CAP.I. Potentialul turistic si agroturistic al zonei
Asezare geografica
Sovata este un oras ce apartine judetului Mures, din regiunea transilvaneana,
si este situat chiar pe cursul superior al Tarnavei Mici, rau ce se afla la confluenta
cu Sovata. Orasul apare pentru prima data sub aceasta denumire, inca din anul
1602.
Situat in depresiunea Praid – Sovata, chiar la poalele Muntilor Giurgiu de pe
coloana Carpatilor Orientali, avand o altitudine de circa 475 pana la 53 metri,
orasul se afla la 60 de kilometri distanta de Targu Mures, municipiu care de altfel
este si resedinta Muresului. In partea de nord, orasul este invecinat cu dealul
Cireselu, acesta ajungand pana la 912 metri altitudine, iar in partea de est este
invecinat cu dealul Stejaru care ajunge pana la doar 649 de metri, in nord-est se
afla Dealul Biches, acesta depaseste 1000 de metri si finalmente la nord-vest se
afla Masivul Giurgiu care ajunge pana la 1777 metri altitudine.
Sovata este intr-adevar o statiune relaxanta care are sezon permanent, fiind
pentru prima data mentionata ca loc vindecator de boli in anul 1597 in cadrul unui
document, iar cu cateva decenii mai tarziu devine statiune balneara in adevaratul
sens al cuvantului. In jurul orasului, pe langa dealurile mentionate anterior mai
apar si Dealul Mic, Dealul Capela, Muntele de Sare, multe paduri de stejari, fagi,
ulmi, castani, brazi, mesteceni si carpeni. Climatul statiunii Sovata este unul
subalpin, avand verile foarte racoroase, cu o temperatura medie in iulie de
aproximativ 18.5 grade Celsius, iar iernile sunt relativ blande, temperatura medie
in luna ianuarie fiind de aproximativ -3.5 grade celsius. Insa temperatura medie
anuala calculata este de 7.6 grade Celsius si cad precipitatii anuale de circa 750
mm.
1
RELIEFUL ŞI ALCATUIREA GEOLOGICA
Subcarpaţii Transilvaniei, în care se află Sovata, sunt situaţi în partea de est
a Podişului Transilvaniei, fiind suprapuşi pe zona cutelor diapire. Aici sunt
specifice depresiunile submontane de contact, dezvoltate în axul unor anticlinale
diapire. O astfel de depresiune este Sovata - Praid, modelată ca "vale de anticlinal".
Ea a luat naştere prin adîncirea epigenetica a Tîrnavei Mici şi a afluenţilor ei, într-o
cută anticlinală cu sare diapiră (diapirismul este procesul prin care unele roci,
devenite plastice sub influenţa presiunii. migrează spre suprafaţă şi boltesc sau
străpung stratele acoperitoare).
Orientata pe direcţia nord-sud, depresiunea se înalţa spre est în două trepte
domoale, care constituie versantul de vest al Munţilor Gurghiu. Spre vest,
depresiunea este închisă de dealurile Bichiş (1079 m), Lapoşu (628 m) şi Sinioara
(756 m). Acestea, ca şi dealurile care mărginesc staţiunea (Stejaru-lui, Cireşul,
Berţ, Cireşel) sunt acoperite cu păduri de foioase şi în amestec cu răşinoase.
Din punct de vedere geologic, zona este alcătuitâ din formaţiuni sedimentare
de vîrstă badeniana, sarmaţiană şi pannoniană depuse pe fundul mării terţiare care
a acoperit ţinutul cu multe milioane de ani în urmă. Acestora li se adaugă, mai ales
în albiile rîurilor, formaţiuni mai noi, predominant fluviatile, de vîrstă cuaternară.
Un loc important în stratigrafia şi tectonia Depresiunii Sovata îl ocupă
masivele de sare, de care sunt legate genetic lacurile sarate şi, în final, staţiunea
balneară. Sarea este de vîrstâ badeniană şi s-a depus cu milioane de ani în urma, pe
fundul lagunelor mării terţiare, fiind apoi acoperită de formaţiuni marine mai noi,
sarmaţiene şi pannoniene. În urma retragerii apelor, datorită unor mişcări tectonice
ale scoarţei terestre şi presiunii exercitate de rocile acoperitoare, sarea. mai
plastică, a migrat către suprafaţă sub forma unor "sîmburi" sau cute diapire.
2
In deplasarea sa a boltit, sub formă de anticlinale, stiva stratelor sedimentare care o
acopereau.
Datorită eroziunii şi degradării, masivele de sare au fost descoperite,
ajungînd în contact cu factorii atmosferici, determinînd uneori alunecări de teren şi
prabuşiri, alteori, dizolvarea şi prelucrarea carstică a sării (diferite tipuri de
depresiuni de tasare), de care sînt legate genetic lacurile sărate din zona de vest a
staţiunii Sovata. În partea de est a Lacului Ursu, formaţiunile salifere şi plioeene
sînt acoperite de aglomerate vulcanice, în care fenomenul carstic salin nu se mai
pune în evidenţa, permiţînduse astfel dezvoltarea staţiunii în aceastâ zonă.
CLIMA
Situată în estul Podişului Transilvaniei, într-o depresiune submontană,
staţiunea are un climat continental temperat, relativ răcoros şi umed. Temperatura
medie anuală este de 7,8°C (în luna iulie 17,8°C, iar în luna ianuarie, -4,1°C).
Umiditatea relativâ are valori medii de 72% în iunie şi 88% în ianuarie.
Nebutozitatea medie anuală înregistrează o valoare de 6 zecimi, cu o medie anuală
de 40 zile cu cer senin şi 120 zile cer acoperit (din cele 10 zecimi în care este
împărţitâ în mod convenţional bolta cerească sunt considerate zile cu cer senin
acelea în care nebulozitatea este cuprinsă întra 0 şi 2 zecimi, iar zile cu cer acoperit
acelea în care aceasta se situează între 8 şi 10 zecimi). Durata strălucirii soarelui
însumează o medie anuală de 1850 ore. Precipitaţiile atmosferice ating, în medie,
820 mm, numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 130, iar cel cu strat de
zăpadâ de 70. Cele mai multe precipitaţii cad la sfîrşitul primăverii şi la începutul
verii.
Presiunea atmosferică este de 735 mm în ianuarie şi 729,6 mm în aprilie.
Vînturile, cu intensitate mult diminuata de culmile dealurilor din jur, bat cu
predominanţă din nord-est cca 100 zile anual.
3
HIDROGRAFIA
Rîul Tîrnava Mică, izvorînd de lîngă vîrful Şoimuş din Munţii Gurghiului,
include în valea sa superioară şi oraşul Sovata pe care îl mărgineşte in partea lui
sudica. Aici în cotul ce-l face spre Sărăţeni, Tîrnava Micâ primeşte apele pîrîului
Sovata, care izvorâşte de sub vîrful Saca, parcurgînd pînă la vărsare peste 20 km.
Partea de nord-est a staţiunii este străbătută de apele repezi ale pîrîului de
munte Sebeş care, după ce trece pe lîngă popasul turistic "Stîna de Vale", coteşte la
stînga, spre a se vărsa în Tîrnava Mică.
Sub aspect hidrografic, la Sovata zona cea mai importantă o constituie aceea
a lacurilor, în apropierea cărora s-a format actuala staţiune. Lacurile, în număr de
10, se află în partea de vest a staţiunii, în zona numită "Intre săruri", adică între
masive de sare.
FORMAREA LACURILOR SĂRATE
Lacurile Ursu, Aluniş, Roşu, Verde, Mierlei, Sarat, Şerpilor, Berţ şi Dulce
s-au format pe cale naturală, fiind de origine carstosalină, iar Lacul Negru este de
origine antroposalină, luand naştere într-o mina părăsită, datînd din vremea
romanilor.
Fenomenul de disoluţie a sării, activat de infiltraţia şi permeabilitatea mare a
depozitelor de cuvertură, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul
dolinelor, poliilor, pîlniilor de sufoziune şi chiar a depresiunilor de prăbuşire.
Procesul de dizolvare a sării s-a produs îndeosebi la zona de contact dintre brecia
sării (formaţiunea acoperitoare) şi masivul de sare propriuzis, precum şi pe fisurile
din aceste masive.
4
Lacul Ursu s-a format într-o depresiune de prăbuşire, consecinţă a unui
proces intens de dizolvare a sarii, la contactul cu depozitele acoperitoare. Ca o
consecinţă a aceluiaşi fenomen s-a format şi Lacul Aluniş.
Lacurile Roşu şi Verde s-au format prin dizolvarea superficială a sării.
Aceste patru lacuri formează un important complex, avînd comunicaţie între ele, cu
drenaj către pîrîul Sărat care se varsâ în pîrîul Sovata. Celelalte lacuri naturale –
Sărat, Berţ, Şerpilor, Mierlei şi Dulce - se găsesc în depresiuni izolate, de tipul
dolinelor şi poliilor şi sunt puţin adanci.
În aceastâ zonă lacustră, multe izvoraşe sărate îşi fac apariţia la suprafaţă,
provenind din apele de infiltraţie care spala masivele de sare. Asemenea izvoare
alimentau altădată Băile Ghera la baza de tratament, iar azi, bazinul în aer liber de
la Casa tinerilor (Casa pionierilor) , de pe strada Bradului, colţ cu strada M.
Eminescu (200 m distanţă de Bâile Ghera).
In partea de nord a zonei lacurilor sarate se află Lacul Tineretului, lac de
retenţie, cu apă dulce, amenajat pentru agrement.
Lacul Ursu, cel mai important lac sărat şi helioterm din ţara noastra, are
suprafaţa de cca 4 ha şi adîncimea de peste 18 m. El s-a format în primăvara anului
1875
Lacul Ursu
5
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe locul unde se află azi lacul, era
o păşune, iar pîraiaşele Topliţa şi Auriu, înainte de a se uni în această pajişte,
dădeau naştere, fiecare, la cîte o baltă, cea formată de primul rînd cu apă sărată ce
se încălzea de la soare, iar cealaltă, cu apă dulce şi rece. În cea calda, oamenii
făceau baie în timpul verii, pentru a se trata de diferite afecţiuni. Pîrîul care curgea
în continuare, spre sudul pajiştei, format din scurgerea celor două bălţi, se pierdea
sub culmile de sare. Apa a săpat sarea în subteran şi păşunea a coborît spre est,
formînd prin prăbuşire un mare gol. Cele două pîrîiaşe au umplut acest gol şi au
format actualul lac, avînd conturul unei piei de urs, de unde şi denumirea lui.
Surplusul de apă s-a scurs spre vest, într-o altă forma carstosalină, formînd, prin
prăbusire, Lacul Aluniş.
După formarea Lacului Ursu, adică dupa ce fenomenul hidric şi structura
salinităţii s-au conturat, soarele a început să încalzească apa sărată din el. Acest
lucru a lost observat de oameni, care s-au gîndit să folosească apa caldă a lacurilor
ca factor terapeutic.
În anul 1893, Illyés Lajos a luat iniţiativa ca fenomenul de încălzire a
Lacului Ursu să facă obiectul unor studii ştiinţifice. Mai mulţi specialişti s-au
ocupat de fenomenul sus amintit.
La sfîrşitul secolului trecut a existat o controversă, cu privire la cauzele care
determină încalzirea apei din Lacul Ursu. Unii considerau că încălzirea se datoreşte
alimentării lacului, in interior, cu izvoare fierbinţi. Alţii au constatat ca pe fundul
lacului temperatura era de 14°C, iar în straturile de mai sus, valori de 60-700C.
negîndu-se astfel existenţa izvoarelor fierbinţi şi atribuind cauza, în schimb, unor
fenomene chimice (descompunerea cristalelor de pirita).
În 1901, s-a descoperit, pentru prima data, fenomenul de heliotermie.
Ulterior, explicarea acestui fenomen a cunoscut noi contribtiţii din partea unor
cercetatori ca I. Maxim (1929) ş.a.
6
De-a lungul anilor s-au observat temperaturi maxime diferite în Lacul Ursu,
la nivelul termoclinei, adică între 1,5 m şi 2 in adîncime . Aceste temperaturi sunt
determinate de raporturile de concentraţie salina a apei de la suprafaţă, care este
mai dulce, şi a celei de adîncime, care este mai sărată, de condiţiile
hidrometeorologiei, de agitaţia mecanică şi de transparenţa apei lacului.
Prof. dr. Marius Sturza, care a urmarit fenomenul de heliotermie la Sovata,
timp de peste 20 de ani, susţine că, atunci cînd lacurile sarate nu sînt răscolite şi
sunt favorizate de multe zile calde şi senine, fâra vînturi, pot sa atingă temperaturi
înalte, la anumite adîncimi. Astfel, el arăta ca în Lacul Ursu, s-a măsurat
temperatura maximă de 70°C în 1898, de 60-65°în 1909, iar el a constatat 53-57°C
în anii 1929-1931.
Cauza reducerii heliptermiei lacului, pe parcursul anilor, s-a datorat, în
principal, modificării regimului hidric prin aportul mărit de apa dulce şi sporirii
numărului de persoane intrate să faca baie, care, agitand apa, au condus la
omogenizarea straturilor pe verticala.
In ultimii ani s-au efectuat lucrari hidrotehnice care au reglementat în bună
parte problema aportului de apă dulce şi rezultatele au început să se vadă, în sensul
că temperatura, la termoclină, a început aâ crească. Măsurătorile făcute de către
specialiştii staţiunii Sovata arata că temperatura maximâ, la nivelul termoclinei, a
fost de 47,4°C în anul 1984, de 45,2°C în 1985, de 47,6° în 1986 şi de 42,0°C în
anul 1987.
Lacurile de la Sovata au stat tot timpul în atenţia specialiştilor, fiind
cercetate din diferite puncte de vedere de Gh. Spacu şi I. Dick (1926), iar mai
recent, de D. Slavoacă, V. Bulgareanu, I. Pişota, P. Gâştescu, Al. Bobeică, Venera
Şerbănescu, Valeria Trică ş.a.
7
Salinitatea apei lacului Ursu prezintă o variaţie mare pe orizontul de la
suprafaţă (0-2 m), pînă la 100 g/1, iar de la 2 m pînă la fund, aceasta variazâ de la
220 g/1, la 300 g/L. Salinitatea şi temperatura sunt micşorate pe orizontul 0- 1,5 rn,
datorita aportului de apă dulce la suprafaţa.
Zona în care se face baie este delimitată prin balize de aceea din care se
extrage nămol şi apa sărată pentru bazele de tratament. Lacul Ursu este considerat
rezervaţie naturală, ca lac sărat cu fenomen de heliotermie, bucurîndu-se de un
regim special de protecţie.
Lacurile Verde şi Roşu, aflate la capatul de nord-vest al Lacului Ursu,
constituie sursa principală de apa sarată a acestuia din urmă. Lacul Verde, de
formă ovală are suprafaţa de cca 200 m² şi adîncimea maximâ de 1 m, iar Lacul
Roşu, de forma literei S întoarse, are suprafaţa de cca 1 000 m² şi adîncimea
maxima de 2,5 m. Apa lacului are culoare roşcată datoritâ oxidului de fier.
Nămolul de aici este folosit, uneori, la bazele de tratament
Lacul Roşu
8
Lacul Aluniş, aflat în partea de vest a Lacului Ursu, este alimentat de
excedentul de apă, mai puţin sărată, a acestuia. Are suprafaţa de peste 3600 m² şi
adîncimea maximă de 6,5 m. Uneori, apa lacului este pompata la bazele de
tratament. Lacul Aluniş dispune şi de nămol terapeutic, neutilizat încă în bazele de
tratament. Pe malul sudic este amenajat un solariu, pe pod de lemn, cu vestiare,
cabine, duşuri şi un bufet.
Lacul Negru are suprafaţa de peste 3800 m² şi adîncimea maximă de 6 m.
Alimentarea cu apă a lacului se face prin precipitaţii atmosferice, prin aportul
apelor de şiroire şi prin pînza freatică.
Urmărind temperatura pe verticala, se constată, ca la orice lac helioterm
meromictic, că orizontul dulce-salmastru (de la suprafaţă) este sensibil la toate
variaţiile diurne şi sezoniere ale temperaturii aerului, iar orizontul de apa de la 2 m
adîncime menţine temperaturi ridicate şi constante, cu mici variaţii de la sezon la
sezon. La fund, temperatura apei este mai scăzută, pentru ca de la nivelul de 2 m,
către stratul inferior, căldura se propaga foarte încet.
Nămolul Lacului Negru, cu un conţinut foarte mare de sulfură de fier
coloidală, este unul dintre cele mai preţioase nămoluri terapeutice din ţara noastră.
El conţine o mare cantitate de vitamine, biostimuline, diastaze, hormoni estrogeni
de natură vegetală, amoniu, HgS etc. Fenomenul de heliotermie fiind mai puţin
evident ca în Lacul Ursu, aici se utilizează numai nămolul ca factor terapeutic.
De-a lungul anilor, lacurile sărate de la Sovata au suferit modificări atît în
ceea ce priveşte suprafaţa, cat şi adîncimea. La acestea au contribuit aluviunile
aduse de pe versanţi, vegetaţia bogată din jurul lor, formarea permanentă a
nămolului etc. Ca urmare, în ultimii ani s-au luat măsuri riguroase de protecţie, în
special a lacurilor principale, prin utilizarea raţională a resurselor naturale şi prin
prevenirea şi combaterea poluării mediului înconjurător şi a efectelor dăunatoare
ale fenomenelor naturale.
9
Astfel, întregul sistem de exploatare a apei sărate, a nămolului terapeutic din cele
patru lacuri principale de la Sovata s-a refacut într-o concepţie modernă, pe baza
unor studii geologice, hidrologice, limnologice, chimice şi biologice speciale, prin
care să se asigure protecţia şi o exploatare raţională, cu păstrarea şi utilizarea
fenomenului de heliotermie.
VEGETAŢIA
Condiţiile naturale, în mod deosebit cele de clima şi relief, au determinat
prezenţa unei vegetaţii caracteristice zonei Subcarpaţilor şi depresiunii respective.
Vegetaţia de aici şi din împrejurimi este deosebit de bogata şi de variata.
Culmile din jurul staţiunii sunt acoperite cu păduri seculare care fac zona deosebit
de atrăgătoare. Predominant la Sovata este fagul (Fagus sylvatica), aflat adesea în
făgete pure sau în amestec, în cele mai variate proporţii, cu alte specii ca: stejar
(Quercus robur), gorun (Quercus petraea), cer (^uercus cerris), carpen (Carpinus
betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia cordata), arin (Almis glutinosa), cu
specii de răşinoase etc. La înalţimi mai mari, răşinoasele formează păduri
compacte.
Stratul subarborescent este reprezentat de alun (Corilus avelana), corn
(Cornus mas), sînger (Cornus sanguinea), lemn cîinesc (Ligustrum vulgare),
porumbar (Prunus spinosifl), maces (Rosa canina), mălin (Vibwnum opulus), salba
rîioasă (Enonymus vemicosa), caprifoi (Lonicera xylosteum), păducel (Crataegus
monogyna), soc (Sambucus nigra), mur (Rubus hirtus), zmeura (Rubus idaeus),
afin (Vaccinium myrtillus), iederă (Hedera helix) etc. In jurul lacurilor Ursu şi
Aluniş s-au dezvoltat foarte bine tufele de alun, de aici devevind şi denumirea celui
din urmă.
Stratul ierbos se compune din feriga (Dryopteris Hlix-mas), feriguţă
(Polypodium vulgare), macrişul iepurelui (Oxalis acetosella), fragi de pădure
10
(Fratfaria vesca), barba ursului (Equi-setum arvense), brusture, podbal, graminee.
Între arborete se intercalează pajişti montane secundare cu ierburi mezofile.
In jurul lacurilor Tineretului şi Dulce se întîlnesc papura (Typha, latifolia),
săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), izma (Mentha piperita), stînjenelul de baltă
(Iris pseudacorus) etc.
Zona aflată la poalele estice ale dealului Stejarul, precum şi cea dintre oraşul
Sovata şi Săcadat, destinate agriculturii, sunt cultivate cu păioase, porumb, cartofi,
sfeclă etc.
FAUNA
Datorita condiţiilor favorabile oferite de vegetaţia şi relieful zonei fauna este
foarte bogată. Întalnim aici ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus
elaphus carpathicus), căprioara (Capreolns capreolus), lupul (Canis lupus),
mistreţul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), rîsul (Lynx lynx), pisica sălbatică
(Felis silvestris), veveriţa (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpis), iepurele (Lepus
europaeus) etc.
Din lumea păsarilor se întîlnesc: cocoşul de munte (Tetrao urogallus),
ciocănitoarea '(Dryobates major), pupăza (Upupa epops), uliul (Accipiter nisus),
buha (Bubo bubo), mierla (Turdus merula), gaiţa (Garrulus glandaris), cucul
(Cuculîis canorus), piţigoiul (Pwrus major), turturica (Streptopelia turtur) etc.
În apele repezi ale pîraului Sebeş şi ale afîuenţilor lui trăiesc păstravul
(Salmo trutta flario), în asociaţie cu lipanul (Thymalus thymalus) şi alte specii, iar
în Lacul Tineretului se găsesc, bine aclimatizaţi, crapul şi carasul.
Reptilele sunt reprezentate de şopîrla de munte (Lacerta viviparia) şi de diferite
specii de şerpi. In regim de protecţie se află ursul, cerbul şi rîsul.
11
Ceva mai la sud de Sovata se afla Praid, vestit prin exploatarea sarii inca de
pe vremea romanilor, statiune balneoclimaterica cu ape sarate, iodobromurate,
termale. Odata ajuns in localitatea Praid nu te poti opri sa nu vizitezi si salina, unde
la o adincime de circa 100 m, s-a amenajat un sanatoriu subteran. In zona
marginala a localitatii se afla o pirtie, cu o instalatie de teleschi, unde in timpul
sezonului rece, vin numerosi sportivi.
Resurse turistice
Localitatea Praid este cea mai mare comună din Harghita. Înglobează Ocna
de Sus si micul cătun Békástanya, cu doar 140 de locuitori. În comuna Praid trăiesc
aproximativ 7.250 suflete, iar în Praid cca. 4000 de persoane.
În centrul Praidului se află răscrucea de drumuri, prin care se poate ajunge
spre nord, peste pasul Bucin la Gheorghieni, iar spre sud-est prin Corund la
Odorheiu-Secuiesc. Bazinul Praidului este delimitat dinspre nord, est si sud-est de
Munții Ghiurghiului si din partea sud-vestică de platoul Șiclod prin versantul
Harom. Praidul se clasifică drept o asezare relativ "tânără", fiind atestat din anul
1564.
Denumirea de Praid (originalul Parajd, în limba maghiară) vine din cuvantul
"paraj" cu diminutiv, așa cum apare în tot bazinul Carpatic, si înseamnă mic teren
cu iarbă sau pășune mică cu iarbă. Aceasta "pășune" este străbătută de râul Târnava
Mică și de afluenții acestuia. Târnava Mica se naște la km 8 al drumului spre
Gheorghieni din cele doua pârâiașe principale: Creanga Mare si Creanga Mică.
Zona dintre cele două pâraie se numeste "Botul celor două Crengi" de către
localnici.
Praidul ca si concept este strâns înrudit cu sarea si cu tot ce se leagă de
aceasta. Dar explicarea formării comunei numai cu sarea ar fi o greșeală. Dacă
12
considerăm numărul de angajați la salină, până în anii 1958 - 59, acesta nu atingea
nici o sută si din Praid erau numai 10-15%.
Putem spera, nu fără motive, ca atracția Praidului si unicului Ținut al Sării
va crește în viitor. Putem afirma ca cel care s-a odihnit o dată aici a beneficiat de
frumusețea naturii și s-a bucurat de ospitalitatea localnicilor s-a îmbogățit cu
amintiri pentru o viață.
Începuturile istoriei Salinei Praid datează încă din epoca romană. Primul
document în care apare ocna de sare din Praid datează din anul 1405. Dupa cele
menționate de Orbán Balázs, în anul 1861, întreaga zona locuită de secui si sași a
folosit sarea de la Praid.
Exploatarea subterană a sării a început în anul 1762. Tratamentul subteran a
început prin anii 60, în mina Doja. În 1980, baza de tratament a fost strămutată la
orizontul "50", care se află la o adâncime de 120 m de la suprafața. Pe o distanță de
1250 m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu
autobuzele salinei prin galeria de coastă. În timpul sezonului de vară, numărul
persoanelor care vizitează mina și al bolnavilor cine se tratează aici ajunge până la
cifra de 2500-3000/zi.
Zăcământul de sare din Praid constituie unul din cele mai mari masive de
sare gemă din Europa. Corpul de sare are o formă ușor eliptică, cu diametrele de
13
1,2 km, respectiv 1,4 km si o adâncime de 2700 m, având rezerve pentru mai multe
sute de ani, si constituie o comoară de neprețuit în economia Transilvaniei.
Sarea din Praid, încă din secolul al XV-lea a fost denumită "sare secuiască",
dupa care de altfel s-a și denumit aceasta zonă ("Zona sării" sau "zona Ocnelor").
Sarea din Praid a oferit "pâinea" oamenilor din aceasta zonă de-a lungul secolelor.
Nu în ultimul rând, a oferit gustul și "sufletul" mâncărurilor secuiești si ardelenești.
Tratament
Tratamentul de speleoterapie si climatoterapie cuprinde practic inhalarea
aerului din mină, fiind foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice,
bronșitice si alergice). Durata tratamentului este de 18 zile. Acest tratament
subteran se desfășoară la orizontul "50", aflat la o adâncime de 120 m de la
suprafață. Pe timpul petrecut în subteran se recomanda gimnastica, condusă de un
cadru specializat, plimbări si dozarea efortului fizic. Categoria de vârstă între care
oamenii se pot trata este între 2-60 ani, aceștia fiind supravegheați permanent de
către personal medical. După statisticile medicului de specialitate din comună, se
poate observa ca în cazul acelora care revin la tratament de 3-4 ori si reacționeaza
pozitiv, scade numărul și intensitatea crizelor astmatice și crește capacitatea de
rezistentă a organismului. Pentru acest scop comuna Praid este dotată cu un spital
si trei cabinete medicale.
Ștrand
Ștrandul sărat și băile calde la vană sunt alimentate cu apă sărată pompată
din mina Gh. Doja, de la o adâncime de 150 m. Aceasta apă, care după o staționare
de câteva luni în bazinul din subteran, își dobândește o salinitate foarte mare,
formează o atracție aparte, deoarece eșuează orice tentativă de înot, turiștii plutesc
14
neputincioși la suprafață, asemănător unor dopuri de plută. Aceste băi sărate, prin
raritatea apei saline superconcentrate, atrag tot mai mulți turiști și vizitatori, atât
din împrejurimi cât și de peste hotare, și constituie, pe lângă baza de tratament din
salină, un important potențial turistic cu latură curativă și de agrement.
Canionul de sare
Canionul de sare este superb, cu stânci și creste de sare albe sclipitoare,
lapiezuri, turnulețe, mici peșteri, izvoare cu ape sărate cu voaluri de cruste albe,
depuse pe rocile din jur, și toate acestea asezate într-un peisaj magnific cu
vegetație bogată și multiplă, de foioase și rășinoase laolaltă.
Tipuri de turism practicate in zona
În Munţii Gurghiu principalii factori generatori de activităţi
turistice şi de amenajări turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste care se
grefează un înveliş fitogeografic structurat pe altitudineşi mai ales
componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice,
materializate înnămoluri terapeutice (Sovata). În zona montană propriu
zisă se practică turismul de drumeţie şiturismul pentru sporturi de iarnă, iar
staţiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatotera
15
Turismul balneoclimatericSe practică în staţiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a
resurselor hidrominerale,mofetelor şi peloidelor pe un fond climatic favorabil şi
stimulen. Punerea în valoarea a acestor resurse cu proprietăţi terapeutice
se asigură prin intermediul dotărilor în scopul tratamentelor medicale
Staţiunea se află pe un uriaş zăcământ subteran de sare ce aflorează în mai
multe locuri, fiind renumită prin existenţa şi utilizarea lacurilor de aici, formate în
doline şi care au o mare concentraţie salină.
Factorii de cură ai acestei staţiuni sunt: climatul submontan, cu efect tonic
şi stimulent asupra organismului şi izvoarele cu ape mezotermale(23-26°C),
bicarbonatată, carbogazoasă calcică,magneziană, indicată în afecţiunile
aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în curăexternă, ale
tubului digestiv, ale rinichilor şi ale căilor urinare, în cură internă.
Climatul submontan, cu acţiune calmantă asupra sistemului nervos,
pitorescul peisaj al împrejurimilor, concură la întregirea trăsăturilor, care
fac din această staţiune un loc de sejur şi recreere de prim plan.
Între factorii terapeutici ai staţiunii se numaără Lacul Ursu, cel mai
caracteristic lac heliotermdin Europa. Heliotermia este asociată
cu mineralizarea accentuată a apelor, unde predomină clorura de natriu.
Turismul pentru sporturi de iarnă
În staţiunea balneoclimaterică Sovata, de la poalele Munţilor Gurghiu, se
practică şi un turism pentru sporturi de iarnă, aici fiind amenajate pârtii dotate cu
teleschi şi telescaun. Pârtia Aluniş, cu olungime de 1200 m, cu un grad de
dificultate mediu, diferenţa de nivel este de 300 m.La Sovata se organizează în
fiecare iarnă „Serbările Zăpezilor” care atrag o serie de turişti dinţară cât şi din
străinătate
16
Turismul şcolar
Este o formă a turismului de sejur practicat exclusiv de populaţia de vârstă
şcolară, în unităţi specifice: tabere pentru elevi. Durata lor de funcţionare
este limitată pe perioadele de vacanţă, în special vara .
Pr in aşezarea lor , tabere le d in Sovata oferă a tâ t un c l imat
adecvat pent ru odihnă ş i recreere , câ t ş i posibilitatea efectuării de
excursii cu caracter instructiv educativ.
Potentialul social economic si dotari tehnico-edilitare
Turismul este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei zonei
Sovata, fiind un important generator de locuri de munca.
De-a lungul anilor, in statiunea Sovata au fost construite un numar de 15 strazi, pe
o lungime de 11.382 de metri, au fost modernizate sase alei pietonale pe o lungime
de 3.127 de metri si inca trei poduri au fost reabilitate pana in prezent.
Etapele modernizarii infrastructurii:
-modernizarea bazei de tratament a Hotelului Danubius-Sovata
-construirea Centrului de Conferinte
-modernizarea strandului Lacul Ursu
-refacerea drumurilor in statiune, renovare/ construire vile, amenajarea
imprejurimilor Lacului Ursu
-construirea etajului spa-wellnes a Hotelului Danubius-Sovata
17
Analiza Swot
Puncte tari Puncte slabe
• Pozitia geografica – peisaje naturale atractive;
•Renume naţional şi internaţional în
turismul balnear
• Relief variat – o zona naturală deosebita;
• Flora, fauna – foarte diversificată
• Resursele solului si subsolului – bogate
• Existenta arealelor turistice ( zone) deosebite
• Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism in tot timpul anului (toate anotimpurile).
Resurse turistice variate distribuite în
toate zonele caracteristice ale statiunii.
• Insuficienta valorificare si dezvoltate a potentialului turistic de care dispune statiunea.
• Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitații
• Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore in domeniul turismului.
Exploatări silvice dăunătoare echilibrului
ecologic ce produc sărăcirea potenţialului
biodiversităţii muntilor din zona.
Oportunitari Riscuri
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice Sustinerea proiectelor care introduc, valoare turistica, obiective, evenimente culturale si spirituale din Sovata;
• Incurajarea dezvoltarii unei noi forme de turism (de exemplu: stiintific, de aventura).
• Cele mai importante ameninţări –
poluare, defrisarea padurilor;
• Gradul de ocupare al bazei de cazare în
scădere
18
CAP.II. Organizarea si functionarea pensiuni, activitate, descrierea activitatii
Casa taraneasca „Zsuzsanna’’(SUZANA)
Pensiunea are doua cladiri in aceasi curte pe care proprietarii le pun la
dispozitie oaspetilor. Acest tip de cazare este recomandata calatorilor care nu vor
sa se cazeze intr-un hotel, ci prefera sa beneficieze de ospitalitatea si prietenia
gazdelor. In acest caz va puteti caza in case familiale, in camere cu 2 paturi.
Fiecare casa taraneasca are cate 4camere, 2 baii,o bucatarie si o sala de
mase. Masa este asigurata de gazdele ospitaliere. Puteti cere demipensiune (mic
dejun-cina), sau pensiune completa (mic dejun-pranz-cina).
In cele doua case taranesti sunt 16 locuri +2 locuri suplimentar , 2 bai commune si
2 bucatarii.
Oaspetii nostri vor avea posibilitatea sa viziteze animalele si pasarile din
gospodarie. Ingrijitorii vor fi bucurosi sa va dea morcovi pentru a hrani caii,
graunte pentru capre sau sa va insoteasca in plimbarea pe la rate sau fazani.
Cei care vor sa simta cu adevarat gustul vietii la tara pot incerca sa mulga vaca sau
sa adune ouale de la prepelite.Gospodaria noastra are o varietate de animale
precum cai, vaci, capre, si pasari de la gaini, curcani, rate, bibilici, prepelite pana la
fazani.
Pensiunea are o livada de pomi fructiferi ce se intinde pe o suprafata de
aprox. 6000 metri patrati. Oaspetii nostrii sunt bineveniti si chiar invitati sa culeaga
19
direct din pomi cirese, visine, prune, mere, pere sau gutui, in functie de anotimp.
Oaspetii nostri se vor putea de asemenea bucura de privelistea si aerul curat
de munte servind masa si pe terasa spatioasa a pensiunii sau in foisorul de lemn.
Pensiunea ofera oaspetilor un meniu variat. Multe din alimentele folosite in
bucataria noastra sunt produse in ferma proprie, respectiv ferma de animale, sera
de legume si gradina de pomi fructiferi ale pensiunii. Astfel ca oaspetii nostri vor
putea observa sau chiar participa la activitatile fermei cum ar fi culesul legumelor,
mulsul vacilor sau ingrijitul animalelor (vaci, cai, capre, porci) si pasarilor
(prepelite, gaini, rate, bibilici, curcani) .
Iubitorii de activitati in aer liber vor avea posibilitatea de a face excursii
catre diversele obiective turistice din zona cu ATV-ul pus la dispozitia oaspetilor
nostri.
Programe oferite de noi:
Calarit
Pimbari cu trasura
Vizitarea salinei din Praid
Ghid
Culegerea plantelor medicinale, ciuperci, afine, pescuit
Seri dansante
Prezentarea traditiilor si obiceiurilor populare
Organizare programe de Revelion si alte ocazii
Partii dotate cu teleferic la Sovata, Bogdan sau Bucin
Coacere cozonac secuiesc
Coacere paine de casa
20
Propuneri excursii
1. Lupeni (Piatra funerară a scriitorului Tamási Áron) – Odorheiu Secuiesc
2. Miercurea Ciuc – Băile Tuşnad – Lacul Sf. Ana
3. Gheorgheni – Lacu Roşu – Cheile Bicazului
4. Masivul Făgăraş – Lacul Bâlea
5. Regiunea Sării (Sovata, Praid, Corund)
6. Cristurul Secuiesc – Sighişoara
Resursele umane
Pensiunea este administrata in totalitate de catre membrii familiei. Barbatii se ocupa de hranirea si ingrijirea animalelor,cultivarea legumelor in sera, intretinerea plantatiilor pomicole si a spatiilor verzi din jur pensiunii.Femeile din familie se ocupa cu pregatirea si decorarea camerelor pentru a crea o atmosfera familiala si calduroasa oaspetilor.Acestea gatesc pentru turisti bucate traditionale specifice zonei.Contabilitatea pensiunii este tinuta de catre fiul prorietarilor, acesta se ocupa si de aprovizionarea pensiuni cu produsele care nu se pot optine in ferma.
Personal Sex Varsta Studii1 bucătar feminin 56 necalificat
1 îngrijitor ferma masculin 58 necalificat1 îngrijitor ferma feminin 32 necalificat
1 recepţionist feminin 27 Studii superioare
1 administrator masculin 29 Studii superioareNumăr Total = 5 - - -
21
Teren agricol, efectiv de animale
Efectivul de animale este alcǎtuit din o vacă de lapte,2 cai, 4 capre, 5 porci, 2 cai, 30 găini, 15 rate,20 prepelite, 10 bibilici, 25 curcani.
Structura efectivului de animale
Efectivul de animale Valoarea total animale(RON)
Vaci de lapte 1 2500
Capre 4 1200
Porci 4 3200
Cai 2 6000
Găini 30 600
Prepelite 20 300
Bibilici 10 250
Rate 15 300
Curcani 25 1200
Total 111 15550
Sectorul zootehnic este destinat pentru obţinerea unor produse de origine
animalǎ folosite la preparareaproduselor traditionale. Produsele obţinute sunt :
lapte de vacǎ, carne de preparate din lapte de capra, carne de porc, carne de pasǎre,
ouǎ.
Suprafaţa de teren agricol deţinutǎ de ferma agroturisticǎ este de 1ha.
Modul de folosinţǎ al terenului din cadrul gospodǎriei este prezentat în
tabelul ce urmeazǎ :
22
Mod de folosinţǎ al terenului Suprafaţa ocupatǎ ha
Teren agricol 0.85
Teren neagricol (drumuri, clǎdiri) 0.15
Total 1
Cultura Suprafaţa Total kg Valoare productie lei
Cartof 0,10 1000 1000
Ceapǎ 0,05 250 500
Varzǎ 0,05 600 900
Morcov 0,04 45 150
Alte legume 0,01 10 100
Livada 0.60 6000 2500
Total 0.85 - 5150
23
CAP.III. Analiza eficientei economice a pensiunii
Estimarea fluxurilor de turisti
Deşi pensiunea ar putea primi turişti, practic, tot timpul anului, să se ia în
calcul tot timpul disponibil al familiei, deoarece experienţa arată că cererea
turistică, mai ales în mediul rural, nu se distribuie uniform în fiecare săptămână a
anului şi în fiecare anotimp. De aceea nu se vor lua în calcul toate cele 52 de
săptămâni ale anului ci numai o durată mai redusă, de cca 6 luni de zile, 24
săptămâni. Spaţiul de cazare disponibil pemite cazarea concomitentă a 20 turişti. În
felul acesta, înmulţind numărul de zile din cele 24 săptămâni (24 x 7 = 168 zile),
cu 18 turişti pe zi se obţine un total 3024 zile turist. Apreciind un grad mediu de
ocupare de 50%, în această perioadă, se obţine un număr de 1512 zile turist.
Tariful mediu utilizat pentru cazare este de 80 lei/zi, la care se adaugă preţul
mesei de 30 lei/persoana/zi, tariful pentru pensiune completă fiind deci de 110
lei /persoană/zi.
Venitul total cazare : 1512 zile turist x 110 lei/pers/zi = 166320 lei
La stabilirea tarifelor de cazare se au în vedere cheltuielile proprii şi
preţurile percepute de celelalte pensiuni agroturistice din zonǎ, precum şi
cheltuielile cu materii prime, materiale consumabile, etc.
Veniturile si cheltuielile pensiunii(anul 2011)
-venitul din productia zootehnica -15550 lei
-venitul din productia vegetala-5150 lei
-venitul din cazare- 166320lei
24
Cheltuielile gospodǎriei sunt repartizate, la fel ca şi veniturile, pe categorii :
-cheltuieli cu producţia zootehnicǎ - 8600
-cheltuieli cu producţia agricolǎ - 500
-cheltuieli cu activitatea de turism - 40200
Valoarea şi structura cheltuielilor din activitatea de turism
Specificare Total cheltuieli
RON
Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socialǎ
5000
Cheltuieli cu energie electricǎ 9000
Telefon 2000
Cheltuieli cu materiale consumabile 700
Cheltuieli cu reclamǎ şi publicitate 1000
Cheltuieli cu reparaţii şi renovǎri 2000
Cheltuieli combustibil 5000
Cheltuieli cu amortizarea 5000
Taxe şi impozite 2000
Cheltuieli cu achiziţii alimente 8500
Total cheltuieli 40200
25
Ca şi în alte activitǎţi economice şi în agroturism se urmǎreşte obţinerea
unui profit suficient de mare pentru a asigura remunerarea capitalurilor, pentru a
menţine potenţialul economic existent şi pentru a realiza o creştere a eficienţei
economice în funcţie de evoluţia pieţei turistice şi de factorii conjuncturali.
P = VT - Ch
P = 187020- 49300 = 137720 lei
P = 137720 lei
Ip = P x 16% =137720 x16% = 22035
Pn = VT – (Ch + Ip) = 187020 –(49300+22035) = 164985 lei
Pn =
în care : P - profitul brut;
Pn – profitul net;
VT – venituri totale;
Ch – cheltuieli totale;
Ip – impozit pe profit (16 %).
26
Concluzii si recomandari
Agroturismul in zona Sovata este slab dezvoltat, turistii sunt atrasi in special
de lacurile sarate din zana si tratamentele cu namol pe care le ofera statiunea. In
aceasta zona se gasesc foarte putine pensiuni agroturistice.
Dezvoltând agroturismul, este stimulată lărgirea activităţii unor ramuri
economice din mediul sătesc : industria locală de produse agroalimentare
(preparate din lapte şi carne), industria de prelucrarea a fructelor de pădure,
artizanatul (produse pentru decorarea interioarelor locuinţelor sau suveniruri pentru
turişti) sau mica industrie meşteşugărească care, împreună, creează noi locuri de
muncă. Toate acestea, alături de dezvoltarea serviciilor (comerţ, prestări de
servicii, transport), la care apelează şi turiştii, conduc la vitalizarea dar şi
dezvoltarea tehnico – edilitară a zonei.
27
Bibliografie
1.BUIANU VERGINA-2006 Economia agroturismului,Terra Nostra, Iasi
2.TALABA I.-2011 Probleme de ordin general. Marcheting in turismul rural.
Riscuri si impactul crizei in activitatea turistica,Tehnopress, Iasi
28