1. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcţie de diverşi factori, cu excepţia :
a) sediul si întinderea obstacoluluib) viteza de constituire a obstacoluluic) distrugerea colateralelord) vârsta pacientului e) tromboza extensivă
2. Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:
a) examenul Doppler b) angio- CTc) angio –RMNd) arteriografia prin puncţie Seldingere) exmenul Triplex
3. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate ?
a) arteriografia prin puncţie Seldinger se face cel mai frecvent prin puncţia arterei brahiale
b) insuficienţă renală nu este o contraindicaţie pentru arteriografie c) calea femurală este de preferat atunci când pulsurile la femurale sunt slabe
sau absented) puncţia directă a unei proteze vasculare este de preferate) arteriografia cross-over este indicată în cazul absenţei pulsului la femurala
controlaterală
4. Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de următoarele , cu excepţia :
a) hematoame
b) fistule arterio-venoasec) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii perifericed) insuficienţă renală acută e) pseudoanevrisme
5.Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:
a) localizarea precisă a leziunilorb) existenţa leziunilor unice sau multiplec) existenţa circulaţiei colateraled) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acutee) starea patului vascular distal
6. Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie să fie mai scurt de :
a) 1-2 oreb) 4-6 orec) 6-8 ored) 10-12 oree) 12-24 ore
7. Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:
a) mai precoceb) mai tardivc) nu poate apărea
d) ca urmare a traumatismului maselor muscularee) ca urmare a leziunilor nervoase
8. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu excepţia :
a) plăgile vasculare simpleb) plăgile înjunghiate c) rupturile vasculared) contuziile arteriale e) plagile vasculare iatrogene
9. O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu excepţia :
a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia terapeutică adecvată
b) vârsta tânărăc) localizarea anatomicăd) leziunile osoase associatee) leziunile nervoase asociate
10. Următoarele afirmaţii sunt false :
a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculare
b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce
c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic
e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat
11. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele , cu excepţia:
a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei
d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil obţinută preoperator
e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa
12. Pacienţii la care există manifestări datorate lezării unor vase importante necesită tratament chirurgical imediat. Care din urmatoarele afirmaţii sunt false ?
a) Prima măsură în cadrul intervenţiei chirurgicale este controlul proximal şi distal la nivelul leziunii
b) La nivelul vasului lezat trebuie căutată prezenţa trombozei, în cazul existenţei acesteia trombii trebuie îndepărtaţi cu ajutorul sondei Fogarty
c) Odată obţinut controlul arterial, vasul lezat va fi excizat până în zona sănătoasă
d) Repararea arterială şi venoasă se realizează de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat sintetic ( e PTFE)
e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpoziţia unui graft autolog
13. Atitudinea terapeutică în cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune următoarele , cu excepţia:
a) Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă aceasta din urmă va fi rezolvată în general prima
b) In cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară va fi rezolvată prima, indiferent de gravitatea ischemiei
c) Leziunile asociate care ameninţă viaţa sunt printre puţinele indicaţii pentru ligatură şi nu pentru repararea arterială
d) O indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea substanţei osoase pe o întindere mai mare de 6 cm
e) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii relative pentru amputaţie
14. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele vasculare sunt false:
a) O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în cazul în care există distrucţie nervoasă importantă
b) Extremităţile traumatizate sunt susceptibile să dezvolte sindromul acut de compartiment
c) Evaluarea precisă şi corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii în compartiment
d) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii absolute pentru amputaţie
e) Leziunea vasculară în sine nu este factorul decisiv pentru amputaţie
15. Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:
a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este emboliab) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordulc) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom-
ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre"d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt
mai severe decât în cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală
16. Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:
a) durereb) paresteziic) paloared) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluzieie) răceala tegumentelor
17.Următorele afirmaţii sunt false :
a) În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi suspiciunea cu privire la etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii paraclinice pentru a stabili indicaţia terapeutică
b) Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinareafuncţiei cardio-pulmonare este esenţială
c) Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existenţei trombozei venoase asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilore) Modificarea consistenţei masei musculare semnifică un prognostic
prost
18.Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu excepţia :
a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombuluib) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de
căldură sau presiunea exercitată asupra lorc) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală
a arterei după înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient
d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului venos trebuie efectuată înainte de restabilirea fluxului arterial
e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a tratamentului în ischemia acută
19. Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :
a) administrarea unui bolus de heparină b) încălzirea membrului ischemic c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibild) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau
petidineie) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru
prevenirea insuficienţei renale acute
20.Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele 6 ore
b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute
c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai ales că majoritatea pacienţilor sunt bătrâni şi cu stare generală proastă
d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a trombului ca şi dezvoltarea circulaţiei colaterale
e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal inadecvat
21. Despre disecţia acută de aortă sunt false următoarele afirmaţii :
a) Hipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disecţiei acute de aortă
b) Incidenţa sindromului Marfan în disecţiile de aortă este între 4 şi 15%
c) Necroza mediei (degenerescenţa chistică a mediei) se găseşte în 20% din cazurile de disecţie aortică
d) De cele mai multe ori disecţia aortică este asimptomatică şi poate trece neobservată
e) Boala anuloectaziantă a rădăcinii aortice poate fi condiţia anatomică preexistentă unei disectii de aortă
22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:
a) Bicuspidia aortică se asociază frecvent cu disecţia acută de aortă b) Traumatisme toracice închise pot determina disecţie de aortăc) Jumătate din disecţiile ce survin la femeia tânără (de vârstă sub 40 de
ani) interesează gravideled) Tensiunea arterială scăzută este regula la pacienţii cu disecţie de
aortăe) Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot sta la baza
disecţiei de aortă
23.În disecţia acută de aortă sunt valabile următoarele, cu o excepţie:
a) Ruptura peretelui extern (adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în cavitatea pleurală stângă
b) Pacienţii cu disectie de tip A sunt, în general, mai tineri şi includ pacienţii cu sidrom Marfan şi ectazie anulo-aortică
c) Disecţia de tip B se întălneşte, de regulă, la bărbaţi de vârstă medie sau vârstnici
d) Insuficienţa aortică este rară în cazul disecţiei aortei proximalee) Disecţia la gravid survine de obicei în trimestru al II-lea sau chiar în
cursul travaliului
24. O serie de factori influenţează mortalitatea perioperatorie în disecţia acută de aortă , cu excepţia:
a) intervalul de timp între diagnostic şi operaţieb) existenţa tamponadei cardiacec) existenţa insuficienţei renale acute d) existenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii e) infarctul acut de miocard
25. În cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienţi se amână intervenţia chirurgicală. Aceste categorii sunt, cu excepţia:
a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe
b) pacienţii în stare septică
c) pacienţii cu arsuri extinse
d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului stâng
e)pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept
26.Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:
a) masurarea indicelui glezna-bratb) pletismografiac) examenul Doppler d) arteriografiae) măsurarea presiunii arteriale digitale
27. Selectaţi afirmaţia falsă :
a) Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital şi funcţional bun
b) Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua a 5-a şi a 21-a de tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apariţie a trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină e) Primul gest therapeutic este în trombopeniile induse de heparină
este oprirea administrării heparinei
28. Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:
a) In cazul existenţei unei diateze hemoragiceb) In hipertensiunea arterială malignăc) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite
supravegherea adecvată a tratamentului d) La vârste < 75 anie) La vârste > 75 ani
29. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce excepţia :
a) In tratamentul infarctului acut de miocard b) In tratmentul emboliei pulmonarec) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 ziled) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zilee) In trombozele arteriale acute
30. Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:
a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv
b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă) c) Tulburări ale hemostazeid) Hipotensiune arterialăe) Hipertensiuena arterială
31.Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Principalul determinant al permeabilităţii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal
b) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuro-popliteu depăşeşte 90%
c) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aorto-femural depăşeşte 90% d) By-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacienţii cu risc
crescut şi la care se are în vedere evitarea unei intervenţii intraabdominale majore
e) Cea mai bună patenţă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe
32. Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passatb) prezenta infecţieic) străbaterea sau nu a unei regiuni articulared) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogene) costul unui grefon sintetic
33.Următoarele afirmaţii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate, cu excepţia :
a) claudicaţia intermitentă este localizată la nivelul feselor, şoldului, coapselor sau gambelor
b) claudicaţia distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacăc) tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului
patologic la bifurcaţia aortei şi arterele iliace d) tipul III de boala aorto-iliaca preuspune pe lângă afectarea aortei
şi iliacelor şi a arterelor infrainghinalee) pe lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă
mai pot prezenta impotenţă sexuală
34.Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:
a) renunţarea la fumatb) exerciţii fizice zilnicec) scădere ponderalăd) intervenţie chirurgicală d’ambléee) consum hidric zilnic
35. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:
a) eritroza de declivitate
b) paloare la ridicarea membrului c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambeid) prezenţa pulsului periferice) absenţa pulsului periferic
36. Vârsta şi tarele asociate la pacienţii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică alternativă de revascularizare, cu excepţia:
a) by-pass axilo-femuralb) aterectomiec) angioplastie endoluminală d) by-pass aorto-bifemural e) by –pass femuro-femural
37.Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o excepţie:
a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputaţie
b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă
c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei colaterale
d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii chirurgicale ferme
e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine
38.Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de
peste două săptămânib) ulcer ischemic c) gangrena piciorului d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hge) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg
39. Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu este întâlnită:
a) tromboza grefonuluib) hemoragiac) infecţiad) impotenţa sexualăe) limforagia
