Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin valva tricuspida
B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile
C. Venele cave se varsa in atriul stang
D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica circulatie
E. In mod normal atriile comunica intre ele
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul pulmonar
B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta
C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept
D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai dezvoltata decat ventriculul stang
E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit pericard
Inima
• organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi
• capacitate de 500 - 700 centimetri cubi
• invelita de un sac membranos fibrino - seros care poarta numele de pericard
Caracteristicile generale ale atriilor
• sunt cuboidale - au 6 pereti
• au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii
• atriul drept primeste sange din circulatia venoasa sistemica
• atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din mica circulatie
Caracteristicile generale ale ventriculilor
• sunt piramidali
• pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile
• ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept
Inima
primeste sangele din vene in diastola
in sistola impinge sangele in artere
functioneaza ca o pompa musculara aspiro - respingatoare
Care afirmatii sunt adevarate:
A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara
B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica
C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara
D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi
E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din sange la nivel pulmonar
Afirmatiile adevarate sunt:
A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept
B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani in atriul stang
C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang
D. Aorta face parte din circulatia pulmonara
E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept
Mica circulatie
cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen
are urmatorul traseu: ventricul drept - trunchiul pulmonar si ramificatiile lui - reteaua alveolo - capilara - vene pulmonare - atriul stang
Circulatia sistemica (marea circulatie)
transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati la nivel pulmonar, renal sau fecal
are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta si arborele arterial - reteaua capilara a intregul organism - venele cave - atriul drept
Tipuri de circulatie ale sangelui
circulatia arteriala
circulatia venoasa
circulatia capilara
circulatia limfatica
Circulatia arteriala
are sens centrifug: de la cord la celelalte organe
este determinata de sistolele ventriculare
Circulatia venoasa
are sens centripet, de la periferie spre cord
sangele circula cu o viteza mai redusa decat in circulatia arteriala
Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa
presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor
sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular
contractiile musculaturii scheletice
sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului
presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul inspirului
forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului cordului
Circulatia capilara
faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial
contine aproximativ 5% din sangele circulant
sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7 milimetri /secunda
transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen, apa si electroliti
Circulatia limfatica
• este o cale colaterala a marii circulatii
• prin intermediul circulatiei limfatice intra in sistemul venos o parte din lichidele interstitiale
• are sens centrifug de la periferie spre centru
• sunt readuse in circulatia sanguina proteine si imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare
Ciclul cardiac
• succesiunea sistola – diastola
• durata depinde de frecventa cardiaca
• pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de 0,8 secunde
Fazele unei revolutii cardiace normale:
• sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta iar ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange - 30% din volumul total de umplerea fata de umplerea pasiva
• diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide cu debutul sistolei ventriculare
• sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o durata de 0, 27 secunde
• diastola ventriculara - are o durata de 0, 53 secunde
• diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile cat si ventriculii se gasesc in diastola
Ciclul cardiac
• irigatia miocardului se face in diastola
• cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei ventriculare
• cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare determina scaderea irigarii miocardului si scaderea importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului de umplere ventriculara
Proprietatile miocardului
• excitabilitatea
• conductibilitatea
• automatismul
• contractilitatea
• tonicitatea
Excitabilitatea (functia batmotropa)
• proprietatea de a raspunde la stimuli prag si supraliminari
• in sistola ventriculara miocardul este in perioada refractara absoluta
Conductibilitatea (functia dromotropa)
• proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce potentialul de actiune de la nivelul nodulului sinoatrial la nodulul atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua Purkinje, catre celulele miocardice
Sistemul excito - conductor se compune din:
• nodulul sinoatrial
• nodulul atrioventricular
• fasciculul Hiss
• reteaua Purkinje
Contractilitatea (functia inotropa)
• proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii
• forta de contractie creste proportional cu lungimea initiala a sarcomerului
• mecanism de autoreglare
• adapteaza forta de contractie in functie de umplerea diastolica (legea inimii - Franck-Starling)
Frecventa cardiaca
• numarul de cicluri cardiace pe minut
• masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza traseului ECG
Pulsul arterial
• expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare
• frecventa normala 60 - 1 00 / minut
• peste 100 / minut – tahicardie
• mai putin de 60 / minut - bradicardie
Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)
• presiunea exercitata de sange asupra unitatii de suprafata a arborelui circulator
• maxima la nivelul aortei
• scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima
Factori de care depinde tensiunea arteriala
• forta de contractie a miocardului
• rezistenta vasculara periferica, data in special de tonusul arteriolelor
• volumul de sange
• vascozitatea sangelui
• elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari
• T A = DC*RV P
Cresterea debitului cardiac se poate realiza prin:
• cresterea debitului sistolic
• cresterea alurii ventriculare
Reglarea hemodinamicii
• mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling
• mecanisme extrinseci – nervoase
• mecanisme extrinseci - umorale
Mecanisme nervoase
• sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului
• sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul supraventricular
Mecanisme extrinseci – umorale
• catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului
• hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina, insulina au efecte inotroppozitive
Curba potentialului de actiune
• in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul fibrei musculare cardiace
• interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti
Curba potentialului de actiune
• faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90 la + 30 millivolti
• faza 1 - scadere brusca
• faza 2 - repolarizare lenta
• faza 3 - repolarizare rapida
• faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica
Potentialul de actiune
• miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala
• fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic ascendenta, datorita unor canale ionice care permit intrarea lenta a ionilor de sodiu