PRINCIPIADE

LIMB ASI DE

SCRIP TVR A

DE

T. CIPARIU.EDITIVNEA II REVEDIVTA SI IMMVLTITA.

BLASIV, MDCCOLXVI.

0v TIPARIVLV SENIINAIRIVLVI."

Pr efatiune .

Aceste studia asupr'a limbei romanesceincepusem a le publich inca in a. 1847 inOrganulu Luminarei , inse greutatea obiectu-lui st ocupatiunile cu redactiunea st publi-tarea aceh i organu amenara e ontinuarea Stindecursulu anului 1848, forh de a le potéterminh .

Dupa edarea elementeloru de limb'a ro-mana in 1854, cugetu-mi era numai de cfttua reprende flrulu intreruptu alu acestoru stu-dia , ce erau basea aceloru elemente , st lacarele totu atunci me provocasem.

Inse nece continuarea nu-mi erh cu po-tentia forh de reprod.ucerea celoru publicatein Organu, dein causa, oh esemplaria-le Or-ganului neindoitu se voru fi impucinatu du-pa revolutiune, st cele ce voru mai ff. rema-su, a nevolia se voru mai fi aflandu in manu-lelectoriloru mai noi.

La acestea se adause st crescerea ma-terialelui, dupa ce multe dein cartile vecheiliterature romanesci, cari panh in 1848 In-ca nu eran estrase de planu, a cumu percu-renduse de totu, ne au datu noua esemplest noue probe pentru forraele limbei st scri-pturei romanesci.

IV

Cu tote astea, incepundu inainte cu vre ocinci ani revisiunea si de nou edarea acestuiopu, totu nu mia fostu prein potentia aluduce panh in capetu, mai alesu dein causa,ch pre la a. 1862 mise fece sperarea de apot6 castigh unele monumente literaria ve-chia, ce nu le potusem avé mai in ainte, ca-re in parte s'a st implenitu, er' apoi for-tunele politice, ce au agitatu patri'a nostra,inca nu mi- au lasatu tempulu doritu, de aterminti aceste studia.

Deci nevrendu a tiené mai indelungatu fo-lia-le tiparite pan' acum'a nepublicate, am o-nore a le presenth Onor. publicu romanescu,de la a' caruia cuprendere va depende siterminarea acestei editiuni.

Blasiu, 1 Jan. 1866.T. C

PARTEA 1.PRINCIPIA DE LIMB A.

Litera laline, si lindm romana.

Avrontur.u, inca de la antiniulu cugetu dea incepe unu organu de publicitate, si-lua deprinci p i a aceste dona: LIT ERE la ti n e, siLIMBA citu se are pot6 mai curata.

Elu credea, eâ dupa Gazet'a de Transilvani-'a manudusa Cll atta abilitatea de cufratele set),Si dupa pucinatatea publicului ocupan' cu lectu-ra, are fi l'ostia de prisosu a mai incepe alt'a ctislov e. Alt'a mai eri, ci nu potea impacti neeeintru unu modu aste doue idee atkitu de con-trarie: !itere ro in a n e, si limba s'oven izat a.

Sciea inse prea bene, ci una folia intru unaforma dein afora cti toldo nona, in anemelenepreparate va se destepte neplaceri, prepusu -re, inca si animositati, scopuli, de cari prealiusiorn se pote infrange una frageda luntritia

De aciamenarea asia lunga, asteptantiu, eimal antaniu itnmultienduse cartile cu 'itere la-tine de una mai mica publicitate, apoi soma -enduse mai maitu lips'a de a reduce limb'a launa forma mai omogenia, mai primitiva, se iseaplaneze in catu-va calea coltiurosa, convin-su fiendu, cumu cà impresiunea si influentea fo-

1.

2 ----

lielorn publice in dilele nostre e cu totniu alea,de cumu e a' ahora carti inenunte, care adeseori, numai cá curiositati de antaniu, se stresu-ra pre nesemtite pucina urma lasandu dupane, candu dein cuntra foli'a periodica e ea unaospe de tote dilele. De ari si temetea, ce oporti in anema, cá nu cumu-va inceperea se fiaprea curundu.

Incepit. De in ce sernne beneominosa,e in stare nece acumu a' descoperi. Destuln,incepit intre temere st sperare, crediendu ea avenitu minutulu de a inceperea, sperandu cA nuva se intempine neplaceri nece animositati. Fa-cuea bene au reu, va alege.., Asia disitunci, acunin dicu cà bene,

Incependu, semtia antanra detoria catrà pu,blicu : de a delinia chiaru cararea, pre carepleci, atatu de partea scr i p tur e i cAtu si dea' 1 i mbei. Inse Candu foli'a vaavé publicu, Lectorii nostri voru sci unii, ei nutoti, ca Nr. I esi in ainte de a avé macarnn u abonatu, pie singuru risiculu redactoriuluiprimaria, si pie unu ce va di D. diet'. Aseauna idea a' lui, unu capriciu pote va dice ce,ne-va, de in care inse publiculu nu aveaca a pierde. Credeal cà (lela 1. Jan. pana la LMartiuterminulti de in urma, nu e multu a aste,ptál pan' atunci inca-si lua liertare a face pit.,chide insenmari preintru amendoua

Nota. Aceslu articlu se publick niai aoiauiii in 25 .

Jan. 1847 Nr. IV alu Organului, abonaiii 1,enira pre.incetti si pucini, inse Princi pia-le se continuara pa-na in 10 Martin 1848 Nr . Organului LXIII, er' ahtPrincipia-loru XLVII.

3

I I

Litel;a romana la inceputu mai curata in formesi mai avuta in cuvente.

CEA mai via convingere a' autoriului, si im-preutia, pie cutnu crede, a' toturoru romanilorueunoscutori, de intru inceputu fit: CI141111 ci

b'a romanesca, ci dialectu italicu, pre la ince-putuln aratarei ei in Dacia, eri cu multu maic urat a in forme, si mai avuta in cuvente ro-mane , de cumu este astadi, cumn ea, preincontactulu si amesteculu Cu popora de altu san-ge si de alta lünba slavi, greci, unguri, turci,si prein despotimulu slavonismului in curti si inbesereca prein seculi nenumerati, a pierdutumultu deintru amendoue ( forme si cuvente), nu.numai, ci ci a si intpromutatu multe de la ace-iesi popora, Matti forme citu si cuvente.

Marturia afora de tota indoiel'a mie sunlitcartile betrane tiela a. 1570 patià catri a. 1700,in carile cu bucuria atta ce-ne-va unu numerumare de forme, cuyente, si insetnnari, de pri -mitive, derivate si compuse, de origine curatitromanesca, care astadi in plea poportilui, si inscrierile autoriloru roinani, nu se mai audu , nuse mai afla, si de care ni-se intrista anent'a ve-diendule jacundn.uitate cá si aurulu in lutu,nestimate.

Se haunt de esemplu mai antaniu numai ce-le uitate dein fanaili'a MISER, dein carea acumunu in ti audium de clot: en is ielu lat. misellus(ticalosu,saracti),niieseletate, inisiella

Er' celi vechi ti (Reedit si:meser u, lat. iniscr (s tracu).

14

ineserere, lat. miserere Bibli a leOrastia dein a. 1581. Gen. XIX, 19: si ai faLclan tnare inesererea ta". XLVII; 29. Ex:XXV, 18.

Meseros ca, Ìat. miseresco (saracescu io):m ese re z u , lat . miserare (saracescil pie

altitlit ). Psaltirea de 3asi dein a. 1680, fol. 196;a : 9, Dommilu mese re z a si bògatiesce".

in ese re tate; lat. miseritas (saracia),si misericordia (mila).

n'ese tire (mila) inca si in Catechistmilude A, Julia de in a. 1702 fol. 30 b. 31 1).36 a. etc:

SI deca in tempu mur-mi de 160 ani dela a.1700 panA, actinio atat'a pierdurainti, cata N a fifostu pierderea (kilt aceli 1300 de ani dela 270t'upa Christusil panà la a. 1570, de in cariiairean' nece una urinas ctiiiiii au graitu strabuniinostri romanesce Cilio se pierdiira la Ii o i, mi=mai de la desprelinarea Cel0fIl de dein colo side dein coce (Le Doliere romani pana nearata dialfctolo inacedonicii tomaliescu, dein ea-rele in alti numeri urinatori OMII produce tinamicu vocabillariu dd citVentd loro proprie de n-rigine romana,

Acestea asia fiendia, care romana are fi asiaangustu la anema cätti se (lice, ca; re a fosiure-candu parte cura ta a Iiinbei romatiesci, maimulta nu pote fi '1";), cà mi e liertatu a reducedein mormentu la iiatia cele uitate inca nui de

*) T. Varrn (le ling . lat . lib. 4, 9: An non polillatu e a verba Hin, gime haereditote a It fa I o regerveneriint , quain (pm a poeta Livio relicta

(AO seenli, nece a formi derh ate si compusa de-in primitive, si in apoi, care se nu se convin-ga, ci slovenismii si altele asemenea sown 1111-nlai stricatiuni a limbei, de carob; limb a nu pote se se inderepte de cdta 'mina' en lapeda -vea lurti , Si apoi, in I (multi la pedatelorii, lapedan-Odom 9 (IP nude se ne improtmitánin, det'hii deunde ni- se (rage intrega viatria limbei: deindialectele intre cavile cea de antaniu sicea mai vechia e iati u'a.

A scrie dar' una liniba, pre cam se pote au-pa iinpreginrari mai curata; a reinstifleti morte-.11e, uitatelel paresitele forme,. cuvente si senina-ri; á lapedi slovenismii etc. si in loculit lootá pienI cu termini luati,. candu alte funtálne neurn lipsi, dein dialecte romane, a togini ce-

te impromotate (Ilya formele si esemplele ce neinfacisieza structilea nu (Ilya lingo-retatea buzelorn, (Ilya placutidu orechielornesteá si as.em.enea uie eraii propusillii, scoptilii, Siprincipia-le dein partea

Nola. Iteinanea a aratá sf princi pi a- le s.criptei asia de pre senrtu, ennui seau araialn a le linibei, ci

tkutociulu kentienda, ce a!t'a nu se pote face pima cea Irece una data totu cursulu despke Iiiiilji, menà obie-

ctulu pre a dou'a parte a' acestui tractate . fuse inire-Ienindu langi absentari dela locoln redoctiunei, si intirma in retaren organolui, parteo a' &ilia f lin ruai ince-puta, sr una articlu despre- ort ogre fi a care erii serke publice sub nr. XLVIII. reinase in Mi. er' artnnuse publica la loculu seu. Mai pre largo s a tract.itii apoi,in patea_ I a' Eleinenteloro de 11114 ). a co irtito lat.r I i1g54. lose si asia cumu Prim.' mil-le de blab.' .intra adevern santa principia si de script ure, de aLittlulu. nu itun scainibetu .

-6

Clirattrea linibei necesaria.MAI in ainte de a trece pre in principia-le Um-

bei si scriptnrei, indetorati ne semilum a atingepre Beim', si parerile celoru ce suntu au potu seha contrarii pareriloru nostre.

A justifica curatirea limbei, Meru in de se-ne ni-se pare de prisosu. Esemplele altoru lim-be dein cele mal de curundu, ne art, poté sett-si dein destuln. Si ca se taceam de curatirea sireformarea limbei unguresci, ce se templa intempu asia de seurtu in aintea ochiloru nostri,cat!' se tare a se fi facutu cu arm magica, setaceniu de reformarea si curatirea linibei gre-cesci moderne, de care noi prein noi nu sum-tema in stare de a judeca de plenu in catn s'aefectuatt4indereptimu nuntai la Limb'a ger-mana, limb'a lui Giithe si a' lui Schiller, timbacare, dupa operele immortali scrise intru insain tote ramurele scientiei, se are paré asia decosolidata si nemutabile ca si italian'a, france-sc'a, ispanta. Limb'a acesta si astadi se aftasubtu cea mai rigorosa critica in tote partiteei. Gramatecii, literatorii lora, toti small incalips'a de inavutirea, regttlarea si curatirea ei.Apoi cea romanescal Au nu a venitu si pre-init.!, ea tempulu, ci filii ei se nu o mai tracte-te 6 pre una barbara, se nu o mai scaimbe du-pa tote limbele en carele vene in contactu,ci se o cercetezo ce-va-si mal en de amenuntu-ln, ce este, ce a fostu, si ce se cade se fia t

Celi ce se aril opine curatirei si reforma-

7

rei limbei romanesci, nu au de a provocá. la i-talian'a, ispan'a, carble dela Dante si dela au-toriulit poeinei natinnali Cid incoce nu seau mai reformatu, nece se. au curatitu de Ion-bardismi, gothismi arabism .a din'a deastadi. Vereustarile limbeloru acestor4 suntualtele, de cum(' suntit ale limbei romanesci.Poetii lorti, a' caroru influentia in evil'', mediufit &taw de mare in provinciele occidentali, co

nele loru inspiratiuni rapira tote mentilecoetaniiloru sei, asia catu immortalile loru citt-turi se deificara impreuna cu tota forna'a lorudein afore, dialectele materne care nu poteauaratá asemeni opere se neglesera, er' dialectulufa' °rim de aste opere se redici la. rangulimba natitinale a' unei tied si a' mini popo-ru intregu: Asia dielectulu castilianu se feceSp a n u, cell' toscanit liià numele glorioso delimba i t al i an a, numai preintru Lopez de Ve-ga, Cálderon dela Barca poetii curtei Castilia-ne, si preintru Dante, Boccaccio, Ariosto si Tas-so poetii curtilorit toscane. Dein care causa, ita-liana de acumu dein alte tienuture italice, Cucátu suntu mai departati de Fi ren z a- la - be 1-1 a, co atitu suntu mai nevoliti Cu multa bate-re de capo se invetie limb'a toscan a, prein-tru cá se pota scrie si eli in asia numit'a limbaitaliana. Romanii ¡ose nu au fostu asia favo-riti de Apollo si de muse, citu se li-se nasca siJoni atari divini barbati, carii sole fixeze lim-b'a temporiu, ci fixatorii ihuhei romonescifura preutii serbesci, gramlticii si logofetieliidept.° la beserece si divanttri, poemele

8

toril eran molitvele si chrisovele, ce flecounu romanu MI polea se le intielega.

Asia se nascit fimb'a beserecesc a. Cilinib'a beserecesca, cu tote calitatile ei si celebine, nu pote se remania romanului clas i e a.Ea (lupa firea ei e numai si numai beserecesca,si dupa origine cauta si astadi se porte pie senevenetarile crucifixitinei. Ea este chiara, neteda,firesca, curnu se cade se fia tota cuventarea, ca-rea e anumita preintru t o t e+ clasile poporului,ci se o intielega. Ea ne infaciosieza, mai alosade la a. 1700 in coce, una pronuncia m a i bunade ata multe altele, si una ortografia ni a i re-gulata, care suntu calitatile ei cele bune. lusoea de alta parte, cosiderata mai de aprope, ecu multa mai seraca de cuvente si de forme decitu in periodulu precedente, are mai multe e-rori gramatece, si una ortografia mai adesusmentita; cu una cuventu, ea se pote cosidericií una pasiti eatrà cultur'a limbei romanesci,ci nece a-cuino cii unti modelti de limba huna,sean demna de a fi fixa si in afora de beserecajadiara tote ramurele de scientie si de poesie.

Noi nutre potemu !asá, aici la detaliuri de a a-ratá care suntu regulele, ce suntu a se urini incuratfrea si refoilnarea limbei, care suntu cuven-tele si formele anticate si reinviende,carii tenia-nii noi, ce suntu a se intruduce in ihnba-,acesteaparte fiendu obiectulu dictionaria-loro, parte re-serbandu-ni-le altoru percetari mai tardie. Atat'adiceinti nanni: ci linib'a beserecesca sene fia deb a s e, pre care se se redice murii solidi ai ace-stui edificio' importante catra culmea lui. Noi

provocitna Si acumu pro toti amatoril si clintiscutorii insufletiti de acesta di mbal se ajute dein tote potente la edificarea acestui Sion romasuescu; dorere numai, ca columnele foliei nostrenu mai esistu, care in 4847 le deschisesemu des-baterilorn si cercetarilorti filologice a supealitnbei, si de care asii de pucinu se sierbira.

Note. Propusetiunea dein orma in ed. I sun6 a-sia: Goluntnela nostre ori cato de anguste, von] fi towde a un'a deschise desbateriloru si cerretariloru Moto-giee asupr'a liinbei, ori ciltu dq seriose se

IVRestaurarea celoru 'eche.

CELI ce se are opone seriosu reducerei se-at' reinvierei cuventelont si formeloru vechieacumu uitate ori rare, credemu, cà mums proapucini. pupa meseretatea limbel, ce semtinutsi o plangemu in tote dilele, de cite ori nu ttepotemu respici ideele in limb'a Rostra asiachiaru, netetht, precisu, ci in alte limbo a Euòropei culte si elegante,a reimpinge, laped4a nu le recuprende in tesaurulu de carele setienu, are fi mai mtdEtt de citu neprecepere.Ulta limba, inca si cea mai avuta, preitt adau-gerea si immultirea tesattrului ei, nutnai casti.ga, laud'a ei cu atiCa e mai mare. Littsoretafeade asi respici ctigetele lui nu,mai chiartt si pre-cisu, ci si cu totu joculu fantasiei si cil tota e-legantra e numai proprietatea limbeloru avute.Sì prectuntt omenii tesattrii de aura si de ar-gentil, asia nece linib.le bucurose pierdutesaurii cuventelorti, formeloru, frasilura, inse-mnarilora sales chiaru si can tu le prisosescu.,

10

Apoi cumu se le !apode, C111411t1 se nu le adune,candu nu au de ajunsul

Alt'a este cti usulu celoru vichie, de care.le dereptit oserbeza Qu i n ti lianu cuinu cicu entele vechie dan stralucire cuventarei, pre-intru cà au si autoritatea vechimel, si grati'anoutatei chiaru preintru cà stintu Varasite; in-se e a se tien6 moduluf ci se nu fia prea dese.Ce inai m'auge apoi acestu mare clasicu: ei semi se vedia a fi vechie nece prea betrane, e. for-te cu anevolia de urinatu, de era ce cele vechiechiarit preintru vechiinea loru nu e cut patentiaa im se vedé vechis er' preintru noi are fi cutMiau inopiedecatarin, cit-ci a se feri de dense-le preintru vechimea toril nit are fi alta de ci-tu a le roda Acésea (liceinii si de cit-ventele nana, mai raro, compusa, derivate, dereducerile la primitive si de focmarile dein ce-le usitate carile tote ductt spre inavutirea tina-bai, cá prein usuta mai &sis ele se se faca maicunoscute, ¡(tecle impreundte en dense se Sc de.termineze mai maitu, preintru 6, in trinafinetiele ciigetarei si elegantra spresiuneicurundu scsi age locti-,,-,

C) Quintil. lib. E cap. V1, 39:- Verba a vetustaterepetita non modo magnos assertores habent, sed,etiant afferunt orationi majestatem Miqueta, tonsine delectatione, nam et auctoritatemhabent, et quia intermissa sunt, gratiam novitatisimilem parant.De puritatea linibei, archaismi sineologismi itnpreuna eu alte citate, vedi in Ele-.mente de poelica §. 63 seg. p. 76 seqq.

") Quintil, loe cit. cap. V, 72 : A u dendu in tatuca,

11

V.

Curatirea in ce stit.A curad limb'a, semneza nu numai a de-

part4 de intru insa totu ce se afla in ea strainu,cuvente, forme, sintactica, si tom ce se tragede in limbe de altu caracteriu cu totulu diversude alu limbeloru romane,ci inca si dein celeromane a nu cuprende nemica, ce ori e strain('intru inse subintrodusu de aliurea, ori e caracte-risticu preintru acele dialecte. Ci-ci nece ace-ste limbe nu au fostu aparate de influentiastraina, cumu nu fit nece a' nostra.

lu limb'a latina, carea intru antanin fusenumai limb'a Latinlui, apoi se fece linilia Ro-ma si a'imperiului roman'', intrara cuvente-le toturorit gentiforn nu numai celorn italice,ci si celorn barbare snjugate *). In limb'a ¡tau-ca, ispanica, franca, intrara germanismi, ara-pisini, carli panà adi nu se au curatItu.

Nu tom dar', ce se afld in dialectele romane,e romanti,ci mite-sit suable, chiaru ci slovenis-mii, magiarismii, neogrecismii nostri. Nu Lote

namque ut Cicero ait : etiata quae primò dura visasunt, usu mollitintur.1

*) Isidorus Orig. lib. I rap. 31 pag. 47 edit. Lin-dem. Appellattu antem barbarismos a barbafisgentibas, dum Ial iuiae orationis integritatem nesci-rent. Unaquaeque enim gens 11°111am:ulna &eta, cumopibus sais viiia quogite verborum et mortun Ro-mans transmisit." Er' Quintil. 1. c. cap. V, 55:Verba ant latina, aut peregrina sunt. peregrinaporro, ex omnibus prope dixerim gentibus, ut

ut instituta etiam multa, senerunt.

12

cuventele, nece tote formele si terminatiunilede intru aste, suntu de a se bagi fora alegerein limb'a romattesca, cumu an facutu multi (lei'',cea italiana si mai multi ineadein cea francesca.

Noi nece ce se afla in Iiinb'a latina, nu ju-decant!' a se poté recepe tot!' si forà alegere inlimbga romanesca,nu dein temere de strainis-mi, preintru cà pre acestia, a fora de pucinitermini umbrici, etrusci etc. de carii aflánnt a-priáta inarturia la clasici, si afora de celi in'.pronintati dein limb'a grecesca, *) nece maipotent!' decunosce,ci numai dein acelu moti-

ca limb'a romanesca n u e latinta precumnnece italian'a, de si sémena multu si iii multesi cu una si eu alea, et.' in altele multe se de-stittge de catrà antendone.

De in fatin'd, u impromuta cuvento acolounde averno lipsa, se pare en multi' Lnai lierta-tat!' si mai liusiorn, de cash' a impromutá formesi terminatiuni noue; de ore c6 ca cuventele

dandu.Ii-se forma romanesca, qe potu ro-mani, er formele none, ce nu.su rontanesci,cumn se vol.!' romaní? De in care causa, noitotu de una semtirantu ore-care antipatía asu-pea niter!' forme curatu latine si curatu ne-fantanesci, mai ales!' candu se ami aplecatnctrvente romanesci. Asia vediuramu en gretiaterminatiunea latina bilis, nu nurnai in abo-in nabi i, con fortabi I, ci inca si mai multi"in aria bi I, se in tibi I si alte asemenea,carele panà astadi nu ne aunt potutu impacá de

Quintil. I. c. capu N., 58: Et confessis ganguegraeeis utimur verbis, ubi nostradesunt.

13

multi ani. In limb'a romanesca nu o aI emu, sci-tuo rà si la latini in periodulu eel+, ntai cura-tu'alu limbei era atilt, de raira, eitu wee ma-caru cuyentultt possibilis nu se parea de-tront se intre in cuyentarea curate latina. Ea selati inai tardiu, pre tempulu decadentiei limbeilatine, si in evulu medio esundá in tote lim-bele romane dein occidente, resunandu de preeatedrele doctorilorn angelici, subtili, carii di-sputan de ninni scibili.

lu scurtn,de fertile ni-se pare limb'a ro-inanesca si pawl astadi alâtu de avota câtu nuare semti necesetate de forme si tertninatiuni noue.

Alta intrebare yeni la miedi-locu, ca oreCade-se se tienemu tote forinele vechie curatutomanesci, au se condemnAmu pre uncle dein-tru ¡use si se le lapedamu in formarea compu-sa-Inrn si derivateloru, er' pre akete se le prea-legemn ? Celi ce yarn ale condemnit si-tian ra-tiunile dei, linsioratatea buzelorn si placutubtorerhielórit, cunt!, facnra tn forma thine, di-cundu cA e lie-pintail a dice: i nchi natiune,in ti eleptinne, rogatiune, si cA are sumi,inai bene scurtandu-le, bona-mite calm: hula-natia, intieleptia, rogatia. Limb'a latina are ini.lie de cuvente taminate in tione, itaraz io n e, ispan.a in ci o n, cea francesca in t i on,fora de a le rompe seam a le impungeorechiele din de pucinu;si itala efttote z ilo nil e ei a retries,' cea mai armonlosaintre sororile ei romant, cea mai dulce la au-dio si mai liusora preintru buze. Romanii no-stri sunlit mai delicati?

14

Nota 1. De criticii formei ti une, ne dedesetuu pa.terea intru unu numera destintu ala organului, care ite-fiendu in seri'a principia-loru nu-lu reproduceutu. Apa-t'atora át i e i in locu de a t iun e se afta mai alean inprovinciele orientali. Noi vomu produce intru unu nutrie-ra tnai in diosu una suma de cuvente romanesci termina.te in ti un e adunate dein ~tilo betrane, nutnak cá sese convinga adversarii, ci nu tuturoru romaniloruruptu limb'a in asta terminatiune.

2. In locu de b i I, de unu tempu incoce inceputadice ai nostri ver u, pr. la u d a ve ru ir locu de tau-

razemendu-se pre singurulu cuvent u s ta verate se afia in cartile parentelui Dosotheiu si care are se-runá bilis stkitoriu. Ci ore una marturia si unusentida, cama dubie, destulu e spre demustrarea acesteiforme, ci are fi romanesca ? nu judecu

VI.Formele latine, italice, etc.

CACTANDU la form el e limbei romanesci,si alaturandule ctt ale sororiloru ei le aflimuntai aprope culi-mate cu ale limbei !atine si itaslici, mai pucinu cu ale ce.i provinciali, ispanr,portugalice, si mal departatu cu ale celei fran.cesci,nu ci dor' m'u fi de un'a natura cu totu.lu diversa, ci preintru ca tnai mari scaimbarise au facutu in cele dein urma Dein asta cau-sa, formelorn latino.italice este a se di prefe.rentia asupea celoru francesci, asia rían si din..du vonut se ne sierbimu cu cuvente derivate sicompusa trasa dein ceo, francesca, se are calleinai antaniu se le redimu forma italaspre a le.romani cuma se cuvene. Una esempluva lumini lucrulti mai tare :si de ajunsu.

En) ploy tá in limb'a francesca se dice side ontenii pusi in ce % a deregatoria , si ficticia

15

ca (110 pronuncia sima ci a Il plo ié, romananostri vrendu a se sierbi cu acestm cuveutn ince,pura forà de multe formalitati ai dice : anìploiat 14 si adeveratu cà form'a semena multu enam pleiat u seau a itit p I oi a tu; italianii inlocu de employé dieu Cuino se cade dupa lim-b'a loru: m pieg a tu; si intru adeveru em-ploy é si impiega to suntu totu unu cuventityuri ctitu se paru de diversey numai câtu CIIN en-tulla latimt iin plica tus (applicatus) in fia-ca-re dein aste done limbe formandnse (lupa natu.r'a loru propria) colo se aude pranunciandusee in pl uy 6, ici impiegato. Asia facura si facufrancii si italianii Cu cuventele latirle; rernanii no-stri preintru ce nul macaru cà si noi chiaru a-sia de bene annt poté dice dupa natur'a lim-bei nostre: in, pie c atu séati apiecat u

Dereptu, ca luandu amente la diferenti'ace so afla intre miele forme romanesci si

nece noi nn amu romanizatu ett totarigorea cele mate dein latin'a sean italic'a, tine.oria numai pre diumetate, prectnnu candu anntscrisu conscientia si comunicatiune inlocu de cuscientia, cumenecatiune, ma-carra cà scimu cà betranii asia au disu si auscrisu; lu Liturgi'a de Jasi dein a. 1689, la Chry-sostemn fol. 13 versan,) Curatiescemi sufletulusi anem'a de e u s ei cutis viclena ;" la Inain.te- santit. fol. 36 y." Ci intru curata cus e i en-ti a;" er' la Chrys. fol. 20 v.,, cum e nec atimm 11 e a santului ducha se fia cutoti cu voi ;"la S, Basil. fol. 22 unitiunea..credentiei siuinenecatiunea santului duchu."

16

Caus'a e, ci in unele rigorea nu are locuprectimu iti e u s ci en tia, ck-ci de si dicemunoimal niulttt c u in loculu celui latintt cu in ( con,co, care la latihi mai totu intru una forma sepronuncia!'), dar' avemu si con in to ti te-Dese u, si t o in Romania in coprende, Altacausa erá, ca romanindti prea cu rigoré, d tina,parte erá se fimu neintielesi Mai alesu la inca-putuj candtt sistern'a nit erá eunoseuta de cillaunoru prea pucinif dé alea potea se ni-se iniputé cá una afectatiune. Deci voliamu mai anta-hin iticutioscerea Cu cuventele improinutate, liuohorandu-o prein retietierea formeloru mai usita-tej er' formele mai rigorose poteau se timenSi mai apoi. Inca scimu, ca santa barbati roma.

pro cari dupa cuvenentia-i respectáinu, cariipretenda, cá si formele romanesci, in câtu sentudiverse, se se t'educa la cele latines

Intrebarea dein asta pretensinfie e de celumal malta momentu) si dupa a nostra parereaternandu cu mula dela ide'a ce ne vonut facedespre limb'a romanesca: ore este ea numai u-na limba corupta dein cea latina, au dora e a.titu de Vedija citu si cea latina'? si ore dife-rentiele ei ~tu humai dejo studiulti unei. ar-inonizari niai bune si etifonice si deinira impregiurariloru, au dora ci si limb'a latinasia scaimbatu multu formele ei paná ee a ajunsula form'a clasica, si lisia se abatu in cata va dela form'a dialecteloru italice siina nesci ? Noi ~tenia' de parerea cea de in tanta,eri si cátu se are paré de paradoxa, si dupa ataame, pottatt preoepe dein cercetarile ce ama fa -

. 17

tutti credemu, cá potenau dice cn probabilitate,eumn 6 nu tote deviatiunile linabei romanescidela formele latinei clasice suntu coruptiuni,nece cá Van ce nu se afia in latin'a clasica, pre-intru aceea nu are fi romanu, latinu, dein ceamai ¡nafta vechime. In cercetarile urmatorie neVOITIll nevoli ane demustrá parerea en date isto-rice filo logice, caror'a se nu se pota dice mitra.

VII.Dialectele vechie italice . Limbia latina.

CUNOSCUTU e, cá in Italia in ainte de cul-tura limbei latine eran mai multe fi:libe vulga-ri (dialecte), totu de una origine, ci Cu diferentie . Limb'a Etrusciloru, Umbrilorn, Osciloru ,Latiniloru, eran usitate fia-cave in proN incideloru de unde se numeau. Cele de antaniu treimacan] ca linde deintru ¡use avura una culturainsernnata in vechime precumu a' Etrusciloru,in urtna impreuna cu altele se sorbsera cu totulu inlimb'a latina, carea fiendu limb'a Romei develalitnb'a imperitilui, ¡use remanendu dupa dense.le urme ati.tea, catu se precepemu si infrati'asi diferenti'a loru intre se-ne.

Dein ele cea mai cunoscuta astadi, de si nudeplenu intielesa, e bimba Umbrilorn, in t'Atase afla in tablele Eugnbine. Ea ne infacisieza u-na limba ea forme latine afora de indoiela, in-se si cu diferentie asia de mari, cátu nece intempurele nostre nu succese nece unuia a o es-plicá deplenu '''").

*) Vedi Gr °tefe nd Rudimenta linguae Umliricae,2.

18

Cu acest'a se pare a ri row' multii asetne-ne limb'a Etruscilorn, dela carii RomaniiDa inane parte a relegiunei, inse monumenteleei cele literaria rentasera mai pucine.

Limb'a Ow& erti asia de cunoscuta in Ro-ma, eau si in (tilde geograftilui Strabodupa ce Obscii acuma, eran de multu scadiuti,productiunile scenice popularie se faceau in lim-b'a osca 5 sipoëtulu Titiniu ***) ride pre poetiiRomani, cà salt mai bene vorbi in limb'a 0 -sciloru si Volsciloru de citu latinesce:

Qui Obsce et Volsce fabulantur5Nam latine nesciunt.

De untie dupa parerea unor'a, si vorbeIe derusine, latinesce se diera o bscene.

Peetultt Fnnitt sciea obsc e iimbrice, silatine Pla itu si Propertiu erau Umbri de na.scere. In scurtn, (lupa cumu dice Martiartu Ca.pella, natur'a mite afinitate dedese acestoru lim.be' cu latin'a, cam si retnasitiele acelor'a niaibene le ama cunosce, deca limb'a vechiloru lati-ni ne are fi mai bene cunoscuta.

Latin'a5 avii si ea diverse epoce de cultura,

4-o Hannov. 1836. Th. Mommsen, Die Unte.ritaliscit Dialekte, 4-o Leipz 1850 . E. lin sch-"Ice Die Oskisch. n. Sabeliscit. Sprachdenkm. 8.Elberf. 1856.

**) Lib. V. c. 1H. p. 233 ed. Casaub. : p"Oaxcav M.O.oinírnov, 8.1aXexTog print vraeci rag.()(apaloig.'tke xa2 notimarce ampotiarsi:09-as

rtwa dyt;;vce máretor, XCt attoXoyela&at*u*) Featus s. v. Obs cum, ed. Under». peg. 191.

-- 19

in care s'a scaimbatu forte multu. Polybiu t)marturisesre, cumu cA atAta scaimbare se fecela Romani intre dialectulu vechiu si non, duiunele dein tractatulu cela de antaniu mire Ro-mani si Cartagineni, facutu sub L. Jun. Brutu siM. floratiu antanii consuli dupa scoterealout, inca si celi mai intielegutori numai dupaintensa Wart amante poteau se le intielega Pieternpuln lui Horatiu tt) si alu lui Quintilia -1111 ttt) carminele Saliiloru nee° in i pre' tiiSalillorti MI le indelebean, necumu altii. Dom.mentu de ac4st'a ne pote fi si limb'a de pre mor-mentele Scipioniloru, in column'a rostrata etc.,archaismii semnati la. Festu, Nonniu Marcellu,Conirnentatoii si Gramateri. Una fragmentil de-in carminele Saliiloru citatu la T. Varro de J I.(VII, 26) ca.usà mai atáta batete de capu ertuii-

-tiloru a selu intielega, (situ versurele in lim-b'a punica la Plautu (in Poenulu. Act. V, Sc.1, v. 1-16 etc.) tttt). De aci unii diceau,dupa cumu marturisesce Isidom 49, cumu ca pa-

t) Lib. 1IL 22: ToiXtzabrn yete 8taTnod 7A701111-rç8taX6c-cov, Kai naerì #copato4, areagTr)), c'texalav, iíçs Tok euveTwroétovg g'vea tiatg4 kvgcíason 8zEmtetvetv.

ft) Epist . lib. 11. ep. I, v.86 seq. Jam Sahara Nu-Ittae carmen qui láudat, et illud Quod mecum igno-rat, solus vult scire videri.

Lib. I, cap. VI, 40: Saliorum carmina vixsacerdotibus SUiS- satis intellecta.

titt) Vedi C. O. Miiller la T. Varr. . ed . rips. de illa. i833 pag. 129, si Grotefend Rud. I. Umbr. . P.II p . 20.

°) Orig . lib . IX, cap I. 6. 7: Latinas autem

20

tru limbe latinesci au fostn : cea mai antareman'a, si cea Ineslecata

Dein care urmeza , ce scrie Paulu Diacouniti**) dein Festu cum(' ci limb'a latina asias'a scaimbatu, cam mai nece una parte a eia remasu in cunoscentia cumu se a vorbituvecliime,

Er' remasitiele de forma limbei latine precumila fostu in epoc'a in ainte de Cicerone, Virgilittetc.; pastrate in monmnentele mai SIISII atinsaCu atitti suntu mai de mare pretil, si alesu pre,intru noi, cu citu intru irise aflimu forme, ca.re in limb'a clasica s'au scainibatu er' il limab'a romanesca remasera nestramutate

Unu parallelismu strinsu intre limb'atomaneseasi cea latina, trasu dupa datele reinase dein toteperiodele acesteia despre formele ei, are di u,MkplI

guas quat n or esse quidam dixerunt, idest P rscam, Latinam, Romanam,9 et mixtam.Pr i sc a est , qua vetustissimi haliae sub Jano etSaturno stint usi incondita , ut se habent carminaSaliorum . Latina, quam sub Latino et regibusTusciae caeteri in Latin stint locuti , in qua file -rant XII tabulae scriptae . Romana, quae postreges exactos a populo romano ccepta est , qutiNaevius, Plautus, Ennius Virgilius poëtae, ex o-ratoribus Graechus , Cato et Cicero etfulserunt.Mixta, quae post imperiunt 'Mitts promotum si-mul cum moribus et hominibus in romanam civi-tatem irrupit, integritateua verbi per solecismos etbarbarismos corrumpens

50) Ed. Lind. p. 88 : Latine Inqui a Latin dictumest, qum locutio adeo est versa, ut vix ulla ejuspars maneat in notitiam.

21 --,

tiR testimoniu mintmatu despre vechimea limbeiromanesci, in cam pucine alte dialecte roma-ne, &jam si dein cele mai cultivate, aril potése se as6mene cu ea. Lucru care, ci se fia de-plenitu, nu are fi prea liusioru, preintru miliede urme respa.ndite in monumente nenmnerate,care suntu cu greutate nu numai a le aduni ci a'le A conabiat,

Prein asta parere a nostra inse nu volimu aidentifici co totulu limb'a romanesca cu latin'aulacaru de in care epoca se fia. Not vremu nu-mai a dice, cumu ci limb'a romanesca pre tetn-pulu descenderei Romaniloru in Dacia erá inviatia cii. dialectu italicu, vulgatu in mai multeprovincie romane, si de una asemene vechinaecu linalfa latina, cumnata Cu latina, nu coruptadeintrtfinsa , macarn de a si senatitu influenti aacesteia cit si site dialecte, precumu arata 'Ludtpucine cuvente in limb'a romanesca formate du-pa alte regule (latinesci) nu dupa cele romane-sci. Unu esemplu, e verbulu contenesc tt, lat.contineo, care, de nu l'airm fi luatu dein 11m-Va latina forà scaimbare, dupa fortnele romane-sci ram dice c utieniu. Altulu e cuventuluImp era tu, care asemenea de nu l'amu fi luatuintregu dein linab'a latina, l'amu dice i in p era -t 6 r iti, a cumperatoriu, precumtt unii deai nostri au si incepuru a scrie; er' asia cumu-ludicemu astadi, nu 6, vene dela participittln pa-sivu i nape rat u ci cumperatu, ci e facutu de incuventnIu I nape r4to r pre tempurele impera-toriloru romuni,lapedandu numai liter'a R deincaretu, forit scaimbarea accentului care e esen-

92

hiele in limba romanesea , preenmu si latinii la-pedara pre R si-lit scaimbara cu S in multe cu-vente cuma suntu : arbos, bono s in loen dearbor, honor. Dupa acestli modru formara ro-milita mai tarditt si cuventubt Gu bern ¡Un de.in Gu borne tor, curnu se afta scrisu in frag -mentido de geografla publicatu in Organu Nr.XXV Suplen). pag. 131 seg. Romanii pote c4disera mai antâniti imperitur cá gub ernt e r, apoi prescurtandu si asemenandu i in p e -Ea tu si gn ber natu, de urtde si: it»peratia,gubernatia

Nota 1. Fiendn verba de originen limbei roma-nesci, mai cà are fi de.prisosu a oserbsi, cusma da j'ore-bareu despre originea si natur'a limbei e de a se despar-ti strinsu de catra intrebarea despre originen si sangelepoporulni romanu, si cit m'ami de in origines romana

limbei romanesci inca mi se pote deplenu conchide laoriginen romana a' pepenaba ce o vorbesce . Nol nu vo-lima , nece se cacle se volimu, a ne insieli aire noi insi-ne, Si cu tote da limb'a ne este una marturia ca peteradespre romaaetatea nostra, sunteum detari a recunosce,ca acestu datu singuru nu e destulu , dupla ce istoriia in-vederatu ne arata, cuma eh precumu multi romani meaki prensado intregi se an desromanitss , cia in Sclavonia,Dalmatia , Bulgaria etc., asia si straini mula si pro -vincie mari se :tu romanitu, cuma: suntu Gallia, lspa -nia etc . De aci ni-se pare de lipsa, cá aceste done in-I ebari se se tracteze neaternate un'a de alfa. At5t'a

inse potemu dice, forà temere de a intempini vre-unacontradictinne seriosa: cuma cà, ori de ce sange se fi-:tia noi , limb'a romanesca totu e romana sean

hala-romana,si eh noi ori si cuma o avenan dela Romani , oridela parentii ori 44 del a domnii nostri , ci nece de Cu..snu de in a' trera mAna

2. Cu at:Itu mal imcinn in urma potemu l dereptatestrainilorse, carii dein ipotese, cit nu amu fi de sange

23

romann,Voru .se conchida, cà si limb'a ne e sclavonica,germana, scandinavica pote, si D. dieu mai scie ce,inse ori ce alt'a , numai romana nu! Eli nu voru selie la derepta consideratiune impregiurarile nefericite ,in care se-allara rotuanii dein seculi , nece la influentra a-celor'a ce nece una data nu potu lipsi, er' &in urmeleacestorn accidentie voru a inchide la insasi esenti'a lim-bei . Eli nu von' a lui a mente, ca suntu si alte dialecteromanice CU multu mai stricate de ciitu alu nostru , forade a le denega romanitatea, cita cosecuentia!

VIII.Limb'a rustica romana.

Cumu ca in Italia, in Latin , in teritoriuluromanu, afora de limb'a latina urban a, mai e-rá si alta limba vulgare, asia numita refs ticaJ omana, e unu lucru istoricu prea cunoscutu.Ea se destingea de catrá cea alalta , nu numaiprein cuvente cu totidu propria semi mai raruusitate in cea urbana, ci si mai multu prein f o r.in e. Scriptorii latini ne citeta mai multe esemple.

Ea se pare a fi fostu una limba cu mai pa-cing, forme grecesci, i prein urmare mai origi.narie, de citu latina urbana. Ceiti pucinu, in-fluentra limbei greces(.i , asupea limbei latine ,nu nutnai pre tempurele dupa intenderea hope-riului preste Greci'a si preste provinciele euro.pene, asiatice, egiptene, carele adoptase limb'agreca, si ditpa cunGscenti'a cu luxulu, literatu.r'a si viati'a grecesca, *) ci si mai in ainte, pre

Quintilianu lib. I cap. I, 13: Non tamen hoc adeosuperstitiese velim fieri , ut diu tantum loquaturgraece put discat, sicut plerisque moris est . Hineenim accid nut et oris plurima vitia in peregrinum

24 ---

tempurele inai simple si mai severe, nu se potenegá. Sicili'a si ltalt'a de diosu eran colonisatede greci, tyseau cultur'a si linib'a grecesca. Py.thagora invetià in Crotone, Empedocle in Agrigentu, Archita in Tarentu Apuli'a, Calabri'a,Lucani'a si Brutiu , atitu eran de grecite,câtil inmina se numira Greci'a mare" "), precumuThessali'a si una parte a' Stlavoniei in evultimediu se numira dein asemene causa Vla -clii'a mare". Insasi famili'a regia de in Alb'aLatiului se credea a fi ni a i de sange grecescu.Nu e mirare dar', (leca anual' pre latini in culi.ir'a celorn alalte dialecte, nu numai adoptandueuvente, ce totu de un'a au marturisitu ci siforme grecesci, cita se pote de multe; preincarele nu numai cà s'au departatu multa de for.miele itali ce, originarie ale limbei rustice, cimai tardiu chiaru si acea parere prepunderi, cuniu

nu are fi alta de can' unu dialectugreciscu

Asta plecare a Romanilorti, latiniloru, de agreci necurmatu, (lede ocasitine diferentiei in.tre urban'a si rustic'u, carea la inceputu fiendu

sonum corrupti, et sermonis; cui quutn gtzem fi-gurve assidua consuetudine haeserunt, in diversaquoque loquendi ratione pértinacissime durant.

4t,°) Festu ed. Lind. pag. 168: Major Graeciadicta est Italia, quod eam Siculi quondam obtinue-runt, vel quod multue magnmque civitates in ea fue.runt ex Grtecia profectoe'. Vedi si notele totu a-colo pag. 496.

**0) Quintil . lib . I. c. VI, 31: Aeolica ratione.,cui est sermo noster simillimus.

25

prea pucina, pre incetu crescu intru atat'as eá-tn in urnaa se fecera c4 done limbe destiute.Sciutu este, cà Romania pre tempultt elasiritateinu mai diceatt de catu domus, aula, ct gre-cii 6oftog, er' cuventele italic° casasi cottis remasera numai cuvente rustice, sisemnau lucrare rustice preen= senmaseta deinceputu; si pro dereptu, ca-ce nece se parea cupotentia, doua lucrure whit de pucinu seniena-toria, cumn eran edificia,le splendide grecescisi tuguria-le romane, aul'a si curtea, se le se -mneze Cu acelesi cuvente lose limbeloru esitedein cea rustica, nu le parit mine, a lapeda do-n' H s si a til a ale urbaniloru, si a retien6 pretele rustice casa si curte, panA si cele maisplendide palatiure numindu cu ateste .1111111iliproprie, pre care numai servilitatea celoru maitardii le despretinisera in faverea cebra grecesci,

IX.Forme grecesci in limb'a !mina S finale,Deintre forme, cea mai senanata ni-se pa.

re a fi : adaugerea literei S la capetulu cuven-teloru, unde dialectele italice nu aveau COSH,nante seau se terminan in $1 Acaimbarealiii U in O.

Despre S s scie, eipan4 la Lucretiu sj Ca-poetii-lu lasau áfora in nietru, nu deja

centia poetica numai, nece dein necesitatepie M urmandu vocale, ci dupa_usulu de atilt-leialti liinbei latine, de cate ori le venea in dema"-napreinfrit versificare, si la celi naai veclti for-te adesu. Esemplele se afla pro .tute paginele luis

26

Lucretin, in fragmentele liii Lucilin , Ennitt sialtoru poeti epici ai Romanilort, . Cicerone mar-turisesce *), cumn cà acesta litera si afora deversificatiune cOrundu perea in gUr'a cebra ve-chi, asia castu eli diceau in u I t modis vas'argenteis, pa 1 m* et crinibus, t ecti' fractis, inloci' de m ul Lis mo(1is , asis al genteis , pal-in i s si tectis. Acel'asi tom acol4") marturiøsesce, ca mai de 'Twilit pre S in vorbire-lu la -sail arara tatu de un'a candu nu -urmi vocale,si asta forma de vorhire se tienea pro atunci demai elegante, er' pie tempuluseu de mai rnstica.Argumentu neindaitn, cinaim a S in limb'a ve-chuia italica, dein care se trase cea latina si ro-mana, nu se andiii in capetau enteloru 9, cipie incetu a intratti in lituba, patià ce usulu vor-birei se fece la Remanii civilisati urbani con-trariu nautili vechiu, si poetii tatini dela Vir-gilin in coee nu mai cutezara a lapedi predein capetau cuventelorn or; urtni vacate ori co.sunante (Ilya S. Asta turnia ¡use, precumu

41, Orator XLIV, 153: Sine vocalibus stiepe brevitatis, rausa contrahebant, ut ita (tieerent : multi' mo-dis , argenteis, palia' et erinibus, te-di' fractis.

.t) Ibid. XLVIII, 161: Quin etiam, quo(' ¡ala sub-rusticum -videtur, °tint autem politius, e-orum verborum , quorum etedem erant postremadirt literre, qual sunt in OptuniUS, postremain .1i-teratu detrahebant , nisi vocalis insequebatur.non erat ea offensio in versibus, quam nune fogi-unt poëtm novi. lta enitn loquebarnur: quiest omn ibu' prineeps, non: otnni bu s prineeps.et: vita illa di g n locoque, non: di gnus.

27

re pote precepe, nu a potutn 'eni de aliureade cam dein limb'a grecesca. Si e de mirarecà, Romanii chiaru pre acesta litera o adoptarain tertninatiunea cuventelorn, pre carea greciiinsiimt a placean ***), Inse limb'a rustica, tilinibeje adeveratu romane: cea italica si cea ro.alanesca,pre S in loculu numitu nu l'au acceptatu.

Despre U, matt cà erá mai desu in limb'a vechia.latina de citu in cea mai nona, ma-cana cà se scriea mai multu ca 0, arata nit nu-Inai formele dela scrietorii mai vechi, et si a-priata marturisirea gramateciloru latini, carii

cumu rà U era socotitn ci una litera ru .s tic a, si cà urbdnii se fereau de ea, mai !Amu-rosi dicundu 0 in lint' de U,-- cá grecii, de aci simai tote dialectele italice. Vedi la Priscianu,carele si esernple aduce

*5") Dionysiu Halic. 'reel civvakco4 óvotecirtov Sect.XIV: "Acetag xcei cbiagg T6 2; xca si. 7aeovci-

cr(p6aece 19.tietaíaovg yece xca caóyovpcinov 11 2.opxiig Worrecrt9.ott aoxei: pwvTj áav-ecypóg. TCov 2'o6v zca,a(6.ïv cram/Ion EXQQ5vráPeg ccirrio: xat accpacentivwç. cial ag fa, cialyttowOM; caccg glrocovv. 80tol, ag 1-airo flivacektoçiv oc; Ireiv ittgv ceenc xa rò Zdv xifilakovc'evaRúnrotatv.

Priseian. Inst. Gr.arnm. I, 6: 35: Multaterea vetustissimi etiam in principalibus mafabantliteris: gungrum pro gongrum, cun c hi n proconcbin , humin ern pro hominem proferentes, f u n-t es pro fontes, fr n des iro frondes. Unde Lu-cretius in I tarn): Angustoque fret u rapidum ma-re dividit undis, pro freto. Hem in Ill: Atqueea nimuiruni qufflcunque Acherunte profundo, pro

28

Aceste forme grecesci, ce cu incetmln setintrudusera inca dein vechime Cu tompu pre-dominara nu m'alai in limb'a latina, ci si mal intote dialectele vulgayi estte dein latin'a ori de-in roman'a rustica, de si nu iii tote intru ace-casi mesura. Limb'a ¡tala si ispana imbracisia-ra mai de totu litera 0,cea proyinciale, ispa-ua corsicana si cate alte dialecte mai menunteadoptara, pre S in capetele cliventelorn, unelemai multu altele mai pichi'', nu numai acoliiniuje si latinli punea S sean O, pr. ho mbre s,inu ger es (ispanu), ci homilies, mulleres (kit.),ci si atiurea, pr. molto, sopr a, hijos, car-t as, in loen de multus, supra, lilii, chartae.

Românii ru fecera nece Imna lleve alta, cise tienura mal strinsii de N'echi'a pronuncia ceainainte de' clasicitatea latina, Eli dicu U si aco16, unde latina ai italii nu mai (licu de citu O,pr. frundi e, munt e, b u n u, r e u , in locu defronde tt), monte, himno, rio S nec' a,liurea, preintru care nu,-sA de lipsa csemple. Er'

Acligronte.. In eodem Neo Tityon volucresunt Acherunte jacerttein Qum tantea a juRiori..bus repudiatu sunt, quasi rastico moredicta.

Idem ib . V quoque multis Italiae populi& in, usu noRerat, sed e contrario O, imd,e Romanorurn quoque v e-tustissimi ir multis dictionibus loco eitts O post'.isse inveniuntur, , poblicum pro publicum ,.quodtestutur PapiriaRus da orthographia."fj Charisiu p. 105 ed. Putsch: Frus, hilus fruncí is,quod sic ab Ennio est declinatuni, annal. I. Ylt: ltus-sescunt frundes, non frondes.

29

esemplele, unde si roinanulu dice O in locu deU, sutitti prea pucine.

Roiniinii dar' an U ca latinii vechi, in cun.tea greciloru, Iatiniloru clasici, italiloru, ispa.niloru, provincialiloru,dein runtra nu au preS in capetulu cuventelorn, impreuna Cu aceliasilatini vechi si dein dialectele Inai noue tu sin.guri italii,

Eli , dein cautarea lipsirei lui S finale, fact.'cu italii u n a familia mai strinsa, si prein astusemnu se destingu de cele alalte dialecte roma-ne, ce retienura pre S si.lu intensera mai mitinde can' si latinii. Deci lips'a lui S finale, e se.Mnttlii caracteristicu alu acestoru doue limbe(itala si ronlina) de catra cele alalte, intru atat'acata si unde fura ore.cumn costrinse celu pucinua recompensi pre S finale cu alta litera, facuraamendoue pre aceeasi cale adoptandu adeca preI in locu de S, pre cumu; n oi (ital. rom ., lagrecii mai vechi va) in locu de n os (lat. isp.),nous ( franc.) etc., s tal, dai (ro m, ) inloca de s t a s, das ( lat. ).

X.Nunalnativulu romanuitalicu,fora S finale.De -in asta natura a' limbei ramanesci si

italice catra S, si dein plecarea limbei italicespre O, se intielege si atea impregiurare, dupacarea nume le in liinWa romanesca si italicase pan' a fi formate, nu dein nurninativulu, cidein abfativula latinu, si dein carea apoi se dea¿le ocasiune acelei ipotesi, ratecitorie dupa a'nostra convingere, cumu ca si asta impregiurare

-30singura are fi destula spre a demustri, a a-oceste limbe nu are fi alt'a de attt ore-cari dia.lecte stric ate dein limb'a latina.

In ctitu preintru limb'a nostra se recunoscit,cal retienendu noi pre U finale, numai n u m e-le terminate in E se ara paré derivate deinablativulu latinu, si asia numai cele de a' Ill de-clinatiune latina, er nu si cele de I si II. Insenone ni-se pare, ci limb'a romanesca si intruasta parte e aparata de acea imputatiune .

Monumentele vechi, de si pucine, ate anremasu despre vechi'a limba latina, si marturi-sirea gramateciloru latini, ne arata mai multeesemple de nume de a' III declinatiune latina,in care numinativulu vechiu latinu suná ci siablativultt clasicu seau forte aprope, asia cab'.de in aste esemple se pote conchide cu securi-tate, cumu ca numinativii clasici de a' III de-clinatiune mi-su adeveratii nurninativi latini,ci nutnai preseurtare dein celi vechi mai lungi,cá si la greci, intru care asemenea se cunosceinfluentfa limbei grecesci. Esemplele voru de-mustrá si mai chiaru.

No i dicemtrinnominativu: car ti e, lapt e,lint e, mente, pane si altele terminate in E,care la latinii clasici suntu in ablativu, er'numinativu: ca ro, lac, l en s, in ellsj pan is.Ci se vedemu, cumu diceau si celi m ai se-chi latini .

CARNE, lat. caro la clasici in nom,, la celivechi earn is 4'). Liviu Andronicu la Prisciamt

Priscianil 17I. 3, 17 : Vetustissinii tamen etiam no-minativunt haec carnis iroferebant.

31

VI, 3, 17: Ca rn is inumque, !plod libahant,anclabatta; inca si la Liviu istoriculn XXXVII,3: Latinae instauratae, quod Laurentibus cara

i s, quae dan i deberet, data non fuerat. Deaci si Plautu in Capt. 1V, 4, 6 are in ablat.carni : cum carni carnarium. Er' carhis iii Dom.

totu uWa cu Cain es, ci can es la celichi in locu de c a n is, ( Varro 1.1,VII 152. Charis.p. 100), si asia lapedandu pre S: Carne ").

LAPTE lat la o la clasici in nom., la celichi la ct si la cte, si ca se lasàniu pre la ct,Prisc i an u VI, 4, 20: Lac Jactis, quod an ti-qui ssim etiam ho c lacte protnlisseuntur, teste Capro apud quern testimonia inve.nies ; -vedi sil, 5, 27. Mart. Capella III, 81:Veteres la ct e in nominativo dixerunt. Nei in-sine Mite esemple avemu dein Cato, Plant'',Probn, Varro si Nonniu Marceihi, câtu nu lepotemn produce tete ci ne restringemu la ceaate nrmatoria, ce ne potu ajunge.

E n n iu: Muller elubuit, ceu la cte et put.pura mixta.

Ca eci liu i Praesertim quae non peperit,lac te non baba.

Ca fo de re rnst. tJbi coctum et*, la cteaddat paulatim.

Varrot Candianm lacte papillá cutnPlautu Menechm. V, 9, 30: Neque aqua

aquae, neque lacte est lacti, crede mihi, us.quam

**) Quiotiliranu (I, 4,17: Quid non t (potpie locoI. fait/ ut Me nerva, et Leber, et magester,vt Diiov e, et Veiov ea pro Diiovi et Veiovi.

32

Plinin hist. nat. XV, 15, 16: Dicitur Ia.t t e suecus »mom

LENTE, lats lens la clasici in nom ., la celi vechi le n tis. Priscianu VII, 12, 64: Len t istooque pro lens, et p a ris pro par.

MENTE, lat. mens la clasici in nom., la ceili vechi m en t is. Priscianu totu acolo: Men ti sEnnius protulit in Epicharmo: Terra corpus est, at mends ignis est, pro mens . E n-il i u la Varro de ling. lat. V, 59 ed. C. O. Mid-ler : Est de sole sumptus ignis, isque totus mea-t is est.

PANE, lat. panis la clasicii in nom.-, er' lateen vechi pane. Plan tu Curcul.II, 3,88: Haecstint venta stabilimenta, pane et assa bubula,poculum grande, aula magna. Asia avean ma.nuscrisa-le vechie, precumu marturisesce No n.in i u Marc. (III, pag. 148 ed. Gerlach): Panisconsuetudine masculino genere appellatur, nen.tro Plautus in Curcnlione; si C h a ri s i uGramm. 1 17, 69 ( pag: 69 ed. Putsch; p. 90ed. Keil): Panis masculind genere dicitur, nametsi neutro genere Plautus dixit: pane et assa bubula, tamen vitiose. Form'a p a ne rem'a.se si pre tempurele mai tardie in uso. A rn Q-bi u 1, 36 (59) serie: Non item aptid vos estpositinn h oc pan e, et -hic panisl Pa he seafla scristt si pre una tabla de marmure de su..ptu Antoninu dein seclulu II, de trei ori in nu.minativu: pane, v in u: Praesentibus divide-srentur sportulae, v in u, p a n e, sicut diebus SSS.item V. p. Mai die Rosae eodem loco dividerentn rsportulae, vinu et p a ne sicut diebus SSS. ea

33

conditione qua in conventu placuit nniversiset diebus SSS, ii qui ad epulatulum non conve.nissent, sportulae, et p a n e, et vi 11 u, cuminVenirent. et praesentibus dividerentur." De unclese cunosce, ca reu a facutu Alassinann in Libel-him aurariu pag..84 Ntendu a indereptá: p a--we s in locu de p an e.

Asia, celi vechi (Recall si plebes in no.tnin. in locu de plebs ( Prisciarm de- XII vers.rap.IV),amentislconcordis in loca de a-mens, concors (acel'asi in Instit. VII, 12, 64),primatis, Arp inatis (acol. VII, 12, 60),me in o ri s in loca de mentor (acol. VII, 12, 63)etc., precumu marturisesce acestu Gran-lateen lalocurele semnate si altii. In care tote dupa celamai susu disa lapedanduse S finale deinnatiNti, nu remane alta de cátu numinativuluromanescu, carele la latinii greciti in urma re-niase in locu de ablativu, asialatini cesti mai noi suntu numai una imitatinnegrecesca, cri se nu dicemu coruptiune; er celice nu cerceteza mai tifundu limbele, credeaunuminativii latini mai tardii suntu adeveratiinuminativi, er' numinativii vechi coruptiunede limba suptu nume speciosu de a rchai smi,buni numai preintru Pacuviu si etatea lord ceaforá gustu.

Nece dica ce-ne4a3 cá lapedanan pre S fi-nale dein nuMinativii vechi c a rni m e n -t i s, concordis, pri mat is etc., totu nu re-mine numinativulu singulare alu romaniloru inE, ci cela plurale in I: carni, menti etc. De orace sciutu lucru este, ci la latini E si 1 cu S fi-

3.

34 --

nale sean toril S, in silab'a dein mina Ale cm.ventelorn eran forte dulie, despte care sumaplene cartile gramatecilorn. Destult ne pote fi,ce dice Varrone in cartea de limb'n latina *"):CUIDU cà poporuln dice mestecatu inse forA demnstrare acumu hac o vi si hac avi, actimu haco ve si hac a ve in singulare, er' iii plurale mniihae pttppis si hae restis, altii hae- pup pessi hae restes. Er' Quintilianu anume dice*):cuma cá celi verbi latini mai multu diceande cdtu 1, si asia N'enerva in loro de Minerva,Le b er in loen de liber, magester in loctr deni a gi st e r etc. La care adangemu si preintritnoi aceste ale luí: Sed mili signare locum ta-fia est, non enim doceo, sed moneo docturos.

XI.Alta forma grecescaMfinale.

LA formele grecesci potemit adange si Mfinal° aiim latiniloru, sustatititu in Jornal, lui Ngrecescu, carele Asemene e lasatu a fora in totesean Inai tote cuventele romanesci si italianesci,cà si S finale. Dicu m ai tote nunnai dein aceacausa, ci antani'a persona singulare a' imper-fecteloru romanesci, inca si astadi se prontin

") Varro de 1.1. VIII, 66: Sine reprehensione volgoalii dieunt in singulari hae o v i et a vi, alii hac o veet ave; in multitudinis hae puppis, r esti s, eihae.puppes, restes.

"") Vedi not. ") . Donatu h Terentiu Phorm. 1, 1,2: Propter cognationein E et 1 'iteraron), non du-hitavesunt antiqui et Itere et h e ri dicere, et ;Ha-n e et m a n et v e sp er e et vesperi.

35

ria cu t fiaale ti la latini, perrumn 5 in e r a mylar. eram. Ci cartile xonianesci, tu rito suntumai veda, ca atitu au mai raru acestu M innumitulu tenvpu, de mide eli diceau si scrieau:io era, io si ed ea etc./ Esemplele se voru a.duce mide va fi vorba de tempulu inipgrfectu( nr, XXVI), Er' a ni in, e fora indoiela 1o.cu de a b u seau a i bu (lela ha be o, si conforma.tu dupa form'a ausiliaria: a in- a i la latini:ani - as- at.

Cuan cà M finale si la latini era. formastraina, ti si S, arata de ajtnisu starea aceleilitcre la latini,, carea eni mai nepotentiosa incasi de cine S fi:Jale. De tare, de si are fi 10C11111a grai inai diosa, unde va fi vorba de Scriptii-ra, totusi dein nexidu materiei ne seintimudetnrati a preocupa tractarea preintru insn- simai bunn intielesulu celoru urmatoria.

Liter'a atesta la latini, nu numai poetii olapedau (impreuna t u votalea de in aintei) to-tu de im'a- dei n capetuln cuventeloru, de citeori urmi cuventu inceputu cu vocale,ci chiaru siin prosa, si in vorbirea de tote Miele; inarturia

§Mitu Gramatecii vethi latini Priscianu *),Vol iii Longu "), Coroutu si Vindice fa Cas-

o) intitit. J,t p. 555 ed. Putsch. 36 ed. Krehl ): Mobscurum in extremitata dictionum soltar, ut tem-plum: apertmn in principio ut magaus, mediocre inmeditas ut umbra,

lo)D orlhogr. (p. .2238 ed. Putsch): Sicut Ver-rius Placcus , ut u b i cnn qu dB prima vox M literaIlniretur, sequelts a vocali ineiperet, M non telased para illius prior (N) tantuin gcriberetur, ut ap-,pareat e a ni ex prim i non de beke,

36

siodoru "*), carii intru una gura martuVisescu,cumu ca M finale la latini inainte de alta VO*cale nu se pronuncié. ¿le locit, er' in ainte decosunante se pronuncia numai cá unu N nasale

la greci. Er'Isidorn si Martian,' Capella ann.me diet,: ca a pronuncii pre M finale in ainteanei vocaii, e vitiu ce se chiama Motacismu#4,33 )

Deci M finale in scrisu mai multu erá unaformalitate ortografica , de citu unu adeveru---rformalitate care nu se afla rigorosn fiserbata.De uncle Mate esemple aflamu nu numai in ma-nuscrisele vechi latine, ci si in inscriptinni,scrisa fora M inca cu câtu stinta mo-numentele mai vechil cil atátu si esemplelesuntu mai dese, macartt cA nece in tempurelo

"49De Orthogr. (p. 22A1 ed. Putsch): Anima/11,er-ti quosdam eruditos etiant M Merton , nec ubi o.portent dicentesi nee tibi ()portent supprintent es.lgitur si duo verba conjungantur, quorum prius Mconsonantem novissimam habeat, posterius a voca-Mats lircipiat. M consonans perscribitur gulden', cae-term!' in pronunciatione durum et barbarian so-nat. Si p. 2317): M literata, ad vocales primoloco in verbis positas si accesserith o enuncia-hiatus; cum autem ad consonantes auf digammon ae-olicum, pro quo nos V loco consonantis positA u-timur, tune pro M litera, N literae Boman d e ce n-tius efferimus.

"") Isid . Orig. 1,31,61 Motacismus est, quotiens!VT literam vocalis sequitur, ut b on um a ur u m,j us t um am i cum, sed hoc vi tium nut suspen-sions M literae ant detractions Nitanius." M. Ca-pella libtV, pag. 161 ed, il. Grotii de a. 1599.

37

mai tardia 1111 lipsescu,dein causa, ci in pro-nunci'a de tote dilele M finale mt se audia.

Esemplu mai vechitt si mai decretoriu a.llama in inscriptittnife dein mormentulti Scipio-niloru, de carele si mai susu ama atensu (nr.VII), si a nume inscriptitinea mormentului luiL. Corn eli u Scipio ne (la, Orelli Corp. In-script. t. I. nr. 552; Mayer anthol t. I p. 3 sip 4 annot. ), carea asia e scrisa:

IIONC OINO MOIR' LIME CONSENTIONT RDUONORO OPTIMO PUISE VIR0

LUCIOM. SCIPIONE. FILIOS BARBATICONSoL CENSOR. AIDILIS. HIC FUET....

HEC CEPIT CORMCA. ALERIAQUE WISEDEDET TEMPESTATEBUS AIDE MERIT°.

Adeca in ortogralra clasica.Ilunc u n u nt plurinti consentiunt r(omani)B o o tt in optimum fuisse v i rLucium Sci p ion e11h Filins Barbati,Consul, Censor, Aedilis hic fuit a(pnd vos).

Hie cepit Co r s ca in Alerianique u r be in,Dedit tempestatibus a e de in merit°.

Chide oino untint,d u ono_ro bonorum, op tu-in o optimum, v iro Nirunt, Scip ion e Scipio-nem, C ors ica Corsican), A 1 er i a Aleriam, U r-b e urbein, si a id e aidem, suntu scrisa fora Mfinale; si barbatii invetiati Sirmondu, Niebuhr,Grotcfend, Orelli, Meyer etc, marturisescu,M e lasatu afora preintru ca nu se pronuncia.Alatura si alte inscriptiuni tottt de ale Scipio.niloru la Orelli (nr. 550.'555-558),in carile seafla: TAUBASIA, CISAUNA HAMM° CEPIT. pUBIGIT OMNE

-38 --.

Lbi CANA ( Taurasiam, Cisannant, Samnium ce.pit. subegit omnem Lucanam ); NE QUAIRATISMONORE (WEI MINoR SIT At (honorem ); RE-GEM ANT(oCo SUDEGIT (Antiockinn); ANNORU GNA.Ttls XVI (annortim); QUM APICE INSIGNE DIAL'SFLAMINIS GESYSTEI apieem ); TE IN GHEMIV sCIPIGIIECIPIT TERRA ( in gremium ). Noi ceremu liia.Yea a mente si la cele alalte diferentie mirelitub'a,si ortografi'a acesta vectiia, si ¡titre ceaclasica, la care atnu provocatu.

Attu esemplu s fia inscriptiunea metrica(Donada 11 p. 313,0relli 4838, Meyer 1223, Zell1951), anata la Salertin in carea cuventulit a r.de irte e pusu in locu de ar-den t em,inse asiacaw inetrulu nu tufere M finale,

Quisq(uis) Julie tumula posuit ARDENTEcepann,

llUiis cineres aim% terra (egat.Orelli (11r. 4623): Juratils se post EA exons.

non HABITVRV) post e a ni ii X0re In non habi trum. Massmann t): ADIAT iENERE pomPEIANA (RA-DA; liabeat Venerem Pompejanam ira-t a m. Boidelti tt) (p.-388 si 419): non meri.tus ITA REDDit, Vita in re(li(ldit,si &tin cuntrarat M unde nil so cadea ( p. 414): recessit nECVLVM: de seculo, etc.

Care tole arata, ch. M finale in usulugare nu numai in ainte de ocale, ci si atillYea,

t) Libell. curar. p.. 71 not. 1, deintra una inseri.ptiune de pariah) in Pompeii, si asia rein patina de-in sec. I dupa Christosit,

Osservazintif sopra i eituiteri de' santi mantatt0)4 antiehi Cristiani di Roma, fol. Roma 17241.

nu se pronunchi; si de ad multi 1111-111 scrieaude bou, multi erasilu scrieau si bene si ren.

De in acesta lapedare a fittaliloru M si S,se trase si una mare parte a fluctuatiunei interminatiunea *morn Amine latine, caro in nuiiiiiiativnlii singulare acumu se scriu cu S, sown'cu acumu fora nece ['tea, pr. Co el u w, cae-¡ us, co el; ossum. ossu, os etc., de care plene-su cartile gramateciloru Charisiu, Priscianu, Ser-%M etc.

Deci si numinativulu nostru forà M nale,lin numai cà nu e coruptiune, ci chiaru deincuntra testimonin de cea mai vechia forma la-tina, cli atitu mai multu c noi nu mu mu-taut pre U finAle in 0, zit italianii in nom. er'latinii clasici in ablativu, ci lama tienutu cá ye-cliii romani ce r ti, o su -etc.

Note. In edit. I citasemu una inscriptiune metricat(la Meyer 411. nr. 1504 pug. 178) care suna :

lije ¡fleet infelix zutirnea paella tenebrisQuam anuos aetatis agens sex et d e e e mensibus octoAmis.i lucent, anima in ea, .rapuerunt fate iniqua.

Ci fiendu ',tetra ne-acuratu, o lasaramu afore, ma-cart*. cit ¡aten ins'a dece e in locu de decent rerendutibia metrulu, si anima me a in loca de maintain meant.

Formarea casureloru.DUPA. premisa-le, despre U si SI si dupa a-

ratarea cà M finale la latini a fostu mai infirantS i de caw S, ',vellum si dupa marea a mente,cumu eh, diftoligii latiniloru AE, OE, la, pretempulu clasicitatei (la Varro, Cicero etc. ), eraumai multu preintru scriptura si ortografia decá-

.--- 40

tui preintru pronuntiare ')`) ni-se pare, cà ea.sure-le in deciinarea numeloru la latinii ne-gre.citi si in usulut vulgare mai alesu rusticu intrulielnica seau prea pucinu se destingeau de aleromaniloru. Parere, care unor'a se va vedé ca.DIU paradoxa. Fia, ci noi chiaru dein asta can-sa ne smarm, indetorati a ne arati si ratinni.

dein carile opinainu usia, apoi judecat'aremania publicului preceputorin la aste cerceta.ri. Nui roginitt nutuai pre bunii nostri lectoricaror'a se are paré Went nritiosn a ne mina pieaceste carari seci de antinia elemente, inse de.la care nn ne potetnu abate de ca VOlialll a nedenaustrá parerea, se treca acestu paragrafu.

*t) De AE, 0E, Varro de 1. 1. VII, 96: In pluri-mula A ante E, alii ponunt alii non, ut qnod.partial dicunt SCEPTRUM pariim SCAEPTRUMalii Plauti FAENERATRICEM alii FENERATRI-CEM,sicFAENISICIA et FENISICIA, ac rust iciPappunv MESIUM, non MAESIUAI, a quo Lucili-us scribit CECILIUS- pretor ne rusticu' fiat ".Adeca: Re rusticus Cecilius pretor fiat, incare versa Luciliu rusticitaiea lui Cecilia chiaru

aceea-vrè a o senani, serio amuele ell Eguru, ennui pronuncian rusticii, er' nu cu AE (Ca e-ciliva ) cumu seriean si pote eh pronuncian urba

Totu acel'asi T, 97: I rcus plod Sabi-nii fire us; quod illic fedus, in la t io r u reEDUS , qui in urbe et in fin u 1 Lis A. addito:AEDUS". Asia dar' rusticii &man EDUS, seanznai adeveratu EDU fora S caromànii, er' urbaniiAEDUS seau HAEDUS, co H. seau fora H, in lo-culu caruia Sabinii 'Juneau F si dicean fe d u s ( fo-ra AE),, f i rcus (in locu de bircus) etc . De El,OE etc . vedi in Not'a 1, uncle si alte esemple..

4/

Si mai antiniu suntemu costrinsi a premi.te, cá dein tele cinci declinatiuni latine numaicele de antiltiu trei (IIII) sunlit adeveratespecie destilite, er' cele alalte done deiniiritia(IV. V) swan nuniai variatiuni dein cele deinainte, si declinatiunea a' IV e variatitt-nea celei de a dou'a, er' a' Ir a' celei de anti'.niu, cu forme dein a' III.

Presupunendu acestea, ce in mina vomit sidemustrá, Declirratiiinta I a' latinilorn aveamai trei terininatiuni casuali: a, e, a'll er'trei; u, i, a,--si a' III done: e, i.

I-'a Dec lina ti u ne, avea in singulare: Apreintru noto., actus., vocat., si ablativn , E(semi ae) preintria genet. si dativu, er' I cilariatitnie in Incubi lui E.

Dupa aste terminatiuni grecitorii adause-ra la accus. un m in limn de V grecescu, precu-/1111: MUSA-M cá p,ofícoc-v, nude se nu ni(ànni ceainu aratatu mai sum' (nr. XI), ca la Romani itu.finale, candu pronuncian, suni cá grece-scu 041'); diferentfa dar' intre 'Husain si poi-vavin gur'a urbanilorn eri nulla.

'Genetivillit si dativulit se scriea (numai) cliAE in locit de E, preintru ci asta terminatiuneli-se parea a nu fi alta de calm a' grecilorn atseatt a, care pre acele tempure se pronuncian

*49 Cicero in Oratore XLV: Quid illud ? non oi etunde sit, (pod dicitur cum Ohs, c u ni autetn n ob isnon diritur, sed nobiscutn quia si ita direretur,obsccenius concurrerent litcr, ut etiam modo, ni-si autem interposuissem , concurrissent , Vedi siQuintil. VIII 3, 4.

42

si acumit la grecii moderni ci E si A. De ad a-poi poetii latini, nu numai ci urmara pre gre-ti scriendu a e seau ai in locu de E ci si altii,ci pre a i dein genetivulat Whitt une ori-a-lat ilia-partira in doue silabe, precumu Virgiliu AenIll, v. 254:

Au Lai medio libabant pocula Bacchi;sit IX, 26:

Dives equiim, dives pietai vestis et anti .

Si ad i imitandu pro grecii poeti, carii serialune ori 7reei'g in locu de nag etc., ci la pokiigreci nu 'se afla tsemplu, se fia prontindatu can-du-va poe)cicte, damn factira celi latini.

In local de genetivialtr in E sean AE (ad), u-nii dein latini &sera si AS, orasi cá grecii, pr. pa-ter f all) i liu s; ci esemplele silvan puciue, si separe cá asta terminatiune potit resbate u-m!, si se pote ca in locui apoi s'a disa AL Po -nendat I in locu de S, Guinn si.noi facennt in tine-le forme- si italiaiiii , pr. da i, s t a it in 10ZI1 ded a s, st a s ale 1401)HO-111; de ad alit poetiloruAI, care in orina remase éra.si E, comil-In pro-nuncii poporulu, ci si in (Laval. Unde inse-mnámu pre scurtu, ca gen. si dativulu latine-scat in singtalare chiaro si la latini seaumai nece una diferentia ru avow'.

In plarale, preintrn nom., dat., si ablativuavea E (a e), cá in gen. singulare, cumu si a-stadi e in limb'a romanesca Er' deea celitardie tlisere IS in dat. plural-el asta inca e nu-mai una variatinne vocalilorta E si I, at totecà si termatatiunea ES se mai Una hart' um! e-

43

pitafitt anticu pusu unui Thimu anume Protoge -tie (la Orelli nr. 2623. A1ayer 1441. Zell 1948),precumu:

PLOVRVMA QVE FEC1T POPULO SOVEISGAVDIA NUCES.

Atlecar Minima q u i fecit populo suis gau-dia n u gis; mule n u ges e in locu de nugis, ciS i Efu e in locu de (111i, er su is se pronuncia cauna. silaba cit diftongulu u i .

Genetividu plurale in ArU51, si actisativuluin AS, small curatu grecesci: musArUM, musAS,cti eovaetcav si tweiciaç Vedi not. 2.

V-a De cl ina t iune, care erasi e nu.mai preintru numele femeniescil_de ca de antâniu nt se destinge de cdtu numai prein E inloot de Al si mai multu S, cele Make forme Cl.suali remanendu tom acelea De ad atita vatic-tate in scrierea numeloru de aceste done decli.natiuni, mai alesu a' nmneloru terminate in ti a(dopa I declit .) si c I es (dupa a" V), pr. tr is ti-ti a, tristicies; sorditia, sordicies; munditialmundicies. Dein carele apriatu se cunoace,cà de si !multi pro unele le a adoptatu mai still.tu iii A, er' pie altele in ES, totusi la inceimtuaste done terminatitta erati libere preintru oricare mime de aceste declinatiuni, si asia 'Arne-le terminate in tiamse poteau prontincii maparaw rá cies, si cele terminate lu cies c. tiaasia cât titian' si facies, glacies, speci-es, care Humid in asta terminatittne suntu usi-tate, Ja imeeputu se au potutu dice: fa tia, g la.tia, spetia; cumuse a disu si anticititsr

44

sti ti es ***) in loot de ainicitia, tristititia etc.Alto mime terminate in ES de a' V decli

tiatinne, (afora de cele in c i es), si la latinisuntit forte pucine, unele au trecutu la cea dea' treia, pr. qui es gen. quietis, ei re qu ies re-

altele sean destinsu de catrà a'V declina-tinne prein prosodia , scurtandu pre E in gen. sidat. singulare ci cele de a treia, asia cam nu sepotu socoti tienendu-se curatu de a V, ci apro-piate de a' 11E declinatinne, pr. res, s p e s, fid es, gen. rei, spei, fidel cu E scurtu, nit cá ta-c iei etc. cut E lungu, in care El lungti e in lo-ath' lui AI.seau AE dein decl. L Dies la lati-Ili, in abl. se dicea si dii cu alu (toile t lungnin locn de di e, ca la noi di contrasu dein d

sean si d i u, precutun reinase in for -mal'a: din noctuque, si in itudiuster ti itsdeca: tunic din'st tertins, dupa care si noi

dicemuz n si zi. Despre variatitmea acestei deck-natiuni la latini panA si in tempurele clasice,pre largu tracteza intro altii A. Gelitiz si I'd-

Charisiu I ed . Putsch p. 94: A tn-i cities.Plinks Secundas sermonis dubii lib. VI, Lit p taWI ies inquit , luxuries, mollities, et simi-ln. vet er i dignitate . mieruni rat ionis via debetaolicitia dici Quad si manas v et er u tu liceni hiepurrigemus , potest el cop es, et o bs er v anti -es, et benevol en ties dicier.

ldem ib. p. 101: D i i pro d i e seu diei. "A. Gelliu IX, 14: $k autem dies dii a vete-rams declinatum est , ut fames fa m i, perniciespe r icii, progenies progenii, luxuries luxe-.ii, ticks a c ".

45

scianu "4'141. Dein care se C11110SCe, rit eli di-ceau : dies in nom. si gen .2 d i e d ii, si d jeiin gen. dat, si Ai Esemplele produsa de ace-lia suntu: Inijus fac i es, d i es, Jujus fa cidii, pernicii, progenii, 1nuiii, acii,speeii, hujus facie, die, specie. Si deunde se pote esplici asta varietate atatu de ma-yo in casurele acestei declinatiuni, carea seine-na a confusiunet Neindoitu mai multi, nuniai,dein ortografia adaugundu seal, lapedandu proS finale, si dein afinitatea intre E si 1 linaje,butia-mitecumit si noidiceinu si scriemn, sean di-ceainti si scrieaniu, acumu 4iutìí, acutim 4)Ettil,acuinu Offid. Dein asta variatinne enorme, ca-re si aliurea se afla la latinii, se intielOge, pre-intru ce dise Qitintitianu ore-candu de limb'a la-tina (1.6,27): Aliud esse la tine, Wind graIn a ti e Logni

11-'a Declinatiun e, in singulare avea Upreintru tote casurele, neluandu a fora nece ma-caru gen. si vocativulu Preintru genetivu, en a-tátu mai veriest', cu cito si grecii mare parte-lu faceau in U (ov), er' stramutarea lui U in(fein. genet. sing. la Romani seau latini se pa-

"0") Priscianu VII, 93 41% 91. ,, Ve f eres tamenfrequentissime intenitintur sitnilettt ablativo prof u-lisse in !me declinatione tam genetivtan tram dati-villa, Salustius in hist. 1. Dul.itavit acie pars;pro aciei Et Virgilius in 1 Georg. Libra die sn-mnique pares ubi fecerat horas; d ie pro diei. 0-iidiiis quoque in III. tnetain. fide pro fidei po -suit: Prima fi d e cocisque rafae temptamina sum-psit" Mai ladle la A. Gelliu I. e.

-46re a se fl facutu, dupa cumn se stramnta si inalte cuvente, dicundu mai tardiu opt i m us inloca de optumus, lacrima in locu de la,er u rna- etc .

Vocativulu in E e curatu grecescn.Dat. si ablativultt in 0, si acusativulu in

UM care urbanii-In pronunciiau ci ON ci si gre-cii ov, inca suntu afora de indoiela nuntai va-riatinni grecesci in locu de U rusticu dein astecasure.

Acest'a se pote dice si de tote casurele pin-rali, precumti se adeveresce dein dccli natitt-n ea a' IV in US si U, carea nu e alt'a de catttform'à cea mai vechia a declinatiunei latineprentru cele terminatate in U 9macarit cA ce-li mat tardti se nevolica a subintruducenele greciture, ci care mai pucinu fura acceptateaici nit aliurea, de ora ce de au si potutu acatiiici colea cite unit S sean M finale, seatt vre unitI, inse pie U mi-In potura scote dein casureleacestei.declinatiuni, seau numai forte pucinn. Inlocu de s en su s in gen., unii incercara-a series en s u is, ci se lapedà. Dativulu accepti pre Iin cele masc., ci ntt si in netttre; ba inca si inmasculine poetii de cite ori lungeau pre U de-in dativat, totu de un'a lapedatt pre I, pr. Vir-gain Aen. I v.257: Parce me tu Cytherea, inlocu de me t si Georg. IV v. 158: Nampoaliae v i ctn invigilant, in locu de victui.

In dat. si abl. plurale, deca in unele se aflaI in locu de U, ast'a e erasi numai una scaim-bare mai tardia, care inse n'a strabatutu in totecnventele acestei declinatiuni.

47

De aCi este, ci!t la scriptorii vechi atta me-stecare se affa in numele .de a' 11 si a a de-clinatinne, cam Quint.'Halm insnsi marturisesce9, 6, nu se scie, ennui e mai belle a declini :senatus gen. senatuis,dat.senatuilansenatus, gen. sen a ti, dat. se n ato; si asia a6flàinui tumultus gen. tnmultus seau tumulti, yctfis victi, actfis acti etc. Gehl, la Cato( de re r. XI.) are item . gel us: Ne g elus no-ceat ; la Varro ( de r. r. I, 45) g ciii in: Veneninnenim gel!' m; in gen. geli la Lucretiu (V205): Assiduusque geli casus; in dat. geiola Varro in Nonni!' Marcellu: Pieridum comes-que tenet cata gelo putri rnontium lax,a. Asiadiceau: cornus, cornum, cornu; tonitrus,tonitruln, tonitru; genn s, ge nun), genu etc.De care vedi la Priscianu VI 4, 19, unde si e-semplele dein Attiu, Lucretin Cicero, Ovidiu,Lucanu. Er'

111-'a D eel inati un e, deca vei 1nâ den ca-pewit' numeloru pre S si M finale (in gen. dat.si abl. plur. u in si b u s), nu avea de caw unu Eseau I vellum casurele sale.

De nom. singulare am v_edintu inai susu, cu-m latinii_ celi mai -Doi scurtatu dein relitvechin, c si grecii lapedandu !mete vorali sicommand dein capetuln numenativiloru verbi,pr. (kill la ct e facuttiln la ct, si I a c etc. Dead i si neutrele latiniloru in al si a r, neindoitu

instit. Orat. J. 6, 27: Quid de aliis dkain, puntsenal us serinfus senatni, an senatus

senat o facia, incertuni sit

48

manta contrasa tile si a r e, asia cattu snattitde aceeasi forma cu adiectivele terminate in a.lis- ale, si axis- a re, pr. animal, in locu de alai.mal e, calcar in locu de calcare torcular inloen de torcu tare , dela animalis-le, calcaris.re, torcularis.re etc . Uncle oserbitnta cà la ye-chi latini terminatitmea adiectiveloru in E nu e-rá nuinai preintru neutre, cit la clasici, ci si pre-intrn masc. si feminine; precninta adeveresciisemplele la Noniu Marcella' adusa dein scripto-rii -vechi, unde cale se dicea in locnde qua I is (III, pag. 134 ed. Geri.), p ingue,si w ile,'tale in loeu de pinnis, similis, talis(ibid. p. 148. 152. 154), pr. T itinius: For4micae pol pers im He est rusticus homo. No.vitas : Tu pueri pausili sim i 1 e es etc. De um.de si noi (licemu as e an en e in numinativu, siasia latinii vechi inca voru fi disu: verde inlocu de viridis-e cumu dicemu noi si italii.

Terminatinnea al is -al e, si ar is ar e,neindo-itu -6 la inceputu a fostu tom un'a, ca (liferen-ti'a pronunciarei acumu L acumu R, de mude ye-ne di in limb'a romanesca nu avemu termina.tiiinea a le ci numai are, pr. fr g a re, sp i n a-re, ci frigale, spinale. Er' alis si aris swandupa origine identice en ariu nostrit si aluniloru al iu s- um seau ar i us- um. De ad i a-ilamil una suma de cuvente latine, care varie-za intre aste forme, pr. t o read a r, to rc ta -'are, ci Cato torcu la r ium in numinati-vu "); ci si vect i gal, in now. vectigalium,

4,0) Charis. p. 118: To reu 1 a r, Afer pro Taurinis,

49

de aci in gen. pluraJe la Cicero, Varro etc.ect i gal loft' in ).PUHiII intreba, cuniu are

fi mai bene: aqualitim, au aq uarium 4-***)Si Cicero a disu: singu I a ri e in locu de sin -gulariter (Cliarisiu e(1. Putselt p, 195).

Asemeni contractiuni se fecera si cu forme acteke (leclinatiuni, pr os ossis, si -vas vasis,dei no s s m seat: °set: va sum a -ger,Evander)aestifer, dein agrus,Evan.

sed torculare dici debet. Cf. pag. 14 L. 40 etpng. 65 I, 43.Cato de r. r. LXVII: Qui in forculario erunt,'asa pura habeant. It. Calcato in t orcu-

1 ;trio*4") Cbaris. p. 10: Cicero ad Att. art enim in ra-

kione v ectigatiorum suortna; sed et de legeagraria: vec ti ga f ¡oru in. Varro de bibliutherislibro 1h.vectigaliorum; et Asinius Pollio: ve-ntigaliorum reip. curam osse habendatn .

"") Idem pag. 93: Acluatintil an potius actua-r i um dici debeat, quwrit Plinius Secundus, et vu-tat, ut laterale laterarium, scutale scutarium, etmanuals saxum , manuarium vas, proin a-qoalis aquarium dici.

Charis. p. 112 : Oss din dici _non pofest,Gel-lius tamen libro XXXII!: Calvarialtip ejus, in-qttit, ipsum oss um expurgarunt inauraruntque.Si erasi totu acolo: Os su guidam, ut gene, veru,putartint, inquit Pfinins emdem libro VI, posse cen-seri. De aei In abl.. bsso, Charis, ib. Varroad Cic. XIII: Olivo et osso putat, iliquit, fieriPliniu sermonis dubii libro V.tf) Idetn p.. 119: Vast genetivo singulari. 1 fini-ta nomina genetivo plural' HUM syllabant capiunt:vasoruin , et nominativuS erit hoc va sum. plura-lis utriusque communis est hmc vasa.

4,

drug, aestiferus ¡It), Vultnr (lei!) vol.turus (sboratorin), vultn r i s semi vult uri us(cit volator, volatorius); Enn i u: V ultu rus insvlvis miserurn tnandebat homonem; altii scrittvul tur is aici, er' volturiu s la Cicero, Ltt-tiretiu, Plautu si altii ttft). Volucer dein so-lucre, c oe 1 4ein coelum, d on ec dein donicum,sed deiu sedum etc. tfttf)

La care inai adaugemu, ci asta placere dea contrage numinativii vecia mailungi in for -in t mai scurte, se semte inca si in limb'a no -stra dupa care dicemu: omu ci lat. homo, inlocu &men e Aura cumu arata nom. plur, o.meni, judo in locu dejudece, yultur u si ar.

tft) Id.p. 961 Aestifer,im aesti fer us 4 Pli.`nins in eodem libro VI. It. p. 102: vann d r u s Maro,quod ut- inquit Opilius,gralca nomina 02 syllabanita latine anlent US terminari, usus tauten E.,v and ef It. p. 97 seq . Alexander si ratio pia-cet , quam sub Euandri &patine disputavimus. A-ger quoque uso, non ratione, dicitur.

tilt) !den) p.75 ; Vultur dioit Virsilins in VI, sedet vul turi us Locilius in I, ut pavos et pavo..SI p. 120: Vultur, Maro Aen. VI: Rostroque im-mania vultur adunco, ut turtur. VulturiaEnnius: Vulturis in sylvis etc. Vul turi Us, M.Aem. &aunts contra Q. Caepionem astioneNefarims turtus patri parricida. Cicero inPisoneme Vu ltu r i u s illius provincim; item inleademe Scaurus vultur i us reipublirm.

itttt) Idem p. 120: Votucris, non volucer,sed ut equester, nit, Plinius did deberee Id. p. 178:,1) o ni corn pro d onee, ita Livius usurpat etc.Ennin la Ausoniu Grammaticomast. ,UndeRu di onoaitt Divom domms alsisonum e o

bo r u pre unele locura ii locu de vultur e3 a r-b tkr e etc

Nota 1. Ce s'a &su de AE, se intielege si de difton-gula 0E, carel e acune se puna in lora de AE , precutntiarate nenutneratele esemple de asta Teriatiena la seriesturii mai terilii, in inseripliuni si 11/sa pr. camlum sioelum, ce e n a si co eit a, pr Reces si proeees sean

preces, etc., acumn in loen de U, prb co era, in locude cura, m oerus in4lecti de mutes etc., er' inai ale-su in locu de E, pr. foe 1 i x in locu de felix f ora-nu in in loen de ffflnum sean fenum etc. , asia cku tetatliferenti'a e numai in ortografia voliendu se entieseseau etimologi'a slau mai vertosti ortografita greresca.»e aci aflhium scrisu si s e ne na, snecu I u ni, ara e-ti unt, oboedire, oinus, inca si dia_e, quinqu,i 4Res, longae (adv.) ,suaes, benignaes ete in lo-en de scena, seculum, pretimu, obedire, unes, die, quin-quies, longe, suae,- henignse.

Er' de El inca se pote dice neeeasi cumu c ertintunni in ortografia , er' nu si in pronuntia, si sesiereacu El se t'atea cti la greci in silab'a tuna In loca de1, pr. out n ei s t re i s I in locu te mimes tres, sean siotunis Iris. Quintiliann 1, 7, 15, antune marturisesce,ci e imitatiune grecesca. Diuties duravit , ut E et 1jungendis eadem retiene, qua gr aeci uterentur; ea ca-

ibis numerisque discreta est, ut Lucilius prwcipitIttn p u er i venere, E postremum facitq atque 1,lit' pu erei Flures fina ".

2. ItenAne, ca se atingetrin si de tt. dein genet.de B. dein acePasi dativu. Si in edtu preintru R.

nil Nindoiela, eh se trage dein una forma veehia forte latita,dura ente in genet. singulare se dicen AH in loen de AS,pr in linth'a Umbrica t ot a r Jovi n a`r in loen de t o -tas iovinas sean total, intri nai, literele finalisi hl penda la latini forte prOmiscue j, atún catu celi te -chi (liman de multe ori R unde celi mai tia disera S, pr.ar,b r , honor, si arbos, bonos? seau dein centra Sin loca de R, 4 Quintil. 1, 4, 13). lisas! terminatiunea

52

in AB in gen. singulare inca e nutnai una tarialitme gre-yesca usitala dialeetului Spartatiu. in loen de AS alacebra alabe dialeetegrevesei (vedi Maitlaire gr. ling, dia-lect. ed. Ilag. 1733 pag . 146 & 287. Salinas. de l'elle:,nist . Lugd. H. 1643 p. 428 seg.), el- dela gen. singul.in Alt (e r, o r) se trase form'a plurale in a r u In (erum,()ruin ) . In eat u preintro B deiti dat. plante ala 111102'rtt declinatinai, macan' ea ise afta urme si in dialeetelevechi itatice, ',remita in tablele Eugubinice t ref b uffe ita adecat tribus bobus ta-cito, cu F ht loca deB, inse originota acestei forme inca nise pare grecesca,tunoscutu tienda ea,Ja grecii mai veehi, precian(' la O=?riera si altii, de multa ori se adatoge silab'a (ft la 4a-i-1370u nomeloru, de in care F aln umbrIlorti si B alu la-tlnilaru fuese.) se espliva. De:insentnain numai este, caBrea litera sean silaba ea forma easuale fleco la greci,rece la latini , lleco la ambri ou era generale ei numaiin Jinete m'yente, semi in unele declinalittni, mai fora ale-ce una regula detinita; dein t'are se esplica si variatiunea;vea mare, ce o aflatrtu in memtimentele verhie.

3. Inca n'ye' t'ornen enelii ului plurale co R, nu 11

foatu generale la laqni., de eitu in declinationea I si V( eu Alt si er), el bitio, a' II derl. usuln, era tnesteratn( ORUM seau UVI), er' intru a' III si IV, form'a are=ea_ lipsi cu totutu precuntu arata esemplele: dealtuni IdeoRum seau dernn , hominUm sensuUm reHum si alatele cunoscute dein gramateea.

X1IIForrharea tempureloru ansiliaria romanesei.Ce s'a aruncatil si mai multa limbei roma-

nescil si preste totu limbeloru romanej spredeverirea cá arn cl corup.t e dupa 'Uribe siforme straine,e formares tempureloru atist,liarla in cojugatiune.

Noi nu .voinu nece nu poterna a ne lasácerta seau disputa cu celi prea invetiati barbatifce ne, arunca acest ay nece a intreprende se de,

13

mustrium, c4nu romanii dela germani, ci acestiase Afl impromutattt dela Itomaiti prictinsu infle al-tc asia si in farntele ausiliare ale verhelortis ma-can, ci SeiitIll CH11111 Ci cele mai %echie n'orna-mente de littob'a germana, in fragmentele versitt-mi politice, de pro tempulu Caftdu Gothii erauin Mesia ittferiore, mi se- afta templa° attsiliaria,er' dein etintra chiartt si in litilb'a latina, laautorii si ccli mai s edil, nu numai afliunn e-semple nenumerate de tempttre fiormate cu ver-be ausiliacia,pr. excusatunt te babeo, facius-suntetc., ci gramatecii le tracteza intru mili nunicru enmultu mai mares de emmt se afta astadi in linthe-le komaniee sean eltiarn si in cele germatte *).Esemple a produce ate fi de prisosu, inse dein.000 CIl 11 a b co, uinsulti mai insentnatu, ce aboleniikVaCro ((le ling lat. XII, 3S) dein Piafan, si ca-ro mai aperan' acata asemettarea en tempureleausiliaria de acuttitt, meriteza a fi' cifattt,in ain-te de lote : Plautus: Evettin kettilicum, qui le-gioni 4tostrae ha bet ene t u In cibum ;" adecaEpett facutóriulu de funni, earele legitmei no-stre a.c pptu maneare; unde Varro :espliea fu.In fi e u m Cu echen in. Insemq$mu numai, ci sigreri¡ moderni au Inatit (tela romani sean delaitali fosmatiunea cu ttco si eiza, ¿ar. rzco )etflgt,Cika d4o660,c( ftituruln Cu seau Oaco ne-indoitu de la Tomara.

