aparatul de fotografiat.pdf

transcript

7/23/2019 aparatul de fotografiat.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/aparatul-de-fotografiatpdf 1/50

1.Corpul aparatului (Camera

obscură, Sistemul de obturare,

Sistemul de vizare, Magaziapentru material fotosensibil)

2. Obiectivul

3. Dispozitive auxiliare şi accesorii

I. TIMPUL DE EXPUNERE

Este timpul în care obturatorul stã deschis pentru ca lumina sã impresioneze filmul fotosensibil sau

senzorul digital.

II. DESCHIDEREA DIAFRAGMEI / CÂMPUL DE PROFUNZIME

Planul profunzimii de camp se află pe

personajul din mijloc.

Subiectul este individualizat și analizat

î n context, nu î n relație direct cu acesta.

Centrul de interes î n acest caz se află pe

personajul feminin din fundal..

Profunzimea mare de camp permite

privitorului să vizualizeze

toate planurile imaginii și să

î nțeleagă relația dintre personaje

PROFUNZIMEA DE CÂMP CREŞTE ODATĂ CU ÎNCHIDEREADIAFRAGMEI

PROFUNZIMEA DE CÂMP SCADE ODATĂ CU APROPIEREASUBIECTULUI FAŢĂ DE APARAT

PROFUNZIMEA DE CÂMP SCADE ODATĂ CU CREŞTEREADISTAN

EI FOCALE A OBIECTIVULUI

III. SENSIBILITATEA – ISO

Măsurarea sensibilității filmului se face în conformitate cu standardul ISO (International Organization for Standardization

ISO 5800:1987). ISO reprezintă viteza de răspuns a peliculei foto sau a senzorului digital față de

lumină.

Un ISO mic (50, 100) are o plajă de griuri mai fine, zgomot minim ș i calitate maximă, dar depinde de condițiile de iluminare

(necesită lumină mai multă). Un ISO mare (1600, 3200) are o sensibilitate mai mare făcând față și în condițiile neprielnice de

lumină, dar calitatea și plaja de griuri scad, până la apariția zgomotului pe imagine.

IV. DISTANTA FOCALA

V. FORMATUL IMAGINII

În funcție de genul fotografic și de opțiunea fotografului, acesta poate opta pentru mai multe rapoarte de imagine:

VI. PUNCTUL DE STAȚIE

Înalțimea și direcția de la care fotografiem influențează felul în care imaginea va fi percepută. Un cadru poate firealizat având camera cu axul optic paralel cu solul, dar în același timp poate fi orientată cu axul de sus în jos(plonjon, vederea păsării) sau de jos în sus (contraplonjon, vederea broaștei).Astfel, poziționarea aparatului de

fotografiat deasupra elementelor sugerează studiul ansamblului [a], poziționarea aparatului sub nivelulsubiectului evidentiază relația dintre elemente [b]. Vederea frontală, perpendiculară pe subiect este o

perspectivă contextualizantă, obiectivă (subiectul este văzut într-un context)[c].

[a] [b] [c]

VII. ÎNCADRAREA

VERTICAL VS. ORIZONTAL: Alegerea unei imagini pe orizontală sau pe verticală este subordonată subiectului.

Încadrarea pe orizontală este mai descriptivă, indiferent de genul fotografiei), pentru că forțează ochiul să citeascăinformație de la stânga la dreapta, să pună elementele în relație și să deducă narațiunea. Încadrarea pe verticală se

concentrează mai mult pe subiect (mariginile mai înguste elimină contextul.

CONȚINUTUL CADRULUI: Cât anume î ncadrăm din tot ceea ce vedem? Astfel, fiecare element din cadru (fie el

personaj, obiect, copac, volum de arhitectură etc.) narează o poveste. Un complex de elemente crează o narațiune

care conturează mesajul imaginii fotografice. Aceste elemente dialoghează î ntre ele.

Mesajul este dat de relația dintre cele două planuri: industrial și

domestic. Expresia imaginii este una de gravitate, de pericol iminent, de

observare critică a unui aspect al societății contemporane.

Imaginea este un detaliu al primei imagini

dar de data aceasta sensul este dat de

dialogul dintre natural și artificial.

Imaginea este un alt detaliu, o imagine

dintr-o posibilă serie documentară cu

tema „Module domestice contemporane”.

VIII. BALANSUL DE ALB / WHITE BALANCE

Temperatura de culoare a luminii depinde de tipul sursei de lumina si de intensitatea ei. Diferentele de

temperatura de culoare se compenseaza prin filtre colorate (geluri). In functie de temperatura de culoare a luminii

vom seta White Balance pe aparatul digital sau vom alege pelicula potrivita in cazut aparatului de fotografiat clasic

pe film.

Cerul luminous, fara nori

Soarele la amiaza – 5000-6000 K

Flash – 5500 Kelvin

Lumina lunii – 4000 K

Lampa halogen – 3400 K

Lampa tungsten – 3200 K

Lampa fluorescent – 2800-4000 K

Bec obisnuit (60-70 W) - 2600-2800 K

Soare la orizont (apus, rasarit) - 2000-2200 K

Lampa cu petrol- 1600-2000 K

Lumanare - 1600-1800 K

Cantitatea și intensitatea luminii depinde de puterea fizică a sursei de lumina (400W, 800W, 1KW, 2KW etc), de distanța sursei de lumină

față de subiect (1m, 3m, 5m etc.) sau de diferitele filtre și accesorii montate pe sursa de lumină. În funcție de distanța sursei față de obiect se modifică și contrastul (light ratio).

aparatul de fotografiat.pdf

Documents