cu 30° C.
36
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat în prealabil. Noul
ulei poate fi foarte bun, dar aditivii conţinuţi pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat
anterior.
7) Se va avea grijă întotdeauna ca sistemul hidraulic să nu se supraîncalzească, aceasta
ducând atât la deteriorarea garniturilor cât şi la micşorarea vâscozităţii uleiului , reducându-i-
se astfel eficacitatea. Dacă în sistem avem şi un racitor, asiguraţi-vă că alimentarea acestuia
funcţionează in tip ce sistemul este în lucru.
8) Verificaţi regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Dacă nivelul de ulei scade
foarte repede, verificaţi toată instalaţia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificaţi
ca nivelul de ulei sa fie cât mai aproape de valoarea maximă şi nu lăsaţi, în nici un caz,
instalaţia să funcţioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz în care poate pătrunde mult
aer în sistem.
9) Nu lăsaţi ca sistemul să funcţioneze fără supapă de aer.
Pentru persoane
Prezenţa uleiului pe maşina sau pe sol determină condiţii proaste de lucru. Acestea pot
provoca :
- accidente, entorse, contuzii;
- boli, iritaţii ale pielii sau ale ochilor;
- dificultăţi de întreţinere : deraparea maşinilor, alunecarea pieselor care pot
provoca accidente ;
- deteriorarea încălţămintei sau a îmbrăcămintei din cauciuc ;
- murdărirea îmbracamintei şi a persoanelor.
Pentru maşini şi mediul înconjurător
O scurgere este un consum suplimentar de lichid, care duce la creşterea costurilor de
funcţionare ale maşinii. Ea provoacă adesea şi poluarea apelor din apropierea întreprinderilor.
37
Atunci cănd o maşina prezintă scurgeri, pe sol se va pune rumeguş sau pudră
absorbantă de tip « Porosyl ». Utilizarea rumeguşului sau a pudrei absorbante prezintă, pe
langă aspectul de mizerie, şi alte inconvenienţe ca :
- amestecul dintre rumeguş şi ulei prezintă risc de incendiu ;
- prezenţa rumeguşului sau a pudrei absorbante în jurul rezervorului hidraulic
diminuează capacitatea de evacuare a caldurii, ceea ce duce la creşterea
temperaturii lichidului hidraulic,
- circuitul de ungere al masşnii riscă să fie poluat.
Pericole datorate unui jet de lichid sub presiune :
- Temperatura ridicatş a lichidului poate provoca incendii.
- Datorita vitezei foarte mari, un jet de ulei poate cauza deformari importante ale
materialelor.
38
BIBLIOGRAFIE
1. Avram Mihai: Acţionări hidraulice şi pneumatice, Echipamente şi sisteme clasice şi
mecatronice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005
2. Constantin, M., ş. a. – Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor,
Editura All, Bucureşti, 2002
3. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Delta Publishing
House, Bucureşti, 2004
4. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Îndrumar pentru laborator clasa a XI-a, Ed. Delta
Publishing House, Bucureşti, 2005
5. Huzum, N. ş. a. – Utilajul şi tehnologia meseriei –mecanic montator întreţinere şi
reparaţii în construcţia de maşini, Editura didactică şi pedagogică, RA, Bucureşti, 1996
6. Colecţia revistelor “FIS”, Festo AG & Co, Esslingen
39