NUi dupre aceste urme suntemn mai ple-cati a credei cà insii germanii ne-avendu11111.11=,

) Vedi Priscianu Inst, gram, VIII, tt, 60; el XI,7, 26`.

jr 4

antaniu de ciitu dona tempure in indicativu:presentele, si trecutulu **), 'Dei in manaprein indolungata petrecere intre popore-le delimba romana ae vediura costrinsi a adoptiiamelo forme de templas ausiliaria dein limbswle romano, ci cele ce singure se poteaulimbei germane dapa natura ei fiendu saracade forme originarie, candu cele romanice im-pretina cu a' l'ostra suntu cu multa mal avutede citu ea in aterí forme,

Ci se lasàniti, c4 nu germanii dein limbeleromane, ci natiunile romane an invetiattt dulagermani a forma tempure cu verbe ausiliaria,pre dereptate fase potonut cere, ea se ni-se re-cunosca, cuan' cA. linab'a romanesca nu se aflain aceeasi uecesitate de tempure ausiliarialimb'a germana, flendu c4 afora, de formele au-siliaria mai are si alte forme originarie prein-iru acelesi tempure, macaru c4 in usulu de a-stadi ne sierbinut utai multu cu ansiliaria de ca-tu cu originariai asia cálit unele forme origina-Tß se att riman mai rare, miele seatt parasitttc u totulti, Ci usuilu mai vecItit, alu limbei roma-nesci, precumu no arate carate lietratte roma.,uesci in ainte de a. 1700. pan & catre a. 1570,e cu tanda contrarin tisului de astadi, si celi ve-ch cu ata diceau mai rarti: a in tris ti, si atafo st u d 1st!, ou atati mai desu diceati siscrieau : 8 i se s (l s e; d is e m u, dis e-

*4f) Vedi : Ulp hi1a, do Gabeleutz s Loa°, mal a.lesa vol. 11. P. 2..seaa Ganttitalik der gothisehenSprucle, Lips. $8t6, pag. 86 setpi. si h 142 seqq.

53

t u, di sera beau &Isere seau diseru; &ilia sifeci, fecési, fece,dedi, dediSsi,dede,

pus i, p us es i, p use etc. in locu de a m dl.su, am facutu (celi vechi faptu); am datu,a in pit&

Esetuple. Pentateuchultt de Orastia de laa.1581_,. Genes. XXIV, 17 seqq. tun sit tut, en:fortPrt c% e A nittapxnAh. A W[A-M& AlEnia OyM%pla WH 5 H C E. Erk AKA WHAl TAAE 130H want,. WH Eg VH : KIAMHAEAE AKAANZI1A WH T f LEAH A WH tA 6 AKVE1

IlpHy M pACCIliiHIg 4/ATA EETViA CUIThs, KA-fa E cpploph, Ag Harp KAf1 AVEI A V H C Kg T MHA-KA. UJH n W W b OrtI 9Ifi9lM npicjOrmk 111. Gen.X14, 5: WH 5 H CE OpH Min them:0u.: toy I) 7,-K W6 AffEllT6 Kg MHHE, Eg iAk A%ArA THElfeAVX11HKA ¡wk. etc.

Naltirea de Jasi de la a.1680,Psalum XV,2:511LUAOMNVaH, AoNaan WO? ElpH Tg. XXXVIII14: K% PA% 4)14 KS WAAVA u indpi; 17: WS 5 *-Mg, Egg KAIIESA C'S ANNE% EVKV111

LXVIII, 8: GTIIEHHAT6 IN% 4)E 'I 10' 4:111AII(AW9 MI 1H,

W11 rifNWT' 1:1)YHAWil MAHIMMA ; llWwH n W

KIMKSKAAANTVS mYtV SAKI Wit M% 4:1E9 1111A-

AA etc.Co e mai multu, form'a ausiliaria Lam. fa-

s t u (Usti, se pare nece a fi fosto proa ectino-mica vechiloru români; celu pucinu atttoriuluversiunei Pentateucului de Orastia de mai susu;si altii, canda nu scriu: -disesem, scrleaulio erá dis u, pr. Gen. II,2: WH WA14)(1414

pwarivii 561. Ai TOATt ,11 I pia 411L K Or!

I' WH 6wtuvri rAm WH CC/MO M. KVIE K%

'56

X Allthl I 9 W 41,ii XHHT6 AE TOAirt AgylOptAt4ant; adeca; ce facuse si se odich iiise;5: WH TOATX tatCA KA/MHVAifila MAHNTE HV t A

K tia ir 4. FM Awmiloyn Ave/m.1E51V AKA Mg I9n A 0/tTls rifa nznaguim. XXX, 9: Kzilleo, sz5Vsoyms K% E C T'E T 0y, T A,blaipirk, tSw A j M-HHICA EH BE/11:14 t WM AgH MKOi kt moyrain etc.

AdeNeratu, noi astadi nu poterna formafuturulu forà verbu ausiliarin, cunku nu ponneee cele alatte limbo xurnanice nece cele ger-mane, Germana-1u formeza cu werd e, anglaCu §li a 1 gntLuij nu-lu au de

Italii, francii si ispanii-lu formeza dein in-finitivit intregu adangundu ausiliariulu o sean a iOcia babeo); roinânii,lu formen club:1 inliniti-vulu Ice rtatu adangundui sean premitienduiansilìariulu voli u, dupa pronunci'a vulgareo u, in person'a prima. Ci de voinu cauta Miliaprope si futurulu latirm, ni-se pare rà si inasta templare form'a nostra e mai apropecea latina, de catit a' altor'a.

In limb'a clasica Tativa numai futuridu ro-jugationei I si a' ll se formeza de la infinitivu-lu sc ur t u (forà RE) adaugundu silabta BO etc.,ci in vechime asta formatiune era preintru totep 4tr u cojugatiunile lorn, pre culto' ne aratauna multime de esemple la clasicii inai vechi sila gramateci. De cojugatiunea a' IV dice Dona-tu ***) cuan' ca mili fui-meza futurutu in b osi bor in loen de a in si a r: Baile nonnulliquar ta w conjugationem putant quae futuruni

m) Donato U, 12, 4, p. 18 (t, I) ed. Lindetnann

57

temple in a in et in a r, in b o et in ¡ u r syllabaniut servio servis: ser viam, ser v ib o;

vittcior vinciris: y i nci a r, vi ncib or," Asiase, cojiega pala astddi en is i b o, ett compusa-lelui, Er' No nniu Marcellti (cap. X), a l'ora deesemplele de a' IV cojugatitme in i b o, pr, e x-pedibo, audibo, aperibu, oboedibo, o-peribo, perveltibunt, repperebitnr, ve-n i b o, de carele se afla si la Pialan, aduce esent-ple si dein :1111 cojugatitme, pr. D irebe prodicam, Nqvius Dtpat icis Pri mum quod d i ce b orecte, secundan] quod dicebo co melius. Pa-ribit pro pariet, Po in p o n ius Buccone: Sipreguatts non es paribi§ iluminan!. Reddib(pro reddatti), Plautus Vidulari4 !Ego aftvalle,opas; sequesitbi detis neutri reddib O." R e (I-dibo locu de red dam se afla si in Casi n'aitti Plautu 1,1, v, 41: Nutiquam aedepol jejuni utaJejminuf st aeque, arcille ego red di b o te; er'in Ep id icu II, 2 v. 5 : Jam ego inc convortaptin hirtidinem, Atque eortun exsugebo sangui-

senati qui cerumen duela (itt locu de exssugam.); etc.

Er' in ca'til preintru silab'a BO a' latinilorti,Mandil mente cattt de forà regula celi verbisi celi nui latini scrieau si diceau acinnu B a-cuino. V, untan iu Roculti altnia, pre liusiorttveniinu ia acea parere., cumu ca terminatiutteafuturului latimi BO in persun'a prima nu e altade catu una prescurtare dein BOLO in locu dev o lo, ci si BIS in a' don'a in loen de v s, siAsia mai in colo in cele alalte persone,preitturmare dura formatinnea futurului nostrit,

58 --

mal cu acea diferentia, cà la noi ausiliariulnVOlin a remasu liberu de a se premite seansunlit° infinitivului scurtatu, er' la latini b anu e liberti ci totu de un'a se impr6una ettfinitivulu scurtatu intru uhu cuventu nedespartitu,cumu se face si Cu futurele italiloru si franciloru,

Nota, De stramutarea litereloru B si V intre sa-ne la latini, sutitu marturia nenumeratele variatiuni ceaffiniu in inscriptiunile lapidario si in cele mai veehinuserisa. Si ca se nu Aka ce-ne-va ca asla straniutaree ninnai erore ortografica, pie cum,' se afia si in altelitere, ni-se adauge inca si marturra veeltiloru grenta,teei, carii disputa si nu se lineseu cumu, se se seria une-Je cuvento: cu 8 semi eta VI De aci afianiu serisa BIXIin lucu de VIII, MVO, in laeu de VIVO, la udabi stiin locu de la u d vi st i etc. Cassiodorti de ortographiain capa V. pre largu tracteza dupe Adamantiu Martyritt,undo se cede a se seKie l si undo (ed . Putseh p. 2293seqq. ), si anew* &ease se scria :besi ea, b e r na, a-nuviae, iva, lar ha, nebus, siverbex, nuvesica,verna, manubiae, %Ave, larva, nevus, l'OrMtX,. CUMU SOefla scrisa ordinarie. De ad si tkoi dIreinu best Ca, nuvesica, be r b,ece, nu vervece, co rb.0 nu corvu,si erasi a v er e, nu babe re etc. Ci despre este scene.-bare in partea de scripture.

.

Artielulu romane-sca.AtJru olilectu de In:ire interesu si de curio -

sitate preintru fliologii sttaini, carii s'au umili.tu a se ocupti, Cu cercetari a supr'a limbei romanesci si a' originei -ei, e articlu lu,, si aceamitura a' lui destinta de a' celoru alalte limberomanice: cit se pune, nu in a-ântea cl in a p o -ia numeloru romanesci bitielegentu de articluji pimariu: Lt1 - A, etc.

59

Renumitula fllologu sehiau Ko pitar, en.floscutu roinattilortt dein certele literario cu Te-ricitulu P,Mitior, e plecatu a credo si a apari,CI111111 c4 asta (latina de a pospune articlii, rotnbiio ati impromutatit de la Thraci sean Illyricii celiyochi, caror'a remasitie n e .s t r a in u tat e arta fiAlbatiesii seau Arnatilii de astadi, er' st r a mta t e romanii, nepotii romaniti ali celor'a; fleti.du c4 si la Albanesi se pospunu articlii (1upamune Chi inse reciinosce, cà atare pospimerese mai afla si la Ba s c1i0) nepotii Yechilorti

alu caror'a termenti in Italia era thivitiltiRubicon ( in Galli'a cis.padana), si la St a n dnayi stranepotii GotIOlorti totu elemento po-terosa

Dupa acestea are urnui, cumu eh, rominii a-sta natura a' artichtlui prienaritt d au impromutatu, au (lela Thrac i, tut carii locueau imprennaprestel Dunare si dela cave li-se are trage originea, au dela G a II i, ce locuiau in_ itali'a desilo si asia aprope de pamentulu romanescu,carde ore.candu dein Daci'a se intendea nein-trerupt_u pan4 la Istri'a in yecinetate cu Galli'aeispadana, au dela G o t j cu carii avuraromana acelesi locuentie in Mesi'a. Thracia etc.

Iticrit si unicu in tota maialesu cumu o scriu strainii despre romini,romanului nece macartt una palma de locu, no-ce macnrit cita e negra sub ungliia, nu i-se la.sa proprin alu sen, ci tote ale lui sutitu impro-tate (lela altii a tute cauta se le aiba dela alto pu-

4) Wiener Jahrb. d. Literatur XLVI Batid r, 8.

-- 60

pore, fia cAtu de departe, si mat tenere si' matbarbare, nu face nemica. Ci se ne intorcentula artielii limbelorta mal susu atinse, cu earnali nostri atatu semena, rim ca n t a seuti ei Un-pronturatu dtda eare-va, de are 176 si D. dieu.

Cu Scandinayi i, noindoitti, ca nu au a-Vittu do a face romanii nece imita data, ca dotiapopore departate unolu de intuit' ca resarikulu(le aptm, de nu ctinnt-va preiti midilocirea Go-thilorn incepundu cainu pre la secluht 111. t:idar' Gothii n 11 !)UAU articlulu dupa nume ciiii aqinte ca germanii, despre cate nu mai aN e-mu de a &sputa; er' ce-ne vrè a se convingoIf1;11 de aprope, consulteze versinnea goillica sicele alalte remasitie ale liujEiei acesteia, Si S a a-

cá (leca Gothii swim Scandinavi Scamtina-vii de acurno in pitman artichnut nu minim Go-

etuntt dar auto [manta nui IuIá dela Scaudi-nevi pospunerea deca Gothii, singuriiScandinavii ell cari amtt avian mestectt 9 MI WI-1111 articlulu ca. noi nece caScandinavii de aeuntn't

Noi antu vediutu si alai sus'', cagermani le place, multe dein cele ce se afla

stadi in limbele romanice , ale derivá dein celegermanice; si pie urnt'a acelor'a Kopitar (la locuhttitian p. 86) (lice: ca tote aceste limbe.cea itipa-nica , portugalica, francesca, inca si eea itala,All luattt artielit du p a for m'a ge rma n a carnitpre la patru seculi dupa Atigustu. Aici aunt po-td si noi intreba dar romanii cartdu i-au ltta -tit/ si (teca Ittatu ditpa Fermata -Gothi proacellasi tempu en cele alalte limbo romanice, m-um pote oi totusi nu puneinu articlii itx

-- 61 ----

ásate eti Gothii si cá limhele rninanice, ci in a.Scandinavii, Schipitarii si RO-

garii Deintru ast a are tanta nnutai, eà noimil iin itatti si 1111 al1111 imitatu pie germaniiAitithi, impreginrare ce forte mulo' untura totu e-dificiulu ipotesiloru germanice despre articliii sialte impromutari gerniano-romanice.

De 11 a sc h ii de astadi, dein Biscaia si Na-varra, mi sciniu, (leca suntu totu mi'a Cu Cal-lii sean Celtii, (lela carii dtipa patereainvetiati ami' avea elijan, si numele (Viachi)Imite popore **), prectimu nece deca Da c i ieran fratia cil Gallii, ti de este asia, si deal' romanii ceva dein sangele si dein limbsa Gel-lilonn, la tota tenaplarea natut'a artichtlui r'oma-t'ese!' e comune tu a' unui poporu macarn intatti-va Rallen. Celi ce se intereseza a se ocupicii cercetariasupea afinitatei nostreSchii etc., voro a pote iii stare a ne lumibá maiin urnia desple atari intrebatiuni, in citu sun-tu adeverate sean

Remanu Alba nesii sean Arnautii, despretara Ko.pitar (la I. cit.) credo cumu cà sunturemasitiele vechiloru Traci, taxi locuiau ore -

tanda in tota Thraci'a, Matedoni'a, Thesalra,Aloesra Epirii etch, irise cari dupa ctiptendearea numiteloru provincie Arein Romani, hitaparte seau trasu la muna,- linde siau pazitu in.

0°) Schafarik's Slavische Alterthfitner, I g. p.237:Obwohl nun die Sinwen gleich den Deutschen un-ter den WI ac boa lediglich Yeilket k e 1 ti s ch en.Stamines verstanden) etc,

62

trega libertatea si limb'a, dein caril se tragn Ar-nautii de astadi (Schipetarii) alea remanen-du la siesure , prein vecinetatea si amestecareaen coloniele romane-italice, si-au pierdutu si nu-mele si limb'a, inse asia citu Si limb'a latina acolonielorn romane suferi una reactiune si in-fluentia dein partea limbei tracice precumu esi in Pospunerea artichtlui etci, si asid se dedeinceputu limbei romanesci. De ad i conformita.tea intre romini si schipetari in natur'a articliloru, dupa parerea acestui mare slavistu

Noi nu ne potemu !asá in cercetari decaThracii. suntu stramosii Schipetariloru sean nu)si deca limb'a Albanese e adevetatu limba fra.cica. Pote se fia, pote se si nu fia; nu impumni

inse nece nu acuprendetnu ipotesea fratata;cu tote ci in din preintru unele impregiurarisi noi suntemu de una parere cu autoriulu ipotesei .

Asia,_cnrrui cá romanesca va fi fosttlintrudusA in Thraci'a, Moesi'a etc. en colonielelatine, in a-tinte de descalecarea RomanilornDaci'a, si dupa parerea L'ostra e prea aprope deadevernommai cu acea pncina diferentia, ci nofnu suntemu de parere muta vi limb'a rornanescase are fi nascu tu in provinciele orientali necedein latin'a clasica in contactu gu poporele barbare,cl eh ea e ctt tnultu mai vechia sLinceputapre pamentu Nece inca vremn seanpoterna negi, confin cà limb'a romanesca esitadein patri'a italica firesce pretotendenea a su.feritti influenti'a., limbeloru invecinate, ci nue indoiela, ci si ea a data in apoi ca interesa

63

impromutulu inflnentiei asupea don, luye..Limb'a grecesca bizantina, cea grecesca

moderna, c ea bulgara.serbesca, cea ungnresca,inca si cea albanese, tote au cite ce-va nil nu-mai dein latin'a, ci chiaru Si (lein tea romanesca.

Si alesu, ci-se tacemu de cele,alalte, in eit-tn preintru tea biila r a, marii davisti Kopitar si Schafarik recunoscu, ca influentra 4imbeiro ma n esci asupea aceia fit atilt' de mare,cAtu o astrinse sesi faca si art icl i singura deintre tote dialecteie schiavesci, si alpospun° ca romanii ***). Si deca ronninii potu.ra impune limbei bulgarice articli i de cre-(Until este cà loru li-a impusu limb'a tracica,de carea inca nenaine nu pote sci cumn a fostusi cumu a sunatu? Vomn vedere

Nota 1. Afora de articlulu primaria, se tnai ailsin limb'a romanesca si altulu se en nd ariu CELU etc .,de care in Elemente de limb'a rom. nr. LVIII n, 5. p.141.Acestu articlu secundaria se pane numai in a-ante*numeloru, nu in apoia loru, si dupa °stilt' de asladi nu.mai in a-iintea adiectiveloru, de cAtu ciprein muntiiailvaniei mai dtcu st: Cello domnu bunu, care a -liurea se dice : d'o in nu I u un u, seas do in nulu celubalm, seau cela bunu domnu.

Inca si articlulu gen. LUI se pane in a-Antea nu -me-lora propria ce in nom nu au ankh!, pr. liii Petra

si asia la °di vechi: e i Maria in locu de Maria-i .De ad dicemu D. di eu gen. lui D. dieu, ci nu siin plurale.

Articlulu in Basciloru, (A seau Ae pr.nr-a, ur-as ap'a ), ca tote cit se pone in apoi

**it) Kopitar 1a I. clt, apriatu, Sella farik 1.c. 11 B. p. 237 Atai intunecats.

64

eh si la qoi , are inse ale sale difetentie nn pucine.Asia a) la eli numai artielulu 5e decline, el. tumele re.manu nedeclinate atitn iq sing. earn si in plurale, deundo articlulti loro tiene adoveratu Incubi terminatiuni-loru casnali ehiaru cti la greci si latini og, a, u s, a,tint . De in cunira la noi afora de artichi inca si !HOMOle iii unele terminatiuni casuali si lumen-81i; b ) LaBaschi caudal vent, done seau mai multe mime concorda-te ir arel'asi caso, articlulu se pune dupa celu mai de-. urnia." er' la noi se pane knit de una dupe celnde antaniu, pr ap'a calda seau a p'a c ea calda, seancald'a apa sean cea calda apa. Vedi LarramendiEl imposibile vencido, 8-o S. Sebastian 1853,_ paga1 seqq.

4. In ibá gothica nece eh erau articli la incept-tu , ci numai mai tardiu se incepura, mai antAniu punen-du pronume in loco de articlu ci in limbele romanice,

intruducundu dote forme de declinatiuni mai a-lesu in adjective, un'a tare ( in vocale), alta d eb i le(in cosunanti ); dein carate cea tate età preintru celenedeterminale, er' cea debile preintru cele determinate.Despre cesta dein urma unii dIsera, ca s'a nascutu aci-Angundu aftielulu in urma»i, ci celi mai noi grama -tect nega. Gabelenz si Loeb e in Gramm., limbei goth.4-ci Lips; 1846 p. 169 serial: Irrig ist die Annahme,clan diese Form (die consonantische ) (lurch den Zntrittdes Artikels bedingt werde, vielmehr ist der Artikeldie Form des Adjectives etwas ganz zufdlliges ; rich-tiger könnte man sagen diese Form enthiilt denArti-kel in sich, denn in der alten Sprache existirteer gar ni cht, sondern sein Gebrauch entwickelt sich e-ben erst in der Zeit, welcher unsere gothischen Spach-monumente angehören

S. In limbele scandinave: Danica si Suedica se anddone specie de articlii: d en, care se pine totu de una ina-Ante, si e n seau e t, care se pune in apoi deca e articludeterminatoriu pt. Mandan (der Mann), er' in a-AntecAndu mf determineza pr. en IVIand (ein Mann). Asia siFruen seau en Frue (Frail), Huse t si et. Huns (Ilaus),

65

XV.

Adicta Bulgari, Albanesi.

lucrtt curiosu, forà indoiela, a vedé inkrein triânghin, cc -111 formeza Dunarea Cu do-ne mari, trei Jinabe de una natura cu totuludiversa: cea bulgara, albanese, si roma-/1 es c a, unindu-se intru un u puntu, in forma-tea si locatiunea articlilora sei. De Bulgari aja.tu si ertIditii &nailon/ au desperatu, a le potétevindicá originalitatea articliloru, precuum ve.diumu mai misil. De ad i Kopitar, nepotenduorevindeci bulgariloru se nevoliesce a o atribuíalbanesiloru, noi o revindecimu romaniloru.

vedemu icumn momentele.Articlii acestoru limbe suntu urmatorii:

Bulg. in sing. masc. Op OT, f. TA, plur. TE.Alban. u, tAy TE.

Roman. LU-LE, 'A/ Lly LE.

Asia B u lgaru 1 u dice: 40BEKO seau goaticoTlela mosiK oinu,aiinalra, (lela mina muliere,--0EAC111,HTJ pl. (lela 06A/1141 nuori.

Ar nautulu dela njerdt mi' dice njerí u,--Acta grúa mullere g rel aja, dela re nuo-ru, pl. rete.

Ro m á nu I u dela o ut u dice o in u I u seattomln,Inulierea dela muliere,nuoriipl. sean nuori-11 dela nuori.

Tote este esemple suntu dupa Kopitar, ma.caru ch si noi dein cartile, ce le avenau a mina,annt poté aduce alte forte multe,-7ci de astadata mai voliranau a ne tiené de ale Slavistilo.

66

ru, yreintru ca se aiba mal multn crediamentuin a-ântea strainilorti .

Articlii b u I, ar i la antiini'a vedere se arttparé formati dupa celi grecesci; rò, ra etc., ciSlavistii dicu, cà sitian formati dein pronumeleschiau KTO sean 4TO, bulgaresce wTo ca r e, c e;si Kopitar numesce articlulu ore. articin -p r o-num e. Noi nu decidemu, cà nu e de competen-tia nostra

Er' articlii alban es i, de si se aru potéreduce la articlii grecesci, inse (lupa ce si eli sepuna in apoiy ci in limb'a bulgara si romana?mai asemene adevertilui este, ca suntu luati deacolo, de unde-si au si nattlea pospusetiunei,carea articlilorn grecesci lipsesce. Si intru a-deveru alaturandu articlii albanesi Cu aligarilorn si vomanilortt, afinitatea loru nu potefi la indoela

Articlulu U masc., si IA fetn., nu suntu al-ta de cato arada romanesci cuma di-cemu articulatn co U intregu, pr o mil in locade omulti, si in ul líe ri a in loco de millierea.Er' articluln plurale TE e invederatu bulgarictt.

Cumu potu dar' dice: cumn cà románii si.au formatu articlii dupa albanesi, candu alba-nesii invederatu formatu in parle deinarticlii bulgarici, er' celi bulgarici, dupa insa-si marturisirea Slavistiloru (Vedi nr. mai deinsusu) suntu formati dupa ali rontanilorn Undepote fi m'uf cerca logicu mai vi tiosu de cAtti acesea?

De Bulgari nece pote fi indoela, cà si-auluatu articlii 't'upa modeltilit altorn limbe, fien-du ca limbele slavice, afora de cea bulgara nu

67

tin nvtkl i Remalle dar', cà jan forman' an (lu-pa romani au (lupa arnanti, ci (leca bulgarii lo-cidra in miediloculti ronniniloru in Bulgarra,in Moesra sean Daci'a Aureliana, eri nu inAlbanra sean Epiru, ce Pote fi mai firesdn, decían cA s'au conformatu mai adeveratu dupateli mal aprope români, er nu dupa celi maidepartati albanesi

Acumu insu-si cursulu firescu ala lucrureloru ce.re a presupune, ca deca bulgarii se semdra co-strinsi asi forma articli in limba dupalimbei romanesci, eli neindoitu si pospunerealoru dupa mime dela romani o au invetiatu.Prein urmare si albanesii intru asemenea,pa ce arataramu, ca articlii loru suiitu chiaru¡hin limb'a romana si bulgarica nu imitad ciimpromutati.

Asta impromutare a' albanesiloru dein limha romanesca, seau precumu lui Kopitar inaiplace a dice: dein cea latina dein tempuluAugustn,nu e Incru de mirare, nece de totuFan'. Kopitar produce dona -sp diei e ce cu-'vente albanesci de origine la t in a,si potease produca cui multu mai multe,ci eh, alesem'ami de acelea, dein care se are arati, cà al-banesii air denla!' chiaru si pronuncra vedijalatina dein evulu aceita mare Cesad'', dicundu:k i en t lat centum, k iel lat. caelum etc. De-in care are urmá, cá Albanesii inca dein tempu-lu bataliei navali dela Actium incepura así ro -manisi limb'a. Prea-bene.

Inse de vre ce-ne-va a conchide dein pro-nuncia la vechimea vre-unei limbe seau diale-

5*

68

du, esemple ca cele dein limlfa albanese aflàmu chiaru si la romanii nostri depreste Duna-re cu C si G aspre nemutate in a-iinie de E,pr. p ake, g h in ta, p e sk u, in loci' de: pare,gente, pesce, si alte mai multe, ci si la alba-nesi in ghin t pesk etc. Au nit N,orbescu siitalianii pre multe !ochre asiai au nu formezasiestia dein ri cc o pl. ricchi, d i a logo dialogliietc.? Asia vedemu cà nu nuinai Albanesii autienutu vechi'a pronuncia latina Augustea.

Kopitar inse avea alt'a de cugetu cii asteesemple) se arate adeca: ci albanesii pazira maibene protihncra limbei latine, de rátu romAniisi italiani, si ci eli se improinutara debt la t i -n'a, nu dein tea romanesca si italianesca. Ciscopulu nu sia ajunsu, parte preintruci eseinpleci ale albanesiloru se afla si in Umbel° nostre;parte cà wail in limb'a albanese alte cuvente

multu mai multe de origine romana asia decorupte cam nu poti afli (lupa ce regula se fececoruptiunea loin er' ce e inai multi' intru ace-easi se afla alte cuvente asia de adeveram ita-lienesci si rornanesci, catu numai orbulu nu lepote cunosce. Dein multo, nerestringemu a adu-ce ceste pucine urmatoria:

Ar aura, argeintu argento. brecà brae-ea. burà vir. c ale calm cu titre contra. fAoinàrà foemina a fund afund. grigge grex-gre-gis. ieta aetas. lia c laqueus latiti. liun traluntre lintre. liepure !epos lieptire ina sell Imasculus, neVolia nevolia. nu in u r nuinerti,pulpi pulpa, rizè radia radius, virt etk VedriTas etc.

69

Nota. 1. Dein aste ',atiltsel disa se cunosce, vi-ta de mare potù se (tit ore candu intenderea si in/luen-li a lj,flej romanesci in area peninsula danubiana deismarea negra liana la marginile Italiei de susu seau Gal-liei cisalpine,---a' acelei limbe, carea cu tota dereptatea o',meant nunii litaba roma n es c a, 1 ba romana o-r i en t a I e, care si Kopitar se pare a concede la I. cit. p.85 seriendti: Eine ganZ andere Art 1 an gue roman e,Ills die des Orcidents, war die Frucht dieser Verbin-dims, iind diess ist die wala chi sc he Sprache! Nu-mai. noi nti polemu precepe, email arestu prea invetiatubarbatu schian, dupa ce yune inceperen Iiinbei romane-ail in area peninsala la a. 219 in a-Einte de Chr. canduIttimanit cuprensere Illyriculu (I. c. p. 80), dupe cedire, ca incepotolu limbei arelia, romanesci, nu e de insect. V dupa ci Cu DC de ani mai lechiu, decandu adecii Romanii si-au pusu pietiorulu pre -tierinuriiorientali ai maiei adriatice, panit la C de ani dupaChr. candu Traianu trerò si Dunarea si sujugi proDari semi Thrarii 4e miedia-nopte ( p. 85 ), dupa cereetmosce, ea Iiiiib-a acesta e cea w ai ve chia filia a'limbei latine (p. 77),dupa atAte judeCate favorose propart ea limbei r ont on esei, nu potemu, dicu, precepe, m-ina arel'asi apoi numai de ciitu o Lice sierba limbei ger-mane si celei albanesci, si cuí si candu si-are fi uilatttde cele disa apara, cuinu eh cuventele soldatului roma-na dein bairn intu int ru alit VI seclu : TORNA TORNAFRATE pre nederept Ott le tienu ronAnii de celu maivechin monumentu alu liunbel romanesci! Eta dice, ciRedo cuvente feu asia are suni Si in lintWa romana oc-cidental& E bene, ci dace esto covente se au graituin Thrari'a in partea orientale a' imperiului, unde lo-rujan rominii, si deca lintWa roinanesca e linib'a roma-na oriental e, precumu reeunosce (p. 85), au nu e maifirewro Jaen' a presupuae, cà disa-le curente suntu grai-le in limb-a locultti cea orientate, nu occidentale Ade-ieratu greu este une ode a fí cosecuente! si aici se a-devereza, ce a disit insusi ,Kopitar despre Thunmann:Çuntuc4, dupa ce rontanii nu mai joca acele role de

70

frunte, co le jocau ore candtt, si dupa ce se fecera supn-si altoru popore si suntu nefericiti, apoi si is t oriel iiatt netfocoliiu; si cà istoriculu inca e une oria asia ne-dereptu (.6 si altu mu, si nosocolesce pre celu nefericitu.De cuventele TORNA etc. yedi Notiti'a literaria lanaleete ¡mg XII sea. , si l'rogram'a scalasteca de in a.1858 peg . 4. Despre originen limbeloru romanice vedi.Du Ir es n e lit praef. la dictionariuut med. et inf. lati-nitatis. Cssai d'un tilossaire occitanien, 8-o Toulouse1819, préface p. v seqq.

Mai invederatu argumento despre articlulu albanesee, en nuntele fenteniesci si altele terminate in s, lapedapre s in a-iintea articlului A, chiaru ci in linth'a roma-nesca, pr. INifs usia, 4ifit usi'a; T&Ts, TAT& tata.

I:Pamia ye'alMaims2 m%mmt4, manta. cpitt'ill'm vecino,einulu etc. Vedi W. M.1, cake Researches in Greece, 4-oLond 1814 p. 266. J. Hall, n Albanesische Studien, 8-oJun]. Jena 1854 P.11. p. 29. Cf. si Fr. Bianchi Di-ctionarium latino- epiroticum, 8-o Romae 1635. NottluTest. albanesce neogr. 8-o Corfu 1827.

In Noulu Test. bulgaresce, 8-o Smirna 1810,ticlulu barbatescu se serie si To, asia etitu artielii bill-garesci aru fi: 0.) oT, To preintru barb. Pra Preintrufem. , si rri) Ta preintru plurate;ci noi ne tienumn st Hu-ai' de aratarile numiluitti Slavish'. De esemplu

rogatiunei domnului Mattlt. VI 9, 10: Cirif tlialrhaKaTO CHM& NEKICA TA, AA CA CKATA Am( T TISOkAA flpilw 146,11CTRO T o TBRi. li6AA T A TROA,K01ICES6T0 IAA NE60 T O TAI4 A HA 3EMAA etc., ea-re in lintb'a vechia asia suna : Ct.r.12 HAIM AR;E C11 111,

FIEGICIXII. INA CRATHTCA AMA MOE. ,Aavrno T1301. .AA VAAITIs 86At. TBOA AK() IIA MUCH PCHA 3IMAH; duPa Ma.

XVI.Originea pospunerei articlului primariu rom.

ei se ne intorcenaa érasi la articlii roma-

-7!nesci si la natura loru. Strainii, ce ni/ e mira-re) nit att luatu a mente ea articlii romaniloritnu su uitii numai unulu, ci tl o i, macartt ca aludalle inca e facial, de in Mil antAniu, adecaiinulii prim ari u LU-LE ni. n., 'A in locuLA fenT., altulu s ec u nd ariu: CE-LU, CE-A.Vulgulti inse mai dice si: ALU, A' sean %A-Asean ran-x.k. Asia pre alocurea dicu: c el u do-innu bunti, sean MMIlgA an Egn, sean saonntai'AA Egn seauxsn an; care forme, ori can' derustice se fia si de diosu, nui stintu preintru a.ceca a se despretitti, de ora ce in limbe neceuna forma, si nece uno enyetan, nu potudespretinite pana a nu fi «Mecate mai antaniudupa pretiulti, relatiunea si omogeneitateain care stau catra tota

Sciutu este, ea articlulu LU, e de una data sipronume relativu Cil pucitta diferentia in pro-

pronume, in masc. sing. siplural° LU- LI (sean 1), dupa natura vocablo-ruf finali U si I, ne-potendu forma de se-ne si-Jaba intrega, ea si alte particule de asemenenatura, ceru unu razinnt iii a-Ante-le spre ase poté pronuncia, pr. +-n, +.r.

Acestu razinnt e de trei forme, seau a) im-pretmandu prontimele (si articlulu) cu cuven-tul, de in a-A ntei, asia cAtu amendona se fa.ca u n u cuventn, pr. av en d u-I ti, jeu.d u.l i,.-d o an n u-lu (domni-i); asia

0) ALU e si literaria si vuigariu; literaria in aintearosesiveloru, ordinaliloru, si genetivfloru,vulga-ñu in leca de e e 1 u.

72,

cAtii vocalea ultima a cuyentului le afostu terminata in u sean i diumetatiti, se tice intrega; singuri celi de preste Dunare nil O-serbeza striusu asta regula, ci actinia promin,cia c. si noi, aciiiiiii pronuncia silaba ultimactivemului dein diumetatita er' pro ar-liclii c silaba intregii, pe. Inpu,14,au impreintandu prominiele (nu si articlulu)cii cliventulu nrmaiorin, inseIllill01111111 SO iweile cl4 vnealel pr la 111 Ve(lillntu,sean e) punendu in a-aniea pronumelni(si arlielnliii) aren s'oral? oscura rara in- 'n'abeteenropone, \ce peco se numera hure 'itere de se,afla ¡KIT bisel ci mai atiesa in limbeletali: advca preintru ponme (ve preintru ar-ticlii sulgari'l sean x%), dicenin +-A1:1)/11 i ANIIIPq14%, AAV ARST0i1144 de caZinni inse nu ait lipsa cele alabe promime (ar-ticlii), cate-su silabe intregi, de nade si Eliel'11111:Al WIST, AE .+riTpis, Asia facemii inca si cm lo-te cele alalte particule ce ni, au una silaba in-trega, pr. 4,11, deintre promime,

debute verbe, de ciite ori, nu le po-tenui impreunii cii en% iirmatoriii.

De aci se COMISCO, l'A acest u razinin Cucaie (menta iiiimai la Ieinplare de necesitaielieinclingiurata se adange, si in ori ce momenittts poteutia atti lapedii su lapeda, precumil ingenere se la peda S oca lito escure totii de [m'acandil venn in coniactu eli eli-dendu pro u sean A, (lit liude si dicenin:1 u at u de mana in locii de ava a aVa,r, asia

Aitt, npins in loo4 de M+, ripi 4., sean Atril,

-otatit inca si rtarrpg in loen de rifle st.irrpq se.itu nrurrfil, prectinnt ne arata cartile mai ve-chi, caror'a se cuvene se tirmAnnt cclii pucinuin ortografla, titule atiàtnit cà scriu seau pronun-cia', una, bene de râl i noi, elijan' si cludit "'su-til de astadi ne are stá cuntra deca e mai reo simal negrantatecti. Spre adeverire destulene vo-ritt fi esentple deiti Pentateucuitt de Orai.stia &la a. 1531.

Gen. 1, 5: wH (pg AtiTfg C9;;C 411H Al Ati-frpg Ninmorkyt 35is 11 21-23f 111E1 Nk-KA A4Cy1*M149 Agw ovil& AE + KOAcTEAE AgH W14 .4.-nia k KAIIHE Aifurvrk I7I wH Awmitort5Eg + KOACTA Eta CII0C f +.9V gmmt, 43.xuS

WO aMyci rt AA.410.M. A4EcTIN

WC1. M + WAcEAE /WkAl, WO Marra KAptif I + KAVIEA4AcTA BAO MILITA SNIKATtclUX K% ArisEirEpoy

snsawk ACTE cKOck. III, 10: .1iii1 EAi,. ricnoricE.rAstoym. .r%V AwaiNflf ASISIO ÷1,1 tAIO) MA TEA%p9E sif CZEITE rOAtt un" M ackoyowt..-20 y uni.14AAMI, KM% HYMEAE MgiprtH CIME gliffavIlpfMgANA A Tollo KYPIAOH.. VII, 7: WI4 HOr +EITVA +4101)&6E, WH 41,100.14 Ag142 MgArk noymAl cht.tofainop, rail K lAk UI.fTpV AllEAE noTonW-AgH 1,NE +1114TE Kg?arrE WH i + HEKgpATEI i +riACE101 Wil + TOATE 91 cE Akriiutt (ny n%mxturs.etc. etc.

Candu se pum, agestu razillm si candusi erasi candil se imprettua promunele de astanatura cu ctiventulu dein a-aute,si candil en G-l!' nrinatoriu, are fi pica lungu a deduce airipre largtt; atat'a irise adangenut preintru ntaibunu intielesultt lucrultti, cuinu cà teste pro-

7 4

nuine ci relative a) se impreuna totu deun'aen owe:milli de in ainte (lein aceeasi propusetin-ne, pi. vedin, nu: io +A tva5; b) se impre-una cu ermatorittlu a-antea verbeloru ausilia-ria, pr. l'Oin vedietie,si in a-ânte altui pro-mime asemene, pr. m i-se pare; er' c) candunit se pote impreuni (lupa casurele aratate,nece Cu cuventulu (le in a-nte nece Cu celti ur-matoriu, cauta a ise dá razimulu cu vocaleaoscura, pr. +n tvA5, tig5.

lase afora de acesta natura a pronumelo-)n numite, e de a se lei amente si la locatienea,care o cere insasi sintactic'a 16)&0 in regimecit verbi', de ora ce un e liertatu a pune atarirelative (lupa plactt in a-inte seau (Ilya verbu,ci dupa anumite legi, care sewn stabilite preinmulti limbei. Usulu acest'a, de Si e mai strinsudefinite in vorb'a.de astadi, de ciimu se qfla incartile betrane, in partite esentiali e forte an.flee, co se pote cunosce si dein alaturarea cuusillu lote in cele alalte limbe romanice, cu ca.rele alit nostril in mare parte e de una forma.

Delia uselit (lay' de aC1111111) ponemit prone-mcle relativo a) cá p r e ffs e in a-it ntea tem-pura-ire de in moduli' indicative, imperativelunegative, optative, cojentivu si infinitive, pi. +Asz5, +A liE,MAM, +A h'b5Vi) +A Ii`b5gCEMI A'A/Vi li%5VT)AM CPacT li%.5grr, +A Ii010 KEA'k (A-0.0 BEIZVO) PL-A

At A mu tuAil carel regule nu seopine nece intorcerea in apoi a cuventelorudein temperele ausiliaria, pre cumu cande di.ceniu: ri%5grrV.A'am etc. preintrit cA pronemelesi aici e tutti in a i nt e a verbulu (lulu modulu

75

regnlei, si numal in a poia paLticil ului, cardenu e cuprensu in asta regula;

b) c su fi se in a poia imperathubli afir-mativa pr. HE5i- A, in apora gerundinliii, pr.ve di en d asia chiaru si in apoiacipiului trecutu in tempurele ansi lia ii,ì, canduparticipiulu se puna iii loculu antania

Inapoi se mai pote puna si in ten.pu-rele indicativului cele priniith e, candu s 16 ce.ne-va a incepe propusetiunea dela erbii, pr.

ed e ni u-lu, macan' cA, adi mai mili de ci-ta la celi veclii; la acestia chiaru si in iniediu-loculu propusetiunei mai totu de una,

Deintrit aste pan4 aci adusa, se afla, cii pro-numele relative I u etc.,candu se construcis'eugerundi u, ton' de [m'a se pos puna er' alitpune in a-antei nece de C1111111 1111 e liertatasi in limb'a italiana-, in cuntea limbei francesei.linde insemaimu, a italianii si in alte mai mullecasure pospumi pronumele lora une oria dhiaritunde noi nu.i poteniu pospune, preciimu dupainfinitivu; fa rsi, noi a se hice, tro va r gli a-liallá. Care arma, rà pronumele acestea, cá si lalatini, in limbele romanice mai antaniii liii iVeallscamm defiptu, ci se putean dupa voli'a oninlui ina-ante seau dupa verbi' in a-ante seau dupa nu-me. Ci ['sub' mai tardiu Je a regulatu, inse pre-cuinu vediumu, nu in ,tote limbele romaniceintru tina ferina.

De in uste cause, si mai alesu dein aseine-marea ce se aria im re ger u n d i a si n u in e,inca si mai multa intre participia, de care sigerundia-le se tienn, Si intre numelprecumu

70

si dein acea y ec bi a (Llana a Romaniloru ,lati,ni de a pohpune prolutmele demustrative, ca-rele,su in loculti relativelora nostre, si carea a,tat'a gravitate si elegantia dà stilului latino, separe a he trago acea natura a articlului IlustraI,U etc. de a-lu pone in apoia numelorat, can,tlu cele alalte dialecte sorori, cu totele-lu an te,punti cá grecii *19.

Limb'a romanesca de tina parte terca initirazinin preintru articlii sei LU-LI, careerau silabe intregi, allá impreunandui in a,pela numelni de tare se tienti, caror'a apoi ur,mara si cele alalte forme: LE,. 'A, LOI1U, Maca,ru mi airean lipsa de razimn ci silabe intregi,ri nrinara preiRtru uniformitate. De alt'a artirliiocupandu Iooiilii dentustratiyelorn, carele firesrecI deten»inatoria se cuvene se se puna in a p o-ia deterinioandeloru se aplecara ¿lupa 401)4vechia romana-latina de a le pospone. Si asia a-moldo:te causele ajotara la defigerea articloluiprimariu (lupa nume, forà de a nui (letermini.

**) Greeii inea se pan, a ni fi m'uta artirli la ineePliI ni de nei a;in rarn ()curro ia poeta epiei rittu in 1-liadea lui Iiluneru in rete de antanitt 50 versureale rartei I ii,, oeure , de cata de 5 ori. Cilordiu se ats faent U dein terinitiatiunile deelinatitinei1 si JI pr. ee paca,-1!.) ;nieta; , de nu cumu va cilla,ru ast e terndnoliuni mai ile antaniu eran insii arli-riii wunai rdtu posioisi. De aei neee limba latinanu ovil' ri ntimai tertninaiinetile grecescisi Itintiliann dire: ea nere nu avea lira de arii,rli: Nosier sermo arlieulos non desiderat. (Inst.Oral. 1, 4, 19).

;7 _

care dein aste cause lit cea mai antania si pie.ctimpanitoria

Articlulu secuitdaritt neindnitu e numai unaN,ariatiune dein cello primatiii, dein mach:, maiantilniii se nascii. ALU etc. ca razimu de A inloca de A, prein care razimit acestu articlu se rc.ce atätit de nedeperidente de la numele seu, cálttnit se costrinse a se legi in apoia acesttlia, ci ItiàIncti in a-a n te; pr., a lu mien, a l u docuttultiietc. Ci usurn Jul se restrinse la adiectivii posi!-sivi si ordinali; si in a- antea genetivilorn, cuminMuncie sustantivu lipsesce seu nrineka despat.,tit u pr. al it mien pa tente, alu domnului et e r ut I u si pamentulu .

barn alte casare se lata dettiustratividuLU in loett de mrticIti secundarin, carele aseme:itea se fee° indepentielite de immele sett si de a-ti se pune in a-ant e, pr. CELU dontim bunt!,e e lu bunt, dommi doinntilit cel u blunt Usula liii s'a restrinsu mai numai Ja adjective si lacasar ele eu ptepusetitini eerie:1u Incubi adjective:loru,, pr. ce 1 u bunu, cell, de in ceta etc. Gi car.tile betrane, si Mocanii Transilvaniei, punt' preeelu si in a-antea sustantiVului, asia in Pen.tatetteidu chata Gen. 1) 8: wil KIMA AWMHISIV4 A Tsp.(' 4910Ab . XVIII, 8: itAi?ci orerb W H AA4wrg, WH 4 1 A ISH(qEA) +HAHHT*, A01111 95mcipxt noyti °rim E mtyrzirk TA Gila, 11Ah 12

cn&HcE: 4H 41Ats !corns.Vulguln, preening atititeinn Mai SIMI/ ,

_Meta mai multo sean puchin si alte forme, ei te.te dupa aceeasi origine si regula. Pre multe lo -Cute) in locu de articlu secuudariu dim numai

--- 78 ---

ALU etc. pr. doninulti a I u bunu ; ci usuln ccleimai mari parti a' romanimei l'a restrinsu, cumaama aratatu. Pre aliurea in locu de ALU incatn seau raA etc., luandu de razimu lui LU pre

seau cu aspiratiune xt ci la grecii de demultu,si facundulu independente cá pre al u si celn;er' usulu romanimei reprobA acesta forma si maimulta .

Sororile limbei romanesci, cea italiana, ispa.na etc., adoptandu pre 0) mai multa de citapre U, chiarii cá la greci, si ne-scurtandu pie Ifinale, nu ayura lipsa de asemene razimu, si asia remasera mai libere intru locarea articuloro-proninne in a-ánte sean in apoi, macaruin urina mai multa se plecara ale loca in aân.te, de cata dupa euvente; ee a' nostra ore-co.mu le a impartitu, in unele casure punendulein a-ânte, pr. in a-ântea mai a toturoru teinpu-rclorn verbali, er intru aItele in apoi, pr. in a-poia mai a toturoru numeloru, gerundia-loru siparticipia-loru.

De ad noi suntemu de parere, ci, precn.mil U e mai originaria limbei vechie romanerustice câtil O, si precumu scurtarea lui U si

finale se afla si in alto dialecte romanice de siin mai mica cantetate) asia si pospunerea pro -numeloru demustrative la latini, si pospun creaar ticli lor n primari la români, e in ai o rigi-ti a ri a de cátu antepunerea lora in cele abatelimbe romanice, si asia 11S11111 articlului romane-scu nu are lipsa a se esplici dein alte limbe eterogenie, bascica, albanese etc.

Er' in catu preintru formarea si antepune-

--- 79 --

rea artichloru romanesci secundarii in ALU,CEL13 etc., credenin cit e mai tardia, pote rà depre umt tempu cu formarea si stabilirea articli-lorn-pronume: e I I in cele alalte limbe roma-Hice si il le-a.0 d in cea latinesca.

Deca Baschilorit de astadi e galsi clec? baschii suntu adeveratii nepoti aliru vechi, firesce unneza cA si vechii galli p o s.puneau articlii ci si ronainii ; itise , deca ve.demt, astadi, cA linaa gallica de actimu ( frait.cesea-romanica) nu mai pospune ci antepune ar.ticlii, se adeveresce, cà gallii de adi (francii) seau abatutu dela usulu anticu parentescu, er ro.manii 1111; ce e mai multu romanulu IIIImai nu s'a abatutu dela acelu usu antic-u ah' seu,ci inca, adeveratu suptu cercustari cu totulit al-mentrea favoritorie de CI111111 ~tu cele de a.stadi, l'a i t'opus u si altoru popore, ce trajeanin miediloculu seau vecinatatea loru: albanesi-loru si bulgariloru.

In asta originalitate a' articlilorn romane -sci, si in acea fire a poporului romantscu,ta preste totu, de a nu se induplecala noituresi a nu se abate de la ce a apticatu una data, dedita cu mace nevolia, cercimu si aflimm cau-s'a, preintru ce romanulu in imperiulu orienta-le, macan' pusu in miediloculu elementului gre.cesen, dela carele singitru pie atunci polea sesuferia influential nu numai nu-si scaimbh, na-tuea articliloru sei de ai pospune, ci o si impu-se gentei schiaescil careia-i dede si numele, mi-me ce ia reinas!' panà astadi, ori citu se nevo.liescu alu deriva de aliurea.

80

Acestei otiginalitati, si nature neindriple&Cate, care 'Wee fortnnele secularie nu e wawainfrange, avernit de a multiemi tienereasi necorumperea formeloru ei pani astadi, maimaim de cAtu in sororile ei dein provincie,leitalice, gallice, ispanice , carele de piarrirea ste-tera in legatura ea limb'a latina , cauda. deincuntra limb'a romanesca in DacVa vedija inca de-Ii seclulu III fit cit totribi taliata de catrà aceainflaentia benefacutoria, ce eserceza tottt de rt=

beserecei si a' curtei , a' caticelarie-Joni si a4,invetiatilorit asupea limbei poporului si a vulgului candu santa onrogenie, sia exerciatir cea latina asupea italicei si celoritalalte . EL" asupea limbei nostre fit inlittenti'alimbeloru straine gothice, slavice etco tu cefectu, arata 'starea limbei de astadi

Asia nece, ci se pote dice cit adeveru, cu-mu ci romarmlu nu pote pun° articlulti in a-1An tea numeloris, precuma aunt vediutu, a-deveratu nu, forá razimu in cell& originariuLU, afora de LIM in a-Antea .numeloru propria,

inse en, razimu in celu secundaria ALLT, CE-LU, nit nun-raj-1u poterna pone in a-Ante, ci ne-ce nula poterna pune almentrea de cAtit in a«ante.

Irechra forma a' limbei romanesci.

Not repetimu aici ce &semi] si mai susu,cumu cá limb'a romanesca, de au si patita pre -cum Deco potea fi almentrea, in decursulu eta-toru seculi adaugeri si pierden, adau.

SI

gen i deintru ala traititlorul pierderi deintrit a-le sale propia originaria, si de au si unifor-iniall unele forme, care, diipa aratarea limbe-lora sorori, alesu a celei !atine, eran diversa,

dar' antic'a ei forma deirt cca mai inalta ve-thime totu ia remasu aceeasi sean prea pucintikcaimbata De aceea Mate forme vechi intritinsa remase pana astadi, care in latina clasicaMI se atla, ci numai in a-ante de clasicitate eran;itsitate, er' iti gur'a poporului inca si in Italiapana la stingerea latiniei ocurran intru aseme-hea de ad i Si atáte cnvente entice in lim-h'a romanesca, cara apoi latin'a clasica le a ne-glesu **).

1ga avit -una sorte peculiaria, de a nu fí scri-Sa itere a fi itsuata de ai sei in tiegotia-le maide frunte in inilie de ani, pana in dilele maitarde mai dein coca, plenendui loen cea lite-raria latina mai antaniu, apoi cea greca si schia-Vica, de a t'emané, precumu a fostu de incel/Han, si a se numi rustica, pastorilorusean pecurarilorn romani 4449,

0) Vedi Monomentele ravenatice dein sed. V-VIId opa Chr. la G. Mar ini, I papiri diplomatici , folRoma 1805, si la E. S p an g en b er g Juris romtabule "nego(ioruin solenium 8-o Lipa. 1822; e -jusd (lie Lehre von dem Urkondenbeweise, 8-oHeidell,. 1827.

") Unu esemplo la Nonin Marcellu, c. II, 352 s. v.conforire, romanesce a se cufuri, care vorba''Sätninsiti, de sciea romanesce nu o scaimbá in c o n -forjare: Conforiasti me Diomedes , in locude con foristi, dein Pomponiu.

444) Anonym . Belae notario, cap. 113C4 Quam ter -6

82

Romano-italii si-o cultivara (lupa greci, ea-re cultura , macar c,i in citu se abattira (lelaformele romane-itale si acceptara cele grecesci,erá, ore -care coruptiun e nu perfectinne, totu -sidein alta pulan de vedere se cbiamit si lit in.tru adeveru cultura. Noi mu imputan-tu nece mtcondemniinu la ori ce templare acesta scaimba.re a' linibei latine sean abatere, noi numainu potemn suferi cáapoi se ne Mea , ca a' no.st r a se a scaimbatu sean se a coruptii dein la-tin'a, candil dupa dereptate se cadea a dice, n4latinea se a scaimbatu departanduse dela forme-le vechie !atine care suntu si ale nostre, si a-propianduse catrà cele grecesci .

Er' deca limb'a t'ostra y de attiti secli tafia-ta sean smulsa dein pannentulu natale, alu Ita-liei , patimi forte multu, cá si una planta stra.mutata suptu alta clima in miediloculu maraci-neloru paresita si necultivata, mi e mirares cimirare e, cumn de nu s'a ',sean' de tOtti, CI111111n'a peritu in gerulu si fortunele Daciei.

Radecin'a ei dar' a fostu mai sanetosa, mairabduria, mai ventosa, de cátu ai Daciloru, Thra-ciloru etc., care perira Cu sunetu,

ram ( Pannoniatn ) habitarent Sclavi , gulgarii , efBlachii ( ac) pastor-es rotnanorum. ( Sclm en& -ner Scriptores refuta !migar. fol. Vienx 1746-; t.I. p. 8 ) . Cf. . Simon K e 7,a Gesta Ilunnorum e.IV: B I a ck is qui ipsorum Romanormn ) fuerepastores et colon; remanentibus sponte in Panno -nia (Endlicler Rerum hung . monumenta Arpadio.na, 8-o Sangalli 1849 pag 96).

--- 83 ---

XVIIIOriginea :si istori'a linibei a).

DEct in a-Ante de a pasi mai incolit in cer-cetarile despre limba, pre scurtu vomit se a -cunciinti aici una cantatura asupea fasiloru i-storice, ce le a patitu ea insasi dela antani'a a-catare a ei pre pamentillu orientale.

Dupa urmele istorice noi suntetnu de pa-rere, cumu cà linib'a romanesca s'a trasu maiantâniu si antAniti dela coloniele romane deinThracila si Macedonra, Panoni'a si Istri'a, uncleunele inca in a-Ante de cultur'a clasica a' lim-bei latine se tramisera de in Italia, si se asie-diara acolo. In celi CCCXX de ani antini, de-la anulo cetatei romane (a. V. C.) DXXX.V se-all CCXIX in a-Ante de aristosit panà la belu-Iii alit II a. V. C. DCCCINIII seam CV du-pa Christosit suptu Traianu, ea nu nuntai se fie-ld'. intre colonisti, ci se si fati ,intreci si in alte provincie roman°. Coloniefe ace-lea erati cá nescari plinture, dein carile (IA deincentru se derivatt radicle intenderei si formaucercure.mai large si mai late. Poporele de pre irtpregiurii nu poteau cuntrasti poterei moran, ceo imputut tom de un'a limbele popore-loru po-terose linibelorn celoru suptisi; ele nu poteattSe no o invetie in relatitmile si comerciulu centaveau cu Romanii si tu coloniele bru. 'Si maiantAniu ele o invetiau pre lunga a' lorn, er' maiin urma, uitandu pre a' loru , se incorporare siele cu'romanii. Altii si alte popore mai depar-tate, sean in locure mai neapte spre colonisare,

6*

neespuse acelei poteri morali, .o invetiau si maia nevolia si mai reu, si nu-si uitara pre a' fontnece una dene-ora, de si eran suptn ascultarealromaniloru. Romanii numira pro acesti dein ur-ma s er b i si se h ia i sli socotira totu de un'astraini. Acest'a fù peri o du 1 u i alit Iimbeiromane orientali seau romanesci,

Dupa supunerea Daciei, se adusere colo;nie si in Dacra victa sub Traianu si sup(u altiidein tota lutnea romana *), dein Italia neindoi,ttt si dein alte provincie, ci noi credemu cà cearnai mare parte dein provinciele de preste Du-mare cá cele mai aprope. Aici, in alu 11 p e,riodu a romanetatei orientali, acel'asi procesitse urini, forà indoiela in restempuln de CLXXant' pani la Aurelianu, de si Daci'a fit mal desier,tata de vechii ei locuitori, de cEttu alto provitt-

) Itutropiu VIII , 6. de Adriana: Hem de Da ciafacere conantem amid detetructunt, n e ni uttlv es Roman i barbaris tradereutur, ptopterea (podTrajanus victa Dacia ex toto orbe Roma-no infinitas eo copias hom inum transtu-lerat ad agr o s et, u rbe s colendas. Dacia e-him diuturno bello Deceballi vir is fuerat exhausta.

Digest. L. tit. XV. In Dacia quoque Zernensi-Il mn colonia a divo Trajano deducta jutis Dallier!est . Zar mi zegethu za (vogue ejusdem juris est.Item Napocensis colonia, et Apulensis, etPatavi ss ensi ant vicus qui a divo Severo jugcolonire impetravit

Vedi de coloniele romane afora de alti: Zump tlDe eoloniis Romanoruni militaribus libri IV, iftComment, epigraph. 4.o Berolini 1850, p. 193-494, alesu de cele dein Dacia p. 404 gen. si p. 430,

.-- 85

çie ocupate de Humani Legiunile, si colonie-lo (una parte) traduse preste Dunare sub Aure-lianu, nu ocasiunara nece una mutare esentiale.Ele érasi se intorsere in apoi pre pamentulu Da-ciei, ci coloni si pastori, si recnprensera loen-rele de mai in a-inte, insocite de gchiai siBulgari, ci poporu destintu sean suptu numeleacestor'a. Elementulu romint, creseit si se jifia-ri in partile orientali, in aceste dona periodede D de ani pana la Costantinu celu mare.

Prein redicarea Bisantiului la resi(lentia im-periale sub ~ele de Constantinopole, si preinstratuutarea tronului acolo, preponderantra Ro.mei vechie si a' elemeutului italicu suferi in Elfrop'a orientale una scuturatura, de care hu semai redici. De atunci elementulu grecescu !niunu nou 4borti, si impreunacu incursiunile bar.bariloru, dede atare itnpulsu vietiei publiceacele parti, citu elementultt italictt incepit a diin apoi si influentra liii pie incetulu scadiù la

ditu Plioca la a. DCII prein edictu ster.se usultt limbei latine, carea pana atinad inca e-

diplotnateca in scolele juridice si in cancela.riele it»periului bizantino. Acesea fù aluperiodu aitt ronaanitatei si antani'a epoca a' de-ca.dentiei, in eare eletnentultt romana dein pro-vinciele orientali incepit a se desparti totu maiInultu de pamenteatt leganului sett pana ce gre-cil-lu aruncara la pankentu, Romana civilisatise grecira, si limb'a romina remase nutnai a'N'utgalui, coloniloru si pastoriloru.

**) Eutropiu I. c. in fine.

86

Dela Phoca incepit alu IV - periodu, aladoile ah, decadentiei, candu coloniele romanetaliate Cu totalu de catrà Rozna si Italia, si pri -vate de limb'a ldtina, ce panà ad i repiensen.tase imperiulit romanu si era limb'a literariaa natiunei, se aflara strdine pre acele lodure o-cupate de gloriosii bru parenti in a-ânte de se-culi. Ci imperiiilit bizantinit nu-si mai potit a-para provinciele; barbarii le inundara; Schiaiisi Serbii scuturandu jugulii, ce nece una data nu-iu portara bucurosi, se redicara, se ladra, Sislremtorara pre vechii coloni romani de pre sie-sure la Munte. Asia Romana se fecera

pastori.Ce a patitu linib'a de atunci, Voinu arati

mai diosu (nr. XLVII).Nota. In unele parti ;le orientelui inca curundu

dupa inceputulti seclului VI, incepura unii prefecti a ne-glege linib'a latina, seau a o scote de totu dein actele o-liciali, precumu adeveresce I. Lydu contempuraniulain scrierile lui si a nume in lib. ni, 68, de magistr. undedice, ca pana atunei eni lege antiPa , cá tole luerurele cese lucran la prefecti si pote si la nitii se se tracteze inlimb'a latina si mai alesu in Earopa. macero ca cea mai;mire parte de locuitori era-u preci. Care lege o a calcatapre alunci unu loaneCapadorianu , si altii, de unde au ur-matu scaderea imperiului. Er' in 1.11,12 serie, en eráoraclu vechiu in carmine, ce-lu diceau cà se trage delaRomulu, si se affi la unti sPrietoriu romana amplie Fon-teiu : cumu eh rotnanii voru paresiti de, fortun'a ceahuna, candu-si voru uitá de limb'a parentesca:aaß rc lhonntlpTO OwticeicpiptaiVra 7rOTÉ.xthìoydegixovg (5.019111rceg nveg 8;10'67) PcoptiXT 7r0Tg. mareiotgO'huceat dvaTieet , rok avacfavlb ,eoXiyovrag 1-6ra¿wpíov rvrtí dzoXsIlpetv, iirav afma rijg 2raTeiov Twvijg intXda9.untrac

87

XIX.

Dialeetulu mueso- romanu a) Cuvente.

Not credemit, ca nu ne anti' hjunge sco-pnlu, te ne emu propusu la aceste cercetari, de-ca nit ain't adauge si unit catalogn cätil de mi-ell de forme si de cuvente originaria si deri-Vate, uncle care astadi nin»ai la rominii depreste Dunare se mai audit; allele care incapanA la a, 17130 mai eran in usu si la noi, er' deatunci in coce au perira Cu totulit dein limb'aromanesca, au tiumai raru seau prea raru se maiaudit si se scrin.

Una enumerare intrega de acestea dupacercetari si date credentiose, are fi si niaiga, de câtit se pota aflá loen in aceste principia,si mai uritiosa preintru multi de citit se o pu-ta aflá dupa gustu,si de almentrea loculu ace-leia fiend,' intru unit Vocabulariu aninnitu, ca-re ore-candu remanii desteptanduse así pretiuiMuria Cu tota seriositatea si cu totif studiuluistoricu nu voru lipsi alu costrui.

NW si dein acelu pucinu, ce vomu punein a-inte, ne incredentiámu, cà se va adeverice ami: (Hsu mai de multe eri: cumu cà pierde-rile ne au fostu insemnate. Dupa care pierderiimpromutanditne Cu alte straine eterogenee inloculu cebra pierdnte; nu au lipsitn, carii du-pa starea de a cum'a alimbei, se ne judece,nu ninnai cà nu suntemit ro in in i, ci ca si lim-b'a ne-e de citit unit amest ec u dein lint.'bete to t uro ru poporeloru, de in canelo ne a-mu prefacutu.

88

Noi credema inca, ci dapa !m'Ajorca aeetstei liste, imilti cari mi se prea multiemeau c14usuarea ',nora cuvente latinice, 'le 't'ora esca-si de ad in a-atite mai inultui, vediendate ce suAinu na santa numai latioe, si si ro-,mapesci ati fusta ore-camla, Si ci se incepena"dela dialectidu romanilortt de preste D'atarellalgarra, Tliracra, Macedonfa, Tliessalra, Gre-era si Alba ara, unde asta di mai 1nicini, er maide malta neinduitti se afta'', hora m'u numerilmai mare.,

Acesta dialecta, de si in fundameata ni' edestinsu de ala nostrii, are ¡use ale sale pro-prietati pronunriarea 1/1101'11 vocal' si costilla'',ti, in forme -gramatice la. noi uiitate seau rare,si intru una numera de cavente ce la noi asta,di nit se mai afla, Aste particularitati a le in-firi aici tote nu ne este liertata, si }achura cAnu-avemu de scopu a serie gramateca si dictia-T'aria ci numai principio de l'alba, si erasinece nu aveauf tote mieddocele spre aceea.

naltatiele, dein care vomu se tragemu ce,le mai snsu promisa, suma prea pucine, acestecinci urrnatolie:

TIL A. CAVAILIOT1, Protopiria (ne6no-miela), 8-o Yenetia 1770, care capreiale umtregistra de 1170 de cavente iii troj lialbe: gre-eesce, romanesce, si albanesce cti hiere grece-sci (pag. 13-59). Cartea 'le e cimosenta mima'dupa reproducerea la Thanniann p, 181

*) J. T'inhumes Untersuebengen iiber die Gesellichf eder östlieben europiiicheti Viiiker; I Tb. 8. Leipzig, 1774,

-89238. Autoriulu crá mill protopapa roman!' deinMosehopole in Macedonra, patru mile dela 4.cbrid'a. Locuitorii acelei cetati toti vorbescu r0.manesce, seau cumu dice Rosa toti sunturoinani.

G. C, ROSA, Cercetari asupea Románi-lorti" set' Ylachiloru *11/441 grec. si romanesce,cu tom vocahulariu grec. roman. si Jatinescu p.08-77. Autoriultt erá Macedo - romanu docto-riu de medicina.Alta carte totu deba acest'a,romanesce si, grecesce, despre criere si lecturtaromanesca cu ¡itere latine, 8-o Buda 1809, nune cunoscuta de caw dein recensiunea lui B.

p itar ****).M. G. BOIAGI, Gramateca rornanesca seau

macedono-vlachica, $-o Yiena 181 3. Testul u gra-matecei e grecesce si germanesce; dupa care nr-meza XI dialogi romatiesce, grecesce, si germa-nesce (p. 145-211); si XL Fabule ica para-mithe si istorii alepte," numai (omanesce (p.212-228) *4'4'444').

00) In cartea urmatoria pag. 140 seq., tunde adange,cá Cavallioti intorcunduse la NIoscopole a redicatauna Tipografia, in tare .s'au tiparltu mulle ("arilromanesci. La pag. 146 numera mai multi romaniinvetiati, intre carii Dionisiu M a n t u ca A. Epi-piscopulu Castoriei.

"0). G. Const. Rosas Untersuchungen iiber die Ro-funnier oder Vlachen, g-o Pesth. 1808.

B. Kopitars Kleinere Schriben, i Th. 8-o Wien1857, p. 182 seqq.

"*") Autoriulu se duse cu Ducele de Luca in !te-tra, nade petrecit peat la wort e. Seri litele lui polecà remasera in bibliotec'a ducale dein Luca, pote04 se au pierdulu.

90

W. M. LEAKE, Cercetari in Greci'a, 4-oLondon 1814, in care. pag. 383-402 se aflaunele vorbiri (exercises) in cinci angl.,grec. , albeit., r omanesc e, si bulgaresee. Au-toriultt insusi ntarturisegce, ca nu scie romane-see, si cà scrisu numai dupa dictatu.

B. KOPITAR, Dissertatiune despre litera-tur'a romanesca t), unde se a fla testulit evange-Enid dela Luca XV, 11-32 despre filiulu pro-digit tradusu de Boiagi.

Literele initiali senmeza: B(oiagi), C(aval-liotti), K(opitar), L(eake), si R(osa),.

AI elt t ti, dala a legu, la not a I esu . B.A g ru, lat, a g er. B. C.. La noi in cartile

vechi.Amenatori u, dela amen tt differo,

locu de lenesiu. C.Aren a, lat. arena. B. C. L. La noi in ce-

le betratte.A II a, lat. uva, cu A prosteticu : a in a re

in loot de mare etc. C. L. La noi in N. T.de 16-1S, Apocal. XIV, IS: K conT AVa.

Basia cyanit, lat. basiare.B ncc, c014E5 lat. volix-v o c e. B. C.L. De aci

si la mar a se b n ci.Cal v u, lat. calvus. C.Campana It'LMrlati%, lat. cam pana. C.Ca rore impottpt, lat. calor -c al o r e. C.Ca tin u, cyLlitt, lat. catin u S5 Si la 1101.

cele vechi. C.Ceacir e, dupa a nostra pronuncia : c c

re, lat. cicer. C.-I-) la Wieuer hilubticlier der Liter. t. 46.11.101 segq._

-91Copia, la'. co pla,in locu de turma. B.C.Corti, lar. co r. B. Ci e dubin.Cubé el la noi c a in a r a lat. cubilei C.Win a AAnn%) lat. dammini. B.Demandu, lat. demando. B. C.

demandatinne.K.D isicu lar. dissec-o, la noi despicu. C. R.Disvesc II, la no l in celé vechi des ve-

stiu, lat. disvestio. C.D is poi noi despoliatn,lat. disp O.

liatus, ron. B. C.dispoliu, rOAECK. R.

D o I u, lat. dolus. B. Dubin.Du p lu, lat du p lu s, indoitu. C.E, lat. et; la noi in cele betrâne: (éra.) B.C.Eta, lat. a e ta s, BEAK. B. C. R.Fa ua, lat. faba K06. C.Fa ptu -a, lat. fac tu s- a, la noi in cele ve-

chie faptu. B.Fed el ital, fed e lat. fides. B.Fémena, lat. foemina. R.:Fla mu ra, lat. fl a ni ni u I a Veget. de re mil.

III, 5, vriar. C.Fortu- a, lat..fortis, cá tristu lat. tri-

stis. B.Fr u tu, lat. fruceus, la noi in cele ve-

ehie fruptu. B. C.F u in el ra, lat. farnihia, la noi in cele N e.

chie : fa in elia in sensulu latinu, nu in sensumuliere. B.C.

Gbh] t a, lat. gens g en te. B. G. R.Gr eti a rptaio, lat. gravi ci es, in sensu

de g r e ut a t e lat. onus. C.

92

G u de s eu -me, lat, gaudeo, EVICqp. K.e vra wafer, lat. fe b r is, (fifiri. B. C.

l-flca xiK%, in locu de fi c a, lat. ficus,cMo.Kin, C.

Hign xirV, in locu de fi g u, lat. fi g o, lanoi infigii. C.

I 1 i a, lat. i 1 i a, la noi in cele vechiePsaft. de A. NI. dein 1653. PS. XXXVII, S.

Impetiga, lat. impetigo, la noiOHL C.

I lid re gu m e, pret. se i n drepse, la noime indereptu. B.

indreptu, la noi dereptu. B.I n ve sce-se dela in vescu, la noi in ce.

le vecliie i n yes t iu, lat. inve st i o. B. L.I ia, cá VE) lat. vis, ci si grec. f31a. C. Du-

bin.Iinjici, ca lat. vi gint i, la noi do.,

ue-dieci. B. C. R. Cá cumu are II 'in-vici.Lactuca, la noi lapt tica. C.L a u, lat. la v o, si la noi inse mai raru.

C. R.Liertate, lat. libertas-tate, CAOLOya

tilt. B.L i In a, lat. li ni a, ni. C.Ma n data, hvail/AaT%, lat. mandatum. C.Merin de, lat. meridi es, la noi,in locu

de bucate pre drumu. C.M e s u, lat. mensi s, ci pescu in locu de

alu nostru pesc e. B. C. L.R.Misale, lat. me ns a, la noi mesa. B. C.R.Muru lat. muru s, 5i4. C.Nece "'lap, litt. nex nee el 9VM'L. L.

9 3

Neospe, (kin o s p e, lat. bospe s, la eliih loon de a mil cu ne-a nti e u. C. B.

Ni forse, lat. `nifors, niforte, la noiti e n cumu-v a. B.

Niraire, dein in si irat la noi manía;B. ci la" C. n er air e. Dubin.

0 r a oap, lat. hora, tempu, IOU, si la IAMai rant. B.

CI r Hi lat. ordo, B. Dubin.Ordinia, eO r fa n u oarinti, lat. gr. orphanu s, B.C.L.PericUl u, lai. periculinn B. C.Pleaga, lat. plaga, aosiTgp . B. C.P i il u sean chin u, lat. p i n h s, la noi

tele vechie pi h ii. C. L.or c a n0/191M, lat. pore a, scrofa C.

P titAn a, ital . put an a, INV% . K.giera uiap, lat . serra, 59). C;Sclifura-e, lat. sulphut: CR.Tem on e, lat. temo-nej INA% de K. C.Vegliu, lat. vi gilo, si la MA in cele ve.

chie, nwoc. B. C. L,Vi p tu seau i p tu, lat. victus, si la noi

cele vechie adesu. B. C. L.V° in u, lat. v o in o, la noi mai rant. B. C.V6 m e ra, lat: v o na er, fierultt plugiilui. C1Urna, lat. urna, II/p'&. C.Nota. Una carte mai. interesattla preinfru limb411

tomaniloru Aureliani e Di c-t io hariula in patru lim-be: neo- greca, moeso - vlachka, bulgurica, si albanica,compusu de presb. D a U i 1 Moschopolitulu, liparitu lan. 1802 in Viena. Jose ritre dupa lote cercarile facudta 'nu l'ani potutu até. Ved) A. Papadopoulo- Vtpios,2VadeAkIvoli) Ttao2oy1ce1 PA 8. Athena 1857,ji 122n. 338.

94

XX.Forme.

In acestu registru nu ama adimatu totn, ceafirámu raru de origine romana-latina la Boiagi,avendu premisa, cumu ci miele enllante <hipaform'a lorn suntn numai de insulu usuate er' nusi la poporulu tradanubianu, pr. ashp ec tu, e-numeratie, obligului, observescu,re-comen descu etc. Altele de mai pucinaiela, dereptu cit le infiraraum, ci friseinnandu du-pa ele, cA-su dubia. Inse credemu, ci in lim-b'a poporului de acolò se voru fi aflandu si altocuvente de origine romana r are, mai multe decan' potuniu aduná dein acele pucine documen-te ce avemu a mina. Romana de acolò se paruinca mai pucinu a se fi ocupatu cu lucran i litera-rie de câtunoi,si cartile in aeeludialectuscrise sitiparite suntu forte pucineksi carele arn maine snutu necunoscute. Eoiagi, carele en grama-tec'a sa de limb'a patria, atatu se merità, ne-indoitu ca are fi meritatti si mai multu, deca e-di si unu dictiunarin, de care pote cá numaicercustarile- 111 impiedecara.

Mal de insemnatu inca este, cá in asta lim-ba, afora de cuventele romane ce numai la elise mai afla sean mai adese de cita la noi, se a-fla si altele ea una forma mai huna si mai apro-pe de latina, de catu intru a nostra. De acestasorte

IE7.9.1Apiivz, in citu silab'a antania se pronun-cia ea %, ci id latini basil lea, pre candu la noise pronuncia cu E dein infienti'a vocalilorti mo-

95

H ce urmeza in a' 2 si 3 silaba; de nude se sipronuncia la not icki,Eirkfal(ZI gfefifOIC% SI

tacrkplwa, er' la celi mai echi . Si buntadeertt, ca Aiwa modula fortnarei euventeloruromanesci, romanii dein ba silic a, care e Cuventu grecescit, mai antaniit vorit Ji (Mu: Lzuk-pima, an etzcitplwa, de uncle apoi unii urkpilva,asia citu mai antanin diferentra eri numai in,tre c si w; dupa aceea unii incepura a dice a inloca de wawafiticz, prectimit dim multi si a-stadi la noi si la tradamibiani: wam, wan.rE,wapnE, mqrapE etc. in locu de w.41, urkrurri, aetlani, mVApt, lat. sedet, septem, serpens, mu-

i e re ; si er' altii vocalile I in silabla antaniasi a' 3 o mutara in i. Inse dein aste scaImbari,vea mai insemnata este la noi in silab'a ce in lo-ci' de , ci 1111 forà esemple, asia (Remit:eirki.tt (lela epau% lati raci e s, Milli dela avhf lat.nt a I u in ( inse grecesce en E iiingu junAov )1 totudein acea causa adeca dein influenti'a vocalilo-rn moll asupr'a celoru aspre, dupa care si Mee.Mil t rribillA in loci' de T%1Aist4 dela .rai$; a Tzii,etc. Deci forma originaria e cutent amitcze.kfattir seau czurkpikz, er' cele alalte scaimba-ri in silabele urmatorile la eli si la noi suntitnumai nescari mai multu seau mai pucinti ne-regulate abaten i dela forma regulatal dein prin.cipitdu enfoniell carele de si nu este totir de u-na cat maradoveratit, inse totn de una etiran icu.

Alte forme mai bune in acestu dialectu maisuntu si in acestea:

Evri5, lati baptizo, ital.battezzare

96

A, la noi serri5 Cu O formatu dein AU:ti z are in locti de bab tiza re si bantizare,t ¿trefe e se mutà in B, B in V, si in urma AVin O, cá in CODA dein emula, etc.

Tiran, Si cppzu, en N, Iat. gh a num, fre-h u in; la noi numai in pito.. cti : rvni, 41,Ant,er% in sing. forà N: rpz8., 491Lid, reinanendu to-tusi pronunera vocalei oscure A ea in a-aute de H.

reVEAFINE mitiqVrif, eu E in capetu lat.gran d in e, men ti (t u ny; la noi cu rpin,Annz, m1n9Vriz, afora de ririutarea barran incarea inse in cartile vechie se Ola triai tara ; Ase-iiiene scaimbake deiri All 111 iii iirmandii altavocali nioli, se mai afta la noi in: inidwz (la ce.li veda .t.iums), intA, in locii de: +l'EPA% ) +111A tunii diell si cinyt in !Un de dAtikli lat: sanague, +reriio in loen de+11TAMO lat. anta ne -n s. Si in urina dein aceeasi causa la noi preto-tendenea: turi, .triainTE, etc. in loen de a+iirrilat. ad ante, cá lat. ad pos t.; celi de dein co-16 diem Airt.xtrrt in !ocian' alu nostrului: iui Aiiri.

Asia niel' eli mai beÍie kViNtvz, rinVmc)cznVriE Rte. de cal!' noi: KUIvL, no,

IHM6,CKAu, çnthi, lat. corona, palumbes,sca an n u ni , sapo -ne: Tuse si la noi in ear-ttle vecti se afta: Kothinz si afgwz. Er' cica-Vil inca nu e ren, de ora ce si aln latiniloruS c a in n n in inca e numai (lupa eufonia disu irtkicil de sc abnu ni, C11111I1 aiata deininutivulitscab-elinin ci si a in ni s in locu de apn is de.ta anticutu a p a in loen de aqua 4); er' AB se

4t) Grotefend. Rudim. lingu mar: Part. I, p. 12;

97

scainilia in AV si aliurea la noi fa u r ut a ti I u etc, in locu de fa br 4 s ta b I ti, hit

b e ri stab En in sean staboluni; si va astascainibare e antica, a(leveresce pronunciarea cu-i entillui latinti S a ni ni t es la scrietorii greco -toinani .17avvIrrig ( Sttab. V, 3. Dionysin Alicarn.ii arch. rato. )Plutarcu etc.). Ci celi vechi ali nostri

se parn a fi (liso si CICAM1 celn pucitin asia a -flitittit scrisit in Liturgiariult1 de Jasi .de in a.16797 la J. Chrysost. fol. 7 rect. Asb,EKA CKafi

igA 41A + WATAVO

NOIn 't. In edititmea I amenaramo pre alta le n-pu enterca, ch rominii de in Dacra s'arenan& premia-

cuventele ce su ortu LI mole, in silabele simple LI,SeAri compuse e li si Ii, ['recama si NI asemertea,bene de (lita noii carii pre L1 N, it in Mari impregitt-hari nu-lu proriunciamu cu tolulu ci numai pre I tirata-torio indiumetatita,pr. eli o el i u, noi o el) i u etc., in careparte tioi ~Amo prottunci'a halita-tino-u; inse prontm-ci'a romoniloru tradaimbiani , carii nu lapeda pre L inaisni &tenle, preste tota indoiela e mai originaria, mai%.erhia, si alai bund. Eta une tocabulariu de aceste cu-ente culese dein B. C.L.it, tarii toti asemenea seria.

Aceli, ãceliei. aliarea. antanie. calctiniu. clie-tau, chanta.. disclisu . dispuliat u . eli. (antena. galina..bi-

hilia , incliso. ittclintt flan, ne-pote. fierra lierrate, Ud-adune. Unir. mullere. nilie(afilia"). nena. palio. tallare i ureclie . vecliu. vegliare,Veglie-te, Veglitnti

Alija. calcaniu. capiti tiu. clme. clieMu dis -funielie. gallina. geducliu. gliemu.

tia ). guttaiie, hiliu billa. ilie (isituya), inia ( vinia),

AVNOM pro APNOM caso iocali positum ah a-.ti, clima pro aq u a usukptum esse notnen deri-

tatum a In n i s test atar .

--- 98 --

lino. liepure vnaliu. meliu (Mi W). moli u. inutiare. nelid u(4.11KiA(). -debla. peina, peducliii. schopu suglitiare

unglie. ureelie.L. Capitiniu (x%n%T.IsKt). elemi denclin dispoli.

ginuclenvu. glitzi (inghiti). glitzatu hiliu-lia. liarta , liertatzune 111am:elite (m%ttgrucii). moliu.muliare. nclina, se te nclini. pariniili (parentii ) indiatalle ( TM ).

H. Alliu calcanyu chilya (filia). dispolyu.tzu !yen. mallyu . perlyi pulyu. vinglye. ureclye.

De timba romana tradaimbiana vedi Curieru de Rin-,be sexe Period II, N-o 111.1V, Mai alesu p. 52 seqqunde si pronuncra si gramatec'e ei pre scurtu se ami-liseza 3,AcK%AgA FAINE clitvr, dice p. 5g, k%1-114

+A AgAI 5i1CLIJA A?IflI Wi.A ClAfijif C'E 5iK7s11 gil k; KOKONi44 ,A1 CAAOH 4.11BALyE ni cAgamixsi

ce c% lvix% MgAi191 9.11 Mg1191ilig. HE NKATplApa npo4itcopsiva cgri% fstg zigirk

Wi hulk M AgA9E A Ag5i (1).1 llgMij 10MIWA Mig 91 +11AilITNii AkApi (1)A9IM,I etc..

In dialectulu acestu sunln inca si alte forme gra-,malece, unele mai originarie si mai bune, altele rsiai ade.,se de catu ale nostre, precumu a) artielulu plur: masc.1i in loen de i, pr. p atenti- ti in locu de ))nrentii,b) lempulu trecutu in indicat. erbeloru de a III. co-jog. pr i f e c i d e d i, etc. e) ten:pula trecutconditiunatu, pr. si fu r i iii etc lat . si fuerint. Cartilebetrfinela noi au aceste doue forme dein urnia , inca si inperf. 2 pl. pret . ind. ce t u, pr . d iset u etc . , eivorb'a de astadi mai de totu lipsesen; de carele maiin diosu ( la nr. XXVI seq.q .), mai pre largu.

Irise deca dialectulu acest'n are mulle cuvenl e siforme mei bune, are. inse si defecte insentuale aldt u incuvente ce le lipseseu, ciitu si in forme mai neregulate ;in forme: pr csicsoru, glietin. verme, III e 8aluna, pilntecu, peseu, sioreeu, turtura ele., in

--- 99 ---

loeu de petioru, ghiacia, vierme, mese, name, pantece,pesce , siorece , turturé (dentin. dela tart ure 11 a ,

runduné de la rundunella ); in cu vente, pr. .a u r tt,argen-t u, lege, leu, pace, pecatu, Oat:a, temptetc. , in locu de care eli tlicu ; malagma -seau chrisos -ma (aura). asitat (argentu),, nomu (leg-e), aslanu (tare.lea), irini (pace), amartie (pecatu), aresescu (placu), ke-ro (tempu), tote grecesci atom de untau turcescu Bo-iagi are si it a ke ( Gram. p. 212), ci se pare ca-lu arede la Albanesi', tienura dein litub'a vechia lati-na-romana, ci pie alte multe, ce romanii le au pierdutti.

De fortnele neregulate in pronuncia se tiene siscaimharea unoru cosunanti si tocali infra altele , asia

in ri, g hi n'e in Iota de bene; ni in Id. lar1<iff1T in loca de pieptu ; mi ill HI ca. ital. g n i , pr.Ail in locu de Mit etc. carele se voru atinge mai diosu. Aste forme tradanubiane se atado si in 'TransilvaniaId inca si pre alte loeure, er' in lintb'a beseret esca nustintu acnprense; asia catu si dein. coce de Dunare sepant a fi dona dialect e , untiltt ca forntele beserecescica in Iluntani'a, alt alit en tradanubiane; dein care e decrediutu ca ceste dein urine faca una familia cu cele

presle Dunare, macaru ea -prein intluenti'a limbei be-serecesci dein coce multe s'au scaimbatu dupabeserecesca. De dialectulu de preste Dunare se tiene sidialectulu Istrianu. Er' dialectele elvetice , friulancetc., de i manta romatke, ci nu-su rontanesci

De Albanesi si mai susu antu inseam:au (nr.NV),ennui cit Cli flU tutu aliment mare de caveat° roulettetlein care unele ell le pronancia cu una forma uu [tu-mid diversa de a' romakilortt ci entice, mid a-lesu retiettendu pre C, G in a-ante de E, I, aspe rá lagreci gj 7, ee nu moli ci la italiani ci , g i, pr, Rimylat . eentu in, rinA, lat gens-g ente, de wide si ro-inatkii Aureliani se pant a fi luan a dice ghinta seauglkinda; er' altele suntu cu una forma asia aprope de a'latiniforu si a' romaniloru , cti.tu se aru paré adeveraturomanesci, pr. Ainc%- area, 04)1T fattun, rkng grex-gre.

oo

ge levis, aigItleE lucerna , lueanica MiK

ptijt resto (morar), wnirr spiritus, Tilda fi -nea, TA trabé; etc.

XXI.Dialectulu daeo-romanu

DE ci se treceniu Ja limb'a nostra do de.in coco de Dunare in provinciele Daciei Traia-ne, precumu o aflinnt in cele mai vechie mo-numente romanesci, tiparite si manuscrisa pa-Ità catrà a. 1700, de cándu lindi'a roma nesca su feritina revolutiune mare introducunduse timb'abeserecesca de acumu in tote provinciele, du-pa tipulu si modelulu limbei dein RomanraMica.

Monninentele acestea intru adeveru suntuprea pucine si ele, inse cil mula' mai numerosade cgtit ale fratiloru dein provinciele tradann-biane; cele manuscrisa mai pucine de catu ce-le tiparite. lnse si cate se mai afla, mai lote~tu forte rare, si autoritilu acestoru cerceta-ri numai Cu multa nevolia a venitu la castiga-rea celoru ntai multe, nu a tottirorn; multe in-ca suntu si defectuosa.

Funtanele aceste represehteza limbia ro-rnanesca deplemii &opa cumu se graii in Tran-silvanra cu partileUngariei, in Moldov'a cu par-tile ei anticel si in Romatira. Catalogulnpre cgte le avemu seau le avuratnu a mana,l'am insemnatu in Notitra literaria dein Ana-lecte, in care de una data ami' datu si estractedeintrn insele cu note bibliografice si grantatedce, Si in Program'a scolastica dein a. 1358,

101

Dein acestea dam si aici unu catalog('mai mico, care va se cuprenda nuanai tele demai mare valore filologi,ca dein acct.' periodu, sinumai cele ce le posedemu insine au celu puci-nu le aviimu a m4na si le folosiraum. Ci-cegrams si altele de mare pretiu, de care 1111111fiiaflaramu c esistu seau esisteau, fuse nece nu levediuramti unele nece macaru sciam deca semai afta uncle, va, Despre carele emu tractatuanal pre larga la locurele aratate

Acestu catalogu, 1' impartimu dupa trei pro..vincie mai marl romanesci in trei parti, deincarile cea de antiniu cutiene Pie ale Tr n -silvanie ci vele mai vechie deintre tote, er'a dou'a si treia pre ale Mo ldovei al Ro-¡naniei. Antaniu cele tiparite, apoi pucinclemanuscrisa,

Spre liusorarea Fitarei in cele urmatoria,ordinandule cronologice pre ale fia-carei pro-vincia de una data le punensu in frame si u n alitera latina initiate, sub care se va via de ci¡n aânte fia care carte,

1, Transilvanice.Tetravangelulu, de Coresi, fol. Brasiou (1570).Cazania I,(le acel'aii, fol. Brasiou (1575).Cazanra 11, de acela'si, fol. Brasiou 1580,Pentateuculu, de Tordasi, fol. Orastia 1581.Cazattra 11, .ed, 11, fol. A4 Julia 1641.Noah' Test., de Silvestri', fol. A. Julia 1648.Psaltirea, 4e Silvestru, 4-o A. Julia 1651.

II. Catechismal(' Calv. ed. lf, 8so A. Julia 1657.I. Scriniula de aunt, 4-o Siebesiu 1673.

Carare prescurtu, 8-6 A. Julia 1685.

- 102 ----

Diacanariu, 4-o A. Julia 1687.Enchologin, - 4-o A. Julia 1689.

JI. Moldovenesci.

Cazania pre loto anulu, fol. Jasi 1643.Siepte sacramente, - 4-o Iasi 16-15.Legile imperatesci, - fol. Jasi 1646.Psaltirea in versnre, --4-n Unien 1673.

B. Acatbistu, d-o Unievu (1673).S. lioirgia ,_ _ 4-o. Jasi 1679.I% Euellologiu, _ -. 4-o Jasi (1680).-V. Psaltire FQ1111. serb. _ 4-o Jasi 1680.N. Pareibiaritt, _ -, 4-o Jasi 1683.

Vietiele santilorn, _ fol. Jasi 1683.Divanulti lumei, - fol. Jasi 1698.

III. Ungro)lachice.

Aa. Cationele SS. Apostoli/ 4-o Govora 1640.Eh. Cazania pre domenece, fol. Govora 1612.Cc. Coventari bescrec. 4-o Campuluno 1612.Dd. Cazdnia pe totu anulu, fol. Dealt, 16.14.Fe. Pral il'a cea 'nave, fol. Tergoviste 1652.Ff. Cluciu ((iliac* 7- foi. Bacuresci 1678.(Jig. liturgia stov. si rom. 4.o Bucuresci 1680.11h. Evangelio romanesce,fol. Bucuresci 1682.li. Apostolti romanesce, fol. Bucuresci 1683.Iik. Biblia V. si N. Test. fol. 13uctiresci 1688,LI. Ma rgaritillit S. J. Cbrys. fol. Bucuresci 1691.Mm. Marturisirea cred, 4-o Dozen 1691.No. Eva ngelio grec. si rom. fol, &mimosa 1693.0o. Evangelio romanesce, fol. Sneagovu 1697.Pp. Lomin'a, - 4-o Sneagovu 1699.

103

1V. Manuscrisa.

Qq. Pravila de Eustratiu. fol. Moldova, (1631)Hr. Mestecatu I, 4-o Transit. 16..Ss. Mestecatu 11, 4-o Transit. 16..Tt. Mestecatu 111, 4-o Transit. 16..Vv. Mesteoatu IV, 4-0 Transit. 16.Xx. Yy. Zz, sunttt reservate preintru altele mai

tardie.Note I. Cateloguln de forme si de cuente ce ve-

nt]] di in tirmatoria-le. cumu &semi si alai stisu, fin vafi completo, dein twee simple retinue, ci aici nu aerie-mu nece gramateca nece dictiuuariu, ci nunmi Priori-via de lintba si scripture cu esempte dein monument e-le romanesci ma' vechi. In alegerea esempleloru deinaste monument°, ne tienetn_u de cele protium] in editiu-pea antania,inse cu -adausa unde vomu allá de lipsa.lose si eke vomit produce, .credeinu cà voru fi destitlespre a deniustri, de ciltu demarepretiu se cede se fie nee-le monumente in ochii ori carui romanu, care-si pre-thiesee linilfa si natiunea sa.

Intre monumentele ad- infirate, miele le emu ea-stigatu numai dupe edititinea I, unele inse. ce le alu-m tire atunci, astadi nu le mai averno si asia ill cal l]preintru astea satitemn gostrinsi a ne tiené mintai de ci-tatele vechie. Inca tire tempulu editiunei 1, neee nu per-cursetun tote cele acute a mina, ci nutnai una mica ¡me-te, de atunci inse urea pucine suntu, care se na le li-ma percursu deplenu, facundu-ne estraete copiosa dein-tru ¡ose, dein cari aici famine esemple. Estractele vechieperira in ftirtan'a templariloru, ce precurmara chiaru sicompletarea ediritinei I aces-torn eereetarl.

La aceste credeinu, voinu face uni] lucre pia-tutu adangimilu si titinlum monumenteioru citate, pre a-t]] se afla ìn esemplaria-le nostre, preintru ci celi cevoru ay]; uncle deintru inse mai pre huebra se le cono-sea, si se se dedè ate pretita si ale coserbi.

A. Fore Wu, folia-le antanie fiendu pierdute,

104

240 folia, fora paginatura. Cuprende cele IV evangelio,tradusa de pre slovenence. Autoriulu e C or es i diaco-*lulu, care traduse si P r a xi u I it niters: rapt ele Apo,-btolilorti impreuna cti epistolele, ci asta carte nu o anteveditati, nece scimu deea se aga undeva. Estracte in A -nal, p. 1-16.

isnià rain, foliele de antaniu fiendu pierdute; 261folio, 'ore pagimattra. Cuprende caventari dupa even-gelia , incepundu ¿lela domenec'a pasceloru pre tutu mot-in, ea testulu el angelia-lorii dupe versitinea desub A,SI in lama rogatiuni la unele sacramente si altele.mkt e I..Iu tliaconidu Core'si, carele se pare a o fi tra-

dusii dupe vre-una carte calvinesca. Estracte in Anl. p.- 29.

Barrk (4 KrkMA 6)(1%4 Kg, kli7ATiffpXTgibAng .brAFicrati BpAuAoak. WH crkV

t9enVi1b ... Cl irtinvi A W ival gm" + ratio,Ag Isitctivtnpii WH C'kg C%KrAWHITh diOyKilgsA h tu MIl tpda Agtvk tetii't Kit" 14 H-h320 folia, fora paginatura. Cuprende cuventari pre-totedomenccele si serbatoriele antilui , incepundu dela do-menec'e Fariseului , cu testulii evangelia-loru, c6 in Asi Pt Autoriulu e totu Coresi cu alti doi preuti de in,

Brasioultii,cari o au tradusude pre slovene -nesca Eslracte in Anal. p. 30 45,

I). Fora titlu generariu, de rah, pro peg. 1: llaniAl&okra zalvtá ataOlizq Vecbiiilit Test.. 162 folia fu-la pnginatnra. Cuprende dartea d ea pri In a si a' donea' renlateuchillui, tradilstt de inai multi er' mai alesu deMichael Thordasi F,picoindu ronianilorti deiu Transil-Inure . Versittnea e dupe testulu ire unei versiuni cal-1 inesei dp pre limb'a ehreesca Atitorii in prefatiune siin epilogti aproutitu tole cartile veclijula Test.1 ci in e-semplaritilu »lieu si in am u bibliothecei dein A . Julia seallaoutitai cele de Welkin doue; a facerei Nenesis) sia esirei .(Exodus). Mai estrau si altele, nu sciinu. Ca-talogulu bibliothecei metropolitane deja A. Julia ;Ir. 16scrie Ci n ei carti a le i Mo is i, rontanesce , si

105

Pe dice cà si ApocalipsnIn tiparitu totu :ran,se 'twain nu e adeveritu. Estracte inAnal. p. 46-82.

Fora titlu, inse dopa editinnea de 1580 de inPrasiou; esemplariula miet; nu e completu dein apot ;pariulu uritu si necorectu. De. aceea estracte n'u emudatu in Analecte.

110gAN TECTAMENTEL, CAg 4HiKAIrk, Ak-Irk HOAW AAgH It X AOMEIVAgH NOCTO AINH5ROA6 IrrIECKg, WEI CAORENECKV 4. 9ETAT'k BiATrpA0A5H AX"./HH, Atit! AgFE ritiVApiV, ---VI si 329 folia paginate, cu corectore in margini , ceesplica cuventele ntai vechie Antoriulu se dice a ft fostaunu ieromonachu Silvestru; Versitine, pre,a bina. E-eemplaria-le inca si astadi forte desa. F.stracte

. p. 83 --100trAATHrk, ti 51191, KiNTArk A 4)EpH

911TViSH, rtifpx WH .itvaptur Ati-AN , KV KiliTif1HAEAVH MWHal ,AEN H51i0,21p MHAOESECKE.

fititrtA3.0Agrt Ax-Fut, INEK1M Ke ,e,Pr11.XVIII si 300 folia paginate. Autoriultt versiunei necu-uoscutu, inse dupa limba totu acerasi Cu Noulei T .de sub F. Se pare a fi facuta mai untanin dupre testu-

grecescu er' apni revediuta si coresa dupe vre unaversiune calvinesca dein limb'a ebreesca. In margini es-plicari de cuventele si formele mai vechi , care araia , caautoriulu a Iraitu mai a-ante. De una versiune roma -nesca tall scriptur'e facuta dein mandatulu PrincipeluiGabriele Bethlen (1613-1629), P. Hod hit. Valach.Ms . lib. 11 c. 1. §. 3 asia scrie: Biblia sacra, quibusmiseri carebant ValacIti , opera virorum doctrina, liaguse-qua periliti satis instructorum, in linguant valachicant nonsine ingenti cura et inapt°. Stimptu curavit transferri.Que tauten versio diligenter accurateque instituía lo -cent videre publican) non potuit; post fate ettint Princi-pis, sive invidit1 malevolorum, sive ignorantia indocto -ruin, sive negligentiA possessorum , ex oculis hominuntFeria , netide destinato ab optimo Principe fini respon-dit". Dein asta verSiune ni-se pare a fi si N. T. de sub

- 1 06 -

F. gi Psaltirea de sub asta litera G. Cele aline parti voru fi 'write! Est mile in. Anal, p. 100-113.

Editiunea I e dein a . 1642 in 4-o, care nu o a-m) vediutu-, cea :delta dein a. 165T in 12-o , ce o ayo-sean, he a peritu. P. Boil serie la I. e., ea e tradusi) du-pre Cat e c.h e sis Pettit ina de Slefana Fogarasipreat n in Logosiu, si tiparitu en Mere feline si serbesciItt a'. 1648.

. Officfil-119Ai. AE A'9. Kart INE onorstAtiatAA Amino GaCb.WMEW AHH Anr CUM% 5-I.163 folia paginate. Cuprende XV euventari, prertmotse pare, tradasa de pre carte calvinesca , do protopopa,

PQI) inane (kin Vinti. Estracte in Anal. p. 114-127.Fora Lit Iti in 2 esemplaria , ce ant a mina; Vil,

101, si in, folia, cele dein miediloca paginate. CuprendeXL! Vint rebari si resininsfire cu uno adansu,A utoritslu e tot nPapa .1. dein Vinti, pre ennui se pare erasi de pre una car-ie calvinesca. Escerpte in Anal. p. 127-133.

PiLTIAVIIIAA .4i.O.KOHCTREA0p1, AHTIfIE AHM

RA CAPREHrilC4Ch ...4 CKAVIIVA MWFV110AiT1 fib%rtAAVAg11... ,ax"n,5, ranq ccriT, C.-2I folia paginate.

MOAHTVitIHKk 1-15ROAHT HII GACtliENYE

4MHTpOnCIAYA REArpAAVAWII IAX-HH 0.4HAVI si 179 fol paginat e . In ea peto liana lit peg. 222 , ca-vente si liertatiuni la niorti . A atoriant versiunti e totu Popia Joane Vinti , ea sub I . I.. Estracte in A -nal . 134-140.

ROITE flOMAU&CK E +11%1VATgfiA INVMEHfaCTE Att WH AA 419/15111491 +nvarreilin . W14

AA crvatittn mc9H VLAMA,IHTA ,AH 4 AHM611 CAO-FUHSTICK% 119E AHMRA powsn.kcivA flap AAAM MH-TFOHOAHTgAls Ai tpxpaMomorstm ...÷1Aw .. ,Axmr.

384, Jy, si 116 folio. Cuptende enventari pre toteclomeneeele si serbatoriele anului, incepunda dala dome-ny'a Pariseultii, co test tutti owing-din-torn la domenece.

atoritila inse e nu intru annu metropolitan) Barlaam,(IA( tl Etustat in logofetulu; vedi sub lit . 0, S si Qq.

107

Estracte in Anal. p 204-232.IIIANTE TANNI A 6ErkfiPITH TIMNITE . t

..rrpr tau.' B4-Tw 511"Nr . H. IVfolia nepag , si 341(342) pagine. Autoriulu se afta suserisugerbesce i finen paginei 317: Ovvritteri't IW Bnorocim T.Cartea e numai una estrada dein Pravil'a beserecesca a-celuiasi, cc nu s'a tiparitti, vedi mai diosa Qq. E-ntracte in Anal. i 212-216 .

KAll TE OAMI`liCKA ,AE .+R%14%TgfIA AEAA npa-BHAEAL at.n%pATELJJH TAAMVINTAt AlmasWkCKA npt MIME& POANANYACKA +1TfinFl ,AX-MSIII folia nepag. , 186 ipaginate, Si alta XIV nepag . Aii-tarjada e totu Eastratiu , c si sub 04 inse dupa ce esein-plariu grecescu a tradusu , nu atnu aliada inca, de catu ciincepe dela legile Rhodiilora. Cartea tota e bagata si inPravira beserecesca de Tergovesci dein a. 1652, forà ase arati originea Estracte in Anal. p. 216-223.

ItrAATIIE CB-NTVAgri. Rpopoici, ,2IilI.,.rIFE motoktiTA4 411111 . m cmtpwrgn,40C0.41Erl MH'rporioAnr E ilapa MomoRill n MO-Han-1211V orm At.TA 5frna .

Vi folia nepag., si 265 nepaginate . In fine una catmede 111111,0NU palatinultt mare, si una Apostrofu . Acestatitla-la (huna d'ya una alta esemplariu mai intregnde cuma rama avatu la 1858 . Estracte in Anal. p. 249253.

Forh tala; 48 folia nepaginate Cuprende a-fora de Acathistu si alte rogatiuni Tipariulu acerasieti si in Q, si cartea e legata cu acea Psaltire in tole treiesemplaria-le nostre; de linde nu pote fi indoiela, cà Io-ta de una data si intru una Poca s'au tiparitu de acerasizelosu barbatti

4.5",AtACKA ANTS'FfiE AKAAg +l'Ah Ttin%MITA pVisiviAipt 4' 1IWh +N ANVAls ,5p ri5XVI folia nepag. 34 (36 ) si 49 paginate. Cuprendecele trei liturgie cunuscute, traduse totu de Dosotheiu

tos

inetropolitulu dein limb'a .grecesca Esfracte in Anal,p. 223 226 .

T. Fort.,uhu , in esempNriu iipsinak. 15 folia deina-ante si dela folitaiu 132 pana in capetu. Autoriultiiinpa *tau e tutu metro!). Dosotheio, er' dupa tipariu ina-ante de cele nrinatorie: V, Y, de aci raniu pusu faa. 1680. Estracte in Anal. p. 226-229.vnotAATtifi HaAtwiki .. Kg mgcanniAcnntrinili HOAfTf -4010104N MHTI1OHOAHTVA . . . 4filW BAT 5:1H1 antHA ¡r H4. g-III folia nepag. si 212 paginate . Paginele-su-imparlitein 2 cnbonne, in drept'a test ulo romanescu, er' in stAn-g'a celo 81m-triode)). he nrina caniarile lai Moise, roga-liuni s1 pascalia . Est racte Anal. e. 229-233.

X. IlaronYunt npsert AHlis ... Kg nocngumtqA CMIFHTgAgrt 4000.0.1r1 mullononwrgn . TH,HApHHI4A 14,7403,11..B3AkT WK. 5 h

yll folia nepag : si VA. 139. 56 paginate. Cuprende lainceputu una Cr onologia versilicata despre domniiNlohlovei dela Dragosiu pani la Antonio Ru seto in,68 distiche; (le ari, lectitmile dein cartile vechiului Test.preste ano, impreuna cu unele canone etc. Estracte in,Allot. peg. 233-244

t. Esemplariulu celo aveam a mAna a 11. 1847 s'apierduto, si nu ne a remasu de ckltu totaulu 11 fora ti-flu ; de aci null) potanny folosi intregu.

Z, AHRAH8A% coS rscn.taiia +LVAlliTgAgri KgAgMA eta yto,milgn cTgidriK TegEdA FINK

FrpgAlt AAgri tW ÀHMHT9Y1 KWHCTOJITH116

BMW; + MLI.H1 113A'kT ittX-9HN. folia nepag., 138 pag . si VI nepaginate. Ci,rende

inIre intieleptu si lume in cartea I, de aci in carteaII Ai III infleinnari impartife in paragrafi. EstracteAnal . P. 245-248.

Aa. 119Antina A4ECTA MITE AffESIT%T0910 f /amToKnvknE c-fin-unnoup .finC-AH TOKMHTt t5- C%6011

M`Lit%CTHfl . roo. 11%ArkT

109

i V fo lia hepag .1i preste 1621 oginat e . Alto esem_plariu cetuai Miar:tina' , inca no é int regmi ci-i lipsesce celo puci -hu una folio deja scata. Cuptende tahonele besereceisi alto invetiature. E cea de antania carte romanescaiperita in Romania,.inse pie cuma se pare dupa prefa-

tionea Metropolituliii dein Transijcania Genadiu si du.L%pa limba, editiunea e farola sean chipa alt'a mai vechia Transilvana , seau celu pueint, &lita unu Mssu t ten-silvanu . Vedi si sub 1lb . EsIracte in Anal. p. 190 J50.

Bb. firAï B511451T0Aff, CAg KMaHf npuTE4gMEHE4EAE IiAlI WH AA 119A5HH41 rri-,AcKi.thu

AA AALIH c4nri411 mor. CKOAM WH flpliMEHHTAnpf mimvx ociCKA... nia AHANBA f8m1.11'kCKAki

OpriHt4AWH H5Ro4Hrli AVI-1 Gmm5to-f8 efimottaxd.THrvapirrA ,M5fmill5EiVita AAaÁ Tosoptax-ma. Ncila curreY.1 ,A1111 tui.IV folia nepag. si preste 600 pagine. in esemplariulut'ostra se pare a na lipsi de cata nnu foliu dejo lima.Cupt ende rimel ctrirelitari pre domeneci dota a' Farise-hului panit la a' tuturnru Saniilorn cuniu atufa si scar'a,tu test ulu etangelialeru ; cele aliille 'Sean retuaseranetiparité, seau Sonia cuptense intru altu toma ce nttl'anua vediutu. Esemplaria-le stititu forte rare, si dupa

nostra pareme, cuata numai deinfru mal toma. Auto-tiultr cartei S i 14/ es t tu ieromonachn Sé potOà fi tot utelu de sub F, de 12 tare avetim si N. Test. de A. Julia;inca eredemn da si Prat i l'a mica hu precutehlaren A.Episcopulni Genadiu. sub Aa, inca e fofa de acesea, tien-da totu de pre atitrici si in aceeasi tipograiia date la 'ti-ntina. 14.;stracte in Anal. p. 1511-158.

Cc. rH npirri TOiTE 514/tiAl... np-Otcf <Ninfa AHMgA rpviacKA s.. npf AHMKArict B Aimromnomt istvkT ,Ax-Pats.

111 roba nepag. si 55 paginase. Cuprende XIII iiivetiature,traduse de Melchisedecu ierontonachulu si egumenulu mu-materia dein Campu-langtt . Estracte in Anal, p. 159164,

110

Dd. OtCriat .fnurzTot Agnipittt4tAtt9 niat-CT' TOT AHVA WH AA niimtiwit AwMtlEpH, WH AAC4)11-14H MAIM AAIW... THInfavrgcag ÷Tfigmti5tAma AAtiflA 91 CI KiAMA MOHAcTHrkIVLAkT%... Mt40 CEn. Ii?414-14.Cupreade euventari (re 41111111 arata Iii lu, inse cele deantaniu pana la dontenec'a Thomei (p. 403) suntu lea-te dein pagina in _vagina lote dei,, editiunea de (nib Bb,nuntai cdtu formele rare se scaituba co alteie mai usi late,er' (lela p. 401 in coló gnaw lintic dein editiunea de Ja-si dei,, a. 1643 (mai susu sub N). Care tole (lemustra,cà editiunea de sub Bb nece e dupa liunba tierei roma-nesci, twee nu s'a tiparit a' mai incolo de cumu se aftaeseiuuplaritihm nbstru. Estracte dein asta eauSK nu auntdatu in Analecte, si aiei inca o memorinnu numai deinpuntu bibliogralicu. Esemplaria- le .nu rare. inse

partea I folia'-le-su meatecate eu folia de in editinnea deGovor'a ( Bb ), alu careen semnu destitttivu e, ea Co.liele dein lib suntu numai ca c:ite u n a linia negra promarginen de in afore, be cele de sub Dd ca rate douelinie.

lie. irtAipEnTark AII,IYH Kg Am-H/5Eg. MarkTOAT* *VAIKATA At'Xi:Erktiak WIE .4arLIAT.krtcat

At TOATE MINHAI HeEwt;EIVH Wit mpfpfunlipi. /IPA.flHuIf e(PirLitimup 1Inc-A14. awkAt iÇ c%N ..,Kg1PAH. Xiatc. AA KAP? -91AE3YE /10-1

TI AInia APIAFa? Aam At .t..rvi npinVil TOAtukyi fifti AHMKx pgAA... T,aprotimpf cTMHT9 BAT ... itAH ,Ax'HK.XV folia nepag .795 paginate, Cart ea se impatte in treiparti P. I. cupr6nde canonele dupa muleritt in 417 carete(rAmsa) eu note InaTginoli. P. II eanonele SS. Apostolietc. in ordine, prescurtate, cu esplicatiutte dupaAristenu.I'. III Theologi'a SS. paretai dupa S. Anastasia

intrebari si respunsa in 55 eapete. /tutorial(' o-riginale nu e cbnoscutu, er' traductoriulu e Daniel An-

11!

drein inonaelpila Panonianulu ( va se dica Transilvaitu).Legile iniperatesci ¡use simio luate dein -carlea de losidein a. 1646 sub P, fora de a o cila. Estracte in Anal.16 180 .

Ff. nta 441MCVAgN eAV orkIn%ektt. -

vid-o 4mwrpon. ligkVpnIni han Aom ,ax-ouIV folia nepag. si 108 p-aginate. Tradusa de pre linib-arilsesca de niai multicarii nu se l'uniesen, er' contpusade Joankiii ,GaLetowski arcliiinandrit n'u Cernigoului.Cuprende XVIII cliventari pre domenece si serbaturiealese. Estrelle in Anal. p. 181-185.

Gg. OrsriTa tun Ani-ti15w21tica iNTRfrYfr..,Ainft u5iioAVA% rpt9Enc% ......rurvapwrVcaV dua-tigA mwrponairt Egaffi.j/HALut .MCIIA 10A u511M. --'XI folia nepag. si 127 paginate. Testula Liturgielornslovenesce, -cele Malle ronionesce. Antoritilit ersiiineiJnocenlin rrotnonachuln De ihscemelit e F448101%1dedicatoria " (sic). a zelosultii nietropofitu Theodosiu(Vestemeanulu) cidra Principele Sierbanu.

,101%-tovalanca OvaurEATE<l'uno tur niNVtana t-pkwipiTI fly-rNA'itti,..., tV-.uiffpnyu . AA AElgAh AX-11113. IV folia nepagsi 175 paginate. Tradusa de Jordache (L'entarimen',

thlOCTOAVA Alripi9AN 4;W/1'u rpt.onNdOirsAirCTWA ;4.. RVISpnpu... AA AIEVAlsV folía nepag. si 199 pagin,ale, Tradusu de dascali ne-

Kk. lill6AVA AMKA INVME113/MEKA CKelinTV9%AM 1-1111 BERH W14 AM 'OH EIOAW A4E. TOATE RaptCAV TAAMVIHT ,AgElflE AHM6A tAuwknox Tun%-fuirWca 4,rxio 4 ocaVnYn mwrponordtri nvaimpw-A0p6.., AA AtigA ,4X-M1 4 AVFIA AH 1101EMBilH.V folia nepag . 932 paginate si 1 in tima. Versiunea

112 --

e dtipi.e limb'a grecesca, fAcuta de fratii Si erb a n'u si}tadplu Greeini i dupa una editiunea de Franco -furtu ; versiune burla, inse ici colea cu eturi Vipografi -te mari, precumn Jud III , 27t j tic a n-d u in loen de :cande; 1 Reg . XVIII 8: celui in loco de: ce In i-;2 Iteg . XIII, 32: dicun d'u in locu zacu nd u: 3Rcg. V11, 35: inceturile in loco de: inceptituril e;4 itég._ I, 19: Joram imperat ul u Achmuoti, in lorode: Juran, filiulu Achavultd; XVII, 35: se bu vt t eati, in loen de: se nn Ve teme reti; lea. XLII, 3: i-titiltt afunianduse tullo va &dirige, cer ddeveru vascote judeeara, in locu de: ce la adever n; XLV, 9:au dora cel'ace Ara vara- patnentulu Una dill'a in lo-en de: en dora, cel'a-ce ara, v a ard.; XLVI, 1: Cà Zti-vil', in loen de: e adiû Nilu etc. Escerpte in Anal. y,785-194.

LI. Editintied I ce d aun] tosto' aVutu, he a peritofeneretie, de [Mute' anta mai vedinto alttt esempla,

riu fora de ale \tinté usud; ci averno edititotea II dein a,1746 fol., Hocuresci4 Hl folia neling. 4 252 pag . Cu-prende XXXV cuventari de Ale lid J. Chrysostomu senilInni bene escerpte si matgaritaria dein etnerdeleimpreuna e.u dele diti SS4 parenti: Epitaniu AnastasiuSinaittilu, Maxitim etc. traduse dein linib'at grecescade ore ce-ne nennutittt. Eseerpte in Anal. p. 195-203.

ileABOCAARHHKA mtp.rWricript... AWrIttrriAlla PAAVA noroOT rfahrkriVA :.. AA 6-MICKVI-HA AMA lig311g AA A ..15eIV folia nepag. si 210 pagine.

Nn. ogni-Ta ismHtivryKA IMANTO/1h;eAHn'kCK% WH fiVMVACK% ANYA ,AX-95.V folia nepag. si 372 pagine. Versiunea e dupre cest de-in editiunea dein a. 1 682 -sub LIh inse Cu Unele scainiba-ri, de Sierb anu dreceanulu,

Oo. Cd cea de L'entiesa dein a. 1682 (suktifi)cu unele scaimbari.

Pp. RAri (Aq AqMHHK ArkfITI AORI514f Oraron. AA AHVA /A)(4.0.. +AVHA

113 ---

III folia nepag . si 108 paginate. Tradusa dttpaMaximu Peloponesanulti de unu necunoscutu

Qq. IIlu4A AA'kCA CKOACAS WH TOKMHTX

WH Attvrpoy raWATE CtitITE cKininTgial11111 r%cwrx . . . 343 folia nepag., dein cari celede antaniu 8 cuprendu scar'a a 324 capeta necompletasi de una mina mai tardia ci totu vecina Cu scrisoriacurehte; br' cele klalte 335 folia cutienu tithilu in for-ma de precuventare ( i-3 ), de aci testalu cartei in370 de capeta in sensoria cadrata forte elegante, earosin si negra, pre charla pergamena (4-325). Tes-tutti acestu e dupa acel'asi moda cu alu Pravilei deTergoviste (mai SUSI.1 sub Ee) in partea de antaniu , in-se mai pre larga. Capultt dein arma 370 e una formade epiloga, in vare autoriulu arata funtAue-le (lupa ca-ri a literata asta carte, si anume memoreza pre Z u -nar'a, Balsamonu, IVIattheiu Blastari, Arme-nopulu, P ho t si alli , er' in urma se maltesespre serie Eustratie biv logofetu , dela carele aveniusi Leg i le imperatesci Jasi 1646 (sub P), si carteadespre S a c ra in e nt e aeolosi 1645 (sub O), asia calaLegile imperatesei impreuna cu asta Pr avila, preclitu scimu inca netiparita, faca unu corlo' intregn deDereptulu civile si canonicu green-orient ale ; er3 carteade Sac rame n te e nuntai una illico estracto dein astapravila baserecesea. Manuscrisulu e serisu inainte dea. 1632, si asia mai vedija de cAtu ori care carie ti-parita in Moldov'a , precumu se cunosce de intru unanota mai tardía de pre pagin'a dein tirilla a Manuscri-sului, in care sloveriesce se serie: Cuma ea in a.1632 Sept. 23 domeneca se chirotoni metropolitulnNiobio vei Ba rlaa in, cetinduse eangelra domeneceiantinie dela Lue'a capa V: Stá Is. lenga marea Gene-saretului, si cuventá, in acea di iirvetiatura MeletSirigo n'arete dascalu Critenulu". Cari impregiurà-ri numai nnu contempuraniu poten4u-le se( asia de a-menuntulti, arata, cà alsulu e tu ceva inca mal cerillade cAtu a. 1632, si pote cia, e- ehiaru originale-le.Ortografi'a cartel inca e intrp tote asemenea cu a carti-

S.

114

loro moldovenesci de pre atunci si alesu Cu a arelorttMalle de acehtsiu aut oriu (O. P). Despre notoria vediLetopisetie-le Moldosei (Jasi 1S2, 4-o) tom. I pag. Xl.

Kr. Msta foth tala si &a inceputu , cii multecole mestecate, sî altele pierdute dopa a dou'a legatu-ra , serisu de tutti multe Indita tutti verhie si mai no-ue. Cele tutti veehie santa in 103 folia

REINE tIT 1-19i9tert, ol. 1-14.Cauthri baserecesci, f. 14-18.

e) TATUA N OCTf g Kg ir.ank) f. 18-20.d) ItaTatiaciiHAE MAL% CgrilthCTH f. 24.

) 110fi4zITIE ,AF HAA% f. '25 30 .f) 1RwrYta nntitITEASIH RACHAiE, f. 30 -- 101.2,) Fragmenta de geograll'a Trasilvaniei, E 10'

103, publicatu in O r gan u nr. XXV suplen'. pag.131 seg.

Pre folia'-le 21 23, se afla una proc hod userbeseu , sI inceptitulu unta Vocabulariu biblicu ser-besen- romanesen .

Scrisori'a patth ari e nuli cadrata , elegante, ea rosinsi: negra . Ortograli'a e vechia, cá cea dein cartile I ipari-le Pre la inceptitultt seelitlui XVII Cele alabe fo-lia ale Mstilui sorda mai dein core, en sensoria mairude , pre-aloctiria forte tirita . Cea mai vechia insesi mai bona aici e dein a-ante de a. 1678, sI intrealtele cuprende istorra lui S ichanu imperatulu. Or-tografi'a mai nona, ri ici colea totu mai avendu anetoforme si cuvente verhie.

S s. Msu, de mai multe minina, el dein diversotempore. re cuprende

GAg3:16t1 ClidTIA09 OTp/WrilTVMORIIHK) f. 22 30.

e) XII visa ale hui M a ni era, f. 31 36.MOAHTlif f. 38-49.(ìAVa:ca 4rporpapi*H2 f. 58-77.

Cele alalte folia dein miediu - loca lipsesen. Ceatutti vedija si tutti bona sensoria e t'ea de sub d),

care uraieza vea de sub a) si e); er' cea de

f. 1 21.

115

sub e) si d) e cea mai rude; tote inse de pre la eape-tulu seclulni XVII. Una !ilustra de Ortografi'a (ro-movnieului ( sub b ) ami datu in O rga nu nr. XXVpag. 130.

Tt. Msu, de pre la capetulu seclului XVII, cu-prendiendu patru jarti, serse de atiltesi manu diferite,si adeca:

Fragmente de Ortoechu, viersu 111 VIII, fo-lia 79.

Apostoli si Evangelia pre unele dile, domene-ce si serbatorie, folia 32.

C) GAVTK6A C6H-TIA0p GT9ACTI H9 folia O.d) Fragmentu de Liturgia, forh, ineeputu, si sier-

bitiulu dein dontenec'a Pasceloru dernaneti'a necom-pleto, folia 33.

Vv. Msu , dein sed . XVII catrii, capetu , cupree-diendu patri, parti de diverso mana, entone:

AMLIarrlifIll AACE WH TOKMHTE nitvrpg(ivr9k9t1lint C(1)14'14HAOfi 6"LirtAH14 glIMOHAWH WHHV1THWIH, folia 61.

Fragmentu de Apocalipse , serbesce- romanesce ,folia 2.

e) Fragmentu de vertuti s? reutati, in XI. capete,serbesce - romanesce, Cu citaiiuni dein clasicii greci silatini, folia 30.

d) Comentarla in Apocalipso4 necompletn, folia 48.4. La acestea adaugemu, in loculu celoru reser-

bate ( Xx, Yy, Zz ) urmatoria - le :Xx Evangelia-le domeneceloru la manecare, si

altele, msn in fol., se pare dein Bontani'a, seclu XVII,folia 16, de muna nedeprensa , legatu la capetulu e-semplariului mieu de B b.

Y y . Liturgia, serbesca greeesea romanesea,Afill in 4-o dein Romani'a sedo XVII, acuno' folia78, cele alalte rutile si pierdute in reolutiunea de1849. Scrittoria forte elegante, cii rosin si negra; ini-tiali-le intraurite cu miniature , ¡'re cumu si cu alteminiatura forte eleganti, pre atonía pergamena .

Cuprende liturgiele SS. J. Chrisost °n'u si M. Ha-

116

slhi,imprenna ca alto rogatiuni la chirotoni'a perso.nelora baserecesci si sectalarie. Eschiantatiunile sumain n'el limbe, ecteniele al regatiunile numai serbesce, er'tipicula numai rontaneice

Z z. [Visa trasilvann in 8-o, remesa dela stramo-sin - mieu , sensoria mal cadrata , pre chartia perga-suena, cuprendiendta:

Rogatiuni pre dilele septentanei, folia 14.Istorra Itti Archirie, folia 13, atabe necom-

plet e .Alte Msa, ce mai am, tote suntu tnai tarde se-

an nu de multa interesa lilologicu, dein cari insede unele tutti in diosu

5. Adausa la cele mai dein atusaLa B ( pag 104). Castigandu unta alta esem-

plarin , ¡ose neee acest'a completa , ci fork inceputu sifoca capetu, acimut ne 11111i lipsescu (lela a - ante nu-ntai 10 folia; er' dein apoi inca una nutre parte a car-tei. Deci dela inceputu panh la foliulu, 238 se copren-(In In v et i at u r e- I e en scar'a loru , er' dela fol.239 se incepe alta carte, ce in esemplaria-le postre1111 e completa, sub titIn

MOAHTHINHIC toyMAIJECK6. nonomitlit. MOAHT-RIAL 60T150yAts. KOrierlYA. KeTMIINEK%Toyfa. TII-FIHKOyA6 AtT0yrif1i BVIEVIVE CACTM6E1 INFAMA-

KANTHEAl i 4 tAA0M11 111H AE CVATI.111,111K%T0y9 MON1AW116. Ci dein acest ea lipsescetutti ce urtneza deba capettslu cumenecaturei pene in fine.

La K k. ¡)upa acesta rersiane s'a tiparitu si N.Teitamentu in Bucuresci la a. 1703 in 4-o, ¡use cumulte scaintbari dein formele vechie.

La L I. Una esemplariu, ce fasese aln bibliote-.cei manastirei ci aC1111111 e instrainatu, veniendumi a ma-na pre pncinu tempu, aflai, cát testuln editiunei a do-me na e scaimbatu de alu celei de antaniu de c5tu na-mai in ortografia

6. Dein cele, ce pan acutntt ne lipseau, si no le amupotutn registrá in Catalogulu de mai susu , dupa com-plincrea liti tie verd a mana:

--- 117

P sa I t i re a de Coresi , tiparita in Brasiou la a.1577 in 4-n serbesce si roninnesce , de mere 1retiii pen-tru filologi'a romana . Prein utidilocirea Dita A. O d o-b es c u , inca la a 1863 hi-se tramise dela ministerio-lu culteloru dein Ilumani'a uhu esemplariu , ce se,aflain bibliotec'a natitinale dein Buctiresci, inse necomple-tu , 1i1,sindui nu numai titlulu , ci si dein lestu fol . 1 .

133-136. 236. si 261. Dein cari foliele 133-136eran suplenite, irise de una Malla mai recente si neacc-rata in ortografia . In !ovula tititilui si ala preruventa-rei, ce ne lipsescu , adaugemn nici cela purinu

rareie asia sana (pre fld. nilimu 3(15):KV MHAA aAoymni5EV 4TAKOIN ROFEJ

CH. ,A'kKA El%5V10 IC% MAN TOATE AIIMEHAE AV KV..

ANTVAls a.AOYMIIE1 4 AHMKA. 118'MAH 'N'OH fIV..

Mxch1.1.11 NAKILM6 WH NO- 3MCE MA.0414. %ME

elET4JE C% +14Eit'krA. WH 11AISEAk cicptAA 1100114b., 9H. K% ...rovreV CErkpEKA MAII lirb-TOCIN 41111,111 KVINEHTE Idi 44EAECVAII ANYEV C% 918

ECKL., K WH AAAAIIH VA 413%415 ,AE K%Tt% oy+TV-trkiaKk KVBEINTE FIE44EA'kcE .fliTtAATE AHMGH:

,A19EnTh MYFEI flpE0y4HA0fIls. C1911-EVISAMIN /1/4,1'fiCTI, t%ATE911 KV w ftiiTI. Nkilb CKOct.¡V 4 t%ATilet CfMarknox npi AHMVX fiVAVItukcim.C% 4)11 is,E 44.EAErATgrA WH IrMATH,MA0p.WH pOrb KA 49AL11:61 MTEH C% 9ÍTHLJII UlM CHEIE

COK0TH1414 K% RE411 151,0 tHWHIS% K% E KV AM-IWlTO

Ve& Itevist'a romana, maiu 1862 ;mg . 107 seqq.,linde la inceputti se afla tinu fac-simile alu Epiloguluimal susn, er' la pag. 116 intregti psalmulu CXXXVIIserbesce si romanesce.

Noi o vonm citá sub semnulti AA.7. In lama , ami' mai consultatti inca si iirmat orie-editinni si lusa,. de si miele de mai peina inIeresu

-118--

n) Editiuni.

. 'ICAOISELb, KApf Ap+TO (11111CAgaiRIAI I noanirf WH I 514, cKoaci riff g M'E-

CAOBINYE Wli TYI1V1Tts MwrpononYA,E7Arpl<NVAVH . . . . /hall . . Dedieatu lui(lMï ßapaaMk Mwrptiontratis EtArfum,gAVti ;1Vfolia nepag. si 204 iaginal e Psaj,njj :miau dalia ver-siunea ci editiunea de A. Julia dein a. 1651 (supra G).

CC. C .as I o v , cu +NAPINTE K%-TIM . . KVII MW910flOAHTVAls ErLArptt..<\VAqtip care se pare a fi Ciaslovillu de Sa bin i u ti-pirita la a. 1696, de care mentiuneza P. MaiornIII Istori'a baserecesea pag. 148 si aulorinlit anonimumene in Acto si fragmenie pag 12 sea. ; inse esem-,plariuln nostru e tiparitu.cu lit erele , siprein urniare l A. Julia sean la Sabesiu, de nu catan-va eitatii antori au sinentitti legundu ren; CI-16110 inlora de GEGEWL.) mai alesn de erá serien euventulueoniractiuni. De almentrea aeestu Ciaslovn avn d on eeditiuni, pre cuma arate esemplarinlu miel', in careleinceputu se afla una prefatinne lunga a tipografulni nonaKvpi'AK eatrh Metropolitialu, inse forà inceputu, er' deinalta esemplariu numai aceln On v en t u in ai n te, in-se prescurtatu dein prefatiimea reo lunga, si intregu, enarel'asi tipariu si in aeelasi fornuitu. Eseniplaritilu enpiefatiunea lona are 3 folie nepaginote si 332 pagi-nate. Testuln e en tonina seaimbare eeln dein Ciaslove-till,ei psalmii (hipa alta versiune.

DD. Kvpittico,ApoNCioti CA AII +fi% -ILVAT04:91 . . . . E%Art/1,41. ANVAIs ,A)C1.0. stil)nietropolituln Atbanasin Limb'a si ortograli'a moder-nisata. precintan a priatu se s'ame la finca eartei. Testa-In e dupa alu Cazaniei dein Jasi deih a. 1643 (supra N),afora de cazaiii'a de a don'a di de liosali, cave lipse-See iii 'alele esemplaria pelara invetialitr'a despre pur-cedelea Spiritului santa , catea se dice a fi erisa de

119

editoriuht Mich. Istranoviciu . Vedi si B. Popa dissert .de tipografie p. 27 in nota.

EE. .41i1VALVLT19H KplpHHILIM . . AKVNta +-TAN cKoaci i opi AHMEA 111144101% npf AHM6% p&-

AN%WkCK'h WH CA V TyrinHT . . . . AHVA6 . . . .

r Guiroisb ; 13 si 203 pagine; cu pre-caventare si scar'a a 39 capote, dupa care orinen, test n-lu loro, inipreuna cu capa 296 dein S'intento' Soluneanalu.

FF. (PA o Ark Aapgfuinopi, . . . AiripE 1'91.IVi CKOWA npE pViwarEVE . .. . WM caV Tvrva-tHT .. . .4 Grukrorib. li%ArkTI, 364 (1700); en scatiaa 36 de capet e , in eari se ella cuate dem clasiciparenii atatu grecesci , ala si latini , ir. Platone , A-ristotele , 'Funja , Virgiliii , Ovidio , Gregorio Nyssenn,Toin'a Againate ele . No o avente in originale, ci nu-niai intru una copia dein a . 1794 . Ni in orina

GG. ripgrigrinop 3 CAS' ÷ti'LIVETWIlaKffAHHIliu Xp1LjJHNiqJH . . . . KnfiE WAV ClifaUt.MWIH +T(HGVIVNH WH 9'LcngHt1411 oyNrVptipuYHFICTHTVAh Itvrip RopOH H 11ACAO napoicx&-wVA fitek9144. RaTX0AWHipli AIAA REArtAA WH

CA? +Top( 4 AHM6A pomvili(ca f Aqmek.MFMW E /1 A Bo9cauipi. 4 ANY11 A0M. aj5.IV folia nepag . si 152 paginate. Dnpa eare indei ept ace serie 13. Pool la loc. cit pag . 25 , tienda eh n'aVedititu originale-la , er en', m'yerma la tinaantiearin in Vien'a in a-ante de diere ani . Noi o inlira.rama aiei, niaearn e tiparittr (hipa 1700, ',entra eh (topatimba si scriere se tiene de seelulu XVII.

b) Manuserisa .XX. MAll trasilvanu , in fol , scrisoria

cu prendiendu:a) Apostoli si Evangelia, f. 1-28.I)) ll'LS'91Hi1 jure danieneeele annlui , f. I 134 a

dou'a ora, scrisa la a. 1672, (lupa Cazatira (lela Jasidein a 1613, eu seainibari iii ea vent e si ortogralia

Pascalra iilosufului Damaschina, f. 135.

AA,BE.CC.1)1).LE.FF.CG.

120

d) Inveliature la serbalorie, (hm( aceeasi Cazania,si livangelia-le patimelorn, f. 136-224.

YY. Msu trasilvauu,, in, 4-o de pre la capetulused. Vll, scrisoria nedeprensa. cuprendientla:

GAgMLA alarriA0fas riLvrilmH f. 1-20.Cea mai talare palle a liuchologialui, dupa tes-

tan' editiunei de A. Julia dein a. 1689 ( supra M ).ZZ. Psaltirea lui Theodora Corbea in versa-

re, sensoria cadrata, elegante, pre chartia pergamena,dedirata imperatalui rusescu Petra 1. papa sensoria silegatura, preeman si deintru una nota den a. 1725se pare a fi insusi originale-le. Esemplariala inse a-ctinia e defectuosa, stricatu fiendu in revolutiane.Lia titla, care lipsesce, orinan stichare politice aFilpeastemei imperatesci rusesee si romanesce, dein cari unaparte lipsesce; de ad dedicatitanea in versare rusescisi romanesci, AC11111,1 ce defectu, si precuventarea psal-Iirei in versare loto asemenia ci intrega,pre 23 pa-gine. F.O testan' psaltirei pre 309 folia, dein cari do-lía santo de totu rupte si pierdute, er' altele treimai n'Ira una cornu vetema(e.

Elencia lit acestor'a.

Psaltirea, de Coresi, 4-o Brasiovii, 1577.Ciaslovetiu, 8-o A. Julia 168(8).Ciaslovu, 8-o A. Julia, (1696).Cazania, fol. A. Julia, 1699.ifiVetiatore, 8-o Sneagovu 1700.Florea daruriloni, 8-o Sneagovu 1700.Pinea prunciloru, 8-o A. Julia 1702.

XX. 111su mestecatu V. fol. Transilv. 1672.YY. mesteeato VI. 4-o Transilv. 16 ..ZZ. Psaltirea de Corbea, 4-o Transil v. (1700).

121 -

XXII.

Forme. A, Gramatece ; a) Doclinationea

Spre mai mare chiaretate destingein urmatoria-le lime forme le gr ama te cesi ortogr a f ice, precumu si Mire enventeleaCUIMI rare in IISII seau de ton! Mime, si in-tre ale caroe7a numai !fuete insenmari somauitate; in cito adeca ele (lupa parerea nostrastmtu si mai corecte de t'Un cele astadi usita-te si mai genuine . In formele gramatece vonnttiene; ordenea naturate oserbata toturoru gra-.matecilorn, incepundu dela deelinatione, In tur-ma de ne va remallé loen , pote ca vomu a-dange si- una serie de forme si frasi sintacticeastadi mai pucinu usitate inse denme de loa..tu a-mente.

I. Forme gramatece

1) Noi dieemu si scriemu acimut in no-minativulu singulare muele ( pucine) coventeen forma plurale feminina: iwri in bru de>3.1,17,preempu: imbracaminte, incalciaminte,r oga in i nt e, cari neindoitn stintu innoiture sicoruptitinih., candu dein contra celi vechi scri-edil, si credo cà si diceat4 in sing . Cu AI1T Ci

Xx, Evangelia, fol. ( Roman. ) 16 ..Yy. Liturgia, 4-o. Roman. 16..Z. Mestecatti VII, 8-o. Trausilv. 17 .

122

si Miele; er in plurale cu AtITE, seau HITE, seau

ittMUTI.

M rA IC M Il T domenec'a bran(liei:c% m ./.apv,KANo. ../dirrpg 44):CKAMANT8'A 'MUAgMEINATgAh) si in dom. IX (Ilya Ros. wu noycl4 cpAKAmx ttVwp .G, ps. CI, 27: Ka+ Ai 6 'I M HTVAk M BE? CliliNta. S, Chrisost.fol. i i V. WEI M6?%KAAAANTVAgH farairfa-outi. V, ps LX VIII, 1 2 : wu nW e K

AA X, H T CAKII. eX0(1 XXI, 10:mviKaph, too 411CVAICAAAHHTIAI.

AtlICLALV/MAHT. G, ps 1.1X., 10: MEM4AB010410AAIITLAVAHTVAB ps. CV1i, 10:BON nViii IOLA 4%m,atorVA m'itg ex. 111,5:AECISAyAto lc 'EAVANIHNTIAI TAAI.N, fol.13 r. WH 4 IC AC A Lt AMEN TI 4E1H40AVAI AgH.

Geneth ii sing. si nominativii plur. fe.carii noi astadi-i pronunciamit sii de.

cliniunu en % in silab'a penultima, deca urme.za i in ultim'a, la celi VeChi °cum, scrisi cu a,asia Nit!' pronunciarea on % se adevereseemai tardia si mai necorecta. Urtnele suntu nr-matorie:

a) api in locu de %pi, precumn aAgnapi,aciAlmali etc .

adunari. D. exod. XVI 9: a rroa.r* a-Alttaein COHAO? IC-p XXXLV 30: mattmapi4t A A 11 A u.

a f u In a ri. AA. cant, VIII 33 : npttttoaci EMI A (1)VMA911,.

a r atari. C, domen. V (lupa Pasce:OMiOIII1, wn a p,ATAff H.

123

ascultari. C, dom. VIII (lupa Ros. INAparorri ACKV1TA11111.

cerca ri si intrebari. Aa, fol. 99 v.MVATE +1-picar' WH 4 E eicapu.

enmendad. AA ps, XLIX, 8 Hl; AE

KV/N.1114g HA E Tang ; cant. VII, 38: 1E4E K

AtH H NE4E npunockcidan. AA, ps Cll , 2: u oyvvra TOATE

AA9HAE noymm p reu n a ri. Aa, fol. 150 r."K% +ni E-

ToKiwkninop.mar i. D, genes. XXII, 17: opt fosmg-

VAIE MAfiVE II; XLIX, 13: +u wainvVpuni m II tH.nari. C, 6 jan. awmmAfirk AA 11 A fl 11.

ps CXIII, 14: H A H AV nampoacKk

suspinari. C, XX dup. Ros. a coyc-n H U A p i H WH annAmcVAVu.

ven decar C, (lupa Pasce: cnpi m'ayTgifia 61113,iKAVEH.

3. Inca si KAA111111 sean K% avi (lelamasculinulu 11% /tapo 9 Si /11 A Ap I (lelaneutrulu AVAA8'AAFF0 9 in loen de Kun%pi si AN%-

.AVAspi cucan se pronuncia si se scriu astadimai pretotendenea :

calari. AA, ps. XIX, 8 : impoy-141 WH 'SEA K AA A H ea ilt . 1 19: KV litIVCAE

WH Kit A Aff H .vrpV NIA111. D, exod. XIV, 9 : TO11/1

K 'A A A t 711 Al' (Dapaumb.; 17 si 18: KAVICAE WI1

K napY AVH 1, 231 K% AA FY H WH KNIAME ; 26:npi KAp.KAE WF1 nfl Ksnalan mvp; XV, 19: KVK A A e FH WI1 KAVAAE CAAE . sing, D, ex.XV, 1: 'mora, W11 1{%/1AfK>A.1. AV apStuKATk

124

ANAV ; 21: KAAVAIs Wil 11% A A 143 A Agil Noi a-stadi &cenan ninnai: Kg.AA9 Si lewapi.

in ed u la r i a. Dein nemunerate esemplede asta forma VOMII se citAniii numai Pravintmare (Ee) pag. 719, linde form'a acesta ocur-re de cinci ori: ToATE m tz,4 &AA?' A t;

mop TOATE 11,1%AgAAFIA E; ala mopWA A 91 Al omWein; mitA.kAAATt AvAAVA

91; TOATI M%AgAAtEAE.b) ATE in loa, de iztli 9 precumu:

s a n et ate i. B, domen. XIX dupa ano-Iii non: norri ivaivaawyki÷ 40yMNE5E14A C i ti 1:C -T ATE EH.

j 11 d eca t e . AA, ps. XLVII, 12: AffErITIsMoy,AIKATEAE TAAE ,4oAmiii. A, mattli. nr. 35:

311WEL )1; g ,ay EKA TE EH. C, dom. XV (lupaRos. SmintuTh ACTE 310y I K ATE 11; 1 110V. A Al

Oy AEKAT EH a isoymm5tV; 6 jan. .tNA-Imirk MOYAIKATEEEI Ag xc-; si in adevern delaj u decaía mi se pote forniá gcnet. sing. si no-niinat. plur, regulatu de cita pi de c a te.

Asia scrieau si VE 7:gTEi, MiEITEH, "¡gil-T ti etc. in !ocia de HH-iiu etc. kk, ps XXXII, 16:. KMALHMt 6.rATVTIH AgH; CI, 24:+ KaA.k. IS'ErgTEH AgH etc.

c) lu alte terminatiuni, preclumt:D, exod. 21: Koym Ci (FE

AgKAToplom. KAAYEll.cart . N, fol. 6 r. KA9t4HA1 C%

RWth AILIIKHAEfalci. AA, ps-. XXXI. 9 : Kg ciliz1 4) A A

4 H A Aopi. TpAyri. C, XIII d. Ros. npi mnxianpo-

125

poo IT (pan Pi A 6%Tg . XXIV d. R. Kg (tr.°rm. (1) A A A E AWph VAAE CTHHyH. G, 111, 7: It%

Irg 6%TgUl I1E TOLI 111.15MAWYFI Mliii FIECTI

4:1 AA H.parti. N, fol. 45 r. MOyATE nap.; Fi

C% +MITE Xi; f. 384 r. Tfam n t CZNTI.

.+11114ACTA KAIITE . O, pag. 53: 4:4uri HOAX; n A p

H ; c% CKOAL flLJ,HAE A0fih; 165:KiLTE n ap I1H api HOKiHINA ; 166: AI'kCTE

11,A 94 Fi; '230: iNicnia AM%tiA0Ag Fl All4HAF etc.3) In acusativu celi vechi cu multu mai ra-

nt premitu prepusetinnea nr, si alesu iI garti-le dein sed. XVI, pr.

AA, ps . II, 9: natinafpn FH i Twitrk(Pips WH KA org BACh f AOyTh smoginsten In.

A, matt. nr. 71: itA1:(wh fAk AA OrIFHWIVHT'111.9 WH Hg HgTgf/A 1 A h 1SHHAFKA

14 dom. HI (lupa Pasce : Koymimpapt mvtk,KA c% wkprx c% °rimIc.

C9 (I0111.1 XVII dupa await not': Tfinvklig A h AA CtfTgAh AgH9 CnerrA A ; WH -tgreKAIIH I A la .

D, genes. 11, 8: wn i0Au ivumktort Aorniu-sa wmoyn um ra(e 6A 6 talon AgA914.1.1H etc.

4) In vocativu, atitu sing. can si plur.,aceliasi scriu mai adesu forà articlu, de cit#

tu noi, precumit.AA, ps. XXXIII, 11: HINMAN, 401 H WH AC-

KOyATALIP1 PAHFIE. XLVII, 10: nil FIMPIMAC, 3micirkfrk 'FA.

A, marc. nr. : lii., AACA14HCE HVGATIAI ; nr.21: 6Ais 3nct e. . KelAFIFNA TA AUXIITgHTI

matt. XX, 13: c o a.4 1, tiV 4nuc 147E HE

126

149111TATI; XXII, 12; cottp, Kgm AH +11T9ATA4H4'1:

69 ps. XXXIII, 11: Animo (1).i H. ACKVATA-

1~; XLIV, 11: A g 14 41i MI FiE5H: XLVII.10: AVATAPA AMHEITE W tu I i. In Ps. XLIII,1, in testu : m t t 0y9fICHAE 1IOAC9EAg5tvramh; er' in margine la cuventidu gm

t g e adausa corectur'a: A t adeca: dumite.(lieu-le etc.

5) Noininativii feminini in E dela sing. inCu'zsunlit multu mai desi la celi echi de cá"-

tu la noi, precumn barbe, ferestre, gure, ince.pature, lacreme, lu mine, lime, palme, pateme, paosce, pietre, porte, radecine, sagete, sarcine, se-ptamane, ungido, lisie, vinie, volie, etc., deincari ne restringemu a Cilá 11111rnai:

ferestre. Kk, Jez. XL1, 16: Aft.AocikAz rizii% AA 4I19ICT912 WA (J)19ECT91 AEW-ICH5ANAVCE + T9EH .

g n re. V, ps. XI, 5: r g9 E A E NOACT9E A%1119K

H011 cztpr. exod. XXVIII, 28: 111H BA 4HE

1-V 9A AVH 11T9AEICVA +MHMA011 ABA11110 r&91,+ninmgfign rgyin

iHceputure. Rr, fol. 50v. TOATE + 4 En T Oy tAI AW9 4& t HEMHICL WH .baiwkivrt

lacre me. AA, ps. VI, 6: KoyMIAEI A E Mt.A1 O1qJt1IIiTiAI. MYdoyAk.Ç, dom.XXXII Cl. 11. 41 noymam f + A AK 9AMEAE MH-WEHAW9 F, act. XX, 19: Kg MVATE A A K 9 ME.G, ps LV, 9: FIgCAll A A K 9 ME A E MtAl ; 14;OKYH mYtit ,25E AAKVEME.

111M i n e, Kk, ex. XX, 18: rAacgA WHAVMHHEAE¡ XXX 8: WH KA11,4 ,BA AnentiAt

127

AVMHHEAE ; prov. VII, 3: KA A V

M HEAE OKHAO? .lune. Kk, Job XXXIX, 2: wm At4 tIV-

MnAT A II AI AO? ; Jez. XLV, 7: .iorpi/ A&.HEAE NOAA ; NUM ; X, 10: Tfig A V ti EA E BOA

HOAW

palm e. Kk, I layer. V, 4: AMAIIA0AWHAAMIA1 MAHHEAO? AH; 4 imp. IX, 35: HAA-

ME MAE MAIIHAOp etc.pasce. V, pag. 211 V. Iv BIN A(PAH

CR-HTIAI 11 A 411 Kk , ex. XII, 48: ilayEAE; Is. Navi V, 11: A4ott 511 At n A i.

pletre. Rk, ex. VIII, '26:HE sop WAWA .porte. V, ps . LXVIII, 13: Kafiti

oArrt.radee in e. Kk, Job XXXIII, 5: 9%,,yz -

4HHEAE ArkMtlEAO? G, fol. 287 v. cant . VI, 6:tiaeziwituttAa M my, mnop

sagete. AA, ps. VII, 14 : c%yikTtAt CAAEAp5Avroaft- C, I sept . KV MOyATE C y

E tat fi'LKATEAW?: G, fol . 279 r cant. II: 23:A,AVmasoto cola pLVT'Al4 WH C 1,14TIAE MkAl.

s a r cin e. KK , Jez . XVII, 21: 'IV pm-KA1411 CA ? 4 H H f 3YWA CAMEETIA0?; 22: 11V CK0A-TE4H c rim n t; 24: KA 6% Hi? cualla CArill Hf.

s e p te m an e. Kk, 4 macab. II: +npgmq-TArk c %FIT% M 11 AOf

11 ng e. ick, Dan. IV, 30: oy mrt A t AVIEKA LAI nactftA041.

Kk, ex. XXIX, 39: oywiant Kel-TVAVH; XL, 26: o WEAE KOFVAVtif M4TEtliOft V, 4: nfina oy w I 4 E 4EAO? MAH M11411 :

128

2 Paral. XXIX, 3: oyw ini AM'HgAgoV i 11 i e . Klc, j'ad . XI, 33; ii,AH% AA h 1.

A E AH AREA; .XIV, 5: la EnE wH niACAHHEAE;1 imper. VIII, 15: uiti tiOaerti a 3E9loi1.

volle. Kk., Jez. LVIII, 3: A4Thailki OinEsOarrtE.

6) ASellielica farm'a plitrali-lOril Helarece flei o pronitticiimil astadi inp, celi vechio pronuncian in II prectimii : 9EttotE,

AvKlaef, Off etc., de cari no i de acea nece nucifamti aici esemple, tote cartile dein sed. XVI.si XVII fiendu pleno de ele, si intru alte ci-tatiuni ale nostre inca veril ocurre mai demulte ori.

Multe ittse, cari noi le diem!' in nora, pl.fletan' in u ri, eli le dicean, au in e, au in imasculinu4 precumu; Al,r onp3i, cgcrimmt,KMfli asia:

arce. AA, ps. LXXVII, 9: ni? 411M C%4THH3% wH c% czyk,rt Kg Açi9f. Kk, Neh. IV,13: KV (Wygfirtni not wif ArtinE nop

ordia. Kk, 2 imp. XIV, 30: wH ngti a-KOAw 0.1 A 93 E; XXI, 9: +TIS 4.9EivATgia Ck9EtYtiwap5inop.

suspine. AA., ps. XXX, 11: wH aHVH

mYEH c gcn H E; CI,21: CA aoy5A c c n 11 Nent41EKAiltinOth.

cam pi . AA, ps. LXIV, 12: tilo Ic%M n019"g9VE XCV, 12: c% ciggKgtE

Kizmaki. Kk, Lev. XVII, 5: mur' aok yguria.KAmnH.

Dein cuntra, unde noi dicemn mai multugenunchi en i masc., celi vechi scriu mi-

120

mai gen 'i ch i a t1 i neutru . A t, p4. cvm,21: y t iigktai ngTS'EA aaStika ;CXXI 9 4: Awno (..,SuilAk y V'KEA15 yElIWKEAEAOMIlgAgil . jis. CV111, 2 tt are y f tl It E A E ell115 er ps. CX XI , 4 are CEMEll 41 HAE. D, genes.L, 23: ni' y Elig E A E Ag iLVCH 404 Kk , ps. C V111,23: y E 1.1 gKIAE M'IZA! AE 11011' cte.

7) Eiemple, cuma se potu pierde for-mete sjimuratece de in limbe, fia-ne aceste trei:jud e ci, nú mene, cari astadi neme,-nea nu le mai dice si serie asia mima i j11 ti i(!), nt e; iuse la celi veclii se dtceaumai regulan, iH formele de Mai S11811 ; preentnu

judeci, AA, IN. LXXXII , 12: nVcip.x:1; oy At4i*H Aqh I WII W514BW5 WIl 3ElitlfWI-1 CAN/M.11A) T01411 oy H Ay.; I.XXXVI,7: Wit moyAigurtopt. IVIELIA 4E thoym .1Tf A H-c& . A, mue. nr. 13: a11,21i 9111 Mal4HAOp. C,(16,11. Pase. AH4410'841 WU AfKi*EfE1-15 Wit 4omrautW1-1 al .i.iuti. G, ps CX11, S: KVill14 Kg yloAf.ti.14 WIMEIMA0p ; CXL, 6 e AAIHEAE-

Criel at-wrfa y to i .1Y nop , etcni it u , cu artichi u: 4, u u - k, inânu.

ru , asia de destt in tote cartile t'eh' sed XVEet XVII, citti aflitemi de prisosu a ,citti esem¡de anume afora de ce- voru ocurre de selleiii alte Inotre ; ci forii articlu nu aflitmrcitu in trei tocure. D, genes . XXVII, 22: wu

KVIIOCKg ( pre ) K% MAligAIH (Mi1I11-10 Illi) fea (PAOKOACE KA AAH TCCIS (ITITEAVH C%gM A H 'N, fol. 104v. WH AH + Kan Kgn0ynAUJI1+MAHV CT'kr. Ti, e) f. 26 r. wit ava tiV TjurrTAN.

n um ene, numai in S) litur g. s. Basi-9,

130

lin fol. 18 r. vim HIqiTHItI3 Cag VH,Tilpf cagINVAtipAMI t. De ad e formatii

verTmln a nnmen L in loculit canija aciimu dice-n n uni, er' a numen I se aria numai in Ee

(Pravira mare), pag .738 : IIinT iron KeE41141141,INE crim I1k/v(1.11qm I ti H tr%,NE HE ICEM%NlibKeElpHIIH.

Note t. Numele neutre terminate in sing. inANT, la celi verhi ocurrn in plur. on ntnnai in ENTIci chiarn si in ;grim', retienundu vocalea oscura sî inplurali. Si in ciitti pentru form'a in etvrt esemplele ne.suntta atiitu de dese, atiltu in nisa ctitu id in editiunilmai alesu in cele de in Moldova, efttu e Cu nepotentirea le citti, precumn: ruvente, mormente, vest i-mente etc . , earl slim in legatura cu form'a ottogra-Ilea in EH , despre care in parlea 11; er' in vita pen-trn cele in Atfrf vorn ;long° urmatoria-re:

coperimente. AA, cant. IV fol. 300 r. WHKOHIeHM T IA I 11%AAAHT9yAVII MA4iANSC9 6 ang. 4)A9Enik TeEH KWHIeHMACHTI.

¡lira III en t tt. C, 29 ang. ATkAI MHT.in:Ve.AMAIIT I.in or in e n t e. AA, ps. LXXXV11, 6: Ka EPET%AliALI,YH

AOyeMliflA .fM0e/H%HTI; 12: MOrIEBIOEHHEISA +mop-MPANTE; ca lit. V: 9ainic6 +1.1 mOpMANTg F, ni at h .

XXIII. 27 : iczISA AOINVANALps MOpM%1ITEA0els 4-Apoc. XI, 9: c% AI nVE 4M0eM%HTI.

vestimente, I), ex. XXIX, 21: WEE filltspicAvroapt; XXXIX, 41: WH BIW-

A% RFITEAE 41114011HA0ek AVH. BB fol. 175 v. BE-Al4k ESEWM1LHTIAI 4 re04HA.

2. Genetivii artirulati ai nunielorn terminate ina. la celi verbi se &cent) cat mai mutila aeuratetia gra-titatecale, de cAln la noi. nu nunini candu se formantie la genetivulu nearticillatu, ci si eandu se formezadeli; nominaliu. De area eh i scrita: e a se e i, in ese

--- 131

ei. vieti ei; mari ei, meserer ei. paee ei,ro gat i tu ni e i, sea eta ti ei, care (oat., si allelemulte se afla asia serse in AA; si in cele alalte de-in seaulu XVI si dela inceptitubt secluini XVII . Er' for-ma in ai eu h °scum se afla in adevern si la acelinsi

ai rara , inse totu nu e de totu pierduta .

dhacescai. C, dom. VII d . P. AMPLiik--CKACH W6411,1Fir

jun e a i. Kk, deuteron. XXI, 4: WH Hoe viABHHEAl-rM IIK H t BAAI; 6: [sop CrIVIA MAHHAIni H K -

Sarai ( n. pr ) . D, genes. XVIII, 14: AA TIMEM% B010 Tgella WH 0 A I) H 4)HliA 1011901k .

str a nu os i a C, dom . Thom niwrefHIONk CTIMMOAWA 1H.

veduai. Ee, peg . 703 1,E4 Mafia COrt B -g ticntyrkipci CL l.

Asemetda seine a.í genetivii atiei, ro-u e i d'e catti cii form'a ortografica in acesti genitivi e ce-vasi diferita , precuniti.

auei. D, genes. XLIX, 11: AA +it IiHnhBIWPA%HTOyA C%g WH +14 CUIVEAI A w H T'EN1-

6AfiFOAk eta ; adeca CAtio INE A W serie AAcant . II fol. 292 v. ex.' a ti a e uva latinilocu si menmoeso-roinanilorn; vedi mai susu I). 90.

d f ue i, in lorit de dile. AA, ps. CXXXV, :

CONIEAE 4IM)ycgrth 3FIWIH.ronei. Kk, deuteron. XXXIII, 13: jIH 'IA-

akHAE 4EpleAgl1 WH 0 A W

3. Uncle plurali femin . in et ie small neuniu a-iitu sie usitate , vita nomerulu singulare le e mai deIota parasitu seau ['netts, pr. bet ra n el i e , b land e-t ie, earuntetie, teneretie etc. lase celi echinu si forma singulare , precumu

b el ran e ti a. X, I sept: fol. 2'. WA 6VTIC-94,'..

132

H.klpH GG, fol. 73 v. 46%Tplik41 Atilr .

blandelin. S. proseo'''. f. 5 r. MIMO AINI-BAr WH CAA H AAll3k WH 4optn.ra,irt . V, ps.(XXXI, : ath,11,1. AMHHTE Att AE ActISHA WH

TOATX1. CAAHAA 14 A .

earnotelia. X, 1 sept . f. 2 y. hit* -INHTA4A Avrt pAntrrA.

leneretia. V, ps. XLII, 4: RAM RECIAAlp'rI4U1AÊA MA . CXXVIII 2: AHH THH/9A I4 AM A. CX1.111, 12: 4HAFAHTATE 4 T H tt A tp:1 Awk.

4. 111 ilia.jj, pl. la reli vei la se declina CII e:Mil Prerloon: A. woih. iir. 64, 66 ele. Oh, 1) 49S,545. F. nialh. XIV, 21. XV. 38. XVI, 10. n'are.V, 13. iar. XIV, 31 ele. AOMI, MïI ruvriS Mif91111911 M Aclaw 7114 &E Aok H I

5. Inca si dela n*ti (vena) se afta piar. en *:hAitHE F. in pref, la pp. llora Filip. f. 263 r. AHHWiliTia4 KArAt ffA, Jvt54'rt 'a ti Awr

XXIII.A arlielului si pronanieliii.

Dopa cele 'lisa nr. . XVI, pucine ne re-mato' a mai adange de articli si pronnine Siin cilto

a) N'oil' artifli, anuo] ci celi vethi siin asta parte a. can miele forme mai regolate,ti ale nostre, asia

I) EI i iii iumele numerali ordenali con-tordan articlulu barbat ese', in liter'a .dein or-ina : I H sean le, chipa vocalea ultima a mime-

difundo: aln dei -I e alu trei - le, a lit cinci-le

133

etc., inse alii patri' . lu si alu optu-I 11.3 c udii nniastadi in ton' casiiiii &cenia I ea y pro allicuriasi in femininu doi I ea midiere. Esemple:

a I u atril-1n. A watt. nr. 57. iloy3Hif0Ak AA na.re oy A Atcribitirropto . Aa, rol. 17 vbis : AA n t A h virara AMECTEKATh . F9 apoc.

WH AA nATCYA 1.114 TVMSHT.K. . P.f. 171 r. AA fi T g Ah C'EAU1h ta(Tir

al-T> o p II - I . AA, ps. V1,1: dela w n T oy A kKVITIEKV-AK AS Aa, fol. IS r. bis: hitaAA WnTVAk f ebliA VEANnAA. Fr 2 pel. H. 5: 41net Huil AA w ri TV A, la cutre in margine : i:)orragsis _t'un Kopsi't AA W T A HWE. N, rtoi. 135r. KaffAI C% ICIUMX AA tunTVA taKh.

linde mai atingenin, cà aceliasi si in ce-le ¡dalle rasuri si numere ~tu mai regula-n in forme de enitra celi de armini , Asia Aa,fol. 17 V. bis : nAo n uiri nftmajaH, CA& AHfrii H Al CE Ii09 AMUTIKA ; f. SO %. AH T iii Htur iiiiimasts; f. 133, V. AH Tet H eir c%iirrlituki;f. 135 r. &n oHAO H 11111H cfr. Si in

cartile de Rrasiovii dein sed. XVI, inmin. sing. inca si sustan(ividn, re nrineza du-ra t'uniendo ordenale reeepe tutti de un'a

pr. a (linea o r-a, un ora.2) Cnnoscran este. c4 noi in gen. si da-

fividu sing, la numele mase., nominal i.vil im tim articlu, d en linand u puileinii i n a-a n.lea nunielni artielohl liii, si ramal in atarecasi], pe. I ti i I). di en 9 si I ut i S. Pietru . lusma semenea tin faceinii Si Cu n'inicie fenal]. in a se-meni cas.ire; munid, ulgulit cii una anomaliastraordinaria si rea, revine totu acelu

134

ticlu I u i si in a-antea numeloru feminine sprea forma acele casure, pr. I u i Ana, I u i Maria etc.

Inse celi vechi iiii asia, ci la umniele mas-culine preptinuarticlulu lu, precumu:1 u D. (lieu,u S. Pietru; care forma se pare neregulata

inse de o vomit alatur4 cu alta datena , ce semai ande pre alocuria, prepunendu in femin.1 a pentru acelesi casure, pr. la Ana, la Ma-ria, paralelismulu e deplenti : I u la .

Er' in citu pentru nuinele feminine, celiN,echi se pant a fi prepusu si acì articlulu fe-nd:dim: e i seau i i; de care usu inse nurnaiprea pucine nrme afliniu; asia:

D,. genes. XVIII, 10: ISKA Aigli1111 Tam 11

Calla (1)Hlia 4)14091*, adeca G ci totu aco-lo v. 14; si la XXXVIII, 13: engcyt rap*

Taanap, MKATA iwkpyi cgc coOrra, adecaTAMApEill) cá tOill acolo v. 11: 5tict ArpErerkA WkA 10AA TAMaFUII Ngporica.

lui locatiunea articlului, atitu celni prima.rin, citu si secundariu, fell vechi se porta enuna mai mare libertate, ci noi; asia elimai tarele in locu de celu mai tare; in c e ta-t ile to t e (tote cetatile); fet'a c el e i mill ieride in Chananea (reek, mulierei); in c el i onie-n i ce ambli in pecate (in omenii celi ce).

Cartile (lela Brasiou inca , de cite ori unaadiectivu are in-a-antesi articlu secun(lariu, pitwnu in urma4 si celu primarin , pr. D. dien ce.l'a bunultt etc. Vedi si mai susii pag. 77.

b) De pronumele ..1./k Si 441, si de altelede aceeasi categoria, diseranm mai susu (p. 71seqq.); aici adangemn, ci acesie forme la celi ve.

135

chi se afla cu multu ntai raru. Eli, au lapeda pie +si n'apremia proninnele ctt cuventulit de in a-ante, cuma facu AA, AD madi totu denn'a;au lapedandu pre 4., le scriu despartitu de cit.ventulit dein a.ante, care se tirtneza utai prototend enea in Bb Esemple dein aeést'a:

p. 8: inri Ab CKHME:Ek AE +TIN W/Nb;-1-19E WIECTA

A 11 madi , wii crup 41414CTA AEHT%10 Ab +TOAfICI ;W11 A b. M%HKAFA liT111/VaH RiV; p. 18:

111H CVCIMETVA A % tflpfeylliit KV CCP14-13,YA AV11;

AV Aova A b %Ah C/d» AVINO+ WAM111111; J.414: /kg .vrfasarx etc .

p. 1: Kg Nirgpa. .+TVH'kflEKVAVII 11141E

mol-1E0i; -- 4: WI4 4.k 601%14,HE KArk í 5%4'k +H-T9V CV4)AETh; 5: 4EAVA C% +TOAVIE Amamuca.re t H +MTIVTAI, ; 6: nei 4EH C'EMHALfi H

HVEVAV; +TfIV ÷TVII'kflEKV ii T9ACI etc.Asia si in Aa fol. 6S V. WH AgfLa A4kA H

sa 1)1W; f. 95 y. ACTE (1:11410 ; f. 103 r. florAE5rpoila ; f. 114 V. H irpidAyt ; etc.

De unde en atatit tnai pucinn se pote pro.acea ortografia ce mi de mulo, incepit a

scrie "111, 'i. 'si etc de ora ce apostrofuluare su insentne nuntai lapedarea eufonica a ti.noru ¡itere esentiali, er',Hit si a' celorti attsilia-rie, cuma e + prontnnele adose si in altesemisilabice.

Nota. In-ustilu pronumeloru posesive, pre-cinto' se scie, in done mudare proredeinu , seau espri-mendun-ne en teu, seu ele., seau co sufise-le: m t i ,

In ate) pentrn cele de antanin dialeetitlu moeso-romano e cera prea largo. Das pile ate u,ajuturlu a lui, lucurlu a Inri' etc., cunda not

136

dein conlra diem(' mai pre senda os pele ten, aj1 ori u In Ini, luernIu lora. Si alai pre scuria e-sie candil me lapeditina 'tamal ari icitilii dein n

po-esixuhu vi si cela dein repoin susianti'ului prece-dente. dieundis : frai e- ni ien, sor II i ta et . , 1.ro en-ana si moeso-romanii divo' :f rete -rija ele. Asta for-ma tuse asiadi y aplecama nomai randa e imita ale pa-

lili si fralietate, carea si la celi vethi e usitala,mima' rUii acestia o t'ideen atiese ori si la alte mime311 ging sí plurale, Er' in cita penlru st. fisn, in loen depoiesive, malla lora la celi red,' e mai Miento', un nn-mai in nominativa si in ricos., ci si in cele alalte ra-s .re, prectonn:

D, genes. XXXVI, : K% FI ,ATAT .kA E CIVArri

Epa AAOyATA ; XXXVIII, I S IIHEAOyA T%W,

OV A oy H 11- O r oy A 1,1 H RAFEAt 14.11 A ~HA ;XIII, 20: tiEAL, (I) 1.111 W e fi* MAH Mifich a..

,A0y9ElpiAh AA MIME ; 33: Arbcalp4 AA MH141chi t A; XLV, 19 noveoninoth noijqw,uni

o98'BAE. Aii fsI. 21 . EI)E9ofAinh Al RA

f rbH foknE n%faHlitpinofVELIH:. 103, y.,150Aw El'Af4H C% CE AME (I) E '1 O I) HAOp g ; fui .

135, r. 4It9ofi'm A li,24 OH A 01)/HH hipH HEw-1114'1 cE AM'kr1-191 ele .

'2. A;s are mulle esemple de enstila sintaniu: asir,fol. 22v. (1)%9TATg11"1/1? C0p5;TA c 115:( w

11119 ATET Hin cop 4) fi rAT a ir W,r c% ligu A; KS'Avx,ETAcil;HAWVT,AV;--11)ATE-T%V; fol. 23 r. COAK ()Acta ele.

In pinrale: D. gen. XLVIII. 32: ct4opïl ,r,h-TAHHHourpV; 3.1: 4)purinoETroy ..114x fi%

tioto A. Aa rni. .43 , r._ tiElpHHE RA CH$41.:A

ANVEA/IA T T k H Ii II C'A . p t .16 O.: riturfV "otc/rAKVEE cHAAE ofH (a. Kk, gon. XXIV, 30:

abi5H Srum.r tAE Ii94 HE a;

137

XXXVIII, 11 : WH 3HCI ¡S'IV% GAMAIITIH H 0-4

FHCA ele.Ulule oserbeza genetivillu fem. nu namni alu

alu pronamellii, la eari adaoge si aresi ea:

Kk, genes. XXVII, 11: mifirxrt4 AViv uniaiNgcl ANVni ati; --exo)(1. XVIII, 15: mi 3ticiMOHCH C O K fu) c aileea soeruuluti set': si genes.

XXXVII, 10: WHA HipT% TAT'ACq.3. -Itrin ira mira ( Aa are si (Vi l M I t'are

P Iota t'ira en tilu limes() - romanilorn nj n,134 y. si inca de done ori : 11Wil I:1).1. IO M KiATFA

COiSM'k ; HIPIE (1) to m i cA Kgyure I41411(11

4ERA eare Eirte malta adare VIIiii i o ;dupa eunin vulgulii si astadi la noi rumí-al:e fol.-vuele miel'. ten, sell iii litio. i 6, s ò tir frallisio. tata-lo, unrhinsu; si inai susu (not. 2) inlik: TarrucV.

A li nosiri resti dein roce de Cariiatii de midiloeuineeptira niai decuamin a serie ni e 11 in loen de altiI erlailorn III i e insielat i t'antro !al inn ni e " sCi :m'entera e ;innata, numai dein eartile basereCPPIVi Verilie si none. ei si Alelo tisulit felona alabeliiuViiÌtie eari tate nui i 11111171 nu. Chilirll i alit inoe-so-ronianilora n j , vare e dein nu i e u, si alu

Jai nostra n j e tu. demnstra, eh, e de a se serie ni i e ti.laca si la latini se Hila risii in je tu s 141411 (le

*mame iii eluiiIiuIIitIltl liii Cn. ( ornrliu Sciiuionç, midese serie :

Virt Mes generis iii ieis inoriltiis arrimo:1miVed; la ()relli nr. 554. :llevo. nr. 725. mideiii nota mlauge: ,,1. e. iniis vel meis, et itionosyllabonjarommeiatiir.

XXIV.

Cojagalinnea, 1) ausil;arialoril

Se ti eceititt Id fujiiga , si lililí ailbiniu

138

A) La au siaria- le : s u In, Voli ti, si am; de.intre carile: aIinia a) Sum, afora de ce, rà celiN'erhi mai mies!' se sierbescu in scrierile loru deformele scurtate: s H9 sean i, ce astadi separa a fi lasate numai in usulu vulgolni si alupoetilorn, aceloria dein plecarea ce o are catrascurtarea CliVentelOcil 9 cestor'a dein necesetateapoetica, er' cartulariloru nostri paru ci li-sugretiose, totu la aceia se afla in numeruhtplurale si en formele acunan la noi cesti dacicicu totulu tikate: SEW, SETI 2 sean sEru, cá aleitalilorn: s i amo, si ete; in loen de sunt e.in u, sunteti., cari-su forme mai tardie simai neregu late.

se in n. AA ps. C11, 14: K% traparix cE M;cant. VII, fol. 307 V. una ti pa cmtimmi nfa-cnpEtrom rmmxte.rgAb.. B, V pares. Hui (1M svrVEpe. C,V pares.1i . frowee ceno. 1.9a4m; XI d. Ros. s4E ano-(TOME +14A4H ci m 15-1COymh mil 110H (I mh. D,genes. XXXVIII, '23: EIV nocure 51191 1CA c E M AMEN-

9Htlowisi ; XLIV, 16: p.edwi NwmtigAgH 110(10Qm. F, 2 cor. IV, 9: 111 .+T944 A Hg CEM nua4.

seti. AA, ps. LXXV , 12: ToEpe 'SE CE -

11H .trifamgilgAh AH; CXXXVIII, 20:TOpH ce 4.11 EVorri. B, joi'a inalt. (Luc. nr.114): ESOLIM (E 1411 M%rroyfiVE A41A0pA dO I 1 I.

chip. all. non: n9E 4. soltil I E 14H +cEMALIH. C9d0111. XVI dop. Ros. RON fEwl TpOyligAis Ag XE;XXVIII (xl) d. R. ,4s,E (14H Ap)(YEVH wH ErgME-HH . D, gen. XLII, 14: Keymh liotE CI 14 H

; 34: Koymh tig El h H EiCKON,A1; eX. XXXIII,5: KV 1-18MALIEJ 5nT0iinl tuAMENH ritpt KOH; etc.

139

set u. DI gen. XXIX, 4: .6payu ilIattpicAH41 gETh; eX0d V, 17: 43gawrit. hip 514CE,

CETh A'kTHH9Hb) 'vox. tu. In a don'a pers. sing, la celi

vechi se dice mai totu veri, in locu de ve i clir moliatu. AA, ps.V, II: +stick soyaeaCiliWell, WH

HBEFH +1191AHWYH ; XVIII 27: Kg AAEWY11

AA1Ch B 19H CICIH 9 WH Kg +11"0110H +TOArITE IL (I 11;

149 9: AM.BlpH WH MAN BIATOC ,AE 5%n AAA

+11%ACHMAB010 etc . A, math. iii. 2: 5119E6111HHOyMEAE AgH 16; 102: +CA Ng KA Eg B010 99H KAII 19 11 Tg etc. 1), genes. IV, 7: ag auut Eph41A91 CHM A g A is t p h maim; XIII, 9: cz Nk-CTACtifit Bie H mkeyi AgiliMAtiOtO 1g iNt 4ie4wra,cag slatAirknrrtt IL I p111 Miflyl, ig .fitc.rxturit B010Aykeyi etc. Si asia tole cele dein Brasiovu, Mol-dova si altele.

Aceliasi echi usiteza si vrem u, vretin locu de vomu, yeti in futuru si almen-trea. Dein limit° esemple, ajunga aceste pucine.

B, don*, IV dup . an non : 'rum*. 91Beimh M1A+HKA CAg 'II Beim srk cag + 91 HE

fl M +11A1CA. D, genes. XLIV, 16: 91 Kum,Ni B i M .41einTa rip HOH ; 111, 5: 5uri WA11-111A1 AA MgApl: 14191 KOyMis, Hoy Beit4H MOA9TI

AigpH, IC% JIPI,Awmui5ig Koymi, B19E +H KAtE 3HMANICA INEWKH,A1C1K0e1,

Kopp, WH B 0 E 411 4911 KA 4wmi15ig.c) ANIU. teli vechi dicu nu numai in perso-

tea a do'a si a treia cu b, ci chiarn si in ceade antaniu sing. precumu

Aibu in loci' de a ni. A, math. nr. 79:91 614111 4)Alas CA A H h BYAIIA Ai Blow. C,

140

dom. XII (I. R. 4t 614111 CA OKI., KA CA A HE hA R'I9HAW9 lilidtapA F, math.. XIX, 16: .fm4%-iroapt ant, 41 611111 R010 4:$141, KA CrA14/1 fi'k4HAWpk; act. XXVIII, 16: 4Tfli141A M%110ICK7, CA A 11 6g W11 EgqJiuuIL Cg(PAIT'k1KA emu.1, 13: KA CA AH 4111/1 j/WAIVA 11111 +TIN ROH.N, rill. 116 r. AOK At imr 611111 AM 111A13104

cz AM Eh VOA Jac, pag. 76-1XIX., 16: KA C% A H Kgllflhl4A 111:41111K6; p. 855l'0111. 1, 13; KA 90A,VA °apt lurk c% A II CWIl..ivrtig 'SOH. BI), 11 119 3H41 4141.Atnivkijit, nflAnktit5tg ROW CA a H C. BB f. 179 v.c% Luigi, net 411111 11.1.1148'1111,Ak WH FlITVIVA11,46

+TO M14111. cc E 214 N". CA TE A 11 G Is etc.Aibl, linperativu, in loci: de a i care e in

loci' de a vi . F, hic. XIX, 17: a at C Hrig.r.kptcript 3k.Itvpawx.Ik, Tob. XI, : A11611 TAT'Lmax1;a:At; 4 itiacali. XIII: W11 OyligAh, AHCH WA-Nk:FAE 4/ATI, 3tirk

Inca si a b i, in loci' de aibi, 11r. 19 v.C'9111111H C% Ilg A C H 11f1 A6111.6 /V111111.

Er' aibendu in loci: de a vend II, A,math. nr. 2: Aoromprxt 11A1g MSIMA MapYA Aglit1114H% 11X111.11 111?1/ AAVHACI li.43A;ACI H..

6 ANA la 4 magi At A-xoyaAveliasi i n loci' (le ti r: alit nostril condi.

tinnatn aIl mai loin de Una apt se auA p , care e in ken de avete ( c alit latinilo-ru liaberef ).

F, XXIV, 23: turgivii c% A E 31441 ROAW

11111t1; 21: A.k91 (pH etc G, 1.11, 5:AVA116111(711. npI WAINAttaH M.1.111 KgMh A 91

MAHKA Ii'hIiII jIS. CX XY, 1: KIIIAls apt +3Iva

14f

NgAt. 906.1.A etc, 1, f. 17 r. ii ngirk; 129 v. IHNkI 4atAkyI. D, genes. XLIV,

22: K% ti A B11,111MAA 141, AWHWI% A9 MgeH cte.Nota I. Formele de aroma : sunt e ni u, son-

t eti , sunt a neindoitu niel neregulat e, tiende formatede la a 'Pers . pl. sunt u, de mide in urma se ado-pta si peto ru 1 prrs . sing . sunt in loen de su nicaro forma dein orina inca total se mai ande in gur'apoportplui dein Trura pre alocuria

Er fill-mele Mili verbi s e m u, si set i sean seta,rA si ale italianilorn, mai de aprope suntu formal e de-in cele !atine ; s i i is, er' niai de parte deinHumus, estis.

lose formele italiane de ;tenme inca suntn st re-formate deintro alt ele mili verhie , acitinti nensit al eseto ot se te , ce sueleinRi aprope de ale nosi re .Vedi Com pa w n o ni teorice dei verbi italiani p. 2S.Denle &ce in r'Infern. 111 , 16:

Noi s e Hl venuti al loco ov'io dallo .si in Id. IV. 41:

S e 111 o perduti , e sol di tanta offesi: ete .Er' in crii u reir!' s e tu in locu de set i , alelara

Ce voinu serie de a 2 pers . pi . a perferteloru la §XX VII , mole v00111 vedé , ea ni' numai T a reinasunemoliate mai pro otendenea iii aresin tempu , ci si altarostmatorie in asemeni impregiurari, pr. d e d i, steta p utretri, fierbenlela ele.

2. La celi verbi anniti si t'ornen scurtata v e -ni u sean ti 'A M in Ion' de vf e ni ii , dupa come si noisetunihuuuui astadi : s et i in loen de v reti; er' Mmi e alta de cAt u una pronuntiare in adeveru ntai nona, insedupe legile enfoniei cá si AB% M la areliasi in loende aveteiti Vedi Elemente de limb'a rom § XV p .37 . Esemple in Analecte

CA v eri nemoliatti , aflanin la celi verbi si altaesemple de r nemohatti iii a-ani e de i ; ',recome ; A,lue. nr. 79: 61( n ï iel, (19onmi (11 si C, tot u asia

142 --"

la Incubi seu; ci C. dom . curt . nYiew); Joan . nr. . 6:AEAA MI1141 111 e c% ; etc . De cari inse, si (lbatte asemenia mai :matte in § urmatorin

De formele temporeloru conaimse dein e r a m,fui, am fi, am fostu, vrea fi, a nt trutu efe,niai in (liosn.

In locu de e sean e ate, afhimu si rounai i forarazimu la celi veehi, (reculan:

AA, pa. LXX, 12: MHfl'A H MYE

2) tempurelorn: presente.

B) La tempure-le yerbeloru, impreuna cuparticipia-le loru

1) In presentele loru. Cele mai no-tabili diferentie intre regularitatea retort' ye-chi si anomali'a nostra in cojtigarea acestuitempu se potif reduce. la urmatoria-le;

a) In yerbele, ce an in silab'a ultima a' in-finitivului unii n sean r, ori de care cojugatin-ne se fia, pr. a meni,man6, tiené, pun e,v e n I, iinpreuna cui compilsa-le cari , decate ori urmeza unn i scurtu sean diumetatititdupa n si r, dtipa pronunci'a de astadi, moliapre areste cum/anti asia, au' in pronunciani si r i suna numai ci 'mu i cosunante, pr.me ni, mâni, tieni, puni, veni in 2 pers.sing. cá ma" i, t î i, pu i, y i i, si asia in cele alahepersone: 1 sing. dein intl. si conjunti% n si 3pl. dein cojuntivu, pecumn si in gerundia-lecelorif de a 2, 3 si 4 cojngatitine. Asia noicornu : nìâiui, remain; p u i u, r ep u i u, spui u;

143 --

'tiu;intie,remâie, puie, repuie, spit-e, v e; main d u, puind u, s p i n d u, vnd u; inca si in imperat. m i; si in participiidu

retniitorin, puitoritij viitoriu.Er' deintre cele cii r, dela verbPle a pa r, ce re,per i,sa 1'1 , pr. pae;ce ei, cec; peiu, piel,piee(seaupiera),peitoriu; saiu, sai, saie.

Cum!' ci asta pronuncia e una anoinalia ma-re, cauta se o recunosca celu pncinu ori ca-re gramatecu, si ca asta anomalia nmnai preincetulu s'a latitu intre romanii dacici, cela celi de dein colo inca nu s'a nece inceputu.Er' monumentele nostre ale cestor'a de deincoce inca arata cà asta anomalia a nostra eforte tardia Esemplele cele mai multe si acumne suntu dein D, er' deintru alte forte pucine

spunin. D, ex. X, 2: c% cngeto oy-EKHAE 4m1eopenoph .

in eni, D, gen. XXXII, 17: AKglii EM-IT& +NAHNTE M H.

p u n i.. AA, ps . XX, 6: mapi ippmeckii%n ti H cniaincA ; 10: n oy EH KA KWEITOrAnfliffic ; 13: n oy .4.11 A0116 MEMO . D9 ex.XXV, 1': amaia9VA4, KAtEA1 1g 41.1 ROW INA, +El

AAAYE c n oye ti; XXVIII, 25, 26: altkAl 9 B.',

LONTI C% Ug hi 14 Wit i1E oreipini BcifoINVAVriqua 4.11,4EFEHTOyA AALfiA c% ngesc. ()% Wit AATE13,0AW KEA410yE IA0y9E WH C% AI ngtiki FIEarkAA Aow KO9tig9E A xw5inVAVH

rempni. D, gen. XXXVIII, to: 5110E IV.

F°' ATkA 10,4A TAMAFIEH nVeopHCA : M H 15%-

INVW 4. KAM T'AT.A NH T%g F si Xx, Inc. XXIV, 29:Op Eft +AMIN' Nu EA, 5611MIA p 'A PA% N Isi K NOW

litspu n i . AA, ps. XLIX, 16: is,tetrpit

cnii+H meitivmpint AVLIAlitieni, D, gen . XXXII, 17: ".,prficatia

5Htmtim: AA 41411E TE 141+14 eX XXXII', 11:13H H Kaptint tV AvrAsk, tfit no-

figtitilECK6; '22: nfoztuticort CUITAAVAHHAOF VIA.4.1111 H.

veni. D gen. XXXI, 52: rr& +LA c%tig hI4H INE +LOA'S( ex. XX XIV, 2: WH ItlYff

taTA AtmActuktpAl Koym c% hHHH coyc H&MAHIKZTA

p n i a . D, ex. XXIX, 10: ?with WH4H400 A&H CWh H&HYI AAZH&Al net Kanoyny1431104AVH.

r e nt it i,a D, ex XXI, 36: +ti AoKoynLooyAqn LO& Wit 4E16 mor ramAc-LIII nVit .

tienia. D, ex. XXVII, 9-_1 : alikerA cnoym-t,tk +It rroa.r.v. tirkiwk 6111411H VtiAtvec iC-A6 411.

TOTA CZMA144.1 Awe CACCE 4. Fl u?

venia, D , ex. XXIV, 2: ti%fwAoyA 4,1-K CZ H& filiN Ifcoyc jta ; X XXII,. 26: sit-gi ; %Him i AA AwmilS'Agn li u u i i MIME ;XXXIV 21: ToeurA cvmktiipt waeux..r.kcic,g, AtTent welt +14,98 A1I6 H tilt +11A1IHT'kAwmilIVFNIK) AWNtil A4V 16A ,Awmtlisa .

La cari se port adauge si lecure-le , undese scrie 'mina i cant fIZAAACH a , tpititlo II de CH &l, rbmxiat, tpitti't swat, pr. D, gen.XXXII 5: Noym a'iac'r 14i14§,WMPIS.M1rgcnV41. 20: xoym aM.Nf thi. XLI,38: W HA 1311 Fil, KOyN16 CE iStitITOYA +itfirTnt.rin XXXII, 17: Korn c% tig fi h14 W "

145 --

e% kATC1 MHIi ex XXXV4 10 41111if 41111141( BON

MICHAfg CS Ai 11 Il IF WH (% 4:a1ca altaa etc.Totu asia serif, si cuventulu ii nia4 latA vine-

a), cell: prOnunciimu adi, N' i e , actinia tu elf.Hit, acninu HIIf, pr 13, XIX dup. an a non:Hg C10)(11-H HIP114 BACA MINH B H4 aatVa. D ex 4

XXII, 5: 0% uuqikwi u411411 nari(sx im I H AA.NUNN.14+CS rumrkom, AturriN a CA CSPAXHAN1111.

WM Af INN i i 41H MAH 60yHA; si XXIII, 11:Allaf*Mrk, CS 4)11.1114 WH Kg ByHt vra. Er' in AA,in sing . se scrie si in ,plur. BY.tHAI pr.

LXX1X, 15: KL'T 4 inino WIC Fil tlk UCH

`I`krIllTAA r AYACTA ; 9: BY +41 A 1411 firvnerrsMgTAW11 ; 11: W1111.1. 441/11 nor:

Asemenea si wide scriu in cc:jar:till: n a-, si waft, in loci: de n at% sean visit, silocti d puff% scale psoit , precumu.

, 34: cis a iya napiKT4 AM BE HWrlscis nVto na.u. C, XXIII diepa Ros. ta CS1 A UCH CS IOW* AiptivraTt,

Eli rekienean pye n inco si in gerundia siin participia-le aetii'V (*undo: nglutHA,

4HHOTOM piiiimplo, in ,tocu de ale po-stre t puindu, tu ndu, tiitoriu, viitoriu,precumue

D, gen. XLVIII, 1.7'r ins.en4t. tap 'humph,MM TATACSg MAFIA ca Isoptritz ap CPPI n -

H Ols 911 KINCIgA Ag 044CM: 0X. XII, 11: WHIIHHHHAb Torara MSHHA. Boaerel; er' totu a-colo V. 10: CS 'NBA BA 01 liSMIAHII(H)A6ANNI411 K cpwici., unde H flein parentesesee in originate dein erore tipografica.

Dp gen, MU', 34: PIACTA 4ICA CPAKA 4'aIA-10 .

-146

%vim.; koym +El 4afixt Li NEpr op H I anliftq'tmcnpairktioa: 35: Wif aAiinE .4w91na troaTzxparia waopb, ANN corm 11 Ft it ITOe ti Wit noarrirpxoya +wpm,. npE (PprAMITI BHNITo Apt, WHA.WINE KOyM CTE 411 sunTtpya 4gang TI1 411 91itwanTE ANN ,A1 4)04MITE BHETO9 H.

Dein cuveutula Hi 'roç H dein esemplulisdein *Erma, alaturatil cu celui mai dein susuBHNETOpH, se cunosce, email pro incetn pasiraromanii la pronimci'arde astadi, maiiantaninsandu pre n aforh.,apoiprefacundu si pro e in i,denude veciiii scrin despnetoriti 0, pag, 135,puetoriu pt 446, spnetoriii ibid.; p.5$8,tip to r in ib. 421 etc. D, gen. XLVI, 344 prel,cum; scrieau man ga et o riu AA psE I.X11 etc.

Nota 1. In eseutplele aduse adese ,ocurre + inlocu de 14 nusale, preeninis si dein alle ¡ovare neindoitese pote 'Weyer'', pr. AA. Ts. LX, 7: A+H H AgH ni-tiac AA 311, Aileen n I i; XL, 41 + 111ATVAK A 'A+ ro-

f H A&H 9 mteea lanorei , eti tot!' acolo: (Tim-AVH +TOptall + A% tirda 9 6:

A Fig 210yINE l'AACVAIN M .1 T 0 9 10 Of 11 Nt %%ATgA m%.frvi sE At nrk mari,a,pgita 9

adeca mangaitorio, mangaiatu, mangaiase;unde oserbeza, eà in acestu loco verbulu ni a ng a i u nuinsetnneza, ce intielegeniu noi astadi, adeca lat, e o n-s oka r i , ci a fa r ni a cit in sensulu verbului grecescupayym4vw, Freeman' G traduce la acel'asi locu:9A N' Ng AgAE KgIVAFITgA (p%11M %/C%T0fIHA 09 Is,(1)%9M% K% (1)%pai%k%T0910/1V11 MBEC-709 asia van verbulu nostru e derivatu dein pay-

yaveía fartnecatura: a m a ng a ni á insemnáCa (Atli a farmecá, apoi a mulcom( etc., er' form'a et'al se mai afla in I), exod. XXIX, 36: 4 TOATI 3H'

147

AI C WN109 1MTE arm worm, ;Efrain' niwriNivt%ItrAcilitirgext, ce noi aluu dice

niangaitura.In 1), se usual afla si alte esemple de cuvent

ce nu molia pie n, precumu:an ta n u Exod. XXIV, 11 : fIV +11 T% H 10

MAN Mi1f1TH EPTHAOpz A ItiAb; XXXII', 31: ildeOlihWH T0414 +11 T %FIFO MAN MAIÏH AAViiiiefH . Gem

5: 3V4,-m4e %11 to; XIII, 4: oyliAt I T -H10 flECTOAgAls 4nitiict; ex. XIV, 27: +I" AOKOyAC%V AEHT%11/0; XXII, 29: rmpra t NT%1110;si asia: XXIII, 19. XXXIV, 1: 4,kti 41.4mq-it. r,AENT H 10 ; 18: Agal1H AEHT% FIFO; 20: AWOLAgH I N T%1110 etc. coma &ea si moeso-ro`manii, ch-ce e formatu dein ant ane um, ci IMAKA10 dein c a I-c a n eum.

cu n i a, In locu d'e enie . Ex. XXXV, 12: K oy-tat g Kwr8'A(V)1, XXXVIII, 20: TOdTf 'coy-H I AI KOpTOyAWH; 31 totu asia ,etc.

tigAni, in locu de tighi. Ex. XXVII, 3: (1)gi1414

T H 1- 11 id AA mars; XXXVIII, 3: 14)&94HAI THrAHVAI 3:1198'AVH.

Inca si fa n ina in locu de farina, seau cum di-cu jure alocnria faina etc.

Mai pucine esemple se ;ilia la aceliasi pentrur ne inoliatu urmandu i, dein cari-le unele le muu pro-dusu mai susu (XXIV b si not'. 2), er' aici inea altele

AA, ps XXVI, 5; °rut p to AMA iNoNtriortb;9; 4TE 3HCE HHEAld AOMIIVAh 4 E p 10 . ICk deu-ter. XV; 2: tpflaTIAVII TraW ciamq f f 11; 3: 4EAWH

CTplHHhC'A Jer ern. XLV, 5: cis 31V t-; Esth, VIII, 7 . 41CIA Mdli 4410

Una erore comune in liusmba ile astadi e, eitin a 3 pers. pl. verbele terminate in r de a 4 rojega-thine: acopen, coperi, descoperi, suferi,

10*

..- 148

se cojuga in e in loco de up pr, acopere, opere, eta, cisi in sing. lnse celi vechi si intru ast'a cojugaucorectu.

AA. ps. XXXI, 1 AAcil eaKoAnapi> InKATIAI;CXXXi X, 9: moy woof potTVfmoph my. KOAat ll, gen. VI, 3: wsmitt'its 11g Cg4)1116(de nn e I pers. sing .) etc.

Tutu in acele trei verbe mai de antaniu vulgulude astadi nu mai pronuncia pre o deschisu urmandue, ci runnel inchisu in euntea legei eufoniee (Elem. delimb. rum. § VI, a) pag . 16); ci vechii regulatu, si e.semplele suntu nenumerate, precumu arata si esemple-le dein not's mai dein susu (not. 4), si urmatoria- le :

AK011111p1. ps. 4; INOMI1'A6 AKOA.nit COrPAITgAls p.115:aiçoanipamiirn-Loma 41 1PAKATI. F) 1 petr. 1V, 8 : L KO Anaptapamik nwcaTinopis. G, ps. CXLV1, 8: 41AA 41 A.KOAniff 41f110Als Kg HOW911; inca si ps. XXXIX,9: AKOM12f%Ak IngTATA.

Asia si aoanipima AA, ps. 63; kcaria-piainx ps. 60; mcicoanip A, math. nr. 37; lib,p. 217 etc.

Nu mai pneine erori se afla si in enjugarende adi a verbului : a corre, seau cuino Se dice acumu:a curge, care in cartile mai none se cojuga : cur g u,curgi etc., er' vulgulu mai bene: cur r u, cur r ietc. afore de a 3 pers. pl.. in care dree mi si in sing.cur r e in locu de currue er' celi vechi in tote per-sonde mai regulatu, pr. G, pa. LVII, 8: KA arum 41K gills;CXV111, 136: m5soa9a ana Kgp Ana OKiNM.1.111; CXLVII, 7: Kg') Is arum etc.

Verbulu ad augu, astadi na numai se pro-nuncia reo mai pretotendenea eti a d ao gu etc. , ci sidupa cojugatiunea I, in loco de a III; cari smentelein cuntr'a derivatiunei etimologice la celi vechi nu seafla; dein nenumerate esemple , fia -ne destulu unite-toria -le:

149

AA, cant. V; AAaoyytax Aoamui, A-Agy lAw. 9'Ai. C9 dom. V9 in pares. 41AA inialk a-

oy y i WH +T09:41; XXX d. Ros. !apt wean'. 414001(1 froyr,toi4Vci.

7. Inca si in formele cojugatiunei cu escu sj e-zu, aflitmu la celi vechi unele esemple rare, unde a-ceste forme suntu lapedate, pr. in cerc et ezu, p a-tiescu, prandiescu, rapescu, precumu: cerce-tu, cerceti, rérceta, in locu de cereetezu etc.

AA, pg. XXVI, 5: C% `It 99 I T b eirkfiKA Oa"TA A AgH; ps. VIII, 5: 4 I e .1" H ina; XVI,4: irk, 'ill;HW uoarprk; LVIlI, 6: c%

H TOATE AHMBHAE ; LX.XIX9 15: 4 '44 TA4ACTA C, dom . lat. de carne: c%

TI WH MI HOACT91 HiflOyTHH41p a fi H, pa ti, pat e, p at u; pa ti a; de care se afla

esempie si in cartile mai none, de area nu citlunu.pran (prandeo). F, Inc. XI, 37: Oink ni

en oyu (Papua KA c% n rat' 5 ( prandeat ) na

rapi u, ra pi, rape, rapi a; dein call afamo:se ripia. AA, ps. XLIX, 22: c% N 'MEW& CEtan E Wif tIV BA 4)H; CVII19 11: WH CI tang CTiiHUùi TtOyAgAls AVM .

XXXVI.

imperfecto, si perfecter .

2) In im pe r fec tu, unde noi astadi per.son'a antania sing. preste totu o dicemu ci sipie cea dein plural° cu m, pr. io cram, iosiedeam; si noi eramu 9 siedeantu etc.Ci nu asia celi vechi, ci eli in sing. &eausi scrieau fori m: io eri, sied ea , si numaiin piar. cu m noi eramu;siedeamu, la-

150

pedandu si aici, c pretotendenea , pro m fi-nale alit latiniloru dein singulare neurniandelalta vocale, er' noi asimilandu pre ambe per-sonde antanie dein amendoi immerii, cum!' ye-diumu si alte esemple in nr. mai dein a-ante.Asia

AA, ps. XXXIV, 13: 41SE ipH MA CAKE

WH nAIK Koy amoyHA corpArcs-Az m'il'; 14: IC%

1}A%11 WH 4"TpH5Tit AIWA TIAIKAMA. A (B,C), math. nr.. 106: crrp.funh 19A wH isoy-ciT6 INE541,BICaT6 19A WH M 44)AKAT.S. AANyi-,119% 1 p wH M COKOTHTA , 4 'rtMIfflt fA W11R1NHTA Kvrp,x mHNE ; nr. 105: AOAMHE ija A T

wAAA ElpH ; 108: + TOATE 5HAEAI 11111

/VENDA BON W 14.k BECipEKA B 14 WH NV Nam-CET/. /NH111 ; Joan . nr. 34: oynx 4114 . mu.%fpa, alCMV B1154 etc. D, gen. XXXVIII, 23:

a'r ip A Tp1MECI, E,AoyA ; XL, 16: Tp1H kOW-rump AV 4 rk 4KAflMF1 9 WH 49A MAN 10 coyc

q 4 TOaTE 4rkAtOpHAE etc . F, Joan. XI, 42:nip Eq pTA, It% ..FrOaTar firkiwk nva fue ACKSSA-

. G9 pS . XXX, 23: hipA IV 5 H 4 A aikrpaEtlm,k; f. 287 r. cant. VI, 5: tvp ig 5Y4Aimtvrt, c%tvr etc.

11r, fol. 37 r. 4orp1carmA Flqmo.liip A IV , 41 +WE WH 41 Ng LJrA lq. 41 1 9 A rp%-HT K MrLNTE ; V. ,rop EH .1NE OVNAI 131.114

ALIN . ql 04 IV, K% 'pa NAN,' moywrx TpEKVTKILNAL Ipo loinKgir EV awkcvlit 1. 40 r: E p a

MIANIVIT +THNIrkl4EAE /WkAi ; r. 48 r. tap% EV AiMVATi 514AI ip A fillps,CHT- 1041h xopx. FM 1 pa aq-5HT KVBHNTE fp0a5NH4'; f. 66 v. Ef;

alifTA IS n A II y A.

.151

De tempulu ansiliarin fermata cti lar& siparticipio trecutu mai diosu.

3) In ata pentru per fe ctu , inch si maisusti (§ Xill p. 54) inseninaraniu, ch cli atuanal vechie-So monumentele nostre, cu atiturare allinin tempurele ausiliaria, er in loculuacestor'a mai multo forme le origina rie, pe. a-fla i, ve diui, a u d I, seau en o /capetuin pers .r1.1 . sing a flairi, Ved in in, a u di-i u., anibe form ele aceste ortografice ocorendu ,ite si cea cui u parequi.se mai adesit; tate seeimosce si dein nrinatoria-le pucine esemple,ce le aduceinu dein altele- milie. Asià Pentate-l'elan de Orestie (E) )dein a. 1581, gel'. 1," ?1-6 : +9111gT4 AkumuirIV wH n%..11xuvroyn : e nsmAwrvAs ff4 yveyfiti. 11111 5 Hif 4UUMHES1g : 1:19YE AgMHIEN. 11111 4i11111 11%§g AwNu1l5a; Kapk (Pu 041.% OiNolua touAicti uH Awm",151V nViinotht MAA +HTgElikiltICS411H 1C E At AgilINHA SHW gJH +HON'kpEKVA 110A.

11TE W11 41 $4 At.tivreV 4p.ic WH 3I +HTtg <NEMAWklpt 5gA ,A111T%1110

Asia si Biblia de Bucuresci (la) dein a.1688. totu acolo: (AV c/)%kg,r), H C E, C% (1)

15%.53 OCERH, Vmii. Er' Bibli'a de Blasiudem a. 1795, tradusa de Sam. Claiwi, la ace-l'asi loen are: Ag 4MIST Ag 514C, AV 1M5VT, AVINEC1INILIHT AV HgANHT CAV (1)%1C8.T CAV 14404,CAV cfrad.r. Dein secl, XVI nece sinu ausilia.ritt, (lelo sec. XVII numai unn ausiliariu er'dein alu XVIII nece ainsi originariu, ci numaiausiliaria in acestu esemplu.

Dein asta datena rea, se actinio asia de

152

tare e laittz4 can! inai nPre cnteza oe-ne-va ase lapella cii totail de ea, iirmi, ca miele formaoriginarie a verhelorii de 8 III. cojugatinne anse 'aliara de totn, fin se stramiltara idtru al.tele nu asia corecto ca, cele de antanio Do a-tea surte sitian perfectele in 149 pi% 5siw,pyiw ete 6 Si ale verbelorn dan, si ala, ra-e II Ai,A, CTIT 091 sV4Il t1/21,410 erriglo , simio,del!' cal; formara mai in roce* 5ictro, Ogro,8'4.1(110 As14,81.4 erwrVka inda um (1)14 Kit; io Vil

io sean fura io, Vinli si mal inisn §. XIII ( p 54seg ,) .

XXVII.

perfectu mai inrolo

bical si cojtigArSa a total templan trecutitefec tti in cOle alalte 'persone, si l'entropaird enjugatiuttile, r.0 a diterentia la

celi verbi,de cniiili e graiescé si Se serio astadi.Si, ci Se lié tienenni de esemple.te adn-

sa, Leu eda copigaAguo etc. precimin iirinez4:

AEA ¡t'Ah") /5"kista,'aNfriSilvt, AriliblAtti.

Githr tTITIO crfin't, cri.rtm,CA+Efl/A

Ingi (4)/41143), iiiÌí,lYfi'll, 091M10410% .

Bicil (3;03), 3iciallí 3íCfp 31CfM7 31114),

Aqw ,P,Wwg AWcituri, , Ag-Alfa .

Dei', esemplele nenumeraté, ce aflinni in

U3

tote outfit) anal vechie, ne festringemn la ur-materia-le:

D edi. C9 in titlu : mAngl1H WH NIA Alt AlTPHIMaH; 26 art., Aar.i annAtRoil AI Ak.Dggen, XVI, 4: A A PO Ayk.trAL 41411-11; XX XIX IS:HI l('rmAt. A I* acTtmra: XL, 11: H'EXAOAls

Mrátitt Aoyn crItmetni ,41A (o. F,Joan, XIII, 15:nunAw, Alma BOAW XVII, 14: Ai 10 AW9

ISVIVBHOihts TuS. X, fol. r. dein genes. 1, 29:tilfrA K% I 10 BWA TOA TA tap CA Kk, gen, XL,

WH I,A 10 n%xapi4 +/monk an CutpAw. SS,a) f. 19 v CrIAT011 MAM A (Aniu (rip pm

dedesi. AA, ps, 10: At wnen chat etniapani(Aopz. A et Co luc. nr. 79: mi.(11191AHHHWAVAMH I1WH w KAfl. S, Bas.f. 24 % '*1 NLI1W noax etc.

(1 e d e. AA, ps. LXXVII, 24: rrAto sir40,41 Mailb A math, nr. 64: Aqmit onox (oravit)WH W (Nowt wit AtAt cortmemmkt Alin. D9

gen. XIV, : WH oikiA I (toVra Ictsoom. COAOMV-

AVH Fg math. XIV, 11: numb ALM OTIIHp. 46: Kuyo 9-031r1VA M+A A !MIMI S,Chrys. f. 22 V: A&At cratpinwpis van th1HHHA. M,f. 65 r. (lela loan. nr.14. AtAr Bt(TI Rr, 59:growrix oci:IA(KATA (tonionoyorS; etc. etc.

(le de ni u.(led etn. A et C, dein math. nr. 106;

4mAkmAtI3'in wium.fi A ikA T d MAHKArt C, 6 aug.tom& At At ir ArkMA MA+KATA F 'from VI,18 13%, At T CAVIOH ,A1p111TVIIIIH. Rr, f. 13v.rap BOHM A T WLOT Ss, a) f. 9 V. WH IrtOfaHA ArkAIET

de d e r o . AA, ps, LXXVI, 18: rAms

154

ip ngwpYt4; D, gen.7X1X7_33: BHHATarrxide not ; etc. etc.

S te t . etc.Feci. AA, ps L, 6:144:Tet THHE 4)1 4 10 .

CXV111, 121t io »SINt4A C don:. Thom.Icoym la (I) 4 H TOA4 I K Aim t dom. VII dnpapasce u MHCE Ifusi lorpi? EH WEI

iig 4)141,1t, V, psi XXIX, 8: m% (11 4 H TS/9.tgfIATA ; XXX, 14: NM 41 E 4 A. wicar XXXVII,15: wit MA 4)1 4 K. WMVA 4E HAWAI ; [XVIII, 1 1,rTfIEHNIITS M% 10 4141;nnwp LXX,KA W MHFIVIIE AA% 4",/ E 4 A MS'Alpl . 9 . 13v. via MAN& MA (1)1 W A'a A ; 46.r. 04.10 ..ILKHELA410Ht '11%ta AA nmnistrrs.

feceSii AA, ps, XXXVIII, 10:. st+1411WH; XLIX, 21: ATUTik 41141WH; etc . V,ps. LXX, 10: KAU 411 4 W H HAHHTA EH

LXXXVy 8: TOATE AIIMRHA KATE 4i'iiw H etc.fece. AA, pg. LXXVIII, 50: KAAE

54: in ctIlint Atftnrra AH etc. A, math. nr.LUH k E KA 511CI AVE' .tyitoys AomnVidn,

D, gen. V. 1: UE K H nVA AH sk 4 r LA &. F,math k VII, 24: ItAllEAEW 1:1) 'k 'i E KAU Agli FIVE ntv..rpt . 09 p.68: WH 0:1)t 4 E ClaTE AHTS11rTH As, f.145 tr. Town 4)4NA/ 'IKE 51191 (1) 9k 411 . Bb, p.452: 'MLLE MA 4) 4 E cirapmroc. 39 V. IPAKATIAEAoyn 41 4) A 4 E 6 etc.

tece milt AA, os. CV1I, it: + 5Eg 4p4-ti I'M A Eifl'ATS1TE cant V V1/411E m frraNuovraV, os. XLIII, 19: mg pfoi m crrilsmsvraTt71E1f8MAHTgA T%g LXX VIII , 4: 40.4.fithiVntNNerpapt sminnnot Hopp. Rr, /35 if clini 4)A411 M K% H ,V iii4,KHHAM

155 --

cetu X, f. "1 y. dein Isaia I, 11:cPA T cuya; etc. Itt, f. 66 r. ntwria

4))), E T IECTOF MAH MH1H.fecera. AA, ps. CV, 49: 4).k. tp MI-

qins xoptinA. A, math. nr. SO; K% Itykanote, oyn 4ara WH frOKMEL HOH 4114ntwki. V, ps. XLIV, 18: +AOKVA nmannonopT%if 4) A I S I (I)YHH T'AH ; etc.

Disi. AA, ps. LIV, 7: 5liwz AAMRAVA 5pae& c% ranaoycA. A nutre. nr. 40: 5u mi,OritHWIHA011b T%11 D, gen. XX, 13: 5n w HtgIH ; XXIV, 30: +TliEgAH A Mil 3 H 111 di(gH fairxttipn; etc. etc.

disesi, (Use, asia de dese, atu ne pre-getámu a cita esemple.

dise in u C, dom . H. pares. TOATI a-AAATI 'VATE 5 IfC I AN s rASAATAg D, gen, XLIV20: 5HCEM 4wmtIVAVti norirtg; 26: q1101 tallA4ACTA 5HCEM. Aa, f. 17 y. At AFMCVA 5 11:C M.

disetn. D, gen. XLIV , 10: a,Attinb. a-WA (Fi sopa H cf T ; 28: WH A9ACTA tnct,r, gorwK% pVnrru Al ramito.

disera, nenumerate.D u si, asemenea.Nota 1. Asta forma a perfectului , int'Ata ne e

cnnoscutu, astadi la cesti deiri core de Donare ny semai aude, de ciltu in pucine persone (2 si a 3 sing. sia 3 piar.) si in pucine verbe, aforo pote numai deBanatiani, macan' eá, nece de aeestia :mima , (leca lee usitata intrega asia cumu o specificaraniu ad. Ea in-se e prea psitata la moeso-romani, cari intoctn'a din]:arupsiu, ariipsesi, stkulise,arupsemu, a-rupsetu, arupsera. Vedi Boiadgi gramm. pag.85 ete.; si de formele 'atine* e en- multu tutti aprope.Ch.- ce ne nu vede, cit in de d, E tet , feci, di-

156

ii, d u si etc. e intregn Iatinesculu d e di , t e ti f e-ci, dixi, dux i., precumu fii in cele alal te per-sone.

Person'a a 2 sing . dereptu eit o pronuneamu cuin loca de s t i alu latiniloru ; ¡ose seainabarea lui

s ti si sc i in wi la noi, de si nu e lege general° rásci inlimb'a nona j'ala, totu no e neusitata si in alte ouven-te. pl.. in ntUlMAIIT in loen de vest i mee t u ,WgNI in loen de pastiitne lath pastio-nís, 4;tutin loca de u st i a lat . ostimn 'ostia; inca si in Out%hit. fascia, de unde 4.4nuatter in loen de n fas e i-olatu4

hala inea au retienutu aresta ferina pan4astadi in limb'a lora, de unde di inca cojuga:

Diedi desti, diede, demmo, deste, diedero.S t et t i , stesti, stette, stemmo, steste, stettero.Fe ci , fe'resti, fece, facemmo, hueste, feeero.O ¡as i, dicesti, disse,4:dieemmo, . dieeste, dissero.lii unele 'persone ffil si latinii poi, in altele

mai rontracte de eAtu si la noi.Latinii verbi inca rojugau a 3 pers. sing. in

e t, cu e in loen de i scurtu (.5 di in alte multe Inloeu de d el' i t inse, in inseriptitinile .mai veehi nunutuai se afla de det, rhiarti si 4 e d e Asia pre u-na lamina de arame in ;ausento dein Paria, aflala inTívoli (Tibur) , in dosu: C, Placentins. Her. F. Marte.donn, DEDE, adra: Marti donum dedi t. La Mom-tusen Corpus Inscrips. tom. 1 p. 26 nr. 62.

Totu acolo p. 32 nr. 169: Feronia. Sta. Tetio.DEDV.. Si nr. 180 Notnelie DEDE

Er' in epitalinin Seipioniloru (aeolosi p. 18 nr.32) DEDET TEMPESTATEBVS. AIDE. MERETO,De care vedi 'Dei seso §: X1 p. 37.

Dela ded e Bibli'a de Bucuresei (Kk) are ajarlasi d e d ei u, ps. LXXXVII, 9: 1 10 MIL

pela f ac u , con:postila des faca; V, fu/. 190 r.

--, 157 --..

VA AotcpArt aria; er' A, luce nr.10: Ate-(1)t ti CE I I illtIOA .

Esempie de la S t et i inca nu aflai, de alta inusulu vulgariu : Plu atete pro loca.

CA d dein arma in de d i nu a treeutu insiueratoria, nu e forà esemplu, mai alesu pronuncian-dime i finale ca i u; dar' si almentrea reli verbi totiN criu a flgirplA111 in lo'cu de a rdirpf5a etc.

S. T in terminatiunea pl. 2 piur. la reli ve-chi si la moeso-romani inca se pronuncia nescaimbatu :tu in loen de t i, afora de SETU, carele se afla siSETI ( § XXIV ).

XXVIII.

Totu mai in colo.

Dein formele personeloru acestni tempu,mai insemnium aici tinele mai rare.

ba pers. sing. de cojugatitmea I, la celivechi e usitata numai form'a in a i cu a chiaru;er' nu cu u sean a oscuro, cumu se ande pie alo-curia, esemplele, de se afla, celn pucinu vorufi forte rare. Asia:

AA, pa. CI, 5: ICE OyATAF1 C% MANAC+KA nAn-111 AN,k; XXXI, 4: T Oy 11 II AHMA cnpa CTIJACTI.A, lue . nr. . 79: hm.* imuu A1111 A oy I{ e AH Ilif .11111 HIPAHKA 511cA 'FA K %A 14 AH . C, joia inalt. 1M

A 1tIA A H C1COyAA PLA nithOra; dom. Rosal. 142...

m'A THIIIMANIKAH. ll, genes. XXIV, 47: un,.tirptsan A U111 5111111; 48: 11111 AOIAAH Ayo-amor( ,15waltu5oy1% Ag11 ibillAAM Awmtig mi'lg; etc.

Dein form'a in u i, de in Coj. I si cele a-lalte, adaugemu numai 1 ab i de la I a n lat. la .vo 9 lavi etc., Cil totulu anticatu; si fui, ceinca se mai serie si ande. Asia:

15

T. a it i . AA, p8. XXV, 7: A soy to MINH HOs

MANHAI MikAl LXXII, 13: WH A VHHIBHHOBALI,H NVAHHHAI AvkAt. Alte personeacestu tempu

3 sing. l a it. D, gen !f ,Aoy I WH

CI pact .3 pl . 1úra. X, f 38 v. bis,dein ex. XIX,

14: WHW A%gpik 111WMHHTEAl. Er' dein altetempure:

1 - sing. pres. indic. tau. AA, ps. VI, 6: WH

A AV .f TOAT( HOH4HAI CTIATgA62 sing. fut. 1 a7ver i. AA, L,9: AANtxrsip H.3 sing. fue. I a- va. D, gen. XLIX, 11: A d-

B A + RUH 6 KILLUVLACHTOyA CIAV

2 imperat, là. AA, ps. L, 4: MAlI aps,rw-divix A %. 4911LAIyHAE AvkAi,

3 pl. pres. cojunt. 16. X, 1S r. bis, dein ex.XIX, 10: LUH CUU AA KVIAEWHAE ,A91b. unde D,si Kk au: C'ELLI H crvkAs

Fui. B, dom. XV dupa an. non: I:1)V H

W Firkin crgu HEUSTHIPIONAgH KA NifigTHH,-40C 01'1'44 (1) H ,6E Town, etc , -etc , Asiasi in cele alalte persone: fuse si, fufurs seau fu r e seau furu, de cari la loca.lu loru .

Ill-a pers. sing. Dein formele in u si seInai rare suntu,

a) in u, afora de Jai' de mai sum:F ¡orbit, de la Herb'', lat. ferveo, fer.

vuh AA , ps, PV, 29: IfY fpcg uapa Acrspoagit line si f i erse, D, gen. XXV, 29:D1KWK6VAVEW AVE+Kaill .

1 n ti el e gh, dela imielegn. A , math. nr.

159

46: 1c 4111Airq Aovact AllHA ; Joan. nr. 13114 EA E rg N'LININTIAIEH k LIAM fA9AOIAA; 19.1+Oaf r K liffts c% . De ad si alte

tempure, participia si nume, precumu:3 sing. prea-perf. in t ielegu se. C, dom.

Rosaliloru: ICA AAAHNTII Ag5HCIE WH 4L.iAIrci.participiulu trecutu: inti el e g ut u. C, 25

dec. hIrR 41E+NTVIATA ACTII 441AErgT VA Is aoyKOS; si: K'ETflAG 1.11 EA Er g TWA is A9ECTA ISH.O.AfIAA6;

a 2-a di de pasce: GA7ANAkIVAI BOACTV c4:1441 A E r VTI TOrge9 W4MENHAW2.

pl. perf .11. C9 II pares. NOA/N6 +-LIE A I rgT A.sustantiV11 irerbale masc. in ti e I egutu.. C,

VII dup . Ros. noryquitt Vuu tilH AgmtiN4 Lo

AIF'gT'&H WH AAEWL9gAgil ; XXI dup. Ros.Ng4 1.11A Er gTVAA soy5VAVn NOCTO C'EAA ACT/TPAMA

sust. verbale femin. C, XXIX dup. Ros..CAJIAArkNHNgAA COyWA +11AtrTA WH Kg

6Jyrix moyntitmwrx; IX dui), Ros n KTLT AMgmoymrt TOATI KHEigilH +14EAMATgf1H ItHhWt) WH

MOyATE +LIE A I TE CANTA.Dein in t i el egu tu apoi, lasandu-se afora

u dupa g, se forma inti e leg' tu, si stramu-tanduse gt la latini in ct dupa legile eufo-niei er' la noi in in pt,,se fece in tielep tu( lat. intellectus).

Invescii, dela invescu in Joni de in.vsestin, inf. a investire. S, proscom., fol.4 r. Kg 4MC(1%1MMACHT AIKECIAïl avamatcic.V; 11r. +au* KVairanyx c%N1S2CIA V9 pg.I CVIII917: WH C% li 7.g K CA'ECT'LM KA KWHAWE

160

De aci urtnaiorie-le persone, tempiire,pia si gerundia.

3 pl. perf. ínvescura.se. V, ps, I,X1V414: +s %cod; c% opitfin wionwp; TAXI], 6: +.SIMCg 1)% I AtIt CTiaMMTATA

panic trecutu : i n ves cutis , si de aciperE 11. S, proscom. f. 11 r. +B% cocii,rV o,W.CliAls K n/PrAtt

gerundin: in vescundn. V. ps. CHI, 2C AN T I + AVMHW6 KAWrINN BI WAtaNir6

Er'I. /pen sing. a present. indic. in v es c u.

AA pa. CXXXI, 17; nptorfin nor' +IS CK 6

+CH Mal K.K : +9MKAHR010 ).3 pl . pres. cojunt4 in vesca V, ps.

XXXIV, CA C8 e 8,1 BACK .8 + CTIWt/UtGYM, 28: c% c% +BACK% KA is WN 81WMS.1176

WHHA oop. ¡sise3 sing. perf. i n v est sean i n y es ej. AA,

CXLVI, 8 46 fS I pit 4410A6 t1Vw9ii4

3 pl. fut. investí .voru. AA, ps. CXXXI,9: npoorlii +IS I ip 11 CI Op f AlfilMTATI.

1 pl . pres . copilot iii yes ti on U. C, joimari: C6 HI 11E6014M6 41 CANE + I W44 M

partic. trecutu: i n vesti t u. S, clorys. f.14 v. 41111plirr KK a nittiNotto Aar,. In 'Irmo si

3 sing. pres. inclic, i n 'este A.luc.nr. 66:At BA NA& Arr8511 + CA4-6 YHHL 11161 Amy:cork-qa + KigriT0910 AegNKATA ,A0ymm51ii AWA W +-sky t. C, ill dup. Ros. evang. math. nr. 18:isoymiti5V AWAA +Bkpg.

V en cif vencit, sean invengii, delaV en c u, veng u, invencu seat' invengu, in

161

loco de in vingn usitatu astadi. F, apoc. XV,2: WIFI 41/k 41 BYLIEKVea npt Vats; act. XIX-,16: lint 4111B+Kii rip 1H. AA, ps . CV, 41!+ISBN Kgpli soy oyfaufen sop. G, ps. [XIV, 4:4flTMf titAnirknirt ..f.s%tticgp%tit; CXXVIII,2: 91 NYMA .i.BAHrgpit Nit mum . De ad

3 pl conditiunatu: Irene ú re. AA, ps.XVIII, 14: d% Hg ma .354Kl ; unde V", a-re: At ligM BO? +IS NEE , er' : At taeof dirsinAtin;

partic. trecutit: invert cutu. C, IV in pa.res. um nirk fhL4K'Th OrilliWITIE Mi4EH KgKrAutuo TA; cumu si in limb'a francesca .dejavaincre, participhilit dupa aceeasi norma eformato: vaincu; si

I sing, pres. inched si conjunt invenAA, cant. IV: Ct +13 i& H K .3 KBHTS9HAt Agt4inse si

3 sings pres. conjunt. inv incesc a. V, ps .

CXVIll31-2 : HVm BEINMIL(KA TOATX.4)BrAAAI,IA . Er' forma verbului cu e in loeu de g,

mai usitata Ja celi vechi si almentrea, pre.CIIM111 :

A, math nt. 67: OYWIt AAgAgI4 Hoy +514 NIN. C9 XXX (hip. Ros. EA& W B 14 El 411 WH

W D9 gen. XXXII, Z5: IVZHA 5%5goym& Ng novrt 11 IS 1111f ; 28: Kg KST

MAN ITV 4.HBEIN4EBE9uE eusminnDein giuruh: Sabiniului am audItu pre u-

nii tieranu dicundit chiaru s 1 11V iptu.b) in' se, afora de verbele, de la cad a.

tlimit si 1 persona sing. in s i, de care inurmatoriu, mai rare .su

11.

162

Cinse, AA, ps. XVII, 35: AVMFIE5IVWAN. firLOSTE .

00 p s e (lat . coxit). D, gen. XIX, 3: wit [MINEICOAHCIA096. Kk, ex. 3Cli RO : KOACICEp% atnitiVAA.

imp r ense. F, act. XXVII/ 41: t AWKWA A

¡NOW) M4F1 C%4'fl9 14111f KO9AKYA

II c en se, (lela incendu . AA, ps. LXXVII,21: 470KIs 4 Ali (ICE tAKW56; asia si in G, siV, la loc. citatti ; etc.

fi e rs e . D, gen. XXV, 29 (vedi mai susu).vise (lat . vixit). A, luc. (II, 3(ì) nr.. 8

BHCE KV IMpaaTVAgwii =aril Atill .61E + 4744c) Vene, venetu 9 venera, dupa foc-

al latina v en i t, venistis, venerant.v en e si ve ner a in tote cartile iiiai vechie.math. nr,. S6 mut ami3 iwan soTt5Avropion

,r,tfi.Lnrrx WU NV 9115VTA nVit p gen.-XIV, 13: LIM BHHE quart 41 ErAlt CIMHAT WH

cnoycl A9yit ; etc.enetn. C, XXII dup. Ros. tzerx

MAtIAW14 rWAH 11 I T I.venera. AA, ps . LIV, 5: cpenica un't kgTia-

mgini BIIHf p .g vie' win'. A, math. nr. . 3: AMAe.tx.iitim snuff 7ic. ..r. iefirAnmt, . D, gen . XIX4: MAJIHTE CE fÇ KOyAKAI4H y c't fl Art

WilAWgAVH COMAigAVI1 ; etc .I- a persona plurale; dein cojugatiunea

I si IV, nu aducemit esemple, fiendu ei ternii-nandu-se ci in presente, dein scurte citate cita nevolia se pote precepe in care tempi' deinaste dona ar fi verbulu citatu , ci ()serf-Amunumai c esemplele-su nenumerate, pr. AA, ps..XLIII 19: apkvrk TOATE 13HtlE9A efleE HOH WH

163

II oy A ir Nt b '111141. V, ps. XIX 8: -MIA111YEAEKArd WH KiLSV94; rapi 14011 HE CKV d diWH HE Aup%rmm

AA, ps. LXXVIII, 8: lc% AA I cep elm (par're; A, math. nr.106: WH öl N Il MIs K.'ATIVA. 1111Hi.

Er' dein 11 si 111 cojugatiune, cu termina-tiunea in 'tutu, ajunga urmatoria- le.

Crediumu. Rr, f. 86 ift WH HOH s.unoyATOKMA KA nori AVivolt5e K9e3Vm

cunoscumu. C9 26 oct ,4E K or.Hogamis ANKOBVdb ; 13 nov. /PULA WHHOPI koyetocKiimb ripe VAIS.

doiumu V, cant. V9 f. 200 ro4iifigm WH

f umu. AA, ps. XLIII, 13:. 4)oymb Kd w-HM MOrirkf/E1H ; LXXV111, 4: 4) oy At A ILATIIIMO.

KVf1,14 1314111111d0116 H013111H; CXXY, 1 111 ay Al A KAdol%HrX{Alr ; cant. VII: ..t.mtigirafie utepeu.-.AOF nr%H. B, dom. V in pares. KA VII CfMCTEM Ag.ME11 040? M ; etc,

n a sc u III LI . AA, cant, V: niftimelms uneH'ACKVMd.

p err ecumn. F, act, XX, 6: °yew rikerpligM Z WAHTE

pierd um u Ros. 'if LVICK nku-T# IMKArk Fl.I.EFAVOI W

potu Inv. A, math4 nr 7Il.qiiti4 11011

Hoy oy M 4 route SAZ; mare. nr. 40: X%

floy'rMh routt eAls4 F, math, Incubi Cit.-11ENTIS HOH N I1'gTM CKOATE flfI EMIP;t mare.loculti eft, KVIE HOH II& 11 VA' h CKOATE.; act.XV) 10: HIM HOH HVA 11 V %SAW NVI1TA etez

s i ed i u in u. AA, ps. CX XXVI.; h asfiAw i-11*

164

3ii M h WH MAMMA .V totu acolo: A9TH W I OMWit NAANC%Atp IC1LHAI HI ii6i(C%M APAHWrI HON Al

CIWNhr rstatu JJmn. Rr, f. r.moysTh vrzfroym

WH fiFflakAt .t i e ii ii m II. F, act. XVI 11: 4z H Wm 4e-

firm Rr, 9 f. 86 V. EA.. HI 4014I HOAW sky', WH

MOH Ty W 4 H H V M .t re cuMU. AA, ps. LXV, 11: irpiamo.

np + (posh um An.s, UJH CKOCIWIIHE .trznaVo.Kk la loc. cit, inca: 111 ElaM VI. (poo. Rr,f. 36 r..TFIK Si AA + ncolt ; WH KOy CVKWiiiFr, I IC Oy M ANHirtJAHUIYH: V. T 11 I K ii Ai WH AWL).

KV f*A C4aTOyAgH &Mai .ve di u mu. AA, ps. XLVII, 9: xs AV3itm

AWA UJH atz3orsh; LXXII1, 10: WH CkAANIAIAwe'. Hig BS3gMls; LXXXIX, 17: AlfiliillYN ii % 5 oy At a imoy. A, math. nr. 3. K% a z-3 ii j& amti cirtwa *Ski; 106: IC%HgTE IS 3 oy iu A

azuyam. D, gen. XLI, 11: 5 % 3 oy M AMVIAOH+N Allthtt "foam 5HC 5 3 oy M . Rr, f.62 V. WH 5 %-3 V M Koran 4I 4,0K. BB) f. 63 r. AH7H +TOKaelAt Iiii3t/A16 91'L41.1.

Er' dein cele terminate in s emu , preen-mu dein II-a si a III persona plur. in §§-i ur-matori; aici pentru a 2-a pers. afora de loculula Math. XXV, 35, 36, 40, 42, 43, care vedi-la in Elements de limb'a rom. p. 198 seq.citimn numai C, 13 nov. (dein Ezech. XXXIV):A i4V WHAIWIs 'JACKS nzurofin. Wit IlltiTel !MI IA.Al pzirAVINTI NV +1'01111(1T A. WH IltAl flilflOTEHVAI K % fig' A T A, WH CT,OrPIHN-ATIArl NOyAl WILTS111H--.-HVAI 5 11 H 4IK AT A. 91 np 50HWH BA n % -

K or A. WEI TOTA norcpiht nwrotICK ntp A-C 14 TgA Ulf I CHM91.1.1 INMAN 111 EVA it T WH

K!8T&Tk 40A0IVA OAMEHHAW111 K T Ti.HIE 4IAA WAMEHH AMAIN& cnoypaTa.

Nota I, Person'a I sing. a perfectului in a i siu i, adese ori se afla scrim si : aiu, yin, cá si d e -diii, feciu.

2. Dein esemplele adoso in acestit §, e de insemnatu ;a) Verbulu ti it ai in locu de celu acumu usitatu

uitai; in care eosunatoria L pre atunei ,se pare a fifostu pronunciata mole ti la ninesti. romani iii o el i u(vedi mai susu § XX not . 1-a pag. 97); (Ikeda asta-di L nu se mai ande; de ande alta de ,atunyi attaface cite alit u, care e rieint o bl i t o- are derivatudela o b ii tus-a- um. Form'a acesta vechia oitograficaniai etiniologica de cilia pronunciaren de aroma unarm,.forte desu in AA, preen/nu s'a potion cunosee si deinalte citate de panhari, si se va poté si de in alt elede ci in colo; aliurea inse nu o aflai inca de cite unadata in A, math. nr. 6ó: uli are vesi lie pane.

Verbulu la u, lat laso, adi, email se sci, nu se-Inai ande, de mitt' pre alocuria in perf. . s'a I au 1 u etc.,si in 'umiak latúr a, pl. vulg. la tiri. In Inman a-celuia inca si in cele mai vechia moswinente (mitre, siinca mai desu , composittilu spelu, compass' dein s,p e ( pie, lat . per seau asimilatu p e I , ii in pelluci-dus) si lu contrasu dein I a ut, cum e derive( u si cosudein c o si su contrast' dei» a u u lat . s 110.

1) Verbulu fierbu, lat . fer v a o ( si fervo semifer be o-ferb o), la noi. sia retienutu form'a ant irarani curatti de ciltu la clavicii latini ahora de poeti, can-dui stringe necesetatea meirica beau imiteza pro celiverbi. acea Loci liu:

Fervit aqua et fer% et; fe rvit nunc, fe r ve t ad ADEIUM.Denude vi Virgiliu mai multu dupe a 111-a lu co-

jogs pr. Aeneid. 1V, 409:Quosve dabas genii' us , quoin Mora fe r ver e lateProspiceres arce ex :manna .,

166

Linde 'retie Serviu: Infinitivos hic est a teniaronjagationp, West far vo, fe r v is j bine est (Aen,

677) ,Fer v er e Leneaten, aaroque effalgere flactus

vedi si Quinfiliano I, cap. VI, 7: at sigais, a n4i grinsset:ails fe r er e brevi, tuedi syIlabì diem.: etc. SiPrisriano 1X5 8 ( p. 4;r9 ed. Krehl: p. 866 ed. Pasch):Ferveo gangue etiam fer vo invenitar . Dicirtirmen etiam per B fe r bet); ex gar ferbo i. HoratinsNI I Sermontim (II, 71):

Velatanque stola , urea quoin con fer buit ira.Unde et ferbesco.

De aci si St at i i (sylv. IV, ode V, 16):(exemptustre testa,qua modd f erbtt er a t , Lyaens.

St Palled in II, 20: Lauri !ravens in aqnaenlida buillire faciest iet, ubi dio ferbuerint, oleitindamin vasa, transfundes.

d) Verbulu i n tit Iegn, inca sia tenuto form'a an-lien la roinani,) mai bene de carte la latinil mai I ardil,inri , ii si in editinnile hiai verhie, snit' i nt el ligosPn eg I ign, en i, cantla dein contra tole mormserisa-lertrai vedija si palirnpsestele nu en e: int ellego,g I ego, eá si in perfecto. De tici itt Plautuu si Terentiunece innoitorii uti an prea ctitediat or a seainihie pre inte

prJ PI anti' in Tr nettle n t u.artu se. VI v. 64:Vohementer milli est irnta. Sent in algae i at ell egoTe rent i ut in Eunuco., rietti II. 'se. III v. 79; in

Pharmio, rich' II, se. Il b v. tritium etc .fe) Verbillu i n y es ti o la latini ion e raro. Foreel-

lini oil eza tumuli dein Pliniu istt nat . XXXVII cap.VII, .33, si dein Seneca ep. CXIV.

0 Verbulu ineend tr a forte -11xitattt la reli vechi,FISia AA, pe. LXXVII, 38: Wit N PI '1'O-'r Nvati4 bt;

g) Asia si verbal!" V II je. de a III roingatiane,AA, ps. LXXXVIII, 47: iiHNI if WW1 LIE la E UMNg li'k4E MOAFT1; ete.

167

XXIX.--, in Si ,

Dein formele perfectoloi, adangemo aici H-im serie de velbe de a III. cojogatinne, ce-1nfirmeza in si etc. rá si disi si dusi ( maiSUSIE XXVI), restringondu-ne mai alesu la I-apersona singnlare.

adatisi. C, 26 oct. .ft WH AOyKp& A IN A Ulk

Bb, p. 601: WH 4iMH MVATE oyoritekAt A

UU Kk, eccles. I, 16: WH A Aaw w +twin-91-0N1 ; II, 9 too asia.

ado si. A, math. or: 71: WH AAVWI. IAlsAA 0y41 NH411 'rho; mare . 40: A A oy w kVIOAk?AYE& qt. Bb, p. 525: Kz AA& to co/ETA F,mare .IX,17: A ,,E0? W opt cl)VFOAk Mil& AA THNE; act .XI, 16: WHMH AW AMHNTE At 4EA K&B%NTAA AOMFIgAV11. G, ps. CXVIII, 52: AAVinVmAMMITE AE y19,1VklIEAE 'TAM Kk, ps. LXXVI, 3:AAVwVaim AMHFITE I IAMEI-15E&; 5: .+A( A W

AMIINTE ; CXLII, 5: tutti asia; blank LX111, 3,6; Jer. II, 2; XI, 8; plans. III, 19; (lse VII,2. Tob. II, 6; Sirachn LI, 11; Mdth. XVII,16; toare. IX, 17; act. XI, 16. Rr, f. 100 v.WHM A W AMHEITE I CAACOVA iCAHEll

2 pl. F MC . XXIII, 14: AAVEETVMH1191 WMVA INICTA ; act. VII, 42: AApVen A.AVcETNutt; XIX, 37: AAVcET flEE WAMENYIE Putp.k.

a1esi C, 26 oct. IC% AWA AAEWopt BON .

aplensi Br, f. 34 V. AV Anennw b, /S-AMNA .ttlilliN'TA 0aTEAop HKOANE

asco n s . AA XXXIX., 11: AfpITITATrk 'TA

168

NV ACKVNWA +tvreV HNIMA ¿w; CXVIII 9 Of4Nrrtg HIIIMA Mt ACKVNWA KOyBINITIAI TAM. A,math. nr.. 105: AoyuNniox Ist A I K oy CO-

mtint. TM( 4n.gmawrk. D, gen , 111, 10: um nui;A F K Oy N F 1110th . XXV, 25: meeun, WH A-C K W TAAANTVAla . G, ps. XXXIX, 11

K'HWb MHAA TA; CXVIII, 11 : .400 HIIHMA MA ACKVN WV KVIMIITVA TO; . Kk, Jer.XIII, 5: WH MTN& WH W A C K N HI Is AA 41AT;1V14111 . XXV, 25 Ci F loc . citatu.

cursi. AA, ps. LVIII, 5: 41 tinex I At-yE K (I IL h WH AleILUb

f- 3 sing. A, Inc. 'tr. 79:Anu KVI1CI ICA:3$ nee

AVII. D9 gen. XXIV, 23: WH (PATA KI,UH Ca(' TOATI 49ivrk; 29; WH 1IAAHe-

te AA s%estyrkk` etc.d e r esi .AA, ps.LVII1,5: KVew4 WHAlpiW6.3 sing. AA, ps. XXXIX,: eke e OyeMIAI

MtAl. C, 13 IIOV . INEMA (I C I cnt I imeateAeetrmA.

descensi. AA, cant. VI: Aetptirtwgnsmvirrb. A, Joan. rm. 23. fi& camir nautte

919H EqiHHWk. C,joia iiìaIt. fLJJHHWIIWM nuts, + ISHCTHAfiKA6

3 sing. Ay IIIC nr. 89 :AELptINCE,419ENTATb KACA. AOyH. C9 (Ion). flor. i CV(11 I-Ly ¡trice; etc.

deschisi. AA, ps. XXXVII, 14: KA morraFe/ LUKH LLI ourgni. Natg; XXXVIII, 10: AMV-NYH WH NV 0, E WK H WA pOCTVAL Mi*IV; CXVIII, 13:fOCTVA MYEV AIWKHW WH T9AW Bb, p.4 I 3: w ronVio WH W FLU H tit. ps. XXXVI11,10:A.10;11,Y19wii nWAIWKHWL fOCTVA & KK,

169

cant, V, 7; mol/cito/ h hvos.i.pgati; Da».X 16: At lux» »IV rea mt At rpi'io. I, f. 127v. cá G, loc. cit.

dis i, Vedi mai sus» (§ XXVII).duii. A, Joan. nr, 34: AoywVmx AVA

CriTAAAH. F, galat. 1, 17: 91 AA% W 411%4.KK, Job. XIX, 10; eViNtl/N% +netaNt4 WI4 AS%1/11111 s; apoc. X, 9: WH m% A IMTpii

Br. f. 48: r. cicVnalonsx AI ait% A W K%TpA11%9HHTIAl ISACHAV1; 49 r. LUIS ASA W AA C4H4--T0yA 119111HTI.

2 pl. A, math. nr. 106: CTti*HFIA ea tu»Hora* A oyct T s. C, dom.lasat. de carne: CT9ÏHHIiEpa WH A OyC1T M ./1 AA KAC1A1 ISOACTIII

franisi sean fransi. F, marc. VIII, 19:Kaum 4)fu% W oltA1 411111411 CPLIIHH

2 sing. AA, ps. LXXIII, 14: Toy 4)11% AlKACIETIA1 3ANIHAWIli 4TpAf1A3 sing. AA, ps. LVII. 6: AMA/11AI AM-

A0fIA 419%1NCE ,INWIVINgAd; LXXV, 3: AgYA 'clq %Ja-ca araToyvk apRVAV». F, marc. VIII, 6: WH

<VZHA AA Al Al 49 SMCI.impen si. AA, cant. VI: WH 511Wls

111111 M Jit AE OKYH2 sing. AA, ps. XLIII, 11 AKASW

nett ct w A wit foywnttliwa H014; LIX, 11: PC%

TV ACAMIll +11111C1WHI41; etc. G5 ps. CXVII13: clumpirt PA% +n11111111.

3 pl. AA ps. XLVIII, 15: Al CAMUS CA +-II 111C111 *Cf.

infipsi. V, ps. LXV1II, 2: .7.4)»ntuV-mi& +RIAKAA Kk, la loc. cit. 4.4)»n w& +-Norma AAXHICVAVH.

170

in tensi. Kk, ps. LXXXVII, 10: 4THHWItZT11% THIEF MAHN HAI MtAIE ; CXLII, 6 totu a-sia. Ezech. XVI, 8: WH +THH AiniElHAE M`kAI A(flpAL.

intielesi. AA, ps. CXVIII, 95: MZeTgifilAI TAM 4 IA f w 4; 99: MAH lirTWC 4I 'rain if41iZIIAMA +141 A LEJ A. CXXXI X, 13: 1tEAfwbKZ CPA1113A Awmnoyn ;ES; p; cant, IV: AOAMNE

LIE AIWA A OyKINA TZV WH MHVIONVA. C, XXIVdup. Ros. KZ 4 14 EAIWA IW H 4I +MilHI . V, ps. CXVIII, 95: wafiTVIITHAE TAM 4s -ni in; 99, 100, 104. KK, Dan. XII, 8: eg aV-5114: Wit NV 4finitu A. BB, f. 147 v. +4iA I W AgKkgpHAI TAME Rr. f. 41 V. MliTpli A'itcirA 44E Aiku, w 4)Tio rfairopi.

1 pl. AA, ps. LXXVII, 3: KZTI Ag5IIMUJH +41AtE.EMVA

2 pl. N, r. 118 r. WH KOH Ul, I A CI T

KZ RIM IN/N..11E51g. 0, pag. 116 (rect 128): att-mg4 41a.kcur Lsap HAI CZMT A cerkure, 3-9 Ata-

1 AAH,I,M76%gintorsi. AA, ps.'CXV11I, 59 :+trofluiL

filig0A9EAE M'kAE 4 M'EtTgil.A . V, IOC, Cit. 4-T op W HH40191AI MAAE AA MZ9TgfITHAI TAAE F, a-poc . I, 12: wa NVA 4T 09W' wx5 Kk , gen.XXX; 8: WH M% +TOFWg egflOfaH MrkAE ; pSXXXI, 4: .+TO9WgM rb Cup KHEigHtE; CXVII, 12:+mind ctii.nn4 M% +Toping A imArk; eccl 1V, 12uni At% 4 ir o9w4 W H TiZOK, ; 7: totu asia; IX ,11: 4T09 WVM% WH BZ5gio; Jer. plans. I, 14:4,r09 g 4%evr; Lich, V, f 4-

lung WHM piscuo span . Br, f. 33r. WEE egMH ir 0 t W ; ete

171

2 pl . A, math. nr. 74: IC% C% INES%

+Tog ct (de.rtn e condititmatu).in visi. Rr, f. 13 V. Wil + W n tv"Vin

2 sing. BB, f. 158 v.+ a HCIW AT9EA H.

3 sing. A, Inc. nr. 19: MOrTh ffA WH +FS H CI.C, dom. pasc. 48 H C iXep tap Torn coyngawh.+8 FEU Xel WH CE ROyi<g FAVi +MTH . +RH CI X64,

LUNk950yr Ap1A4.1.14 . . 45HCE X6.7 WH HON +KA45YEM16111 . 46H C X6, WH H.OH KVHOyl&Ab. 4811.rfrni, etc. Aa, f. 143v. WH +8110E a TpEA 5H.Eh, p. 126: WH npf Viroa aTaiagw 415HCE;234: npf KApIAIA :71 H C 1 AOMHgA HOCTIa. F, math.XIV, 2: 6M + HCE Al 4 MOrtH. N, f. 126 T. A-CVASEE XC:4811Cl. BB, f. 159 T. Kra BHCE x etc.

1 pl. C, dom. pasc. HON ENHOy CbiAls

+ISHCIMIs.masi. Kk, ps UV, 7: fairs +,Afagftrato

HtHKEyHHAL WH M A W 1CNCT.1.13 sing. D, gen. XXIV, 54: LUH AKOAd

MACE; se mai ande in miele parti ale Trniei.naersi. Bh, p. 489: mfrug Al MX ma-

moo F, math. XXV, 25: WH TEMACHAgMX Mts etc. Kk, ps. CXXX, 2: 1114911 mtpwv,

.rpg wapnpit Rr, f. 46 V. WH ME9Wg KSTrACC!)Oroyn etcv

plansi. Rr, f. 34 sr. ag na%nw pg.r*N4gmx; 46 V. IC% IN AAIESEVIT COVPAIT

eg AKOAO WH CI A H W W

1. pl. AA, ps.CXXXVI, 1: A'1.1.h WWII%WH HAIKHCEM.

p n s Kk, 2 imperat. IV, 10: WHA np n -in Is r/fE FAA WHA OVPIHWE

2 pl. Al math. nr. 108: + TOATE 5HAEAE

--- 172

nf I AAFIfIc BON WINk +CI clkiiiKat +MO WIIflpHIIu'rb PAHNI F, mare. XIV:, 49: umligAvA nplugi T loe. Cit. WH tig MS nennCIT.

pus i. AA, ps. XXXVIII, 2: noyws povrVAgH AtVIV )(paws .LXXXVIII 919: IHH 5HCE n oyWA Amoy roeto Taping ; 27: WH ig +TV°noyw% IA's; etc. A, Inc. nr. 95: noywi(A6+Tia orf 110Mlici1NNKI. D, gen. XXIV, 47: WU

flS'Wb Or. iliptilitz n91 CNIgtiTik IFI . F, act. XIII,47: ngw ni TIME AgNMNA91 11%1"%tiNA091%; rom .IV, 17: INHNTI A MgATI AHMSH TE ngwk.G, ps.XXXVIII, 2 :- ngw tOCTS:;AgHliqg na5xt; LXVIII,12: WH n W BlunNANTgA Nall& co.K. NI, gen. XXIV,47: din 11 gw silreiH ni set4gA IN ; 1)8S. II, 6:WH Ig /WA rigw +Wit/1T At AAtiCgii; XXXVIII,2; LXVIII, 14; CXVIII, 105; Jer. XIII, 2.Rr, f. 98 V. IC% IVA noy w eg npt BON + AOKOr%MY' etc.

2 pl. F, act. V, 25: swalfill ng-c +TIMHWIA. Rr, f. 13 y. wn +rearm M.

n oyrsremasi. F. rom. XI, 3: WH Ig C%11-

rgp flu/Haw. Kk, Dan. X98: WH efi ramacluirgt ; 1 maccab. XIII, 4: wit z ma w ig CAN-r.

pl. F, act. XXI, 4: %AitiC11/1% AKO-

AO- uninTI 5HAI .respunsi. D, gen. XXXI, 11: KWEI

wit tg racngtiwg. F, act. XXII, 8: tiltArat!" 6, %HU 11141 0ãMH1 Kk, Jer. XI,5: 114ACTA WIC racnihi Ill 6 Rr, f. 36 r. whigt Tat II W AAI6,E9 Acirg

173

1 pl. D, gen. XLIVO% : NC/1414A 11%111fi

(1M 4WiNtiV1gil NOCTFV.AA, ps.CLI:6 Eg CKOWkINIAA

AHHC11 CnATA D, ex. XVI, 32: IVINAA mingia

CKOW 6 6011 ANN lops BrunurfisVii Bb 9 p.

428: ujTui C KO W I 4. KAM TEMNH4111; 525: WH

&,coio í CKOW npf 1H. F9 act. XXIII, 27:

WHA CKOW. Kk9 Jer.. XXXV 3: WH CK01116111/1. fIxotila 4Ylos iIIIIMYEN

2 pl. A math. nr. . 96: uiVit CKOLLIET6+ IIIT34,Hscrisi . A, Joan. nr. 60: 91CKIIHW A cstit w A.

Fp rom. XV, 15: IA flA MAN a 4NafrevA3tirkA% c9l4WTIOAW ; 1. cor. V, 11: rAtp!t AlaMA C19111111 ROM .

2 p1. F9 1 cor. VII, 1: tzipx I KAII1AEMH

C K9H IET A.Kk, Sofon. lit 7: 3MVA W I!) FIE

11111 MANMIH.

spa r si. C9 dom. Thom. moarkwCfl&WL. Bb, p.413: WH c rutting

liAgH; 428: WH +rmextfiA EN cnapui g2 sing . AA, ps. LXXIX, 13: Aipirrig

cniApcii rAS'Ah 4%H.spits i. AA, ps. XXXIX, 6: c n oy 111 6 WI.

Tom; 10: CIJOYWLINEFIrlirATt TArkiitica MA91; LXX11, 15; c% Irmo c n oy iu AWA.

A, Joan. nr. 57: co w A nwp 1111M1AE T%V9 WII

c n °yin A. B et C, Joan . nr. 34: CnOyillii RomWN A0y3HT6 (in A: 3 11W BOAW WN AOY-

541414). C9 '26 oct. WE MAN NANNTE

`Mira C n oy w A nosy,. D, gen. XLI, 24 WH a-

mtert eke c n w A B9AMIETOIIHAW9A . F9 math.XXIV, 25: MCA i sptmi c n w hosw ; loan.

174

VII) 27; galat. II, 2. NI, math. XXIV, 25: tvcn gut BOAUU MANNAHNT1 ; mare. XIII, 23.

1 pl. D, gen .XLIV; 24: WH c n AVH.storsi. D, gen. XLI 11: crr o tu to +nix-

xapA. Kk, loc. cit. WH AgA10 CTpiirgpgA WHAC Top 111 A.

trasi. AA, ps. CXVIII, 131: : TpAW6

MYX's* Kk Jer. XXXI, 3: niNTel ATkA T p A111/191 THNt cripE -S'fp.

tremesi. A,loc. nr. 62: irtimtwit Tpg1H 1190pW411: 109: T 91/NI W AMV 6611WA. F, act. X, 33: UJH 118'/NA11 t KT '11" ÇH AA/ IDAA TH111; XXIII) 30, Coloa. IV, 8: rip KapfiliTwat:a K%Tp.% son; 1 Thessal. III, 4: T 6-

IN W ..7.4fAtra ufrAmitja BOACTpAt Kk. ps.LXXX, 10 tini Tp NM H W nia .13,ANWTH.

3 sing. Al loc. nr. 96. ,r9 1 wvk c iINOH oy-41 N1,11114

2 pl. A, Joan. nr. 17: BOH T91Mrkt1ThK%Tp,A IWAHA. Ft IOC. citatu: BON n 9H PA'kC T AA¡WAN.

ucisi. Bb, p. 405: TOATA Biamsa oy 4 N W %

111H apt :f.B9%3:611T0910A Oy4 ii W; 413: Oy 4 H W MO0f-Trk Kg moarrk ; 525: WH oy Hw nia 41A 111Kgparr.

Kk, 2 imper. 1V, 10: WHA F1p1111111 fl91 141 WHA oyniiwa; 4 imper. X, 9: um ortion I19llA.

2 pl. A, math. nr. 96: tuH multati Coy' 4 Ft-

[IT A (bis): Wil a ratTpu oy 4110ETA TV-M1WY14 K%Tr. TH111; 111C . 62: 1UH .¡TpACHW*I'H

oy if C T WH CKOACITA.1111S i . AA, ps. LXXXVIII, 20: a CyliT

C11aT8'ith 'Oy ti W ¡AL. ICk, loc. cit. oy NUJ

41 EA/.

175

Nota 'IL Mora de verbele nei infante, in limb'sromana se mai afla si altele, cari totu dupe asta for-.ma-si au perfectulu Joni , inse dela cari inca nu potunnt016 1-a persona singulare ; de cari suntu,

de la verbele terminate in c u in presente:cocu: copsi, de la care mai susu ( nr. XXVIII )

vediumn 3 sing . copse, er' a 3 pers. pl. in D, gen.XL, 10: WH Cr1N1114.1.H C%H CE Koanctrx.

torcu:torsi, (lelit care affinto into rs i mai shimde la verbele in g u , pr. a un g u, n-cing u,

destingu,infrangu,frigu,lingn,mulgu,im-pungu, stergu, stingu, stringu, in-tingu.

e) dela verbele in d u, pr . ar du, in -c end u,petrundu, cit-de-im-prehdu, purcedu, radu,ridu, rodu, tendu, tundu: arel, incensi, pe-trunsi, purees i , rasi, risi, rosi, tensi,.tunsi.

d) de la altele. pr. rumpu: rupsi: viu:visi.beta unele dein acestea inse le afllunu I sing, se-

au numai in simple, pr. dela f r a n gu si pr e n d u, desi nu in tote compusa-le acestuia , seau numai in com-pusa-leloril,pr. in-torsi, storsi,smulsi, in visi.

2. Del, cele mai multe dein verhele infirate in.§, si in not'a de mai susu , aflainu pers. 2 si 3 sing.1 si 3 pl. Cele mai rare inse suntu dein pers. 2 pl.dein cari inse aici inca unele esemple.

ajun se t u C, dom. Pabc. 111H KyLl4H WH flTLHAC

Att AAA oyNcrt2x3k.tint 9acL 111111 nierwrs wH

:0111CIT A.pure es et u. X, 1 sept . fol. 2 r . dein

XXVI, 23): K% KOH p A CE T Cry MHHE A%-irgiIHWA

tensetu. A, Inc. nr. 109: Ng THHCIT MAMA

cnpi Multi. F, Inc. loc. cit. (XXII, 53):Hticirr M'ANHA1 cnpr

Z. Dein 1 pl. mai rare ttfliimu:d e prr en se ni C, 13 Hoy. WIIAlritHHCfm A

Kortoatja CAA [TH301'1'01119.

176

p urce se m u . F, act. XXI 21 111H CgHNAL 4. AnVfin.kciima.

Verbulu d e stin gn , ce-In amentiratun , se a-fla in V, ps. CV, 33f. 139 r. coicoqii ISICTHHr.KHAKg C8'31/11 cal% unde bibli'a de Bucuresci (Kk),are : ov c I s ii Kg Cg31A1 AgH .

yerbele incendu si descend u, chiaru ciisi u c idu, adese ori si la celi vechi muta pre d in gin unele tempure si persone, pr. i n c en ga, d es c e n -ga, mi uciga; care oserbamu, pentru mi se nu se con-funda aceste tempure si persone cu celea dela ver-bele incingu si descingu.

Dele verbulu curr e- r e, seriu celi verbi infi-nitivulu : cu rrer e . AA, cant . IV: cnNiciuni ani-nov kg? A rk; imperf. 3 sing. D, gen. XIX,9: KIININE, attA, c% 4rtirx quia; partic.pres. DI ex, VII, 18: anx KgpArroati.

XXX.

3 persona in r a, re ru.Una firu asia lungn de esemple de in ace-

stu tempu, ce aduseniu .in nr. . XXVII XXIX,pote a multor'a li-se va paré prea hingu, in-ca chiaru si noile, deca nu ainu sci, 6, ace-stu pulan, atitu de importante pellica limb'anostra, fh asia de pucinu pretinitu de grama-tecii nostri, catu se parii alu fi ignoratu cu tu-tulu, in adensu sean dein nescientia , Noi insesperàmu, ci nu numai scrietoriloru nostri, ca-ri nu Se ocupa co studiulu istoricu alu limbeiromane, vomu fi facutu unu lucru placutu, in-digitandu-le unu tempu originariu mai de totilparesitu,,telu pucinu in formele ad infacisiate,

177

ei si strainiloru gurateci, cari forà studiu strigaci de pre unu tripodu oracle mentiunosa asu-pr'a limbei nostre, lis'ar' astupá gur.a

'Ilse nu poteinu incheii fora de a mai aratiinca una smentela in acestu tempu, ce pre alo-curia se pare prea inradeoinata in gur'a popo-

si de ad trece une ori si in scrisorilepublícate; adeca fortnarea personei a 3 sing.in 9% ci si in phirale, dicundu si scriendu: eh'se ,04%9*, fifililt% etc. in locu de se Al)

.

Dereptu cà si latinii au unu tempu en for-ma analoga in ra in-r a - r a nt , ci la. eli etempulu prea-trecutu (plusquarn perfectum), pr.duxerat, venerat, care si la noi esistetote personele, de si cu insemnare mai multuperfecta, de cAtu prea-perfecta, de unde si noinumiramit acestu tempu per fectulu II (Elem.de limb'a rom § LXVIII not. 3 pag. 164).De nu vonm dice, ci perfectuln nostril e for.maul dein amestecarea ambeloru tempere la.tine: perfectu si plusquamperfectu..

Inse en tote, cà insasi pronunciar ea per-sonei a 3-a pl. in 9% se pare a fi dupa rantalu latiniloru, ci cumu ca asta atragere seauconformare se aiba locy si pentru a 3-a sing.,nu se atilt nece Him razimu la scrietorii nostrilceli mai buni romattesci, nece la moeso-romani; asia au, nu pote 11 rice nui»irantu mai gust' a fi smentek, e numai,dupa legea asemenatiunei, carea atAta influen-tia avit in scaimbarea 'melonu forme ale limbei(vedi Elem. § XXXV p. 73 seqq.).

12.

17S

In cele alalte persone pl., I si 2, ce incale dicentu Cu p%mg si rato er' celi vechi nu-mai cu mg si Tg, asemenea nu poterna ve(16de catik una innoitura inse a careia-i vedemusi causa t adeca nevolienti'a de a face ceva di-ferentia intre person'a 1-a pl. a' acestui, si intrea' presentelui indicativu du I si IV cojugatin-ne care diferentia in scrierea cebra vechi nuse afla, eli scriendu it%g,4%pit, attutm si in pres. siIn perfecto, candui «sulu (le acumu are: ivag,4%mg,SEHI4M8' in pres., er' AzgAap%mg, BErivamV penatru perfecta .

In cijo( pentru insusi p dein a 3 pers. pl.ore tragese eh( dein ran t, au dein ru n t, alelatinilorn , e cu indoiela celu puiciiui pen-tru noi, dufta ce afiarantu urme, adeveratu pu-cine, si de altst scriere, cari a nevolia se poncosi(lerii nuntai cá smentele de tipariu Noiinse ori cumu se fia , le insenanamu aici er'gramatecii vorii judecA;

a) in r u.g p g, in locu de cligpz, (lela form:a vedija:

fu i etc., ci alulatinilorn fu er u nt. B, M'ea bote-zulu : Tolo nAtto.pct .tiltprporta +A( wrp (pt oy p I;

6) in re.4)8' p , iu loca de 4)gr7, ci aln latiniloru

fu ere. DI gen. V, 8, 14, 27, 31, de patru ori,mestecatu Cll ; 8: WH 4) g e E TOATE 5HAEAE

Ag 011T6; 14: WH (1) E TOATE 311AEAE Ag KAH-

l'AMI.; 27: unt 4)g p E TOATE 3HAEAE Ag MiLOSCAw

AHM ; 31: WH 4)8' E TOATE 3HAEAE Ag AAMIX6.AAAgrEpE) A, Itic. nr. 110: EN alvtgclpit

rAugpit m1911.

179

441,e,i .X, pag. 2 ( de in Joel II, 22 ):11111 CMOKH/IgA A.19E TYA /top.Nota I. La reli veehi afiAniu si alle (mate e-

ample de u in loruln altorit Torah, dein earl airi vo-tun eitá monai c u nos nd u si sci n n du: A, Inc nr.67: K% AE apt clut ty i.tiN AOMUOyA KIICIEH

11, dom. 1V dup. pase. oyttlio KVNOCKOyNAWnpi `HMI 60ANAli 6; (1011/. SS parenti: U111 efal CAA

ijitigttA CHNE K% E NIFIHNOBATLInca si astadi se mai ande pre alocuria citron du

in loco de c ur e n d n, si in D, ex. XV, 8; etq.fuse de aseineni serien i ortografice mai in diosu

in partea 11.2. De acesto tempu nn se tiene: f tire la D. gene

XXVIII, 20 si XXX, 32, ri de tempulit condititmata,de cattle mai diosu ( § XXXII )

XXXI.prea - perfecto , si Lauri.

4) In tempo!!t p r ea- per feet," ( plus-quaniperfectum ), celi veebi tin numai formanpersonele plurali, mai alesii a 2-a, 6. si in per-fect'', ci mai avean inca si una alta forma pen-ult acestit tempo, formata prein ausiliaritibi tfasi participinin trecntit; care forme aciinin, precAtit scimu, inca swan mai de tutu nitate, me-riteza ¡ose tota 1uarea alimente, precumn vomitved ere .

Asia eli diceana) in forma usitaca: I it naset ti; c e r n-

setu, fusetn; graisetit; prectimil:ebrei X, 32: Agri% 4E FM A S. M H N AC E T 4.

D, ex. XII, 32: aVatlit Kq BOH KOy/H 41 9 g-C Eq" b . A, lue. nr. 108: AgAOAIM 4EFSA CPA'EMAN.

rPtz

180

H coycITL. F, luc. XVI, 11: nip HV 1:WEETIs

KflEAHWI0W11 t, 12: WH kKa Hg gCET L KflEAHH-40WH .+TeAATgA Klc laie. 10C . cit. ,61.1H

4:1 gCTA KpiA111140WH ; 12: LIM ,4kKA Fd 4) 'IC irKflEAHIVIOWEI D, gen. XLIII, 29: ENECTA E 4/A-TEAE BOCTIN 'HA MA11 MHK6, KAFEAE ITE H -C T MYE

Er' dein personele singulari:incensese. D, gen. XLI1I, 30: K% HIE

+4 FIN Ck C E HFIHMA KPATIOX itrawiwpoyaz vag .

in visese. B, C, ev. Joan. nr. .11 indom. floriloru: 911 KA WH Aa5ApL BEI5A , E-

AoyAh + FI c.k.c E AL + moarri. (A, la loc. cit. arenumai +KNEE ). N9 f. 88 r. loc. cit. rip KAVAE 4..-BHVkCE INFI 4 Ntopio

A.k et C, IV in pares. coyipwratkAIficI AWfl AoyNnit5i& D, ex. XXXVI, 2 : WH

AnviiNpti , K%popa ,A0MHgAA WAN-MYE LUH .fllEAE1111101,11 AE XXXVIII, 24:TOT af/VA EVIEAA KAVAE +11 zopz E,4

De nude, de Si nu aflamil eseinple dopa a-nalogia e de vediutii, cá celi vechi von' fi disusi cele alalte persone dupa aceeasi norma : io

1`44iCI EPEACEllli 4)E9'kCE etc. Er'b) In cea alalta forma, formata dein epa

si participinlii trecutii, e de insemnatii ; cà aceliasiadese ori concorda participiiilu cu naiminativu-In in numern si genii, precumu secunosce dein urmatoria-le esemple.

D, gen. XXX, 9: Rutty. tiMg AYA KOyAAE K%

Eta c TiLT VTA naipirkA, mare. nr. 32: oyu'iii AM? AEHAF-

TE efit BEHEIlfH. 135 (10/11 . Ill ,Ros. lif A4f1.1.1H

181

WallIE Mi 916H e pa AE Bkrrk AS? 16. D,gen. XIX, 4: WH AgnAk AltA MAHHTE n'AH* tiV

p01 K'AK019.I4, íitopar. GYLFALI,VH ATAWVAVHC060MgAgH; XXI, 25: WH AtipAAM6 turrAk nstBHMIAEIN mpinTA clvaturvi.g. KAfi CAWyHAI MfilBHMEAEKts EIVTrkrk epa A g A 4,11. XLV, 3: AWAiriapE CE e 11 A cnvamAtITAuld .+HAHHT'k AVa.

luc. nr. 111: npt eypAAA Nekpcip. AAVEpit-Al) 41 i D.B E II H T ,4E rAAHAIH.

Inca une oria participitdu se afla concor-datu chiarit cii acusativulu verbulni, (leca areinsernnare activa, pr. C, 2 febr. racn vl Atp-kAMV AgAT epa OHMEWHy HApE A mVpir rra-FIA BA BliNt adeca Inase respunderea.

VIII dupa an. non. CE AAHAarra,ror Aoy-NINFO KV MIMA ca mptrerL WAMIFIYH CUI)KAp E Epa CIPA K 4111 adeca: pre carel t'acuse.

¡use mai multu se afla participitdu necon-cordatu. si stand(' in numeruln siug. neetru, pr.13, dom. V in pares. 'ni HPPIFI AMIHWFAC epa 4 u E*A I C OpiEtill'IYH Agir, goym ICZ 4n.gpAtuiA AVH A-;Ti cV4)Avy1nox; adeca : 1111 intielesese; V 'lu-pa Ros. WAT'. EpA AOMHHT6 Af014.1.11 npt imprnr-t& Holppit AVME adeca : do ni 11 i se.

5) In catu pentru fui tti r u, noi disemitSI mai susu (§ 1(111. p seg. )9 C1111111 Cà (

ru si futurulti latinilorn in b o, care la vechiilatini in unte patri" cojugatinnile erá usitain,se pare a fi tempu ausiliariu formatu dein in-finitivu scnrtatit (forà re) si b o in 1ocu de voscurtatn dein volo. Noi inse nll °Jipi" aprea-pretiui parerea acelor'a, ce vorn se co.struesca mai tote tempurele 'atine deintru a le

182

lui b o, ci nu potemu a nu recnnosce inca, afora de forniarea plusquamperfectului latinu in e-r a in, analog'a formare a futuridui in ero, a-le canija persone, alesu in verbele de 1-a si IV.cojogatione, asid aprope se vedu de unele per-sone ale futurului postro la celi verbi, cari serialaudaveri, landavremii, laudavreti;audiveri etc. ci ale latinilorli latid a ve-ris, laudaverimus, laudas eritis; au-diveris etc. la cari adaugeniu dein multe a-ceste pucine esemple.

Ap math. nr. 47: AE KgfiHNTFAE AMg AAETAAE AltErITATI RIFLE. D, gen. nt, 7: a1? Hoy A-WA tup (4)A41 EHNE AgABEF & [MATA .

AA, ps. CXXXVI,5: KoymA K'LEITAIMIEM(cantaverimits) Ksporark AOMNVAVH trkfox

C, 24 Jun. dein Matit nr. 40: 5110E noyu.Toy I 4111 41AA 41 E c%th Ab' AATOyAS alpinT a-Ii9EMA (expectaverinms); in testa: awroymAiii lucti de anToyn, precumn se pare dein smen-tela de tipariu.

R9 dill'a botezului; MAN CKgMFDS AOyKpgA ()A fl E 1111 f 41CT L 'SACA Af IMTE ainfirm.roynaVeoyn. AA, ps. XC1V, 8: aertvi C FAACgh ACTIE

A Oy 3 11 13 E 411 .

Nota 1. Asemenarea intre formaren prenperfe-ctolui en e r ti si participio si ititre form'a aceluiasitenipti la latini in e r a ni , ori coi pote bale la ochi.Nti pote fi indoiela, vil -si latinii sian l'imanta acesttitempti dein pr aeteritu si ausiliarinla e r a in, asin

n la!' d a verani, no e alta de cato I au d a v-er aun, diferentia mire tilo riostra si alti !a-1 j'Olor.% liendo cà eli - lu formeza dela treentolta ino-dului finito , er' nui del,' treta lulo pailiripitile.

183

Er' cuma cà latinii si de almentrea, inca si gre-cii macada mai avuti in forme, fortneza unele ImpuroEu participia si aosiliaria , lia-oare endularin sei; cigramatecii latini numai de acele tempure ausiliariavorbeseu, cari-le se seria despartite di dona cimento,e? de cele, ce se seria intru una, se pan' a nu virése scia nemica. Ci cunoscutorii de 'nube, carii nu semultieniescu numai cu traditiunile seolastece, l'ele jurain verba magistri au recunoseutu , si cauta se reclino-sea, 6 afora de tempure-le ausiliaria recunoscute degraamateci, mai santa sí: altele tutti ausiliaria macananerecunciscute de afelia.

In locu de futura la celi ve( hi Alma si altaforma, compusa dein atisiliariulu am cu ;Min. verbului,pr. . are a f í, Esemple,

C, III in pares. 914111 BA k AM g 45,I .,fNT9glA t1Ai Act +cE +5E41; Apt A (PH41.1 A4AcTA; BE fi 11 AT f 1909VAA TO;Koy Totarit(Ab NApi a r$i cT Amoapirt; dom. ThOM 91 .3CA A 5119E Aft4H111134%; IV dlipa Pasee: AptAut ,<NA NOAw

AEgFrVAA; V (lupa ROS. lpia K% AÇI A ct CKOyAAOyANNI5Ei?;(10111. lasat. de carne: uni TopTg

.420 A4kArk p%cnoynck A fi AN A d0111. ThOM.fiLMOyUch A i tA A AA :KOMEL).VAA 441H-!UTA; etc.

Inca si in plosq. pea. ausiliariu une oriaconcorda participinlu cu nominativnlu in umeru si ge-1111 , Ir. C., dome . ROSA! . 'WH NON tikAA irPOtql%

14 H 4.11%KATE KVNgtgAg N'kg +BYAT6; etc.

XXXII.

con(litiunatu.

b) U1111 tempu cond i ti n n a tu, care astadi numai la romanii de dein colo de Dunare se

184

mai aude (vedi Boiagi Gramm. p. 73), lanoi si la toti romanii de dein coce a perito maimultu de doue sute rinci dieci de ani cu totuluitotu, inse celu pucinu in Trni'a mai erá in u-su panà la finca seclului XVI (1599), precu-11111 arata urmele, ce se mai afla in cande depre atuncia. Noi cereandu dupa aceste reliquieinteresanti, dein cite carti aventu a mina de-in acea epoca, mai insemnamu si aici, cà mo-numentele, in care aflánu acele urme, suntu a-ceste cinci: P sal tire a de 1577 (AA), Tetra-evangelu-lu (A), Cazani'a de Brasiou 1 (B), si11(C) de 1580, tote patru de C ores i,sipe n ta te u cu I u de Orestia dein a. 1581 (D).

Acestu tempu la moeso-romani, (lupa Bo-iagi la loe: cit., se formeza de la perfectuluindicativu, co terminatiunile in : rim, ri, rising,si r i m u, r i tu, ri plurale; precumudela fui

si furim io, furi tu, furi elu:furimu noi, furitu voi, furi eli.

Er' la ali nostri, 'chipa urmele aflate, secojugá in: re, ri (resi), re sing., r e in u,r e t u, re plurale, fornaanduse in togm'a de laperfectulu indicativului, precmuu dela fui:

se fure io, furi tu1 fure elu;furemu noi, furetu voi, fure eli.

Precumu si latinii cojuga acestu tempu, in-tru asemenea formandulu de la perf. indicativu,precumu de la fui:

fuerim, fueris, fuerit:fuerimus, fueritis, fuerint.

Esemple-le, ce atnu aflatu in monumente-

185

le de mai slum infirate diipa ordinea mime-riloru si personeloru a tote 4 cojugatinnile ,suntu urmatoria-le:,premitiendit inse dein dia-lectulu moeso roman'', cele ce am u aflatu la L e -alce researches, in asia numitele exerci-ti a pentaglossice, p. 383 seqq., inse du-pa ortografi'a nostra .

A. Moeso-romane.Langedlu se vruri se se itripsesca , se

nu maca nuci si alune ". Pag. 389.

9, Se vruri se aprendi cirapru , se arucinautru uscate lemne , ci verdile facu fumu".P, 393.

Se vrurem it se nu avemu purici, se pur-temu piloniu". P. 394.

Se a r u in i gar i ghel'a multu suptire , sio gliti , si se (I u rm ir i invelitu si Cu capita-niu pro deosu ai se te grasi". P. 396.

Unde e de insemnatu :a) cà vruri si vruremu (cu e, ci la

noi er la Boiagi cu i: v rur i.m u ) de la per-fectulu: vrui, arumigari, dela arumi-

*) Punemu inse aci si testulu , cumu se OaLeak e dupa ortografia sa.

Léntzetlu se vrtiri se seitripsáska se nu mi-ke mitzi si alune."

Se vrtiri se aprintzi tziraplu se artitzi natin-dru uskáte lemne ke vértzile fat] faku " (lege:fumu :

Se vrtiremu se nu avému paritzi, se purtémupiloniu."

Se aruntikári gala mtiltu suptzire si o glitzi sise turniri ( dormire ) amvelitu si ku kepitiniu preki6su ai se te grasi."

186

gu (la noi rumegu), si durmiri, care laeli se pronuncia cá d u r n j iril maitu dein a-cestu tempu conditiunatu.

Langedllu, de la langedu lat. lan-guidus, inseinneza la eli, ci la ai nostri celiverbi: n e san at o su (lat. aegrotus); asia A,math nr. 106: AA111,11,A6 ffk WH BuiwrA

MHHE ; marc. nr 5: A,A5t4k KTLTFANcoyn

'roto A AH y 5'1'4; etc. De ari si la tfg o re, litell nu seinná una ami:Dita nepotentia ci la noi,ci in genere ce noi dicenna astadi bola, pr. . A,marc. nr. 12: WI4 cu AH (potere) afil414,41K1 AAHrOpHAII, etc. Esemple (kil) AAocursera mai susu

Cirapu insemneza cuptoriu,pilo-n in pelinu; ghela mancare, itri pescadela grec. acre6,6Ety a insanetosiire; cele alaltese intielegu ck seno.

Insentnarea euventelortt e adeverita nu nu-mai dein miele adausa a le autorinIiii la cu-vente j'ara parentesedein latina au italiana, cisi dein testillu celan' ilalte 4 litnbe: anglesce,grecesce, albanesce si bulgaresce.

B. Dac o - ron] a n e, transilvane.a) Singulare:

1-a persona. intrare, mare, iltare;dédere, des cénsere, 1116rsere; flamen-d I r e, su ire

i nt r a re. AA, ps, CXXXI, 3: C'A4TApCATOYA KACE 111 /WkAE; (Kk : 13010 +TeEL

lita re. AA, ps. CXXXVIll, 8: c% Oiaptapintint iwkitt M'ENEKATZ ; (Kk: AEM B010 AVA

ulta re. AA, ps. CXXXVI, 6: c% oymr a-

--- 187

p E THHE iprmi ; ( Kk: AE Ti B010 OyHTA ).d6dere. AA, ps. CXXXI, 4: cm 4i,ikE-

91 conitfis 01M/109fs MH (G: cm 11010 ?o).

descéusere. AA, ps. CXXXVIII, 8: c%H talp, PIYA ElpH: (G: PL BOro n'una).

m 6rser e. AA, ps. CXXXVII, 7: c% Nvk 9-191 1191 MEIMAOKA CIIIPSCH IBVEIMA; ( G: c%

B010 +ANUA).f I a nt en d ir e. AA, ps. XLIX, 13: cm chs-

M A11511 e E Hoy B010 51191 tlYE; (V: ,6E WHMANSA) .

suire. AA. ps. CXXXI, 4: cag cgnpi4neur8'A4 erfairgAgn ftaig; (V: CV/EAAA);CXXXIII, 8: cm cgnt g ( V: Afcgia ).

2-a pers. ascultari, cantad (cantare.si); uciseri.

ascultari. AA, ps. I.XXX, 7: CIA

A CK rr A 11 H (Kk AA% REH Ag5ii ).ca ut ari . AA, ps. CXXIX, 3: c% cnin

cPmfoKAckin K %VT A pi ,40AMHE; (G: cm Bfe coi«).Tn). Ci B, dom. «India (dein acel'asi locu);(% 4pik Atyt KIZSIT AV W; (Kk: 121E EbEH Agli A-

).uciseri. AA, ps. CXXXVIll, 18: cm oy-

111C 191I IMICATOWTH AOAMNE; ( V : BEH ormAt).3-a pers. ascultare, !asare, veghia.

re; fure; gresire, ratecire, trebuire,zidire.

ascultare. Aonath. nr. 75: ton cm TEA CK S'A TAtE, A4)AABEI1H ENIATEAI . e c% HIV

THHE A CK OyA TApE A 1(8' THHE ; 9: cm taKoy A Taf EH, Cflgill AA cecteciux.

188

la s a re. B, XI diipa Ros, dein math. nr,77: tz Ng A%fAf siHNEWI. (1)1ATEAE AOyH f÷ H..HEMA BOACTFA FFELIMAIAE AW11 111 C, la acestuloen e 2 pl. In A, tte lipsesce.

veghiare. AA, ps. CXXVI, 2: c%Awaitiort 5.1ft9I 4ETATC 411VWE9Tb nrkekrtrETO9PJA A (G: cz NV BA CT97,30:41 )

fu re. B, III dup . Ros, de in math. nr.18: t% Amoy ctioyp E WKI0Al2. Tzg npocTal TOTE!

TehdA A T%g AOyMHHATA BA 4H4. C% WKHME T%g)(WrArkHls 1:1)$;91 etc. D, gen. XXVIII, 20: c%iNkvitnutO 4)&91 KV MHHE.

gresire. A, math. nr. 75: e (TA rpt wii.E 41E ENIATEAE TOS'

ratecire. B, dom. Samarin. dein Jacobi, nr.56: (1ato,' C% NEllIHHE 9z TX H9 E AE 4 BOH.

trebuire II, III in pares. IHNE iraTekA MOM C.% T E E ,r,t9InT4 Xe; 11 dup. Ros'.cz T91a EV Het a frApACH (famili'a) nzitxAA werkmt, cz cittpumi,.

Z id ire . AA, ps. CXXVI, 1: g% Noy AO-

/MN/Us 5 HHfE KAU, .411111(iTA FrfOrAlipACE 514-

mum.b) Plurale.

1-a persona: custare mu, insetosiare.mu ultaremu, furemu.

c u st a r e mu. D, gen. XVIII, 10: WEI 514C1

1.49A WA BOW TgeHA AA 'NINE C% KV CT A fi M

WH MCA TAAE H capa, (1)mea (1)1909k.

Verbulu a cu st á vivere, ocurre adesii in a-cesta carte, pr. gen. cap. V INCTAT. Si KO/CT/IC=1'i-Xit de 17 ori

insetosiar emu. C, dom. Samarin. c%

189

&Mg +CET 0 W A fl M C% AVWM NEMHICIA C% NE

tunInimA Kra 'AMA TOM Alik B9am4 g.k.lta remit. AA, ps. XLIII, 3: c% Oy A -

T fl M ElOyMEAE INOMFIgAgil NOCTfig G: M (1H1

OyHTALpi, in margine : adeca: oriTtvri,).furemu. B, la mulieri. manure: tez c%a:Pow/KA PATHIM 911 4ACL BA KENN EA&

2-a pers. lasaretu,plecaretu;dormiretu.lasaretu. C, X1 dup. Ros. dein math.

nr.77: C% A%CallETV ,IHNEW A Kg charrim T%V.plecaretu. AA, ps. CXXX, 3: c% Ng

HA EKAfiE T MUI,1,1YA, 11E +1,1%Alylp COrtMET&AMTEg

dormiretii. AA, ps. LXVII, 14: AikaINoyilmiipETV flI MH:KAOK6 1 xoTap6; (V: cz1311411 ,r,opmis ).

3-a pers. amblare, intrare, lasare,spurcare; tienure; fure, invenctlre;ferire, pazire.

am bl ar e. AA, ps.LXXXVI11,30: um 4,gAtIpAi MkAE M 6 A A e I; ( Kic : Ng 609

Avkpyg).intrare. AA, ps. XCIV, 12: If% moypan-

M J iwanra, mrk c% +mpapi priagcgAL(G: c% Bop

lasare. AA, ps. LXXXVIII, 30: c% A %-

cap I CI)YHH Ag H Akirkspurcare. AA, ps. LXXXVIII, 31: C%

Al9EHTV41AE avkAE cngpicapk.tienure. B, la martini, dein Joan. nr.

52 (XV, 20): cia KgESANTOyA MYEgLHH91, WHAM BOACTfiE Bt.vp

f ure. D, gen. XXX, 32: cag c% Ng 4) oy-

190

pi titila .+Tpt MYErl WH Kanp.inveucúre. AA, ps - XVIII, 14: cs Hq

MA 11371+0411 ATOyME HISHHOUTI% 6010 (1)H ;

( V: 41 HVM Ro9

fe rire. AA, ps. LXXXVIII, 31: witnw-p3.1POITEAE MiA1 11V (1) F11 Ht E; ( Kk : 1113 M 15011

nz5H).pazire. AA, ps. CXXXI, 12: cz n%5H-

fi 4)11.HH Akyrk avk; (G: cz nz5m).Nota I. Cust a r e in u (de mai gime), de la D

gen. XVIII, 10, ar' poté fisi 1-a pers. shig., decaCulo costante dein acea epoca nu ar' lapedi predein 1-a pers. sing .

Ti en it re. (eresi de tnai susu), dein U, s'ar'l'até huí si in locu de 3 pl . perf indicativu, deca nuar' precede sek

De acea si in A, math . nr. . 74: K% c NV

6 4.. TOA eCIT WH Kik cpplopi*H, etc .se pare a a erore de tipariu in loco de .rrOtteti-FITL

Asia si in AA, ps.LVIII, 17: E va ta CI cp ' Kzirrtizor e in loco de CWrgity dein

acest'asi tempu.teto acolo ps. CV, io: TwarizrE

iH MTEH +11,1110H e sineutela tipogratica inloco de Twarzci.

G. Dele eilititinea prima , in care produsentu nu-mai un s p r e die ce citate cu 10 esemple , in coce a-li;onta 36 esemple certe., si alle 2 mai certe, cu 44 decitate , cu tote, eh tote esemplaria-le nostre suntu de-feetuosa , si dein Prax i u inca no potiani allá necenu esemplarin. Deunde, in cele pierchtte inca potti sese mai afle si alte esempte

Inse si ciite Al" si prodoserno, limito de in de-stulu sine a adeveri ftentra aceslui tempu °recauda

-- 191

In linib'a riostra, cele pucinu in Trni'a, si asemenareare este intre elu si intre ale latiniloru in e r i ni si e r o,earele amendona , ',recelan intru insemnare-le-su maitutti un'a, asia si in forma dein atora tullirá in perso-n'a 1 sing, se desparto; de ende pre dereptu se si po-te cosider(t, ch, la inceputu nit au fostu doua ci latitud

singeru co diferenti'a terminatinnei pent ru1 pers. sing . in o sean i m re inse si aliurea avealoca, premien' in fa x o si fax i in.

Identitatea acestoru tempure, la rotnani si la latini,dentustrata si prein acea cerenstare , cà intro ambe

limbele Remite terno' se formeza dalia acelasi ¡nodo:dela perfectuhu ind icati in latin'a, for-matuteas cuino vediuinu (in § precedente), eh se for-ineze prea-perfectrile, numai aici [renegado' ero seane r i ni in loca de e r a in , er' intrn n'nostra r e dupaa 3 pers. sing. pr. laudaverint, laudare.

Diferentia este nemai, cà latinii in a-ante de ro se-il r i ni mai art une ve sean e, care la noi lipsesce,

er' la eli v inca pote se lipsesca, eh si in alte tem-pere, Mentirlo: I au dar i in, ea si laudarnnt, i a u-damm, etc.

In formarea tempului nostru mai e de insetnnatn,esit a oseuru dern a 3 sing. a' perfectelui de 1. cojoga-tiene, in forrnatiunea conditirmatelui se muta in pronun-.ci'a originaria CU a chiarti .

7, Le celi vechi se mai afla forte desu inca do-ne forme ausiliarie pentru tempulu conditienatu, for-mate dein v re a III si a my rut u ce infinitiva ¿upa se-mi in a-emiten loro, pr. v r ea in fi fa cut u seau fi vr e-a ni fanal', si ani vret u fi Pa e et Esemple.

a) AA, pa. CXX111,1-3: C% 14V rk H AtIV-

MNVAA +11TVI NOH. KiLNAla CKVAACEBrk WAME-NYEE cnfa 11011 II/Vd BYH H El E rk C, VI dup.Rosal. e AllECTA NV CAMEACTA ICA <NE nrk (1)14

41 CAMVITAS A4ECTill lihNAEKATk, H 4 H TVIVTkaelf 0.4EC9'A elfrAIISTVA6, NWIti i10H 4grapx nopoans.44) h rk. ..1), gen. XXIX, 22: UNE .rwrA ll'Af -

192

HE Brk 4) 11 , noel EA 6 [irk 4)H.b) A, math. nr. 96: WH 111%H41, CZ &Mk a p Oy Tts

4) H 47.1.1414,4 4 3HMAI nnimpinwpb NOINIFI, NAMB parr 6 CI) H 4iiiirtAb nwp cow' 4 CANI,NAE npo.pw.ninwe.

D, gen. XLIII, 7: Ai (rim 14014 amb. KfiVir 6nV.r.k got, Koym K% BA MIT& NOAW 51491; XLIV,8: Koym AM 6 139 VT 6 4111 otIViukt4H INEVI1T& AI'kAAEAA KACA AW/ViNVT%g Af11,1H14T6 CAV aoyfis etc.

GG, f. 11 r. V. KAMA& AVN AAA-11151V til V BpVT4111 BOA , (pip MOTE 4 wurfirVAA 4yefo1no9ca V siAIT isi?4e; etc.

e) A, !tic. nr. . 50: BAH A1 THNE B14.04AHA4 . K%

¡NE A V (19 oy T h 4) Fe 'mil.' I TH96 W14 1. CHAW14 6

sitV 410CT 6 4,11N B011 , A1 INEMOyATb CUM; + CA914111H t 9111VWE' WEArkB11t NOK%HCIRP k.

G, ps. CXXIll, e 5: K% C% 14 A VB ilVTIN 4111

/1/4.i)A-14VA KV non , 5HKA AIM& ¡HA% : K% C% 14 A V

B 9 V T 4114 sr,M-FlgA KV NON , K'LHA C% CKVAA WA-

MENTH cnpe Hopi. ATVIVIH si'm He nrk fret toinfie NO14 . . . AITV14911 anent HU; e0Th aKo-nept npe 11011, iPLV AS' (1pVirb, ,rprk4t y-111 CV4)AETVA 6 MY1V . ifTV144H AS' 13 f) V T 6 Tio4-9 e etc.

XXXIII.

imperativu, si intinitivu.

7) In impe ra tivn, in care noi amu de-stinsu alinrea (Elem. de limb. rot'', nr. LXVIp. 156 seq.) done forme: un'a afirma ti va,si alt'a negativa. Deci,

a) In râtn imam cea a fi rm at i v a, la celiveclii nu afiatnu alta diferentia, de câtu ci eli

193

Hui strinsn se tienu de form'a regulariaverbultt ad u c u, scriendu totu (fauna a di". semicelu pucinu ad' in legatura cu su lisa seau sifori, ele, pre cAndu ai nostri pronuncia si scrinmai tutti numai id a cu a oscuru in fine, incasau aflatu unii gramatisti, cari nece nu visa'',ci asta forma dein urma e scalciata Esempledela celi vechi.

ad u. A, marc. nr. 6: nu* At cnoyut npt-glpiAwp. WH AE Kg9141.1 TA 41 51191 mwycu;Inc. nr. 46: iCAcy vorr%g KOLVII D, gen.XXVII, 4: WH Nat, Koym C% MNANK ;7: A g aratta,rs ; 9: iAg mYt tt". 561 cg-NH ; 25: Apart, clift0 AAC% M%14%4.1IC6 At +-BYLNATh 41 AH niumt4; etc.

ad', D, gen. XXVII, 13: naut.wriN, 1. 136 V. WINO .0-omo twin tiA AlyETIAETAM ; WH4 6 M%FlA TA ; etc.

Ci itAo Bb, p. 403, dela Joan. nr. 65:;itsc. whytrrgn% TAg KOLVIE AiN0 AMIN&

TA; nude A are: RAV A.korgnkMANA TA, Oil si Kk in acel'asi loen; er'

la acestu loci' are si ado si a d': ;40 Nkyt-,'ai't 6 +KOA'N WH Á, MyLNA .

Er' BHNO, ci ad o, inca numai in asta for-ma se afla la celi vechi;,ci vulguln in Tni'apre alocuria dice si: a nu %, ca. aiva.

Unu altu esemplu de acesta forma, dela u.nu verbu astadi de totu nitatu, ocurre numaiin D, inse in multe locure: 5 % , dela va d u- e-re lat. Vado ca cl;.% dela facu lat. fac;precumu:

Exod. II, 8: 531111 (VITA Agli cbAfItati 6 IN:

13.

194

%; (Kk: nac%). III, 16: Mpff1T6 AAA, witimoytt.g. 1V,18, 19: 54CI 6,916 Jaw 13 % Kg F1141 .

5HCI WH AwmtoyA AV mvoyai 4 A14(Atils 11ACA

WH % tarA 41N ermniTA; 27: LÌJH srict INWMIloytt&MTV; /111W14(, % ÷NAHNT* Ag MWyCH +11(TYE. VII, 15: 11% AA 4)AtAW114 M%111 AIAVAN'klpt

Se dice, ci acestu imperativu se at. niaiaudi si adi in muntii Trniei de catrà Ungarra.-- Er'

b) In citu pentru form'a negativa, in a2-a pers.pl. in reti, pr. 1111 ve intristareti,nu ve témereti etc., ea mai ocurre sipani adiin cartile baserecesci, de si mai raru. Ea sepote cosideri, seau cá rentasiti'a unni impera,tivu anticatu, care in a '2-a pers. sing . se ter'mini in r e; precumu si itali-anii astadi (licit: non ti s c or da r di me; deuntie apoi in pl. se adause silaba ti; seaucá remasitia dein imperfectulti cojuntivu, care-le la latini suna in are in, erem, ire in, pr.laudar etis etc. Inse Ja vechii nostri asta for-ma e nini costante de câtu in cartile baserece-sci mai none pro candu astadi mai netneneanu o mai dice nece serie.

Deci tOtll VOIIII1 se citArnit pucinele esem-pie . AA, ps. LXX1V, 4, 5: Ng 11%1NHKA1/114 HKC/14AZ. 14/9H 4114kA ['Apt LI1H 4 coyc4 KwfalVAFSWCTpg WH 11g 5114 141 LH 3IgA8'H 111,41(91)11TA-TE ; nude G are: NV uf&NH91LH, Ng +14% A-im 113H WH Ng rp%rip E LIN; V: Ni 4)L111914crpAummtp, NV .4.11%A 414'4 KoptiVA, NV p% -4HKAt 114A, UM r p% Hp t 14; Kk: N& A.4E4, 411%Aultu4, Ni 11%,/,HKAIIH, WH N rpn4.

- 195 -

AL, 11111 TC. nr. 60: Ng A firk E 14 14 41,4111.1 lpl;

nr . 48: Nb'a n Taf, ap E L1 nor' 5 `111NE N0 i K%-.rp.g (contra) NON , KV NON ACT/ . F. loc. cit. IdK 11.kAipii4a; Ng KONTENH fl .111 11 ligri4,1-190THBA NOAW Kg NON AfTE er Kk (ware. XII,21): tig At t (Luc. IX, 50): Ng k011-'riuui9u. D, gen . XLIII, 23: NV ".,¡crrpH-orapiipi, NV li% T'ILMEtElpi; (

irkmi14). Etc.8) In fi n iti v n I , care noi arum, abra de

candit intru unit teinpu cond?tiiinatil -1u wine-mu in a- antea ausiliarhiliti, pr. fa cere-astotn de ilifa-111 diceinit scurtatit in á, é; e si

forà silab'a respundiatoria I itiiiescului RE;celi vechi liase, si in Trni'a intre iuiiiatii apu-sani , forte clesu-lit diceau si-lit dicta intregu,si aliurea si alai alesu dupà prepusetiunea d einipreunandito ham una silaba cu a : At, insesi diipa infinitivii niai adaugundu 11 11 11 a.

Dein multe eseinple citániu ituinai acestea.B, IV dup. (tos. wu czki.ra cgiin n)ymant p E p MHAA ./.4apx AMA MHWEAAME ; V in

pares. um +whip( npf III, koyau, rift (per) (As-ALT WN n %wilt KF1N4 nog-6 .4avrpa .f CAABAAgH

D, gen. XLI, 46: efia Ark cp 14 p rk IwcY4) AEITVHSVIH AIE ANH ; 49: nrk AVVI-A KoNm AtNgM %-p ap ,k c.rvrgex; ex. XVII I : AKOAO Naht 1.1%-fiWAgAll AIM 6`k A ; XXV, 38: 4D'h WH Ag-WT410 ISE Mg103, WH RACE IN ,k AN HN yip& .

P, f. 63 v . inag cpocTs 'kA oy 111A19 EA;71. r. Kg AAVI'gfli'll KA A'I'kAl INICT011W1H C Alt

Kill:Ali:1A, etc.13*

196

S chrisost. f, 22 r, KAM ni VionA iro!4fAtscHHr9A NACKVTI. AA a ph.; Basil . f. 3 I'.WM AMU IdififiCtirris 4UAIWICHCgA flOCTVAgil 110-

(TOt KEMA9A ANSAIN Ctiit-TgAVH ,)(b.V, ps , XVI, 11: WICYH n&cfpx AH

'Kali npt nvvvanTA; XXXVI, 8: Ng t%)(ilil),k a.ifeA KHKAIW*

X, fol. 3 r. dela prov. I, 2: akgnoa E-

t +WMWHOM Wit AOMAIIA, WA KgyITA t A Kg-FINTI MHNTI

Aa, f. 19 V OlfaH KA Ailfliirk T01311 C%

ta K8'T45f Cf KIMArk nftwiln; f. 25 V. AHCfKAM Kg MVAT AAE MAH + 14 T 91 A rk . MIA KO -KONH Lti3 Or1HC11; 44 Y. KA C% qi(f AI AAA AAFAAIN AturVA. Kk, act. V, 42: WH TOAT% 31'WA .ofv61CrkilIK% WIICl9IN KAC% Ng +4ETA A + % ; etc.

Nora t. Dein acestea si alte multe esemple de-in cart le y echie se ad everesce, cAt u de commie va fi fostuore candu usalu formei intrege a' infinitivului, care acutnu e asia raru . Cu tote astea , atari scurtari cautase le supunetnu a fi forte vechie, dupa ce nu numai al-te blithe noue romane ne. arata atari urme, ci chiarasi vechi'a latina, atAtti in formele tempureloru compu-sa, si in alte comptisa , pr. il ic et, s ciii c e t, v i-d e lic et in Inca de ire- scite- videre licet , cAtusi dein imperativii totororu patru cojugatinni , cari nu-su alta de ctItu infinitivi scurtati !soli' RE, ennui ade-veresce si pasivulu lord, in carele a remasu RE.

2. La celi vechi se pare a fi fostu in usu si pos-punerea salsa - Ion] pronutninali dupa infinitivi care a-stadi nù tnai esiste, pr.- a lau di -se in loco de : a selaudi

AA, ps. CIII, 32: KAgTA CCTV IMMACIITA Wit

4.,PitAi. a rrpmVea ci. P, fol. 30 v. nr. 203.clap% LpFirk knoiNELOifiaH13/1 CKOATIAls; f. 111 v. yo-45114VA 111A MITNICKla BA 11 t TAAL Agri% BOA AVM.

197

3. Adatigemu aici. inca uno cuventu vechiu, nil nntnairarti forte, ci, care cá, si v numai intru unit mono-.ntentu ocurre, in B, Cu forma de mime si Cu insemnareverbale : opt u, ideca, can't' &emu acum'a : tr eb u e,co copintivu dupa sene , prectintu

B,XIII dupa all non: w n T C'A icorioa-iptmr1IHrk tiOACT117A XI : +TALI° w n T 6 f%LIJHAA 1:19ACTA. K'A'rS' MH EVIIL Aoymu10i HOW;

tOtIl aC010 .1.KTA wnTZ KON NOALVE-

Mk form. Afiggi'A AV Aomuf5EV. Hoy FlOyMAH3:VTA HOAW .1.9AcTA AVME; Si : WEE K%11,A tiNHE

FirkAAA 11011 W n T 6 C% AAVIIHM6 WEI VA AWAM6TOT6 ; si erasi : AifanTh AWkA O CI 'rk c% F'AN-

,IiMk A1 AV AOyME1151VACTE 6V116. o n T 6. VA VI oy.f ,A0yMN E g KV

TAT'AAA ; tutu ad: A911119k OnTk ivt

WA WAMENYEI .+6or%4EcK6 Kg 40AW ctokAKIIH

AoyKfSfaiMai multu nu se afla. Er' originea avest uia se To-

te irage, au dela o pu r t et, nut ¿lela opus est du-pa Ilfia pronuncia mai : p u 's t, de !tulle ai no-stri se Oa facto u opt 'u; in tot u casuln, si ti p or t etsi opus est totu deintru una iedecina sunlit .

part icipia ; presente .

La acestea voiiiii se' adaugeinu aici reva-sisi despre forinele participiali uita(e au rarite,',rectum,

a) Dein participitilu presente activu inn t e, a' caruia pierdere cu atáta grentate o semte scrictoriuln runianu, dupa -ce celu in turiu

198

in adevern la celi verbi se p ire ari fosto parti-cipiti futurn,preclium vonni arati mai in diosii.

Dein cele in n te, astadi no mai albinareinase in uso de ritit areste dona: fi er b e n-i e, pa r e nt e, ¡use si acestea, nu utrii valorealoro originaria de participio, ci unidu : pa ren-te ri sustantivii, ri si la latini pa re') s in lo-en de p a ri e ns, er' reln alaliii: fie rbe lit e Tm-mai ra adiectivu inipiettitu, erasi 4.4 si la lati,iii erve s

Ci n au fostit ore partiripia iii nt e neceuna data la .romini in adeverat'a lora valorepartecipiale, si iniru mili mimen' de ajunsillUrniele se parn a ne respunde, rà asia. Noimai afitrainli Si 111111 alu treile esemplii, arninnuitato de to'tii: e u no sce ut e , inse numai inpl. c ii nosc en ti, intru insenmarea de c uno s-cut Era !m'ore - le .

Dein Trn ra, 1, fol. 26 v. dein Job. XIX,11: ci ccpapwilm, pVNEAE WH K N O IV H 11-

4i*H MI.EH ava oy ,r a p ript MUNE.Dein R o ni a n ra, 'Aa q fol . 56 r. IllatvTgA

ERA Trk91 AturriS KOHO H 1-1 4 Y H AH ..trrpan-Tx 4ApA.

De in NI nido v"a , N, rol. 113v. K%14,6, (IM-111pi TO1H Oy9t."119Y11 AVE, WH AE CflopHKA EHO-

c AfKOrECAM, WH KVHO L H N 10 14

nori crAvroyr .Atnarrt ?su si rol. 139r TOATE flitfalHAE TE lia koynpmmi HEROE WHrflOyTATE. I ICATILt NiVt-FIES'a ICATfA

FI O ly H 1.0.H Txnluya si alto alii patri, esemplii, amo potii

dice) ama mal aflitii (leca forill'a lu i nu

199

ne ar' face incâto. va se ne indoimu,si ate-cesta e cuventulu: Kgsropiwa, usitatu ci partici-pio sean adiectivu, nu ti sustantivu , si asiatu totulu respundiendu latinescului con v en i-e n s.

B, dom. XV dupa Ros. ¿lela Math. nr 92(XX11,39): A If c9-1 t+T'AA HM mall mala nopri4o-TA. a Aoa KOHHNttAtu. [Jude C, are: KH-

ngna tu, er' in A lipsesce foliulu. Grecesce6poice, asemenea, conveniens,

Teto acolo, si in C, la6 Jaimariu,dein Math.. 6 (111, 15): AMA AKMg. AWA AMg KOyi.

H Lpit NOTE HOlv, a .tnark TOATA <;EpEnTATkUnde in A, erasi lipsesce folitilu. Grecesce ave-nop, euVellientiosli) conveniens, decetts. Cu totecit in atesto loe!, dein tirma lar' paré a fi Sil-StantiV119 Ci loctilo de alumno si teStlilli goce.Sou lie costringu a cisgetà de participio.

Ce se diceinut usitata a fostu form'a su.stantivale in pul% si ',clonu participio in genu.lii fenaininit? Au dora terminatitinea in uq'a eforma feminina a partecipia .lorti in u t e, for-mata dupa neutrult, plurale ato latinilorn inen tia, sciuto fiendu, cátu de mare afinitate eintre aceste doue forme mi numai la noi, ci sila latini. Judece cunoscutorii.

Noi adaugemu munai, cà insasi aflarea for-me nominan in iltn4a in limb'a t'ostra ne de.n'ostra, cA ami' avutit atari partecipia orecan-du, celo pucinti de a 3-a cojugatittne: CA-ce a-teste m'une m'alai de la atari participia poten-du-se derh A, e invederatu si derepea cugetareaduce cu serle, cO se presupunentu mal antanitt

200

formele eriginarie si apoi cele derivate chiarusi (lupa tempulu esistentiei Ion. Asia se parene indoitu a fi, ci mai antaniu se fimucredenti, cuvenienti, fienti, potenti,vol i e n ti etc., ca se potemu dice inai in tir-illa adaugundu unu a: creden tia, cu venientia fientia, potentia, N,olientia. Sideca amu avutu aceli plurali, au nu e de cre-diutti, ca mai in a-ante vomu fi avntu si sin-guiare) dicundu: credente, cuveniente,fiente, potente, voliente, etui, dicemusi pana astadi fierbente, parente?

XXXV.

treetan .

b) De participidu trecu tu pasivu incapotemn dice, ci dela verbele de 111 cojugatin-ne miele forme mai originarie, mai corecte,le ainu paresitu cu totulu, au le usitimuitiai cá acliective sean ci deriva-tele loru, ce se mai afla astadi, urmele in car-tile betrane, si dialectuln nioeso-romanu pre-euinn si alaturarea en limbele romane, alesucu cea latina) adeverescu, ci de inceputu aufostu forme participiali.

De acesta sorte suntt, participia-le vechite¿lela verbele: alegn, dere gil , facn, in-tielegu , pungu, Scrin, stringu, torcu,ungn; dela caribe astadi dicen'', numai: ale.su , deresu, punsu, scrisu,strinsu, torsu, si misil; er' de huno', se audisu: aleptu, dereptu, faptu, intiele-

201

ptil, puntil, scriptu, strimtu,, tortuyuntu. Asia :

aleptu, lat. adlectus, seau elect 11 ti,

d'Un astadi moeso-romanii in locu de alu nostrua I esp. Boiagi gramm. p. 212: Fabule, icaparamithe si istorii alepte; adeca alese.

dereptu, lat. directus, ital. dritto,franc. d ro it, astadi numai si adiectivu intruintielesulu: j u s tu s a -um, inca-si scalcia-tuY unii scurtandu-ln in vorba si in scrisu:il r e pt u, si italianii si francii, inse forà deesemplu in limb'a nostra, er' altii dupa unitiotacisinu nefundatu in structur'a limbei nostrepronunciandu-111 di re p tu, ce se afla si la uniidein celi vechi; asia catu pronunci'a adeverataa' aeestui cnventu, compuseloru si derivatelorului, reinase numai in gura poporului in une-le tienute, si in cartile betrane, cari mai to-tu dereptu au, ci si deregu, deresn,mai plicinu: d i re p tu, diregu, cifres'', forteararu dreptu etc. Insemnarea-i partecipiale jaremasii numai la moeso-roniani in verbulu com-positil a i nd re ge, in locu de alu nostril ain d ere p ti. Boiagi acolosi p. 221: care pli-nu de bucurie se veada frate-su tunusitu si i n-d re p t li 1 si duce delu afla.; adeca indereptatu .

fa p tu, in nr. urmatoriu.intieleptu, in locu de intielesu, dupa

analogi'a catri de reptil si der e su, aseine-nea urmeza se fia fostu usitatu mal antaniu siparticiplii, CIIIMI vediumn mai sus,' a fi fostuusitata si alta forma mai originaria: in ti ele -gut u, dein carea se formi in ti e lep tu, la la.

202

tini intellectus, cum si derivatele i n-tieleptiun e, a intielepti,Inseinnarea ia fostu activa, ci intie le gu -toriu, preempt' (Menu' si: prec eputu inlocu de preceputoriu.

puntu, lat. punctus,in locu de punsuseau i in punsu, premium se cunosce dein de-rivatulu puntura. Kk, lsaia XXIX, 5 p. 469:WI4 RA (PH KA O ligHTgrA 'mart.% (lat. p u nctur a,grec. gry,t4).

script'', lat. scriptus, in loot de scri-s ii, preciting arata derivatele scriptura siscripta, dein cari scri tira a la celi vechinu ocurre nu ina i intru intielesulu restrinitu deactunu : S. Seri pt u r a, ci intru totu inten-sulu liii, pr. 13, exod. XX X1X: tii9 wm rurrk-AA KgHgliA ccia.rxc NI", tafaT aoyph , WHG K Hn +HTfiXHI.K. Er in B,doin. IV in pares.in locu de sc riptu To are si scripta: 5mic1i K'L

nvcaTh A ACK+KA nitpt cia Hart. 4E ICK9 mnccini-TA NEK%Hrk A.kyk ,110AW AAV AllA%-AAA AEAA tAb WHIIHTA IipOrt ltrkAtO MsercaTI

stri iii t 11 9 lat . st rictu s, de unde moeso-romanii streptu. Le ake la loc. cit. p. 399:De cara se bagi trit saci viptulu, se In legistreptu cii fainea Noi dieemit astadi stri intu numai in loot de august u nu si in Ion'de strinsu , 'Paean' -ca .s tr i III t ti chiarn asia sederiva (lela string'', cá si fr a in t u dela fr a n-g u , ce.lu dIremo . De si inse nu poteinu docti-

ci cilventulu stri ni t n s'a nsitatu can-dit-va cá partecipiu , ci du pa analogiele produ-pte tutu nu pote rentan6 indniela ; derivittele

203

strimt6ria, strinitiora, a stramtori etc.adeverescit, ne pare, destuln.

tortu, lut. tortus, in loen de torsu deactimn, se vede a se fi disti niai antaniu, nttnumai dein usuarea acestui enveran cá sirstan-tivu in ambe gentire-le, pr: tor tu (de M'u), siort a (de vas!, ), ci si dein listan celoru ve-

rbi, la eari cetu pticimi in compositnItt in to r-tu-a se mal afla. AA, ps. XVII, 29: mi Kg.t.roft(in 4TOArIFTIESEpH. Kk, deuteron .XXXII,20: FM tekm ÷TO eq' ACTE; ps. LXXVII, 10:

4T O A pT% 111H AMibp.ITODIE: prov. II, 15:wafolla K%rfif/Ift T O At f ; 1V) 28: 11111 4T O A.ir I CAHTI, mtinarrxtira; etc.

iiuitu, hit. unct ti s , in locu de unsu deReuma; dela eare avenan ni; numainumele sustan-tivu n n tu ( oleum, et butyrum), ci si u ntnra;en tote c4 si de la unan dicentil u nsnra si u n.s6ria, cási plansoria, scrisoria, strin-soria etc. dela plansu,scrisil, strinsu.

D'upa care mi e grett a judeci, ce se cuve-ne a tieué si de alalte verbe, ce dupa analogi'alimbei latine uni fi sesi aiba participinlu int n in loen de su, macan, ci t'u avemu tirme deatari forme, pr. despre dile u, (bici!, cin gn,1ingu, ningit, pin gi Villen (vingu), tra-gu etc., dein cari t acumn atAtu e netisitatii,cAtu si rea mai mica scaimbare in usulu de adis'ar' paré cea mai reu suferita.

Notai. Deca dela int i elept u diceinu inti e-pt i u h e, analogi'a nu ne ar' contra se &cenit' si

¿lela scriptu serip tia n e. (lela a I er u si prein ur-n'are (lelaculeptu asentenea si al e ptiun e, cule p-

204

t i un e, asia si d e r ep ti un e etc. Care derivate, potoeh, usulu Cu tempu le va intrudoce si aprobé.

2. S trimtu dela stringu, ci si f r am t u la ce-li de la frangu, se In ti u, s emt ie, sumtu (prealocuria in locu de suntu) se pronuncia cu in t in locude nt; care pronuncia se pote paré cuiva neregularita-te nesuferita. liise acestu usu de a dice in t seau in p tin locu de n t, inca si la latini a fostu forte cotnune, deunde si allhuott in cele mai bine tusa vechie !atine side aci in unele editiuni mai acurat e: s e in t i r e, t e in p-t a re etc. ce emptus, promptus, sumid us, si all ele.

Inca si noi nu de multu audirantu pre unu cardi-unte dela Honra pronunciandu in publicu : s a in p tu s inlocu de sanetus.

De almentrea inca dela verbele terminate in n g use ar' astepté se formenut participiulu trecutu in npt u:fratiptu, strinptu; de unde mutarea lui n in in ina-inte de p, fiend,u nuntai etifonica, neregularitatea pa-ruta este Illai regulata de catu formele: fr ant u, pu n-t ii, strintu, u n tu etc. in cari g sean p suntu lasatecu totulu a fora, inse si in ast'a dupa vechittlu usitalta cari adese ori in asemeni casuri lepe-dao pre n ina-ante de c seau g; deunde diceau si serie-au : q u i n tui s si q u inc tu s dela quinque, si in inseri-ptitmi defuntus nr. 4360), si cintuin(acolosi nr. 4505) etc. in loen de defunctus ( dela de-fu ng or) si de cinctunt (dela cingo).

XXXVI.

fapitu.

In citu pentru participiulu fa p t u, cate in-tru adensu l'amu amenatu aici spre alu tractidestinctu, ustilit lui astadi inca e pierdutu cututulu r,á participiu, inca si ci sustaiitiN ti degentil!' neutra, ci alti latiniloru fa ct u m,inse la celi l'echi in cartile [tenme aflamu u-

205

Sitate forte atatu participiulu câtu si numelesustantivu, ce antu atinsu.

a) fa ptu participiu, lat. factus-a- um. AA,ps. IX, 4: la 4, All T A H Moym4,6 /101.1.E ; LXX,18: 41 cpanTgmiAtt nompnfa AOAMHE 4HNE KATHNE ; LXXXVIII, 12: TOATA norwk WH Kg/111-

HAHTEM EH AH (Pa n TA. aoycTiSA WH markToy (I) n TVA ; CVIII, 26: WH AOANINE

anTgaw, etc.dom. IV pares. dein 1 Tim. IV, 3: A-

rnim c% noycE CO9II 1101 4,lrkcK E6gICATE alf Aoymnfvf? A g Cto A II T f MACIKAfI C%AVM% K NIgAlIENIHTA

dom. Pasc ni EH WIl nfa NON AHH T 14 'kg ttmokti; IV (lupa Pasc . E

5 HMI K% 11 AMA 0:11 a n T NOH etc.ex. XXXII, 31: stici, w, NIAtE nvcaT4

AS' anirb A4ECTE 11,40AlsS chrys . f. 21 V. 4/1011 simpoaci, WH 4AAE

tiEgimpoika egnormil,6 mien( 4n NON 4, -n T A.

V, ps. CXXV, 3: KAg AN-A ?A 4,A-419A Kg MOH, cj)AflT'N'kM BECIAHNONI.

F9 Com. IX, 20: Ag AOAFA 5114E, OnTVAtintoaTopongtt KVIE MAH 4K8"r ALIJO.

b) fa ptu sustantivurlat. f a ctum. AA, ps.XXXVIII, 11: 4, AnTvA L JVCiEg AA THNE WTI .

D, ex. IV, 8: va mpinTz ¡WU% NOV swp,I41E, NH4E K6'BANTgA6 9'!& 11 ßWpL ACK&A-

TA Hp oyn (to A n T 6 ,6E "1M, KrksvsopE Kg-IVENTOri T'Eg Kg AATAI. 4143INEC

F, 1 Joan. Ill, 18: 'II Kg 4:04n TA L WFIA6EnfigA .

206 --,

O, P. 165: ciAnTgp ti A 9.kftt sgtil; 233:crita 4)Afi'rb'fiH6gHE .

X, fol. 9 v. dein genes. II, 3: zenwran KAp-

TA CICIA TgAgH ifflOA1311 WH rmvuhtirrVAgH K+HA

deuteron II, 7: ClEHTpg K% AM"HgAAgAill%5%8'A HOUrpg 'Eg 6A-CISHT To.r 40 A Il T g A

MACHHHAO9 TAAE; ps. XXXIV, 20: Atrehp.r.k5%cV4)AETVA (vatV <NE 4)A n TgA nop 91A p%g ; ec.cles. VIII, 17: K% Fi& ng.rrk OnAgA ACPAA +Flpl-VH% Kg (PA n TVA 'HA cinKVT cVnT cop; IX, 10:KVIH Hg ACTE (pan roin. XII, 4:fue% AvVmaptint TOATE ti8'A9EAAW th A n ,r A Ag ;

XV, 18: Kg KgBAFITgAk WH CI) A Fi TgAA; i cor.V, 2: 9EALI 4AHT8'AA /META Ag CtorkKgTA

Inca si n ef ap tu. AA, ps. CX:XXVIII, 16:luchana-VA& ANYEg Ii%5gp)A OKYH TUI

c) Dela acestu participio se deriva si parti-cipiului fa ptoriu, aseinenea uitatu;inse usitatit la celi vochi ci sustantivii, ci lat.factor, in loca de Hin -nostru facii tori u.

B, dom. orbidni, (lela a dona lege XXXII,AWA (1) % n Topion C, WH ct myct <van

Aoymtn5a; XV (lupa Rosal. ,CE C% K8'110ALVEM6

K% AIMMA % T O p 10 A 11111 MMH1/A A , RAFE NOMA,

Akyt A noych; etc.Nota 1. Ppntru parlicipinla si sustantivialti fa p tu

anal adangeinu cate-va citate dein Cal echisinulu calvi-nescu (11) dupa editiunea de antanin a acestorn prin-cipia , dupa ce inca alta eseinplarin in loculu celad pe-rilla in revoluliune nu anua mai tallada.

In Sandia fol. 33 v. trfx oyntro 5114E10 K%H gMAH nohKevKA 11)a H T Ag lipgT HAWE MOCIpT'k , Kg

207

taKori I4 ngruipi avarginicia wiatira; f. 34r. de-in rom. V, 1-1: KAIIVH nag rinuliirr INVn% ICHElgA

111111Pk4EH AII M,'9 C'E 3H9, fraicarr 4) a n T;totti acolo: Kg/H BEINEN19 K% 9EN Hill(H411 MH1H CL-i& (niacarii) K% tiaV 4)%1(gT IVAKATE (I) n T 41 4-K* MOt

CA snstanlivu, f. 32 r. norra TOTgi nvtarryc% BA nap (macar nu ar' fi) AIN BOA FINN-MN WH C%Ba /IV AAFE +mkt KV ctsanTVA.In rogatiunea de domeneca ser'a: 914 tyn e04HTOVIAnocrrfS3 me, HON 4).anTVA NMHHAOp TAM .

2. In Inenln sustantivului vechiu fa p t u , astadidicetun nunmi fa p t a in forma feminine , care inse, laceli vechi vene si in loca de fa p t u ra in sensuha deereatura , si mai alebu in N (cazani'a de Jasi) forte a-desu precumu :

N, f. 45 r. t9H I C' 4)A% 1% 4) an7r &W.,f 80 v. OyHMAL 9991 AKOA0A6 A4A0 I TOT 9E-

rOA6, 4. TOT 11%/HAHTVA TOATA MAIM 9 1. TOA-

TE An TEAE; 131 V. +K1fl1A910HE 411A04 TOA'rE

4) an TEAE; f. 140 r. totu asia; f. 209 r. +KHHAT41AA TOATE OnFrinE; etc.

XXXVII.

participiulu trecutu cá sustantivo .

Si ci se mai continuhmu de participiulutrecutti, mai adaugemu urmatorie-le oserbatiuni.

1. Citmu ch celi vechi eran dedati a usuiacestu partecipiu si in acea structurh sintac-tica, care grairritecii o numescu casu a bs o ¡ti-to, seau precumu noi astadi usnAmu gerun-diulu, de care sorte saran urmatoria -le esemple.

208

C, dorn, VII, dup. Ros. dein Math nr. 33(IX, 27 seq.): ISEHHTVA6 AqH MICA. arieo(nY)-arct K%Tp%HCVAls 916.1.11; adeca venendu.sean d upa ce a v en itu in casa.

Bb, p. 238, dein Joan. XI, 44: crrptir% KgTAAC mapt, na5apt BHHO 4/19.1X, WH ELIH1 MOpTgA+(I) tiWgpaTg M6HHEAE Wil HH90ApEAE Kg (PA-

adeca: infasioratu fiendu , mide N, f.83 V. are: WH +HAATA (wii MOrgAIL .0.1XLIItITnturTE AMI& WH njurri nunoapE. Etc.

2. Cuinu ca aceliasi usitau acestu parti -cipiu, si cela activu in Oriu, intru ambe ge-nure-le ci sustantivu mai adesu si in mai multevorbe de catu noi . Asia

a) dein participiulu trecutn.aa) in getiulu barbatescu : adunat u, aj u-

hatu 9 aparatu, apropiatu, aputitu 9 a-scultatu; coperitu, crediutu, crescu-tu, cumplitu, cursu; datu, deschisudespusu, disu; esitu; intratu;lumina-tpt; nascutu; plecaty; remasu; saruta-tu, sciutu si nescintu, spamentatu;temutu, ti enutu; viptu;in genalu fem.ascunsa, inceputa, lasata, nascuta, pa-sc uta, sciut a; impreuna cu pluralele loru.

Adu n at u. AA, ps. LXX1X, 2: tu a-gn Tiag; adeca adunarea B si C, XV dup.

Ros. dela math nr. ._ 97 (XXII, 41): a sN -HATEA E 431/9110EHAWp +Tp161XIa rpu

aitinatu. AA, ps. LXVIII, 13: aont941 KVAMVHATgA COrhAPT'VA MYES' (Kk norrk ).

a pa ra tu. AA, ps. CHI 8: A n tr Vrtzvaoy 4:1"msof t.; (IQ: rark).

209

a pro piatti. AA, ps . LXXXVII, 19: ro -4VAE, ILIH anpon'ittglin s;XXXVI1,11: Anflonf-A 11,111 MYIH IAiroirri ervr439,g; (Kk,tinfoaniAl ).

a p u ti! u . C, dom. XIX. dup. Ros. rapA4)H TOTA aoy56 ory,i A9 4)14 n oy 14 H T Ah;

adeca amirosulu , dela verbuln a pu ti re: AA,ps. CX111, 14: WH tlay n oy 4.

a seulta t C, dom eurv cpolimfVIHE WH 1111,15 4)0AAif I ACKgATATW,A6oy BA Pi- WAVn AV Aoymni51$3.

eop eri tu. AA, ps. C1V, 39: THHCE tioytut6K01119HTWA A096; pl. C, dom. brandiei, dem

nr. 17: icanAVriA novromi n5J 4)111.14 Ka

AKOni9H 14V H Cf 4119HtT,k5A; (F: 111? ()opa.;91H 4) a(INH4H).

ere di u tu. B, dom. totur. sant ilorn : npi 4n-q09ri nprkosinpi WH npi Kp15V CAN. S, Ba-sa. f. 4 v, 114)AAMI% CHMKOA K I Si< H A O

AprACTOpH ; m'era eredentiosi.e r es c u t u. A, loc. nr. 8: 16 amgori

A111,11011'k WH K IC KOyT VA 6; Joan. nr, 34: 4cViii4ICKgT p, 4,(VuiA rpACICAt; :Meca

19ACT%; Cii s ta tu ra, C, 111 (lupa Ros. deinMadi. nr. 18 (VI, 27): 11011 91113:1111tO(C1

nOATE" Mag1,11 K111 C KV T A & AOyH oy4 KWT6;XXXII, dup. Ros. de- la bie. nr. 94 (XIX, 3):KZ <NE KÇ E(K T L Epa MHK6, WH Konal .fAHHTI(Zachein).

Culi) littu. A A, ps. CII, 9 : mil./K W M n ti T AVAHVECI. A, math. nr. 55: AWa Ba4)H .1.K W nAHT Oy A filKgAVH 101iCTVH; pl. AA,ps. XCVII, 5: six5Vrx .rowri KV m n ns-mAwrVAVH, adeca cgrquityr,mapyini; si e for-

14.

210

te adesu in AA, imprenna cu a sec um plir ea se ccinpuM.

c r su. C, XXIV dnpa Ros. dela Inc. nr.39 (VIII, 11): WH coi"A c rvroy oy fi ;VA A Clnyttauen; mule N, f. 338 r. are koye , er F siKk KV9cVea. Kt, levit. XV, 13, 15, 19.

d a tu. A, man:. nr. 2: AVILA A A T oy A AVIs.vatin; (F, nenucoark). B, XII dupa an. non: At

AATOyA AS' Aoymtu5iV; pl. Bb, p. 147:atuipirVmatwiiAaT gal /top. C dOM . XXVIdup. Ros. KVMA HOW 4:0A91 KA AamA.k unt AaTV-A 6 AOPAtigAAVig C'LA6 nosio HAATH S Chrys. f.33 v. K% TWT6 ,4A T tHAL all A

desch is u. 8, Basil . f. 3 r. Axiti KVaxurrAA1WKHCVAA porrVaVn tiorrpV stmaph

Aaega A ChtfTgAH MC-b.des pusu. AA, ps. CXXXV, 8: coaptm

4 A t cn oycVa 3Avin; c,rvunturk ). A,math. iir. 85: 411111411 AkAll Al( 11 VCOTA A91 -I ra; (P: nV.ript); marc. nr. 3: K% f cnoycaAIA, LIM NV KA KNITVA1941. C, in tithilu cartel:

TOTk i in oycifla s ran; wi metAliciloycga 6 AOMNYEH AVH ; in 25 dec. deinMath. nr. 3 (11, 6): KW NEAAHKA 141H 4..AECn oy-CVA A IOyAIHAW9 ; &Hi . IV dup. Ros . dein math.rir. 25 (VIII, 9): Kl AAA& iW VM C6HT6 coynn

t c .

disu. 1119 dOrn . : AWA WH ClaTAFICVA A AV Xe NV KVNOACKA

CA'ARHA WH Op* irky,k ca; dein -fermi. 111:HS' At .4. 3 11 cV a'A 1%0/m1g/du .

esitn, lat. exitus. AA, ps.6: KA f w u'r k nçi aanfLA; (Kk: tinufm).B, dom.

---- 2 1 1 ---

1H dup. Ros c% tu 14111 [Ah nitiA AA 1W li T oy-A A corpAtTgATI riorrpg C, dom. XIII dlipRos. KA oy./. noma flialElANET A A.14n/A E W El T g A 4Ani EH . G, ps CX111, 1: + i in nii-VA inim-nop.4111 u-In-11,T . V, totu aculo: + E U/ 11TVA AVIIIvatin ?Inri Ervntirt, .

in tra ti, . AA, ps. CXX, 8: ..trurpV +fi -

T 9 ATV A 15. T'a WIE twnrk TA . G, loc. cit . E 111 11-

11411A T'ES 11/11 4 El T 9 A T li A1... TR.V. 179 i0t11 a--colo : .7.T poi- g A T'AV WIE EW/1TWA T%g . S, Clirys.f. 5 V. GA-C13/1 TgH 4 rrpatiSA A C1SkrUPriA91 A T 'A 11

I II III inat tu. AA) ps. LXXX IX, S: .t. noy-mH N & ,i- VA 6 0141 Ell TAA1 .

nascut II. AA, ps. XXI, 21: unt ,zsa Ata-NHA1 K'AHHHAOp A 11 Y. CKgT&A A PAYO;; (G: oynn-tuopqn 4 AAVEV ).

plecatn. AA, ps XXX, g : K% ICAT1110 4.-n A i ica ar gn a Natoy ; (F, .lik: cmilitaA).

r e ni a su. AA, ps XX, 13: ../ovrpg 9 % A% a-CWA A T'Lg fliTE1.1114 41E14A A91 A ; (V: 4.9%twawn141 -Al TAAE)

s a r lita tu, hit. saIntatns. A, Inc. nr 3:KoyyITA Koym 6 tiA 4:1H C 711 Oy TATVAts. PIEETA ; i-pl. . saruta te. A, matli . ur . 93: c% 9 VTATtA I4 TrárqflE ; maro. nr. 57: C 'A pb./T ATE AArveg; (F: 4K PIHMTVfill Si 4/0/11 134F0E11) N'edi si s a -r iitiii n r a § XL.

scintii, si nescintn. AA, ps. XXX, 1.1:4:911KAL ip Yoyil n A o fi a Ml.,; (V, 1k: : KgoonSgrinop)GG, fol. 63 V. .t.Vii Kiffi npoip'in K A WIE lil Y oy -10 14 . -L AA, ps. XXIV, 7: H- E 151 nVTVA A Mi.' giiV nomtnii .

spanientatu. AA, pl. XXX, 29: él 5n-I 11:

-212

b +14,91V cnsmA 11 T A Tg Ala AITIV; (Kk :5HUN +98 At5mpripu1rk rwk ).

t e 111 iii u. AA, ps. XXXII, I S : aAtiox O-thi cniit TinaVul'in A0r1; XXXIII,9: Hoy A%1141 TEMV4HAO9A AFINCA; (Kksii C% TEMA AF ,,,ACtidAA ).

tienutii. AA, ps XXX, 4: K%t11tI-'V&AA Mil& W11 CKVIApE Mil 14111 TV; ( V: 1411.Iltrk Mk, KR: jpr%purk. hirk); LXVII, 38: EA4% yairorri 11111 14,1111 g 4. A WAME1111/109A VAN ;

LXXXV , 15: A% 41111 gTVAA TO( 4VETVAgHpl. AA, jis. XLVI, 8: K% ME A& M.

HI3I LjHNTIAE frAAVANTVAVHvip tu, Idt. victus. AA, cant . 2, f. 293

V. M.L1VA+KlA IrEmAr.HirVna 11114 ESHFIT8'9HA111.D, gen. XLV, 23: 5k41 ACH1111, KApEAE

n'ami' MI 1311 n T b 9k TWTH14111%g flpE KAAES Chlys. f. 3 r: 6V11% 110 AM 111111T g911A011MANTgAgH UJH PrivanVfli K 111191. Etc.

-b1)) in genulu feminimi : as cunsa, ince-puta, 1asata, nascuta, pascuta,sciuta.

Ascun s'a . C, dom. lasat. de carne: wu¿marica pimpi A Torrgpta AicKonErciu noy-

elinh nwp 11111 K0yRIINTIA1 A MI1MAOKAn ce p u t'a. C, dom. ll pares. KiA +

4 1 n akiáingu, +fl%KATE +NTIM COMA 411TrgrIgAA Ag LAMIA.

lasa t'a . B,. dom. X dupa Ros. AoynxOA UN1 A%1ATA Alb H. Bh, p. 112 si la scara

M11141KA 4%1AT111 At sptu5A.nascu t a. A, B et C, dela Joan. nr. 34

(IX, 1,32): 16h 11%.5g wm,4 wpst l + N%CKgT Af 4. htKL Elg ACITI aorspyr». K% 411111 A1W

213

KIICE OKVH w9sVAVI1 11,1 4 n CKVT At . Bb, p. 413:AA (1)9/41T.k 9IA&H Wp66 At f 11 %t K T .1A ; p. 486et 402 dein Juan . loc . cit. totu asia.

p a s cii ea. AA, ps XCIX, 3: E NON WA/N(-Will ail W11 WH n'AcK&H'rI /04E; lege: n vs-CKVTIH A&H; Ci Arl SI Kk: EmtuVnin AVu.

sciu ea si nesciura B, dom. IV in pares.dein 1 Tim. IV, 2: antmium +TO; E}, VT a Awf,An%px c% CE 4c0Api; dom. VII dupa Ros.ornipti A011 wesn ARVKL, nHA,Att AtilAwp wAMINNKAtIH KO/NOCK/ wil6HT&pA WH 11 H T A Aw9.

cc) in numerulu pl de la u sean aApuse. AA, ps. CII, 12: IVAT6 CTil& 92-

txtpHTIAI Al ArlOyCi, A EAV.f.rivra Af NON ; ( V:imc%puTEAE AE CKVMTATI; Kk: AnVaiin ).

d e re p te . AA, ps. XVIII, 9: AttinTtneAormiVAVEE A E 'kuT t filcIAUKA HNEMA.

incepuite. AA, ps. IX, 11: cn8'nEE1,11AHMCH NV TIA Aoyu ; (V: pm).

n frigate. V, ps. CX UV, 6: UM n&TA-pik 4)tnicaTtAwe T AAF CTIVNEKtup.

man ecal e. Kk , ps. CV'', 2: AtEpEnTA-m%Boto AA A% %II E KATI; CXVII1, 147: maker-Ai% (Dam MYlU clip§ AAAHEICATE; CXXXVIII, 8:

IM 15010 AVA Al) nHAI NVI;AI AA M N 110111'1 .in irate. V, ps. XXV, 7: c nORItTIcKls

TOATI M H TIAE TAM ; XXXIX, 7: NNATI 4t-'11W T& AOAAAHE AV/MPL:AVA Ada Mil A 'FE Al TA-M; : MHNVNHAI) .

resa rite. AA, ps. LXVII, 31: n cVii911110AVH traexpivrE; CII, 12: !VAT's CTA&

piLCAtfHTIAI AE Juicy(' ; etc .sc a p atate. AT, ps. CII, 12: npfiarr vrag

214 --

.Attlart pUldpliTtAl i CK 'An% T ATE.rdite. AA, ps. XVII, 17: c% Ataconi-

pp* oy F511 TE Al A TOyTgilp; (V: TEMEA4HAEKk: rrimitni).

dd) De asemenea suntii si sustantivele ter-minate in e t u , formate dein pArticipinhi try-rum a tote patru eojugationile, pr. . a ni bletde la ainblaiu, b6c et u (lela bocesen, gr ni el II)f r clue tu9 inea si o mein, res flet t e-III e t 11.

A in 1)1 r t u, intru intieleodu : cale. D, gen.XXXI, 23: +m GA I T wanTs 51,1111 rOUH npt; °' III , 18: AACIA mikeytms mpinTA AI'Lab. KAM+MCA ET kAl 'rpm SHAE +0:44-4.

h6c et en o desehisu sub at-coml. X, fol.1 T. (loel. 11, 12 ): CtIfIE MHHE'rearm HHEMA RO4CT9%, KV flOCTL WH Kg nAAtir$i,UM Kg 6jJA 41 T; (Kk : wit Kg TAtirguff ) ; f. 133r. bis : CgCHHaa. 0 A 4 E T nivrAmtvaptvrt 1. 84r. sOPUTIAt MVE9Yti WEI 14.1111ETIA1

gemetu, lat. gemitus. D, gen. VI, 5:AMA AV5HT y .k oy ctopeofirmop A Ab' 115MA-

EIA. G9 PS. Cl, 6: AE r4AdAk y k AA,LTVAVH Aii*EV;21: ex tiV5,A 1,1.kMAtTgAll npunwtinop A. 1, f. 2

V. 31191 FAACgA y t MAT VA V H AAVegfremetu, Pat. fremitus. X, fol. 83 V.

his: NV Kg Xrk M% T Wal Kg rpo avx Rr. f. 63V.

, /WH AMYA TOyHJIC toy: rnac meRmwr i1NX"A;

tunde x e in hull de 4), cti a deseO in et 11, du pa analogia form itu de la on) Hp

atAtn eâtu poporn. 1), gen . XXI. 13: Ow-egna (1).kTE. EH VIK% tin0111301.0 WAMET la tACTEC'hAVX III4A TA; 18: KiL ItIVIEHOR CAL WAMIETN mapt;

-213

XXV, 23: oyn tuAMITA BA +Tpik.a nfa mg-VA 14XXVIII, 3: Koym wAMIT /usa c% liu; XLVI,3; KTE 411 AKOAO MARI wAMITb BOK (1)1191 npi TIME;ex. XXXII. 9: Totu ta rx MARI WAMIT TE boroclum-

resu fi e tn, dela resuflu, ei su fle t nla suflu, in locu de r e su fl a t ii, ca spir iitts

latini dela spiro- as in loen de s p i r a-t u s. I, Ni. 25 v. dein Job. XIX. 17: .4.K%

MVArk MA CIA 41-905.41 Al C 431A ITVAb MVIV.t e in e t u. A, mare.nr. 21: mi II crukmAttfra-

rx M AT A MARI; 70: AVuunt AAI Oyi.TpinAVRAK-wu oy+ TikMATb. B, dom. 1 _duraan non, dela bu: nr. 17 ( V, 9 ): oy+ T MT VA A AlloyncE IAL. C, in prefal tapir, nTAKATo..

WHAOR T m T h M .VPRIIKOWATVAA mOyARIA;dom. lasat. de carne: a 43.ptiitxwu Koy h.

Nota. Atare roseinnatione anonte se tiene de Ir-sirogratia, czi si cele ce l'ora urioá in §§ XXXVII IXL . Er &quin cà lesirogtafii nositi en as t etr-Jeciiiini mimi s'ea enyeto. airi amo %/Mito noma; a diuna proba ea de gnsiatu, de arpa nere no ne amo do-to de a (p da completa.

XXXVIII.

tate.cc) La aeeste potemu adauge si derivatele

de in aeestu participin, de eare stintu termina-tiunile in t a t e, t iun e, si t u r a; deintre care,alesu c,ele done mai dein mina, se afla la eelivechi usitate j'Un' unn numen! en 'm 'Un maiinseumatu, de cito la noi cesti de hennill,prent.

216

1111I voru adeveri esemplele ce V011111 citá. Cu tu-te ast ea, premitennt,

I) Cornil vi terminatinnea in TATE silì celi vechi inca e liNti rara de Gil si celeMilite done in t i 'in e si t u r a, inri' pana acti.out mi (diem' mai suhlt e de c1itit urniat oriaJe: adeveratate, desiertate, induratate, intregatate, meseratate, pena-ta t e, lasandu a fora cele derivate dein cu--vente straine, si cele usitate pana, astadi. Asia-

Adeveratate, deja ade vera tu parti-eipiti dupa verbnlu adeverezu adeverare.S, Chrys. f. 25 v. ISISSIITgA A AINER%pArr%14)%11TAAE; Basil. f. /6 V. Kg AFMA AE AA tazpsT A-T ; f. 27 V. +N KgH041H1141 A A I li T LEA H

TAA1 . V, ps. I.XX, 22: BACE AE tAAOM A A E 11%-FATAT'L TA; I.XXXIV, 11: AA4ti%p%irturt

HH EVEMANTh tzf%pliT; etc.desiertate, prescuriatn deja desier-

t En. V, 119 . XIV, 4: HAM WfT AAWN A-Attutflir%tpul.

i n d ti rata te, dela ifiduratti. S, Chrys. fol.19 r. nprinA 411AVvikTzts,unt A cniir&fik HAC-KgTgAis T%g VIO; 30 r. ninin 4 rXdpgAls W H IIIsAge ATA 4%Al; ILisil. f, 5 v. ni1i.r9S7 HAg-ps.T HA E A c.furVp EVICKgTgA (Vio. V, ps.XXXI X, 11: 1413 Ainzirra A p z tK A E TAA1MH111.

intregatate, dela intregatu. S, Basil.fra. 32 r. cut Atapgracivic +HTflEr%TATA 191-AF1114711 . X, fol. 32 v. ( dein prov. XI, 3): 4-.rptr%TATA AHpE11141A0pL +AlpifITAAE ICAIA;

er' participinlu intregal u sean integratu

211

in X, fol. 5 r. ter (I Joan. IY, 14): ApArOCTA,ef. ATA ACTE ÷Tpii HOH; WEI ,4parovrik aVo4'TiraT.H 4H HOH; .si erbolo tutu acolo f.6. r. ter: EUV1141 91111-1 4:11:1HKAS 1157CAK +HTFErE 4'EET0i marocwi . Alatura latinescolo i ii t e.gritas-t e, co carele alu nostrO prea semena,de si alu latioiloro e dein adiectisulo integer,cr celo romaliesco de la participio , de undeavento Si intregati one, prechnio mai di-oso

meseretater dela meserato, forte de-Su la celi verbi , impreona eu adiectil ob w e-sero,verbele meserezu si meseresco,me-serere ( misericordia si deregatoria ), inca sijnesereruiicii. AA, ps. XXX, 13: nVwg ,a,aMICE VX if o. T E lifiVEST'rk ; C Kk: C'EfIVITE );X1.1119 2 5 : oyoqo MECIf T AT'k HOICT9,4; etc. B,dom. orbolui : apoy.fkg. nia EH MiLIEVE COf M IC v.-pAC TATE; IV dopa lios. HVtia o.wk 11111H W M E-

piTA TE; X dopa an. nou : NEBOHAE MICEVA-T EH TVTgpopa; etc. C, dom. I dup. Ros c%-emria WH MICIVATATEC% Hoy o, noymms 4'HAF111-Tr, XXVI dopa ros. MICEFATaTt am43 ma.platct a movatim W et.WTATE MPH; 4)11 M -iffE wr w k pv.wraw*, worrWpwp tcapYil

c61i9ri. .tm i ci TATE %It a 4»i. si asia nomaiIle ráto inca de 4 ori ; etc'. D, ex. XXV. 17:4)% wit ottioyiana MICE T tti , INKVf1ATIsA046; 19: AOH XlsIFVESHASKI C% 40YE 4T9AMEE KA-lifTEM Cia0yES4VH M EC Et ATAql tu. Etc. etc.edi si anal soso § H pag. 3. seq .

penatate, dela pena to alo verbolui p e.nezu- penare. AA, ps. LXVIII, 21: .4.ngwaft a.

-- 21S --

trer.g c&Ai Mïf wii rphHATATE; (V:ANHwiA,ATATE; kk: irtuvailownti);er.In AA, ps. XXXVII, 6: ri%Hxyr A N WHriuM IPLHA KeyMnAHTL, FrOATA3H TphicTAGAH; KilligHTVANANI; Kk rrAiirVivrWmitNi; adeca :pena tez utare, care se pare a se trago de-in lat. p o e na iii sensuln celni francescu p e i-n e susiantivii, si pein er verbi': (lupa care p enatate ar" al asemenare en edil latinit p u-n i t as-te , care inse mi e in usu de catu incompositidu pu n i ta s. C11%'elltillii serbescula 1)S. ',XVIII, 24 in psaltirea Coresiana crpeuTh,ca si in V, insenineza pat e 'tia; in Dictionari-uni trilingue, dein, 1.1loscova 1700 in 4-o, ton'.11, fol. 120 r. col. I: c fi aC Ti. , nút9og , passio,affectio, moilis et affecins; er. in testulu grecescitalti psalmidni ',XVII/ e Icacturroela, care respliii-de cuventulni nostrii (leal osi a. Dela pena-Iii apoi se forma si verbnin pena( ez ntare,¡l'u carilla perfectit in 1 sing. se afià in AA,ps. XXXVII mai siisn.

Nota. Alte sustanth e tertninate in tal e, ce seafla in n su, limita mai tole derivat e (lela pr.

*b u net a I e, rollete , greutal e san(tat e , nCisieletat e

de se si pronuncia en in a - ant ea acelei terminatiuni,derivatele dein participittin I recata precumn apare

dein aluturarea et, cele asemeni lat bunet ate,greut at e, sanetate cu bonitas, gravitas, sa-n i as tate.

XXXIX.

in t j'in e.2) El.' form'a derivata in t iun e, la celi

i'tchi este uua dein cele niai usitate , asia

219

tu ne este tu nepotentia a citii tole esempleleflate in monnmentele, re alcmii ¿Je In periO.

(111111 in a-ante de 1700 ; ci neresiringeniuti rmatoria le .

Adeveritiune, albitinne, aniesiecatiune, a-senienatinne, asnprit infle Cumenecatiune, eem-plithine, cur rath infle Defaimatinne denemica.tiune, deseumperatinne, desfetatinne , desmier-datitine . Fericatinne fetatitine Imparatinneimputatiune, imputitinne, ingamitinne, intrega-iune, intmiecatiune Lasatinne linninatinne

Inneeatinne. Miraiinne'

moli n rntine, ortatimie.Nespu nrcalinne. Orbitine Peritinne, pierdiati-une, plenitiline, putreditinne. rusi-uatinne. Sburdatinne, scainibatinne, seceratiu-ne 9 semenatitine , setatiune Unitiune, N'en(le-catiune ; etc.

Dein cari noi inse pelan' angnstimea lo-cubil aducernu citate numai pentru urniatoria-le :

Ad e ver i t ¡une. Kk, Tse. XLVIII, 1:Kg AAEBEp14410HE 1014H a AlitEHTA'rE. Dan. X,21; XI, 2.

a I b it inne. Kk , levit . XIII, 4: tig ClaFIFEMEHHT 4AAR11410111; 17: nuriv49-fi AA6H-4 10 11f.

a s it-p ritinne. C, III in pares. attE Ttoy-rIVAVH ACfl9I19IOH11.

comenecatinne. S, Chryst f. 20 v.K M E El E K A 410 El CEDE-TgAgil ,Ax",6 9 VA- 4)11 KgTO4A . f. 22 V. V11144F0114. KVAH1.4-14E WH KgMEHEKA4 FO H C6H-44ngpf AX-Is ; etc.

cumplit i Une. N, fol. _274 r upArAtily.

220

Wii W,AMENYN 41H ail"! WH AH11E11411 K IN% n A H

4 H rk 4EA0pE FIEMHAOC1411111

denenticatinne. V, ps. LXXXIX, 5:AIHEMF1K%410EINAE AW11 ANN 4)111109; (greces(e:igovjcvo!),uccra ; Kk non ocAVptutt ); d e la a de-n e ni ica re, clerk. atu dein netnica , adeca aludespretinire ca, de nemica.

d es en In par a ti une. B, joia inalt. delitI Tint. II, 5: I'd Xe, %MI CE A`kAI ECKgM El%p AC '110 11u tpinirt TO4H ; 6 mfg. Koyms TATAAlsag TpimicA net Vim C%g Alf1/11T6 A ICKWM11%.pi410H rk mocurcpc. D, ex. XXX, 12: TwilitCWA k AVUMIlt(AgH AECKgMHA 11 A '1K N 4 Cg-OE TVA 41 C'EV ; etc.

feta tint' Kk, indef.. VI, 4: wH CTfFFIA 41 T Y. 4 10 El I A E IMMA .

i unpaca t tune. V, fol. 206v. dela Luc.I, 72: c% HOMEEPUKA n K% H A 4A etrrr.aCA Kk, I imperat . X, 8: Hil/TBE At ..tri %fc 10-

H 1; isa . IX, 5; 2 Cor. V, 18. De ce scrin dar'cartnlarii nostri a inf pacini, candu itilgulttdice: s'au impacatur

implitat inne. A, Inc. nr. 3: c% A +'fl'T$'l1oHk AVk xtTIS WA MEN11; (F MHKWV-pApt ; kk : wkapa). D, gen. XXX, 23: AWMNI.5IV ag Agarr a AI npt /MANI +nqrr.ttiftotirk; (Kk:nottocWA! ); ex. XVII, 7: ntrirriN +Ain grr Z.4104)41 Ag i'orCk; dela a se imputa adeca a secerti, cá tot u acolo ex. XVII, 2: AKOAO HAWk WA-f1W4VA 4 an*, L'k9A WM CI +11 n1rr A a MWy-C14 Kk, Sinai lau XLII, 20: fingArk Kark Of'untu.L5% crief n 'PA 4 10 11 E

¡mini tit iune. C, XV atipa Bog. .trig-

221

uH 4 10 14 irkA pilwa A n%uarrinwp . Cc, fol. 40:ACT%5H E011110 WHI map rapa maim +II g 4 H 4 10 N Ewui +11gLIIIT Kk, Jer. XXXVIII, 6: + wan%Ng Eta arm; 41 ligMAH + g 4 11 4 10 1.1 WF1 tfa +-TO? +n g 4H4FONE.

intregatiune. Kk, Isa. 1, 6: Ng A-CTE +TO; ¡AA +Tf 11'1E410 11E; art. III, 16: 1111119E4HNI4A 4A 41 E nintEE EA Ag AAT AH 4. ill4 10 N A4ACTA; 2 Cor. XI, 3; 1 Tim. 11, 9: kg4.ortir%9NNk MHINVH; 2 Tim. I, 7: totu asia,

intunecatiune. Bb, pag. 213: diorg-11 I io Kark o'hugratpt +TO( egrtonlirganoli sfUHISH

lasatiune. A. math. nr. 78: Karl AECA410111; mare. 43: totu asia; Inc . 4: +TO?

FI I 11%KATIA09 AOf A; 9: totu asia. pl.A, math nr. 108: +Tfg AACA 4 10 N HA E tl%KA-TEAWfls; etc .

lumi natin e S, Greg. f. 30 y. tomocnfa AgMHNA4 FO Fl E Ilgf4A110116. fgrALHIVE 41H tripAgMHII%NIONE, etc. V, ps. X1,1111 3: AgMF1-

4 10 Fi A (J)A11.111 TAAE ; etc.miratiune. Bb, p. 42: nifix EAL Kg-

npuNcgt m H9%4 10 N 1 WH 141191,4111114Amo I it iune. Kk, deuteron. XXVIII, 56:

nENTpg yffiEradit, 10H MP A 4 10 N f; EZeel1XVII, 4, 9.mortatiune.I, _ev. V, 2: C/(4)AlTgALOMA KApl Cil RA ATHItyl AE TOT1% TfgflgA NEKg-paw, el MOpTZ41011 a, ag nimucA I xYapz NE-

O/FAT% Ag ,AEFI M09 110 NH A E oyfopuortEmopt.etc. Ci 0, pg. 212: 4EAA M%FiKA KAfFIEAi Of T 410 FIM, CAW Al 4),I.Af% CZACATEICA

212

orb ¡tina e. C, don). VI dup. Pdsce: a-TOy1141 womdAidp.s fAk 1 W II 410 14 I H. Bb, p. 9:4orgti.kpfand w p H i 10 H E 11 Af BE47E; p. .1 9 5 , 4 9 6 ; etc.

peritinne. Bb, p. 96: IVA51.14A Mgly4HAE

fit.411A0p nipprmil ca; 576: 4H111A111 4114 KVA111140W NgW h PM 5lVIEGgNYA 041-cTO9A, UJH 11VBA 11A6111,11 AE ri i H '110 H k Ai.vp Kk,

Cor. V, 5: cript fl I 11 4 10 k. .rpgngAilpleni ti ti n e . D, ex. XXII, '29: ÷nAirk

WH AAIVMHAI T0A1 Ch AAW A Teku n A U-N X. 4 10 N fk.

pntredititine. Bb, pag. 9: 04IA Bop

CAgRaingTp15t4 N E II Tant; IL, Job. u, 9: W PITg CIIN1q9 .t 11 T p 1511410 N 'k 11.1.1(1AAHAO9 W%511;

XVII, 14: copia 9 .rp ,L9 IO N k ; Sapient XIV8: 11111% INT91514410N,k AtiNn-yali cia tiganu

r pit in ne. A, Itic. nr. 60: maVo.rpVnghorro; 11/01146 AME Af p h II H9 10 11 E ; pl . C,2-a di de Pasci : achVidiviipd p% n144 FO H etc .

rusina t inn e. S, Chrys. f. '18 r. (1).4.4c,INV9w9id, cirapA p H 14 410 11H ; f. 28 r. totu asid.

s but.dat atine. O, p. 194: AE irppidka tan-ga Caq Af afl A 4 10 f.

secerati nii e. A, madi. nr. 54: E cp 4 10 N cfiaunvroyn BkItgAVH ACTE .

setatitine. Kk , XXXII, 10: srrfd cT E 410 El rk apAipni ; prov. IX, 12: .tnuanxturt, .+-

Off t rr K) 14 11 .

1111 i t i II n e . I; rol. 11 v. clim"fraoyti H'1 10 HI 111A111,1b S, la prosconi. f. 7

F. IRA-CREIT%ri g1111 4 10 14 A Ond"Tinwps T'AM; C1111'Sr. 2 r. WH A TgTg9t11,9A g H 41014 I. DB, 1. 21V. c% ailouoyEm 4orpg oy H H 410 N A KVA141114111

223

vendecatiune. X, fol. 3 N'. biqf delaprov. XIV, 32: I% II II E K 4 FO N t WACIA9k 11111-

CANILIATOAM ; f. 6 r. de acolosi XV, 4: ff N

4 K % 4 10 if A AHMEYH AIANI16 4E U4A .Nota. Una usa arate de latItil la reli verhi

terminatitinea in tiune, pote fi de argumenta indestu-litu in ~tea eelnru, ce mea totu se mal infiora, can-dil o vede restituita i n serierile veloru taxi noi, ou lo-te cit aeunni nunierula acestnen se pare a se fi tareimpucinatu , de cuma ersi pre la ineeputuln edarei or-ganului, si sperhinu eA in orina va inretii cu tolnlu

XL.

in lora, si orlo -oria.3) Si in urma in cfitti penal% cele termi-

nate in tu ra seau s n r a , usulu acestei formee inca si mai intenso de cito acelorn de mai deinsusu. De acea noi ne vomu restringe aici a in-semni unu mere nnmeru de esemple, insel'ora citate dein causa prea invederata, des.partiendule dupa cuma se termineza in tur aa u s II r a .

a) in TurRA. Adapostitura, adausettira, ade-veratnra, adeveritura, adormitura, afundatura,ajutatura, alergatura, aparatura, aratatura, ar-'natura. ascultatnra, asiediatnra, astipritura. Ba-t'aura, batujocuritnra. adiutura, calcatura, rhia-matura, contenitura,cugetatura,ctmoscutura, cur-sura . Dereptatura, deseoperitura, desetimpara-vira, destegatura, desmaniatura, despuetura, de-tunatnra . Ferecatura, fericitnra . Impaeatoraimpareehiatura, impetritura, implutura,

221

gatura incinscora , indemnatura, indereptatil-ra, intinleitucal induratura insocitura, intielt -gatura si neintielegatura , intorsuraj intrebatu-ra, intregatura, invertosiatura, invincutura. 1,11-cratura I luminatora Itiptatura. Manganiatura,mestecatura. Nascutura, necattira , nodaturaOrbiture. Pastura, preceputura, pierdiatura, por-tatura, prevegniatura, puniura Ilapeditura, ra-pitura, ratecitura, rescumparattira, resfaciatura.Sainitura, sarntatura scaiinhatora , scaldaturasciutora si iRsciiitura, scriptura, scolatura, se-mnatura, senultura, spurcatura, statutura, stria,-tura. Temutura, lientitura, tornottira. lUcisettl-va, udatura, urditura. Vediutura si nevediutti-Ta, vetematura¡ etc.

b) in SURA Cursura, intorsura, prenstirA,storsura, stringura, unsura; ele

Caste se afla intrate dein acestea in dietiu-naria-le nostre? Mai insemnàmu inca, rà ce.le astadi usitate le 011111 trecutu, er' cari deincele mai dein SIISI1 se art, paté astadi usitate,Itoi le amis infiratu numai pentru insemnarileJoni, in caro oetirrti la vechii scrieturi er' lanoi nu le mai att.

E Ile inseninatti mai in colo, c4 dela par.ticipia-le in Su, in trei forme se fact' sustatiti-vele in u r a, au numai adangundu acestatermindthme in flne, ci esemplele adusa, ca-ri inse snot!! mai rare, au intreputtendu si.lab'a vr, pr. a le sa tit ra dela a I es II, attforniandule de la alta participin acumuseau obsoletti, pr. intielegutura delai n t i e-1 e g ut u . Asia 14o verbele, ce astadi au un

225

partecipiu, ore - candu se paru a fi avutu trei:in su, sutu, diutu au gutu; de undo deesemplu aflamu: intielesutura si intiele-gutura, .si altele.

Asia: Adausu, ad a us utura, Alesu a-lesutura, Arsu ardiutura seau arsutu.r a, Cuprensutura 9 deprensutura, intorsuturayremasutura, ucisutura, etc.

La acestea, ci nu cumu-va se fimu jude-cati, mum -ca numai de capulu nostru vremua scrie atari sustantive cu ut, unde astadi di-cemu vomit aduce doua esemple, ce vo-ru se arate afora de indoiela, cà ce pronuncià-mii adi cu irr in atari cuvente, betranii no-stri le pronuncian si le scrieau cu u t, ci in par-ticipiulu de tunde -su formate, er' scaimbareapronunciei a venitu dein asemenatiunea cu par-ticipia-le de I. cojugatiune.

Asia astadi dicemu : 4mnnwrges ( mai a-deveratu oymnAvap), macar cà participiultte ./..mnAVT. Ci betranii diceau +Ain A TV es.

Liturgra de Jasi (S), Chrysost. fol. 24 v.+COLIATVFAO AX1:IAgH CfaT6) +mn%pull'A

9EIAiH+ nAVTgt psi XXIII, 1:40MNV/S14 ACTE FPLMAHTVA WH + AA HAVTg9 AAgH . X, fol. 102 r. bis: LiJA HIAAMAI + n A g

f. 105v. AE 411-AM +nATWp. WHn&coafa. Dein cari locure ne-se pare,

totu asia au disu si dela b at u tu batutura, de-la cad iu tu cadiutura etc., si cà rein urma-re si noi amu poté dice si scrie totu asemeneapre urm'a loru

Asia mai in colo, mai susu vediumu (415.

226

XXVIII, p. 158 seq. ), cA celi vechi dela vet..bulu intielegu formau perfectulu indicativu:in tielegui, nu numai intielesi, si de ad i par-ticipiulu : i n t ¡ele gu tu, care -1u usuau si ciisustantivu in amen(loua genure -le: Intiel e-gutu si i ntie I e gu ta, pentru cari amu cita-tu esemple la loculu aratatu; ce-ne nu vede dar'6 +Huontr%irgra e dela intielegutu, cisciutura dela sciutu.

Er' sciutura, dela sciutu. D, gen. II,9: nomoyn tp:i V T g fiti cHHEAVH Uni pAoyAor4; 17:BHKAHAA, AVAHANKA .61 Twirl nOmoyA liAlOA/IH,, liAI tn0MoyA 4, 1. V T oy la 'hi gHHEACTH WH p%iiitgH01 VA HV nvatixwiL. B, la scara: 14 i 41 H orri3-p a 1I7HE BA AvANTgH.

b) Dein participitilu activu in oriu,1) In genulu barbatescu : C a n t a t ori u ,

casatoriu, datoriu, deetoriu, despu-netoriu) faptoriu, luptatoriu, orato-riu, ospetaturiu, serbatoriu, stergu-toriu.

Can t atori tt, in lo'cu de cocosiu. A,math. nr.. 109: IC% AHHTII n%tvf. lc la HTATO9 pa A

Hoy BA 4»i BANTAM AI TfEH WpH TE 64 II AIWA-,rtt AE /HMO.

casatoriu, in locu de casnicu. B, etC, dom. XIII dupa Ros. dein Math. nr. 87:wMA HipHHE tpa KlIcAT0910. F, si Kic, math.XX, 1: wmgAVH K.S.c%T0,10; XXI, 33; Ejla °r-im wNA KUVT01110.

datoriu, in loci' de ivarrwrotto. F, Jac. I,in SHMarill: ICA EAA 46 4 Lilt O9 A TOTA 611HIAE.X, fol. 128 V. IM. irg lifih A %,ir OF to A a liTIELIYH.

-- 227

deeto ri u , in locu de ,bairopít Rr, f. 40r. bis : Nkivp,la WH witrropa T fi io A wuT9E-.Koym; pl. Rr, f. 35 r. 91A 411 ES011 lifek e% THMMINE kToaptaf ,AEAD. AgXgflEAE XEITAAHE SÌaliurea , de cátu scriendu Awroilio si ,Aaroapt.

despunetoriu. A, math. nr. 57: Yloy5i4'pum an nalrya AtrnWrivropio; (F: TET9A11-XCL in margine: AA naTei 6HpgHT0f1143 i A`10.41

an na.rOnk 111418HTOM asia si Na si 0o).fap tori u . Mai susu (§ XXXVI, c) pag.

206, c) ; si inca X, f. 91 y. ti' CAWMFIFC qlsanTfuAE AMIfing KgyETNIELqH <NE KAT 4)%n 11- O 19 A g H;

f. 124 r. AVAHTgHTOFK) WH TOT 411% H Top 10..lup tato r i u, in locu de Kfammaw. C, 1

sept. LViECTA AME EipMMAWb. WH noynTArropio.S, proscom. f. 11 v. nia 9-vr nu5mawVA WHaVn T ATofi 10 A A; etc.

oratoriu, lat. orator. F, act. XXIV,1: Kg 6%Tf%H.1.14, W H id oyti orp2irofio ANgMETirrgAm; nade la cuventulu ovfivropio in mar-gine serie: KAIIIAI L rfaivrop casi 11110KAT9IL (Kk:oyN MELpEp <NE rimo!).

osp eta tor i u. B, dom. VIII (lupa an.nou, si C, XXV dupa Ros. dela Luca nr. 53:WH Aimxisrkto ELLIH CKOACE AOH qyImLpi,4rkINEOYCilgTAT0f/10A5H. WH 5HCI AgH; (F: ra541$4!kk, X, 35: rmAth!).

serbator in. AA, ps. XLI, 5: coym-TV/u c% fIVET0910AgH; (V: nrwiiiivrolav ;lik: HIVL5HgALVE).

stergutoriu. Kk, Joan. X111, 41 Ag-+HA Lpifr%Totion; 5: a irkilyE Kg iptprsTo-9 to 4; (F, in 4: iptprA,ropnivAi 5: ipfrvroark).

15*

228

2) In genulu femininu . Ajutilria, ascHn-s6rid, cursória, intenskia, mulgut6ria, pusória,reposat6ria, scolatúria, strinsória,taliatória, ve-natória.

Ajut 6r i a . AA, ps. LXXXVIII, 42: Ton-liATAH amtfiroark Apia Agli .

ascuns6ria. Kk, Isusu Navi VIII, 9: agmiedi AA &calico/qt.

cursória. Kk, lev. XV, 2: Kgpcoat rkAgH HEKgriT% BA 4)H; 3: 4114 K g t CO A p t9"-- ntiiikVpcoapf,, HAME Oip CO9 YH1 119111 K g(I-COArk Agil; (in v. 2: Oit cilp%, ai nostri:icg.'w p i, er celi vechi Kfil%9E Si Kg, c, pr.mai susu).

intensória. Kk,exod.XXXV, 10: AKOnipimsavriq HAE 11111 4THEIC0914Ai.

mulgutoria. AA, ps. LX XVII, 76: WEIAIAA moyArx,rocipi laW el\ ; (V, Si Kk : 4)%IMT0Ael ).

pusória, X, fol. 105 y. '.¡ImnAgirVp* EWEAE +Vail racoari.

r epo sat6 ri a . A. marc. nr. 61: °rim A-CTE t'LBOCATOArk, (F si Kk: cuman). De al-mentrea verbulu re pausa-re seau re posa-r e, la celi mai vechi e singuru usitatu, ci sir epau su, in locu de °Auxin Si oAtiximpi lacesti mai noi .

scolatória. A,.luc. nr. 8: A4IKAC 51VIE

01ECTA AA KMATgrA WH AA cicoyn % T 0 A:1111 A moyn-L)H ; (F: camirk).

s trins6ria. C, dom. XV dupa Ros. 'M-ill Aff Cirt At HE 0 At E WH MHO ENLI,HELB. Kk,act. XI, 19: 4141.1 'I1A ill CAS' 9%fHflErr ,EE CV

229

cTpincoárk 9E CAg VLISTtaliatária. AA, ps. LXXIII, 6: Kg yr.%

WH 40KAHVAts cnAppw.ve n a tò r i a. B, (1om. 1 tupa an. non, si C,

dom. XVIII clupa Ros. dela Luc. nr. 17: 5110E

!MTV. GHPAOH A. [MALIN +Tfg AM.HKS WH At ori-KALpi mirkm& isoacTpx IPA HATOA 11 1; (F: ISTL

HAT A; Mc/ WC. V, 4: vie BAHATII)La acestu participiu mai avemu de a in.

senaná:aa) cumu cá formarea lui asemeni templani

pate, cá si formarea sustantiveloru in sura,an tara (mai susu b); de unde dicemu, nu nu-

mai KM%T0t141 +14fAIMT01410 in loon de ca d -toriii, intielegutoriu, ci Si AntHlipT091097&M*HT011143 e1%T0p0 etc., de care nu mai a-vemn a ne ocupá aici;

bb) cumuci adeverat'a valore a' acestui par.ticipiu de inceputn, cá si la latini, a fostu detempulu futura, de care atlimii arme si laceli vechi ai nostri; dein cari fia-ne destulu acitá urmatoria-le.

datoriu. D, ex. XII, 22: urn [MIMI% u-m/ +1,191A ..fal HIAMAHTgA A 41 WTI 4.1:C79'01110(datums) BOAW INWMH&A 4

fa c utoriu. D, ex. XIV, 13; cirlur WN

A8'190y9H111 MASIH ant AWMNV/SH KapEAM41 K T 0 f110 (faCtUrilS) +11 SHWA Al ACT%5H

m erg it tor itt. F (si lik), Inc. X, 1:MWE flel EH IVATE A01,1 +HAHHT`k 01/114 AgHTOT wpolVA mii A0KgA °rim It& IA AilItr%T0TOP (iturus).

nascutoriu. G, ps. XXI, 32: BENHIS0,6

230

WH 110f6 BIECTi4 AltInTATA AgH : WAMIHHA09k 11%-C T 09 H (nascituris) 1itte1 411Mcg ,MMN'AA.

stat a to r u . G, ps. C1V, 10: (ywpmxu-TVA), '<MAMA ÷TyLpil A& hKOsi C T T IATOF 10

( staturtini ). Forà gemenatiune: Kk, ebrei XIII,14: NY ARIEML CT%TO Al E.

v en i tor F, Inc. VII, 19: rrW Eilm a-`11 epa 61 H H T O p0 (Velittir11S)i Si asia mai

adesu venit or i u -a la celi vechi, de cituBYHT9H0 -111 .

Er' in c4tu pentru afinitatea terminatiuneiparticipinlui nostru in oriu cu form'a latinaoriu s- a si o r -ris , nu avernu do a desputiaici, ci destulu este a o fi atensu

Cu aceste terminAmu formele gramat ec e,de si aru mai fi multe de amentitu, ci crede-mu, cà amu pertractatu tote tele mai esentiali.

Remane se tractArnu de formele orto gr a-f i ce in partea urmatoria

Nota 1. A fora de ferminatiunile nominal; in ta -t e, Hl: n e, t u r a sean gura, la celi vechi se aflaunu numen: mire de nume stistantive si adiective infroalte terminatitini , in cari astadi nu se mai iludir. Asiasuntu ari u, e C u -a, e la, el u, e tu-a, entia, fa, im e, mentu, osu-a, precurnu,dein cele terminate:

in ja: Aiutatoria, ajutoría , blandta , batujocuria,fericia, fetía, flamendia , 'impedía, macelaria, matoria,murtia, ospetaria, santia, sierbia, etc,

in i m e: Greime, invertosIme, reune, tarime etc.in me nt u: Descoperimentu, largamentu, lega-

mentu stricamentu etc.

PARTEA II.PRINCIPIADESCRIPTUR A.

XLI.

Opiniuni despre limb'a romanesca.

INCEPUNDU una nona serie dein aceste Prin-cipia ne seintinin indetorati mai antaniu a a,runa in apoi una cautatura cii °d'in rapedespre cele tractate pana ad, si apoi a ne defigein a-ante cea ce ne mai remane a Incrá spreacopian nostru.

Doua eran obiectele, ce ne defipsernu:mb'a romanesca, si scriptilra cu !itere la-

tine, obiecte forà indoiela de celu mai ma.re interesu pentru romani, despre amendoua a-tara diversitate fiendu si in pa r er cá ce sor-te de limba se fia limb'a romanesca, si inplanuri: cà cumn ar' veni se se seria

Strainii, cá strainii, cari nece credeau a filucrti ineritorin de a se aduna in secretele lim-bei romanesei more parte suntu de parere, cáspre a restorná intrebatninea de antaniu e de-soda de una parte numai a numerá sum'a cu-venteloru, ate le eran bene-ren cuass.cate de-in limb'a nostra, er' de atea a alaturá uneleforme ale ei cu ale altoru limbo, dupa curnuJe veniea a mima.

Si nu e mirare.

232

Limb'a unui poporu, saracu, mai multu su-pusu ci liberu, nu se parea a meriti una maistrinsa eosideratiune, de cam insusi poporulti,ce o vorbia. Eli, ci buni matemateci, si are-tittindu numai presente-le, adunatt cite-va die-ci au sute de cuy ente bune-rele, mint le dimin'a, le clasifican, care-si dupa cita cuno-acentia filologica avea, si in uvula numerau quo-te-le. Eli diceau, de esemplu: in limb'a romane-sca se afla 3/5 (mai multu de diumetate) cuven-te latinesci., ,ceva mai multi' de 1/5 slovenesci,si ceva mai pucinu de 1/5 dein alte limbe; afora deacea) intru insa suntu nude forme si alte ase-menari cu limb'a slovenesca, nemtiesca, etc.etc., asia dara: romanesca e una ame-stecatura dein l'imb'a latina, slovenesca, nett'.tiesca unguresca, turcesca, grecesca, cu unucuventu una adeverata remasitia dela turnulubabilonului. Q. E. D.

Rominii intre anecdotele loru popularieau un'a si de spre inceputulu si impardreabeloru; dupa carea se dice, ci D. dieu, audita impartitu limbele la tote poporale, numai Sa-silont, pentru ci venise mai tarditt de toti, n'aavutu ce limba se le dè, si de acea le a dim:se s tr on ca n esc a si eli cum' orn poté. Ci,dupa judecat'a strainiloru, buni calculatori, reifilologi, nu sasiloru, ci româniloru le are ficadintu sortea se stronc an e sc a.

Intrebatitmea de prima dara, si cea mai na-turale, pentru români se infaciosieza numai decitu acea: ci ore limb'a romanesca iii adeveruasia se fia, cumu o descrin strainiiolla potrida,

233

si cá totu, ce au aruncatu eli intru insa, e adevera-tu esentiale tienendu-se de limb'a nostra, sinu mai bene unele dein acelea voru fi numaigunoia, ce se lipescu de tote limbele in gur'apoporului ne.literatu

Fostu -au, si cari nu au vrutu se scia no-mica de elernentu latinu in limb'a romanesca,ci mai bene alergau prein tote tierele: preinDani'a, Norveght'a si D. diet mai scie pre un-do, cautandu vein tote gtmoia -le nemtiescivre- una asemenare, macar numai am se or.besci unu siorece, intre ctiv elite romanesci, sigotice - scandinavice, islandice, litvanice, ger-mane, celtice, etc. Altii totu prea asemenecarare, si dupa acel'asi metodu, au calatoritupre in tote Anghietia-le slavice, cu asemene re-sultatu. In tempure-le nostre, representan-tele parerei celei de antaniu fi repausattilu C.Schuller *), care-le inse in dilele mai deinurma sia revocatu-o ""), er' ale aceleia alai-te D. Fr. Miklosich ***),

*) T. C. Schul le r , Argumentorum pro Latinit atelinguae Valaehicae s. Runinnae epirrisis, 8-o Ci-binii, 1831.Entwirkelung der wiehligsten Grund-sal ze nix ilie Erforschung der rumunischen oder wa-lachischen Sprache, in Arrhiv des Vereins fiir sie-benh. Landeskunde, 1. Bd .1 Ileft, pag. 67-108.

Transilvania, 1862 nr. 8 peg. 99.4*°*) Fr. Miklosie h, Die slavisehen F.Ipmente in

Huniunischen, 4-o Wien 1861. La rare adange : W.S c h in i d t, Die slay. Elem. in der rom Sprache,8-o Wien . 1866; si : E. 11 . 11 5s I er, Die grie-rhisehen u. tfirkischen Bestandtheile ini Romani-schen, 8-o Wien, 1865.

234 --

Celi mai bu ni disera: ci limb'a ne e r o-rna n a, ci horribiliter corupta, forà de a neapune, cá ore alte limbe romane nu cumu.va-susi mai horribiliter corupte.

Er' celi ce volira a tieng si aici mediu-lubeat u, au «bu: cà limb'a ne e slavona.latina.

Tempulu dar' erá venitu , ca intru &cestatempu de desceptare universale si rominii se sedescepte, si co mai multa atentiune se cercete,ce e adeveru si falsn in judecat'a strainiloru.

Firesce, cá apoi si aici aflámn partite. Maiantaniu, mai toti se parean a adoptá statu-quode acumu alu limbei en totu bunulu si reuluei, numai câtu unii volieau a demustri, cu-MII CA totu, ce se afta astadi in litnb'a romanes-ca e dein elementu latimi. Eli, cesti dein ur-ma, devenira adeverati antipodi ai strainiloruantilatinisti, cari nu vorn se recunosca nemi-ca latinescu in limb'a romanesca , si mai bu-curosu deriveza 9chiulu nostru dela o coslovenescu, de caso' dela o ch i o italianlloru sio cu I us latiniloru; extrema se tangunt; er'candu venira la derivarea etimologica dein lim-b'a latina au cele cumnate, se fecera de risillulumei literate si alu strainiloru chiaru si celo-ru mai moderad, cari le replicara, ci romá-nii nu au destula cimoscentia de principia-le fi-

seau cA le lipsesce semtiuln istorico.morale Asertele lora, derivandu s la v'a maibeae dela salve alu latiniloru , de câtu se re.cuuosca ca e curad' slovenescu cnaha, si a

* Schuller,, Epicrisis p. 34 not . 61.

235

imperatorii Romaniloru au orbitu ajan; ro-manesce catri legiunile romane, se parura in o.chi invetiatiloru Europei cá tina batalia de jo-cii de tota istori'a si filologi'a clasica.

Acestu risu, co care lit cuprensa filolograromaniloru pre la incepulti seclului nostru (leretacemn numele dein respectulu altoru meritemari literaria), deveni epidemicu, paná si intreai nostri si se estense preste tote ostenelelelologice ale celoru mai tardii, fori de alegereintre omu si orno, intre opiniune si opiniune,numai deca cene-va erá apartoriu elementuluilatinu. Si nu e de multu, de candu se audiravente condemnatojia forá alegere de pre cate.dr'a si dein gur'a unta multu pretiuitu barba-tu romanu, carde mai de curundu si-a casti.gatu si alte merite literaria si dereptil la recu-noscentra bietului romanu in provinciele veci-ne, clivente, ce facura strainiloru bucuria sifure cnprense co aplansu

Românii, dei urma suatuln, ce le 4,ci se se nevoliesca num a i a documetilá cu fap-tele (de arme?), cá-su romani, ex. de la cer.carea asupr'a origine; si limbei romanesci seincete, nu an de câtu sesi puna mami-le in se-nil, si sesi increda strainilorn grigea de a cer.cetá, care dein cele patri' venture ne a s'atol's; ne a adusii pre pamentuln Daciei , va se di.ca: se lasimu hiptele pre sufletulu vitielului.

Atare suatu ne aduse a mente, ce alidisenniin a-ante cu vre-uni 30 de ani in Bucurescidein pea unni franeesu, dicundu: CAtu de fe.riciti suntu románii, cá nu au de câtu se tra-

236

duca pre clasicii francesi in romanesee, si nu.mai de citu voru se alba una literatura clasi-ca, à trs bon marché. Multiernimu.

Nota t. Credetnu, ch vontu face lucre placutu a-daugundu nici opiniunile despre limb'a romanesca aleunoru straini eruditi dein celi mai moderati, pr. Lu c i udaltnatinulu, Del-chia ro italu , Pr a y unguru , siF ot i nu greculu; pre cestil dein urma ihse numai inversiune pr o pr i a.

a) J. Lucia, de regno Dalmatiae et Croatiae, lib.VI, cap. V. De Vlahis; (la Schwandtner, Scriptores re-run' hung . fol. Vieunae 1748 tom. ill, pag. 459 seq.).

Valachi hodierni , quicunque lingua Valachicautuntur, se ipsos non dicunt Vlahos aut Valachos, sedRum enos, et a Romanis ortos gloriantur, Romana-que lingua loqui profitentur; quod, sicut serum ipsorumcomprobat , ita mores quogne eorandem , Italis quamSlavis sintiliores, convincunt, ut relati auctores refe-runt ,- et qui cum eisdetn versati sent testantur. . Exquorutn progenie se ortum Ioannicius Rex Bu I g a-ria e et B lac h iae, ad Innocentium Ill . scribensprofessus est; I o a nnes quoque II unnia d es inter Va-lachos Transilvaniae natas se ex Co r uina Rom a n afa milia ortmn ducere gloriallater.

Pro dictortun vero corroboratione , ponenda suntaliqua verba Valachica , quae Romanutn retinent idio-ma, a Fratre Francisco Soimirovich, Bulgaro,Archiepiscopo Achridano, tradita: (pi, cum multo tern-pore inter Valachos versatus, regiones eorumdetn plu-ries peragrauerit, et Bulgaricam, Latinatn, ltalicam, Va-lachicatn , et Turcicam calleat lingua& , de vocabulis,moribus, locorumque situ accurata distinctione disserit:

Va I ach ice Alba Latine AlbutnAlbulu AlbasApe AquaArgint ArgentunaA ttru AurumArma Arma

Vaiach. Ansulu (sic)*)Ape (?)HunoHunaBarbaBarbosulBouBatezatCadul (sic)CasaCamassaCaempCaemplungCampana (?)CaputCagliaCagliatorCaineCiuraCarlaCielulCruceDonmulDomnaDocaniaDomnesteDomnataDutor (sic)ErbaFrat (sic)Fratria (sic)FreulFurFuratGainaGramatich

* )** )

Lege: Angela.Lego Calul.

237

Lat. AngelusApesBonusBonaBarbaBarbatusBouisBaptizatusCaballasDomusCamisa (sic)CampusCampus longusCampanaCaput

viaViatorCanisCeraChartaCoelumCruxPrinceps,DominusDominaDominiumDominicusDominatio tuaDebitorHerbsFraterFraternitasFrenumFurFurariGallinaDiscipulus

238

Valach. Luna Lat . LunaLung LongusLiime LumenLuminare Candela, LumenLuminosus (sic) Splendidus, BlustrisMaire (sic) MaiorMunte MontMuni ani Mont aniNic (sic) * ) NixNinge Ningit

NNigro igerPloua KildaPaste PaschaPament Pacciinent um, terraHossu RobensRivol Hinulus, flumenHuntanesto HumaneStella (sir) StellaSoere (sic) SolLon Dies LunaeMarc (sic) Mart isMiercur MercuriiGioi louisVinere VenerisSambata Sabbati

Ned egl i a Slauonicum vocabulum, Dies Dominicus.

Valachice LatineBine venit domnata. Bene ueniat dominatio tua.Bine am gasit ¡re domne Rene inuenta dominatio ve-

vestre. stra.Su noi sentent Rumeni. Etiam nos sumus Romani.Noi serilem de sanire,e Ru- iNos sums de sanguine Ro-

mana. mano.Ne te teme. Ne timeas.Runti tot suentia acolo. Rome militia sancta ibi.Pune solich in capul. Pone birettim in capiteRumen Munten . Romanus Montanus,

*) Lege: Nie.

239

Ex Wolfgango Lazio .

Stis Humane? Seis RomanelSuffla .. &Ma.

Ex Joanne Lasicio.

Occide , Occide .

La carii mai oserbkmu: a) Cuino a Lucia a gri-m] istori'a sa pre la a. 1666; b) Ce citeza din WLaziu, nu am, aftalu lnca in cartea sa Reipubli-cae Rom an a e, fol . Francof. . 159$ , inacaru cit tireRomAni in mai multe locure-i numesce Ro m a n or u inre l iqui a e , pr. . 'ag. 923. 924, er' la p. 926 apri,ata serie: His connumeratur quinta natio yal a c ho-r u in, qui Homanam veteran', sed co rrup ta in eti-manual linguam tenant; c) Er' ce citeza dein J. La -z iciu, se afla in cartea lui De ingressu Polonorumin Valachiain , la Pistoriu in Corpus polonicae histo-riae tram' III pag. 72, unde serie: Tollitur clamorTurciceGaur gaur, , uur, , uur. . Valachic a autem:Ocide, ocid e, hoc est , Occide Et hnicum

b) A. Del-Chi ar o, lstoria delle moderne ri-voluzioni delta Valachia , 4-o Venezia 1718, la pag235 seqq.

Dopo di aver terminata questa mia Storia mi ve-do in impegno di mantener quanto nel principia di es-sa promisi, per appagar la virtuosa curiosith di chilegge, sul proposito dells V al aca f ave 11 a, la qua-le in molti Vocaboli lio una gran correlazione collalingua L at in a , conforme ce ne vien dato qualchesaggio da Giovanni Lucio nel suo Libro intitolato:De regno Da I mat iae: lo però, non senza miostupore , osservo esservi framischiate non solo alcuneparole Italiane ; ma ezandio per la pratica da me ac-quistata in sei Anni, nel Linguaggio Valaco , trovo chene' Verbi (spezialmente ne' preterit i perfecti)Niappariscela maniera totalmente Italiana, e che. affatto Si scostadal Latino; cioè a dire, che ne' suddetti preteriti ser-

- 240 -

vonsi , come noi Italiani, del Verbo Ausiliare A veté,ed eccone alcuni esempj.

Ce a i scris? Che cosa hai scritto?N'a i facuto bine. Non hai fatto bene.Adata Parinte al nostro a peccatuit. Add-

Dio Padre nostro ha peccato .Christòs a pazzit pentru pecchtelenoitstre.

Christo ha patito per li peccati nostri, e c.E moltissimi altri di simil aorta, che a bello

studio tralascio per non recar tedio a chi legge; anziaffin di tnaggiormente 'trovare ciò che scrissi da prin-cipio sul proposito della Valaca Lingua , che e m es-colat a con moka altre, ecco in un breve discorsoun misto di quattro Linguaggj, cioè Greco, Latino,Illirico, L. italiano.

nts Occ*nici au lascikit singar peDascal al Ithr. (cioè).

Tutti i Discepoli han lassciato solo il Maestro loro.Ecco gajo ancora il principio del P a t er n.o s-

te r in lingua Valara.Tato al nostro, care jes in Ceral,sfin'-

zehscase numele al teo.Padre nostro, il guate sei ne' Cieli , santifichi-

si il noma tuo, ea.I numeri dall' uno sino al dieci si prononzian da'

Valachi nella maniera sequente. Un, do i, t r e i, p a t-tro,cince, sciasse, sih,pte, opt, ntio, dzece".

Dala p. 237 panh, la P. 240, adauge un BreveAlfabeto di alcune parole Valache, le (lua-n hanno corrispondenza ¿olla lingua Lati-na, ed Italiana, pr. Acro, Agro etc. Dein ca-re noi, pentru prescurtare, lastima mai tota splicatiu-nea italo-latina.

Acro, argint, aura, abh (albltgio), appa, adap-pht , an, addeverk, addeverinza, ngiùn, amaracciiine.Bruma, bpttut, beutiira, bine , bao (bos, bue),berbecci. Camhscia, caphin (cappone), chsciul, cal,calatóre, casa, cuina (cucina), cap, empero Datuòr,datoria, denainte, denderk (di dietro), dinzi, dègete ,

241

drepthte, dumneddii, dzioa . Fier, fillger, facliti) (fi-accola) , fapture (fattura), formuòs , ferèstra fericit ,fruunte , forte-bino, (cosi nel Francese f or t-bi en).Genucchi ( gitiocchia) gras , gaina , gustare, groshvo(grossolano, sporco), greo (grave), grètil (grano). Jescia fora (exi foras , Esci fuera), incepatura, illcèpe ti'nand*, incalecàt, inghiazht, inghizzit. Lacrime (lacry-time , lagrime), luinina (luna, sic), luminhra (lame,candela), locul, luminhs, , linibùt (linguaggiuto).Mere (le mella frutta), mière, muna (mano), mohrte,mithre, massa (mensa), mucci (inocej), mucid, mummaNas, nebbun, nefericit, nustio (nescio, non BO), negro.Ozzèl (acciajo), ozzèt, ozzézzit. Pace, percèpo (perci-pie); puòrta, place, poèr (pelo), Ore (pera frutta),.puòme palitor (sic, phIcitium), pesehe , peste !Kleine(pane), parinte , piing (plango). Retnascizze, remanèzskatauòssi respims, ris , roi (ros), riòs (rognoso).Strigòica , striga (grids), sphima, spaga (sic, spada)sabbia (sciabla), statatuòre, scalun , seed (sede, siedi),merge. Taci , Wait, thine, tatul mien , tzara ( terral,cioè villaggio), trombizia. Vai de mine, vie (vineavigna) , yap (voltinth), voinza , yin , vitric (vitticus,padrigno). Uscia inchisa (uscio chiutio) , unire, um in-zellept ".

c) G. Pray. . Disertatiunea VII, § III VII, incartea sa sub tittu : Dissettationes historico-criticaeannales veteres liunnorum etc. fol . Vindobonae, 1775.

§. Ill Tertium caput ad Valachos attinebat.Ilos ego Coloniarum , quas Romani in Daciam dedu.xere, reliquias esse omnino persuasum habeo". §VII.,, Hine ipsi se patrio ¡climate R u in u ny, et R u-m en y dicant , hoc est Romanos, manifesto indiciostia se incunabula a Amaral' repetere, quod Ropularedictum: Noi santera de sango Rumana*), idest: Nos somas ex sanguine Romano, nequeinultuirt ab italico abhorret , firmare videtur. . Non idInca sententia, de nihile est ; quod Valachi, et Molda-

Luatu dein I. Lucia inai susu pag 238.16.

242 ---

vi, nam utrosque hoc loco perinde babeo, multa eti.am hodie retinent , quae magia Rotnanam, quam lta-beam linguant sapiunt, tainetsi et Itali hand panca aGothis , Vandalis, et Longobadis, Valachi autem, utinfra dicam, a Graecis , Polonia, et liungaris, forte e-tiain a veteribus Dacia ex ot ic a adoptarint Addo adfulciendam conjecturam, nee enim aliud quidquid ideat, esse cupio, breve Valachicae et Italicae linguaevocabularium, ut ipse Lector, quid utrinque, si Lati-nam et Italicain tantillurn norit, diseriminis intersitper se se intelligat " ; pag. 133 et 158.

Dupa care pre pag. 159-161 adauge intregu vo-cabulariulului Del -c hi ar o de mai ausu , fork scaimba-re, si cu tote amentele-le lui Del- Chiaro , afora de alesale in ea s end , si nu st iò. Si apoi pag . 164 adauge:

CI., SchIiizerus (hist. septemtr. p. 252) gentisGraminaticam, tam supra dimidiain linguae partem, exvocibus exoticis , quae probabiliter veteruni Bulgaro-rum fuerint , conflatam existimat. Oportet eruditissi-mum virtim inale a quibusdam edoctum fuisse; alioquinex vocabulario, plod depromsi, aliud prorsus efficitur,ae ipsnin quoque intern am linguae structuram Anto-alias del Chiaro proxinie .ad italicam accedere obser-vavit (I. c. p. 235). Veruni quidem est ; alienis voci-bus quoque permistam ease; in primis ex lingua Bill-garica, non illa vetere, sed hodierna , quae Illyricumredolet, tum Graecanica: Imps manila in dignitate pa-latinalium (talia aunt Lo go t e t, Spat ar, D asc a-lo, Basil eu etc.); illius in re sacra occurrunt" .de in not'a *) adauge: Ilabeo praeterea certis aucto-ribus , Nobiles magia Latino, quam vulgum, ore lo-qui". Si apoi continua.:

Longe magia a vero aberrant, qui Valachieamlinguain ex Sclavica fere dimidia sui parte coagmen-tatam renlur; ut ut dubium non sit , eos, qui in Mol-davia proximi ad Polones, Russosque , tam in ValachiaItusciis finitinn degunt, haud panca ex utraque lingua

243

adoplasse, Error forte Whine irrepserit , paid Vala-chi offieia Divina, et Missas fingua fereillyrica ohmeelebrabant Sed !mac ad Sacerdotes, qui plernimpie exBulgaria, nude religionis etiam Graecanicae initia pro-babiliter repetenda stint , printout aeciti fuere, non i-tem ad totam gent eta attinent ". Si apoi dupa Utnihil de pagis oppidisque dieam, quorum 'dengue ori-Einem Romanam referunt , et siqui stint , ut onininosunt, quilma Hungarica, aut Slavica noluuiuia indita sint,Inlet; quoque ad Homanum morem detorta videas, (plodmappani Constantini Cantuzeni paulo curiosius lus-tranti obvium est. Ab his ad Transilvaniae Valachos,la:it qui in finitimis huic provinciis Bihariensi, /WWI-ensi, et Banatu Temesiensi degunt, quod illorum, dequibus nobis sermo fait, Coloniae aunt, Joachim valet.

d) D. Fotinu, in lstoria Daciei vechie,8-o Viena 1818, tom. I pag. 307 seq., inse nunmiin traductiune de noi .

Daco-romanii, se pare, ch de candu si-au pier-data vechi'a loru disciplina, siau coruptu si limb'a pre-in amestecarea si comunicatiunea cu alte genti. cu to-te astea pan& astadi se pastreza unele remasitie Si ur-ine de datenele liomane, si de vechi'a loru ¡jaiba,

arata Matti originea loru, atu si strieatiunea , ca-rea au luatu de la Slaveni, ale carora adoptase limb'a,ne avendu ¡itere-le loru proprie. asemenea si dela Ita-li , si mai aleen deba Genuesi, eari catri seclulu XIIsiedeau in Achilia , adeca Chilia, dela cari luara multe cu-yenta, aflandumalta asemenare infra linib'a sa cu a' aceloruhall, cu cari Vlachii si mai alesu Moldovenii , aveau marecomerciu cá ecini , asia ciitu Vlacho-moldove-na se pare a fi filia mai multe a' celei Italiane de catea' Latinei . cu tote di intru ast'a se imparechieza ist o-ricii, si unii, earl o dicu a se trage dein cea Latina, a-ducu intru marturia coloniele Romane asiediate in Da-ci'a, si a Vlachii si Moldavii totu de a-un'a s'au nu-

lntielege mapia Romauiei, ce se afla la Del - Chiaroin cartea inai susu amentita.

16*

Er' altii contradicundu, ell dein cea Italica , adu-cu la midilocu verbele ausiliaria , pr. a in , a i , a reartichilu numelei , si kilt% asemenea cuvente ltalice',recama

Arl a c h . I t al. Latine.Schiopu zoppo dandi'!" .Cera (sic) 5) cerco quaero

tase parerea acestor'a se restorna prein respun-sola , cuino ca verbele atisiliaria nu suntu in adei eruItalice , si ch Vlachii cu Molilovenii punu articlulu du-pa nume, pr lemnu-I, focu-I er' deca si cosu-na unele cuvent e el' ale celei Italice , pote c4 asta pro-vene de in afacerile Genuesiloru cu Vlaco - moldavii ,candu acelia dumniean pro marea negra.

Pana udì inse se pastreza in limb'a Vlachilorude acumu cuvente dela vechii Daci , pr. stegiar, p a-dure, dumbrava, chelesteu, carare, grae-scu, pr ivescu, nem e r es cu, si alte prea multe, maialesu inse se afla in iimb'a Moldovenesca, dein carimulte Vlachii nu le intielegu

SI en tote rà acesta limba e saraca si neregdla-ta , .81 pentru multe cuvente straine, ce pre incetu leau bagatu intru insa, adeca ¡lince, Turcesci, Grecesci si

- 244 -

mita Romani , er' nece una data Itali, si atalanten dom'yente Latine , ce sénieria co cele Vlachice a i dife-fresdu de cele Italiane. De esemplu .

5) Lege : cerca , c la Cantemiru.

Latin. Vlach. Ital ice.incipio incepu commincio.albas alba bianco.dominas domnu signore.mensa masa tabula (sic).verbal!' vorba parola.caput capa testa.venatio venatu eaccia .

245

altele, ajtknse mai se (la neplacuta si gretiosa , tote nue necapace de indereptare si infromosiare, deca ce.ne-va dein bunii patrioti se ar' nevoli se o reguleze, se oinavutiesca si se o inderepteze suplenindu defecte-le

celu pucinu ajiltanduse cii cuvente lialire si Latine,cu cari are mare asemenare. Si atunci, fore indotela,si ea va se fia un'a dein cele mai fromose limbe, fiendueik nu e aspra, ca cele alalte derivate dein cea Slove-nesca, pr. cea Rusesca, Serbesca, Dalknatina, Bulgare-sca si altele, care tote se si scriu totu cu acelesi de-Inente de hiere."

Dein parerile aduse, se pote conosee , nu nu-mai diversitatea opinittniloru si la reji rani nooderatistraini, ci si erori - le, in cari forà volia , deiunecunoscerei deplene a limbei nostre, fill cadiutu, si ca-ri ale indereptik aici nu ne lierta loculu, numai faparerea celui mai dein urine, carele de si grecu, insecu judecala derepta in mare parte s'a descoperitu de-spre romanesca, avenku a insentruí prescurtu : cu-mu eh, de si in fundamentu pu se pote negi, cumu chin limb'a romana voril fi realest' remasitie si dein litn-b'a dance, cum an remasu si dein alte Jimbe, ca ca-ti romanii au venitu in contacta, dar' Lima actinia nu

potuta detnustri cu certitudine nece mewl' despretun cuventu dein linkb'a romanesca, ch ar' fi de originedevice, er' cuventele, ce le citeza Fotinu, eh art' fi da-cice, mare parte swan de alta origine cenoseuta, asiaafore de cele slovenesci: dumbrava si privescu,carer e franc. carrière, s¡ pad tire, in latinitateade midilocu padule in locu de palude , suntu de ori-gine latina ; er chelest eu, care si astadi se nudein principatele roname in locu P. tac u, nu este alta,de cAtu eel(' ungurescu: halasf6 lam de pesci.Ci Fotintt aste tote le a scrisu dupe D. Canterniruin descriérea Moldavei P. Ill cap. ¡V, in BiischingsMikaazin , tom. IV, peg. 116 seq

Opininnile strainiloru impreuna cu argumenteledespre romäni si limb'a romanesca, mai prer lar-

gu, de ki i nu Cu tota nepartialitatea, vedi la C. Saul-

246

In r, in Zar Frnge idier den Ursprung der Itomiinenu. ihrer Sprache, 8-o Ilermannst. 1855.

XLII.

despre modulu scrierei .

Aceeasi imparechiare allámu si pentruscrisoria. Unii volieau a consanti statu.lu quoalta ei, mi si alu cumu ata. apucatu.Altii numai atat'a culpara scriptur'a slovene-sca, in citu e mai coltiurosa, si nu asia nete-da, rotunda si elegante ca cea latina de acu-m'a. Cesti dein urma incepura a face, cumafacura si 11 niii sub Petru celu mare,nete.diendu, rotundiendu, limandu si scaimbandupre bietele az-buchi (lupa modelulu latinui, pa-pá nu le mai cunosceai, si vrendu ale face slo-ven° - 'atine, nu mai remasera nece slovenenece latino Neindoitu .acestu statu alu scriptu,rei erá celu mai acomodu si mai consecentecui statulu quo alu limbei, adeca: Scriptur'a, easi lionb'a, slavo - latina , cu care idea noi neceuna data nu ne atuu involitu, de candu anm pa-sita pre campulu publicitatei.

Dereptu, ci suntu cari diceau, cuerna ci a.cest'a o facu numai de nevolia, si asta forma ascrierei voru se fia -nurnai cá una trecutúriade la slovenismu curatu la latinismu curan' ; e,.Ii aru cutezá si mai in colo, ci se tenm; e-semple-le sparia.

Partea cea mai mica a romanimei, e uni-ta-romana si acesteia-i placù mal.; multu scri-ptur'a si limb'a latina. Cea alalta parte, mai

247

mare, greco -slava, se temea, ca nu cum -vaCu literele latine se intre si relegiuneac a to I i ca -I a tina. Celi mai culti precepeattneindoitu, ca atare conclusiune seau temere enefundata. Eli scieau, ca mai tota Europ'a seriecu litere latine, ne-scotiendu a fora nece progerniani, ca-ce si alfabetulu acestor'a e.numai schimositu, ci una caricatura. monasti-ca Jein evulu mediu, de care toti altii se mira,cumu acesti omeni atâtii de culti potu se maiafle gustu la litere cu forma asia cornurata sibizara; de acea inse nu tota Europa e-ca-tolica , inca si mike natiuni, cari fiendu cato.lice se sierbeau cu literele latine, se taliara decatra baserec'a catolica latina, ci nu se tape-dara de scrisori'a latina. Noi nu vomit se cita.mu pre germani, de cari atensemu, ci citanaunumai pre Angli, Olandi, Suedi, Norvegi, siUnguri, cari cea mai mare parte suntu calvi-ni si luterani, ci totu scriu si astadi cu Merelatine.

Toti acestia, pana si Ungurii orientali, sun-tu de alta vitie, nu romana,--numai rominu-lu, carele porta acestu nume carele se lauda cuoriginetate romana, si areAnecontradisu celu pu-cintt de diumetate elementolu latinu in limba-si,

numai elu dein tote popore-le romanice maiserie cu a5 EgKE

Irise si cari volira, si incepura a sale Culitere latine, se te apere D. dieu, in cite mo-dure faceau , si facu acésea , mai toti, caricum eran dedati Cu vre-una- limba straina demici.

24S

Unii scrieau (lupa ortografia nemtiesca , pr.Molnár, Marki 41) etc.altii (lupa cea italia-na, pr. Buda î, Köriisi, altii cluiar,i si (lupacea unguresca, alti mestecatu, inse totu Citlitere !atine.

Celoru ce sciu latinesce, unitilorn, le maiplacit asi forma una ortografia mai apropecea latina seau italiana, ca cele ce stau maiaprope de limb'a romanesca in citu e romana.Eli, mai multu sean mai pucinu, toti suntuetinnologisti: fundandu,si ortografi'a pre elimo-logia si gramateca, pr. Clainu, Si n ca i, P.Malora etc; de cari mai in diosu.

Noi inca Ine semi-kan-ni in coscientia inde.torati a firma cestoru dein tirilla, candil ince-purainu a publica Orgaritilu, de si cu pierderesenitita "- si de atunci pana astadi.

Dupa atite varietati si atari cercustari, nececa poteamu asteptit, de catu pierdere si multacontradictiune. Noi sciehmu de la inceputu, cascriendu cu litere latino VOIMI Ola in contra-nepre toti, cari aparan statulii quo alu limbei prein urmare si alu scrierei, pre toti ca'ti cre-deau, comu ci acumu destulu au pasitil in a,ante, deca au lapedatil unele cornurature dein

z-buchile mosiloru nostril si cati nu mai vo-lieau se mai invetie de non a ce ti, dupa ceau trecutu preste 40 50 de ani.

Noi sciearnu, cà nu vomil placé nece uno-cari au vre-una sistema propria sean favo:

Gratitatee'a rom. germana alui Mark i, tipari-ta in Cernauti, ne a perita in 1899 de m'ea nuiputemu dá tillulu intregu

249

rita pentru ortografia, Cu care a' nostra nu seva fi aflandu conforma.

Inse ce erá de factitu? pre toti, si tote siste-mele, nu eri cu potentia a urniá. Noi alesentoun'a, ce dupa studia indeltingate asitpeabei romane in tote dialectele ei si tote 'noun.mentele mai Vechie ale aceleiasi, c4te ne le po-tinnu procurá cn multa nevolia sì spese nota

ne-se pat a avé fundamento limit ale to-turorn acelor'a, cari nu adoptara sisteme ne-ro.mane, alegundu deintru inse -le tot!, ce ne:separea mai aprope ronseratiendu cii convictinni-le nostre. Ci atesthmu cu sinceritate con-victiunilortt acestor'a rat itrmaramu cu esacti.tate, mai bene voliendu a sacrifIci untie dein-tru inse , nu nt a i pent tit cí asia maiu se ne patents' apropii unii de altii.

Si dein asta unica causa, nece credeannt delipsa, se ne dimm numai de cAtti la inceputulote parerile la lumina, neirendu prein arést'aa vení in contradictiune manifesta in unele pun.te intre convictinnile ce avenm in la-intru,ne,si mime sistenfa adoptata: Noi eranm de pa-rere, cA mai antaniu ayenati de a pune unit fun.damentu, alesu dein florea' sistemelorn pani a-CUM!l cuttoscute, si nttmai apoi pre incetu a nedescoperi si ideele ici-colea contrarie au diver-se, si pie urm'a loru a face scaimbarile nece-sarie.

Nota 1. Dela a. 1848, candu se publich acestu§ in Organu, in coce multa scaimbare se fece si in a-sta parte, de twee si malle, ce atunci le scrisesento inp r es en t e, le scaimbaraniu si noi in f recut u. Sprecunoscerea diferenliei ¡aire atunci si acumu, ajunge a

-- 250

oserbi, ch la a. 1848 nu se afli alta diurnalu roma-nesen serisu cu !itere !atine de cito Organolu, si a-cuitiui fleco unulu nu se mai alía de cita co !itere la-tino .

Gazet'a Trniei impreuna Cu fol i'a pentru men-te, fù apoi cea de antaniu dupa Orgauu , care incepfta publien articli co !itere latine, dela noi in 1852 de-spre calatori'a nostra in Italra, de cundo a si adoplawortogratra nostra, dupa care apoi au urmatu Telegra-fuluAmiculu scolei, Sionolu , si in catuva Concordi'asi Álbin'a, afora de alte diurnale nepolitice , si opereliteraria.

De originen alfabetului slovenescu, si de tem-pula introducerei lui in asida limbei rornanesci , amodespulatu mai pre largo, in disertatiunea De re lit e-r a r in V a lachoru m ( in Anuales gymnasii gr. . c.Blasiu. 1858), § 11: Scripturae genus valachicae-roma-nae antiquissimum ( p. 6 9); er' in A nalecte (Noti-ti'a literaria p. XV seq.) numai amo atensu. Noi vomu avéocasinne mai in diosa de a tractn mai in adensu de ace-stu obiectu.

Retrospectu, si prospecto.Inse cá se fimu deplenu iittielesi, candu ne

romo esplici cu tota nemarginirea, nepoten.du pretende, ci se ne-se creda cá la una auto-ritate forá argumente, ne senattranau oblegatiin a.antea lectoriloru nostri a intrá intru insu-si laintrulu limbei romanesci, si a scote preurmele monumentelorn istorice si cercetariloruanalitice cotnparative, ce sellad:ni' mai anta-niu despre insasi 1 i m b'a, apoi despre scri p.t u r'a ei, dandtt a presupune, cá sistem'a or-etografica inca nu va fi arbitraria, nece impro.mutata de la alto popora, ci originaria, funda-ta pre natur'a si geniulu limbei romanesci.

251

Deci intrebatinnea mai de antanin, ce nepropusesemu a deslegá, cu'bite cuvente erá: CA

romanesca ore este ea una limba stri.cata dein latina, dein a carda fragmente ada-ugundu-se elemente straine se fla formata acestalimba,au ci ea e una limba formaba a fora demarginile Daciri, intrata aici cu coloniele, sipatemindu scaitnbari, pierden, impromutari de-la popore-le invecinate si insocite, cumu setempla CII tote limbele in fume? Noi ne dechia-raramu pentrn cea mai dein urma parte a_in.trebarei; cercaranm a adeveri dein diferen.tiele, ce se afla intre latin'a clasica si a riostraromana, dupa monumente vechie, cm]] cA astediferentie se afldu chiaru si la vechii Romani inlatina cea mai vechia, inca in a-antea celei mainoue clasice, ci la noi rominii; crediendu, cAasia ne va fi liertatu a conchide: cumu cA de.in- diferentiele, ce astadi se afla intre limb'a la-tina clasica rnai nona si intre a' nostra, nu sepote prejudecA in cuntea limbei romanesci, cisi cumu atari diferentie aru fi maná coropti-uni dein latin'a mai nona, seau si insasi ar' ficorupta dein aceeasi cumn s'oro multi chiarusi dein celi mai moderad eruditi straini, alecaror'a opiniuni le produsenm mai susu

Noi pre scurtu, inse pre can, credemu, dein destulu amn adeveritu asertuht nostru, cuargumente neframte, trasa dein monumenteautentice a fora de indoiela, dein cari citaranntesemple spre acestu scopu in adeveru cu mul-tu mal peine, de citu eran in despusuln no-stru, pi de carile inca vomu mai as 6 oca.

252

siune de a citi si mai incolo,Ci nu atnu vrtitu se trecemu ctt vederea

nece acea intrebatinne: CA limb'a romanescaore nu a patito , pre pamentuln Daciei, in de-cursulu atitorit sede, scaimbari in materia siforma, nu nitinai dein contactulu cu strainii im-promutandu-ne de la eli au conformandu-ne du-pa eli, ci si de noi insi-ne scaimbandu si pre-nitandui Di, noi si aici ne dechiararamu a-fermandu, si dein acesta causa ne aiuti luatitresolutiunea de a aratá, co monumen-teloril celen mai vechie romanesci, scainibari-li sean uitarile de forme gramatece mai corectesi mai regulate rn sede-le cele mai aprope de noi,trecundu prein teta partea elementaria a grama-tecei, citandu eseinple nemtmerate dein acelemonumento, asia cato se convingenut , de se ar'pot6, si pre celi mai cerbicosi aparatori ai statu-lui quo.

Propusulit ne erá niai in colo, de a aratáasemeni scaimbari facute si in partea materiale,inca si in cea ortografira; ci cercustarileimpiedecara a no impleni propusulu,in anulo antaniu alit Organtilui, miau ne plan-semi' atund, ci si in decursulu amiliii alu doi.le, si de atunci in roce panA in (n'ea deastadi. Dé cenan, cá celu pucinu actunii se nepoterna termini, ce amu inceputu acusi 20 deani

Dereptu, cà un volimn se preocupAmn jo--decat'a in a-ante de complenirea lucrarei, ¡usenone, cari avernu in presentia, ceca ce pentrttlectorii nostri e numai in venitoriu si ascunsu

253

loru pana la publicare, ci deschisti in a-anteaochilorit nostri, credennt, ca ne va fi liertatua indigiti tendenti" a Si consecenti'a ei.

Acesea era se aratamu, ce si mai in a-an.te atensesemu cu miele ocasitini: Ca decadecursulu numai a 125 de ani, dela a. 1575,candu a esitu cea mai vedija carte romanesca,ce o m'ovni a masita, pana la a. 1700, in carene ami pusit terminulu, atatu in Analecte ea.tu si in studiulti acestoru Principia, atatsa nefit pierderea atAtu in forme catu si in materia,cáta amu infaciosiatu si vomu infaciosiá lecto-riloru nostri, dein elementuht casta vafi cautatu a fi pierderea limbei romanesci de.in acel'asi eletnentu mai in a-ante, se mi dice.mil in 1300 de ani dela Aurelianu pana la a.1575 , ci numai in aceli fuá 1000 de ani de.la incetarea limbei latine, ci limba diploma.teca, in imperiulti romanit orientale -bizantino,incepundu de la decretulu lui Phoc'a impera.tulu dein a. 602, pana la 1575!

Si in urtna: Deca potemu demustrá afán'de invederatu pierderile nostre mai in dilelestrabuniloru nostri cebra mai de aprope, de.ca potemu arata, cari au rostu causelepali ale subintrarei elementului slovenescu inlimb'a ro manesc a, si fora de a fi noi de unusange cmi schiaii, si deca potenut adeveri, casi celealalte demente ne-romane suntu numai asiadicundu impromutate de la poporo vecine,ce nu pretendu a fi de unu sange cu noi; ne-separe, ca attinci calcululu arithineticu alti strai-niloru neamici mai susu atensu despre elemen-

254

tele si fisiognorni'a limbei romanesci se va sea,iinbá cii totulti alinentrea, si asia ci elementulu strainn, carele cá topsiculit ambla parali.sandu rein organismulu limbei, se va recuno-ace de ingredientie, ce potu se afectezegatatea ei, ci nu sei scaimbe si Itatitea ei de,in romana in slovena au in ori. care alta. Dead nece remediulu nu mai pote stá la indoiela:unu purgativu bum', cu dieta.

Note 1. Despre ronmnitatea Beau latinitateabei romane, emu tractatu destintu intru una disertatiu-ne latina: De latinitate linguae Valachicae,publicata in Annali - le gimnasiali dein a. 1855, careimpreuna en alt'al De no mine gentili V a la chr um, si una parte dein a treia: De reliteraria V a-lac hor u m, de ne va fi pre in potentia, le vomu ale-turá la finca acestei carti , pentru omegeneitatea argu-mentului, si pentru à aceste disertatiuni nu au cadiutude ajunsu in intin'a publicului romanu

2. Erorea cea mai neliertata, ce au comisu si co-mitu path astadi , eruditii straini in dejudecarea him-bei romanesci, e c1. eli, cea mai tnare 'Jade, nu lieau incosideratiune de cfitu mat er i'a seau mass'a presentea' aceleia, er' de f o r m'a ei si alesu de formele gramatecede RCUllill, si dein tempure- le trecute , de dein coce si dedein colo de Donare, cu totulu-si uita , macaruch preabene pote fia-ce-ne precepe , ch materi'a si cuvente-lemai curundu se potu scaimbit de catu form'a si forme-le limbei, pentru ch a seaimbi form'a si formele vre-unei limbe dupe form'a si formele alteia , atât'a inse-mneza, cant asi pares( limb'a propria si a adopti jurecea straina , er' asimilaren materiale - lui strainu (Nitaform'a si fortnele propriei limbe nu insemneza esi

ci nutnai a o sehimosi , precum se tempth cubete orientali : ceo persana si turcesea, cari suntu ple-ne de cuvente arabesci introdusa prein relegiunealamului , inse de eari serietorii celi mai bunt se retie-nu ci de focu , si dcin cele ocidentali cu cca anglica-

255 --

na, carea-si pierda mai tote formele originarie ger-mane, impreuna cu cea mai mare parte a materiale-luigermanu, si in loculu acesteia se implit de cuvente e-sotice, inai alesu francesci , italienesci etc., asia cAtude ai stá se o joded i dupa in a te r a, er' nu dupa for-m'a ce ia mai remasu, ea dereptu cuventu ese pifiénumerá intre limbele rotnane,cea ce irise nemenea nuo face, singuru dein caus'a formei ei .

De unde si despre limb'a nostra atnu disu in disertatiu-nea citata: cumu cà ce se tiene de f o r m'a limbei roma-nesci, numai acel'a pote se o nege a fi romana, carelenu o cunosce; er' eäti au luatu in derepta cosideratiuneform'a limbei romanesci , de si urea pucini santa pan?'acum'a, nu se au indoitu a o numeri in clasea limbeloruromane, pr. Kopitar * ) , Diez **) , el c

X L1V

Scopulu Organului

Si in urma , cá se venimu si la o rga n'it! ude publicitate, ce ne amu fostu alesu, se ne fiadepositoriulu cercetariloru nostre literarie,scopulu lui nu a remasu necunoscutu in a-antealumei romano literarie, de si viati'a lui fi' maiscurta dupa tristele evenemente, ce l'au pre-curmatu, de cátu sclu ¡Jota si ajimge, precumu

*) B. Kopitar's kleinere Scbriften , tom . J, p. 320:Sie kann und musa also unter die lateinischenTöchterspracben gezählt werden ."

*5) Frid . Diez, in operele sale gratuatece . si inEtymologisches Wiirterbuch der romanischen Spra-chen, 8-o Bonn 1853, in pref. p. VII: Der w

chischen in der fronde erzogenen mit deniibrigen nicht aufgewachsenen tochter der r5-mischen mutter, etc .

ne propusesemu si sperasemu, Noi ne incerca-ramu, cu facli'a aprensa a cercetariloru filolo-gice istorico-analitice, a reversá una mai ma-re lumina asupea unoru parti ale limbei roma-nesci, ce ne se pareau nu destulu de luminate,uncle de cu totulu paresite. Si cu tote, cA cu-prensulti lui nu a fostu result's', numai la cer-cetari filologice, scopulu inse totu ia fostu cura-tu literariu.

Obiectulu dar' mai de aprope, la care tieconcentraralT111 tote poterile, a fostuacésta dulCtiliniba careia se incitinara parentii nostri cá unuiidolu viu si insufletitoriu, singurniu tesattru, cene a retnasu dela eli ereditate neinstrainata sine-comune cu altii, si care cá unu firu rosiu sin-guru e in stare de a ne conduce prein tote labi-rintele intunecate ale istoriei acestui poporu anticu

Noi, cari crescuramtt si aunt imbetranituin bracia - le filologiei limbeloru, de carea nune a fostu rusine, si dein carea supsemu celetnai dulci bucurie ale anemei , nu poteamu rd.rà pecatu neglege singura acesta eredetate pa-rentesca, ce o avemu de la celi ce dupa D. dieune dédera si viati'a . Lenga acestea una pre-dilectiune catrá limb'a nostra si catrà studiuluei, ce o semtiratnu in noi, inca nu ne-s'ar' po.tt pre dereptate imputá de pecatu politicu.

Tote limbele suntu resufletulu mentei ome-nesci, de acea noi pre tote le stimánnt, si pronece un'a nu uritnit. Tote, vii au morte, audereptultt de a fi cercetate, studiate si dejude-cate. Cu ciitu mai vertosu dar' cele, ce facu

257

viatra [morn popora mari, mari nu intru in-tieleset politicu , ci mari pentru iiitendetea geo.grafica, precumu e a natiunei romanesci preinutâte provincie dela 31-o pana 55-o alu Jun.

, si dela 38-o pana la 49-o alit lath/leisepteintriunali, si in cari sta tota istori'a u.Hord popora, ce du.pa fortunele vietiei loru si-an pierdutu memori'a aniloru antani, cumu-sipierde omulu, venendu la anii preceperei, totaaducerea a mente de anii infasiariei lui.

Una limba, numerata intre limbele mai no._ue , pentru ci e mediu-loculu cumenecatiunei u-nui poporu estensu, ci carea cautata mai deaprope arata tote semnele de carunte betrane-tie, a o studiá, nu numai analitice si compara.dye!, ci si pre urmele inca neastupate ale isto-riei, e de unu interesu, ceapromite cele mai des-fetatoria resultate pentru totu filologulu, can-du filologu e, si cauta se fia, totu o.iiitilu literatu, deca nu in respectulu altorulimbe, dar' celu pucinu in respectululimbei sal e, precumu logicu cauta se fia to-tu oinulu, care-le vrè se fia dereptu cugetatoriu.

1ndulciti de resultatele allate pani atunci,tota nevolienti'a ne amu pusu, si de atunci incoce, spre a adurmci venandu prein tote An-gliiure-le si cotiturele, pana unde nu vomu maiallá urma . Asta facundu credeamu, ca nu vo-inn nece una imputatiune de la nece

carele scie a pretiuí inca si ostenele-le forrà resultatu; si asia crediendu nu ne am in.sielatu

Aste resultate inse, ce aflaramu, cadeau-se17.

258 ---

se reminia numai teoretice, an dupa lipse, iiendu ca limb'a ne e inca via, ale pune si in aplecare, dandu ore-cumn unit impulsu spre u-na mai rapede a sangelui circulare, care inviesi insanetotieza, deca nu si intenerescei

Noi ne deciseum pro partea cea dein urma,nu numai ci ne semtieamu ore-si cumu indetoriti, precumu si indereptatiti, a ajutti prein a-cea folia publica la insasi indereptarea,tirea si cultur'a limbei roma nesci r ein vie n-d u dein uitare cuventele, formele, semnarileromanesci uitate, paresite au mai rant usita-te, inse genuine si mai corecte, de cAtu cele n-sitate, prectimu si red uc ti n d u ortografi'aacelor'a si a' altor'a cea mai buna si mai re-gulata dupa legile gratnatecei romanesci anali-tice-comparative, si dupa date adeverite minas'au pronunciatu si scrisu la celi vechi mai bene.

In care intentiune erayan de parere, cà ye-mu fi indereptati si justificad in ochii toturo-ru, cari sciu, cumu di nu e cu pote ntia ascrie dupa pronuncra toturor'N, nu nu-mai dein caus'a varietatei in pronunciare preintake provincie romane, ci si penult c4 inca n uavemu unu dialectu defiptu recunoscutude tota romanimea, cumu ait italii, francii, ger-manii pre lenga tota varietatea dialecteloru lo-cali ale acestoru limbe.

Intru ast'a una inse ne amn camu anal' in-sielati , facundu-ne-se imputan i nemeritate chia-ru si dein partea [mid colaboratoriu alit Organo-

dupa ce se departà dela noi. Ci acumu fia-itieren'a Nsiora!

239

De variatiunea limbei romanesci, de careamentiramu, marturia He este fumes limbei,cum' se afla astadi nu numai la noi, asia nu-initii ungureni, ci si chiaru la fratii nostri depreste nninti, Cu intrega diversitatea intre mun-teni si inoldoveni, cari cu totii, de si se pa.ru a recunosce in principiu suprematra formeilimbei nostre celei dein cartile baserecesci, ciin fapta nu o urmeza, si in parte bene facu, fi-endu cà nu e destulu de corecta . Ci, ore benefacu, cà fia-care-le dein provincie-le romane va.se urmeze dialectulu particulariu alu loru: mot.tlovenii moldovenindu, muntenii muntenindusi ungurenii ungurindu, intru atita, citu denece una particularitate a' idiotismului loro, cu-MU e iotacismulu moldoveniloru etc., cá denescari reliquie sacre, se paru a nu se poté des-partil

Noi nu amo volitu, spunendu cea adevera-ta, nece a serie ungurenesce, nece moldo,mun-tenesce, dupa formele si cuventele limbei, precitu adeca ne erá Cu potentia, ci, chiaru deacea, adoptamu totu, ce ne se parea regulatu,ori in ceprovincia romanesca fimu aflatu, cieusitatu, si in ori ce carte buna vedija romanesca.

De ad noi nu poteamu usui, nece in orga-n(' , nece in ori care altu opu de ale nostre,vente esotice : turcesci, rusesci , au neo-greces-ci, usitate tramontaniloru nostri , ci noue, un-gureniloru, ne-intielese, si dein aceeasi cau.sa nece de cele unguresci, nemtiesci, usitate lanoi preste totu au in parte, ci ne-intielese ce-loru alalti romani, nu numai pentru cà nusu ro-

17*

260

Manesci, ci si pentru ci nusu intielese toturor'a.Dein cele slovenesc i, unele se afla nu-

mai in cartile baserecesci, asia cátu poporulunece le intielege, nece nu le a folositu nece unadata, ci cu carile numai unii dascaluti ne auimpaliatu , seau logofetielii si gramaticii diva,neloru, episcopieloru si monasteria doru, seaudein lipse, nescienda-se esprime curundu si be-ne romanesce, seau dein placere si dein osten,tarea cunoscentiei lora in acea limba, ce pre a-tunci se credea santa. Alti termini trecura si inviati'a poporului romanescu, tine oria cu atitapotere, am, pre incetu scosera pre celi genu¡ni romanesci de tow a fora.

Cu cesti dein urma e mai Cu a-nevolia a tra-cti si a vení la capetâniu,candu despre celi ablalti de mai susu , cumu 6 nu se potu ltiá incosideratiune, numai unu cuventu este si poteII intre toti literatii romani, câti inca mi s'aucufundatu in mustulu statu-lui quo.

Noi inca ama urmatu asemenea si in Or-ganu si aliuria (lupa poteri . Nu ne anm sierbi.tu, in totu ce amu publicatu, ca fleco unut uventu slovenescu, pentrn care aveama a ma%na cuvente genuine romanesci,si nuinai a-colo Si de acelea usitaramu , de carile inca se-am fleco de cumu, seau in cercustarile date, neerá ca nepotentia a ne departi.

Ceea ce urmaramu, si in respectulu celo-ru alalte cuvente si forme esotice, nu numaide elementu ea totulu eterogeniu, ci si deinIimbe-le de altnentre romane, deca unii termi-ni nu eran curati de elementu romana.

261 .--

E de sciutu, ci si limbele neo-romane: i-talic'a, franc'a, ai spanicla, inca-su forte multecuvente esotiee, pr. gothice, erabice, celtice etc.,cari lose in aceste limbe fiendu fipsate, nu se maipotu estermina; de aceea inse, io totu Dll cre.du, ci meriteza a fi intruduse si in limb'a nostra, uncle pani acumu nu au mai fostu,

Deca alti scrietori romani nu oserbeza a.cesta regula, pote eli o facu, pentru di credu,cum ci totu ce se afta in acele limbe *mane eromanu, si nemica esoticu, si intru atAt'a aru.fi escusati.

Ci io nu am volitu a avé lipsa de atareescusatiome ,

Nota. Ce am scrim; despre scopulu Organului in1848 la acesta loci', RIIIII retienutu si acumu , inse Cusraimbarile cerote dupa treentulu atiitoru ani delft pu-blicarea antania , sí pentru eh se tiene de testolu acesto-ru principia , si erasi pentru eh cuprende undo idee, cene condusera nu numai in luerarilc arelei folie, ci si intote cele alalte opone ale nostre, ca adeverate prin-cipia de filologi'a linibei nostre., Aceeasi mug, se seintielega si de spre celi alalti §§ XLV XLIX, carimai sunlit inderetru dein celi scrisi in a. 1848.

XLV.

Dialectalu baserecescu, si latinisarea .

Deci neavendu noi, cum, am dim, , unudialectu recunoscutu de toti, afora de celu ba-serecescu recunoscutu panà in a-ante de cite-va decenia er' de atunci in coco nu , pre ca"-tu potemu se ne bucurAmu, 6 nu avemu, pen-tru ci lie ar' legi prea strinsu in formele lui ce-

262

Je adoptate si unde suntu smenlile si coropte,pre mitt& ne.se parit si none a ne fi liertatu,se ne folosimu co mitt dereptu comnne totororn,si prein urmare a nu !Irma dein puntu in pun-tu nece unui dialecto, ori nou ori venuti, oride in coco se fia, ori dein colo de CarpatiseauDonare. Si acésea credeamu a poté face si dice,mai alesu &pa ce ne convinsemn, ci dein dia-lectele Nie au morte, nece untilit nu tneriteza

ri adoptatu si !Irmau intru tote, si mai pu-cinta de tote eel!, b as ere c es cu.

Meritulu acestui nu e form'a limbei, precumn ir arma mai en toti ne convin-semi!, ci aceln stila chiaru si I um i n osu,ce-lu aflAmit in cartile baserecesci acumit usi-tate, careto e loru proprio si. nene de citu nupnrcede dein stilulu testului grecescu au slo-venescu, de pre care sown traduse, ci-ci sti-ll' mai greta de can cell' .grecescu nece potese mai fia, de si e naturale limbei grecesci an-lice, er' in traductione, de at° fi urmatu deincnventu in cuvento, C1111111 s'a templatu ca versio-nea slovenesca, ar' fi si mai greu, mai intune-catu si mai neintieleso, fiendu ca nu e naturalelimbei romanesci, pre cumu se va fi convinsu,ori ce-ne va fi AVIlill parietal& de a se ocupáco ore-care dein acele dona testure, ci e in-tregu meritulu traducutorilorn romani dein se-chulo trecutu pre la inceputu; ceea ce ne ar' fiprea !Blom a dernustri.

Er' in cAtu pentru merituln limbei, in cu-vente, forme, semnari, si ortografia, coralci alu dialectului baserecescu ( cumu se pare

263

alu Romaniei mice ) e mai pucinu de câtu a.Ja ori.carui altu dialectu vechiu scrisu, si a-leen de catu ah, celta Transilvanu si Bucures.cianu, se va poté convinge ori ce-ne va fi a.

ocasiune de a studiá limb'a romanesca incartile betrâne.

Demeritu In dialectului baserecescu e, cia stersu dein usu si dein viati'a poporului, sia scosu dein basereca, numai de can' dupa intrarea limbei romano intru ¡usa, una multimede cuvente, forme gramatece, sintactice, orto,grafice, insemnari ale cuventeloru remase, sifrasi, de celu mai naare pretiu, pre cari le a su-plenitu cu altele mai negenuine, mai rele, simai schimosite .

Si chiaru aceste cuvente, forme, etc. pier4dute, uitate, sterse, scose ait rarite dein uso-lu limbei roinanesci, prein intruducerea si u-suarea dialectului baserecescu, erau in propu-SIIIII nostru: ale culege dein monumentele maivechie de câtu usulu dialectului baserecescu,si a le recomendá cu ton' de a densulu publi-cului romanescu prein organulu nostru de pu.blicitate, ¡use in a-ante merglindu co esemplu,precumu se cuveniea, nu numai dein cosecenti'aprincipia-lora nostre, ci si dein convictinnea,cumu ci asia se cuvene se faca totu literato-riulu romano, care-si cunosce limb'a, inse cau.tanda la interitatiunea, ce o ar' poi-6 escitápoterea tiranica a' usului de acum'a (si vo-let usos ! ) numai cum grano sa lis.

Ci se venial,' in urma se atengemu si decuventele latino-r o mane, dupa ce multi ne

264

imputan la inceputu, cá latinisánvt.Mai antaniu noi insine cu dorore o spu.

semu curatu, cà asta nu se templa de citurát deplena volVa nostra ; si eh cli multu. maibucurosi amu fi fostu , se nu timo costrinsi arecurre la alte funtane de VACO numai cele cu-rate romanesci. Inse sortea ne-impacata a tem-ymrelorn si impregiurarilorul ce apasá co minade fiera natitmea nostra, o strunciná si dein par.tea limbei. 1111 ca-si camita noi mt.annt fi coeoscientra si minu-le curate in acestu. punto;catite ce-ne-va numai in pregiurn la esemplelevechie si nona, si-si va allá deslegarea, pentruce noi amu venid' la atiea, cita astadi cauta sefrancimu au se italienimu , en se latinisAmuDe s'aro fi smentitu romanii totu deun'a de stra-inismii serbesci, neo- grecesci, turcesci etc.,entrm se smentescu unii si paná astadi de totainnoitur'a in limba si alesui. de latinismi 7 -' sicuma mi se smentescu de francismi serbismi,turcismi eta., o! atunci limb'a romanesca utt-veniea la sapa de lentita , CIIITIII a venitu panámai 4e-tina-di, calea inca ne erá mai neteda, siItit aveamn nevolia de a recurre la latinismi.

Cu tote asta, atunci si actimu) noi nu la.tinisAmtt, de citu unde nu ne este cu potentiaa ne responde eugetele co spresittni numai usi-tate romanesci. La atari templari, cari pentruviatra domesteca, familiaria si sociale potu selia mai pucine, inse peno% lucrarile literarie,politice etc. suntn cu multo mai atiese, derep.tui marturitnn, ci mai ventilo a latinis 4, decita a sloveni, greci, turci etc., inca chiaru si

265

si de citu a italieni, si franci; insemnandn in-se , cà nu numai si intru acestea &memo alegere,preferindu adeca cele cu forme mal analoge for-meloru romanesci 9 ci si romanin du -le dit-pa ca'tii miren& impregiurarile; si acést'a

nu numai co cele I a ti n e, ci si en altecari Mate dein limbele romane, in aturoznan e, er' nu gothice-longobardice etc. sicite alte straine, ce in ochii nostri cu nenticatiu suntu mai bune de catu cele serbesci, turces-ci, neo-grecesci, unguresci, nemtiesci, pentru cà1111 t0111 ce se afla in limbele romano e de ele-mentulu latinu, precumu tota hizinea scie, si nointai suso ami' atensu.

Aste 'mute ~tu, credemu noi, atituajara, atit munai orinan , si ce-ne rut vré sevedia, nu le vede. Dupa este principia dar' sinoi volinut a fi dejudecati, candu ne voru jude-ci ch.-ce nu scriemu sia ori sia, el intru una linn-ba, ce multor'a le-se pare uoua . De ora ce cre-(knut, 6, a venitu tempulu, cá, se nu mai am-blanut pro dnue cali, ci se aplecánu in practica,ce recuttoscemu de adevern in teoria, almentreasuntemu au faciari, au fricosi,, au ceva mai reu.

Adevernlui e destulu, ci una data se fla re.ennoscutu, si apoi nu mai remane loen contra-lu-erarei; si carele C11 1"0111 prilegiulu dice, ci eromanit , nit schiatt si ca limb'a romanesca e ro-mana nil slovenesca, er' candu serie, scrie ro-mano-slovenesce, C11 fapt'a se dementiesce prosene-si, si arata, ci nece clii nn e romanu, ne-ce limIt'a romana ci schiau seau celu multuschiau-roinanu.

266

Nota 1. Ne aducemu entente co multa parere deren, cà atnu pierdutu corespondentiele de pro la anii187S, eandu se publicau Organtilu si aceste Prin-cipia intru insu, cita nevolia 1111111 dusu dein partea u-non] ro in an i pentru limb'a aeelei folie, vital furanntchiaru si aeusati la guberniulu tierei. Actele acestuiproms' curiosu inca le mai avemu a mina , seapateprein minune dein manu-le furiei revoltitiunarie, in-se nu seapara alte documente de la infirm make , caricu tote buna volienti'a lora ne 4crieau corespondentie,unele de cite 4 folie, in 4-o desu scrise, numai si nuntaiinfruntatorie, eh de CO scrietnu asia romanesce? de ce lati-nisumu etc. ch omenii, nece nu pole c et f, nere earicetescu , nu otu se intielega, si alle ciite tole. Cis-cede ne aru fi reams(' cestea dein urine , mai eh nu neemu poté contenr , ci macara acum'a se publichniu unapartecea deintru inse cu reserbatiunea ceruta , ci se seconvinga pubiiculn de ast a di , cite avutnu de a suferiin aceli doi ani de necadiu , nu nuntai dein partea ini-micilorti, ci si dein a' amieilorti nosIri , si citu de ne-fundaie erau aensele unor'a si altor'a Ce-ne mai arevre una folitia dein diurnalulu nostril de atunei, ala-turandu lintb"a si stilulu organtilui nostru cu ale dint.-naleloru de actun'a , se va ntirá , nu ne indoimu , emuse lia fostu si eu potentia a redica atari acuse, convin-gunduse, cà limb'a si stilulu nostru de atuncia, eastadi limb'a si stiltilu toturoru diurnaleloru roma-nesei de dein core de Carpali

Celea de procesu, ce ne au remasu, fiendu curatupersonali, nu von' poté vedé nece una data lumin'a.

2. Mai contradictoria si ridicule e pusetienca a-celoru literati, de se mai afla si astadi de areia, carinu se sfiesen a spune verde in publicu, eh eli nu numainu suntu filologi, ci le e cbiaru si ore- care gretia detilologia, si tutti prendu pen'a a mina se scria. Pen-tru ch de si nu se pote cere, ci fia -care scrietoritase fia filologu de ant:mink range, inse pre dereptu selote cere de la fia -carele , cá celu latrine alma cn-noscentia filologica a limbei sale se aiba, caw se nu

267

fin a innoiture gramatece si ortografice fui 6 nere unofundamentu, si de acesti dein urma totu mai suutupala in minutulti de facia .

XLVI.Lat inismu .

Ci nece noi nu totu de a-un'a la tini sà-in u, candu se pare cui-va, nece totu, ce separe, e latinisinu.

Prein la ti nism i suntu a se intielege ace-le cuvente, forme si semnari, adoptate si aflan-.de in latina clasica, alii caror'a numenz pcn-trit noi cesti mai tardii e certu si defiptu, si aforä de carele totu , ce se afla in Embole ro-mane mai noue de elementu latinu, pote se fiasi se se nuniesca romarm, ci mi si la ti nu in-tru sensulu clasicu . Si ca dein mai multe seatingenin 'm'a: In limbele romane, cá si in-tru a nostra, se afla multe cuvente curatu lafine (lupa materia si forma, ci cu semnari, cariin latin'a clasica nu se afla, asemenea si com-puse si derivate, ale caror'a demente se afla inrea latina, ci ele mi; de unde atari cuvente insemnarile si compusa-le seap derivatele lorufiresce, ca nu se potti m'uní. !atine, de acea in-se totil nu suntu straine, ci romane; fiendu cade si pote cà s'au adausu sean fornriatia mai tar-din, au dein ore- care causa au remasu ne-amen-tite la clasicii latini, celu pucinu elementululoru e romanu.

Fiendu inse limb'a latina si .,mai Vechia simai desvoltata de câtu cele alalte limbe roma-ne , si preponderailti'a ei fiendu atku de uta-

, 268

re, cito ea nu numai a stersti tote dialectelevechie italice, ale Oscilen', Umbrilorii, }Ara4sedera etc., ci si in formarea cestera mai nome dein provinciele imperitilui romana avit. ceamai insenmata influentia; asia nu e mirare, cisi in limbele nene romane numai aceea se potecosiderá de dementa romano, ce macan' inparte, deca nu intregil, se afla in linib'a latina.

Deci , nemenea potendu negi, cuma ci siin limbia romanesca se afla elemente destule!atine, dein capilla locului se pote presupune,precumn s'a si adeveritu, C1111111 6, si intru a'nostra vera se ,fia cuvente multe numai dupaelementu latine, er' dupa insenmari, compuse.tiune sean derivatiune numai romane, dein ca-rile unele se afla si astadi in usa, altele inses'au nitatu, ii se afla numai in cartile betrane.

Apoi deea altera popore de limba roma-na, le a resta liertata, dapa impregiarari asiformó noue cmnpusa si derivate dein elemen.tala latina, na tiumai in tempure-le mai vechiaci si in cele mai noua, poté-va dice ce- ne-valci nu mai notie, romanilorn, mi ne a fostu lier-tata a ne formá asemeni cuvente, ce santa con-forme geninliii limbei remalle, de si nu se a.fla in latin'a sean in alta limba romana i Seaudeca acestu dereptu na ne-se pote denegó, cu-ventele asia formate potu-se numi numai decita !atine, pentru cA multa a ale latinilorti se.au sémena ca cele latine?

Noi recunoscemu ea tota libertate, cinu numai ne ama sierbitn cu acelu dereptu, cucarele si alti multi se sierbira in a-ante de noi,

269

oserbimu Si aces, ce unor'a pana aci re.masese necunoscUtu, cinitiltecuvente§ ceamtt adoptatu in scrieriie nos tre, sink.pie seau compusa si derivate, nu le a-mu mata dein limb'a latina, unde in.ca se afla, ci de adereptulu dein usu4in mai vechiu alu limbei romanesci+si de acea nece nu latinisimu facunda acést'a)nece candu latinisimu, nu facemu furit dere.ptuo causa si fundamentu

De.esemplu cuventele D oro re, fru p t u.re, luc ore, in ese si meseratate,scu-tu, ventr e; ía (ilia) si a it a (uva); a de.scende, destinge, dará, incende, tu-pseci (toxicare) utc . nu le amu luatu delalatini, ci wait le emu aflatu la celi betrani.

Rogimu dara pre toti, cari sciu si cari mtsciu latinesce, se nu ne judece numai de cAtttdupa aparentie: ci a tin IBA mu; repetiendusi aici, cá cucare dereptu altii fr a nc escu siitalienescu, si noi poterna latinisá, potecá inca ca ceva mai multi' dereptu, la tutti ca-stall inse ca mai mare dereptu, de citu celi cein a-ante de noi r u s ea u , se, beau, grec e-au si turceau, si si astadi mai faca asia.

Ci noi de buna volia ne amu restrinsu intromarginile cuvenientiei si strictei necesetati.

XLVII.

Causele schimosirei mai tardie

Si ce pote fi caus a, ca romanulu, de candore romiinu si nu Itomanu, intru atitte modure

270

siau schimositu cela, plicirm (deca nu corcitii)limb'a grecindu, serbindu, ungurindupsi in urma rusindit Si turcindu-oi

Noi nn o vomu spune pre Lacia, cà de se.ne ce precepe si forà spusidu nostril; ci nu-mai vomit percurre rape& diverscle fasi, ce apat1tu limb'a romanesia in decursulu a' maimulte secle mai dein 'Irma; cari voru adeverisi mai chiaru de cAtu ori ce alta argument'',cumu ca schimosirea limbei romanesci nu pur-cede dein amestecarea mai multoru elementestraine de la inceputu, ci dela alipirea lortimai tardin si pie incetu, dupa ce limb'aformata

Dupa stingerea elementului latinn in impe.rinlu roman!' orientale, ce devenisegrecil-bizan-tint', mammal' de presto Dunare , incuscrindu-se Cll bulgaro-serbilln, s'a bulgaro-serbitu, de nupie senesi, dar' celit. pucinu limb'asi. Si astaincuscrire, nu numai cà s'a latitu si intensu a-poi si dein coce de Dunare, ci s'a intaritu

citu si in provincie-le mai curate roma-nesci nu s'a potutu laped de dens'a de cititpre la inceputtilit sechilui XVIII, pro cinch' ce-li dein cele alte provincie jail intrecutu cu 50de ani mai in a-ante. Ci funinginea litnbei ser-bu-bulgaresci se cunosce si pani astadi pre fa.ci'a limbei rornanesci. Nece e mirare, canduinca totu o vedemu incalciata-imbracata-totitcuma a fostii dor' de 1000 de ani in coce , desi s'a parutu tinor'a, ca scaimbandui portulu'vechiii slovenescu Cu portulu nou rusescit, acii-mu e fromosa sii siede bene Ci üfl (les p e rà.

271

mu. Impulsulu, dea si inceputu maitotu de a-un'a de deja coce, totu nuremasu neserntitu la confratii nostri,linde e dupa dereptu*)

Dupa ce apoi tier-a romanesca deveni se fiasi se se mnnesca Un gr o -Vlach ia, romaniisi celi de preste Carpati, ca si cesti de dein co-ce, incepura, a fagadui, .tagadui, ta ma-(1 nI, a d'ice: rxmA , H.km, B111-4159 CTpLiSM C'EAAW9

Oroumr, Milp1liNf9 firTHNfildr, XHKAILDWIF9 Cá,Si XHTIVkN9 XHKIVkli 9 ISHKAEAN, si alte multe; catetote, ce an mal intratu in ¡antele baserece si insántele carti. La noi firesce, ca se andu si maimulte de acesta sorte, ci form'a limbei dejadialectulu baserecescu nevenindu de la noi, eleau remasu afora.

Inca si in literatur'a mai noua mai anulacari nu au intratu in linib'a baserecesca,

si inca la scrietorii mai de frunte dein celide preste munti

Ce e :t.E14Aingrapf-a ungro-vlachiloru nostri?Ardelenii -ungureni dicii pre multe locure Eig-faVr sean rigtuVr (lela ung. b ii s g ci sin-tugr Kinwifrapt 9 .36iAllatA111 suntu ale fratiloru(le lenga Dumbovitia.

D. lui Canten] ir u ** ) si dupa densulu luiFo tino (vedi inai sus(' § XLI not. 2) se pare,ci halastúlacu de pesci) ar' fi cu-

lt) Ce stnn serian fulja in R. 1848 in liniele rarile,la implenit n , Cu multa mili ietnire a t'ostra.

" Besehreibung tier Aloidan, P. 111 , cap. IV, inMagazin, lotn. IV in. 117.

272

*Tutu dacescn, ci nu e mirare, eandu siilk o pune intre euvente straine.

Va intrebá ce -ne -va uici: Cuirm au (Hsudar' romanii roma n es ce mai antaniu Beaumai delimit'', in a-ante de a dice cparimaut etc.?

Unele, precumu le dicu si adi, de si mairaru, pr.avend ecá, cugetá, in locu de a t a-ma du I, gandi; altele, calm' pro cumu ur-meza .

In cartile moldovenesci, in beg de fa g a.duescu, ung, fogad ni, se scrie juruescu,seau dupa pronunci'a loru: giuru es cu , cuderivarele Atli; N, fol. 184 v. aptivra 4)Ipti9vray lo pi?upi; 181 V. INXI(A CRUM!. fltE YEA& YE

Bag y IO 11 T Is nxiatti TIM Nall; C% B%A AA; etc.1', f. 74 V. AI BA yIO91E4GATgA L K y109%-

Ak%NT Mi?EfalH CAAE ; 112 V. INVnx. NNATE ANN-KOTE WU yVelinugt, gm BA 4M1 y 1:14:( H TA; etc.de undo credemu, ci- la romini mai de multua jur á a semnatu si a fagadui.

In locu de a tagadul, thug. tagadni, ye-chi pan& de curundu, chiaru si in dialectulubaserecescu, diceau: a se taped a. Ci si anegá se pare a fi fostu ore-candu usitatu, preemu se cunosce dein cuventulu: n e g a, careSi astadi e usitatu, si insemneta o mu, caretote le face in contra, cá in provarbin: iieasui in te lega: ba io nu in'oi sul, ca dem'oi si sui, c'un picior' m'oi terei.

In locu de urkm, ung. n e in, pote ci vor fi(Hsu limbo, glo t a, C iii dialectuln basere-resell une oria,seau ometu ci in D (mai susui, §XXXVII, p.214), seau gentc ca la mocso-romani.

273

In loco de tiwyk.5, lung. v it é z, ce(Hsu; e mai aAte odd de atlatu, clupu ce si !mi-nd ii alte si alte cutente esprintit ac6sta idea,pr. vir fortissimus, bellicosus, stce-nu u s miles etc.; ai nostri pote, cA kin disutare-le, vertutiosu, au camit asemenea .

In Joni de vrilaws, ung. sztrsa , au (Hsup ref eghiu, si p a z a; care cuventit deitt 'Ir-ma e contractu dein niutz5i, lapedaildu pre y edein miediu loci' ca si alutrea, or' niusz5%, al-mentrea la celi weld scu t u, e neindoitu -luatudela 'tali, la cari se afla p a ese, care in vocabula-rio della Crusca se esplica: Arme defensiva I

che s'imbraccia, come se u do etc.; de undesi franeii mai de multi' diceau: pa vo is intruintielesulu de: so rte de grand boucliecum.' serie clictiunaritilu academlei francesci

In loen de c %A aw , sz;illás, ore cán-dit la Blicuresci diiii octim4 ¡al. hospiti-u un, pr. se afla in Kk (bibll'a de Bucuresci de-in a. 1688) in epistol'a catra Filem. v. 21 (pag.902): wit +mripian% .+Ms rwrikpc tau oc n zuV;Si ca se nu se prepuna ce-ne-va, cà aci ar' fi

orba de ospetiulu mancarei si beuturei Ci chi.ani de c%Attui, marturia ne este Nolan Test. ti-patio' la Sinirtea in a. 1838: dupa Mu maialesu modelu de prea sAntra ioni Episcopilortipriticipattilui Romaniei", cumu scrie la titlu, ca-re-le la loculu citatu p. 287 are: ',turf ,t-nfugu%rz.rturfmi AnYi W1rit5 A.z" ( mtg. gazda ); er'iii testidu grecescu stà: gEviav dela ggvog lat.hospes, romanesce os pe; de unde avía, lat.hosp it ill111, romaliesce ospe ti u, cá 'ersiu-

18.

27.1

bea de Bucuresci. Cuventubt os p e ti U dar'respunde si c on vi vi u -lui si bospitin-bli,adeverentia de ospetaletatea vechilorn romani ca-ttà ospetii sei, de unde si tintinan a luatti adice: jól lak ta in, si la ka dalotn, in loende bene in'amospetatu, si de ospetin denunta.

in locu de 4)&fvrttwar (in P. numai citgrrV-a, a r), dein -acatiatur'a silabei war, ung. sig , sevede nuntai de câtit, cà romanii mal antanin(liso citgrr g lat. fiirtu ni, dein care apoi anformatu 4)Vioriw,C Kfg.tiut, moptliw, si in imitatiNprctiWar) sean de a-dereptuitt acatiandu aceasilaba de in aplecatinnea de a ungnri, CHM setempla Si cu tinlylpIHK cwaTofinnic, AaTofiumK,AMApHII etc., adangundu de prisosu termina-tinnea slovenesca adiectivale FIHK, candil era(lema(' a dice, cumu s'a &su tnai antanin:meto, cir%Topro seau eTaTopio, 41T01110 seau Aa-toro , amap

Nota 1 Cu aceda § s'au 'Mi-erutan Pri neipi a -le in a. 184$ , 10 martin dein Organu, si mai n'oh nnu s'au confirman' panh, arum'a

2. De st aren natiunei si limbei romanesei , vedice serie niel ropolit ola Theodosiu in e pis t ora dede a to r i a (sir) ratrit. Sierbann Voda (G.G), de carea a-mi amentitu si in Analerte p. XXIII nr.. XIV, lindeinderepta : 1680 in loen de 1688: 99 4;111 HI+BILI%-'114% 9 WH <NE H1+41Aikyffi4 AHM6TH KAIIE HOAW

~UN WH HAVICWFOC AVICpti tACTE .fuTferirramuKwopapt, Wil IMAKA9E p0AgAgH HOCTfig1 HICK, KAFEAr WAAT'A WH EA 14/11%9A 4H-191 fair4fINH4HAIE WkNatH WH -firpt TAiiH WA-MINH C% HgMnA, InflA AKi(A1 ATTA <NE CgINCI WH

275

wK%91.1' tacT1, 1111,11 4cti'LLMV9%, HMIHinvh HWII ArWA, 1111911 MyH, 11119 w-SH9010 +91/i ToT poAga, Kil C% flOMlHtpI ACT%511

tgai" 110$; ¡ACT" 41 Ka "1041/ "faVkfit4"1/0) Wa916t1 .+HT97511 WG09 iLIVA9THHADCE, W11 .44)%illo9A11-.Agri: AMA CT91HHH WH A1AA ISA913A9H1 40A-ps Wit ,MAA 139 %A: MA W 90,4gAgH 110fT9g, 919WHC%./.119qMgTik5A, WH ft,I KA9TEI WHA HMEA WH isf .4.8,LLIVIS9*. LIU rrk, WH

4.111MMHAA91.

Elu marturesce tnai in colon eh pre atunci "(la a.1680) edandu acea Liturgia slavo-romanesra tivrrge-ri"A rroaTs. a o riptrigrit npf AHM6A Hoaorpx,WH A O MgTAI HH41 AM BligT, HH91 AM KV T15 A T:(491HT 111%9TW9HCICK 1111198 MgAT1 0AT1 f1911VH-HH MAV nrwc, CABAH IC% WH riENTO CK -TA AHMEA HOACTIar. 91 1-ACT1, WAM 4AKVT,HENT9V /MICA A'AcKsiliiinwp ( ON AM 511C) HV

CUM +wrpg Pritimot poAgit Norrpgl etc.Ci zelulu arestui atare arehiereu, de origine trnu,

in decursulu lungei sale pastoriri , nu s'a. asiediatu ,panh ce in tipograii'a cea nona dein Bueuresci s'au ti-paritu una multime de carti basereresei$ in editiunisplendide , nu numai romanesci, ci si grecesei si arabesci.

Pie urm'a arestuia eu etotu zelulu urinit succeso-riulu sett Ant himu Iberia nulu, si Imai tardiu e-piscopii Remnicului D am as ch i nu ( pro la a. 1730 ),C es ariu si Phil aretu, cari au tradttsu si tiparitutote cartile basereresci in dialectulu basereces-cu, srotiendta preintr'insele nu numai limb'a slovenes-ca dein baserere-le romanesci, ei si dialectulu celu maivechiu romanescu naitatu panit atunci in tote trele pro-vincie-le : Trni'a, Moldov'a si Romania .

Vedi ce serie de cestea dein urma R,. T em p e inprefatiune la Gramatee'a sa (8-o Sabiniu 1797).

18*

27d

XLVIII.

Mai retnane se grainiti, de stil u , si de o r,tografia.

Ci st il u I ii, precumu dor' nemetrea nuse indolesce, nece are lipsa de denius-tratiune, mi e totu un'a cu limb'a au cu for-m'a limbei. Tota limb'a regulata, seau celupucina crediuta de atare, pote se aiba numauna f o r in a; ci stiltilit varieza, dtipa CUliillvatieZa °miau, pre cinnu sa disu la &anees'le ityle c' est l' homme.

Si cu tote astea, vediendu ce-ne-va, ca noiSCrienichi amu datil alta forma limbei, potease Ile judece de in caus'a formei noue:stilulit nu ne ar' fi bunt,

Dereptii, cà noi nit pretendemu, ca amuscrid in sial& celii mai fromosu, cutnu se dice,de ne a si foso' tota nevolienti'a de a ajunge,atta se pote, mai aprope de unu stilu chiaru,netedu si firescu. Ci asta nit e plisa deplenu involi'a nostra, dein piedece dein la-intru si de-in afora.

De causele dein afora a diversitateilui in orgatto, nu mai avemu a ne cuprendeacimut, candil elu à incetatit de multu; numaice adaugemu , a atare diversetate e alai mul-tu castigo, de citu pierdere. Una limba , in ca-re nu s'au facutu incercari si probe de'totugentilu de stilu, nu pote se ajunga la acea u-sioretate a stilului, care se cere de la scrieto-ritt, cit.ce ori si cumu, variando obiectulu , va cautase varieze si stilulu, precumu cauta se varie-

277

pe si 'lupa argumentu si dupa scopulq scrierei,inca si dupa diversitatea culturei, pusetinnei sistarei politice, baserecesci, si literarie ale vre-untli poporu, seau unei anumite clasi de orne-ni pentru carea se serie.

Er dein causele de in la-intru,afora de cul-tur'a intelectual° a scrietoriului, cea mai pri-maria e talentulu naturale alu autoriului, care inadeveru inca are lipsa de multa ajutoriu si demare diligentia, ¡use forà de elu tota nevoli-entra °mulla remane desierta si forà frnptu.

Pe acea, de si une oria frotnosetra stiluluia fostil resultatulu unei astringen i erculice, decare istorra ne arara esemple, ce ne rapescu inadmiratiune, precumu se scie de multi clasicigreci si latini, fll Platone, Dernostbene si Ci-cerone in fruante, dar' si aici conditinneaprincipale ni divinnIn loru talentu, de tare nu to-ti mi, parte, câti imbraciosieza cararea spinosaa literaturei.

De acea, nece de person'a nostra nu maiadaugemu, nece 1'011111 se ne escushmu, de citach nevolientra nia ne a lipsitu, er' talentuln epartea 11111Dili aceluia, ca,ruia ilu di, celu ce im-parte donure-le sale, cui vrè si citu voliesce .

Nula Arestu § imprenna eu cela urtnatoria, afusta scriou inca Iota ia a. 1898, ei (lupa eercustart-le de atunei remasera netiparite si s'ati postraio infrauna portu-folia , dein care vela si in nainu-le genera-rinlui rusescu Gasfordu, randa inipreona ea allii carli-ei si io in prensoria la Retonica in Itoninnia, dein 6pank in 25 tuart . 1849. Generariu-la lash a ise tra-duce dein romanesce , si-si lila ocasinne de aci a dis-putá despre lialb'a si originen natiunei romane, ini-reuma cu elle.

--- 27$

XLIX.

Ortografi'a: Acceele.

Er' citia pentru Orto gr a fi a, obiectu ca4re si astadi inca e de mar() importantia, cuge-tuln ne erà, a tracti mai antanin prescurtun'odian, ce ami, fostu adoptatu in Organu, seri.endulu cu ¡itere latine , si apoi de intrega sis-tem'a ortografica, ce ne-se parea imite maifundata si mai conforma naturei linibei roma,nesci.

Dein cele, ce preparasetnit pentru ortograIra organului, remanendu-ne mintai pucine a-potatiuni, nece nii VOMII se ne mai ocupAniu a.cumn de non si pre largn, ci munai peine vo.mi' atinge dein cele remasa, in eátu ata valoresi despre ortografi'a nostra preste 'out.

Dein capuln !oculta d O ti e ne au fostu flor.mativele principali, ee anua munan' inca in a.ante de inceperea Organului : Princip i 111etitnologicul si adoptarea accentelo-r u in locu de senme fonetice; la cari se maipotu adauge, ca cosecentie acestor'a: u fi n a,le pretotendenea, aforà de miele preptisetin-

pr. in, su b, si in person'a 1-a sing.. a im-perfecteloru, plusquan) perfeetelern, si alu tem.pulla condititinatu, pr. eram, laudasen),furem; si negativuln reduplecareicosunatorie-lorn, abra de compusetiunea cti innrmandn una, verbu cu n la inceputn, pr. in-n o-tu, in noescu etc.

Aceste pat r u plante au lipsa de demustra-filme, pentru cA eltiarn inte insele se inverte

279

gardirea Ortografiei romane-latine, si teta di.ferentra pareriloru de la acelea se deriva Si

depende.Demustrandule pauà la convictiunea al t o-

r'a, si castigandu-se, de s'ar' poté, consensubitotoror'a in aste pa tr u punte, armoni'a seancumui dIeu, unificarea ortografiei, ar'fi complenita. Lasandu dein acestea

etimologicu pre numerultt urmatoriti, fi-endu ci are lipsa de una mai intensa pertracta.tiune, trecemu la cele alatte, si tnai antanitila cele ce scrisesemn inca in a. 1848.

I. O rt o gr a fi'a de noi adoptata 9in locultisemnelorn de in -alte sisteme ortografice, pr,cedilele sub c, d, t, s, semilunele de asupea vocaliloru etc., a luatu numai semnele a ccen te.lo r u, inse ca intentinne, de a nu usui necepro acestea prea desu, ci numai in mitre delipsa, celn multa candil si candu pentru usiore-tatea lecturei.

Dein lipsa, candil forá aratarea tonului, cu-ventarea ar' remallé oscura att cu anevoliaintieleso; de esemplu, candu nu s'ar' poté scidein contestu, deca a ea se pronuncii chiarnori oscurn ( a sean A), pr. ni a n a, in â n a;mésura sean inesfiraláuda, laudi,laudi etc.

Pentru nsioratate , candu regulele accen-tuatitmei si ale gramatecei suntu de ajunsu sprea cunosce si fori accentu adeverat'a pronunciaa vrennui cuventu, inse nu asia usiorn, ci de.ca va fi semnatu si cu accentu, pr. voliu la u d á,unde si de va lipsi accentulu in la u d O, tottt

2S0

se scie, cit e de a se dice lauid, pentru cávo I in cere (lupa selle inlinitivu, de acea

se pote serie si v o I i u lauda; mai nsioru in-se e, deca se va serie cal Recelan, vi nu cunittVa se se ahmece ce-ne-va in lectura si se dica:N'Olitl l411(1 a.

De acea iisril,p accentelorn iii sistema no-stra, e dupla: t onica, (hipa manea aceentna,re i, si en fo n ica vetan' ajutorarea lectureidein lipsa au spre Mal mate comodetate in lo-cu de alte senme

Semnele accenteloru sitian t r e i: acutulu,relu gre ii, si ce r e u fi es u; cari siati hiato in-ceputtall, cuan' se scie, de la greci, ati [rectal' sila latini, ¡use forà de a se sierbi cu ele de e4-tu in rare casnre, ne avendu lisa de ele cágrecii, si drla acestia in limbele neo- romane,Ja cari la tote sitian in usti, de si ntimai mait'ami, si nu strinsu (lupa vislorea tonica, ci inulule limbe si in ulule castire maná cá semneenfonice.

Insemnarea primitiva a accentelorn erámai inflan mnsicale; asia citit accontele la gre-ri eran cá 11113 s c a ra, pro cave se aratá iniltia-rea totture- Ion' dela una linia de mai diosupanit la all'a mai misil. La eli accentulu gr easetnni gradulu mai de dios!' ah; scarei, cela a-

t II pro celu mai de sustr, ei si celu cerca-n esu ntimai cui aeea ti iferentia , ch cesto tleinfirma semita de una data si Ittngimea vocalei precarea erá

Noi inca ami' aflain ascniene gradnatiune aI orture-101u in Itmlia romanesea , in eátil pentru

281 ----

acrentulu g r e it si a cu tu; ert pentru tertulie-s(' no, dein causa, cà la noi lonzirea sean scur-tarea N'ocalilorn mi e esentiali: in pronunciare,ri lasata in voli'a en ven tato Numaiharca seau deseenderea silabelorn e 111111 ce a-tit u de necesario, cit u tota prontinci'a contra-ria reguleloru acrentuarei postre e tieso fcritaoreclae -loro romane, si numai de citti denat-stra pre stra liad!) .

(Jude S1111111 a se pune arcentele si cariartigar, ami trartatil in Elementele de limb'aromana n'id pie largo in §§ XXXVI, XLI siXLiV, la cari pro ocanin , ea se ¡in final nevolitia mai reptil si aici, ce amo serian acolo. Aiei011111 se atingemit numai pre senil u, unele ce mai

inseninaseniii in a 1848 pentru §-lii de facia .

Preste totii, noi SC1111611111 tOtll de a-tin'adeintina, terminata intru una

o cale ligara: a, u, e, i, en unit accentn: a-eut u, sean gro'.

Cu pre a cliiarn tot u de a-tin'a,nu maná in infinitivi, ci si in alte tempure a-le vetheloru, ¡ir. a laudi scurtatii dein la ur e, elu laudi sciirtat u dein elii la u dia;asia si in intinitivii celorn alalte done cojiiga-t II si a IV, pr. a ve d é, a fu g î, in loende a v ed ér e, a fu gi r e, de citil ci in IV.cojugatinne in silabele , wii , cari siganformate dein cite doi i contrasi intro *mulo,scriemu dein atea cana Cll cercuflesit, pr. aa u di in toril de a audiíre; a Senil î, a esiele, in loen de senit iire, es i ire. Asia siIii deril alele si rm'irme -le lo: u, pr.

282

dá, landi-voliu, nu laudá, etc. Er' in infinitiviide 111., fiendu ci vocalea ultima nu e tonica,de acea remane ne-semnata en accent'', pr.. af ace.

2) Cu greu semnimil: pro a oscura (%),pr. eln I a u ci A; si dupa analogia, si in cele a-lalte trei cojugatiuni de acefasi tempu si dea ce-easi persona, pr.. elu ve di it, fa c it, v e n 1;inse dein causele aratate mai susu erasi si aiciell* audi, semti, esi,si fece etc. Spredestinctinne semnamu si 1 pers. pl. dein pre-sentele si perfectulu cojtigatiunei 1, pr. laud A-mu, spre a o (lestinge de aceeasi persona inimperfect'', pr. laudá in u.

Totu asia sernnimu si pro e pronunciatttlatu, tnai cá (liftongulu ea, in casure-le urma-toria

in verbele da 11, st au , lieu, ben, pers.3 sing. dein presentele indicatil ului , an cojun-61,1.101 pr. bè in locu de beve, tlè, stè, 1'6,fiendu ci mai delimit'', si pro aloeuria inca si adi,se mai dicea si se dice, rea-bene: dee, ste e,I i ee, de unde se nascit form'a diftongale in è.

in numele feminine seurtate dein el a ,pr. catiè, siè, stè, etc., dela catiela, sie.la, stela; asia si- niè, care e scurtatu deinneve.

3) Cu c ercu fles u, in casare-le urma-toria :

pre a, eandu are de a mini ca Ak, de sinu strinsu totu de un'a, ci mai nurnai mule ar'fi indoiela, pr. min a, ci se nu clici : MAN% .

pro 1, candu e contrasu de in doi i, pr.

283

andi etc. cti mai susu dupe d t, S; asia si in(lien; si aliurea, in finca seat in ntiediu-

loculn cuventeloru.Er' in cam pentru cele alalte silabe, re-

gul'a nostra generale fiendu pentru lintb'a ro-manesca ci si penult cea latina, CllIllIl ci ac-centolu cea mai mare parte ma pre silab'a pen-ultima, mi sentnálnu p en ul t i m'a, de catts incasu de indoiela, pr, induráte, cá se nu dieti n d û r a ,te, laudamo, etc. Tutti asia si a n-tepe n ulti m'a, !lanai spre destintitine,. pr.in t s u ra (verbo), cá se nu-lu confundi Cu m e-s r a ( nume )

Pro ecesta urma si in monosilabe, undeamu lasatu in voli'a scrietorittlui, cá in casude indoiela, se noteze cu accentu tire un'a attpre alta, au si pro emendate pr. dà, di, cá,c A; Ai ( ad oca Vrè ), vá ( mergi ) etc.

14a care mai adangemu cá diftongií, necein finca cuventelorti nu i- emu accentuatu, pr.veniea, mea etc.

Atit'a aveamu se anotinnu pentru a cc ete la a. 1848, de tint ca si aid iannt datu unaIlona si mai completa red,actinne.

Note 1. Co nc or d i'a, numai de cab' dela lure-putu se destinse de catrh cele dolla diurnale Trne, ceadoptasera sistenea accentuarei acesteia, prein unu noumetodu, chiaru contrariu sistemei nostre, punenduunde noi punemu 6, si â unde punemu it; er' î dupa d,t, s, pr. di, ti, al, in acésta sistema, nu semneza ci in-tru a' nostra doi i, ci numai unulu, er' i singuru facerain la noi dui . Macan' cà , in catu pentru î, chiarusi dein sistem'a ortografiei latine 'pote se scia ori-ce-

ch setnneza, nu unu i , ci doi, pr. in versulu liii O-A idiu : mauls et cocli ; in locu de d i i . In limb'a

284

romanesen inca d f , scrisu dupn sistem'a nostra, e fploco de d i i factitu dein di e, ca la lati ni, precumu anincitatu dein A. Gelliu si Charisiu mai susu § XII p.not. 4****) .

De almeniren si latinii pronuncian pre d i si t i rá5H, 14H7 n tu inn i mai iirmandu alta vocale, er nu ina-ante de eottlinaloria. De di ne e onariuria Priscianerap. VI, 31, scriendu despre z: unde snepe D scribentesLatini bane ( z)exprimunt sono, tit nteridies. h od ie;er' de t e oiutu dein scola . Aeiinttu , dui a di, t i,6i

urmeza alta 'ocale, ori altti i, tofu un'a este, sidevil contragi doi i Mtnu unulu á la latini, pr, df de-in dii in !ern de die, de sene urmeza, c dt are sesune cá z i , nu ri d

Deca woe ratiuni nu von' fi in stare se convingapre rontrari, ne &lulu legati, ef nu mai disputi.niu.

Dar' nece nit precept', eh re iatiiun au potutu-omisicri se scainibe nornre accentuarei nostre , dupa ceerá recepta de tole foliele, ce se publican .attinri inTrnra : Gazeta. Telegrafu, Atii irul ti poporului , si durare publictilu Concordiei e tutu acel'asi cut alu celoruamentile; relit in asta parte, ea nu response ID1-

irei sale, discordandu 'er' nu concordandit cu cele R-hine sorori gazele dein patria

Una singura ratiene ar' fi, cà si in ortografi'a ei-rilira a finale se settineza ru accenta greti, istse eráde a se cosiderá ea basan accentuarei cirilice e pi osodraJiuiibej grecesci, carea nece cu cea latina nu cosi.mi intruInte, co al;if t, tnai !melon eu rea romonesce, Si un accen-tele greco-cir bane sun tu nonini 1.einne loni(e. sf nu au in-finentia in scaimbarea vocalisaliunei t in Imil;t1 roma-neea, ce nu nnmai noi emit aratatti in operele nostregramatece- ortogralire , ci si si$leur a Contordiei se pa-re a reennosce .

2. De ortogralia awn tractatu mi in specie" nunumai in Est raelulu nostril drin a, 1841. re S'atiparitu Si in roli. a pentru niente dein Reek anti, si deal tirria mare parte si ip Abecedaria-le niistre , in Ele-ment e de !Mail rum. deft) 1854. part. L B (nr. XXXVII

2S5

XLIV, pag. 81 94 ) , in Compendia de gram. ro-mana, Parten 11 (§ 89 101, p. 78 90), ei si in con-ferentiele Illologice dein Sabiniii in a. 1860 ( protuco-lulo in Actele Asociat trne, H p. 178 seqq ), in di-scursulu linea dein 29 jul. 1862 ( Act. Asoc . 11, p. 98seqq ), unele corespondentie publicate in Giaeta siConcordia , precumu si int ru una diseriatiune berma pentruadunarea generale a' Asociatiunei dein a. 1865, ce in-se nu s'a rostitu neue s'a publicatu

L.

U finale. lieduplecatiuneH. In can' pentru u final e, intregu au

dinmetate, nu credu, a fi de lipsa de unadesbatere lunga, dupa ce fia-carui gramateen,inca si celui mai purinu strabatutoriu, si de a.ci ori ce-ne-si cunosce citu de pucinu elemen.tele graniatecei romanesci, 'mi pote fi necuno-scutii, ci intre u finale si i finale esiste una a.tare corelatiime in limb'a romanesca ca'tii ce-lia lapetia pie u finale, cauta se lapede sipro i dein fine, deca vrè se fia cosecente.

De almentrea se insiela reti, cari credu cifinale, candil se pronuncia mai scurtu, nu

se ande de locii; er' deca se pronuncia catu depucinii, nil mai este cuventu de alu pote lape.di dein scrisoria,de citii pote clein economia,'care causa inse mi pote nece una data se intrein calculii gramaticali, ci celu multu in celi fi.nantiali, la gazetari etc.

III . Er' in egoi pentru redupleca ti.u-ea unoru cosu natori e, ce ',noria se pare

de asia mare importantia, cátii o facii Si midenece gramatec`a nece etimologra nu o tufere

236

necumu se o cera, pr. cântlti unii scriu seaun a lt u seau inn altu, amendoile snientile,n'a scriendu cu unu i mai pucinu, alta cu u-na n mai multu, de cAtti se cade.

Aparatorii reduplecatitmei achicit done ar-gumente in favorea sa : usuln limbei lat i ne, Siusual' limbei italiane. Pentru co, nu si usululimbei ronianescii

Ci noi nu aflAinu argumente-le produsa deajunsu, ci dein mitra, aveniu chiaru dein astaparte argumente ponderosa in cuntr'a reduple-catitinei, precumu:

a) Ci limb'a romanesca in v o r bi r e nu su-fere atari reduplecatiuni, precuinu totu roma-nuln ca ceva atentiune pote se fia oserbatu; asiacitti usulu limbei nostre e in cuntr'a re-duplecatitinei, nu ntimai celu de acumu, ci sicela mai vechiu, precumu arata ortografi'a numili-mi a' dialectillui baserecescu, ci si alu toto-roru cartiloru betrane scrise seau tiparite. Careusu cu atit'a mai tnuitu meriteza a fi luatu inconsideratitine, cu citu e mai constante si uni-versale in romanimea totororu temporeloru Sitotororu locure.loru, asia câtu ner edopl e-carea cosunatorieloru e cara cteristecabei romanesci, cá si toturorn limbeloru neo -la-tine, afora de cea italiana. Er' a introduce ce.va in Iimb'a ronaanesca, ce nu numai e in -cun-tea usului universale alu ei, ci e si in cunteainsusi characteriuluilimbei, nu scht t u ce cuven-tu ar' poté ce-ne.va cutezi, ci io nu me potiuinvolf la asemene innoire, si nu me voliu invo.JI nece una data.

287

2) C4 thiaru si limb'a latina, la carea 0-tesi cumu provoca patronii reduplecatiunei , nuare reduplecatiune de caw numai in 'mole co..sunatorie , cele ma i multe in I Si s 9 er' intru alte leseau pucine si forte pucine, seau nece un'a.Inse causele, cari faceau de lipsa redupleca-tiunea la latini, celu pucinu pentru I si s, nesuntu cunoscute, si de volimu a imiti pre la-tini in reduplecatinne, cosecentra ar' cere,sei imitimu si in causele, dein cari ne e- cu-noscutu ca faceau reduplecatiune.

Causele insesi eran,a) pentru L, cà latinii pronuncian in d o-

n a modure acesta cosunatoria, mai ca done co.sonatorie destinte, care destintiune, dupa mar-ginirea alfabetului lora , nu o potura, au nu volira,a o desetnni de câtu prein reduplecatiune, asiadui unit L semni una cosunateria, si LL alea.Marturia despre acésea ne este insasi linib'amanesca, carea in cuventele latine de acestasorte a tienutu pani astadi acea destintiune, a-sit* câtil pre L simplu la miediu-locu, si finnan-du vocale, tom de un'a-lepronunciAinu ci a, er'L numai nude in asemene pusetinne la latini sescrie cu LL. Asia dicermi p a ru pains, p e rupilum, s are sal si salit, s or e sol etc.; deinciintra cafit caballas, cal e callis, vale val.lis, mole mullis, role follis etc. Numai laincept-111u cuventeloru tienemu pre Lpr. limba, lingua, si urmandu alta cosunato-ria, pr. cal d u, a I bu, calidus si caldus, al-bus etc., deirr cari -esemple se pote conchi-de, cà si in aste casure se pronuncii LL, de si

2SS

scrieau numai cot unti L. Alte casure, ce se-a-vedti contrarie acestei teoriel 81111t11 11111114i

14 ',alert', pr. st a oil u col L, de s latinii inca-litscrin tu non& st alin I u in, de ora ce formamai commie in asemeni terminatinni id 1dtiiiierá forà u (lupa b, c, p, t, pr. st a bl ge -nu clum,maniplus,vetlus,deoideainostriau (Hsu: s t a ti iii intitandu pre e iii g_e n

inanuplin, vetlin, cari in nrina sestraf)rmara in genuchin, manuchito, ,vechinoittiiiimai la tioi ci si la italiani etc.

b) Er' in rim pentru s, latinit vechici aveati done cosionatorie destine, dein cariun'a se semná Cu s simploo, si se pronunciá rála noi si la greci, pr. sot sore, casa casa,iugao; etc., er' cea alalta cot ss, si se pronotti-cii cá z grecescu, pr. Indss a ci pca . Deunde Priscianu I cap. VI nr. 31: saepe ,pro zeam (s) solemus ge minatam ponere, ut pa-trisso pro iraz(46), pitisso pro arrig'co, mas-s a pro pága. Cbiarn dein cuntra ole ennui astadipronuncia italianii si francesii ataltu in linib'a lo-ru cAtu si in cea latina, dicundu z mule e scrisuunu s , er' s numai tunde se serie gemenatu ss.

Aici dar' e casulu penult ai nosiri, decavoru se imiteze pre latini, se scria pre L cuLL, er' pro R CII L precumu unii ait si cer-catu a face; asemenea si cu s si z;si atuncinti ite optinemn,

In urine insemnámu: cá reduplecatiuneacosoinatorie-loru la latini, inca a rosin mia in-noitura superflua si fora necesetate, prectimulie adeveresce 14' e s tu sub cuventulu: s oli tau-

289

ruja si aliurea *). De acea in documentele la-tine cele mai vechie nece una urma de reduple-catiune nu se afla, pr. in &flatus- Consultu deBachanalibus deinanuht Romei DLXV1ll (a. 186in a-ante de Chr.), ce se afla in museulu deinViena, unde Se acre numai esent; necesu S9adesent, adiese, velet, iousiset, feci-se, compromesise, dedige, arfuiselesetis etc., in locu de: essenti neces-sum, adesent, vellet, etc. **).

3) CA nece una limba neo-latina, afora(le italian'a, nu sufere reduplecatiune. Asia:

a) de limb'a francese e lucru cunoscutu, cireduplecatiunea, ce se vede in scrisu, nu e si invorbire; ci reduplecatiunea dein scrisu e nu-mai una cosecentia a sistemei ortografice ad-optate de francesi dein teinpure antice si inve-

9) Quad si a s o 11 o et tauris earum hastiarum dn-ctuin est nomen , anti quae consuetudinis perunum L enuncian, non est mirum , quia nulla tunogeminabatur litera in acribendo; Tiara consuetu-dinem Ennius mutavisse fertur ut pote graecusgraeco more usus, tod illi aequo scribentesac legentes duplieabant mutas; etc. edit . Egger,Paris . 1838. p. 166. Totu asia sub cuventele;polet,porigam, torum, pagg . 80 Porigam, di-xisse antiqui videntur, , pro porrigam, pro ptermorem non ingeminandarum liters-r um; 245. 274, etc. dein cari locure se cu-nosce, ch, si lag. 42 e a se serie: Mutas literaset semivocales n o n solebant antiqui, duplicare Berl-bendo aut legendo .

" Vedi T.M ommsen Corpus Inscript . tom. I pag.43 nr 196, tare citeza si scrietorii , la cari seMai afla mein monumento.

19.

290

terate atiitti de tare, cgtu numai pecine refor-me se potura intruduce in seclulu trecutu. Demide dein sistem'a francese ortografica nu sepote lug arginnentu pentru a introduce redu-plecatitmea si la noi, de nu ennui va prein (a-mare volimu a introduce si cele alalte greutatiale sistemei francesci, care nu se pare a fi du-pa intentiunea piabliculiti, ci dein cuntra usiorareapre cgtu se pote mai mare in ortografia. A-semenea si

b) de limb'a ispanica e Weill ctinescutu, cgacadetni'a de Machin', reformandu ortografi'aispauica a casatu reduplecatiunea de cu totulti,cá contraria genului limbei ispanice.

4) In catu in urma pentru Hull:tie italiana,nu e de a se negg, cumcà ea redupleca si invorbire forte multe cosunatorie, inca si in ca-sure, untie limb'a Iatiiìa clasica nu are redu-plecatiune, pr. eb be (habuit), le gge (lex silegit), ve g go sean veggio (video), etc,Causele acestei innoiture swan done; una e s-tern a: comerciulu, ce-lu aviara nulltu cu popo-ra de limb'a germana,, pr. Gothi, Longobardietc..; alt'a intern a: tendentra de a di, lim-bei italiane una vertute mai barbatesca, cei lip-sea dein catis'a ci lapedandu italianii cosuna-toriele dein terminatinnile numeloru si verbe-loll', pr. s si in alit numelorn dein declinkin-ilea latina, s, r si n t dein cojugatitine,deveniea proa mole de in caus'a multimei vo-caliloru si impticinarei cosunatorieloru; de un-de spre a impiedeci in citti-va -acestu rett, nunumai retienura reduplecatiunile de in miediu-

291

loen ale latiniloru mai tardii, ci t»ai introduse-ra si altele, dupa esemplulu coabitatoriloru seide alta limba. De unde se intielege dein des-tulu, ci reduplecatiunea italiana nit e unu su-perflun, sean munid pre chartia cá. la francesi,ci e una necesetate reale pentru vigorea limbeiin viatia, si de acea si in scrisu.

lnse in limb'a romanesca, aceste cause lip-sescu cu totulu. Ea nu a luatu reduplecationeadeja miedin-locu, cti italianii, de si a fostupregiurata de limbe reduplecatorie,. curan sun-tu cea sasesca, si unguresca. Nece sia pierdu-tu vertutea barbatesca, lapedandu cosunutorie-le terminative ale latinilorti, cá, italianii; elscurtandu pre i si u finali, intru atat'a eitttstrainiloru se pan' a fi lapedate cit totuln, a a-flatu una cale de miediii-locu ingeniosa de mi-nune: si de a lapedá cosunatorie-le finali lati-ne, si erasi de a nusi efemini prein a-tare lapedatitine.

Aceste ne suntii argumente-le in cuntea re-duplecatiunei, de carea mai pre scurtu tractasemi' si in Elemente de lintb'a rom §. XXXIVsub 4 ( g e ni enar ea).

Nota 1 . Reduplecatiune de cosunatorie la cellvechi nu ainu aflatu de cfitu la pucini si in ficinevente , in-. in verbulu a curr e alesu ir 4 imperfectu,in reu-a etc. asia in D, gen. XIX, 9 (vedi mai susu§ XXIX not. 6), si in unele carti de Moldova. Sepote, eb. si latinii, si dupa eli romanii , inca vorn fiavutu erasi doi a, c6 grecii, unulu mai aspru si al-tuln mai mole.

2. Despre L Si R in limbele italicel serie siGrotefend, in Rudimenta linguae Umbticae

19*

292

(part. 11, pag. 17): Apud Umbros R finalis, proTuscorum 11 et Romanorum s adeo in uso fuit , utTiberis in Italia pariter (ere, ac Tigris ac Indug fluzvii in Asia, literarum L ot R sonos secrevisse videripossit "; si citeza pre Terentiu 8 ca ur ti, carepag. 2252 (ed . Putsch) serie: quod qui R exprimerenon possunt, ant L dicunt ant s.

3. Tote diurnalele politice literarie dein Trni'asi Ungari'a au adoptatu pre u finale, CA regula gene-rale , cu pucine esceptiuni , preentu si none ne-s'a tem-platu canda si candu in serierile nostte , inca si inanulte publieatiuni dein Romani's Albina (sic) incaurmia asemenea wit la nr. XL, er', de aei in cocede una data lapedit pre u finale , (mai antaniu) dein causenearatate, pote cà numai economice (pr.apoi s'a dechiaratu).

ti.Principiulu Etimologicu .

Venimu la cestitifiea pentru ortografia deincele mai vitali, care alesu in tempure-le anal.de curundu s'a discutatu cu multa vivacitate:Ja Principiuln etimologicu.

Elu e adoptatu acumu mai de toti scrietoriisi mai de intregu publicultt romann, mai mul-ti' sean mai pucinu, pre facia seau pre tacu-te; remane numai ci se se recunosca si publicè,

seau se se delature cu totulu.Multi deintre impumnatorii acestui princi.

pin luandu-se la strinsa cercetare, numai'cavorb'a striga in cmttra-i, er' in fapta-Itt urine.za ci si celi alalti, fumai erasi ea diferenti'ade plus si minus.

In opusetitme cu acestu principia s'a pusuPrincipiulu foneticul asia cab' aceste do-

293

ua principia astadi de celi mai multi se cosi.dera, ca antipodi, cá foculu si ap'a , cari nuse potu impacá nece una data.

Acestia presupunu, ca dupa principiu.lu etimologicu nu se scrie romanesce procumu se vorbesce, ci dupa regule gramatece silesicografice, ce de si suntu seau potu fi adeve.rate , inse este cu nepotentia a le invetiá, decanu scie ce-ne-va si ceva latinesce .

Dein cuntra dupa principiulu foneti-cu dim aceliasi , cumu ci, nu numai se scrieprecumu se vorbesce, ci si dupa unele reguleatilt' de usiore, catu ori ce-ne pote invetiá inseurtu tempu a scrie, si mai forà nece una ostenela ,

Pentru aparatorii fonetismului e destulu,deca literele suntu I a ti n es c i Ica se se pota mindortografia latina, er' deca regulele scriereisuntu dupa natur'a limbei romanesci, au nu,nu multu se ingrigescu.

Ci se luámu lucrulu mai de a prope.A scrie Cu 1 i ter e la tine, astadi e dori-

rea toturoru romaniloru, antaniu pentru ca sufl.temu romani de viti e latina, si totu de u.na data pentru ca limb'a ne e romana erasi deorigine latin a, si apoi pentru ca tote cele a-lalte natiuni dein Europ'a, casto suntu de ace-easi vitie romana -iatin a, scriu cu litere lad-ne, numai noi romanii pani eri alalta eri nu;la cari, inse in loculu mai de pre urma, se po-te adauge si acea cosideratiune , ca mai totenatiunalitatile Europei scriu astadi Cu litereIatine, an formato dein cele latine, au celu pu.

294

cinn netedite (lupa forma litereloruru si cele ce nu- su de sitie romana-latina,precumu ungurii, germanii cu lote

angli, dani, holandi, si sitedi, inca si u-na parte mare a natinniloru slavice, pr. polo-nii si boemii, chiaru si Fusil si serbii naoderni-sandu-si alfabettau cirilianu dupa form'a lite-reloru latine. Numai turcii, grecii, si r o m a.n i i , mai eran, cari scriu ca altu soliu de 'ite-re, nu latirte.

Ltingu tempu se sparieau ai nostri, cá ad-optandu literele latine, in urma voru fi strim-torati,se adopteze si relegiunea romana .1 atin a.De care fantoma inse pare cà acurn'a s'au camascapatu 1 si in adevern, ci erá templan, cá sescape de ea, sean mai bene dicundu , se o de-lunge dela sene; si se nu se mai faca de risa,temendu-se de, ce nu áveau a se terne, deca -can-tan pucinela cu ochii in pregiurn prein Euro.p'a larga, mide poteatt vedé multe natinnalita.ti, sean mare parte dein unele de intru inse,carile mai in a-ante fusese catolice, 1 a ti n i cu-rnu le d'Un grecii si tinii romani, er' in ruma selapedara de catolicisinu, dar' nu si de literele'atine, cari nui ajuta nemica catolicismulni,precilmu nece stricanemica altor!' confesiuni.

Pani ce scrieamu cu ¡itere ciriliane, limb'aromanesca erá cá acoperita suptu ele, asia 1.4tuin afora ni' avea facia de limba romana-latina,ci de litnba slavica, macam,. cà e de rectino-scutu,cumit c'a in citu pentru pri n ci piuln fo-n e ti cu, si pentru usioretatea ortografiei,aiesu dupa ce. o simplificara lapedandu una su.

295

ma de litere superflue dein alfabetnlu cirilo-romanu, nu se potea afli alfabetu mai aptu simai comodu de cata acestu alfabetu asia re-formatu.

tuse acumu, dupa ce incepumu a scrie CVtere 'atine, velulu, ce acoperiea faci'a limbeiromanesci, cadii" de una data de pre ea, precumu cade velulu mireseloru orientali in divanuntei dein a-antea ochiloru barbatilorn loru.Si vai de, vai de ele, de limb'a romanesca si de1nirese, deca lapedandu vehiln, ce le acopereaufaci'a, se infaciosieza in a-ante, cu una formaunta, au celu pucinu ridicula. Pentru ele, atuncimai bene era, se remania, totu cu velulu prefacia,cá, se nu o mai vedia nemenea, si se sea-pe de risu.

Limb'a romanesca inca, desbracanduse devechiuln vestimentu slavicu, si voliendu. a sepresenta in a-antea publicului Europeanu, areantani'a detorentia de a se presenta intru unucostumu, celti pucinu croitu dupa natur'a si for.m'a ei cea naturale.

Natur'a limbei romadesci e roman a-lati-na, ea e limb'a unei natinni rom a n e-la tin e,si sora dulce cu alte limbe Europene r orna nelatine.

De acea si costumulu ei nu pote se fia decatu romanu -la tinu , si croitu dupa cos-tumulu limbeloru ro m an e.

Ortografistii suntu croiturii acelui costn-n'u; si no i inca ne numeranou intre acestia.

Noi nu aniu fostu multiemiti Cu costume-le, ce le croira altii pana acum'a si acum'a.

296

De aceea, crediendu, cá suntemu in stare,de a crei unu costumu nou, mai cuvenientiosu,ne amu apucatu.

Noi amu adoptatu spre acestu scopu prin.ci piulu etimologicu ca principiu primariu,inse cu totu respectulu ce se cuvene si prin.cipiului foneticu ci unui principiu secundarriu.

Nota 1. Noi si mai in a-ante ne emu aparatu acestanorma, in scrisu mai de multe ori, in graniatece-le no-stre, cuventarile publice, si disertatiunile, au corespun-dentiele diurnalistice, ce le F111111 scrisu semi' de 30 deani in coce, er' cu euventalu in siedentie-le Cornish:-nei filologiee romane dein Sabiniu la a. 1860, precu-mu-si voru aduce a mente inca i astadi, celi ce au Na-to parte la aceea tiendo cmi toti mai suntu in 'iatia,afora de A. Muresianu . In aeele siedentie pre larguam aratatu, ce estp principian etimologieu , neceseta-tea lui pentru ortografi'a romenesea, inse si modera-tivnea, ce suntemu detori oserbi in, aplecarea lui, a-lesu in cerenstarile limbei de facia si ca respecta lafonetismn. Er' prineipiulu foneticu in form'a, in careas'a presentatu Comisiunei, si in sistem'a recomendataaceleiasi, l'am combatutu nu numai cu vorb'a, ei si in-tru una disertatiune scrisa si tiparita in limb'a germa-na,, si lecta in presentra Comisinnei, carea ¡ase numaiin pucine manu a ajunsu

2. Tithilu acestei brosiure ( 1 1/2 in fol.) e: Be-griindung zum F.ntwurfe einer erneuerten romanischenOrtographie. Nebst Anmerkungen von 'AnentBo m anen. In care numai oserbatiunile santa ale me-lo, er' proieetulu Entwurf) si de in u s t ra r e a (Ile-griindung ) suntu ale autoriului anonimu Lenga aceltiplana, erá adatisa si una mustra de seriere dupe ace,-lu plana, de care si Reuma (lieu , c serisi acolo la§ 6: Ein Blick aid die Beilage dieses Entwurfes wirdgenfigen um wie beim Anblick des Medusenkopfes,einem ¡edam Bomanen das Blut in den Adern ers-

-- 297

tarren zt machen. Actium mai adaugu: Cà de ritauna atare ortogralla, inai bene literele ciriliane

111.

Neeesetatea luí.

Principiulu etimologicit are de fundamentue tim ologra seau forni'a originaria a cuventu-lui, care si e ti mu (try,uov) se numesce.

A scrie dupa acestu principiu illS1'11111.C%ii, aoserbi in scriere form'a originaria a cuventelo-ru; presupune dar cunoscerea acelei forme,si preste totu cunoscentra limbei , nu nurnai de.in partea gramateca si sintactica, cu formele silegue ei, ci si dein panca lesicale; la care secere studiu si esercitin, cá la tote scientiele siartile, pentru care se si invetia in scolele publi-ce si private.

Scrierea dar' dopa acestu principiu decavomit se scriemu nu ori si cumu, ci bene si co-recte, romanesce, e impreunata Cu oricari grett-tati, de cari in adeveru fia-care otnu ar' dori sefia scapatu, ci in ori ce altn object'', inse de carinu tow de un'a e cu potentia a scapi, de catudupa sudore multa si batere de capu.

Detorra ortografistului inse este, de a im-pucina aceste grentati aratandu unele regule,cari are se le urmeze scrietorinlu, deca va sescria cumu annul (Hsu, bene si corecte

Greutatile ortografice, pentru scrierea ro-manesca cu Mere latine, suntu de done specie;on'a e dein partea alfabetului latinu, carele nuare atâte litere, cite ne suntu de lipsa, sprc a

298

semná ha-care s'anona articulatu ah' limbei nos-tre: vocale, au cosunante cu una litera des-tinta; alt'a e dein partea usului limbei roma-nesci, carele nu este pretotendenea si intru to,te acel'asi, ci cu multa diferentia.

Dein partea alfabetului latinu, ne lipsesculacre pentru vocalile: s si ;a, inca si pentrtt.k Si oa pronunciate int cá diftongi ci ci vocalisimple; er' deintre costinanti celu pucinttpentru 4, y, a:, w, cá se nu mai amentimu side alte cosunatorie, ce se mai audu pre tinele)(mitre, ci in ortografi'a haserecesca nu au j'ara-tu , pr. peutru cele ce italianii le sentneza Cuchi, gli, gni, er' ungurii cu ty, gy, ny,si suutu forte usitate in miele parti ale Trnieisi mai in tota Ungarra.

Er' dein partea suJui limhei, gfeutatilene venu de acolo, cà "nti numai miele vocali sicostinanti nu se pronuncia pre totendenea infratina forma, ci si in formele gramatecali se oser-beza una mare variatinne, asia câtul usulu lim-bei insusi varieza si nu este untilti si acel'asi.Dein care causa, Variandu listan limbei, nu po-te se nu resulteze si in scriere ore-care varietate.

De acea spre nnificarea ortografieiromane, afora de suplenirea litereloru, co nelipsescu, in ore-care modu, mai antaniu e delipsa unificarea limbei, carea nu se poteface, de cita prein stabilirea formeloru mai co-recte gramatece si lesicali, si adoptarea aces-toril forme de tota romanimea scrietoria.

In regularea formelora gramatieali si lesica-cali ¡use miediu-locubt principale e insasi eti-

299

mologra; si asia in acestu respectu e &milastrata si necesetatea principiulni eti-

ol ogicu, de la carea nece aparatorii fone-tismului nu se potu subtrage.

Er' in cgtii pentru greutatea, ce purcede de-in defectulii litereloru penal, unele vocali si co-mitimiti mai esentiali, de seno urmeza, cá decaetimologra se pote aplecá, cá iniedin-locu sispre suplenirea acestiii defectu, e mai ratinna-le, cá in locu de dona, mai bene se adopta-Enti un u principiu , care se ne sierbesca si insuplenirea litereloru lipsitorie, si in regulareaformeloru gramatecali si lesicali

De acea obiectinnea fonetistiloru de senocade, cii si candil etimologistii nu ar' oserbisu lu li in b e i , ci ninnai fonetistii . Deincuntra

Etimologistii oserbeza tisulii limbei maimultu de citis tonetistii, u sulu Iimbei r e-g u la tu, prein care divergentiele locali in vor-bire si pronunciare se delitura, er' ti n i fi ca t i

limbei se efectuesce, si preintru ¡usasi unificatiunea ortagrafiei.

Unitate in limba, unitate in or-tografia, done punte atitu de strinsu le-gate intre sene, câtu fora de alea nu sepote castigá, de acea si necesarie in a-antede tote, se potti realisá numai prein adopta-rea principiillui etimologicu

Er' prein aplecarea cosecente a principitiluifoneticu numai se sanctioneza varietatea, dife-renti'a in limba, si discordi'a in ortografia.

Nota I. Elim ulu senineza si semnificatiunea

300

originaria a cuventului , de care inse ici nu avenuide a vorbi

Varietatile, in formele gramaticali si in pronun-ciareonai mari formeza deintru una limba mai multe,cari , deca acele varietati suntu mari, inse forà de a im-pierleci intielegerea mire omeni dein diverse locure ,se numescn diale ct e, pr. erau la greci patru tuai prin-cipali: attire dorica , ionica si aeolica, dupe patrurand mai :uteri ai vitiei grecesci , cari le vorbeau sile aveau proprie, inse asia cita unolu pee altulu intie-legea vorbindu. Atari dialecte si la noi suntu doua:nmeso-romanu , si deco- romann Cele alalteuni nu meriteza a costituí alte dialecte mai multe, cise cuvene a le regulA prein ajutoriulu institutiunei gra-maticali si scientifice, spre a consolidá si intrudtice u-na !halm romanesca , moesica aut dacica, u n'a si n e -d i is i bi I e , care se cuvene se fia tient'a a totu roma-nulu, ca cele-si voliesce cultur'a limbei sale.

Principiulu etimologicu , se afla oserbatu , nunumai la cele Hiatt° limbe seau dialecte neo-romane, pr.in cea francese , italiana etc ., ci si la tote popo-lemai culte, cari s'au ocupatu co regularea si cultur'a lim-beloru sale , inca chiaru si la orientali. Cu tote eh a-plecarea lui nu se afla in tote litnbele co tote rigorea,ci la cele mai multe cu ore- care moderatiune. Chia-ru si in limb'a latina aflitmu pee unii atAtu de rigo-rosi etimologisti , Mtn scrieau ay I va cu y, peutruJe-se parea a se derivti de la fag grecescu , si hyempeutru cà VD.) la greci insentneza ploua , etc .

LIII.

Fonet isti .

Inse se cercetimu, deca in adeveru se maiafla astadi si fo n et is ti, seau urmatori prin-cipiuliti fonetien, in fapta nu numai Cu gura.

Celi mai prontmciati pentru acestu princi.suntu astadi literatii nostri dein Bucovin'a,

301

tari en repausatii A. P. si A. D. in frunte s'atiluptatu dein tote poterile pentru recunoscereaacestui principiu.

Repausatulu A. P., carele in anii 1847-8,fusese cit colaboratoriu lenga redactiimea Orga-mini, pre atunci fit de una parer° in respe-ctulu ortografiei Cu redactoriulu primariu siautoriulu acestoru principia.

Acea sistema lit recunoscuta si oserbata deinsu,si (lupa trecerea sa in Bucovin'a, deck(' cáinca pre la a. 1849, incepii a adoptá pre y, du-pa norm'a polonesiloru. Mai apriatu inse siadescoperitu acestea, in Gram a teka li mbeiromanesci, compusa de VasyliuIoano-Vic i u ( 8-o Viena 1851 ), uncle la pag. 212seqq. se afla unu: Adáus. ( De D. ArunePumnul, Profesoriu). Binescriintralimbei romanesci cu ¡itere romane.ln care ad an su regidele ortografice, 'Nam sidespre % si A ( forá ae ), suntu dupa Estractu-,lil nostril despre ortografia dein a. 1841, mise vede nece unu semmi la vocali au cosiman-ti afora de 1 si il, si cá lasa fire u finale afora dediftongu, si apleca pre y in silabele Ai, ci,Tri, ki, ICE, ri, rt, scriendii-le: dy, sy, ty, cy,cye, gy si gye (pag. 221 nr. 13 ).

Inse, ini-se pare, de pre la a. 1860, er'a la-pedatii prey, a inceputu a pune cedile la d, t, s,unde suntu a se pronunciá 5, 14, w, si in locu de% a pane pre a e formatit intru iinu corpit, siin loca de A una ¡ tu cercufiesu do a supea,pr. i.

Aceeasi sistema e oserbata si de repaus.

302.

A. D., in foja societatei, in care se nevoliescéasi aparti sistenia fonetismului

lntru altele maul A. P., cAtti si A. D.ofurmeza sistem'a celoru mai in a-ante de sene,a' etimologistiloru.

Adeveru este, ce a ptine a e in locu de z si î inlocu de pretotendenea, asia si a his& afore ufinale, si pre i dupe d, t, s si in locu-i a punecedile, e in cuntea etimologiei} de acea in.se aceste sentne nu se potu dice a fi pusa dupeprincipiulu fonetismului, ci numai cA nescarismentele etimologice, seau aplecare rea a prin.cipiulul etimologicu, pentrtt ce

a) a e in loot de z, luatu dela J. Molnar(in Gramm. pag. 4), wide e pusu in locu deA, pr. MAFIA in a e na, nu euna litera ci doue,si dupe espres'a dechiarare a autoriului plant'.lui de ortografia de la Comisiunea dein Sabi.nit' dein 1860, nr. 4, ar' fi se respundia ate'.tu e ti mologiei, cam si foneticei.

Inse si atuncia amu respunsu, cà asta com-binatiune nece etimologiel nece foneticei nucorespunde, de ora ce etimologi'a in tom ca.-sub! numai una litera pote se cera, si asia aunumai a, au numai e, dupa cum' iz au dein a,au dein el se trage, er' nu done ¡itere pentrumin sunetu; mai pucinu inca , candu necedein a nece dein e nu se trage etimologicè, cidein alte vocale, pr. in tzTgliA dein o: r *3-t u nd u s; er' foneticei nu corespunde pentru cia e are altu sunettt, nu %, preemie! ori ce-ne scie.

Deci a e, e pna combinatitme y WIniai fonetica, ci si eti mo I ogi ca , inse in

303

ambe respectele smentita.I in loca de A, inca e numai una com-

binatittne etim oi O gi c a, smentita, er' nu fo-netiea, tia-care sciendu, ea i nu suna cá orisei pad puntu ori caciula in capu , ci in catu-varesponde etimologiei;pentru multe cuvente roma-nesci, cari se pronuncia en in loca de i eti-mologicu, pr. prepusetiunea in, cAsti lat. sinus,cr*or, cgrair; tA,A, rik g, lat. s tin gut), s trin7go, ride°, ri vtis etc., inse nu totu dea un'a,pr. in MAN%, nAwa, lat. ma n us, la na etc.; deacea e combinatinne s men t i t a; se pote, ciunii adoptando pre i in tom de le-s'a pant-tu , cà î sentena si en +.

d, t, s, cu cedile, suntu combinatiuniate dein ortografi'a lui P. Maioru, carea e eti-ni lo gi c a precumu e lucru sciutu, er' nu fo-netica

Cela pucinu, in at!' pentru d en cedila, ittloci' de 5, 1112 mai pote incapé nece una indo4iela, cA e combinatinne etimologica, nu fo-netica ; de ora ce dupa fonetismu se cadea a oscrie en z , care se afla in alfabetulu latinu, celnpoeinu en atdra dereptu co eku se afla y Deacea, domnii Rocovineni scriendu D um n ed euen d cedilattt, er' nu dum nezeu cu z (vediRaeportul Comitetuloi Sotietaetii prea. 1865,pag. 13, lin. 16), oil ce von, dice, scrin dupaprincipiuln etimologicu, eri tUL foneticu. Siin Drina

lapedandu pre n finale, de si se pant alama fonetisinului, forte se insiela, de ore ce,cuino am!' oserbatu si mai susu (in § L), u

301

finale, de Si se pronuncia forte matt, totu seprotsuncia rim de pucinti; er' prottunciandu-se;lucra iii cuntea fottetismulut toti, celi ce 1111SCrill totu ce se pronuncia cu gur'a

Dar nece nu e cu potentia a pronuncia vreun a cosunatoria fora vocale (lupa ea, ce ati-tu mai pucintt dou e. De aci si celi vechi ainostri an retiermtu pre Is in atari casure, ci sesemneze pre u finale) altii scriu apriatu u, enpenult' seau fora seinnti de scurtare. De aceasi Italianii, vorbindu latinesce, totu de un'aadangn dupa cuventele terminate in cosu-nante unit u forte scurtu4 core se pare une oriaci unu forte scum') pr Dominus-u vobis-cum- u.

De acea si francesii adaugu in fine in ata.ri casure pre e mum, care suna ci unu scar-tu; asia si altii.

Dein cad tote conchidemu in mina: Cu-nt u cà pri ncipiulu foneticu nu se oserbezain fapta nece dein partea acelor'a, cari-Itt apa-ra ce gur'a.

Nota. Celi dein Rucovin'a se paru intru asta u-n'a, eti si intru alte multe, a mini esemplulu confra-Moro dein Prineipate, unde inca e latita atare ortogra-fla Noue inse ne-s'a parutu totu de a-un'a, etnnueeli dein Rotnania , candu ineepura a serie en Meremare parte n'att cugetatu neee la principinItt etimolo.gicu , neee la eelu foneticu , ci event' de cugetu multide a introduce de una cam data serisori'a latina inlocubt eelei ciriliee si ai usiorá legerea si serierea,pre eke se polea mai Inaba , pentru eá se atraga maimulti lectori si sei castige pentru acea seriere, er'nu si de a fermi una sistema ortografica stabile, ceeace la inceputu nece erá cu potentia. Proba invederata

305

dé acést'a e fundarea societatei noue dein Bucuresci,carea de aci in a-ante are de a formi si stabili una a-tare sistema.

L1V.

Sistem'a: Mulnariana

Se vedemu inse si alte sisteme de ortogra.fia, dein cite s'au publicatu panà amurra, ci nutote parte pentru ci nu le atreinu tote a mana,seau cA nu tote avura unn efectu notabile, seanvi unele inca suntu in mitra -le toturoru, partepentru ci nu amn avutu locu pentru tote,ci de inele amu alesu cele mai notabili, sean mai ra-ri, sean mai vulgate, de cari suntu: Sistem'aClainSincaiana, Sincaiana, Mola-nana, Budaiana, Kiiriisiana, si Malo-nana in operele, cari mai susu (§ XLII) numaile ami' atensn.

Dein acestea n n'a, cea Molnariana, e dupaprincipitdu foneti ce intru atit'a , ci in serie-re nu liA a mente nemica la,etimologia sean o.riginea cuventeloru; er' cele alalte cincisuntu dupa principitdu ethnologicu, mai larguseau mai strinsu aplecatu.

I. Sistem'a M o I t'a riana, pre cumu seafla in Gramatec'a sa romana-germana, tipari-ta in Viena la 1788, si asia cu o p tu ara tnaitardiu, de can' cea Clain-Sincaiana, nu se parea fi fostu formata cii scopo, de a se intruduce inloculu sistemei ciriliane, ci numai pentru usio-rarea nemtiloru de a invethi romanescade acea si sistem'a e emita dupa sistem'a n e ni.

20.

306

t i e sc a intru tote in eAtti se potea apleci; deuncle pre 5-111 scrie cu s, pie It ell k, pre ccu ss, pre 4 co z, pre .1 cu tsch, pre le disch, pre y co dsch, si pre cele alalte aseme-ilea; de acea si pre a; nepotendu almentrea l'ascrimu cut s c h cá pro w; er' candti veni la VOefili, inloculn lui 71 si 1A neaflandn Mere coresputadie-torie latine4 le seannit: pro 'A ell 6, er' pre Acen a e tragundu asupea cestoru dotaa , pr .MAFIA maen a. De u finale dar' se intielege,nece pote fi vorba . Probe de scriere, nu afiude lipsa , a adauge.

Autoriuht inse neee tau alit de cugetti a seocupá cu etimologia in gramatec'a sa, si ast'anunaai dein scopulu ce si l'a propuso in scrie-rea ei, prectimn insusi recunosee in prefatin-ne, nude cit ix maw' a se conteni detote cercetarile istoriee et imologice mai pro-funde, pentru cà eratt eschise (lupa plantain sett;. si cà acestea i-se ',antra a se tiené mai mill-tu de una gramateca mai estensa erudita, decátu de una incercare a nnei introduceri popu-lari, alu careia ton meritulti stà in depleneta-tea si adevernin re-guleloru si in scurtimeapropunerei 4).

De almentrea autoriniu recunosee totu a-colo merittalti gramatecei Clain - Sincaiane de-in a. 1780, pee care o numesce Mill op u pr e-T----

Aller historisehen tieferen etymulogischen tin -tersuchungen , musste er sieh enthalten . I) i c-ue sehienen ihm vielmehr in eine ausführlirhegelehrte Spraelilehre zu gehiiren .

307

- i o su, *) si care se pare a fi mata de funda-mentu gramatecei sale, Er' C1111111 ca gramate -c'a Clain-Sincaiana e fundata pre principiuluetimologicu se va vedé mai in diosu

Nota 1. G. Sin ca i, in prefatiune le Gramate-c'a sa dein 1805 serie : Post octennium, anno videlicet1788, earldom nostrant Gratumaticant recensens , atqueI co cu pl et a ri s Cl. D. Joanne.; Mulnir de Miillershe-itn unguis gertuanica et valachiea edidit

2. J.Molnar, fratele Tunsultti de carele ve-di P. Major in istori'a baserecei romaniloru (p. 1 i3),si doctoriu de ochi, a scrisu si a data mai multe cartiromanesci , dein cari-mi-su cutinsente: una Hetorica,si Istori'a u iii vet sale de Millot tom. I, antendouetiparite la Bud'a Vedi si R. Tempe in prefat . laGrantatee'a sa (8-o Sabiniu 1797) pag . V.

LV.

Clainiana.

II. Intre sistemele etimologice meriteza lo-culu de antaniu si dupa antanietatea tempt-

precumu si dupa renurnele autorittluiA). Sistem'a CIa in'ana, urmata de Sam.

Clai n, alias Mien, de Sadie; cu tote cà nu po-temit astadi scí, de ca cea aflanda in Elem en -tele de limb'a romana **) date de acest'a

Atisser die Elementa lingua Daco - romanae,diese in der That s hii t zb are A r beit derlierrn P. Klein and Sehinkai

**) Element a linguae Daco-Romanae , sive Valachi-cae, composite ab Sain. Klein de Szad Ord. S. Ba-silii M. etc. locopletata vero et in hone ordineinredacta a G. G. Sinkai +tickle Ordinis AA. LL.l'hil. et SS. Tb. D. 8-o Vindobonae 1780.

20*

308

pretina cu G. Sincai, e in adeveru a' lui S. Clainau dora a' lui G. Sincai, dupa ce alte cartide rogatiune, edate de S. Clain la Vien'a si Sa-

nu-ne mai suntu a mina, cii se le pote-mti alaturá.

Gramatec'a acesta cuprende numai de el-tu la inceputu orto g r a fi'a sub atilt: Pars pri-ma de ortographia, in trei capete ( dela p. Ipaná la p. 9). In capu I, § 1--3 tracteza de¡itere si prontinciarea Ion, si mai antanin,

a) despre A, cu seau fora accentu, cumu caCu accentu acutu, seau duplicatu, suna ci inlimb'a latina, pr. cáp, n is, cap r a a; foraaccentu ca 'h in Afirtimwt; de la care regula setrap afora, A in a-ante de m b, m p si n simplu,semi semnatu cu c e rc u fi esu *), candu sepronuncia mai mole si ci pro nasu, pr. in t r a in-bitia, camp, pane, tirg; de cam ci ast'anu se oserbeza in cliventele straine, si in I á n-c el Antonie etc. De à ( cu accentu greu) nuinsemneza nemica in aceste regule, inse mum-ci vrè se sune arata esemplele, ce ocur-ra, pr. la per fectulu cojugatiunei I ( pag. 38):ell lati(li.

b) despre E: cumu ca se pronuncia ci la la-tini,de citu in a-ante de m b, mp, si n

unde se pronuncia ci A in asemene casu, pr.

Aa. Accentu Relit o' notatum, aut duplicatum,song sicut in lingua Latina. Absque ullo ac-centu positutn pronunciatur sicut Litera Butenica

.:Ab his regulis excipe A ante MB, MP et Nsimplex posituni , aut areentu c i r cit in fiexo no-tatum ".

309

fen, coperement; afora de acea in a-an-te de n siiiiplii, urmandu altu e seau i in sita-b'a urmatoria, sima cá i, pr. Cliven te, d en-te, denti;er' candu dupa e in silabia urma-toria urmeza alta e sean a, sana cá ea, pr.I ege, m e rg e; de catu cà, unde E in a-ante den simplu e semnatu ca dona punte, sana cá lalatini, pr. vën e n, Aussëntie.

despre C1111111 cà sima cá la latini, decitu in a-ante de sub, mp, si n simplu la mee-piituilu unde sana cá a si e in ase-mene casu, pr, impera t,

despre O: cumu ci sima cá la latini, decâtu in a-ante de mb, mp si n simplu, tundesana ca u, pr.bombc, compar, monte;afora de ¡impele propria, pr. Antonie; er'candu dupa silab'a o, urmeza alt'a ca a se-an e, suma cá oa, pr. porta, sorte.

despre U; ami; c4 sima ei la latini, decátuadupa yocale in finea cuventului suna nu-mai de diemetate) pr, r en , (li e u, er' intredone vocali nu se pronutnia, pr. oue, bo 111 ,laudauam, cantini. Atáfa despreer' despre cosunanti :

aa) despre b, f, m, n, p, r, z, si y, cumucise pronuncia cá la latini, er' x, y, si k nu seseria de cátu in cuvente straine si proprie, an-de muna ei la latini. Er' despre cele alalte con-sunanti , si adeca:

bb) despre C: curro) ea se pronuncia eila Italiani, pr. cruce, cine; cár, corn,cul-me, fác; de eitu ci in a-ante de b sean t,sana cá x grecescn,si cá p latinu, pr. Cbri-

310

stbs, !act e cat lapte; er' ca coda ca la Iranicesi, pr. fa çie, glaçie.

cc) despre D: cumu ci sima ca la latini,decâtil in a-ante de i, unde sima ca g grece-scii Si latinu, pr, dieu (1ice.

dd) (lespre G: curnu ca suna cat la Ita-liani , pr.ftige, getne, legi; fuga, fag;de caw cat in a-ante de n suna ea m, pr. p u g rig n ell, ci punin,

ee) despre II: cumn cA in cele latine nuse pronuncia, er' in cele straine cat grecescu,pr. bow, hora, hoste; haina.

ff) despre L: cumu ca la inceputu, dupasean In a-ante de cosunante, seau reduplecatu,suna ci I simian Lain'', pr. I â r g, flore, s el-hi t e c, vatlie, ca v all; er' in miediu.locitintre done vocali si in finea cuventeloru, de e

mina ca r latinti, pr. 01 o l'a , a n g el';afora de supine si articli, unde mina ca I, pr.urnulit, talai, d el a; si in iirma, deca du-pa L urmeza i, er' in a-antei precede seau nr-meza alta vocale sean diftongii, sima ca j lati-nu, pr. In u 1 i ere, fi I in, e I i cat mujere,

ej. Undo oserbeza, ca in cam pentrucandu are se mine ci r, se ca(le totu de un'a a-ll' semni cii spiritii aspru, si cà asta regula adatu-o, pentru cat cuventele mai usioru se sededuca dein rile latine.

gg) despre Q en U dupa sene totu de u-na: cumii ea se pronuncia ci k, pr. quand,q u a l'el ca kaiol, cate.

1111) despre S: ennui cà simplu in a-antede i, suna cti la nemti se h si la franci c h, pr.-

311

si, re s i n a, rusi ne ; er' duplecatu c.g latinu,pr. fo loss i t o r e; si cá s c in a-ante de i su-tra cá st neurtiescu, pr. cr esc ere , scie t a,

de almentrea cá la latini.ii) despre T: cumu cá in a-ante de i su-

na ca z italicu, pr. ti en e, tie, toti; afora denumele propria, si de silab'a s t i unde minaca la latini, pr. Constantin, es t

In capa II si Ill tracteza pre scurtu deftongi si de apostrofe, de cari nu atlium de li-psa de a oserbá ceva

Er' in cAtu pentru regulele de mailectorii voru fi oserbatu, ci in multe se tmescucu ale sisternei nostre, altele suntu trial strinsuetimologice de caw ale nostre, si numai lape-darea lui u finale ne-se pare a nu fi fundatapre principiu etimologicu ci dupa celu forte-ticu.

Noi, in cele ce ne abatemu de la acesta si-steme, unele le faceinu, pentru ci de una ca-mu data nu arm, vrutu a fi prea rigorosi, cár

se im spariáinu si mi tare pre fonetisti, ci leainu lasatu decisiunei venitoriului, precumu 6-ste c t cá p t, gn cá in n etc., er' intru altele,pentru ci suntu in cuirtr'a convictiunei nostre,ce o aunt castigatu in urm'a studia-loru nostrefilologice -istorice, pi. e reduplecarea cosunan-tiloru, de care mull disu mai susa (§ L), onin locu de un, de care erasi mai susu (§ IX,pag. 27 si in notla sub linia "") etc.

Nota 1. Sam. Clain nascutu in a. 1745, moil inBud'a ci revisioriu la tiNgraiiia universitatei la a.1806, dupe care urnat G. Sincai si P. Maioru . Elu

312

scrisese si unu dictiunariu romanescu, dein carele se a.flau mai multe fragmente in bibliotec'a dein Blasiu ina-ante de revolutiune, ci in a. 1849 au peritu co altemulte, ci acolosi se afla inca si astadi mai multe msa,pr. unu fragmento dein Belisariu , mai multi tomi deinistori'a baserecesca dupa Fleury,, originaltdo Bibliei siala Teologiei morali, omelie de ale santiloru parentietc. tote romanesce

Opera - le liii latine edite si renumite suntu:De m at rimonio juxta disciplinam graecae orient alisecclesiae , 8-o Vindobonae 1781 , si : D e j ej un i i s,graecae or. . ecclesiae, 8-o totu acolo 1782, carea se a-fin si in Ms. in bibliotec'a dein Blasiu, si s'a tradusuromanesce de tutu anonimu si tiparita la Ilud'a in a.1828; vedi B. Popu de tipografie pag . 94 si 95 im-preuna co not'a subliniare a) .

Tiparite romanesce suntu: fl ib 1 i'a, in fol,Blasiu 1795, T It e ol og ore 1 e, 4-o tatu acolo,si Inve ti et ur e la morti, 4-o totu acolo in a. 1784.

De altele, vedi G. Sinkai in Orodias p. 207 seqq.Uno nepotu alu Epului J. Clain (si alu lui S.

Clain), anume E fr aim Clain, a facutu si una funda,tiune pentru doi teneri dein famili'a sa seau dein Bla-siu. Vedi si P. Maioru In loe, cit. pag, 105 in notade sub liuia. Nu dela acest'a ne-se pare a f(: S pe-e i tn e n enucleationis Grammaticae hungaricae etc. abEphrai mo Klein Rectors scholae A. C. Cassoviensis,editio altera, 8-0 Posonii et Cassoviae , 1792.

LVI

Sincaiana .

B). G. Sin ca i, la a. 1805, si asia inca in via-ti'a lui Sim. Clain, a edatu a dou'a ora la Bu-d'a Gramatec'a comune sub titlu: Elementalinguae daco-rom. sive valachicae, omen da-ta, fa c Hit a ta et in 'meliorem ordinem

313

dacta, inse for a mai adauge numele lui S.Clain, ci numai: per G. Si nc a i de Eadem.

ln acesta gramateca, carea in ordenareamateriei mai totu una e cu editiunea antania,autoriulu a fault') multe scaimbari in ortogra-fia, forà de a se lapetlá de principiulu etimolo-gicu; de acea si regulele ortografice in partea1 ortografica suntu si mai pucine si mai scurte,de caw in cea de antaniu . Asia

a) in § 4, tractandu despre vocali, oserbdza:ca e, i, o, u si y sima cá in limb'a latina;cà a, semnatu cu accentulu acutu suna

erasi ca a latiniloru, ci fora nece unu accen-tu ci cirilianu, er' ca accentu cercunesti, precumu si ê si 11 cá romanescu *); adaugundunota bene; cumu ca Rin. Clain si Cl. Molnarvorn a se scrie cu ae,ci ore pre dereptu lasa injudecara lectoriiilui, pentru ca in tote cuven-tale, in cari voila a se pine ae in loca de ?A sedeparta de la radecin'a latina **).

ca accentu acutu, seau diftonguln e a,ci e ungurescu fora accentu, seau ca e in pen-ultim'a infinitiviloru latini de a 111. Cojugatiune (pr. in (acere).

4 accentu 4 cut o notaturn pariter ut a latinum;ast absque ullo accentu positum ut cyril-lianum; vero accentu circumflexo, item ê et I, ut

valachicum".4'0) Nota bene.Rdmus Klein-, et CI.Molnár

literam /A cupiunt exprimi per a e, num justumhabeant, Lector dijudicet ; quia in omnibus vocibus,in quibus a e adhibitum volunt, recedunt a r a-di ce tatina ".

314

b) in § 5 despre cosunanti, serie, curan ca:b, d, f, h, k, I, in, n, p, r, x, z, y, se

pronuncia cá la latini;c, si g, cá la Italiani;c cu coda, cá z simplu la aceliasi.qu, nuinai in pronume si adverbia, cák;s (rotundu) cá la latini, ci lungu in

miediu locu seu sh la inceputu seau in fine cáN c h neintiescu;

t cá l.i latini, ci in a-ante de i cá tztingurescu afora de candil in a-ante de ti epusu uni: s h sean s lungu.

in :trina j, cá la francesi. Forà e-semple.

c) Cap': III § i, despre acce n te inspecie, serie: cumu cA ciitu se pune de asu-pea lui á si 6, si de asnpria lui f, candu e ase prolungi pemiltim'a ;--c e rc u fle su de asu-pr'a fui â, ê, I; er' greu de asupr'a lui A,si ù, candii venii a se prolungi in finea verbo-

, pr. in rn anc A, áuzì, faca.Dein care oserbatinne mai dein urma se cu-

nosce, cA a cu accentu greu si aici e in locu deYa; erl dein cele alalte esemple dei) grama-teca, curnu cA u finale inca e lasatu a fo-ra .

Cari tote deverescii, cumu ca asta siste-ma, de si e mai simpla de cátu cea mai deinsusu, (lela principiula etimnlogicu totusi nu s'aabatutu; ec' intuducerva lui s lungu in locu dein, care Ni J. Bbi in dictiunariu-si a oserbatu,seau sh ((lupa modulu anglisescu), cari si altiinai noi adoptase, n.: se poni dice a fi nece

!Ilya principiulu foneticu, ei numai (lupabitriu.

In urma spre a cunosce nil numai modulti scri-erei, ci si diferenti'a intre amendoue aceste sis-teme (sub A si B), ne luArtni volia a adauge unaestrasu dein dialogii acestoru doue gramatece,cari intru ambele suntu tow aceliasi dupa testu,si numai in scriere varieza

ClainuScii Domniea taa Ro-

manesce?Sciu, quaci I sau dora

Ai Avere cevi de á miporuncirel

Nu sent dedit A po-runcire unui hom de Ito-menie, quum est Dom-niea taa, pentru Aceanuti poruncesc,ci te rog.

Horn. bon! ciL cuven-tele Aceste me mini;plAcati Ana poruncire.

Audi Domniea taa!ici siede EsseIentieaSaa NI

Aici; dár ttu e A cása.Quand l'Asi putere

gassire á cAsaAstir; lá septe hore

anuhe á fi á cása: dir

315

Sincai.Shtii Domniea tai Bo-

minéste ?Shtiu qnaci I sill do-

ra ái Avere cevi de A miporunc II

Nu sé'nt dedát lt po-runci tinui on) de ome-nie, quum esti Domnieatai, pentru icea nutiporuncesc, ci te rog,

Om bun! cu cuvinteleicOstea me rusini; plá-cad Am' porunci.

AliZi Domniea tag !A-ici si4de ExcellentieaSaA NI

Aici ;- dir nu e lt cásaQuind l'asi put6 ga-

s! A cisaAmara lá s6pte oare

Anche A fi A cAsa ; dzirniAl bene Si fácere, de mai bine ái fate, de Aiái eni mane deminca veld nidne demineatia

316

tia la oct, qua itunci k optu, qua átuncin'a fi cuprens. fi cuprins

Asia voi facere: re- Asia voi face: reml-mani sanatbs. ni sinatbs.

Sierbul Domnieei tále. Sierbul Domniei tale.Nota t. G. Sineai a moritu in 2 nov. . 1816 la

Com. Vass in Szinnye lenga Casiovi'a, comitatulu A-bail in Ungari'a. Vedi Concordia nr. 51 524 de 8

n. 1866 pag. 226 . Biografi'a sa scrisa de se-nesi latinesee intru una Elegia, ce o mu publicatu inActe si fragmente pag. 273-7, si emu comentarioItingu, se afla in Lad. Nagy Or od i as (8-o M.Varadini 1804) pag. 189-221, dein care se vede , eh,s'a nascutu in 28 febr.. 1754: Natos autem sum etilovetere 28 Februarii, Anno 1754".

2. Fiendu inca derectoriu seoleloru normaii deinBlasiu , dedese: Prima principia latinae Gramatiees,adjecta Valachica lingua, 8-o Blasiu 1783, ce-i diceamuPrincipie, tlein care si io ui invetiatu (in 1814-5).Testulu romaneseu, tiparitu alaturea co celo latino, escrisu co litere latine cursive &ilia ortografi'a sa ceamai tardia co lamina diferentia . De esemplu, dein;Cap I. Indreptire catra Grimiteici lateinésea. § 1,Despre firea , si' partile Grátumiteicei Lateinesci.

Grimmiteiei Lateinésea e invatiatura de á vorbi,cetei, si serie bine Latinésee.

Partile Gránimiteieei Lateinésci grit einei:1. Orthoepiá e invatiatura de á spune fiesvequirea

litters dupa sunetulu sau,, 2. Prosodiá e invatiatura de di fiescequarei syl

lave icelási ton, quire ise envine.3. Orthographii e invatiatura de á serie tara de

smintele.4 Etymologii e Invatiatura de a plecibine cu-

vintele. Etc .3. Totu in aeeln anu a dato a fora si unu Cate-

chism u, inse co dove , care si paná acumu a remasuin scole; precumu si una A ri t hin eti ea totu asetue-

317

tima A be c e d ar iale lui nu le amu vediutu , celapticinu nu sub numele lui . De care tote mai pre largainsusi serie in biograffa sa in notele 19-23 ( Orod .p. 212 seq.).

Despre istori'a daco-romana, scrisa desene , serie totu acolo not . 25 (1. c. 1). 216), ch ¡reatuncia custit dein trei volumi forte mari de ami mul-te sute de cole ut hactenus yero a me ea est con-dita, fria jan' vastissima , aliquot centenas philiraacomplexa , explet in folio volumina" , Intielege elupre cea romanesca , edita sub titlu: Cronic'a romani-lora , au pre alt'a , scrisa latinesce ? De acestet re i volutni se pare a acre si J. Chr. En ge 1 in istori'aValachiei si Moldovei , tom. 1 peg. 67 nr. LIV: cota ceSocietatca pentru unguresca avea in posesiunease t r e i volutni numai de date de rebus Valach o-rum ordenate chronologicè si aclimate de in diversiautori de G. Sin ca i , si cb. elu le vedia in M. Osior-l'elija pre la finea lui Maiu 1800. Ce s'a alesu dein a-cestu tasa ? Tutti Engel acolosi serie, eh G. Sincai preatunci se nevolie asi publieti acesta colectiune.

Ortograli'a tratnisa la J. Lips zk y , de careamentesce autoriulu in prefatiune la gramatec'adein a. 1805, se afli in a-ante de revolutiune in hl-bliotec'a Sentinariului de aici , ci acutnu nu se mai a-fia acolo, nece la ¡tiene.

LVII .

Körösiana

C). Tdtu in a. 1805, publicA Sam. 1Z5 ra-s i, fostulu profesorin in colegia-le reformatedein CiliSill Si M. Osiorhelin, in limbia latinaOrt ho gr a phi a latino-valachico (8-o Claudi-°poli, typis coll. Reformatorum 1805), forà nu-me, inse adaugundu in fine si una novela subtitlu : L.0 ntre a de Ante a intorsa &opa Ges-

318

n e r in Roma niepr' in S. Ch. adeca Sam. ChriAsianu; scrisa (lupa acca Ortografia .

In ortografia sub I tractandu despre voca-li in §§ 1-7, serie cumu ea

tote vocablo notate ca cercuflesu sanacá A, sean c In Hm! si Hrr!

a, forá accentu cát,de cátu la ince-putulu cuventului, unde s'uta ca a ;er' ca grettsi acutu, cti ah nerntieseu.

e, forá accentu : in a-ante de in, ur-mandu silab'a e seau i, ci i;--dupa b, m, p,s, t, v, z, si une ori dupa f, precumn si in d i e,t i e, cá afora de pronumele te, si oltim'apolisilabelom in a-ante de x urmandu cosu-nante se sorbe de totu, er' urmandu vocalecá. e er' la inceputulu cuventeloru cá i e seanje latinescu.

cu accentu greta, cà eh nemtiescu,de câtu cáin a-ante de m si n simplu, si in a-ante de xla inceputulu cuventului eá i, ci urmandu e se,au i dnpa in si n, ca eh.

cu acutu, cá eá seau já ei la latini, cipa ç caudatn, ni, p, r, s, v, z, precumu si indiésce, tiésce, rrésce, cá á.

i in a-ante de alta vocale in finea cu-ventului, cá j cosunante, de nu e notataaccentu greta sean acutu

dupa r in silab'a antania, si dupa ç emula-tu, d, rr, t, z, si in tote penultimele dela ver-bele in i es c o ( tunde E este fori accentu )manda cosunante, sana ca i; de almentreala latini

o forà accentu, in a-ante de g n si in,

319

n simplu, precumu si in finea cuventeloru I eiu latineccu; inse la inceputu Si in me(liu-lo.Cu aliurea, ti o latinescu.

eu accentu gren, la inceputu si midiu-locu,cá n latinescu; in fine, c4 au sean á ú :er' ina-ante de gn, m, si n simplu, cit. la latini.

cu acutu, ci o,a la latini.u, ci la latini ; de citu ci intre do-

ne vocali, de nu ya fi accentuatu, si in verbe--le ii ap o re sc o, u oil i o, si dupa q se tace cu to-tulu; er' in fine se pronuncia numai candu sepronuncia si o finale.

y numai in cuvente de origine grece,sca, si sana ci i, pr. typu cá tipu.

lui § 8 despre diftongi, scrie, ci au si e a usima ci o; eá cija; e i cá i; e o cá io; si i o ci iu.

Er' in §§ 9 si 10, tractandu despre cosunan-ti, mai antaniu in § 9 propine una tabela depronunciarea totororn cosunantiloru latine du-pa pronunciarea latina si unguresca, unde b,f, h, k, w, n, p, ph, g, r, y, z, se dicu a sumila latini si unguri; er' pentfu cele alalte inse-mna, ca

c, in a-ante de cosunanti, in fine, si in a.ante de a, o, u, y, sima ci e latinu si k ungure-scu;in s c e3 sci, ci t; in a-ante de t, ci p;

ch une oria ca h; caudatu ei tz ungure-scu .

d, in a-ante de i Cu unu punta, cá z,almenfrea cá la latini.

e) g, in a-ante de e si i cá zs ìing. , ginn; de almentrea ci g.

d) I. cá 1; inse lli cá j latinu sean Ily un-

*)

320

gurescu; irise in liçia; liepbre, han, liub6sc0;huerto, cá j latinu.

s, s latinu; ci 's, ci s ungurescu.t, in a-ante de i cu unu puntu, cá tz un-

gurescu; th in cele grecesci cá ft 11; de al.mentrea cá la latini.

in urma j, cá zs seau 's ungurescit.La cari in nota adauge se nu se paria cui-

va minune, deca D in a-ante de i, are se suite cáz, cA-ce asia suná si la celi vechi scrietori la.tini, pr. za bo lu s in locu de diabolus la La.ctant. zéta, z etar ius in locu de diaeta, diae-tarius la Lamprid.; la cari s'ar' pote adauge siZe u s deus ( v. Dieus dotninus diei- lucis, Di-espiter ).

Apoi in 10 tracteza despre variatiuneacosunatorieloru dupa pronunciarea diversa adialecteloru; adeca, -C1111111 se pronuncia 1111C.le cosunanti pre alocuria in Tni'a, de carea au-toriulit in not'a 1 (p.9) dice, ci de acea mai .

alesu a tractatu, pentru cà alti scrietori paná a-tunci nu au atensu nemica; adauge in not'a 2:cá accentele pan se lipsesca pentru ai nostri,inse nu pentru straini pentru mai mare eviden-tia despre radecin'a latina a limbei nostre

Dein cari so cunosce, cá principinla ace-stei sisteme e Mu etimologicu, aplecatu simai strinsu de caw in sistem'a Clainiana, maialesu iii o finale in loca de u, care inse nu oface de citu numai in person'a 1-a singulare a

Ob maiorem evidentiam latinae radicis linguaenostrae".

321

verbeloru in indic. presente, pr. volio, si innomin. sing. pr. Maio etc.; er' aliurea n li-nale nu e adoptatu

Ca proba de asta ortografia pote se sierbe-sca prefatilinea la L u n tr e:

»Remalle! Vediend 'quôt de chiár, inált, sisulléget extralurésce acest Neme, diva cel'ani desbraccát d'in Unce le lui Cyrilla, si l'amimbraccit in vestmente romanèsci ; ind6gn,Ate a pòrti acest Neme spre addeveriti ti

deprende te a brini pissi ei acellui popor,in qu6t te lissa a ti le impregiorstari, (virep'rin ficte le si le neadjuns mirite, implutDime a co acest in v6cc nepresussit laildit No-me: deprende te ti a questigi no noniii scumI Carne ei: ci si pie a m'in'. ei piscere, de nomii mult in (milete nomái o parlicélla a villa-ci' ei intúrce d' in (pire ti ui adjunge, de nomai mult o 6ra, qui se ceièsci si Characiciacéstà: iir no qui un judecatorio, ce mii ver-tuos qua un bene vollitorio a Romani lor. Va-Jeto: In Chis. Ann . 1805. di a 26 . a Ini-111iio".

Nota. Alte notitie despre viati'a si operelecestui barbeta nu avetnu de mita ce insusi serie la noraa treia p . 9: Hac proxime pertractata Orthogra-phia elaboratum L ex ic o n Valachico Latino Hunga-riman paratamque Grammatiram habeo , haec quoquesum Inei publicae editurns, si sensero Lectores his me-i primitiis favorein non denegaturos" Ci atoen nus'au publica'''. Una parte dein acelti Oietiunariu se a-llá ore-raudo la protopopulu de in M. Osiorlieliu, sil'am vediutu Alte serien i ale lui dupa n'orto -i se partaa fi fost u vendute de piperiu.

21.

322

Budaiana

D). J. Bu d a i, alias Del emit', fostuluconsiliariu in Lemberg, si frate a repausatului se-cretariu guberniale din Tni'a A. Budai, care incapre la a. 1805 avea parata una Gramateca ro-rnanesca si unu Dictiunariu romanescu-latinu,precumu 1'011111 vedé mai diosu tramese luiP. Maior unu estractu de ortografia deincapu II aln gramatecei, care-lu aveinu a mina,si asia incepe: 1,Excerptum ex capite se-cundo operis mei sub titlo: Fundamentagrammatices linguae Rornanicae set( ita dictaevalachicae usui tam domesticorum quam ex-traneorum accomodata.

)) aciitsta gramiiteca este Om, si acinntrii anni astiépta typiriuhr dupa prefitia inquire himo aratitu, que ¡cimba romanésca réuse (lice latenesce gravendo, I i n gua va lac hi-e a cei quinta sé se numésca romaenica si ro-máni romaeni, inquhto pentru osebeirei dulaalti v la chi chin si pentro osebeirea lor de.la adeveratii roináni _quire hivu f6stu domni-torii lumei: si alte uiiái multe pentru leimbaromanésca; intrando la teméyurile gramate-cii , lá capultr de antèyo him° talmacitu slo-vele ylliricesci, cu quirele hávu traveitumánii pene acirm si himu allaturitu pronun0alor ca shívve latenesci. iára la al II. Cápu

introdusu tirmatérei orthografeia quireLindoque, him° chotareitu sé ô supirno cry tecii

323

Pre santiiei tále, ô scrivo téta cii letere la-teuesci si in 'cimba romanésca (hipa, ordtogra-feia asiezata:

Urtneza estractubt, care incepe cu § 31scriendu:

Ceste mai sfiso aratite Itere, maquarquesé hávui premeitu de quAtra routimi, si sé obi-cittuvèsco pène ástadi tittusi iiiái multi bar-bad invepti a nemului acèstui, mái vertitso cé-li de sitpto imperadia austrii, de multo aciutthávu inceputt, á trebilveitivire, si Itivu chota-reitu á intrudinere letere latenesci: inse plweinofúrte speiriu havu facùtui feindoque unii sé luivusuelleitu (=silitu) á trebuveim;are slovvele a-cèste cu orthografeia ungurésca altii cu totulalta orthografeia feirei leimbei rontanèsei co to-tul(' improtevvitére luivu statorniceitu untaniunai sé ltivu alzan qtaire ittivu aratitu dré-pta spre adeverita orthografeia romané-sca cu slovve latenèsci, adeque precuv. Paren-tele Klein in gramateea Dac o-r °mana, cese havu typareitu la vienna. dár acéstu barbátuinveçitit, vrednicu de mal, huna sèrte, cuprein.su feiendo cu multe alte faptorii pentru bene-le némului, n' havit pidan atunci déora sé cov-versiésca ttite regulele ce suentu spre intemeyiredepleinei orthografeiie. Hm:Ando prinçipii.1 or' acestiti barbitu, si mai que sé pote diceincepetoriului carturareiiei rontanesci ,socoteitu authorilil sé asiéze ô depleina ortho-grafeia romanésca , pentru celi quare hár' vo-lire sé scriva leimba rontatiésca co létere latene.scit adaugundu, cumit rà authoriulu este intru

21*

324

sene incredençátu 1 que déque 'tire leimba romang-sca sése scriva cuslovve latenesci, bri cu aciá-s t a orthografeia, bri cu neice una al-ta se vá potei scrivere depleino. Alfa-betul este precuna tirtnézza ". Etc .

De ad autoriuht incepe asi desfasiorá, teo-ri'a sistemei sale , care premian, de in testuhtde mai suma si de in marturi'a propria se cu-nosce, urmeza principiului etimologi-cu si Clainianu. In urtn'a tarofa, dupa 7cole in folio, asia conchide.

f 9 'Mái multe hási havvere eo álaci de a po-menì &ira nu hamo vrutu se te asuprèsco; sineci aceste MI hisi fei scrisu &que nu mifeire invitatu, scrivendotni cu lettere latenèscisi aratanduti dorenva, que háru feire benesé ne lovvimu la orthografeia, adeque sé tie-nemu una. vrèndo á implenire acestu scoposupatriotecèscu, nit mi !tino' pregetátu ostenela,deháti arata in ce sti Theoreia orthografeiiméle".

Si apoi trecundu la critisarea ortografi-ei Maioriane, ce o vomu aclude in § urmatoriu,inchide cu suscriptittnea: JoanuBudai in p r.co ns.

Noi credemu, 6 dupa prob'a de mai sus'',si dupa cunoscerea sistemei C la i n ian e siBu d a i an e, cu cari forte semena si in pucatediferesce, nu mai este de lipsa a mai estragesi teori'a acestei ortografie, care se duce simai departe in aplecarea principiului etintolo-gicu, de cânt ale predecesoriloru sei, de afinen-trea contempurani.

325

Nota. Nece de fate-le acestui barbatn nu avemumai multa canoscentia, de cdtu amo atensu . De dictiona-riulu amentesce G. Sincai in prefatiunea graniateceisale dein 1S05, tunde serie: ,1 Magnifiens , et Cl. D.Joannes Bu dai, alias Delein, Consiliarius forinobilium de regno Galliciae composuit DictionariumValachicum , Latinum etc., sed ad quieta perfectionisgradum deduxerit , necdutn mihi constat ". Avuse de(ugetu a edá si una diurnalu romanescu in Lenibergu, alucaruia prospectu,ce-lu avusem, perico alta scripte in 1849,ci nu se pare a se fi realisatu; prospectulu erá in 4-o,cu litera ciriliane, ca datulu Lvov, mi-se pare dein 1821.

I.IX

Maioriana

E). In nrma venimu la sistenfa asiediatade P. Ma i o r u, care a desfasioratu-o in O r-thographia romana, *) tiparita si separa-ta si tenga DictinnarinIn de Buda. Ea, presu-yunendn-o inca milltor'a a fi cunoscuta, se vapertracti aici numai in puntele principali, er'in cele speciali se amena la insasi cartea, ca-rea si de almentrea inca nu e rara.

In cap,' I § 3, numai de cátu tractandutlespre alfabetulii Lutini, scote pre k, x, Si y,asia citu la romani remanu numai 20 literelatine, mire cari si II, Q, si Z.

in § 4 serie, cà prommrea acestorsa la ro-mani, e totu ci la latink de citu in j, care

°) Orth. rota. sive valachica , una ruin clavi, quapenetralia original ionis vocum reserantur ; 8-o 13a-dae , 1825.

326

se pronuncia ci ci h nu se usiteza detu dupa c si g; ci romanii nu an z si de aceas'ar' pote acote, ci si q, ci remanu numai pen-tru aratarea ineeputului unoru cuvente roma-nesci 1").

in § 6 serie, cà fia -care vocale, canduse pronuncia cá*, se semneza dc asupeaeerenflesu; candu suna cu semaulu a-postrofului, pr m ân i, vê n tu, in cep e r e,t u, ara'mu, me', sa'nrtate, postrare. lnse la§ 9 dice, cà nu va usui cercuflesulu in locu desemnu lui

Intru cele alalte ajunge a insemni dupaestrasulu (dela pag. 103), cunau ci: ç caudatusuna cá celu francesen; ce, ci, si ge, gi, ci lahan; d, s, t, en cedila de desuptu cá z la-tinu, s ungur. si z germanu; é, si 6, ci lalatini ea si o a; e Cu- putas' de asupr'ai; n cu circuflesu ispanicu, cá gn italicu ;

si que, qui, ci ce, ci.Cari tote arata, cà si acesta sistema, ci si

cele alalte de panA ad, afora de a' luie strinsu etimologica.

Miami câtu pentru u linde, dechiaran-da-ln de o t i os u si -in dialogulu seu neusuan.du-lu, se alma' (lela aceln principiu, de si re.cunosce cà la moeso-romani se prununcia siadi intregu; cu tote astea lasa in voli'a serie.toriului selu seria an se nulu seria, inse serien-

40 ad manifestandam originalionem aut !pro-ximain eonjunetionein valachicae linguae elan La-tina et !tala.

327

se-lu seinneze cif sepultati scurtarei. Ve-di cap V, (pag. 51 seq.)

Probe de acesta ortografia nu potemu d6,dein lips'a seinneloru, adoptate in acesta siste-ma, pr. apostrofii de asupea vocalilorn pentru.A5 si codele de stiptu d, t, s pentru 59 t, w.

Nota 1. J. Budai la loc. cit. serie de asta orto-gralla urmatoria-le. Semi feia dar' slobodo a facer°nesce observatii supra orthografeii Pr. . Santiei talesenguro intrune puntnri ; queci intru altele lesne neV0111 poté neravvire .

a) mi se pare pre indreznéça apuctire, de a fáceredein q u, un seau c inainte de e si i. adeque es. quaciaciasta háru feire itnproteivva pronunçiei lui dela ve-clii románi obicinuvite; en atta mâi vertoso, cu quh-to de alta parte vedo que acelasi qu. iht trebuvençezzila alte cuvvente quasi eo, adéque, in locu de k. inurma neci vedo vre ô pricina , dupa ce noi cuvvert-tele aces tu, ace lu etc. le potemu asiit cum suéntuliresce ale &Tit ere fara neci ô indovélat si dupa altepucine:

assidere vei vedé dein ortografeia mea que sént-nele puse de desuptul miti a tote consonante remanttfara trebuvença; si nil ma qu ht o, hurr iè set) s cc i-sóre, dar' este si un iticru necunosctitu laél te n é in uri iar' de von', intra cu ispiteireâ, estetatii gréva in sene de quit° a mea intru altele nuvedo nemica improtevvitoriu si ne vont lovvi la seri-mire déque vei muté acele duáo punturi à orthogra-feii t Si in urine:

me rogo se primesci acéste Cu acelu dacha ro-manescu, (pare ne insutletiésce pre antendoi, sengurospre benele de obstia si se nu te oprésca neci 6una felliu de slivélla a face laminar° ce felliu de cri-teca astipra orthografeii méle, feiendo, que adevverureste quasi aural', (pare ninita dupa multa cernere sispallare se latuttrésce.

Joanne Budar ntpr. cons.

348

Dein (ale-le autoritilui , nu averno de a insem.ni, de cita ch. a morilla in Bud'a la a. 1821, ce revi-'forjo la tipografi'a universitatei de acolo. Opere-le luisuntu cunoscute, cate suelta tiparile. Dein cele remasenetiparite, noi cdaramu unele fragmente dein istorrabaserecei romaniloru in Acte si fragmente (pag. 129137, si 145 186 ). Vedi si not'a nosira totu acolopag. 189. Altu fragmentu dein g r a in sil a t i c'a !nivomu selu publicamu in foli'a nosira penlru filologiasi jai oria

Dupa acesta sistema e serbia si ortografi'a re-pausatului Episcopu J. Alexi , iii granielic'a sa scrisafiel:de inca in seminarifila clericale dein Viena, si fi-liaran acolosi la a. 1826.

Mai ~enfilan pre scurtu si ortografiele re-pausiodui lipiscopn J. Bobu dein Dictionarinlu seu (doirtomi, 8-o mil. Clusiu 1822), a' repansattflui N. Manu de-in Orthoepia sa (8-o Sabiniu 1826), si a' D-lui D. Do crinin Planults seu (8-o totu acolo 1841), carile inca tolesuntu etimologice.

Ortografi'a Dlui T. Lauria an u in Tenta-men critican' (8-o Viena 1840) inca e etimologice, iri-se aici nu o potemu limé la distinta pertractatiune, fiendu eae formata peniru una finaba routanesca ideale, si dearea nece insusi autoriulu nu o usiteza pentrn (Te r e-a I e, de cato in m elle, tel le, selle, cari-su incantee etimologiei

Moeso- romane .

III. In urma, dupa ce in tempure-le mainoua chiaru si moeso-romanii nostri tatt satu-ratu de scriptur'a grecesca, si au recunoscutunecesetatea de a scrie si eli cu !itere latine, vo-un se atingeniu si sistemele scrierei loru cu ace-stea, in catu ne suntu cunoscute.

329

Cunoscute ne santa ¡use d o u e, un'a a' luiRosa, alra a' lui M. Boiagi, de cari amen-doi aim, amentitu mai susu ( § XIX pag. 89).

A) Sistent'a ortografica a' lui C. Rosa nune e cunoscuta, de cfitu dein vocabulariulu a.mentitu (la loc, cit.) si dein recensiunea lui B.Kopitar (totu acolo), fiendu ci cartea recensitanu ne a fostu nece una data a mâna.

Dupa acea recensiune,Alfabetulu Rosaiam, stà de in 24 lucré

latine; adeca anumerandu si pre j si V cá,tere destinte, si lapedandu pre k, a' caror'apronunciare preste totu e cá la Mani, chiarusi in c dupa pronunci'a germana, abra de j cila francesi; er' in specie,

Dciii caus'a dialecteloru romanesci si a'pronunciarei proprie, se oserbeza, cà

â, ê, , 6, ti, ca cercuflesu, tote sana ci At;à, è, i, 6, i, ca greu , tote erasi cier' care dein acestea si uncle suntu a se

piffle, are se arate etimo og i'a, pr. in RANIcu â, pentru ei latinesce se scrie pa n is cu a,er' in pungu,.0? cu el petitru ci latinesce erespondeo co e.

c, in a-ante de a, o, n, ci k; er' in a-ante de e, i cá ce, ci la ¡tau, de at', ca lamoeso-romani adese ori se pronuncia ci tz

c, in finea cuventeloru nu se dice (pr. fac,die ).

c, la moeso-romani, ci tz (in a-ante de e, i I).c h in a-ante de e si i, cá k.'d sean d' mai alesu in a-ante de i, cá, dj .

'e, cá, i, seal je, ja .

330

10) g, in a-ante de a, o, u si de cosunante,ci g; er' in a-ante de e, i, ca la itali.

U) gh, in a-ante de e si i, ci g italienesce.h, ei ch (la croati).j, ca j francesctt.

LI) 1 in a-ante de i, cá, gli italienescu.o cu tout], cá, o a , pr. m or te cá, moar-

te (in done silabe).qu, in a-ante de a, 0, u, cá, k, pr. quAn-

d o cá MI().qii, in a-ante de e, i, cá. ce, ci italicu;

er' la moeso-romani cá, tz.s, cá, SS.

's seau s', cá, sch nemtiescu.sce, sci, cá

2 1 ) t semi t' cá, tz, in cuventele, cari incea latina se scrin cu t,_ pr. 'ten e dela t e ne o,

u, intre done vocali, nu se pronuncia,pr. v iu e, ci vie.

z, cá, la latini, ci la moeso-romani ade-se ori cá, (I s.

k nu e de lipsa.'noes° - romanii scriendu cu litere gre-

cesci scriu yfrov, yteegns ylov, er' noi vinu,vi a s pe, v i u, penult cà se deriva dela vinu m,vespa, vivus.

Autoriuln pentru deprendere adange 8 fo.lie de sententie, naratiuni, anecdote si fabide,cu analise et i in o lo gi ca de desuptu; deincari inse noi, ne aven(Iu cartea, nu potemu a-dauge aici nemica.

B). Er' sisem'a lui M. Boiagi astadi e maicunoscuta, (Ilya ce gramatec'a lui s'a mai ti-

--- 331

paritu si a dou'a ora la Bucuresci in 1863; de.in care estragemu prescurtn, ennui ca

Alfabettilu acestuia stà asemenea, ci a-lui C. Rosa, numai dein 24 litere latine, la-pedandu inse pre qu , si adaugundu pre j si v.cu pronunci'a ci la latini; er' in specie

e, i, o, n, y, se punu a sepronunsii cá la greci, a, Ep t9 Op 89 er' co-sunantile : b, c ( in a-ante de a, o, u ), d, f, g, h,k, I, in, n, p, r, s, t, y, cá la greci: tin, x, vc,-99,7x, 7, x, A, p, e, Op rp (3; inse cu va-riatitmile urmatorie:

â cu cerctiflesu ci %, pr. farina', Jana, mana".ç cu coda cá neintiescu, pr.. faça, cu-

cum .es ci tsch, pr csocu ( ciocanu), aricsu,

t tic sine (tetiune).ea, ci ea intru una, pr. mea, mulcimea,

semnareagj, ci di ( ungur. gy ), pr. dine, gjone

(talpa), gjela (mancare).j, ci la germani , pr. japa (épa), jermu

(vierme), jite ( vitie de vintaj cu cercuflesu, ci gi italicu, pr. jocu,

judicu, juru; une ori ci j francescu, pr. injale (la noi jele), jeru (la noi jartt).

lj cá gl italicu, pr. ljinti, fracilje (la noifracia), ljepure.

nj, cá gn italicu, pr. njelu (la noi mielu),lunjina, calcanju

oa, cá oa intru un'a, pr. oala,moarte,roata..sh, cá sch neintiescu, pr. shapte, she-

du, beshica.

332

th, cá. grecescu, pr. theatru, thronu,Thoma, Sith.

z, une oria ca dz ungurescu, pr. zin-zia (la noi gingeia),zua (dina), zinere (ghtere);

er' (le alte ori cá z, pr. zahare, zizane, ze-fyru.

Proba de scriere vedi in gramatec'a lui (lapag. 145 seqq), in Elementele nostre de linib'arom. (pag.200 nr. 90), in compendia de gram)).limbei rom. editiunea Ill (pag. 110 seq). si ed.IV (p. IIS-9).

Nota. Hapeda idea de gramateca mace-donorumanesca compusa de J. C. Masimu 8-oBucuresci 1862, rotnanesee si grecesce,nu scimu, de-ca representeza in adeveru limb'a moeso romanesca,cumu se vorbesce arolo, au di e acomodata dupa ceadein Romani'a si corean diopa principia literaria. De a-cea nece potemu oserbti alla, de cAtu cà ortografi'a a-cestei gramatece e urea aprope de a nostra.

LXI.

Opiniune despre acestea.

In aceste n on e sisteme ortografice, deintrecari numai done suntu dechiarate pentru prin-cipiulu foneticu, er cele alalte siepte totepentru ceht etitnologicu, suntu unele punte, cucari si noi suntemu involiti, parte adoptandu-lenumai de alit, parte inse mai amenandu-lepentru necesetatea impreghtrariloru, parte incasi nutnai aprobandu-le,macarn ci nece le amu a-doptatu acumu, nece le amu pusu in prospectude ale adopti.Inse suntu altele, cari nu numai

333

sistemele asia mimite fonetice, ci si in cele pro.nunciate etimologice, nu le potemu aprolni,cari nuntai de câtu. Er' de cele alalte cu oca-siune mai in diosu

Cele ce nu aprobArtm, unele se tienu deaccente si de alte semne adoptate in diversele si-steme, altele de insesi literele si usultt loru.Deci

a) in cAtu pentru accente si alte semne,nu ne poterna involire,

cu accentulu c e rCti fl e su asupea lui6, ô, ti, ci se semneze pre ci in sistema Ro-sa, Malora, nu numai pentrir ci e deprisosu,ci in t", si û forte raru, si se pote supleni preinregule si esetnple

In cita pelan' â 01, si noi suntemu involiti,inse in ti multa spre suplenirea vre- unei litere celipsesce , pr. in c â tu in locu de cant u, si d i in loende dii ; er' alinrea mai abultei dein respectulu US11..

ce l'ama apucatu, de Mil dein convictiune,cându noi astadi, de ne ar' mai fi in potere,accentrilui cercuflesu aran dà irigura valorea dea semni casurele atense : ci preste ast'a ami'trecutu

nece cu accentulu acutn in A, de altapune asia desu, ci in sistem'a Clain, Sincai, Krösi, II u d a i, fiendu cA afora de ultim'a si ante-penultint'a e de prisosu, desude fiendu spre a-cea regulele prosodice.

nece cu accentula greta dea supea to-trworn vocaliloru : A, è, 1, Cr, ii, spre a sentirápre ci in sistem'a Rosa, pelarla cA atuncisi.ar' pierde co totulu irdtufa accentului.

334

nece cli apostrofulu de asupr'a totoro-ru vocaliloru, ci in sistem'a Maioru, pentrucausele aduse de J. Budai in reeensiunea sa( mai susu § XLIX not. 1).

nece cu tinti puntu de a supea lui e,se sune cái, cá in sistem'a Maiorit , pentru cie de prisosu, regulele fonetice fiendu de ajunsu,

nece tu dona punte de asupea luipeluca cá sei remania sunetulu e, cá in sistem'aClainu, dein aceeasi causa.

nece cti ircufiesu deasupea lui j, spre asemná cá, in sistema Boiagi, fiendu de pri.sosn eutnu arata cele alalte sisteme.

neee en spiritulu aspru dupa L, pentritcá se sune R9 cá in sistem'a Claiuiut, tiefienditdestula causa, precumu amu aratatu mai susu(§ L sub 111).

nece en apostrofu sean spiritu mole in a-ante sean dupa d, t, s, pentru cá se sune 5,ci iii sistema Rosa , pentruca suntu de ajtin.su regulele etimologice.

nece en codele sub acelesi spre acel'asiscopu, ci in sistema Maiorn, si mai alesit canditse lapeda i etimologicu dupa ele, eá la celi depreste naunti; pre cumu nece cu cedil'a sub c,ci la franci, dein acelesi cause.

1 nece en lini'a orizontale de asupr'a luin, spre a semna pre gn italo-francescu (ny ung.),cá, la ispani, in sisteula Maiorn, fiendu cá nuare fundamentu in etimologia .

12) nece cu linfa perpendicularia de asu-pea liii é, C In sistem'a Molna'r, spre a sem-ni pre u. Er'

335

h) in citu pentru ¡itere si usulu loru, nune involimu,

nu cu a e en linia an fora linia de asupea,ca in sistem'a Molnr, Bucovinena, di se su-ne AC, sean %, de in causele aratace niai susu(§ LIII, LIV ) .

nece en a u in loca de o, in sistemaKör6si, pelan' ci nu ama poté destinge intre attcá an, si intre a u cá, o, de almentrea si latiniiscrieau ca o in loen de au, pr. co da in locude emula *),plostrum, Clodius, Plotiusetc. in loen de plaustrum, Claudius, Plantius,care arata çà nece eli nu eran constanti undese se scria au , si unde o, de acea nece noi nu a-venin necesetate de atare combinatiune.

nece cu c s, in locu de .19 in sistemaBoiagi , petar,' ci nu e nece etimologica necefonetica.

nece cu dh, in sistem'a Sincai, in a-an-te de i, cá, se remania di-ce nu are funda-mentu nece etimologicii nece foneticu

nece Cu e i, in sistern'a Budai si Bobu,in loca de i, dupa d, t, cá, se nu se dica 5, q,dein aceeasi causa.

nece cu gj, in loen de gy ungurescu, insistema Boiagi ca-ci e in cuntea etimologi-ei , si e una pronuncia corupta in loco de b i

nece cu h, in sistema Clainu si Budai,si unde nu se pronuncia, pentru cà nece latinii

*) Varro la Nonniu Mareellu: sed ut canis sinecoda; etc.

336

nu o scriean toti, nece italii de astadi nu oscriunece o pronuncia.

nece Cu k, care, abra de in sistena'aMolnar, nu e usitatu nece la celi ce nu l'auscosu dein alfabetn.

Niece cit lj si ni, in sistem'a Boiagi, inloco de I y si ny ungurescu, dein cansa a-dusa la gj, de cam stranuttandu pre j in i.

nece cu o finale in locu de u, in siste-m'a Kiirösi si Budai, penult cà nu are funda-mentu in natur'a limbei romanesci; vedi maisusu ( IX p. 29). De acea

nece cu on in locta de un, in aceleasisistente si la Clainu, dein causele aratate tofuacolo (pag. 28).

nece co qu, in sistemele Clain, Sincai,Kiiriisi, Budai, Maiortr, ci-ce nece latinii ve-chii nu o usitara whist*, ci amnia,' qn, animac n , pr. . c n in si q ti u in, q u i si c u i, se.quor si s ecutus, inca si sec u ndus si s e-c un CI in nu e alta de cam participiulti vechittde la seco r in locu de sequor; s eqttundus -inin loco de sequendus; vedi si Elem. de limb.rom. ( pag . 81 not .).-

nece en s h ( combinatinne anglica) inlocn de tu, in sistema Sinkai si Boiagi, ne fi-endu fleco etimologica nece fonetica.

nece co SS, in sistent'a Clainu, si Mol-nar, in locu de c ciriliann, fiendu destulu n-imbi, precum nu ne ama involitu twee en Lt.,Piece cu ori care rednplecatiune a cosonantilont( §I, sub III).

11) nece co t h, in sistent'a Sincai si Bohn,

337

locu de T it) a-iinte de i, dein caus'a adu-sa la db.

nece cu u peritoriu intre done vocali,ca. in sistem'a Clainu si &dais de si e etimo-logicu, fiendu ea nu e necesariu.

nece cu y, asemenea peritoriu intre do-ne vocali, ca iii sistem'a Budaiana, dein aceeasicausa.

nece cu y reduplecatu; in aceeasi sis-tema; spre a-lu destinge de v simplu de maisusu ( nr. 17), caace nu e etimolegicu; si decala itali se afla in usu; acolo se si pronunciain adeveru reduplecatu, pr. in ovv ero deinau t v ero latinuj er' la noi 1111

nece Cu x ci-ci cuventele romanesci deorigine latina au lapedatu pre c dein x ci siitalii; pr. lasti lat. 1 a I o, disi, d s i, in ti e-lesi lat. dixi ; duxi, intellexi etc.; sean Paumutatu in alta cosunante: in pl pr. in frcopsi, copse, tupsecire lat. frixi,xi, coxa, toxicare; seau in n, pr insu,insurer el lat. ix e in locu,de ipse *), uxo-r a ri .

nece in urma cu y, nece in locu dej ci in sistema Budai, pentru ca e in cuntea e-timologieirnece ci i aspru (de natur'a luio; u) in sistema A. Pumnulu (mai sus° § LIUla inceputu), fiendu ci nece e etimologicu, ne-

Suetonius in Octavio (Augusto) C. LXXXVIII:Legato eum consulari successorem dedisse, ut ni-di et indocto, cujus 'Hann i xi pro i p si scriptumauimadverterit

22.

338

Ce fonetiem, nece necesaril, ,si mirasa a polecismn .

Nota 1. De u finale si de reduplecarea cosunan-tiloru, in ditn ieori'a Ilustra e contraria unorn siste-me de mili susii, ne anin da t n ratinnile 1118i 811S11 § Lsub 11, 111), si aici 1111 le mai repet .

2. lnse reduplecarea vocalei a in linea nunielorufeminine terminale in a 1,11 articln in sing pr tu-nea in loen de Molina- a sean tionina , in sistent'aClainiana, se tu. pote suferi, preetonu si in 3 perssing. a imperf. imite. de 1 coiogatinne, pr laudaain loca de !andana la Claims; liendu amendotte cont-binatiuni etimologice acurate; inse apostrofulu notarala nume, si accentulte ~tu in verbe, suplenescu pre a-mendone Mito] etimologice eiltit si fonet ice,

3. De s'acriba inca simio, si une oria ehiaru sinoi ama tisitatti é si t pentru a sentná pre 'vocatiledatougali ea si o a , candu cere etimulogi'a, pr érbaséra, népte 'Sebe. Inca

Chiarn si combinatiunen g n, in sistem'ain loen de in n , liendu etimologice, de si nu se potedemustrit a fi mai originaria de elltu nin; ei deintra , a g n u s la latini, si ciitivòç la greei , se ar' paréa denitistre, eh, tu n e mai originaria de mito gn ; de a-sma noi nu o amn attoptatu.

Asia si e t in loen de p t, ~mi eAtu atunciin coseeentia ar' fi se adopthinu si gt in loeu de p tpr. coct u de la etteti; sug tu, int ielegtu de la sugnsi intielegutu; sean ¿'era asta de in turnia nit ne atepiaré, ar' fi se n'Ohms pre gt mai antaniu in ct, va-re inca nit ne vene bene; de acea 811111 'abata de unaC811111 data, se seriemu: eopt II Si su p t

4. De nestiferiitt inse suntu semnele cele alallede emplea seau dedesuptultt voralilorn si cosunantilorn,fili numai in sistent'a Bneovinena si a' proieetului pre-henlatta Comisitinei filologire , ei si in sistem'a Alaio-riana si a celoru de in principatele romane. Antaniupentru eh, stintu superfine , vare causa de sene ar' fi des-tmlla penIrti condeinnarea toril, ei apoi inca suntu, sineromane.

339

Do acea si vedemn pre tote limbele romane celealalte, scutite de atari !hipe si carlige , ce deformezafaci'a limbei romanesci cuma defigureza amuele deversatu form'a faciei omenesei

ltalii nu au flete unu semita dé acelea . Francanumai una coditia sub c. Ispanii si Portugalii numai uha liniora canta stramba de asupr'a luí n; inse si a-testen in cuvente atIttu de pucine, cEitu se pierda inrea alalta masa alinibei , macera cá, seiutu este, ch siortogratistii acestortt limbe au intempinatu destule greu-tati in formarea ortografieloru lona; inse eli avura acelubuna gusta de a le superit in ori ce altu modo, numainu cu deformarea a tolo scrisorra.

Singuri literatii nostri avara aeea thattia, de ase intrece unii cu altii infra asta barbarie desgusta-forja , carea nu o mai alitimu de ctitu la popuralesi a v i ce , nece macan, la angli , germani si un-guri p

loiteratorii nostri, cari urineza si apara alar' schi-mositure, nu an luatu entente, ctitu de tirita e una a-semene scrisuria perfil-u romanesca, in ata ite-re strainii nu potu se-si fortueze dupa densa una ideafavorabile despre nostra, juderandue (lupa for-m'a dein aforasubtu asta infaciosiare, seau cd vos] presa-pune, cuma ne e afilia de corupta, catu netose pote serie cu litere !atine , oeau cà literatii romanisanta romeni forit gustt4 deca nu ignoranti

Dereptu cà acesta defurmatiune si-are incepuilliude la una in a r e romana (P. Maiorts ) , ale canija In-crari literarie au data uno impulsa attitti de potentea Iota tnisiearea intelectuale si literaria in tota r o-thanimea si autoritatea lui orbi pre tea ntai mare par-te a romanilorn , in citu pucitti att cutezatu a se de-partá dula acelu usu alu senmelmu eterogenie.

Inse se cuveniea a nu-si (d'A, tà, acestei autorita-ti, ori ctitu de mari, sin contra nu numai cosideratiu-nea de mai susu, si interestilti, ce averno seto porth-tuu (Tora limb'a Ilustra, ti si autoritatea 111~ d o iromani nemnritori in ochii romanilorti (Clainu si Ni:I-

I).9*- -

340

cai), cari nu au facutu acestu pecatit in cuntearomanesci.

LXII.Ce AO mai fi de adoptatu .

Dupa aceste paren i despre sistemele de pa-"IA acum'a, si dopa teori'a nostra, ce o atinse-mu si mai SUS!' (§ XLIX, L, LI), er' mai prolargu o amu tractatu in partea 1. a Elemente-loru nostre de limb'a romana ne remine nu-mai a mai adauge, despre unele combinatiuni,ce ea totu dereptulu se recent a se introducein ortograWa romana, aim pre basea etimolo-giei, citti si a usului limbei intru una parte aromanimei. Acestea suntu

CL cit i in urma, in locu de KA, in lo-edit carilla itali serio ch i si dupa eli ai nos.tri, si noi diipa acestia de nevolia, nu numaipentru etimologra cuventeloru, ci si pentru cimoeso-romanii inca si pani astadi asia pro-nuncia, pr. oclia, ureclia etc. inloen de ale nostre ochiu, vechiu, urechia.

GL cu i in urma, c, in cr,t, in locude ri, in loculu caruia italii erasi scriu gh isi asia ai nostri si noi dein asemene causa, er'moeso-romanii gli, pr. gliacia,vegl iu etc. in Loco de ale nostre ghiacia, un-ghia veghiu.

L C11 i in urma, care in sistem'a Bo-iagi se scrie cu 1j, its locu de , in loculu ca-rola italii scriu gli, er' ai nostri i , totu deinaceeasi causa, candu moeso-rornanii (licit I i, pr.Ilan, 1iepure, liertu, filiu,

341

cali, moll, vali; 'jinn; in loonde ale nostre iau, iepure, iertu, fiiu, muie-re cái si cii, moi, vii in u .

d) NI, care in sistem a Boiagi se scrie cunj, in locu de 11, in loculu caruia italii scriugn, er' ai nostri celi mai noi erasi numai i;candu intru asta parte, nu numai moeso-roma.nii pronuncia ni, pr. antaniu, calcaniuetc. in locu de ale nostre +IITAR), K%AKA10; Cisi betranii nostri asia pronuncian si scriau, pr.+HT%1110 IMAK%1110 r144110 Bliat faMAIIT-1HA , etc, precnmu amu adeveritu mai susu(§ XXV, p. 143-147) cu multe citate, la carimai adaugemu :

LHI1ÏLN. D, exod 1 XV, 26: WM BEN 4H15H N I L Nst, 6 'COATE TCHCMkAIM AVM .

VI IS 14 H t, in loen de C hIHL. B, VIIIdom. dupa pasce in TAVik : 'RINE BA (Pti +CET°.MAT& CiA 5H+ IMT9A MHHE WH sk; uncle intestulu evangelitdui sti:- R H k

Nota 1. Dupa et. , nr si L moliatu, i cliumeta-Mt ce urmeza si mole pre t, fn tote trele combina-tiunile, e mai multu numai foneticu er' ii etimologicu,precumu arata etimologi'a limbei latine, jr. °ell' s, v e -t'l u s , levo,lepus; de acea si Clainu se pare a fí lasatu a forajira i in atari casure. Irise comparaliunea cu lintb'a i-taliana detnustra dein destnlu, c. si acolo i e fortevechin Infra altele dein cuntra i e etimologicu pr1 ier tu lat . liberto, m ul i ere latmulier .

Li si ni, dein sistem'a Boiagi, se potu retie-né stramutandu pre j in i , sir. lj i nu in lino, a n t a-n j n in antanin

Unde concurro doi i, suntu a se contrage in-

342

trn untan si t'id sub cercuflesu , pr. . lj i n u in l'hm,aforo de pluralii piasculini articulali, pr. o ru enii fiendueh e in loca de onieni .

4. 111, unde r se inqlia , in ipoille cnvente si lanoi inca se alai ande, pr . sari u, sari mt . salio-is , ei si s a i n sa ; mal multo mee, an i se lapeda auvocalea , sir. se-Iii dora sean selu doia; seri parasean sei p ai a: asia si per indu sean peindn, perritoriu si pieitoriu venindu si tenitorin sean viinduei viitorin Vedi mai pre largu in Elent, de 1. r. §XXV p. 53.

LX111.

Qserbatigni pentru etimologisti etc .

Cu tote astea, in a-ante de a conchide a-acesta lunga discusiune despre principiolu or-tograficn, mai averno de a ne dechiará in doneaerectiuni atAtta in re.'spectulu principiului eti-mologicti, câtit si foneticit, si adeca

Cti etimol og isti i in aplecareaeipiuiluui seu se se feresca a ahí' s á, trecundupreste marginile re a I i ale limbei romanesciin regiuni ideali, prein ca re ronaanescainsa- si hit-eta a mai fi reale, ci (levene numaiuna fictitme, si imaginaria co ortografia co [0111,

Cá fu n et istii lii aplecarea principin-!ni loro se se feresca a dá ocasione de SeJSiiirni in limb'a roma nesca, si a pune in perirlu u-nitatea limbei, tiendu cà forit nnitatea limbeie desierta chiarti si unitatea in ortografia.

Pelma' etimologisti e necesetate prinripa-le, cit se mi pierda dein a-antea ocItilorn,

1) Ctunti cà limb'a romanesca, de e si soyaau filia lintbei latine, si soru dulce cu cele

343

alalte limbe seau dialecte neo-romane seau neo-latine, chiaru de acea nu e identica si tutuun'a et, acelea, ci d i sti n t a si diversa, even-du-si caracteriulu sett si formele speciali, cede si semena cu ale sororilorit sale, dar' ausi proprietatea loru particularia.

Cum!' cà, de si etimologismulu e antani-Wu factoriu alu limbei, prein carele s'au costi-tutu formele originarie, dar' fonetismulu estealu doilea, pentru cà prein elu s'au costitutuparticularitatile, cari destingu limb'a ronlane-sca de catri sororile ei, si amendoua au forma-tu usulu vorbi re i in limb'a romanesca, er'nu (multi seau altulu singuru.

Cum cà de acea, nu numai etimologra,ci si fonetic'a limbei romatiesci, au dereptu dea fi apretiuite in stabilirea formeloru limbeigramatecali si ortografice.

Cumu cà usulu vor b irei, carele s'anascutn dupa influentra impregiurarilorn, subcari s'a affatu natinnea, nu Ser potenece ignorti,nece restringe numai la min period!' sean unaprovincia, fiendu cà dein atare restringere s'ar'nasce numai unu idioti smu alu limbei ye-riodicu seau locale, ci se intende si cu-preside tote periodele si tienutele, uncle s'a gra-itu si scrisu candu-va romanesce.

Olean cà a etimologistului este, de a cer-ceti, afli, culege si esamini intregu usulu ace-sea, dlipa datele istorice, si dupa principiuluetimologicu, cu reflesiune nu numai la etimolo-gia ci gem', ei si la fonetica ci specie seauultinia diferentia.

L.

341

Nota 1. De u s u lu vnrbirei (uses foquendOrneltes'au disputatu, si multi Pau aplecatu cá principie, nu nu,:mai pentru vorbire ci si penire scriere, dupe regula

conseetudn est altera ¡ex; de unde in-ca Horatiu a disu (art. poet 70-2) :

Multa renascentur, clime jam cecidere, cadentquepure nunc sent in honore Vocabula, si v ol et use s,quern penes arbitriurn est, et jus et norma loquendi.

De undo si Quintilianu atatea are despre arestu ob-iectu : Cons net udo (est ) certissima loquendi ma-gistra, utendunique plane sermone, ut numo, cui Pu-blica forma es t (I, cape VI, 3 ) etc. ¡use si: Est suaoqu enti bus observatio, sea tKribentibus; si:

Vetere (vocabola ) maiestas quedarn, et, ut sic di-xerim, religio commendat (acol: 1); er' nr. 39: Ver-ba a vet ustat e repetita non solutn magnos miser-tores habent, sed etiana afferent orationi maiestatetn a-liqueur, non sine delectatione; tram et a uct orit ate inanti q uit at is habent, et .quia intertnissa suet, gra-tiara novitati sirnilem parant Dein asta parte dar'nece dupa jedecat'a lui Quintilianu nu avemu nece u-na piedeca .

Inca si una ochire preste istori'a literariaaltore popora ne arata, cà suntemn urea serupulosi, senu dice prea preorupati, deca numai la usulu presenmtelei, carele inca artrsi va fi t rec u t u, er' nu si lainside trecutelei , vomit se event', reflesiene. In )imbelefipsate, de emir*, menu suntu cele mai cu It e dein Europ'a,halen, franeesea , anglica etc .,nemenea nu mai intre-ha drips uses loquendi de astadi , ci uses loquen-di de asladi are se se inderepteze dupa usus- loquendieelu trecntu . In limbele clasice, inca au destinsu in-tre eporele desire si neelasice, si toti scrietorii celimai tardli AU fo4it nevoliti a se conformá, celo purl-rin in scrim', nu dupe uses- loquendi presente ale lore,ei dupe celli trecut um alu eporei elasice. acea mee,si usulu loquendi dein periodele neelasire hire se tienede intregirle usului limbei grace sean latine

in cafe pentru alta parere a' lei Quintiliane, to-

345

14 acolo, cap' VII, 30, 31: Ego, niel quod cona ti e t u-d o obtinuerit, sic acriben dum qui d que judico,qu o m od o so n a t. Ilic enim usas est lit erarum, utcustodiant voces, et velut depositum reddant legentibus;itaque id exprimere debent, quod dicturi. sumus; po-te se ailut loca nutnai in acele limbe, in cari pentru fia-cure sunetu articulatu se afla anumita literh, care inse,precurnu se scie, in alfebetulu latinn nu are loen, vrendua serie romanesce. De almentrea Quintiliann si ad dh,volia a se abate de la acesta regula, deca invetiulu.altu-curnti prescrie , si grasi aliurea ree.unosce cà urtdealfabetulu nu le ajungea, si latinii scrieau cumu poteau§jr. I, capa IV, 78: At gramtnatici saltem omn es inhanc descendent rerunt tenuitatem: desintne al i-quae nobis necessariae literae2 non quumgrae-ca scribimus, tum enim ab iisdem duas mutuamus, sedproprie in latinis, ut in his: seruus et uulgus,aeolicum digamma desideratur ; et me di u s est quidamu et i literae sonus, non enim sic optimum dicimus,ut o pi in u m et in here neque e plane neque i auditur ;siin nr.10 atque etiana in ipsis v o ca li bus grammatici estvidere, an aliquas pro consonantibus ususacceperit, quia i am sicut t a rn scribitur, et u o s utcos. Va se dice, cit le lipsean literae pentru don e vo-cali si do u e cosonanti, cari le scrieau ca alte ¡itere.Caes ce si noi suntemu nevoliti si face.

L XIV.

Usultt vorbirei.

Deci noi de si suntemu dechiarati aparatoriai principiului etimologicu, Upa intielesuln sireserbatiunile ce iamu datu, nu mimai nii son-temn contrarii usul n i vor birei, intru totnintensulu lui, ci chiarn si in rapta inca dela in-ceputulu publicarei acestorn principia, ami de-mustratu ne-se pare, dein destulu, si in aceste

3-16

principia si in cele alalte serien i ale nostre dearéstasi natura precumu in Elementele de Hm-b'a romana si in Analectele dein celi mai vechiscrietori romani , ctimil cà s'interim cti totuluprent r u usidu vorbirei romanescu, urmandu,eercandu-Iti, culegundulta si esaminandu-lu, de,in tote mominientele istorice despre linib'a ro-inattesca, dupa tote dialectele ei ce ne suntucunoscute, si (lupa principia-le, ce le aniu pro-pusu aici si (kifi poteri ne arnu nevolitti ale de-tinistrá de adeverate, certe, si singure de a seoserba atAtu in respectultt limbei cAtu si aluscripttirei.

Inse se ar' potti si j'Archa: c a re este usultide astadi? si ce-ne-Iti oserbezat DupaQuintilianu usulu vorbirei depende delaconsensulti invetiatiloru er' nu de la mul-tiene "). Er' la noi unde este consensultiditiluru Au fia-care scrietoriti serie, dupacuinii-i place; lapeda sean introduce cuventele,carei placu, unii latinesci, altii francesci au i-talienesci, altii inca si barbare crediendu cAtu clasice pr. orgolitt, menitii? Asenaenea si informe, in declinatinn6 si eojtigatitine, in vocalisi cosimauti, chiaru si in situase si costructitine,etc., dupa cumu a invetiatu a casa au in scola,

°) Instit. Orat . J. capa VI, 45: Ego consuet udpeal sermonis voraboconsensum erudito.r u ni ; sicnt vivendi consensual 'Innovan.

** gane si ex eo , quod piares facinat , nomenaccipiat , periculosissimum dabit praeceptuta , nonorationi modo, sed ( quod malas est ) vitae; aco.Iosi nr. . 44.

347 --

una limba au alea, mai esacte au mal pro deasupr'a; inse fia-care se tiene strinsu de pare-rea sa, asia ctîtu chiant acea, ce cere Quin-tilianu si intielege prein usulu vorbirei,nelipse-sce consensus eruditorum

Inca nece celi de una provincia nu senescu toti intru un'a cu atátit mai pucinu ce.Ji dein denme diverse, ci fia-care urmeza dia,lectulu patriel sale, de carde e convinsu cá ecelti mai bunu, fia si celu mai reu, inse cu mo-dificatiuni dupa ideele fia-carui scrietoriu ,.Intriiun'a singuru ne involimit el' totii: Cumu cáfia-carde deintre noi, judecandu despre sene-sicrede, ci serie mai bene de cal!' toti 5--si Cà toticeli alalti scriu mai reu de rail' sene insu- si.

Asia si dupa asemeni impregiurari ne voruliertá, speramu, si none, rá se ne tirmárnu idee-le nostre, convictiunile, parerile, bune-rele, a-deverate cumu vorii fi, forá de a ur-niánsulu vorbirei presente, carele intruintielesillu, ce i-lit Quintilianu, si chipa condi-tiunea, ce i-o pune, la noi hece nit se afla.

Ci 'hipa unu studiu intensu asupea limbeiin decursulit a mai multoru dieci de ani, ascul-tandu pre toti, celi vii si celi morti, cttne arnit potutu aduni, in patri'a nostra si afo-ra , ne ami' formatu si noi nnu 11 S II pro pr i ude limba, celit tirmánni si aveinu (out dereptu-Iii de alu urmá, ci si ori cene altuliipre alii seu.

Nota 1. Ceea, eei dieernu noi dupa ferminolop,i'atata u s u 1 u vorbi re i , in (Ata tienten svrietori maidereptu s'ar' muní usnlu serie i ei, dupa ce, cumuvediunin, si Quintilianu t'esfinge inf re oscrbarea vorbi-

--- 348 ...

toriului si a' scrietoriului (mai SUR, § LXIII not, 012. Inse chiaru si candu consensulu intre scrieto.,

rii nostri ar' fi mai mare, procure(' nu e, inca nu ay'fi destula causa de a respecti ori ce usu alu vorhirei,chiaru si candu ar' fi fundatti pre usulu niultimei, precuca', adeveratu oserheza Quintilianu la altu loco cita-tu, pentru eh ar' fi periculohu pentru limba a dá de-plena potere viligiilui ne-iiteratu a decide in materi'alimbei, precumu e de pericillosu pentru usulu vietiei aconcede multiniei rudi depiena volia de a decide in ma,teri'a comportarei civili si a cuvenientiei.

LXV.

Fipsarea limbei.

Libertatea, de a voté vorbi si a serie fia..caro cumii ,i place si cumn-i-se pare mai fro.mosu si mai bene, este- una prerogativa atátude pretiosa, citu si ori-care alta libertate, pen-tru omu.

lose libertatea inca-si are necuvenientielesale, si de acea omenii de multu, de candu auintratu in societate, s'au desbracatu de unaparte a' acestei prerogative si o au sacrificatupre altariulu comune -spre emolumentulu sociertatei. De acea astadi neuaenea nu mi are li-bertate deplena .

Libertatea nerestrensa pote se devieze sise duca seau la imparechiare sean la tiranismu,amendoue cosecentie uritiose si periculose, ca-ri nece una data nu au lipsitu, mide libertateis'a huta cale deschisa de a alergá in catruoN1.6 forà frenu si capestru .

De acea numi place chiaru nece de liber.

349

tatea mea, candu potiu se abusezu cu ea, sicalidu nu aflu nece una regula defipta , carease fiu detoriu a o mina, nu numai in via-tia, ci si in literatura.

Si deca, cumu am disu, m'am sierbitu siio cu libertatea mea in scrierile rnele, am fa-cutu-o adeveratir cu tom dereptirlu cá si altii,de acea inse nece de libertatea mea, nece dea altor'a, literatur'a .romana nu va avé de a sebucurare.

E tempulu venitu, ca se ne fipsanm limb'a,cumu o au fipsata si alte natiuni civilisate, case nu mai avemu acea libertate desfrenata ,de a scrie care curnu-i place, ci fia-care si totinimbi cá, altulu dupa una norma fipsa si eerta.

Va se dica a venitu tempulu se ne u n i-fi cam u limb'a , sei stabilimu formele si seipurificamn materiale-le, dela care nemenui senu fia liertatu a se abate dupa eapultr si placuluseu.

Inse grentatea cea mal mare, nu va fi intru acea, ca invetiatii rmanilorn nu voruveni la cousens u, cunm cere Quintilianii,pentrir ci mu avian esernple vie, curnu ca ro-'Iranian totu pote se venia la cointielesu deSi cu multa anevolia, inca chiaru si in obiectede mai atSta importantia, cumu este unificarealimbei si a scripturei..Ci greutatea cea mai ma-re de cam tote va fh de a afli vre-una a u-t or it a t e atátu de mare, emu se pota impunetotororu cartulariloru nostri strinsa oble-gatiune de a firmá intrit tote sistem'a Umbei siortografiei stabilinde, fora de a murmura si de a

350

strigli in contea tiraniei. Ce, (16 D. diett sese temple.

Nota t. Comisinnea filologiea aclimata in SabiniuJa a. 1860, cu simia de a stabili aun ortograila celopiscina l'entra Tni'a, de si s'a dechiaratu apriatu Cu-inu eh ea nu se seinte CO in pe t en t e de a decide i nmodo o blega tori u, seas, in defigerea def i ni ta nnei ortogralie co !itere , seaa in ori cari alte partide gramaieca, dein causa mai vertosu ca-ci ea inein-brii conchiamati suntu m'ami una fract i une a' bar-batilom de ¡itere ai natiunei aostre *); si sia deseope-,ritu dorirca , cá , spre impacarea seau delaturarea di-versitatei opiniuniloru prein vre una Humillare revimos-cota , se se fornieze una societate literaria, a carenachiamare se tia nu numai cultur'a preste totu a limbei

c¡ si specialmente elaborarea unui dietinnariu e-timologicu **); totu se ami atleta l'Ore eruditii no-stri , c-ari au strigatu, ca Comisinnea n'a avistu dereptunece a decide, ce a decisu monis provisoria . Er' do-,pa ce s'a intientiatu una soeletate literaria in Tin'apentru li ter ate r'a romana si avesra s'a dechiara-tu, ce accepteza ortograffa aceeptata de M'ea eontisiu-ne ***), n'au tpsitui, earil se sine, ch atare decisiune

tirania, care in republie'a literaria nisse pote suferf.

Decide-va Societat ea literaria deinreto.; eu mai multo suecesu si cu mai mere antoritat eremane venitorinliii se respuedia

2. Delaturarea n s u In i presente, si fipserealimbei si ortografiei la natilinile mai culte ale Europei4ori si vas' au reelainatu si acolo unii de in cartulariilora nu forà cause ponderose , avara acelu restiltainnepretiulfu , ch nui numai limb'a s'a aparato in ciinWanecurmatelom variatiuni , ce le adulce co sene uslulitpr es ente alu vorbirei, mai alesn de in partes

Ae.tele Aloe . Time t. U p. 181. *e) tenlos'P 195 . e") totu acolo p . 9 .

351

maltfinci neliterate , ei contribue nemesuralii aloha litlatirea ennoscentiei limbei proprie Dupe cede esemplu, vènetia nu ntr mai serie in dialeetalagondolierilorti , nee° francesulu in ja rg on u - I u pari-sianu, etc., ci dupa dictianaritiln de Crusea si alit a-cadeiniei fundate de Richelieu , de attinci t ot u ita-!Mania, francesnlu, ispanulit, portugabilit, anglesalu si(+jam si germanulii, etude vs è se hit pen'a a llama , maiantanin e nevolitu sesi Lavelle g r a HI a t e c'a si totu ct i-nna rinlu !Hubei , eu tote formele gramatece si orto-grafire , ea tote regnlele , esteptiunile, si variatiimile.Dela care indelorire morale , seau chiaru fisica, nemene nu e seuitta, care vrè se fia aplecatu in vre una o-&in publica, seau se ed6 're-una rid ia de scrisoria eft-tu de mira, tinware ntimai caul anu bi le tu seau a fisi u.

3. peen Nth, monk a eos4lerá greutatile, ce castaunni francesti, si mai Mesa until anglesu , intrn inveti-area orlogralieloro sale, cari-le tote-su etimologice se-nt eels' patina eu pretensinne etimologiea, fora de aavé anti mietlitiloeu, de caw usulu rece p t u si di-116mm-info , at dificultatile peaty(' ortograli'a e-t imologica romanes..a dispara , mai alesu da-vit ce intro a' nostra, Iota ce e alai greu , se pote enit-merá, er' ortografistii altorn natinni neee de enlimera-re nu s'au ingrigitu relegandu la dictiunariu,pen-Ira cá de esemplit , nemtiulu se itnietie a runosee, eitande se seria f, tunde pf, sean doi f (fi), seatt y sipentru ce se sería fiir si nu viihr , v ier si nu Mir,V a t er si nit Fater etc. Si cu tote astea franeesii

nentlii etc. sunlit cele mill culte natinni ale En-ropei , au celi mai multi literati barbati si mulieri, siyen mai intensa si mai pretiosa literatura. Er' noiQii ousque tandem!

LXVI .

Regale etimologiceIn fipsarea limbei si scriptnrei romanesei,

vein, de a se consideri maim ni a t er dintsi L'o r 1 i in b e i .

352

Ma teiTa sean materialu-lu este de a seculege dein tote dialectele ronaanesci, deiti to.,te tienutele unde se vorbesce seau s'a vor-bita romanesce, si deba tote monumentele, incari ne a remasu depuso acestu materialu;Inai in colo e de a se cerne si alego, ce e ro-Inanu si neromanu; si a se determini, ce e detienutu dein materialu-ht ne-romano; si asteadupa principia critice basate pre istori'abei romanesci, pre afinitatea cu limb'a latinavechia si co limbele neo- 'atine si pro compara-tiunea materiale-lui romano intre sene si cusin celoru alalte !hube cumnate. De care aicinu averno de a ne ocupi mai in colò.

Er' fo r m'a limbei este a se determini sidefige, totu dupa asemene base istorica-com-parati va

cari suntu sunetele limbei romanescig o-,riginarie si derivate, in genere; si in specia,pentru fia-care cuventu .

cari suntu formele gramatece originariea le limbei, si cari derivate sean scaimbatedein influenti'a fonetismului desvoltatu in lim-b'a romanesca

1n amendotta puntele formali usulu etimo-logiei e atatu de importante, cita importanti'aei no se Pote negii neee chiaru de "contrarilprincipiului etimologicu.

Noi amo tractatu mal de totu despre a-mendotta puntele acestea in operele nostre gra.n'atece, afora de sunetele originarie in fia-carecuventu, fiendu ci a tracti, despre fia-care en-venus in parte e negotiulu dictinnariului etimo-

353

iogicu, cd rematid a se elaborá de aci in a-ante .

Dupa principiulu etimologicu, ce l'amu a-doptatu, santa a se osèrbi urniatorie-le reguleortografice :

I) fia:pcare sunetu se serie cu liter'a latinaOriginaria sean etimologica.

j'are mai multe forme fonetice seangramatece se alege ceca, ce e mai aprope deforma originaria ..

linde nu ajuta form'a gramaticale, cau-ta se recuramu la dictiunariulu etimologicu.

Nota. La latini afltniii, eh unii (leintre scrieto-rii, ce s'al' ocupatu cu et tadiulit limbei latine, Mg'', a-plecarea etimologiei s'au &1st' si mai departe, de cu-ma se cadea, cercetandu adose ori origina ti u ne avinentelorti chiaru si simple dein altele si mai 'simpledupa supuset inni atilta de curinse, cátti in 'ama toiaoperatiunea deveni frivola si in discreditu, pr. pi tu i-t a (lela petit vitam 41) ei alte derivatiuni ridicule, decari simtn pleni etimologisiii laiini, el, Varrone in &un-te. De care se ne pazesca D.dien micarit, chei noia11111 &indita de unele ca acestea u limimba romanesca,mai aleen dela celi ce vorn se derive tote cuvenlele,si cele straine, dein limb'a latina; de cari simtu siCAAR% dela salv e, milfara dela in erc es etc.

LXVII.

A lfabet tan .

Dupa aceslea, si dupa ce in operele nos-tre gramatece amo tractatu atátu (lespre fone-

Q) L. Aelins la Quintilianu loc. cit. I capo VI, 37.23.

354

tismulu, ciitu si despre formele gramaticali a-le linibei romanesci, la cari inviàInu nu nem ii remine de cita a aratá si scaimbarilenora sunete artictilate, cari se anda astadi

vorbirei, si cari intru fipsarea limbei sia' scripture" aii se cada cii totillu si se se redil-ca la sunetele'originaria.

Alfabetulti nostril e cimoscutu: XXI 'itere'atine: A, 1-), c, d, e, f, g, h, i, j, I, m,n, o, pi r, s, t, u, y, z; de cele alalte nuavenitt lipsa.

Acestor'a respundu XXI sunete originaria:rz, E, q), r, x,i, E, " 14, O n,C, T, g, 5Ne lipsescu dar' alte VIII ¡itere pentru a-

titesi sunete derivate: , `k, w, vocali, si :13, y, u,.

La caro se poni adauge si alte IV cosu-uiauiti pentru cari nece in alfabetulueirilianit 'vi se afla litere corespundietorie, pi.rz, Ak 11h dopa alfabetultiseau gy, ty, ly, ny dupa ortografi"a unguresca.

Inca si 5 dein- limb'a romariesca., e niaimultu derivata de cAtit originaria.

Aceste sunete derivate, chipa principiuluetimologien, suntit a se reduce la simetele o-riginaria si a se serie cti literele corespun-dietario sunetelorn originaria.

Necessitas frangit legem. Una dein done:au se scrieinu , ce ne lipsesce in alfabetululatinn, cn iterele etimologice, au cii alte 'i-tere. Pelara scrierea cii cele etimologice ne

355

indemna una ratiune: afinitatga dris ateloru enoriginaria-le; er' pentru a le serie Cu a ltele(ne-etimologice ), nu aflámu nece macaru. u-na ratinne

Nota 1. Care e natnea unen vocali si cosunan-ti , si ce scaimbari se IlaSell deill contactulu unor'a vaaltele6 nti aveina lipsa se mai arathmt, si aici, durace atétea si asia pre larga amo tractatu in opereleindicate.

2. A se ocupé cn atari minutie , cuma santo li-tercie, se pote paré unor'a lucro !mea de diosa , inse,dura ce atétea ama citato dein Quintilianu , aseulia,ce alai serie acestu autoriu de blinti gusta, si despreatari mintatie. Nequis igitur templan] parva fa s tdia t grammatices elententa : non quia magnae sit o-perae , consonantes a vocalibus discernere , ipsasqueeas in sentivocalium ntimerum mutarunique partirised quia interiora veltiti saeri hujus adennttbus appa-rebit multa rerunt subtilitas, (lime non modo Reitere in-genia p ii er i lia, sed exercere altissi una 111 quequeeruditionem ac scientiam possit " (Insiit. orat lib .

cap. JV, 6).3 . Aici e loctilu se atengeinu ceva si despre

riginea si intruducerea A I fa Etetislui slov en ese u3Cu carele inca si pené, astadi ne mai sierbitun in car-tas basereeesci Parerile suntu impareehiate

In cato pentru originel, nnii credo, ch, alfabe-tutti slovenescu e inventiunea lui Cirilu su Metodiu a-postolii Bulgariloru si altero sloveni dein secl . IX; tialtii Cu noi de impreuna sillita de parere acesti a-postoli nu au inventan ore-care forma nona de litere,ci m'alai au acontorlatti lorm'a lit erelorn grecesci , ceeré usitata pre atunci si carea si astad-i se vede inmsa-le numerosa grecesci scrisa pre al unes , sI au adati-su cele , cei lipsean , L'entra graittln holgara- serbeseu.

Er' in cilla pentru intrilducerea lui la romani ,rasi m'ah' doue paren i . Dura un'a, romanii impre-unand use cu bulgaro-slatii, nu numai elan nitrito a alai

23*

356

serie cu literele latine, ci chiaru si a mai gale ro-manesce, si asia de una data au adopiatu alesudupe infientiarea imperiultii romatio-bulgaru cu lineaseelului XII, nu numai scrierea ci si litub'a sloVenescain basereea si in divanu ; dein cari numai tenyure-lenostre si cele mai de aprope au potiltu se le eco-tia. De asta parere seem' si noi , emu ne aunt de-chiaratu mai pre largo in digertatiunea latina dein a.1858 in Anahle gimuasiali

Dupe alta parere inse , romanii , co tote fatali-tatile ce au patito de la venirea Ion, in Daei'a , arufi scrim' totu numai Cu litere latine pana catra a.1432 dupa ineeputtilit sinodului Florentino Clilltill me-tropolitulu de atunci Theoct istu fi induplecatupre Alesandru celu buriu principele Moldavei , cá seproscria nu numai scrierea cu liter° latine , cl si tolecartile romanesci serse co ¡itere latine, dein ilea sigreti'a catrh latini; de untie ar' fi urmatit ardereaot ur oru cartiloru routanesei scrise co litere lot ine

Mame si nereparsbile (latina! de s'ar' fi temple! tiasia Ci avenin mare temetu , eh acestu ant od afen'a fusta flete 'twat,* pre chartia , ci numai in inta-ginatinnea inventoriloru acestei Abide .

Fabula-i &remit , pentru eh toti Cronienrii celimai vechi , pr. Urechia. Mironts Costinu etc no sciunece amenteseu nerniea de atare edicto autodrife,afore de D. Cantemirti , tare nu citeza apriatu funtan'aistorica, de in carea ar fi scosa aeesta scire.

Aeest'a se demustra si dein Chrisovele prineipi-loru Moldovei in a-ant e de Alesandru buntilu , &Ti-me nu nurnai ca glove ci chiaru si in limb'a glove-nesca , cari ei astadi se mai afla

Mai pre 'argil despre acestea vedi in disert.nostra mai susu atensa .

LXVIII.Vocali .

Se luArnu inse si aici pre scurtu maw vo.

357

catite cdtu si cosonanti-le, ci se nu ne aflArnu,ci desputandu asia pre largu (lespre principia,de aplecarea prineipiuliii adoptatu in sistem'anostra - ne ama ulitatu.

A. Vocali. Premitemn, cumu cA regu-la generale este:

ci vocalile A, i i, o, 13, se le scriemumai totu de n'ea eu a, e, I, o, u, fiendu cA maltotu de 'm'a suntu originarie.

ci vocalile u, Jik, w, se se seria alaitotu de una en A, e, é, 6, tiendu cA mai tuttide latea dein acestea se deriva, si adeca deina sean e, x. dein e sean i; dein é icceiìtuiatuilimando asean e, w dein o aceentuatu asemenva.

'ase si aste regule, di tote, au esceptiuniele loru, pr. de esemplu a in 4:1áTu, macu, cap,

a9'4, tiA5,47 etc. de si niai iota rnmailimeapronuncia cu a, nu e originariti, ci derkatit deine, prectimu se pote cutiosce dein cele alalteforme ale acelor'asi d'yente, unde i a remasunestrainntatn, pr. Ori, at5n, l'en?tu cA cap% in dialertuln baserecesrn inca seserie en si in multe paja tutti se mai pro,iuuineia asia : ckpu.

Causele scaimbarei originarie-lern in (Ieri-vate milito done: accelituln, si eufonfa,

Dein cans'a aceentului,1) mutAniu pre a in u, de cite ori e for

rà aceentu, sean en accentil gren, va se dica,candi' inaltiarea tonului ati-itn e de pueina, cd-tu Mili mi se semte, pr. I a n d ti, land i I a li-d a, di a pentru accentuln co care sepronuncia, ci I a u d à in ti, la u d O, cu pen.

358

tru cà a in silab'a antania se pronuncia forAaccent'', er' in a don'a ea accentu greu seal, maiforà accent!' .

Numai la inceputillu CIIVentelorti, de nasuntii alte cause scaimbatorie, i'emane a cit a,pr. a r ati in amendoue silabele, a r à in u numaiin silab'a prima.

2) 'mama pre E in t, si pre o in w, decite ori au si accent'', si iniu sean E iii silab'aurniatoria, pr. cr e d a, cr e d e in silabele an-tanie, orb a, orbe in acelesi silabe.

Numai citt, asta regula nu se oserba in totepreivinciele Si in tote cuventele. Asia cell deinRomania INI scaimba pre i in urinandu sila-ba cu i, ci pronuncia, de esemplu, cred e, inamendoue silabele cu E. Asia pre aliurea diemcote, descopere etc. Cu o, 1111 C11 w.

Une ori inse rk se pronuncia numai ei a,Iii loca de a se promincii ci seau edit multaci ia, pr. moeso-rominii si alti multi; wanTE,wart etc. in loen de wtniri, asia sicpa,r%, sap in loen de (1)t,r,/, mtva, stra.

Dein causa eu f o 11 i ei,1) miltAnni pre -a si i, inai raril pre i si n,

in x, a-ante de in seati n, nu numai nrnian-du alta cosimatoria, ci si voeale de si mai ra-ni, pr. Amcrig, H N i in loci, de am b Ia n ta411 i II ; RAH% , BAktirrg , in locu de vena,ventn; +it in fool de in; cluctirrAut% in Loucde fn. n t a n a.

Asta regula ¡use pate multe esceptinni,nu miniai pentru cà cell vechi nu oserbi arearegula asia strinsii ci noi astadi, ci si pentru

359

cà acelu asia stratnutatu dein a sean a in i,erasi la celi vechi e mai rartt de cite] la not;de unde la acelia aflAinu +wrt si +rums in lo-ut de iliTE ;HIM% ; BUIE, LEM KgBEHTE etc. IiiIOCU de ale 'lustre: E¡)141, 641E, Kgli.MTE) prectiumse va vede in formele ortografice mai diusu( LXXII ).

intitàmu pre E in s, de cite ori urmeza(Ilya cosunanti-le aspre: E, fi, M, B, 43, si insilab'a urrnatoria urmeza vocale aspra: a, s,pr. betrinu, peru, mesura, ved u, fet tt:erideca precede seau urmeza i sean i, i remallenemutatii, pr. in peri, p ierd u, miere, un icdin; vedi, vede; feti, fete.

Cu tote ci ju acesta parte se afla cite unaesceptitine; precumu si dupa alte cosunantimob, curmi-su II Si t, in pronuncia i se muta ins, pr. in preptisetiunea d e pre multe locure, siin de r etu pretotendenea, asia si in t etiune,vetemare (lat. victimare),

Inse cacofonia, nu eufonia, se pote mina.daten'a de a pronuncii pie i cá 'L si pre i ci(lupa cosunanti-le sitieratorrie: c, w,39 LP Pr-TVcs A ; 11)%5$1 y LLIMAC ; 5%V, 5A, 5AK; IpAEIV71011E inca si upFst in loco de tie si ti en i a.

imithmit pre t si i in s sean dupa p lainceputulu cuventelorn, pr. ps& fsi; fismgit,m;

tAiNE etc.; de citu cò dicemu piA sean fek,mocanii chiaru pi; rbit, ci intru altele Cu

FYICKV, pKONIEtuutimu pie s si Ac in t seau i, dupa e

seau i; pr. T6.1 in loco de Tais (talla), Tsilocu de Tsis' (talià), Tspal,4& in !um de 'mi.

360

ANAV (taliándu); asia si Bit in loco de vi al(de la vin), venia (de la veniu), vinia (lat,'inca); It in locu de i i, si ea caniesia

resca (lat. vestis linea), si cá (lat. ilia),Care regula nu sufere nece una esceptiu.

ne; candil dein cuntra, regura parelela, dea mutá pre u si in o sean V, dupa o sean u,se oserbeza la celi vechi si in dialectulitbaserecescu, ci in usulti vulgarin pre pucine lo-cure, pr AVI si AVViiiNg in locu deAtJAV; A0110, VIOA01 BOAO) nAOL10, nnoos in locumaz, NOLM, 110114%, imottz, rtA0%-.

lu aceste casure rectificatittnea dupa ea-mologia nu mimai e liertata, ci chiaru si necesa-ria. liara altele inse, tari suntu mai pucine,numai acolò, unde sean analogra cere, pr. ino forá accentn, stramutatti in u: p o te m u, do r-ni i etc. in locu de nVTIAN 4VeNtit; sean vre-una regula gramaticale, pr: lacreme in Ion'de lacremi, sean necesetate absoluta, pr. inlocu st a , r o tu n du in locn de Ayáirr%,

- sean listan, cátti de micu si restrinsuse fia, pr. a for a in locu de fiendu cimoeso-romanii asia pronuncia.

Nota 1. De acea noi scriemu f m e , macan, chetiniologi'a arate la latini a : fames; a ni nerill, desila latini se dice igniarium ; pentru c usulti e constan-te de ase pronuncia Cu o si a.

lnse a I t ari u, nu ntimai pentru cà latinii di-eu alt ar e, ei si pentru eh si la eeli verhi se serie Cu

a, si in ustilu vnlgare inca asia anni anditu pronunci-andu-se ; er' pronunciares cu o este de la traducatoriinostri slovenisti

F...;einple de usu mai corectu ale voealiloruvedi in § LXX seqq.

361

LX1X.

Costinanti .

B. Cosu nanti. Si aici premitetnu a.semeni regule generali, eá, si pool' vocali,

a) cá, cosunatorie- le: c, K3 0" r, A, AsH n, 9, c, T, se le scrientu cu ¡itere !atinecorespundietorie:. b, c, d, f, g, I, in, n, p,r, s, t.

b) cá cosunatorie-le derivate: .11 5, y, w,u, se le scrientu cu cele originarie : e, d, g,

t, la unele ne adaugundu nentica, pr. inc Si g, destuln fiendu %malea e sean i intretga, ce urmeza, spre a desemná, scaimbarea o-riginariu-lui K in 4, si r in y, er dupa celealalte adaugundu uno i scurtu, pr. s,

eu i scurtu, di, si, ti.c) ei cosunatoriele moliate: rs, As, HA,

se le reducemu la cele origmarie b, el, I, in,p, adaugundu dupa ele asemenea unu i scur-tu : bi, cli, li, mi, pl.

Afora de indoiela e;c4 si aste regule attse patia unele esceptinni, numai dein caneausului generale; pr. de esemplu .1 in tufAtn-Ygin co t, fiendit cá se deriva dela .tutAinTi,

, in VAityVni cu d, fiendu c4 se derivadela VAitA, 5 in c0715 cu z, fiendn cà sederiva dela lat. b ap ti z o, grec. (3cortiro etc.

Er' in eitu pentru x, care mai totu deun'a e de origine grecesca, in cele recesei'cti eh, ca latinii; pr. Chr i st o s u, cha rit/ChOf ik:

362

j, pr. jocu, jorn; ci cii di inmoc', momnote, cari alta de cito d e or -s u Ill la !atila , sé Mif5'AOK', precumu dicenniiii niiedia-di, miedia-nopte etc.

Nota 1. De Bite scaimbari ale costmatorie-lorn,Ruin tractat u n'Id susu in mai multe locure; precumud estire e t mulata iii p t ( § LXI not . 3 ), cli prontinci,.atti di e h i ( § LXIL a) ele.

Litera e, in a-ante de e, i, inca nu are pronun-cia constante la romani ; moeso romanii o pronuncianumai eti italienescu - netutiesen , si la noi inca for-te adesu tuai alesu in terminatitmile C i a si c i u ,u.Ocia, facjia, gliacia, bracin, laciu,soci u etc. De acea noi nu tuno aflatu causa de aleserie eu t i , ci aumu relientatu pre Ci etimologicti

Se notaum cea si despre scrierea cuventuluiCKHAlg' I care nni de atate ori l'ami' scristi scaib ii , ctitu ne Acuno indeturati ai arattl si causa a-cestei serieri Oserbiluin inse mai nati an in , ea 111 1.1111-

romanesca , ¿lapa una datena ce o afihniu si in u-nelo limbe de origine seau alinitat e celtica , strapttne-11111 pro i, dein termittationea b la sean bi n, in a-antede b , pr . ctig% in loen de abia lot . habeat, s ga i -ha in loco de sgabia lat scabies ; roibu in locude robiu lar. robius ( vedi Forcellini s .) ; incabi colfu cti francesii c.o j !fe, de si atada nu o pro-IIIII1Cla CUIIIII o seria ele .-

Da aci se cunosce, cit. si ClutMe ah] lihstruderiva dein s prepusetitine in loco de a lutiniloru e x ,si cambiu iii hit initat ea de miedm-loeu ea m b i ii ni,er' strapunendu pm e i in a-ante de R ese sea i in b ,care mai anIaniu s'a pronuncian' CICU'ONE' si apois'a elisu rentanendu CKlmg) irise forà de a inuti proCJ III WT pentru cela elisu Itulii inca dicu s ca J11-bao, scambiare Cte.

363

LXX.

Forme. B. Ortografice.

La acestea vomu se adaugemn aici si f o r.mele o rtogr afi c e, promise maisusit (§XX11),cate adeca aflaranm in monumentele mai ve-cbie panà la a. 1700 mai etimologice, preinimitare si mai regulate si mai corecte, detu cele tisitate astadi; pentru c leetorii nosttisi dein asta parte se se convinga pre de ple-

cà noi in sistem'a t'ostra nu ami' urmatu(lupa arbitriu, ci radimati pre date isto r ic ade cea mal strinsa autenticitate.

H. Forme ortografice, cu a.Una parte nutre dein formele ortografire

s'au atensit more cele g r a tu a tec e 3 fiendude ambe.le nature, prectimit

1) deintre vocal ia) cu a in loen de u, mai alestt in genetivii

sing. si numerii plurali de la femeninele ter-'M'une in e, (leca penoltilh'a are a, p. Kaptpt,ruipun etc. inai sus(' § XXII, 2), in Ipen deicss.94i , ri%914i, cinun se pronuncia astadi, la ca-ri nirit adatigenm aceste eitate.

RN9 4n. N, f. 65 T. IlafILIHAE C% isov AEW-

KPIAE; V. WH AE fatsA Q1/21,111 ucteuiiiki yicAt-40041 cgS; 13-1 r. dein loan XX, 30: Hl(C)AAA'T CITICE it'TflUi'keTA K n9411; 329 V. 4Ielaca nr. S3: ng K A 14,14 A E AVEI MOYCH: 330 r. i Hq-AAEAE AYEAOH CAAVT CICFHCE KAfitplAE R.141.0.H; MI)).11 f. 58 r. Tialmti(E9) ..ivrolvrx A)ym.P. Kb, Kg

364

BMIYE. WH ILi K A (I H A I ilTHANICEp WH AOMEIH(mu nprorrnumpet

n ptu. AA, ps. CV, 27: wn cnyip u.n ; CV1, 3: um ,INE noç I,u A,NVIVAu.

N9 fol. 117 r. ,6101 46E nApil IA A I &Ca.lIHT%; 139 r. wu i TOATE 11 A e 11 A E TE BA Roy-

NEBOE WH rptorrevrt; 250 v. cit e. 117 r.bis. P; fol. 69 V. [CANA sop cpn ToTh orau KA A.AAAU11.; AM%1100A n&Lp1AI.

Asia si in teralinatilinile Apt; seau api inloco de 'Nam seal' , pr. Al4StInapi etc. totu a-colo (p. 122); la cari adange:

AMIE1111 14 A 9 E H. C; (IOW. XVIII (111pa ROS, 14111K (pp 4111C4* 40yMNI5EACKA A /N fuNLlAu1FHnort4)%l1(114HAI TOATE14 CA0y;i:ECKA

K A.1% NINA f H . AA, ps. CV, 28: LUH M%N-KAflA K % N ,h; A pH A E 41114114094; ( V: 3:11f1TBEAE;

MAt(lTBEAE ) .

M NKApH. Aa, fol. 30 r. 45,E TOATE hyiktK 01911A I CI AA%/4 AWN .

+wan ua pi it. Cc, fol. 20 v. nfa5unicq4I1'AALAÏH KfigqH

AqA(IEH. Ee, p. 660: oypyia AgAflEH &-

nYíppni. Cp dOiti. ClICV.C% 4)4 rai95a-t H INECTOHNFIK .

FiFINAEKApEH. Cp (10M. XXIV &Ilia Ros.CflOytlirk RN ,AE KA 9E (pag. 123 scrie:vNIKAFEEH).

Si in alte terminatinni forà B; tOtIl acolo,precumu:

KAAI 1,4; ill 1001 de IVAtIYH. N, fol. 57 r. 14%ti-

365

0)FH AA Mil:EAOKOyA KAAEH MIMA oyn Konam cpfloy-moc .

KAgtH, CA si in dialectubi baserecescu, inloculn canija se ande in villgia ti seanchitara Kzcx; celi yechi mai desu KACEEFE. A,madi. nr. 35: 4,rpti1i46 +MICA CApVTA151 (sa-lutate) WH 5H4E411 11/14E KACE E fi MELVYA , C; dom.XXVIII dupa Ros. A 11V 4:lori irfamici Hoy-MAH K%TpA WHAE n'ilflAVTE K AE H AV H3&HAh.tunde oserbeza genetis ultt dupa partecipiti foràarticlu relativti; AA E Cei si aliurea, pr A, B, C,dela loan. nr. 27; tz&pit ,r9E 51-%VA6 AH :coy-

a n I Ki'n, in loen de : D.n% aii, ca, si inC, dom. Ros. WH pH KqkcipA A +13%4AT1pH EHa ni ati (aquae vivae); etc. Asia si Kaciloen de K'ACll. Aa, f. 148 r. ¡MNI5EELVYH K A C E.

Ff, f. 10 V. níniti KACL9 si ilpHH TOATE KACIAE.n /14 E HlIll loco de niagi Fi. C, dOnl V pa-

res. KA CE ui ApATE WH HOAW KAArk 11%Al4HANEH,

11111 A- na.tin trkik AAEREpHTA; dom. Pascelorii: AH

nagi i H (1)AnTVEI'kg ctiviofili. 13 nov. +nroytix-flYEEI WH nallEEH. N, fol. 93 r. .trucquerVan n4 II. Bb, p. 404: Kg Aark n/14 E .

nanmi, iii locu de n'EANI14. N, f. 261 r. unaKV 01 <NE Xlp (1)VpA witirfiV+IE n AA M IAL WHTAAMEAE CliENIIYEH CAAE. Aa, fol. 70 r. c ATnanmi. Ee. p. 499:a riman' 4 naami; 500:C% siVr% nAAME

CA A 4 E in 10C11 de C%A9H. AA, ps. CXXXVI,2: CAA4E nfa MHMAOKIs ,r9E A crizti5WiamhrAillAi tIOACTV.

b) Cu a in inell de i, sean A pr A Y A 15E 11,

Kiami 9 etc.

366

lar-414E1H in locu de BiELOH . Ay ilreAYA4/111,111 FS IA 141 E H .f6A11( .

Kl am e in locu de KAME . P fol . 43 y.c% Ng CA K M E ¿ATA 9e NgMAH AAgH f1A51A6.Ee, p. 190: CIL K Y M E Flin /OEA& TATM LIAE-finAT'; 307: tiuiii BA c% CE K YA M E HCK0A11ITOM ; 441; can-, KYAME Whi E TfIEH 1411;si asia pretotendenea in Pravila

Asia si in sustantivele verbali , derivatedela inlinitivii de 1 cojugatiime, deca in a-an-te de a re precede unu i, unde astadi mai te-ti pronuncia si strip iiff , pr. anteniapf, AM-r'fas)E, npuitriafa in 1uctt de : Art90n14k911 etc.preciiinn :

apropiare. Ee7 pag. 744: o anponV-A E A gNgli A53Kpg; 772 n o n A fl Agri.

j n lijare. Yy, fol. '28 v. Kg A.";Seirl-a fi rk tqc; 53 r. ra CH (1)0CT'L traKAAA WH AA A; gL1 ríAiI ABA ri)H +Topc% Kg(Pala -1"gcpreveghiare. 17 fol. 10 r. Kg &L-41011E Wil Kg n E ti e r ra fi E; V. NE AOMEN1k411

einErra E . Ice, pag. 417: reuava wm np-urValii E nswropii cntniEn .

inca si chiae. O, pag. 38: AE cVnTbK IA ,4x-Agu CHZU'rb

Christiani. O, pag. 36: NE FUMA:"Xf1H ITYtahni.'

aac'r(io in loou de Htf.crri'Atiao, dein aceeasi causa. Bb, p. 485: tia-

'r Vap 19 A 91A aAhnica. Ee , in pref.. A.Eppolui fol. li r. KA ghl Fin cri'a pi) E WGWE

1EV4114111; pag . 281: B n C 10 <NE GgInTY.1414 ;

367

7S1: urvilyti RH(TYA9 tO flEHT9g THHE T3r,fol. 74 v. AE tripxïtftSA% AHZIMA TOATkJIHCTVAelOAVI4: SI: ATI.PIE ilS1AE 4AH filiCTY-AfFOAVH .

Asia si in pl. Ee, p. 782: A,AEK.K ri%rh-NYH WH HEAVEllfiH Ali8'1.04 WH R H

;TVA?' nityrpS 9114 Aptuirc) en (dein a), in loen de t, nu Initial in

genet, sing. feni..%i in loen de ti, de care a-mu citatu nnele esemple mai susu (pag. 13Unot. 2), ci si in pl. Henry. pr. in 4)fatiminlocu de eprIsit. AA, cant. 11T fol. 301 v. Aim-

ctop% H A I CAAE KA mxt+Kalyfi NACEiNA&H0211WE; hit. froen a.

La esempiele de mai susu in %i adange:A 0 A H Ee, pag. 699: c% GA"CREHYA

L1,40,1(11 KVEIgHYPI MALI XVEI8'Ah ACKVAVH.Dein enntra co t: D, gen. VII, 11: .1.ti a wan-Ticnpxwbt H AVIIYEH A IA, Vu A E.

D, gen. XXXV1II, 12: MVA-fli lormuit; 24: crigctpA f04atti. Rr, f. 50:Kam loymm.

118'ic.414. Fr, fol. 3 r. .17 Ai'A CCINI-TAWHAVKAH. Ee, p. 743: AA TfEtiAjg CTAVI CICAVE

AA A g H

VI 0 A% . Ee, p. 553: [ME REKYH W11 AMHOAAH AEyH.

JOSE! CII E C, XIV dlIpa ROS. A 1EKYEI4 W

II CHEN A'fil,IE ,AgATLIA; etc. s

LVAFAH. Ff, in pref. pag. 2: RA C/H4 Alf

430A0C MApf GErkflE,IHri 1419/414 HOACTIJ IN'AAVIEWH:2 v. A14ziP4 H 4111 pint wrpEt9jn. Ee, p. 402:

36S

npi ErieKo$1?t4 ilpiNiAVAVn M + ilopaoyNr&prfirroA.

r 'ag %u. Ee p. 703: 411 Mala& C90.

Cu ( dein a) in loca de o, in sufisu-ln relaiivii , pr. N, partea 11, fol. 35 v afea-wA rrpgrigAgn Borre& N &a Cflgplap1411 0. Ee,pag. 14: cr9iiKA tvickura ain u&c cgcl)ivia : 527:11% Eg 5114E N CTINIK% 41 /11% NEKOECK% d% o 11'11'%pECK%; 693: AW.aHS'Ki45.1talE ; 76E: G-

oa& g ti 0 K 71 N g Ai 41A 41 o KOS4').k Yy, Iol75 r. Cag MH4-9011-ANTgA

,AEAd ANTI4M141 CTIM0. COS fga;ANO., 1.11 14 14 VE1 N Ag Ars

AMalAOZVA M/11 14A1 +KgligNA5)AA

1,XX1.

Cu a in plur. fein ., in loen de i, c. maisusii (pag. 126 sub 5); la cdri mai adauge:

I unta ne. X, 70 r. dein lsaia Xlly V, 3.tiquiiiip Korlia anx 4. BECEAYE 4111 N EA E

4AAE 4/ CFMCENYE

la creme. 14;e, pag. 62: sínp% lignum C%CE VOA1,11 AgH AM-11151g Kg AAK 9% ME ; etc. Cc,fol. 22 r. KAAEANCE TO1111 C% an4ye Kg aaKp %-Mi; 40 V. 11114E A AKIVEMEAE

1 u ni i n e . FI, 1°1 . 25 v . irmmwr rkatiCTI4111/ A g M 14 NEAI 4. KAMilpHA1 AO1 nocinTi .

lu n e. X, fol. 50 v. (lela Emir'. XII, v.2: /aria &lacro., soRc. 4.41nwrgpxlIA cpul nox

radecine X, fol. 36 v. deld prov. X11,

369

Y. 13: %,21% Pi NEA I KpfAHIVIOUIPIA0p ;asia si Kk la aeel'asi loen.s a g et e . Ee, in prèf. A. Epului fol. 2

r. KA LLIFI d% 111-k TEAE KOOPIANJELVH ; pag. 595:NS CE MAH AVA-a HVMAH paAHKA 1,1'h TEA/T%14.1.H

taliature, X, fol. 1 y. bis, dela JimiaXXVIII, v. 21: KA ..hturfiV M&FITIAI T ET1? 9E-Aw fi 6 eKgAZICARA ANN-NAA .

t) Cii I, in plur. nentr. in loco de Vpii,mai soso (pag. 128, b)0 la eaui. adauge:

laci a, in loco de ActiMio. X, rol. 20 f.dein prov. KA InCiApgA ,21E A A 4, .

teinelia. Ee, p. 281: KAMTEMVA% Awp%

INE59%A'A9fiNi3% LUH Ti Mi EA E.Visa, in loco de allapli D, gen. XXXVI,

19: tala 143W ESIME 0,A5N.Toluons jRHCE; XL, 5:ISMVpAL sa AWLHAOH RHCE ." Asia si

gennehia, Iii lo1:11 de genunelli. Ee,p. 446: mi.ratati KV y E o 1 111A1 AA nvvi 1 T ;

454 de 2 oil; 46i; 694. Ff, f. 102 r OAE-

K%11,4VC% + y E NVi( I .tHAHWIrk AVHinribracaniente ((mi w4). Ff, f. 12 r. t-

thu 4.9'AK'LMHt1TEAE; si : UgTiipAC..bcflAK%nANN T E A E irt:Nniialo;.( 'inri

so p. 122). emili a, in loen de mili. In, p. 498: a

411114414 117,11NH Mt1,01 MII E H%poam ;545: id I" inHHH ,011,411 AN E ,A,E buzpoamTVfmc; ( nia i subo' p. 132, nof. 4 )

La eari se pote adauge si forin'a ploralein 9i a nentreloro in loeu de ri. Eseniple VO.1H11 se adocenan mili) ti dein doue carti de cee

4

-- 37(y ---

mai mare autorikate ¡mitre romani : Prat if acea timare (Ee), si Clueiuln (Fi') .

ceriure. Ee, ling. 3 si 7: ArLTZTOpNAZAt 4 I p pl MARIAI RACHAYE ; 23 crk87 noropAirz,At + tplopt; 26: (Inistivpz AErATE WH AA E w-p ; etc. Cc, rol. 26 r. TATZAZ NOCTpg NCH

4 e lop ejoen re. Es', 490 : motOif 4/ NA-

0011r e E?, p. 27; .7?. GoraTE AOKgpfCoy114E Ng Cl LAMA ElpXY4Eg; Si: COKOTHTOpH AtA K tE Ki*AWk . Ft; E 3 v. cz t4V cnVrit A 0 -K I A E A4iCTE 414 TI.

Itiriire. 11:e, p. 127e c% 11)A41M% A g

. FT, r. 23 s', OYHOMí4 AgNMAH ICINANINA C1111111pX; 4)%e% At Atcpgp t Kg-HI novrt en ztii npi WM si: wpttoma cimpz AtAg KpgpE agNE IACTE MOApT% .

4) Cu' f loen de n, in partieipin aeti-, ri mai susit ( p. 115 ) in eiemplele t i enie-

I r , v e ti icturin. La cart sisal adange :(Iespn net ori . A, math. . 57 : gtoy5n

IpoAL M nevrpoyn AI(flNfTOK. N. fol. 37 r.CACTI +nAptvrA wit At-c n pio. Rr, f. 28 r. +-nptinpitT A ICfl'ITO3k tu no acqr;

scietPrin. A 9 11S. IX 10 KZ NANAzta.ri, Yt Top in itoymtAt ,rzV.

v ietoriIi. AA, ps. CIII, 19; epoAYtti tat -Toetel; cxxii , : KzFrpa Twit fiZAHICIH 01a14!NYE 14 tat T pwAh +

Ii ) In in genet . sing. fem. fit loen de n,Ca 1I)I sus), ( p. 124, b), ',rectum')

mttivrtit 131), pag 127: KgrAlpiTOpKA Nt 11 El-

371

.rt 11; si torn aeoIo cwiTopion 4 rr f y H-M114 WH 4.14tAinti, F$14; etc.

N&H'rifl. A Inc. 111'. 1.3 AOAtJA

4W1013.1.H ti T f tit e Ad f. 86 . At .itrrarknVuTtu; AE fiVAEli(HAE H H T EH; ete. Le,p. 491, hi 496: AA tript4:41Ark N u T tit; de nil-de si in Our. tiVnirt, . lie, p. 490:C s. ApAlirStatKA AA tl $;k1T f.

j) Cu E inai afiallin in Ee si FI. scrisii siraziondta sofisa-lorti relatke, cdre la ilk' scrie-tori vechi si noi se scrie on ÷, e' la moil 1114IJitcifli bctrani no se scrie de iocn, Asia

CA in locit de .÷A. C(', fol. to. A't EA flpfl-a AEA 6%rAt.' ni AuncVn Timinit'Al 17 v> riex1:Vit IfA (1)0arf gliJ&MOC E +Apsyii tuVrark 0.11ntturt(Peu. Ee, p. 21: nip naTpiaexqns Ouvri.f. CA+Aetnirs ; 393; MAVAE rpuroi lisrocnos, Kaetnt111HSICE CKAgHVA% lbfreaA.Vagm, Ak.lia At tithouUJH At 31xVet e. /Mi.; 26 r. tr AA momerli /4HEA fltitiE MOlf1HAH

eusit in loci, de +um lie, p. 3g5: aTVPHETeVriVetni AsikAf mVATt ELL hi 91411tW eq)A1'14AU

en in loco de +H et.,'fel. 20 N. rlip4 KO-i H 311rpt; r. LUH t H riseV esV.

Dein clintra forà razinon, afora d ce Ir mdisum' (p. 13-1, b): it in locn de +u. Cc, T. 10 r.Lou l Tear At feass; 42 r. KV rikalsx AAGAS H +4%-14%M%.

A in 10C11 de +A. Ec, p. 431: URI AfEAA tiA

nfaumn.Le in loen de .mi. lie, p. 55: KApt ufitorr%

W fSo. Mica CAg3UZA IlfAhliAtH CAA! .

372

k) Fori i in !mete tempuref pr. cicInf, aho-Arne etc. de cari anti 811311 ( pi 147 not. 4).

Dein cuutra ell tiii alte tempure, in cari¿asta di nu se mai andey pr. in optatividusing. apt in lucia de celli modernu at' cá si inplurale, de care tumuli citezu esemple, ci ceforte multe au ocurstt in cele de pani aci du-pa ocasiuni, pr. apt 441 in locu de de' try,in N. T. (F) Witten' VII, 9: %MI ACT' ,aitvreVKOH WM, 41AA KApEAE apt pi 4914011VA AgH

Ag A H HA AV 11 ractirpx. LUH tlE A 9 E 'k pLwkenin ha Aa tau? In loculu canija

Hull dein cell veclii scriu apic in locu de apt,inutan(lu pre E dupa p in %, seau dupa cumuscrieau atunci in z.

I) seau A dein i, in loca de a, pr.trke%, ctivkirm, rá in dialectulu baserecescuckp locu de cap, si pre multe ¡ociare nunumai ciae%, ci si hia5% loci' de ha5%.

c e r a, sustantivu, lat. cera. AA, ps.3: hoym TOn'klpECE 4 t e t Pa4a 4.10KVAOrtXCVI, 5: KONYPI KA 4,k a Ton Hp/ACE. C, dom.XXXI dup. Ros. corpALTVAk VIWb K9IgH OM 6CAI( E KA gip. G ps. LXVII, 3: KgM WA TOri'-pi e A. Ee, p. 133: AgAil,H%9H At 4 kp %; 315:9f 9E RA9C% 'kflia; 428: 41111E q) &fog 4 t AL(As' ()rig-% AE AIM11%; 441: 4HHE BA (1)g A .1 rk A.

cera, verbti. Ee, p. 191: A1TE BOAHHK%

C%111 te AgK9g9HAE AgH; 275: Hag HH4E 0 ROEc% p% AI 4 MOIVEHHek 11:19ATEAVH At 91%; 437:KgfikliTh CkMA í GVIInvrint Awe ,MAA AAH-tgA% BA C% CE 4 'k p .

cerca. Kk, prov. XVII, 17: 4`k9K% Cg11-

.373

nata; loan VII, 18: 41/1 AMA EAb,Avainifek tau

n cefern. F, apoc. XXII, 16: criwa ii'-MHHOCJIJFIA V 4 A (11,1( ?VA ts

seinen a. C, IV in pires. ApAwi crkm.1-11 1A Kg FIEHOHNI4X WH Kg ACIKFAME FT, f. 65K%IlAA c m% WAilf 411111 EitARWL Tf1 nilik-NHNH .

Nota, la e). Adese ori se afla la roli verbi chin-re si in plor. fem, de a III. derlinatinne ( in E) et.em-ple de E in loen de i, pr. pWrIZNIONEM Ff, f. 3. r. bis, 4r., 5 y, 25 v. ele. ilVrAsitONFAOLT tolu acolo ¡f 3 r. bis;FEnEMVNEAE 21 y., MHEIgNEA1 24 r.; Al5Miff,25%410-

MAI 62 r.; ,411LIFTVi1ONEAE 76 r. si 77 V. etr . rari)precinto' se pote precepe, no se poli' nunterá mire *Tate.

FlAYEAE in plor. . dela Eld14E, se afta numai in astaforma in A, B si C .

LXX.11;

CII Ell : ENE , ENTE

CII EN , ENE ENTE, EN411, in loen decele moderne nu, FINE, HFITI, 141114M; (leMire ca.ri miele suntu si grama(ece, altele numai eti-mologice. Asia:

aa) cu E N E in locu de Hui :ben e r B, dom . XV d II p . a n . non :

pEnTA inA GENt RON). D, ex. XXXIV, 7: nutixt../.490 Mil fHl OKATOM . Kk, Tul). 111, 12: c%?Vra.' -.V cptirkurrk WH HrIHI IdfiANTATI. ElpH.

c e -ne AA, ps. LXXXIX, 13: 4 !ni1971 4H1,1 k M'Ata/ H Tam. I), gen. XXXII, 19:Cldnim 4 1-1,1 i .ui FaMEAE ; XM 5 38: ii 4 E ti

374

Apx (tott 4xoyn .kk, imper,XXVIII, 13: CfigNE flpE 11 ti E MI BMgq.De aci:

e-n e-v a . P, fol. 17S y. ArkulV.otr.a net ISTapim. Bil, pbg. 549:

WH C% fi& grk,r,1 11 /t'IBA AIDA xe.me- n e,. AA, ps. XVII, 51: nnEkxcoynTL MI N E: XXXVII, 1: 1.141 Kg MY,

TA ntAincn MINE. Nq fol. 6r. ,60AMNE Kg-pclykylMA MEN f nAcavrocoyn; v. tom dsia side el in colo in Iota cartea . O , pag . 35:AX-gAh AgH ,AM-5%g ME MINE; 39: ElETti4E111

,trrid MINE WHeg ÷Teg 15011; ete,t e -ne. I), gen. XVIII. 25: ¿MUTA At-

napTE CA VE ,AE TEN E . Kk, ps. LXX, 1: cnitirr E H E INOAMHE ill<W11,10010

y ene, mina. A nr. 7: cutitvrgn<5,/ BENI. (i, ps. XX 1.3: vrpg BENIAE TAAE:in margine : Ag KOAMEAE TAAE . N, f. 47 V .

CAt101" Au fi E N E; ele. Ci h ti I, vecli ntaisoso ( p. 132, not . 5 ).

ven e, verb. 3 sing. perf. Rr, fol. 82V. tuf, C401I-TOVA ION (PAK-TOMA ,t4E Faalpg ,4x-h CiaCgti <NE OyNiNt 11114. BENE (%

bb) Cn ENTE Si Ett 414, afora de l'entre, in lo-en de ritvrt si nniln :

n te, pl. denti. kk, genes. XLIX, 12:MaN AACH E H i4V 11 AgH KAT AAHTIAE

ri e r n te, pl . iierbenti . Rr, fol. 91 r.uniA ea 18r% kg AAKFMH 4).1IfiCE11414. De ad:

CEprittpr-kn% , JIS. 11, .14; si Kk 2

dent. XXVIII, '22.

375

xYlestwr-iiiva. N, fol . 325 r. bis, O,-pag . 181.

mente, mini. AA . ps . XXXI , lt:KAAgA 4 LUI1 KA MiLWKOK»11. NAg MENTI,XXXVII, 5: clnim m ti.rt mrk; etc. C, dom.cnrv (lela Ltic nr. 79 etua RIME +M IN TI.N, fol. 10v. CaxtclititON Kg MENTE 910/111-1,11CKA; 12 r ttomy Kg MENTE CAOSOAA;etc . O, pag.t Z8 r rara& m H ir ; 108: AE

'pm* m t lur E; etc. Bb, pag . 435: 41H Ak I H -

'rí nfitom,l; etc . De ari si:MENTE. N, fol. 11. T. 1,111,11 tAM .02g

+Wis aja,gicA amtn.rt; 20 r. cte. O, prig . 78, 86etc P , fol 35 . Bb. p . 14 405 etc Kkgen. XI, 15. ~Hl% B019 A,Agif AMENT E: XXIV,6: A AMENTE +Tfg ,rmtit ; deuter. Xl, 15:A TI AMEN TE nft TIME.

mentP, verb mentitnr. N rol . 341 r.( proprie 345 r.): K% .yrfAgv.K aAtimpair

anuo kit el) m E ti TI. De ad:mentira . F, 1 joh. 1,6: mitmumk .me n titi. Kk, colps. II!, 9: "IV MEN141114.

mentira. AA, ps. LXXVII, 40:MEN141411A AVH LXXX , 13. Br, f. 79 r.

menti V01111. AA, ps. LXXXVIII, 35:MEN4HBOIO .

Elle l'A î yeti Kk, Is Nav. XXIV, 2$:ni14

mentitu. 1k. Is . Nav VII 11 : aW

MEN 1.1H T.Ill e itt i ii n a . N 9 e. 135 y. MEN41.01111A1.

O, p. 207. P, f. 4 y. id MEINg1114A1

mentiunosu. FI 1 joh. IV, 20:

376

; V, 10: mEN919110c4. N, f, 10 v.3 imper. XXII, MEN9HN0f4.

in en tila noSa. O, pag. 203: mEtl9totio4-r. Kk, ex XX, 15: MEN101140A§%.

mentinnosi. F, i joh. IV, 1: MENai19-tiOwn P, f. 40 r. molgriouns Rr, f. 76 v.MENsiONOWN

nementinnosu P Lit. I, 2: -4/1 HEMEilp*NONOc.

cc) cii nentrale in voc. sing. si notn.pl. in loen de HoT/

eii SC fit e. F, 2 petr. II, 3: 01 KVEst N TE a-m%yleroapt. G, ps. XVI, 5: runTf8 KVSENTEAESW5EA0pA TaAl; XLIX, 17: AH AEIVAAAT KV RE N-Ir i A E mrkm; etc. N, fol. 53 v. 67 V. 'EH Ng 4-ItEmyt E 1.1 TE A E; etc. O, pag. 38; 85: K

RENTIAE Atcniivrofuongo etc. Bh, pag. 18: 4EA

Cl KVorpEmVpx Al KV BEN TEAE MbE ; 405: KV

KV REN TE: etc. Kk, gen. IV, 23: s%ra4+ OYFLKHK&61NT1AI MtAE; XXVII, 42: Kg-SENTEAE AgH Ica(l); XLIV, 6: Al(n% KgSENTE-A AwkETA; 7: KV SIN TEA Prkyrt; etc. Ci cilA in Epilogn.

imbraca mente,pl.delaimbraea wentu( mai soso p. 122). N, fol. 225 r. IcAT

KTLMENTIAE: si: Al ..fig K% m rr I yi /ya

(Kk gen. XLI, 14; Si 1111111. XXXI,20: ..f.spimnitoTrk).

incalcia mente, pl. (lela incalcia-ment ( p. 122) . N, 1.9 v. .+KAIVAMENTE.frnagoafa; 20 v. tcg siumvilnuoTri; ele. 11r. fol. 26.V. IH5HcE AomtlVA At5Akr.14 KVfirkAIAI 4 K A A-

E m E ti TE AO? TitAl

377

juramente. N, f. 378 v. tig B091s 4)0A0CitygpAMEHTEAE. Bb, pag, 4.37: 6AVT1ME WH

1;p%oit kur E CTpM61 Ci eu mai susis (p.130 not. 1), si Kk, mmi. V, 20: unia:Vpnpiwirgo4 mgArk a CAUTENI.V.AVE' A9ECTVA

in o r me n te, voc. sing. F, 1 Cor. XV, 55;OyNAI LVI 11/10? AN EH TE AKgA T%V.

un o r in e n re, plus.. AA, p s. 14XVII, 7:WH AWA if MVIYA 4115YA m o p M f N T f. F, madi.

28: eunkskAINTp m o pm T E; XXVII,52: WH MO9MENTIAI VIL ,s4iwtoicya; 53: un"Eunkutso,E MO9MEH9 E; etc. Bb pag. 450:

MO9MENTIAI; 49S: Ni o eM I u TIA" cA,mosscuys; cte. Kk. math. XXVII, 53: eunkskAh

EH MOpMEHTE. mai susu ( p. 130not. 1): si Ee, pag,. 212: coV cia can' AN

M 'T E

p in ente, voc. sing. Bb, p.467: A ~EN-TE 'lleFO, COKOVLIVE fi% MEHTEe

pamentescu. Bb, p. 145: <F,E 4141Atyl?E

TeVfililIKA ri%niiisTrkcicx,;,etc.r o game e, pl. (lela rogar') en t . Ff.

fol. 88 r. WH AV ACKVATAT ANCut5ig pi? r m .114.

T VA 4 AH AB-41,4. ( N, fol. 114 r. si v. nVuuk-HA p r Nituwi); pl. Ff. fol. 7 r. K fiVrx-ANHNTIAI AO? ; 13 I% rAMHHTEAE

vestiment e. D, gen. XXXVIII, 14 : ni-rimas:14k yoc KFWMEHTEAE ,AE.iKAAE. F, ojoso.

I , 4: KffiE HV waV crigpowr BEWMEHTFAICAAF; 5: KAFFAE liA 41ifHI .fRii,LKIWARA 4. REWM 1.1.

ir E AARE ; IV 41: .+GraKcsipt 4. BEWMEHTE AARE. G)ps. XXI a 19: +n'aflora li E EL MEHTEA1 AVLAE WYE;

378

CXX X.11, 2: cup MA111,1141414AE REWMENTIA09 AWN.N1 rid. 73 r. KV cKtimsark qi.kutti W14 RI WMI 14-'ff A Op CAA/ ; 91 N. ATICAVH flOyI)Ar BEWME 14-T E A I CAAE fli MX.W1;010; Si: orati AyErt h i 1I1-M i N A E CAAE; etc. O, pg. 95: ca ROt imin&111/E REWMENTIAI neituTVAVii. Bb, pag. 427:hi W N TEA I AgH (1)geS AA61; 433; etc. Rr. de14 ori, low data si tu .7x fol. 179 V. W14 AL

4A RE WM% 14 Tf ./.111LfehTElpfl.

Inca 11r. are de 3 ori si in sing . ei. t, pr.fol. 90 v. tail A.k.1 EH REWEMENT Is ( sic )(414KAT ; 91 r. `II VIIS VIIAA hIWMIHT.b C%.FiLAIVL4cwNC; 99 Y. .itA ottnmiuThriVTIAA INivirirr*upiti. Dein eari in cele 2dein firma w e sells(' de astipea, ea, forma con-tras er' eelii de antanin e scrim intregoIn linia, si infacisieza- form'o vedija vestie-ment u. in cate sti 511114 c w: pr. in 41%WgNE

in loeu de past i nn e, Villa in loci, de nstia ele.Nota 1. De riiei se tiene si scrieren gerundiului

Ja cell veehi en end u in loes' de indu , de care maimust' pug. 145: re ma ní en il u , si p. 341: t i eniend u.

2. ini re eartile vechie, ye merit, ell en in loende i n. tnai ele insuninatu small cele dein Moldova: N,O P, si intre acestea in loculn de antanin N (ea-zani'a de Jagi dein a. 1(143). care forte desu se aflapre la haserece-le dein Trni'n

',XXIII.

in Ell cele alalte

d(i) Adangemii act ma lista de alto en-venie, ce lu iIJiIEIEIIII scrisa 1211 EN in loci, de MI.

379

a. F, I joli. in prLf. Bb, p. 282.Cleyft1THTE: Ff, E 28 v.AfyENIIHTE: G, ps. LIVII, 11.ackmint: G, ps. LIV, 14. Cc, f. 22 14,:e, p. 13.

Ff, f. 14 r., 4-1 y. 5G r. kic, dear.XXXIII, 29., etc.

c. 911<1/2E114%: C, dom. XXIX ArInp. UnsaliKiltAttploac%: Klz, I iniper. XXV, 28. Sir.

XXXIII., .3.

HEIVAINYOMV: A, marc. In% 40.Klimintsá: O, p. 144, 213; etc.

ICVMENEIMM : N, f. 47 r.KgMitiE9E : N, f. _11 r., O, p, 23. 27; etc.

icSimintivairgra: N, f. 32 v., 41 v. etc. O,p. 6. 43, etc Ee, p. 7. FT, E IS v. bis.20 v.

ti.,41;mittliya: N, pretotendenea. 0, pag. 106bis etc.

g.rangEn-u: etc. G. ps, LXVII. 14. Aa, f. 125N. Ce, to s. his. Ee, p. 2. 718 etc.Ff, f. 9 v., 97 r. Ik, apoc. VI, 8.

MAREFIAM I Kk, 2 parálip. VI, 28.IpINAENE,111. rFMUfNU. AA, ps. XVII, 13.

D, ex. X, 5. Fi; f. 91 v.Istnyt: AA, ps. LVIII, 13. F, 1 joh. V,

4; apoc. 111, 12, 21.4ttiu1gir : F, madi. IV (in sotna).

etc. AA, ps. XLIII. 2.1. G,XXXV, 12. UY, 24. CX XXIX, 4.

.tnititfuni: AA. ps. XLIII, 10. G ps.CXVIII, 13. -

..trifttillii: AA, ps. XXXV, 13. etc. G, ps,XXXV. 13.

380

G, ps. LX, 3. Bb, p. 338. la,madi. XXIX, 34.

MUIIfYFI *): FI, fol. 55 r. M11119 H Af:/-

mtif5Rea Eh' (bis).HIIMEFIE: Kk, Is. Nav. X, 8. listh. IV, 16 etc.?

S. caran%: Kk, Isai. XLVI, 1.ckmEnn: N, f. 298 r.CIMUNE: A, madi. nr. 53. N, f. 253 V.

324 r. bis.v/11114'14 , pl. cfminilin: F9 ap0C. XVII, 15,

G, ps. CXXI, 4 bis. N, f. 122 r. bisetc. lie, p. 175. KIFI, gen. VI, 9. Exod.XII, 14, etc.

cmaerica, : N, f. 72 r. 75 v. 0, p.26, 90 etc. Ek, gen. XXXI, 41.

cminvkiv4: N, f. 35 v. 73 v.cfmmLberk5,4:Kk, ;01) XXXVII, II.CrIENTEKAT : K.k, lev. XXII, 24.

v. fiiti4i: N, f. 91 r. 276 r. 334 r. 0, p. 298.6111EK%: B, dom. VII. diipa Bos. N, f. 49 r.

51 V. bis, 52 r. Kk, lite, VII, 21.Bb, p. 411.

BEFIAEKACE: Bh, p. 441.RINMKAV AA, ps. XXXVII, 7. F,

IX, 11. U:e, p. 604.HIBEIJAIKApE: 14:.e, p. 423.

REFIAIKAT: Kk, lev. XIV, 48.BE <NE K%T0p10 : O, in prefatinne.RENE pa: (1, p. 179. 191.

9) Quintilinnu, I , e. 3, 17. Quid ? non F. quoqueI loco fuit ? ut mener ya, et I e ber . et luna e-st e r et diluye, et yeioe pro diiovi et veiui."

381

RENIO: N, f. 113 v. 143 y.dela BAHE5: N, f. 310 V.

etc. FI, f. 33 v. bis, si aliarea desn.ce iSiumr,9, etc. rf, v. 20. r. 42 y.;si aliiirea.

BINTfE AgH : G, (is CXXXI, 11.A9): F, act. 11, 30.

deut. XVIII/ 3.

LXX1V.Cu i.

Cu i, pl. masc., in loen de gf a, CA, maisusa ( p. 128, b ), pr. ca in p i in loca detamnqpi.. Ff, fol. 12 V. 4)409HAE K%Ak n HA O f;95 r. XVIVAI c%mnunop.

ca i, pl. fem., in loca de '19 Hl pr. e rb iin loca de EpcVpa Ee. pag. 456: KÌII tia6 e N; 464 KAFEA1 atvp Aga E fi c H.

cit i, in loca de i f , ea mai .susit (p.137 not. 3). F, math , IX, 2: crkm tpi.tortm; apoc. II, 13: cg,qui ngmEnE Mug.. Ee/p. 783: 4:191% AE BOA TAT%AgH M g Af411110fE

ca YE, in loca de E singurn; pr . iY i Min loca de KEM Gy ps. IV, 1: exttAg 'VE K(EM,4511MA AM"HE Bby p. 552: cTa 1'd WH KYEMAfrIIHM. Fe, f. 33 V. A0Af% KUJAh BA AlEAfiWp K I Mil aumws,NErk.

LXXV.Cu O.

r) Cii w, in loca de oa , pr . Bb, p, 457 : Ti; E-

wart W M I. CC, fol. 11 r. TWAH% 5AATOCIVVIL

3g2

W M E, 5114E, it Tit .9144tyn ; 43 V. engutm wWMI nivatiya; 50 r. tE. WM** Ff, f. 10 N'.,41`111W tlo E 1914114NE ; si asia inca si in altiilitai vechi

Dein cuntsa forte desti oa, tunde noi asta-di diem!' nurnai o, de si sub aeeentu tirman-du 'A seau t, ca tuai $usu ( p . 114g not . 4 );pEt Ee, p. 217: ,,NE c% BA TI,MIIAA C'L Il BOAEmiitark; mkt:a : se nu voliesea

ltiea ut, se dicea si in loco de ha , pr . Ce,fol. 20 v . A AI 514CE K% KH9il NAM tIltA T01614)11V/VIVC IdMVA BEAU; eV AM WH 1111.1111 (1)Pli 91 WBA 4)11 BOA KV ,NlitidA

cu ox Men de u, afore de accenm ;preening' :

a ni ort *hit Kk, job XXX111, 19: Mgh-L,NM'k OAC6A011 AVH AV A M Ofi4 H L.

C 0 p t 0 ri II . F, Malik. VI , 10 upset K'AM-IIVAgH kark ACTE arr9t1 , rap% MENNE K 0 1'1..

TO p io AfatiKA ; uncle e de itisenmatti si form'asimactica : se in e. a r u ti e a, in Ineu de: searunca in c seau in c. se arostira

domnedi cu. D, gen . I. 1: +FM ngT4311AV W M LIEfligith 11111 fl'LMtI'rOyIt sI dSigimai pretotendenea jut acesta 'carte. N, fol. 4 v.1h VOC. OAMHESAVAN mi*EV.

dorosi. Kk, job XX, 10: imuot?opt.

cl o r sii i etc. F, 1 thesq. V, 10. Re,210. 765: etc . Kk, gen. XIX*, 35.

pMiA: F1 r. 62 gen. XIX, 33.,poopmito : (;* ps. IlL 5.

or% pm Ee, p. 791.

P

3S3

aAop: 1.; ps . 1V, 8. Ee, p. 32. Fi, f. 1Sy-. 40 y. Kk, gen . II , 22.

mornitpi : FI, C. 40 .

ni p r o ni n t u . F, inath . Y, 42 :CC E n 9 O M T ,k 5 E INEAA TiNiE

11 e g 41 liar() ría . lie, p . 431: I191

4)i.o9'k N E r olrb T O 9ï i.4.T9 411CA ; 3 : CU c% 11 1 r o -13 T o9 .k c .

eputentia. C, dota. V dittiaC1111K ./ILHAU.S A AWF El E 11 O TH n 14 . F, 111C. 1111;1 : 1111'1114 ,EAS'A 1 u e, THrii4tit; act.9: içYuAlik u t no Tu u 141 ; i °ni , VIII, 3: 1C%4H

91A Hin oT Et N 13 /A AE1,1411 .

nepotentiosu, F, art. V, 15.: leer HM$:(AN101-CICOT.k tipt HEDOT 11.N 4 w H.p ot é . Ce,. f. 20 r. A4EAA. RA 110 T

c% CE AVENTV/ACKA lie, p. 517: titimula 151411

no T cpast

rogatinn e. Aa, f. 31 r. oyti,kt C% saACIMA AA por 4 10 N t; 116 r. AcTE O f FO N A

XIITAHA . V, pliilip . IV, 6: 41 TOATE KV fi o -

F 4 N H E .

11 osa Ii. Aa f. 30' v. mil natint 11%11.11

AA OCitta i N; tutti asia si 56 v . , 136 r., 139r, si s, , 157 ( in loca de 11S) r. bis.

roma neseu -a . N, in titin cartel: KA9TI 90MUNtCKA, Si n9E AHM çOMhHkKiii preffit. Icxerpt iroarra cEMEHLIYA ÇiWMIHt CKsi A TOATX CM/111114U fi CMUHICK 41; ANM61.14

90m ¿n 13111; MIMA 90MUN4CK.14; in pref,, ineAAt1M6A 110ACT9* e o m% ukcic. I),

in : Mari fi 0M c ; si no ~Ea fi o-is% etc.

384

sorori: F, math. XIII, 56: copopuniAgu . KL, XVIII, 9: fgwimik cof o fi i 'i si.Ezech . XXIII, 12.

LXXVI .

-- Cu gt) Cu g finale scrin celi verbi, a fora de

semmilu 69 Mili alesu dupa done cosunatorie ,ehiarn si (leca nu-su una 'mita en una lirida,pr. Kk, dan. V, 25: nfi ANC"tit5au 9111 M A V-

f WH WII 11).1.111g, LLIH ,21/ A

A$11.1g Kaffu (IV h% 11H,111 A 14 qf

WH K gil O (K S', A%giNATIs.

Asia si dupa KAKI', si KVAN , de cite ori seimprenna en Fulmine, pr C, dom. Idsat . decarne, (lela math. nr. 106: 41,0AMtl 1C % A &-T'AMI. li%5OVTA CPAA/HANAII. 11% Oy T M A%-5orrA Aoy ir A % 5 oym mailytAk;cumii faceniu si (mi imprennandu artirlu sean'inmune en nium. si verhe, pm. Ja reli verbitotu acolo in ',milla: +CITOWAH wu A <I,% n Al. V-

A LL 9 CrIVIIN WH AtIcETVinA AA ALICIA/

BOACTIAI r0A6 114 WH + 6I1 A KA T M A; preellInI1st 111 B si C mai (le multe ori mgcA f E31111E, AgMg ci fiA q» i, etc .

Inca si AS' , in loen de +A: Bh, lb 444,dela loan. nr. 14: ,111,1 AS' +9-1H6AfrA, tu-MgAA; si tutti acolo mai in diem, : AgnAAA (lege: AS') acimxt rife tAA le + CICIVICA ; lindedein contesm se vede erorea de tipariu AA inloen de A V, cá, mai susti

u) Cu g, in gerundia-le dejo cele de pre

385

terma trei equgatiuni, in loen de sim seanHIJA, cá mai susu (p. 179 not. 1); la cari maiadatige

en riitt d u. F, a p0C . IX, 9: Kit egNETVALKApAO? Kg KAH MgALIM KgegNA ( ="-currend O)cuja rA5acno; de mi cá adiectivu si in formafeminina : curunda, totu acolo fol. 204 r.51191 Al/H THMO4f 143 K% K fi V N l'ot tsrkAkt BEI4H

AKOAO. Bb, p. 485: AtfENT% PiACTA WH K fi H

aun KVIr xd; etc.par u ndu. Ee , 530: ,row HA MAH 't'ATTA

f'LliAgA amawap%fi NAVH, K% NI( AAg MgAs-KAT smanTA.

sci u n d u. Ee 7 p. 431 : tar EA% N-WW rFEWAAIAI ; 548 WH AATVA A fifiiHMHH ,21 g %, K% I A01114CHT

n e si: inndu. Ee, p. 58: itain AfxTtpEV RAX1190TONH nta PlEAA, H E V UAA fi'LKATA AgH;¿il: ck.1( (1)%K8tT PHAA AgKpg AA FaNTEH

AiljENELlagNACA; 96: 4.1 IV ni; Afx.itpdA;636: N E 11/ iS N A 'A 1111,1f AAVK ANA& WH A minvrt;683: IH BA BENH 011HAE:K% HI,qi8'HtL CE BA Kg-MHFIEKA

X) CH g, in lncli de E seau i, pr. A% Aku (.6,

mai ~u (p. 129 sub 7), la cari adalsge sidein Ff, fol. 90 r. 93 r. 97 r. etc.

cu V, in loco de o sean oa , in verbuluj 11 r u la ioti celi vechi, in locu de joru, jora,jore. B, dom. (lupa Bes. g t. (J, p. 149(recte 131): WH ./.K% ("A WH ygpt. Ee, p. 16:CA .4; E; etc.

Aici s'ar'poté adauge si ce s'a scrisu maiSU su (p. 132, 1) despre numeralii in VA in lo-

25.

3S6

en de Vma; si de pl. 3 pers . dela verbele:AKOM143 c&cluti, Kii9 etc. (p 147 not. 4, 5, si p.178,a); pr. E., p. 313: cg09% (lege: cqi9s).Ff, f. 2 v. tiV a9V9,.

LXXVII.

cu cosunanti.

2) Deintre cosnnanti, ¡use nuavenin de a numera asia multe forme or(ogra-fice-grametece, c deintre ocali; de acesteasumo formule:

a) cu a, ni 9, nemoliate, de cari mai sus:1(p. 1-13): criVnio, muni, ngiin, fa/vivir; ele , (p.147, not. 3): 919144 919n, BEVH etc . (p. 341) etc.la cari mai adatige:

aa) en A:c I i. X, 1 gept. fol. 3 v. dein prov. Hl,

17; laktAE 1H, K . Asia sicuculin, in ilocti de Kg1S10. AA, f. 154

r. AgrA9VAA Aun tia AEIVAAA K II g A 10 A Valinte Iii el i atu. F, philip. in pref.

263 r. aV (1)0/T +TEMEAHrATE WH 5HAHTiG, ps . ',XXXVIII, 12: AgMA WH nmin&As EHTg AH 4TEMEAVATE.. 09 p. 312: .+TarprA, :un+q EMEAliAT

II I t' , in loen de girrn. AA, ps. 1X,1S. 19:TOATE AHAARHAE 4E gA T A pi ,4gNUIE5Egi ICA lig

HA c4:9%wivr% oy A T TA ESA (1)11 NVLCIE9gAk etc.

A, nixah nr. 65: wn oyn T Apx CIZUJh Al ~t.len u:

p n i (mai susn p. 143). Yy, &. 28 V.

387

Kittzli 41411 et iffin w AgYipEVAEK14%iny cebn-Tgo AfNE15, 11N4HAE C n NeVsinw.

J)etintofin in loca de fa rina sean fa i -n a (tnai susu p. 147, not. 2): D, ex. XXIX,2: Airi (1) 1.1 . Ire.g ; etc .

cc) Cu p:veri, in 2 sing . fitt. ( mai susu p. 139

sub b); la cari adalige: Aa , 1.420 V. IVA14,41.

ES E 11 H BENk npi AATVA LUNA R E H 4V511:, CtGA.,Blil.p. 5: ea tiffn (1)H iIHNCTHT% LttlEA1(A ATgIVIER E 1114 awk AVLOME ; etc .

b) eu w in perf . de a lit cojugatiune,mai susu ( p. 167 seqq. ); la cari maige:

adusi. FI, fol. 89 r. a?,$itu i(MH a-MHNTE AE iNnau-Sig.

u nsi. Ff f. 10'4 r TIENTIS awkA 5pic

O9 11 W 1iI V14 A CILli6AT +.rf8 pall% PAYE

C) ell C Si T, lu iii le participio trecutemai rare, c mi misil ( p. 200 seqq.); la carimai adauge:

intielegutu: Ee, 724: nwnHCHM 4914rk AAVF1 , NE+4EAEfg-

'111 C% 51PIE N& NOATE NHMEN'ti C% O +4EAtfAt.Ee, p. 308: W14 Ivkicix +BH 4

krptalpE ; 454 K% AM + H C KV X

Alte: in mime.

A lora de Amuele gramatece, se mai aflaJa celi veclii si alte esemple nenunierale de u-na scrisorio mai etimologica si mai corecta, de-

25*

3gg

in cari noi aicl Vourff (hi unn mien tegistrude cele mai notabili , dupa nu in , verbe, siparticule.

a). De name.alt ar i u jella , in loeu de °wrap° ; lat. al tar e.

AA, ps. XXV, 6 : +toy-mm(14 AATA9 10 n t. 'Mg MA-miff ; L, 20: Awgri9E 110p +1,1%All,1% cnpi AAT 4-et0A1 TAg ; etc. C, dom . X111 (lupa Ros.

Towroark AM AATApi4k. Bh , p. 10. 11amenentiare, ell 1,1, in loco de /MIAMI-

ippf seat aniffmmopi; bit. in inari. Ee, p, 594:icAvAE eikV AAgNAT% Agrifk AM 1 1.1 H tI 4A? rk AVM-fi5irlicKA

âne ma, en Si i, in locu de FiNHAVL,lat. anima. AA, ps. IV, 5: um friiI411T9ANHMH4I BOAcTfa; XII, 2: Aoypifil pAk-El in mrk; etc. B dour. V dilp cs cPAKApl Kplpimi4nwp Ag ki MA AV c)rimETA

MHIVIIONHAI; COS uni 4.11 inn 4.14-'On ; etc . Np f01. 115 V. +T1)%11HMA.M: etc .

ara m e, in sing . cil a in fine, in locu deApams; lat . aerani en. AA, ps . XVII, 37:noycE Aris INE A fi 'AM I 4.9ad4gA MiE'; etc. C, 14Sept. wart ,,NE A9 Am ( de 6 ori ). D, ex.XXVII, 10 si IT: TAAFTE AE A AM E XXXVIII(de 12 ori). Aa, f. 142 v w cKsHAVIA Af &-

FAME.in genet. ApAmfri F, apoc. I, 15; AM-

MIDIAcE apamf Il rcing%ivit; II, 18: ApAmE H Ag9VEbesereca. cu I, inloeu de sfirkpncs.

AA, pS. V, 8 : Ic%Tim c f c'kpIKA 411-TA A TA (asiasi Kk aeolosi). F, math. XII, 5 : RE C ikp E KA;

389

etc. 1NT, f. 110 . E HOAcTtE . 09 p.107. Er', pe 13; etc. FI', f.1 r. stcrketKA 0.10A,

prpx; 15 V. ccim-Ta st pEKA KA41.0AHILICKA

bloSteltill,CIL 119 in tom de smatiram. AA,ps. IX, 29: it141 icA%CTEAN 110ETWAs AVM; etc.C9 14 Sept WH MONHEH WH RA scT m 0Sn. D,gen. XXVII, 12: ni MHNI KA5x EA Ac E moy4T%V; etc,

a blas jolt. X, 36: twit 514-9ign K% sAACTIMH.

blastematn. D, gen. III, 14: sA)4 -rTEMAT6 (FH TV; 17: EA;acirtmliT MANIAN-TgAk:, etc .

cartularin, tu Al in loot de warrVetteto;lat. med. cbartularitts. AA, ps. 114V, 2:TfaCT'il A IC% TVA ApIOA gH; 1,XX., 17: IC% Noysort OtKoy KTOyA91A. A, Math nr. 3:ripEgifiH wH TgAA H wANEHEIVH ; etc. F19 a-col. (11, Li): s%eirVitnein wAMEHHAOf ; etc.NI f. 4S r. Aa, 1. 114 r. etc. 13b, prig.. 56;etc. lie, 407 etc.

co ras tral cu r, in lont de KopncYl: lat,colostrum. Aa, f. 53 v. netwrgAh c% tsg AA%--Elt.E191 KO9AcTexc INEAtt ESAKA AgH Corbel (fictio-nal-1u lat. rom. sub Vace calostra : K opacT

demanetia, eu I si , ill locu de .Att-mitekg%. AA; jis. V, : AIMAHrki4A/651.1 rna-tVA PAYEg; etc A math. nr. SO: wm&A4 sc%-tvrora EWH HfECyliA AE I PA u .kga; etc. 13,dom. X dupa non: Attu% TE men CKVAA

AlmTEH ga; etc. 09pag . 127: COMHgAh .1E COMH%-Mk WH AIM t L nl CKgAV4A P, f., 7 vbnr. 42 si 41: s%Itilet0At, ,.?E BA Al% E AA ti 'k

-- 390

koV. Aa, f. 4 r., 4i v. etc . B1), p. 49; etcN, f. 103 s. si 141 V. etc. are Atakutt-

who, de unde se cunosce scaimbarea de inAN 14ii

far ma c u , Cuo in locu de OpMEK; lat.pltarinacinn. N, II, f. 35 r. Ato iorpika tnA-pilTgAh9f4) A p AC Ha icg,rc EH; Si NON.frmpa.ri (pap/NIA.' Ha E NV ; etc. de ad:

a farmaci: 0,p. 140: SOpipn M%1Ct%

farmacatori u -a, etc. C, dom. HE inpares. F, acts XIX, 13 etc . N, II, f. 95 r.( recte 92 r.). 0, p. 140.

fe rostra, cui p, in Inca de cptrker.%; lat .f e est r a. D, gen. VI, 16: u. cp E p c Tp4; VIII, 6 ; AUKI-ICE 49 E p Ek c Tp etc. F; act. XXI9; etc. P, f. 64 r. nr. 9: Act HticicapE 41) Ept H;

137 V. 7: ilAa VN VI 4) pECTFHAE. Et') I).381, si 382, kk , gen 6; si XXVI, 8; ( maisum p. 126 ,sub 5).

fr a ge d u, cu A, in loco cppayET. Kk Sap.VII, 22: cHNE notnwr, 411 A y IN) hilCnVpicATI

ill a n 11 c II i u, fOrà n, iii loci' de m%tiV1lICH3seau avap&tikro , cá genuchiu (tuai mist! p.128 ). Kk. ex. XII, 22: ani BEN AV/1 H K 10

iC011 1$ ; .011. Ill, 22 .

m en un tu , tu N9 in tom de avApVorr; la t.Di in ntu s. I), ex. XVI. 14: taTA tap (lege: ira)m% 11HT. WI'pvr&tiyioara. N, f. 136 . nrkAvailoy.f.rgna; 110 f. 102 v. P f. 31 V. nrkMUHVIITVAs; 102 r.

nemene a, cm i si in silaWa antania. C,dom. XXX dop6 Rus. it I du H 144)ApiicEll

-,-- 391

flOyCE CKIVAKHCE Eft,. p, 35: WA Cb; 4AT H E.M H BOE C..fa;gpE 6

uoru-i, cu $io, in locu de HOFH ital.n uy o lo ; ( hit, nubes etc.). AA, jis. XVII, 13:.100 uwfl At coych; XXXV, 5: 4k4113%.flgA4Vag RUM4 Ngtvp 14; etc. D, gen. IX, 13: gap-KvAh MYEW BOW fIgNE 411 Ngop H. F, mare. IX,7: :BENH nut( At +ugop h; etc. 031), p. 106. Fr,f., 21 v.

pasti, ell C9 in locu de nawg; lat. pa.s.tsus. F, act. VII, 5: iiVIE gN n 4 4E numoe.act. V11, 5 : 111,14/1 nac 41 111140e4 . De act

a p a sEi, ital. passare. A, math. nr.115: Koypic.om ns.tagui mart. nr. 6: nuArnaMAPI crift ant; 8: nAcAmii net oypma; etc.

petioril, ell E, in locu de nwsofi, rá CPE-Yy, fol. 71 v. WH +yENVKlaN4 4E AMAN-

404 1W1049141.p o in en tu, cu o dein an, in loci' de n'i-

MHT C. ciT15 locii de .1) a utezu delabaptizo. Ah, fol. 20 v. c% KAgirE n o-m b T 13.; 21 T. C'h CE AfatigE ;cm AA nomhuT4i

4m-ut5tgns .upiordu IIIH AA 110MLNTgAg14.r in, LII i, in locu de pa; lat. r i y 11

D, gen. 11, 10. WEI oru çit rat At noicoynAOYAMELOYI ; 18: WH NOyMEAE gAgH AA 401IAEruxon 6; 14: una HO4 AATSIEHAE THrpoc4

sa Ice, co k in fine, in loci, de camm, lat.salice. Kk, lsa. XI IV, 4: uili KA CAAll'rk rift-CTE TOAT% AHA 'II Kgra

tuse, ell I in fine, in locu de trga, lat.blase. Ee, p. 386: At szimEraix. At 4 TCt71-

'rc1i K 9k lUCTe ora%A.a ; timerava w14

392

Tigre; 714: ,EIE CPAErMA WH MTvedua, furà altu v, i loen de

D, ex. XXII, Wil BOilL (toH MV9HAE BOACTIJE B

,Agw; etc.vultoria, ca ', dela volbu partic. vol-

t'', in lucia de BAATOApl. Kk, job. XIII, 11 ,B WA TOA piA AgH BA CION91111A Jifa 1i014.

Noi aii atengemu numai si 41e Cl ciad,

CIPAH tu tlerivatele, CETOC, Tpimgp etc., cut in lo-.cu de s¡ CF1H1g9 CTpHMT CTHHC etc. cli i inloen de A; agArrgp cui g in locu (Je hAwrgi, etc.4:ari la celi mai veehi scrietori se scriu asiamai dupa etimologia, de catu la celi mai mo-derni.

De T o p ro in loen de AaTor, vedi maisusu ( p. 227 ); la cari mai adauge F, rom.XIII, 8: NV cimptto T O 9 H ; fol. 205 V. altH

T 01110 WMVAA Kpflpunk; etc.

in verbe .b) De ve r be.

ambl a, tu A; in loen de gMEAV, lat. a in-bulo, AA, ps. VIII, 8: 1E 4MEAA K%9,31HAE MZeHEH;XVII, 14: i AOrliffik 4TIANE 110y9H + M EA A;rte. F, i joh. 1, 6: ,AE BOMA + M EA A 4T,VMHHA. N, e. 49 r. M nevrVAL TAW WH 4MCAAc.Ee, p. 11: Clg C% 4 C A E AE AOK% 4 AOK%;etc. FI, f. 8 V. +CA%HiE,Anpiu Tock.r% Agm.k;etc.

d e r ege, Cu E in silab'a antania, in leen deAnfir sean AfFF . AA, ,s. V, 9; AttinTs sram-mawi'm mi'm irk yi ( dirige ) +Tit mrit Kan.k

393

,m,k; XXII, 3: Akrk ciaix CntE WANE AIIIIITATIAtlEnTb tIVAAEA1 C%); Si asia iii line cantle Illaivechie, ¡flit n in verbu, cam si in derivate:

n T adieetivil si prepus. ipi n Tag- i etc.i in p le , en z, in loen de lakn Ai; kit. ini-

leo. AA, ps. XIX, 4: WH TOTE c 4)*TVAI, gr%ie

.4 Ai n A Et; 6: + n a AwnittWal TOATA 440 TA;etc. D, gen. 1, 22: 4a,t runt itig aritat motYtu;28: Wit .+MnAE qit IMIAXIITVAA; Cte. Si tibia latoti celi eelti.

i nfl a, ell z, in loen degM 4) A %; lat. i n-f I o. P, f. 81 r. RA 4)H Ai 4) A A T a; 128 r.At NV ('h RA 4 (I) A A. 1313) p. 149: ti' CE KAM AH

W 11,k41 ,torfavirkm OliE 44)AATIAAEpi*H C%ALATEICA. Fr, f. 15 r. m%intrk liOACT9Ec

4) AA T.a; 53 r. (I) AA frbtITE4141 Etn feleintunereeti, ell pi in bru de +TVNEKA.

AA, ps. LXVIII, 28: + rkpE4ECE wKill aop.A, math. nr. 65: '4,T/3 titplicAct wit CI nocomo-pawl 'upon .

invince, en 9, in loen de +nutty': lat.i n-v inco. A, math. nr. 67: oywa alagnoytt hop

Hun( 14. C, dom. XXX dup. Ros. EaVw113111141. D) gen. XXXII, 25: BrA5V KOVAik110ATE ti Fl 4E; 28: lovrt, MAN TApE a H N-

.p H wAMEtallIli iirseei, lat. morsica re. Corbe diet.

lat. toll) sub voce m ors us: mgrimvi. EP,p. 383: mVpct ove bis: 428: caii w (ICE K a-Tr Ag Ai apcE; 440, can. 62: riftoirVAA

AVLIIKA IIIKATA, AV mVfitt Ka ;A, AV MO9T,E-

1110111. Dein aeeste forme s'a tontrasu coausit.ta nstatli: a

394

m s i cá, et, w, in loen de si scan s e, careapoi in per sonde eft e sean i tupa c se muta inpi si pi, ci la vechi nu tool de un'a. N, fol.342 r. wipnt KEHHHATA, KA Hg KgMis BA ct TiMg W 41 Kg RE FIMigAL InKATEA09 4 .

n u nt e n , in locu de NVnal'i Ee, p.451:AYEA En c1COn% KapiAl Ckg gMEHHT% ed"CKOri%

KgpA4H; 411: .tald 4Akp.l t,i 4)0A0cHNLIA

A TOATA HVME 1111 T A AIã frgeMA; Hg-MEHHTEH TgpM%; .724: hiCTE WH HHgmEHHTA. Vedi si mai susu p. 130.

p IL tr e d I, cu At nescaimbatii , in locu derigalt514. AA, ps. XV, 10: c% amx nV

; XXXVII 5: nV.rptApipx pAHEAE mtAE; etc.F1 jolt. XII, 24: ¡NE Hglil rfagH4VA4 .At rpgngT9E H;hr ,AE na nWalte,u; 1 Cor. XV,42: +Tpg HE n err p it ; si asia mai la toticeli vechi; vedi mai susii (p. 157 not. 7).

precep e, cu E, in locu de nermkrit; lat.percipere. A, hic. nr. 8.i um Ng rittatngiwcticjm, WH ivtoyma Agil; etc.

preveghi 6., asemenea . AA, ps. CI, 8:plairtigU4H 1:8R) KA flacErrt9E .4.curirmakct

514,44. A, marc. nr, fi A : IHY.k WH rift-ES E r ; etc. Kk, Owen . IV, 14; KAwrmiewaliptAtirETopïH EH ; etc.

r u m p e , cii Mt in locu de INnE D, exxXVII, 14: wu acpapx B010 p gM n t. FI, f, 53 r.

Aoaw9'Mnk. Kk , 1 Imper.. XXVIII, 1 I :BA egMn E AM-11Wa 'ta; etd.

sting e, on i, in loci' de cir.guyt; hit. st i n-gnu. N, f. 65. r ililEAE cTullya KA

395

pri 4:7m Kk, gen. VI 7: wEi 511(1 AM"11E5'ac'rHNyIOIo npt wmr, etc.

t i es e, cu E, in locu de I%Í personele cttvocali aspre dupa c; lat. texo. D,ex. XXXVIII,23: AA E C oy T WH AA KVCgTls ¡(k, joh. XIX,23: iv cgcA LIITA npEcTE Ton: inca SiKk, 4 imper. XXIII, 7: nialktmE I .k 110,40A6EAE

.1!ECHWgA1l1

A escedi., Cll 5, dela vesccdu in locu deiiqiacui . F, 1 petr. V, 4: KoponA NEBE ip E II T A;etc. 6, ps. XVII, 46: (PEtopi'm CT1171414H E E-

5H vg; in margine: mil; LXXXIX., 5: KA ta9CA

slE BE w 1p E; in marg. a;, adeca: sfilamipl;etc.

De verbulu KV eftE , lat. cur re re, in lo-ca de apyi, vedi mai sustt (p. 176, not. 6),1a care mai adange: N, C. 173 r., 337 v., 338 r.vie Kgprk; 330 V. KgprkH

De verbuiu u I t u, in locu de uitu, mai sti-ksu (p. 386).

LXXX.

in particule.

c) e particule; la call aici, pentru pee-kurtare vonm adauge si pro cele acumu nett-sitate seau intru insemnari tuai rare, adverbia,prepusctiuni Si cojnntiuni:

1) prepusetiell A, cti in a n'tanin, in lorn de

MITE Tt, strast. 4 1%, 3 HA nEwtorre A um it tE -

a N'FI lippswrocipt ; thin asia si mai-á n t e ,in locu d manntri : Tt, ))) fol. 10 %. dela v),T.

396

nr. 32: aAgsf4Hrift AMUNTE l 5NAIAI ,6f M+.. In AA, adese ori forte ocurre , inse en 9

dupa sr, ci cea Malta prepusetinne +wrpE, pr.. V, 5: Heft sop (PH K%AK,ECT09.1.11 ,E$E Atyl

f N Tp E OKYN TUE IX 20: c% RSAVIE AHMCHAE +ti 'T pi 'rum etc . unde slovenesce veto-tendenea e ser,-sti : npf,6; asia si in C, dom.curv ANNTE 6x.5gu AOMIIAL +NT9E hullo rig-pqk; etc .

ca t r 4, in loci de lat, co ntr a. A, mare.nr. . 41: WEE AM' EIVI K T JA I10E1 NAENITck tiOA

CT9A Avrg ; luc. nr. 48: '11411E tig E K'AT9 NON Kg11014 ACErE

de i n , in loen de AfF1 seat: Afill) In AA,A, B, C, I) pretotendenea; asia si in Eis,mai tom de un'a , si in _rele alalte forte desn,precumu esemplele de panà actiniu au dentn.strati' Totti asia si INE st.wrpV in limn de ,Aurt-srpg, si altele , pr. +imp] Ee , pag . 11;

+stng.r, Cc, fol . 14 r.; ,Am 44araT B,dom. dupa an non ; 4,40C 14', Inc.VIII, 44; etc . Ff, 1. 30 r. f +1.9V KgliFINTEAl a.ekrri; etc .

e , in loeu de lat. p e r, a intratup r e usia ci mai lattt f", math . I, 22 : KA UK

CE +rim `IE 31141 A0M1aA npi np-pKVA 5nimiA;17: AirgElgi c nítKarla 5EIVA (1 p f 91/1814

npRgit ; 23: 119 E 119-90IN ; cte. De iicip re .i n , i tu loci; de nr,o4 in lote cele

dein seel . XVI, ci si de asia si in P,math . VI, 5: kapi'm FO6ECK n p sopsi ; jolt . I 3:TqaTt n p eAt, cl)p,A LKV,rt ; cte. Ee, pre-

397

totendenea. Ff, f. 30 r. Awa WHant.ron'iti4M6AA np E 4 growl-% Atf/Hik ; etc.

pre-intru si pre'ntru, in loen denpuu si niwrpq . math. nr. 36: ,401 un, hawn E + ,rpg MHHE B, dom. XV, dup Bus.npinirpg aTkcTE AoyKiSpE; VIII (hips an. non:npiHirp& ozparprEAE cam; XII: npEmirpoy rm.KATEAE AOrt ; XIII ; ntitTpg ICA 41 KAg LIHHgTh, Ay* Ag AoyAinE5Eg;npluTi/g .trmputiA,41910AVH ; XIV: HpEHT ç W EA%; tu T AAE;

XV: Hp114 T AAA ;npeu rrp V41 irimKgpx sti-4EAE. 0,E Aoypa; etc. D, ex. XVI, 2: /NAM 611HE

ANH, 5ÇOT MOy911 tl 11 i N T AVAHA INO..MHgAVH .Kk, lsa. XX.XVII, 35: ca.rusoto npEuTpg

ACTA.

p re-s p re, in loot de npEcTi. A, mailt.nr, 109: n pi cnp E EiEwicuirt; Inc. nr. 44(I)OAAAETE MARE nçsicnpi TOTA HAMAHTgAi.; etc. F'

111, 30: n p Ecru pi 'roan; XVI, 26, etc.N, f. 212 V. n pi cn p E ,roairA AnEwr.k. 0,129: npEcnpe Bora /Ohl P, f. 3 v. npEcAnpEAN 4; etc . Ad, f. 20 V. bis: npECHeE CiHteE ;

etc. Bb, p. 6: npEcnpi TOATE 5HAE; etc .Ee, p. 500: nicnpE 4fINCLIE Ff, f. 6 V.n E en p 00E; etc.

sp re, 'lat. super. D, gen. I, 3: WtiTgti'keEKA Epa cnpE it,pHKA; WH ,Ax-oya Awm-ligAg14 r ngra c npE Aux; ere. G, jis.2: eith cnpE M'Apti AAV +TEANErair, cn p "-Ant Aa .yrbeFiTh npE eAa ; etc.

2) adverbia si cojuntiuni:cit, in locu de npEggm. AA, cant . VII: HE-

W Eurina NI41 k9EM KA H 5HCL 11w; IX : K A

398

91%t4 waptintpfaopt, Hopp . A, math- nr. . 1084CA Ng KA EgIOIO, 4H K A MO Tg; etc.

E, lat. et, in loci' .de Kira, si UM, AA,ps . CXIII , 13: 411110AEL 419/0AVN AVUMI1VAgli

EVLANAVITgALL k1 4141A0f) h WAMENHAOph ; etc .math. nr. 64; e Nuativarropri fpa liturpV m'ff; 64:e C H ACKgATAla 111 cni:(fif AA REC'kflEK.%; etc.

D, gen . I, 2: E 11%/HAHTVAk fpa racreito: 1V 7:CIL REV 4A4* RHHE Agamy HAATA E ca rat etc.

i o, sean iii o, in locu de Vtim AA, ps.10: c'h IVEHMAA 511K ANMANAE

1 40yMHE5EgA6. AWp6; CXIII, : H E 3EVA

aop ; etc. D, gen. XXXVII, 19 f mica 10 W ANNEli%5ATefil0A 6 INE AWE XXXVIII, 21: /0 W 4A

Mgraf .

nece seal nee i, inlocii de ERNIE; lat. nepie.AA, ps. V, 5: NE1E mop (laii XIII, 4: HE4E ma.NA AA orioyna; 5: H E E +4EAEPLTOpH ; etc . B,dom. VIII diipa an. roil: FE E 4 E TAT.% , NE--

4 MOYMA TA N E 4 E Tpgnoyna ,r%V, E 4 E

COrPAETWA 6 T%g It E 4 E Acmfih , 4 E

ITA ; etc. D2 get) . Ill, 4: El KOyMb

ES9E1411K M0A9TE Mgpfi ; 1V, 1.5: H 191 NgRA IIHE -AWA ; etc. F, math . VII, 26: KAVAE NgCAM%11A 2 HEIE .C14Ep,IK N E ItAgILA ; VII, 6:

iNapfi4 c4)11-TA KUIPIAW? NEIE impcapf4 ¡war,rapfyrap ME; etc. G, ps. IX, 25: 11E4EN 4,M-LiTa

TOATE KgyETEAE AgEE; etc.n e in i cji seal' n e in i c' a. in loci' de Nif-

MEW L AA, ps. XXII, 1: 4NE HEMHkA Ed MAC AA-CAC ; XXXVIII, 7: W11 cfranTS'pa avk KA N E -M N Ka .twrpi ( ante ) TRUE ; etc . A,marc nr. 28: HEMHK c% 4)&9E4. TAVIAgli

399

'mg; etc D , gen XII 6: HfFk. Ii&fic9AVA; etc. F, XXIII, 16: 3E19E4 II% IIHNE C% BAyi npt EtrkplkcAti IMHKA AETE; etc. N f.46 V. NEMHKA 1404 etc. O, p. 2S5.Pe,- f. I y. Kk7 !nave. I, 44:4 NEMEAVH NEMN-K % ,C% engrr ; etc .

e lât. si . AA, ps, VII, 3: ia'auiL%lama, CA Ç' raurt nt,mpuvraTt 4 MN Mli, cagc% Alti& 4npgmgira; X.Ili 3: C% BA5XE. % rwrt a413EArkiiiE, CEO; A ,ItfiE AgANNE5E8'; etc. A, madi.nr. 75: t.% rptinupt (1)9ATEAE TBS, WH C% TEacitgivrapt, e c THNE ACKVATAIJE4 etc . Dgen. IV.) 7 (vedi sub E); XLIV, 22: K% E% AfiARENFE <NIAAL EAL aumuu, apx1 Mq911; 23: e% chparriatnorrpl 111118 MAN MHK4 yOc k RON IliVBA BUEN; 26:t% mpa Kg NOH ESA 4m; tiza A BEIVI

Wit ,EIETA ,MAA MHNE, WH C% NCE BA TX.MNAA Bf10

t'EME ; 32: c% +Nailon Hoya Bolo da.it tiit; etc.G, ps. 1XXXVIII, 31: c% tsop.AVa (phi AVH AtykM; 32:1, BOV crigpica ,AlpEnTVIIIAE m'U('36: c% 13010 MEIN1411 AgH 4e;z0; etc.

Nata 1. La celi %echi se rafia si alte compuse-tinni de prepusetiuni si adverbin astacli neusitate informe le de atunci, pr. a su pra d e, dep reune, t ()-lude u n'a efe.

Adverbia-le a si a si abi a, la eeli vecbi nuse scrin nece una date eu e in fine, ei totu deon'a,cu a, si pre dereptu, comptisa : a 61 a dein b i (bitsvix) intre doi a; er' a si a dein si ( lat sir) more a-semeni doi II, eh- ce nmnai a se pone euratn ría literaexpletiva in fine, ers e numai eu I sean r, pr. asisi-dere, tot endeni I e efe. mide silabele le si r e in-ca mai pre totendenea se pronuncia ea I ea si r e a.

Cli arestu nru. ama terminatil formele grama-teee si ortografiee promise. in nr. 'XXI si XXII, in.,e

- 400 -

(image si frasile sintactice promise in nr. XXII sub,eanditittne, deiri caus'a atensa neat°, cauta se sealants,/esehise de aici

Tutti Asir' aceeasi cans cauta se rentanie afore sicatalognIn de cuvente mal rare si co semnari mai era-re de dein mat . Una atare miett catalog(' inca neee nuar' 11 de ajonsu ; de acea surdentu dot erimnoti vo-liendtt si Ddieu , a edi unu Glosarin roulette:teaen acelti scopti. Er' panh, atunei putts sierbi in eatu-va cuventele respandite in munerosele citate de pan,eel la formate gramateee si ortogralice , intre cari o-currit multe cuvente uitate seau rare ca swatter' ase-rmeni rare seau uitate

Nesriendu , deca vomit fi in stare de a con-t inui si ternaná Aaaleetele nostre , alatliFAIIIU M-ee, eit unit adausu , unele probe de testa dein P s a I-t i rea Co r esi an Ft de a. 1577, citata de attire orisub literele: AA, dein care in Analecte, neavenduapre woad, nu pottuatt se dhum probe Vedi si maiMIMI rag. 116 seq. nota 6

Analeetele, cu Elementele de litnb'a rom , siea needle Principia, sontu in eea mai strinsa conesiu-ne si se completeza un'a pre alta.

401

ADAUSU.

Dein Pgaltirea lui Core kti. (AA).

Psalm

fikxk - 311B-14 c% timpicKA K%HAE MkAlE, C%tig r 9 EKECkh K AHMEA Mk. noyWis tOCTgAgH

M.1.1g )(PHA KV11144 KOAAACI EMKATOWYH cneiMHHE WH NAIKAHMA WH TS.KgH M Aork-91. WH ,Aoypkrk AVfr NONCE. 1.K%A5FICE HNEMA Mk4. MIME WH .+Tpg 41i115%FigfA Mk .VIHNMCE cpoka.

qI4W K AHMEA Mk, cnoymmH AoamHE-Roym-nAHTVAA WH M%Cgl)A 5HAEA0p4 MkAl K'A'('ICE C% 4.I4EnEr f iffM RON WES& lg. K% KoyNAAMA NmcWpaTt noycAH 511AIAE. MkAl. WH lin,n-913pa iwk KA NEMHKA +MTV THHE +WA MiLlap-TE TOTA WM0yA6 M Kg 4)41131 4,M6A/it %V-

moyAa. 4.11C .44NEWErga CMHNTILVE ACK0r1,1,E

4110 KoyH A40yNAAE WH AKMg MIME EVEAAtk Mk, Ng 140MNgA WH CDANTgAls

MIES' AA THNE ACTE. E TOATE 011AAlyHAE MkAEH562,15.41MA . +nVrrapi (tap MENTEA0yH A0.01-MAH WH NS'iNEWKHIllis pocrrgAz M.114g.

KiL Tg 4E9illiH . A ,AIAIN MHNE fANIAE '('AAl. AtMANHAOp TAAE Eg KgMAANKMA. .4f1 0-

CAEMIE ,a,E Off AkyE ApATATAH 0MgAls. WH T0-1/HTAH KA NAHNXHNA COy(PAITgAA MM. +NMAEWEr TOTA 0MgAls. A0y3H pyrAiwwkAoitmlif. Pkfairk iwk ACKOyATA. AAK9AMEA1

26.

402

mkni Twrk. e% morriirgck ig WHBINHTL KA g1-014H H811111114.1.H MYER . 080k1;11MA C8pliAgC41 ANNTI mix Noy' /WA AVICte, WH 4t,Ng 8010 4111.

Cf, Analecte pag. 107. Disi. pusi. incende -se. cumplitu fi ni s nemica, antre a n -te. e inse. amble. faptu fa ctum. mente.deschisi. fecesi. me cumplii. lacreme. se re-pausu . a-ante.

Disertatiunile latine, promise sub conditiu-pe mai susu (nr. XLIII, not. 1 pag, 254), sevoru publici cu altele extra, seal, in Archi-vulu pentru filolologia si istoria, ce se incepecu 1 Jan. v. 1867.

La peg, 392, intre lin . adauge:u n a for& ankh' in locu de o. Y, fol. 208,

V oy 11,-5impt 9 oy N flgTtilf MHAg,AW/1114

ci in 4%iiti% -3i, etc.

FINE.

403

S c a r'a

celoru cuprensa.

Partea I,. Principia 'de limba; pag. 1-230.Nr, 1. Litera latina, si limba romana;

pag. 1,. Limb'a romana la inceputu maicurata in forme si mai avuta in cu-vente,. 2,

Curadrea limbei necesaria. 6.Restaurarea ,celorn vecbie. 9.Curatirea in ce mi. 11.Formele ¡atine, italice etc . 14.Dialectele vechie italice. Limb'a

latina. 17.VIII, Limb'a rustica romana. 23.

Forme grecesci in limb'a latina,.S finale. 0, 25.

Numinativillu rominu- italicu , foriS finale. 29.

Alta forma grecesca M finale. 34.Formarea casuire. loru. 39.Formarea tempureloru ausiliaria

romanesci. 52.Articlulu romanescu 58.Articlii Bulgari, Albanesi. 65.Originea pospunerei articlului

primariu românii. 70.Verld'a forma a' limbei

romanesci, 80.Originea si istorra limbei 83.

dai

Dialectulis ro o eso - ro n'in ti:a) Cuvente 87 .

b) Forme. 94.Dialectubs da co - ro In a un

Catalogu bibliogrti Hm 100.Forme. AA. Gramatece:

a) Declinatiunea: 121.A' articlului si pronumelni 132.b) Cojogatinnea, 1)

ansiliaria-loro; 137.2) tempure.lorn; presente; 142.imperfectu, si per fectu; 149.

XXVII, perfectu mai in colo: dedi,feci , etc. 152.

totu mai in colo: inai, ni, etc. -- 157.

in sil 167..a 3. persona pl. in r a ,r er ; 176.

prea-perfectu, si futuro; 179.co nd i tin na t u, vechin,

in oeso . si da co -romani ; 183.imperativii, si infi.

'lit iv 192.participia: presente; 197.

XXXV trecutu; 200.fa p t u ; 204.

participiolu trecutusustanti ; 207.

derivate in tate; 215 .tii,ute 21g.

cura, si.tor in. 223,

Nr

405

Partes II. Principia de seriptura:pag, 231 400.

. XLI. Opiniuni despre limb'a romanesca;pag. 231.

XLII. despre modulo scrierei.246.Retrospectu, si prospecto. 250.Scopidu Organulni. 255.Dialetoln baserecescu, si

latinisarea. 261.Latinismu. 267.Causele schimosirei mai

tarife. 269.Stilido , 276.

Ortografra: Accentele; 278.U finale; Reduple.

c ati u ne a litereloru. 285.Principiolu eti mologicu; 292.necesitatea Ini, 297.Fonetistii 300.

L1V. Sistem'aMolnariana. 305.LV Clainiana. 307.

Sincaiana. 312.Kiir6siana. 317.Budaiana. 322.p. Maioriana. 325.

Sisteme moeso- rorniine 328.1.XE. OpIninnedespre aceste tole. 332.

Ce al-% mai fi de adoptatu. 340.Oserbatiuni pentru etimo-

logisti, etc. 342.Lisian vorbirei. 345.

LXV,. Fipsarea limbei. 348.LXVI. Regule etimologice. 331.

406

Alfatietulu 353.vocali; 356,

EXIX. COStlitanti . 36LForme. B. Ortografice;

cu vOcali; a; 363.cli t; 368.cii rki, ENE, ENTI 373,co #fi, celd alalte; 378,Cu i; 381.cu0;

LXXV1. lU ; 384.in rosunanti', 386.Altele: in 1111102 ; 387.

in verhe ; 392.in particule. 395.

Adausu.

Dein Psaltirea Coresiana (AA). 401,

i-SeGioetneti--

407

ERATE.Pag. 80 lin . 2, sterge : a),

123 19, scrie: RHHAIKAFE 1H.138 1, mist liaria - loru .149 25, XXVI.178 25, _ b)321 2, u finale.

--440 )4010"."-'