40.Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate :a) Atacul ischemic tranzitor reprezintă o indicaţie fermă de endarte-
rectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze carotidiene de peste 70%
b) Vârsta nu reprezintă în sine o contraindicaţie pentru operaţiec) Odată stabilit diagnosticul de accident ishemic tranzitor stabilit se
administrează 250-300 mg de Aspirină ca primă măsură terapeutică
d) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai mult de 24 de ore
e) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai puţin de 24 de ore
41.Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor
contralaterale b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis fugax)c) disfazia în cazul afectării emisferei dominanted) acufenee) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea
ca pe o perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos
42.Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:
a) accident vascular cerebralb) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurentc) hematom
d) amneziee) infarct de miocard
43.Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:
a) șocb) prezenţa unei mase abdominale pulsatile c) durerea (abdominală sau în spate)d) hemoragia digestivăe) hipotensiune
44.Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:
a) hemoragia intraoperatorieb) şocul acut la declamparea aorteic) embolizarea in teritoriul carotidiand) lezarea ureteruluie) embolizarea in patul arterial distal
45.Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut este :
a) ileusul paralitic prelungitb) anorexiac) diareead) colita ischemică e) constipaţia
46.Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:a) trombozab) embolia distalăc) rupturad) hemoragia digestivăe) compresia venelor adiacente
47.Următoarele afirmaţii sunt false:a) indicaţia de intervenţie chirurgicală se pune în toate cazurile de
anevrism de arteră poplitee b) se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în cazurile
asimptomatice de anevrism de arteră popliteec) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se însoţeşte de
rezultate buned) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoţeşte de
rezultate bunee) în evoluţia naturală a anevrismelor de arteră poplitee se remarcă
o rată înaltă de complicaţii chiar în cazurile asimptomatice
48.Sindromul Parks-Weber se manifestă prin, cu excepţia:a) alungirea hipertrofică a unui membrub) angioame c) nevi vasculari d) fistule arterio-venoase congenitalee) varice
49.Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizează prin, cu excepţia:a) alungirea hipertrofică a unui membrub) angioame plane dureroase c) varice congenitaled) fistule arterio-venoase macroscopicee) fistule arterio-venoase microscopice
50.Care din următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Klippel-Trenaunay este falsă :
a) intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere reconstrucţia sistemului venos profund
b) este indicată excizia venelor superficiale c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale
microscopiced) se caracterizeaza prin insuficienţă venoasă primitivăe) se manifestă clinic înca din copilărie
51.Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:
a) Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largăb) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o
chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilorc) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esenţiald) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a
cazurilore) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor
52.În trombangeita obliterantă nu sunt indicate:
a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasivc) simpatectomia d) Iloprost-ule) antiinflamatorii
53.Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă, cu excepţia:a) simpatectomia periarterialăb) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic
şi dacă pacientul a întrerupt fumatulc) tratamentul flebitelor superficiale d) amputaţiae) simpatectomie lombară sau toracică
54. Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele , mai puţin:
a) Interesarea arterelor mici şi mediib) Leziuni ocluzive segmentarec) Aspect patologic al arterelor proximaled) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale
"în tirbuşon"
e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal
55.Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:
a) edemulb) pahidermita c) ulcerul troficd) eritroza de declivitatee) dermita ocră
56.Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică:a) telangiectazii sau vene reticulareb) vene varicoasec) edemd) lipodermatosclerozăe) dermită ocră
57. Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:a) Fotopletismografiab) Examenul Doppler venosc) Flebografiad) Echografia Doppler venoasăe) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive
58.O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde, cu excepţia:
a) apariţia subfebrilităţii - semnul Mikaelisb) pulsul căţărător - semnul Mahlerc) durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează la
palpare şi la flexia dorsală a piciorului - semnul Homansd) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul Pratte) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de
la şanţul retromaleolar intern până în regiunea poplitee
59.Tratamentul cu anticoagulante orale in tromboza venoasă profundă se conduce în funcţie de :
a) INRb) Timp Howelc) Timp de sângerared) Valoarea antitrombinei IIIe) APTT
60 . Indicaţiile plasării unui filtru cav sunt, cu excepţia:a) Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvateb) Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul
anticoagulant este contraindicatc) Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentuluid) înaintea embolectomiei pulmonaree) în urma embolectomiei pulmonare
61.Contraindicaţiile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt, cu excepţia:
a) boala arterială ocluzivă a membrului respectivb) infecţia la nivelul ulcerului venosc) obezitatea morbidă d) clasa 4-6 CEAP de insuficienţă venoasăe) patologie severă asociată
62.Următoarele afirmaţii referitoare la tromboflebita superficială sunt false:
a) poate fi determinată de traumatismeb) tromboflebita superficială este întâlnită într-o serie de boli
malignec) poate avea caracter migrator în boala Buerger
d) se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonarăe) tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor)
este o entitate foarte rară
63..Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în, cu o excepţie:a) tratament antiinflamator nesteroidian b) contenţie elasticăc) antibioterapied) tratament anticoagulant când procesul trombotic este extins şi la
sistemul venos profund e) tratament chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă