Proiectul „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051
Finanţat de
Uniunea Europeană
MD – 6401, or. Nisporeni, str. Ioan Vodă, nr. 2Tel. +373 (264) 22650, Tel/fax.+373 (264) 22057
E-mail: [email protected]
Consiliul Raional Nisporeni
PROIECT
PLANUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUIA RAIONULUI NISPORENI
(2009-2012)
Nisporeni 2009
1
Abrevieri
ADTM Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova
ANAT Asociaţia Naţională de Agenţii Turistice
APL Administraţia publică locală
BL Buget Local
BRN Bugetul Raional Nisporeni
BS Buget de Stat
BRT Biroul Raional de Turism
CRN Consiliul Raional Nisporeni
FEN Fondul Ecologic Naţional
MCT Ministerul Culturii şi Turismului
MERN Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
ONG Organizaţii Neguvernamentale
OS Ocol Silvic
IMM Întreprinderile Mici si Mijlocii
PDT Planul de Dezvoltare a Turismului
SND Strategia Naţională de Dezvoltare
2
Autori
Grupul Naţional de CoordonareViorel Miron Dr. econ, expert în turism, preşedinte ADTM Veaceslav Guţuţui Managerul proiectuluiMarina Miron Expert în turism, ADTMCornelia Cimbir Expert în turism, ADTM
Grupul Local de Coordonare Ion Munteanu Preşedintele raionuluiIon Brânzilă Şeful Serviciuliui integrare europeană şi investiţiiPetru Ionel Consilier raional, director executiv NisAgroinformEudochia Munteanu Specialist principal al secţiei asistenţă socială
Consiliul Judeţean IaşiLaura Păstrăvanu
Consiliul Judeţean VasluiMihaela Chircu
3
Introducere
Planul de Dezvoltare a Turismului a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, finanţat de Comisia Europeană. Documentul a fost realizat în comun de către Grupul Local, constituit din funcţionarii Consiliului Raional Nisporeni, ONG-uri locale, fiind asistaţi de experţii Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova, reprezentanţii Consiliului Raional Nisporeni, Consiliului Judeţean Iaşi şi Vaslui (România).
Raionul Nisporeni include 23 de primării, în cadrul cărora sunt 39 localităţi: 1 oraş – Nisporeni cu o populaţie de 12,1 mii locuitori – centrul rezidenţial al raionului şi 38 sate, cu o populaţie de 52,8 mii locuitori. Suprafaţa totală a raionului constituie 62,9 mii ha.
Raionul Nisporeni este atractiv vizitatorilor săi prin fondul forestier bogat, care poate fi utilizat în dezvoltarea turismului rural, al meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. Poziţia geostrategică constituie un factor pozitiv privind accesul, comunicaţiile şi comerţul, raionul fiind poziţionat la hotar cu Uniunea Europeană.
Scopul Planului de Dezvoltare a Turismului (în continuare PDT) este de a determina potenţialul turistic şi de a identifica direcţiile de dezvoltare a acestui sector, a stabili acţiunile prioritare şi principalii responsabili de dezvoltare a turismului în raion. Destinatarii PDT sunt administraţia publică a raionului Nisporeni (de nivelul I şi II), antreprenorii din domeniul turistic şi ONG-urile ce promovează dezvoltarea locală.
La elaborarea PDT au fost utilizate următoarele metode de cercetare: (i) chestionarea autorităţilor publice şi agenţilor economici din turism; (ii) colectarea, procesarea şi analiza datelor; (iii) interviuri cu deţinătorii de resurse turistice; (iv) diagnosticarea spaţiului rural după metoda PERT şi SWOT. Etapele activităţilor de elaborare a PDT au inclus:
Investigaţia preliminară – a constat în elaborarea, distribuirea şi completarea chestionarelor despre: (i) potenţialul general al raionului şi al localităţilor din zonele turistice identificate, (ii) structurile implicate în deservirea turiştilor, (iii) chestionare de sinteză a informaţiilor pe zone turistice, (iv) evaluarea calităţii resurselor turistice. La această etapă au fost colectate şi procesate datele relevante pentru elaborarea analizei.
Elaborarea analizei diagnostic şi fundamentarea delimitării a 5 zone turistice în cadrul raionului. La această etapă a avut loc caracterizarea detaliată a situaţiei economice generale, a sectorului turistic, a potenţialului turistic a celor 5 microregiuni turistice, piaţa turistică reală şi potenţială a raionului. Evaluarea calităţii datelor a fost realizată prin vizitele în teritoriul localităţilor din toate zonele turistice.
Elaborarea Planului de dezvoltare a turismului din raion. În urma realizării analizei şi identificării principalelor probleme, au fost stabilite şi promovate direcţiile strategice, acţiunile prioritare, costurile, responsabilii şi partenerii, sistemul de monitorizare al PDT.
Planul integrează 31 acţiuni, unite spre atingerea scopului general de dezvoltare a acestui domeniu pentru perioada 2009-2012: „Crearea sectorului turistic ca domeniu economic în raionul Nisporeni”. Costul estimativ este de 1,68 mln euro.
Autorii Planului de Dezvoltare a Turismului exprimă sincere mulţumiri primarilor, consilierilor raionali funcţionarilor publici, ONG-urilor şi antreprenorilor din domeniul turistic care s-au implicat activ în oferirea informaţiilor şi propunerilor în elaborarea acestui document.
4
1. Analiza resurselor turistice ale raionului Nisporeni
Localizare geografică şi descrierea generală a potenţialului turistic
Raionul Nisporeni face parte din regiunea frontalieră cu România, care concentrează în albia râului Prut şi a afluenţilor săi 36,6 mii ha ale fondului ariilor naturale protejate sau de două ori mai mult decât media pe republică (3,36% faţă de 1,96%). Nisporeni, Hânceşti, Glodeni şi Ungheni deţin o pondere de spaţii împădurite de cca. 66,9% din totalul zonei. Fapt care creează o bună oportunitate pentru valorificarea celor mai împădurite raioane prin turism.
Raionul Nisporeni include 23 de primării şi are o populaţie de 64,9 mii locuitori. Suprafaţa totală a raionului constituie 62,9 mii ha, din care: terenuri arabile – 21,6 mii ha, plantaţii multianuale - 8,6 mii ha, terenurile fondului silvic de stat – 15,4 mii ha; terenurile fondului apelor de stat – 1,6 mii ha. Raionul cuprinde 2,4 % din suprafaţa totală a Republicii Moldova, fiind învecinat la Nord – cu raioanele Ungheni şi Călăraşi; la Sud - cu raionul Hânceşti; la Est - cu raionul Străşeni; la Vest - cu raionul Ungheni şi cu judeţul Iaşi din România. Raionul este traversat de traseul de transport – auto internaţional: М 1 – Chişinău-Leuşeni.
Relieful raionului este preponderent deluros. În localitatea Bălăneşti se află cel mai înalt punct geografic din Moldova, cu înălţimea de 429,5 m de la nivelul mării. Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a aerului este egală cu +9 0C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 32 0C) şi maxim lunii iulie (+39, + 40 0C). Fagul, carpenul, frasinul, ulmul şi în special stejarul sunt principalii formatori ai pădurilor din Nisporeni, iar în fâşiile forestiere sunt prezente: cornul, păducelul, măcieşul, liliacul ş.a. arbuşti. Fauna este sărăcită numeric deşi este diversă: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veveriţa, mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul.
Raionul Nisporeni este atractiv vizitatorilor săi prin fondul forestier bogat, care poate fi utilizat în dezvoltarea turismului rural, al meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. În zona raionului Nisporeni există un important şi diversificat potenţial turistic:
1) Potenţial natural1.1 Resurse forestiere: 4 ocolurile silvice: Nisporeni, Cioreşti, Grozeşti şi Păruceni; 36
sectoare silvice şi 16 cantoane. 1.2 Arii protejate de stat (peste 4,52 mii ha teritoriu rezervat de stat): Rezervaţii naturale de plante medicinale: s. Selişte (302 ha) Rezervaţii naturale silvice: s. Selişte (302 ha), or. Nisporeni (3499 ha), Zberoaia (148 ha) Rezervaţii peisagistice: Cazimir-Mileşti (571 ha), Vila Nisporeni (3499 ha) Monumente naturale hidrologice (izvoare de apă minerală): Bursuc Arbori seculari (grupe de stejar şi fag): Nisporeni, Selişte Monumente geologice şi paleontologice: hârtop Nisporeni, fractura tectonică Selişte (240
ha), dealul din s. Bălăneşti (419,5 m). Parcul dendrologic din Mileşti (8 ha).1.3 Fondul cinegetic se întinde pe o suprafaţă de 18,2 mii ha.
2) Potenţial antropic
2.1 Monumente de cultură şi istorie: Vetre străvechi: 8 din sec. XV, 1 din sec. XVI, 2 din sec. XVII. 2 Curţi boiereşti din sec. XVIII- XIX 2 Mănăstiri cunoscute Vărzăreşti şi Hâncu.
5
26 de biserici, majoritatea monumente ale arhitecturii.2.2 Muzee:
4 muzee locale de Istorie şi Etnografie.2.3 Vinării: Nisporeni, Vărzăreşti, Mileşti, Şişcani. 2.4 Personalităţi marcante:
o Maria Drăgan – celebră interpretă de muzică folcloricăo Boris Cazacu – lingvist, membru corespondent al Academiei Româneo Grigorie Adam – scriitoro Gheorghe Ţopa – interpret, artist al poporului Republicii Moldova o Mihai Curagău – actor, artist al poporului Republicii Moldovao Ştefan Petrache – interepret de muzică uşoarăo Ion Negură – artist şi compozitor, maestru în arte o Tudor Zbârnea – artist, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice o Iurie Stoicov – politician, deputat în Parlamentul RM
Structuri de cazare a turiştilor:
HoteleÎn or. Nisporeni activează din 2007 două hotele:
”Prietenia” cu 20 locuri de cazare (str. Alexandu cel Bun 47), ”La Natalia” cu 15 locuri de cazare (str. Alexandu cel Bun 102).
Tabere estivaleÎn raionul Nisporeni sunt 7 tabere estivale, din care 2 funcţionale (cu cîte 300-400 locuri fiecare):
”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS, Vărzăreşti, privată
6
2. Caracteristica microregiunilor turistice ale raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni are o localizare specifică într-o regiune de frontieră cu cel mai înalt relief din Republica Moldova. Teritoriul raionului, în urma investigaţiilor în teren, a fost convenţional împărţit în 5 microregiuni turistice fiecare cu un specific aparte.
Repartizarea pe zone turistice
Microregiunea Nisporeni Microregiunea de Frontiera Microregiunea Nord-Vest Microregiunea Nord-Est Microregiunea Sud-Est
Metodologia repartizării este axată pe următoarele principii de repartizare: Omogenitatea principalelor atracţii turistice (relief, bazine acvatice, suprafeţe forestiere) Apropierea geografcă între localităţile vecine Componente tradiţionale comune Acces la infrastructura comună Relaţii de socio-economice tradiţionale între localităţi Conectarea la aceleaşi căi de acces în microregiune
Tabel general al localităţilor (datele 2008)Denumirea comună Sate în
componenţăNr. locuitori Suprafaţa totală, ha
Microzona Nisporeni
Nisporeni Nisporeni 14700 9203
Vărzăreşti Vărzăreşti 6675 5669
Şendreni
Total 3 21375 14872
Ponderea microzonei în raion, % 31,08 25,38
Microzona Frontiera
Bărboieni Bărboieni 904 1189,34
Bălăureşti Bălăureşti 2552 1687
Grozeşti Grozeşti 1627
Zberoaia Zberoaia 1850 216
Marinici Marinici 2599 2211
Heleşteni
Călimăneşti Călimăneşti 1023 191,2
Total Microz.Frontiera 3 10555 5494,54
Ponderea mz în raion, % 15,35 9,38
Microzona Nord-Vest
Brătuleni Brătuleni 2233 2383
Cârneşti 593
Boldureşti Boldureşti 4246 3267
Băcşeni
Chilişoaia
Valea Trestieni Valea Trestieni 2053 2173
Isăicani
Luminiţa
7
Odobeşti
Selişteni
Soltaneşti Soltaneşti 1562 1243
Total N-V 11 10687 9066
Ponderea în raion, % 15,54 15,47
Microzona Nord-Est
Mileşti Mileşti 3045 4394
Bălăneşti Bălăneşti 2932 4218
Găureni
Vânători Vânători 1128 1540
Ciuteşti Ciuteşti 2035 1639
Valea Nârnovei
Cioreşti Cioreşti 4600 3756,02
Vulcăneşti
Selişte Selişte 3420 3826
Păruceni
Total N-E 10 17160 19373,02
Ponderea în raion, % 24,95 33,06
Microzona Sud-Est
Bursuc Bursuc 1306 1600
Iurceni Iurceni 2300 2107,16
Mârzoaia
Cristeşti Cristeşti 1257 1385
Bolţun Bolţun 1156 1571,76
Corneşti
Şişcani Şişcani 2983 3122
Drojdieni
Odaia
Total S-E 9 9002 9785,92
Ponderea în raion, % 13,09 16,70
Zonele Sud-Est, Nord-Est şi cea de Frontieră la nivelul numărului populaţiei şi a suprafeţei ocupate sunt relativ asemănătoare, iaz zona de Centru (Nisporeni) este cea mai populată şi zona Nord-Vest este cea mai mare ca teritoriu. Totodata prezenţa atracţiilor turistice în fiecare dintre aceste microregiuni permite organizarea sejurului turistic pentru o perioadă suficient de mare pentru motivarea dezvoltării aici a structurilor de cazare.
Peisajele raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni este unul dntre cele mai pitoreşti locuri din Moldova. Frumuseţea peisajelor este rezultatul alternanţei dealurilor mari (Bălăneşti – 429,5 m, cota maximă a Moldovei), un număr impresionant de hârtoape (hârtopul Nisporeni este cel mai mare din Moldova), suprafeţe mari împădurite (1/4 din teritoriul raionului), bazine acvatice (râul Prut şi afluienţii lui). Totodată şi suprafeţele acoperite cu vii şi livezi contribuie la imaginea pitorească a localităţilor rurale de aici.
Structura terenurilor raionului Nisporeni, 2009Denumirea indicatorului unit. măsură Total Ponderea,%
Total terenuri raion ha 62901,6 100,00
8
1
Terenurile cu destinaţie agricolă ha27893,4
8 44,34
Terenurile localităţilor ha 7208,27 11,46
Terenurile fondului silvic ha15404,5
7 24,49
Terenurile fondului apelor ha 1638,12 2,60
Terenurile fondului de rezervă ha10252,9
6 16,30
În 4 ocolurile silvice la Nisporeni, Cioreşti, Grozeşti şi Păruceni sunt 36 sectoare silvice şi 16 cantoane. Cca. 85,6% din terenurile forestiere aparţin ÎS „Nisporeni Silva” care are în total 13184 ha, primăriile r-nului Nisporeni dispun de 1795 ha fond forestier, inclusiv 1451 ha codri şi 344 ha fâşii forestiere de protecţie. Cca. 91 ha fâşii forestiere de protecţie aparţin Ministerului Transporturilor în raion. Fondul cinegetic se întinde pe o suprafaţă de 18,2 mii ha, şi include şi terenuri neforestiere (vii, livezi, pârloagă, păşuni). La începutul anului 2008 pe teritoriul raionului au fost înregistrate 3 cerbi pătaţi, căprioare - 54, mistreţi – 16; iepuri de câmp – 4,5 mii, fazani – 120. Principalele concluzi referitor terenurile formatoare de peisaje pe microzone sunt următoarele:
Atracţiile peisajistice sunt repartizate aproape unform pe teritoriul raionului, fiecare microregiune avînd elementul sau dominant.
Mai bine de 50% din fondul finciar al raionului este concentrat în microzonele Nisporeni şi Nord-Est, care mai deţin şi peste 46% din terenuri agricole şi cca. 60% din fondul silvic.
Bazinele acvatice sunt repartizate aproape uniform în trei microzone – Nisporeni, Frontiera şi Nord-Vest.
Multe vii şi livezi sunt concentate în Centru, Nord-Est şi Sud-Est. Cea mai redusă suprafaţă împădurită este la Frontieră şi dea lungul segmentului raional al
automagistralei Chişinău-Leuşeni.
Repartizarea terenurilor formatoare de peisaje pe microzone, (%)Denumire microzonă
Total IntravilanTerenuri
agricole, totalVii Livezi Păş, fâneţe Păduri
Râuri, lacuri,
Nisporeni 23,76 28,41 23,16 24,38 23,21 20,24 27,12 21,82
Frontiera 16,49 15,16 19,50 15,22 13,07 16,61 10,78 24,26
Nord-Vest 17,96 14,42 19,09 7,62 7,31 25,06 14,52 20,88
Nord-Est 28,25 28,83 23,56 25,72 38,26 26,52 33,01 21,40
Sud-Est 13,55 13,18 14,69 27,06 18,14 11,57 14,57 11,63
Arii protejate de stat în raionul NisporeniÎn raion sunt peste 4,52 mii ha teritoriu rezervat de stat, care conform legislaţiei este gestionat de APL şi alte structuri locale. În total sunt 7 tipuri de teritori rezervate: 3 rezervaţii naturale silvce, 2 rezervţii peisagistice, 1 rezervaţie de plante medicinale, mai multe monumente ale naturii, după cum urmează:
Rezervaţii naturale de plante medicinale: s. Selişte (302 ha) Rezervaţii naturale silvice: s. Selişte (302 ha), or. Nisporeni (3499 ha), Zberoaia (148 ha) Rezervaţii peisagistice: Cazimir-Mileşti (571 ha), Vila Nisporeni (3499 ha) Monumente naturale hidrologice (izvoare de apă minerală): Bursuc Arbori seculari (grupe de stejar şi fag): Nisporeni, Selişte
9
Monumente geologice şi paleontologice: hârtop-formă circulară de relief din or. Nisporeni – unul cele mai mari din Republica Moldova (200 ha), fractura tectonică din s. Selişte (240 ha), dealul din s. Bălăneşti (cel mai înalt din RM – 419,5 m).
Parcul dendrologic din Mileşti pe o suprafaţă de 8 ha, unde sunt plantaţi copaci încă din sec. XIX, având câteva exemplare unice pentru Republica Moldova (arborii „Adam şi Eva”, câţiva molizi şi un scoruş).
Deşi acestea sunt protejate prin legea fondului ariilor naturale protejate de stat, rezervaţiile şi monumentele naturii nu sunt gestionate eficient pentru scopuri tuistice, iar în majoritatea cazurilor comunitatea nu cunoaşte despre existenţa acestora.
Atracţii turistice antropiceRaionul Nisporeni este bogat în monumente istorice şi cultuale capabile să motiveze călătoria turistică pe trasee locale. Astfel aici sunt 11 sate cu vetre medievale, 2 conace boiereşti de peste un secol, 2 mănăstiri cunoscute în Moldova, 26 biserici, 4 muzee. Centrele meşteşugăreşti de la Iurceni şi Ciorăşti, precum şi centrele viti-vinicole din localităţile rurale redă un specific aparte raionului.
Vetre medievale: Vărzăreşti (1420), Şendreni (1429), Nisporeni (1618), Iurceni (1429), Grozeşti (1479), Bălăneşti (1574), Bălăureşti (1425), Băşceni (1629), Cristeşti (1429), Mileşti (1439), Bolţun (1489). Siscani (1409)
Curţi boiereşti: Conacul Gonata de la Zberoia (sec. XIX), 4 clădiri pe o suprafaţă de 2,3 ha Conacul din Mileştii Mici (sec. XVIII) cu 2 monumente.
Mănăstiri, biserici vechi: Cea mai veche mănăstire din Republica Moldova „Naşterea Maicii Domnului” din s.
Vărzăreşti, ctitorită de Domnitorul Alexandru cel Bun, Mănăstirea „Sf. Parascheva Ocrotitoarea Moldovei” (cunoscută drept mănăstirea Hâncu),
s. Bursuc. 26 de biserici, majoritatea fiind din sec. XIX – monumente ale arhitecturiiÎn aceste locaşuri de cult sunt păstrate importante obiecte de cult religios creştin, principala fiind icoana făcătoare de minuni „Maica Domnului de la Vărzăreşti”.
Muzee: 4 muzee locale de istorie şi Etnografie (or. Nisporeni, s.Iurceni, s. Mileşti şi s.
Boldureşti).
Vinării: 2 Nisporeni, Vărzăreşti, Mileşti,
10
Şişcani.
Personalităţi marcanteo Maria Drăgan – celebră interpretă de muzică folcloricăo Boris Cazacu – lingvist, membru corespondent al Academiei Româneo Grigorie Adam – scriitoro Gheorghe Ţopa – interpret, artist al poporului Republicii Moldova o Mihai Curagău – actor, artist al poporului Republicii Moldovao Ştefan Petrache – interepret de muzică uşoarăo Ion Negură – artist şi compozitor, maestru în arte o Tudor Zbârnea – artist, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice o Iurie Stoicov – politician, deputat în Parlamentul RM
Problemele şi discrepanţele legate de atracţiile turistice ale microregiunilor: Toate microregiunile au atracţiile turistice nedelimittate şi nemarcate corespunzător
legislaţiei naţionale. Populaţia are o închipuire vagă despre resursele turistice din localităţi.
Microzona Nisporeni (3 localităţi, inclusiv 1 oraş) este ocupă o suprafaţă extinsă, concentrează cca.1/4 din viile şi livezile raionului, precum peste 27% din păduri, cea mai veche mănăstire din Moldova, totuşi are un număr redus de vizitatori.
Microzona Frontiera (6 comune, 6 localităţi) este mică, cu un grad redus de împădurire şi pondere mică a plantaţiilor vii şi livezi, atracţii istorico-culturale valoroase dar necunoscute în plan regional, răul Prut este nevalorificat.
Microzona Nord-Vest (4 comune, 11 sate) este mică, are cel mai mic grad de plantaţii multianuale (vii, livezi) şi cu puţine spaţii forestiere.
Micozona de Nord-Est (6 comune, 10 sate) este cea ma mare şi ocupă cca. 1/3 din teritoriul raionului, are multe monumente şi rezervaţii naturale, are cele mai multe vii şi livezi, cel mai înalt grad de împădurire, sunt multe monumente de istorie şi cultură, dar aici sunt sunt cele mai puţine bazine acvatice şi locuri pentru agrement.
Mcrozona Sud-Est (5 comune, 9 sate) este cea mai mică din raion, are multe vii şi livezi, aici este mănăstirea Hâncu, are puţine spaţii forestiere şi bazine acvatice.
Măsuri şi acţiuni prioritare pentru valorificarea atracţiilor turistice: Informarea activă privind valorile naturale şi cultural-istorice deţinute de comunităţile din
microzone. Delimitarea şi marcarea atracţiilor turistice majore. Atragerea investiţiilor prioritare pentru dezvoltarea turismului în preajma atracţiilor
turistice. Revitalizarea meşteşugurilor şi exteriorizarea tradiţiilor locale. Încurajarea localnicilor pentru deschiderea de agropensiuni. Plantarea pădurilor în zonele afectate de eroziuni.
11
Serviciile de turism
În general oaspeţii raionului Nisporeni pot beneficia de cazare şi alimentare în câteva unităţi turistice de aici, precum şi de asistenţă excursionistă în 4 muzee locale. Atracţiile turistice locale sunt capabile să motiveze aflarea pe teritoriu 1-3 zile. Totodată infrastructura rutieră deteriorată, starea proastă a atracţilor turistice şi calitatea serviciilor turistice reduc substanţial capacitatea de includere a destinaţiilor din Nisporeni în pachetele de călătorii prin Moldova ale operatorilornaţional de turism.
Trasee turistice naţionaleRuta turistică naţională ”Zona turistică Vest”Raionul Nisporeni este inclus în rutele turistice naţionale ”Zona turistică Vest”, care conectează localităţile Chişinău – Suruceni – Condriţa – Căpriana – Hâncu – Iurceni. Real această rută este valorificată între Chişinău şi mănăstirea Hâncu, unde anual vin estimativ peste 50 mii persoane (pelerini, excursionişti, turişti) anual. Puţini vizitatori aici cunosc despre alte rute turistice în interiorul raionului Nisporeni. Totodată călătorii tranzitari pe automagistrala Chişinău-Leuşeni (cca.300-500 mii persoane anual) la fel nu valorifică nici într-un fel atracţiile turistice ale raionului.Un mare potenţial are conectarea raionului la rutele turistice transfrontaliere a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.
Programul Naţional „Drumul vinului”Oraşul Nisporeni este inclus în Programul Naţional pentru zona de Centru „Drumul vinului”. Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafeţe de vii (aproximativ 818 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraş funcţionează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor: SA „Nis-Struguraş” şi SRL „Sanis Vin”, unde pot fi organizate degustaţii.
Trasee turistice localeDoar 4 muzee locale de Istorie şi Etnografie (or. Nisporeni, s.Iurceni, s. Mileşti şi s. Boldureşti) au personal şi unele trasee pentru excursii locale.
Toate traseele din raion nu sunt marcate şi promovate.
Cazarea în raionul Nisporeni
Sistemul turistic al raionului Nisporen este dezechilibat teritorial. Majoritatea unităţilor de cazare este amplasată în microregiunile Nisporeni şi Sud-Est.
Repartizarea capacităţilor de cazare pe microzone, %
Denumire unităţi de cazare Locuri de cazare tabere
2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008
TOTAL Raion 3 3 4 4 237 237 272 272 4 4 4 4
Nisporeni 33,33 33,33 50,00 50,00 15,61 15,61 13,60 13,60 25,00 25,00 25,00 25,00
Frontiera 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nord-Vest 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nord-Est 0 0 0 0 0 0 0 0 25 25 25 25
Sud-Est 66,67 66,67 50,00 50,00 84,39 84,39 86,40 86,40 50,00 50,00 50,00 50,00
12
Cea mai bună capacitate de cazare are microzona Sud-Est. În Nisporeni capacitatea este de aproape 6 ori mai mică decât în microzona Sud-Est. Jumătate din tabere sunt în microzona Sud-Est, câte 25% sunt amplasate în microzonele Nisporeni şi Nord-Est.2 microzone (Frontiera şi Nord-Vest) nu dispun de structuri de cazare şi nu pot asigura în caz de necesitate cazarea oaspeţilor raionului.
HoteleServiciile de cazare sunt oferite de 2 hoteluri din or. Nisporeni (Prietenia, La Natalia) şi 2 tabere estivale.În or. Nisporeni activează din 2007 două hotele:
”Prietenia” (str. Alexandu cel Bun 47) cu 20 numere, ”La Natalia” (str. Alexandu cel Bun 102) cu 15 numere.
Tabere estivaleÎn raionul Nisporeni sunt 7 tabere estivale, din care 2 funcţionale (cu cîte 300-400 locuri fiecare):
”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS, Vărzăreşti, privată.
Piaţa turisticăNu există date exacte despre mărimea pieţei turistice a raionului.Piaţa turistică a raionului Nisporeni este formată din următoarele categorii de vizitatori:
Excursionişti la mănăstiri (cca. 10 mii pers/anual) Pelerini la mănăstiri (cca.40 mii pers/anual) Copii în tabere estivale (cca. 1-1,5 mii pers/an) Clientela hotelurilor din Nisporeni (cca. 2-3 mii pers/an) Vizitatori la bâlciul olarilor şi alte evenimente culturale (cca. 0,5 mii pers/an) Călătorii tranzitari pe automagistrale Chişinău-Leuşeni (cca. 300-500 mii pers/an).
Cheltuieli publice pentru domeniul turisticDeşi sectorul turistic este formator de imagine şi oferă soluţii pentru vacanţa copiilor în perioada estivală, cheltuielile publice pentru turism sunt extrem de reduse. Începând cu 2008 CR Nisporeni în cadrul proiectului Tacis CBC ”Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut” a unei contribuţii de cca. 30 mii euro pentru 2 ani de zile.
Cheltuieli pentru domeniul turistic, mii leiDenumirea indicatorilor 2005 2006 2007 2008 Raport
2007/2006.%Raport
2008/2007,%turism 0,75 0,75 0,8 0,85 106,67 106,25
Totodată DGÎTS alocă anual mijloace pentru acoperirea parţială a costurilor de sejur în tabăra de copii ”Mârzoaia”, pe care o gestionează.
Măsuri şi acţiuni prioritare: Elaborarea programului de dezvoltare a turismului Elaborarea şi cofinanţarea proiectelor de turism rural. Susţinerea dezvoltării serviciilor turistice private în zona rurală, organizarea pensiunilor
agroturistice. Susţinerea construcţiei structurilor de cazare pentru turişti. Promovarea unui traseu turistic de 1 zi: Chişinău-mănăstirile Căpriana, Hâncu cu
vizitarea observatorului AŞRM (Lozova, Ciuciuleni), muzeului etnografic din Iurceni, fabricii de vin (Şişcani), muzeului lui Puşkin din Dolna şi întoarcerea la Chişinău.
Dezvoltarea serviciilor prestate călătorilor tranzitari pe automagistrala Balcani
13
Încurajarea agenţilor economici pentru dezvoltarea meşteşugurilor populare (olăritul, lemnăritul, producerea diferitor suvenire)
Organizarea activităţilor culturale şi sportive în localităţi.
14
3. Analiza SWOT şi problemele sectorului turistic din raionul Nisporeni
Puncte tari Puncte slabe
Resurse naturale
O parte semnificativă a teritoriului raionului este împădurită (24% din total)
Un bogat fond cinegetic (18,2 mii ha) 4 ocolurile silvice: 36 sectoare silvice şi
16 cantoane 4 Rezervaţii naturale: de plante
medicinale (Selişte), silvice (Selişte, Nisporeni, Zberoaia)
2 Rezervaţii peisagistice (Cazimir-Mileşti, Nisporeni)
Monumente naturale: hidrologice (Bursuc), geologice şi paleontologice (Nisporeni, Selişte, Bălăneşti).
Parcul dendrologic din Mileşti şi arbori seculari (Nisporeni, Selişte)
Exploatarea ineficientă a resurselor naturale recreative în scopuri de turism şi odihnă organizată
Puţine atracţii naturale protejate de stat, iar resursele naturale sunt gestionate de APL
Nedelimitarea clară a obiectelor protejate de stat şi a zonei acestora de protecţie
Slaba informare a antreprenorilor privind cadrul normativ de exploatare în scopuri economice a resurselor naturale recreative.
Resurse antropice şi patrimoniul etno-folcloric
Monumente antice, medievale şi contemporane la scara naţională
11 localităţi cu vetre medievale (Vărzăreşti, Şendreni, Nisporeni, Iurceni, Grozeşti, Bălăneşti, Bălăureşti, Băşceni, Cristeşti, Mileşti, Bolţun).
2 Curţi boiereşti (Zberoia, Mileştii Mici) 26 Biserici vechi şi 2 Mănăstiri 4 Muzee (Nisporeni, Iurceni, Mileşti,
Boldureşti). Personalităţi marcante 2 acţiuni culturale cu caracter naţional
(festivalul de muzică populară M. Drăgan, Bălăureşti) şi târgului anual al olarilor (Iurceni).
Informaţie greu accesibilă despre valorile culturale din Nisporeni
Ignoranţa populaţiei privind valorile din comunitate
Grad înalt de deteriorare Starea deplorabilă a monumentelor şi obiectelor istorico-culturale din teritoriu
Accesibilitate redusă la monumentele locale
Resurse financiare reduse pentru valorificarea monumentelor şi evenimentelor etno-culturale în scopuri turistice
Infrastrucrura turistică
2 tabere funcţionale cu cca. 240 locuri de cazare
Clientelă permanentă a unităţilor de cazare de cca. 2 mii de persoane anual
2 hotele: „Prietenia” cu 20 locuri şi „La Natalia” – 15 locuri
Motivarea de către Direcţia raională de Învăţământ a unui număr constant de elevi la taberele estivale.
Flux mare de călători tranzitari (300-500 mii persoane anual) prin microzona Sud-
Zonele de odihnă şi turistice locale sunt izolate, necunoscute şi cu un grad redus de ocupare
Baza materială degradată limitează capacitatea de diversificare a ofertei turistice
Dependenţa mare de o singură categorie de turişti sporeşte gradul de vulnerabilitate pe piaţa turistică, management neperformant
Ocupaţiile de deservire a turiştilor nu
15
Est cca. 20 persoane care deservesc direct
consumatorii de servicii turistice Implementarea unor proiecte de
dezvoltare a afacerilor, inclusiv în turism În unele localităţi au fost elaborate
planuri de dezvoltare a economiei locale.
constituie ocupaţii de masă Un număr mic de persoane deservesc
direct consumatorii de servicii turistice Dificultatea obţinerii unor noi abilităţi legate
de ospitalitate şi turism în cazul antreprenorilor agricoli.
Oportunităţi Pericole
Cooperare transfrontalieră
Proiecte internaţionale şi cu finanţare UE de turism realizate pe teritoriul naţional şi în raion
Formularea în cadrul Euroregiunii a unor politici comune pentru zona transfrontalieră în domeniul valorificării non-degradante ale mediului şi valorificarea potenţialului natural şi cultural în scopuri turistice.
Elaborarea planului de măsuri privind integrarea complexului de transport regional în sistemul paneuropean de transporturi.
Existenţa unor tradiţii de cooperare multilaterală privilegiată de frontieră (Republica Moldova-România)
Acutizarea problemelor de trecerea a frontieriei cu România (UE) pentru cetăţenii Republicii Moldova
Capacitate redusă a grupului de lucru privind problemele turismului ESPN.
Nu există o concepţie clară şi concretă privind dezvoltarea turismului regional
Cadrul legal-normativ
Interes faţă de sectorul turistic (Strategie naţională în turism, SND, PS „Satul moldovenesc”)
Implementarea măsurilor de delimitare şi valorificare a ariilor naturale protejate din cadrul coridorului ecologic de-a lungul râului Prut .
Dezvoltarea într-un mod durabil şi echilibrat a patrimoniului naţional cu valoare turistică este un obiectiv de bază a dezvoltării sectorului turistic din cadrul SND
Elaborarea unor trasee naţionale pentru valorificarea resurselor turistice existente prin PN „Drumul Vinului”.
Date statistice inexacte privind dezvoltarea turismului naţional şi local
Turismul este perceput ca un sector economic excesiv reglementat
Neîncrederea antreprenorilor în dezvoltarea afacerilor turistice la ţară.
PN „Satul Moldovenesc” este un document fără acoperire financiară adecvată dezvoltării spaţiului rural şi turismului
Lipsa mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea PN „Drumul vinului în Moldova”.
16
4. Problemele majore identificate şi căile de valorificare a potenţialului turistic
În baza efectuării analizei diagnostic a sectorului turistic au fost identificate mai multe probleme, care pot fi convenţional structurate în trei grupuri distincte. În primul grup intră probleme care la modul general împiedică dezvoltarea economiei rurale. La grupul doi sunt identificate problemele turismului transfrontalier.În al treilea caz au fost plasate problemele proprii sectorului turistic ale raionului Nisporeni.
A. Probleme generale legate de afacerile din economia rurală
1. Lipsa unui cadru informaţional uniformizat a datelor cu caracter economic la nivel de raion. De cele mai frecvente cazuri aceeaşi indicatori şi date cu caracter socio-economic, care provin din diferite surse sunt diferite. Aceasta înrăutăţeşte calitatea analizelor economice şi generează interpretări inexacte şi speculaţii.
2. Politică de conservare a mediului care nu permite desfăşurarea de activităţi economice non-poluante Lipsa de progres în elaborarea mecanismelor de includere a potenţialului natural în activităţi economice, iar ariile naturale protejate de stat din raion nu dispun de sistem de management.
3. Cadrul regulatoriu insuficient pentru dezvoltarea antreprenoriatului. O bună parte din prevederile legislaţiei privind susţinerea micului business nu se realizează din lipsa determinării unor mecanisme reale, proceduri şi posibilităţi de implementare. La nivel local lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business pentru diversificarea economiei. În aceleaşi timp prevederile legale în vigoare sunt puţin cunoscute antreprenorilor.
4. Evidenţa activităţii de antreprenoriat. Sistemul de evidenţă fiscală şi de prezentare a dărilor de seamă este unul dezordonat în timp. Procedurile de durată pentru prezentarea facturilor de evidenţă stopează din iniţiativa antreprenorilor de aşi dezvolta afacerile în cadrul normelor legale şi stimulează efectuarea tranzacţiilor în economia tenebră.
5. Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea economică locală. Autorităţile locale dispun de atribuţii, pârghii financiare şi manageriale extrem de reduse pentru susţinerea financiară a micului business.
6. Infrastructură de afaceri subdezvoltată, în special în zona de frontieră. În raion infrastructura de afaceri este prezentă prin câteva componente: instituţiile bancare, de microfinanţare şi de asigurare. Problemele principale ale infrastructurii de afaceri din raion sunt: (i) dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la eliberarea creditelor; (ii) condiţiile complicate de creditare; (iii) insuficienţa surselor alternative de creditare/finanţare a activităţii de antreprenoriat; (iv) neîncrederea antreprenorilor în serviciile companiilor de asigurare; (v) gradul înalt de uzură al infrastructurii tehnico-edilitare, care duce la creşterea costurilor producţiei şi serviciilor prestate.
7. Inactivitatea unor agenţi economici mari din cauza conjuncturiinefavorabile pe plan extern.
8. Infrastructura de consultanţă concentrată preponderent în câteva localităţi (Nisporeni, Selişte). Problemele principale în acest domeniu ţin de: (i) insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de consultanţă la nivel local; (ii) informarea insuficientă privind serviciile prestate; (ii) capacitatea redusă de plată a beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care pun în dificultate activitatea infrastructurii de consultanţă; (iii) pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile de consultanţă.
17
9. Insuficienţa serviciilor de marketing. Lipsa conformităţii produselor cu standardele europene şi internaţionale limitează accesul producătorilor locali la pieţele străine.
10. Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol, care are o rentabilitate scăzută şi dependent de factorul natural. În acelaşi timp, cea mai mare parte a serviciilor şi activităţilor industriale sunt concentrate în câteva localităţi mari.
11. Interesul scăzut al tineretului faţă de activităţile social-economice locale. Cea mai mare parte a tinerilor nu manifestă interes faţă de învăţătură şi muncă în localitatea de baştină. Ca efect majoritatea din ei pleacă din localităţile de baştină în alte regiuni ale ţării sau peste hotare
12. Abilităţi reduse ale antreprenorilor, caracterizate prin cunoştinţe reduse în domeniul economic, contabilităţii şi finanţe, management, marketing, standarde internaţionale, certificarea produselor.
B. Problemele specifice turismului transfrontalier
1. Politică de conservare a mediului închisă pentru activităţi economice non-poluante. Neutilizarea oportunităţilor oferite de legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale privind exploatarea turistică a resurselor naturale.
2. Valorificarea ineficientă a resurselor şi atracţiilor turistice. Lipsa Planurilor Urbanistice Generale în majoritatea localităţilor generează utilizarea terenurilor preponderent pentru necesităţile agricole şi nu pentru scopuri economice profitabile.
3. Turism transfrontalier nevalorificat. Funcţia pronunţată de „separare” şi „control” a frontierei Uniunii Europene cu RM (din anul 2007) reprezintă un factor important de influenţă asupra utilizării reduse a resurselor turistice. Totodată prevederile din cadrul acordurilor de constituire a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru dezvoltarea turismului transfrontalier sunt formale. În raion funcţionează un număr redus al unităţilor de comerţ cu bunuri şi servicii, adaptate la cerinţele şi necesităţilor turiştilor şi vizitatorilor. Capacitate redusă a industriei turistice de a menţine vizitatorii.
C. Probleme specifice turismului în raionul Nisporeni
1. Dezorganizarea locaţiilor de odihnă la nivelul raionului. Din 7 de tabere de odihnă, care au existat, funcţionează cu destinaţia iniţială doar 2 care sunt incluse în circuitul economic (de la Mârzoia şi Vărzăreşti) doar în perioada estivală. Terenul altor 5 tabere a păstrat funcţionalitatea pentru turism, iar majoritatea imobilelor sunt devastate. Chiar dacă au fost privatizate noii proprietari nu au necesitate sau capacităţi pentru relansarea acestora pe piaţa turistică. În oraşul Nisporeni din 2007 funcţionează 2 mini-hoteluri neclasificate.
2. Lipsa unei structuri de acumulare, stocare, analiză şi promovarea informaţiei cu caracter turistic generează un vid privind principalii indicatori de activitate turistică, utilizarea bazei materiale, concentrarea principalelor fluxuri turistice şi oportunităţile de afaceri în turism.
3. Accent pronunţat pe aspectul social în activitatea antreprenorială turistică. De la sectorul turistic se aşteaptă ca acesta să deserveasă în mod special copii pentru odihna estivală, tratarea bolnavilor, sporirea cât mai rapidă a salariaţilor în domeniu. Piaţa turistică însă necesită să fie liberalizată prin mecanisme proprii economiei de piaţă.
4. Potenţialul turistic nevalorificat, nu şi delimitat exact. Respectiv aceste terenuri cu funcţionalitate turistică nu sunt exploatate eficient sau sunt valorificate în alte scopuri decât cele turistice. Datele funciare ale raionului nu ia în calcul terenurile (fondul natural şi istorico-cultural protejat de stat) cu funcţionalitate turistică.
5. Număr extrem de redus de întreprinderi şi angajaţi în sfera turistică.
18
5.Scopul, obiectivele şi măsurile de dezvoltare a turismului
5.1 Scopul şi obiective strategice
Concluziile analizei diagnostic şi probleme care împiedică relansarea sectorului turistic au servit drept ca bază la formularea scopului general de dezvoltare a acestui domeniu în perioada 2009-2013:
Încurajarea dezvoltării sectorului turistic în raionul Nisporeni
În funcţie de scopul enunţat au fost formulate IV obiective strategice ce trebuie atinse în următorii 5 ani, care reies din scopul PDT, situaţia existentă şi problemele identificate:
Nr. Obiectiv strategic Premise
1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
Cererea crescândă în ultimii ani la servicii de odihnă şi agrement în general pe republică
Mobilitatea sporită a populaţiei în general pe republică generează fluxuri mari de călători
Susţinerea din partea unor donatori a activităţilor cu caracter turistic pe teritoriul raionului
Mediatizarea raionului Nisporeni ca destinaţie turistică Activităţile proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în
zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051 Conţinutul scopului general de dezvoltare a PDT
2. Consolidarea parteneriatelor strategice pentru promovarea eficientă a turismului
Deschiderea pentru cooperare transfrontalieră în turism cu parteneri din România
În majoritatea localităţilor gestionarea resurselor se realizează fără implicarea APL, ONG-urilor, sectorului de afaceri în parteneriate, în rezultat resursele şi oportunităţile sunt utilizate ineficient
Conceptul de parteneriat în Republica Moldova se implementează în mai multe localităţi cu rezultate pozitive, inclusiv în raionul Nisporeni
Conţinutul scopului general de dezvoltare PDT
3. Creşterea ofertei şi calităţii serviciilor turistice a localităţilor raionului
Consolidarea activităţilor de turism în cadrul proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051
Apropierea relativa de cea mai mare piaţă turistică de consum naţională
Sectorul serviciilor are tendinţe de dezvoltare lentă, care trebuie susţinute şi accelerate
Creşterea volumului comercializat al ofertelor agenţiilor turistice pe piaţa
Necesitatea decongestionării fluxurilor turistice concentrate în or. Chişinău spre alte destinaţii, inclusiv rurale
Conţinutul scopului general de dezvoltare a PDT Interesul antreprenorilor existenţi în diversificarea afacerilor
spre deservirea turiştilor Existenţa exemplelor de reuşită a afacerilor în domeniul
turistic
4. Îmbunătăţirea calităţii atracţiilor turistice şi
Activităţile proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051
19
exploatarea lor în scopuri economice nedegradante
Concurenţa crescândă între locaţiile turistice privind atragerea vizitatorilor
Decizia fermă a CRN de a elabora şi implementa PUG-urile localităţilor săteşti
Schimbarea paradigmei de conservare a resurselor spre exploatarea lor economică non-degradantă.
5.2 Măsuri prioritare
Scopul PDT şi obiectivele strategice determină principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului. Implementarea lor se va materializa prin realizarea unui set de acţiuni care se cuprind în 4 direcţii strategice ce contribuie la realizarea obiectivelor date. Fiecare din direcţii va conduce la realizarea a unuia sau mai multor obiective strategice:
Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic - prin realizarea unor seminare, stagii pentru schimb de experienţă, ateliere de lucru cu deţinătorii de structuri turistice sau bază materială pentru turism, amenajarea agropensiunilor, clasificarea tuturor structurilor turistice.
Includerea resurselor turistice în circuitul economic – prin crearea unui sistem eficient de colectare şi prelucrare a datelor turistice, elaborarea unui studiu de fundamentare a creării locaţiilor turistice, amenajarea şi menţinerea ordinii a teritoriului a zonelor turistice, acţiuni concrete ce vor ţine de implementarea unui program de reabilitare şi includere a atracţiilor în circuitul turistic, creşterea capacităţilor gestionarilor resurselor, sporirea valorii destinaţiilor turistice.
Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice include măsuri de inventariere, delimitare şi gestionare a tuturor bunurilor cu funcţionalitate turistică, înregistrarea acestora într-un registru unic, includerea în PUG-uri a zonelor de interes turistic, organizarea de tendere pentru crearea spaţiilor amenajate pentru turism.
Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului – include măsuri de diseminare a informaţie pozitive despre zonele turistice (material promoţional, diverse ghiduri despre Nisporeni, evenimente culturale, etc.), crearea muzeelor locale şi dezvoltarea lor ca un sistem de informare – orientare a turiştilor pe trasee locale, diversificarea ofertei meşteşugăreşti şi comercializarea acestora în apropierea resurselor turistice.
20
6. Planul de acţiuni
Planul de Dezvoltare a Turismului este conceput în 5 Paşi de susţinere a reanimării turismului raional. Planul va fi realizat în 3 ani de zile.
Pasul 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice
Pasul 4 Promovarea destinaţiei turistice Nisporeni-Prut
6. Clasificarea unităţilor turistice
Pasul 3 Dezvoltarea capacităţilor umane
5. Realizarea evenimentelor culturale cu impact naţional
5. Modernizarea şi amenajarea spaţiilor de deservire a turiştilor
Pasul 2 Evaluarea potenţialului turistic
4. Elaborarea competenţelor de marketing turistic
4. Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale
4. Crearea agropensiunilor în gospodăriile ţărăneşti
Pasul 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale
3. Instruirea personalului la BRT, muzeelor pentru gestionarea bazei de date
3. Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor BRT în turism
3. Susţinerea unui ciclu de emisiuni radio/tv, articole în presa scrisă Publicarea Ghdiului turistic al raionului
3. Elaborarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri, PUG şi a proiectelor investionale pentru locaţii turistice
2. Elaborarea şi aprobarea PDT
2. Crearea bazei de date în turism
2. Organizarea cursurilor de instruire ale persoanelor cointeresate în domeniu
2. Crearea reţelei de panouri informaţionale şi orientare turistice
2. Amenajarea atracţiilor turistice şi muzeelor din raionului Nisporeni
1. Amenajarea şi dotarea Biroului Raional de Turism în or. Nisporeni
1. Chestionarea tuturor localităţilor în turism
1. Efectuarea vizitelor de studiu în zone turistice recunoscute
1. Crearea pagini web a raionului
1. Amenajarea şi promovarea traseelor turistice transfrontaliere
În planul de acţiuni au fost identificate mai multe acţiuni, grupate în funcţie de măsurile prioritare la care se atribuie. Fiecare acţiune are perioada ei de implementare, responsabili şi parteneri.
Majoritatea acţiunilor vor necesita acoperire financiară, care sunt identificate din diferite surse, inclusiv bugetare. Costul total al PDT se estimează la aproximativ 1,68 mln euro (Anexa 1).
21
7. Durabilitatea Planului de dezvoltare a turismului
Implementarea Planului de Dezvoltare a Turismului va demara după aprobarea acesteia la Consiliul Raional Nisporeni. Aprobarea Strategiei a fost precedată de dezbaterea publică a analizei diagnostic şi a direcţiilor strategice de dezvoltare la CRH, mediatizarea Strategiei prin articole, interviuri la radioul naţional, dezbateri publice cu administraţia publică şi instituţiile publice, societatea civilă, sectorul privat. După dezbatere, ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute, PDT va fi înaintat spre discuţie în cadrul comisiilor consultative de specialitate ale CRN. După obţinerea avizelor acestora va fi înaintată în cadrul şedinţei Consiliului Raional spre aprobare. După aprobarea Planului, Biroul Raional al Turismului şi Secţia Cultură vor elabora planul de acţiuni pentru anul 2009, precum şi anii ulterior. Pentru fiecare acţiune vor fi stabiliţi responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul, obiectivele, planul activităţilor necesare, perioada de desfăşurare. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanţare.
Componentele procesului de implementare, monitorizare şi evaluare a PDT sunt: 1. Cadrul instituţional de implementare 2. Mecanismele de monitorizare şi evaluare 3. Asigurarea cu resurse 4. Impedimentele de implementare5. Impactul implementării PDT.
7.1 Cadrul instituţional
Cadrul instituţional al implementării şi monitorizării PDT cuprinde următoarele instituţii:1. Consiliul Raional2. Secţia Cultură3. Biroului de Promovare a Turismului4. Direcţia Generală Finanţe
Consiliul Raional Nisporeni este principalul responsabil pentru implementarea PDT. Consiliul asigură:
Aprobarea, actualizarea şi modificarea PDT, precum şi a planului de acţiuni (minim odată la 2 ani)
Stabilirea surselor financiare necesare pentru implementare proiectelor şi acţiunilor Aprobarea şi finanţarea unor cheltuieli, care reies din competenţele CRN Examinarea rapoartelor (trimestrial şi anual) despre realizarea PDT, precum şi a
propunerilor de modificare a conţinutului PDT.
În cadrul implementării PDT responsabilităţile de bază ale Secţiei Cultură vor fi: Controlul asupra respectării prevederilor normativ-legislative în turism Coordonarea activităţilor de implementare a acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare Monitorizarea implementării planului de acţiuni Colectarea datelor şi elaborarea rapoartelor de monitorizare Raportarea către Consiliul Raional a rezultatelor monitorizării Elaborarea şi promovarea proiectelor de modificare a PDT Asigurarea diseminării informaţiei privind rezultatele monitorizării şi realizărilor PDT.
Direcţia Generală Finanţe va asigura includerea propunerilor pentru susţinerea financiar-fiscală a măsurilor propuse de Secţia Cultură în bugetul raionului pentru fiecare an.
22
BRT va avea ca principale responsabilităţi ce ţin de: Promovarea şi susţinerea parteneriatelor între toate grupurile de interese (APL, sector
asociativ şi de afaceri) cu scopul realizării diferitor proiecte Colectarea de resurse financiare din exterior prin scrierea de proiecte şi negocieri cu
diferiţi donatori Elaborarea mecanismelor de asigurare a utilizării investiţiilor la nivel local Monitorizarea implementării tuturor proiectelor la nivelul raionului în domeniul
turismului.
7.2 Mecanisme de implementare, monitorizare şi evaluare
Prezentarea rapoartelor intermediare şi finale de implementare a acţiunilor şi proiectelor vor fi principale instrumente de monitorizare şi evaluare. Trimestrial, responsabilii de implementare vor prezenta Secţiei Cultură rapoarte intermediare privind implementarea proiectelor şi/sau acţiunilor. La sfârşitul perioadei de implementare a proiectelor responsabilii de implementare vor prezenta rapoarte finale. Implementarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi supuse monitorizării şi evaluării de către instituţiile abilitate.
Evaluarea nemijlocită a implementării strategiei se va efectua în baza realizării sarcinilor de implementare.
Măsuri prioritare Sarcini de implementare
I. Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic
Crearea a 5 agropensiuni, 2 zone de odihnă, amenajarea a 1 tabere, 4 muzee clasificarea a 4 unităţi turistice Cca. 500 locuri de cazare
II. Includerea resurselor turistice în circuitul economic
Inventarierea anuală a resurselor turistice 2 studii de fundamentare a locaţiilor turistice Un program de promovare a zonelor turistice
III. Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice
Elaborarea a 5 PUG-uri în localităţile raionului Arenda/vânzarea în spaţiile de odihnă şi turism a 10 ha
de teren pentru construcţia unităţilor de agrement
IV. Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului
Crearea unei reţele de informare – orientare turistică Editarea şi diseminarea a 1000 ghiduri turistice Un film turistic despre zona turistică Nisporeni-Prut Ciclu de emisiuni tv despre turismul din zona Nisporeni.
În baza monitorizării PDT, precum şi pe măsura realizării activităţilor planificate, a conjuncturii existente va fi realizată şi actualizarea conţinutului acestuia, în funcţie de indicatorii de monitorizare cantitativi şi calitativi necesari de atins pentru fiecare obiectiv al direcţiilor strategice.
7.3 Asigurarea cu resurse
Realizarea PDT va necesita resurse financiare, de muncă, materiale şi informaţionale. Costul total al PDT a fost estimat la aproximativ 1,68 mln. euro sau cca. 23 mln. lei. Gradul de asigurare cu astfel de resurse reprezintă unul din factorii principali ai succesului implementării prezentului Plan. Descrierea surselor de finanţare prezentate în continuare este realizată având în vedere programele de finanţare anuale desfăşurate de organizaţiile donatoare.
23
Deocamdată în Republica Moldova nici o organizaţie donatoare nu finanţează în totalitate şi direct programe sau proiecte de turism (în special pe terenuri private). Finanţările se acordă doar în baza proiectelor înaintate de structuri şi organizaţii şi în cazul când sunt anunţate deschiderea programele de finanţare. Din aceste considerente compartimentul „Surse posibile de finanţare” din Planul de acţiuni prezintă instituţiile care dispun de programe de finanţare pentru proiecte ce cuprind astfel de acţiuni. Urmează ca în cazul lansării unui program de finanţare de către un finanţator, responsabilii pentru implementarea acţiunilor să elaboreze proiecte şi să le înainteze către finanţare la donatorii respectivi, asigurând totodată cofinanţarea necesară (10-25% din sursele solicitate). De asemenea, organizaţiile finanţatoare prezentate mai jos reprezintă principalii donatori care activează de mai mult timp în republică. În acest compartiment nu au fost incluse programele de finanţare care pot apărea instantaneu pe parcursul perioadei de implementare a PDT. Având în vedere cele menţionate mai sus, sursele posibile de finanţare a acţiunilor planificate în acest PDT pot fi:
1. Mijloacele agenţilor economici. Finanţarea acţiunilor planificate în PDT din contul mijloacelor agenţilor economici pot atinge o cotă importantă (până la 50% din costul PDI) şi se va realiza prin: (i) investiţii directe în extinderea sau lansarea de noi afaceri în turism; (ii) achitarea serviciilor de elaborarea a studiilor de piaţă, planurilor de afaceri, identificarea partenerilor; (iii) contractarea serviciilor de consultanţă de la companiile prestatoare de servicii; (iv) achitarea plăţilor pentru participare la expoziţii, iarmaroace, acţiuni de promovare sau vizite de studiu; (v) achitarea taxelor pentru participare în cadrul programelor de training.
2. Granturi, donaţii ale organizaţiilor donatoare ce activează în Republica Moldova.
Programul Operaţional Comun Moldova-România-Ucraina începând cu anul 2009 susţine proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru măsuri compatibile cu dezvoltarea economiei locale, turism şi valorificare a patrimoniului natural şi antropic. Contribuţia APL, ONG-urilor şi altor agenţii de implementare trebuie să fie de minim 10% din solicitare.
Anual Oficiul Băncii Mondiale în Republica Moldova finanţează proiecte de granturi scopul cărora este dezvoltarea tuturor grupurilor de populaţie prin creşterea nivelului de trai şi asigurarea egalităţii ce contribuie la dezvoltarea generală a ţării. În cadrul programelor de granturi ale Băncii Mondiale pot fi înaintate proiecte care sunt orientate spre realizarea următoarelor activităţi: (i) promovarea intereselor întreprinderilor private; (ii) organizarea seminarelor de training în domeniul gestionării afacerilor; (iii) asigurarea accesului antreprenorilor la informaţia economică; (iv) dezvoltarea cooperării întreprinderilor cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale.
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD-Moldova implementează proiecte care urmăresc două direcţii de bază:
o Guvernarea – întărirea guvernării ca bază pentru creşterea şi dezvoltarea durabilă şi echitabilă;
o Integrarea socială – pentru a exploata oportunităţile de integrare ale oamenilor, idei şi activităţi în susţinerea creşterii şi dezvoltării durabile şi echitabile.
Alte surse. Alte surse pot fi obţinute din donaţiile altor organizaţii internaţionale destinate pentru implementarea unor acţiuni concrete (de exemplu: realizarea unei baze de date privind potenţialul turistic al raionului) sau din partea partenerilor naţionali şi internaţionali ai agenţilor economici sau organizaţiilor neguvernamentale.
24
3. Sursele bugetului raionului. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, anual prin decizia Consiliului raional Nisporeni, pot fi alocate până la 0,5% din veniturile bugetului raional pentru susţinerea ÎMM-urilor. Mijloacele financiare vor fi alocate pentru implementarea acţiunilor în conformitate cu prevederile Regulamentului de activitatea a Fondului. De asemenea unele acţiuni pot fi realizate direct din bugetul raionului.
4. Mijloacele Bugetului de Stat. Aceste surse vor fi obţinute pentru realizarea activităţilor planificate conform prevederilor Programului de Stat de susţinere a micului business care vor fi implementate la nivel raional. Anual în Legea bugetului de stat este planificată finanţarea activităţilor de susţinere a acţiunilor culturale şi a sectorului ÎMM.
5. Mijloacele Fondului Ecologic Naţional (F.E.N.) pot fi utilizate în scopul colectării de resurse financiare suplimentare pentru: (i) organizarea şi gestionarea sistemului de informare ecologică; (ii) crearea bazei tehnico-materiale, inclusiv a rezervaţiilor naturale; (iii) acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologice neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului.
7.4 Principalele impedimente în implementare
Procesul de implementare şi monitorizare a PDT poate întâmpina anumite bariere şi impedimente care, din punct de vedere al originii lor, pot fi grupate în 2 categorii: (i) riscuri interne (care sunt proprii raionului Nisporeni şi pot gestionaţi relativ simplu de către APL) şi (ii) riscuri externe (care vin din exteriorul raionului şi nu pot fi controlate de APL). Riscurile interne aferente implementării PDT şi metodele de combatere/ preîntâmpinare sunt prezentate în Boxă:
Boxa 7-1 Riscurile interne şi metode de contracarare a acţiunii lor
Nivelul Descrierea Constrângerilor Acţiuni de contracarare
PDT Indiferenţa populaţiei în susţinerea activităţilor de dezvoltare a raionului poate avea ca efect eşecul total sau parţial al implementării PDT
Lipsa unui lobby puternic din partea sectorului de afaceri
Baza impozabilă mică nu permite acumularea resurselor financiare suficiente pentru realizarea PDT
Organizarea de mese rotunde, dezbateri şi audieri publice
Crearea de Asociaţii a Oamenilor de Afaceri şi susţinerea activităţii acestora din partea APL
Extinderea bazei impozabile prin oficializarea afacerilor, deschiderea de noi întreprinderi
Consiliul Raional
Nivelul relativ redus de cooperare între autorităţile publice locale de diferite nivele cu serviciile Guvernului în teritoriu
Opoziţia din partea funcţionarilor administraţiei publice locale
Resurse financiare limitate
Dialog constructiv dintre APC şi APL pe probleme de turism
Actualizarea periodică a Planului şi implementarea unui mecanism eficient de monitorizare a acesteia
Conştientizarea activă a necesităţii implementării PDT
Sectorul de afaceri local
Management vechi ineficient practicat de către majoritatea antreprenorilor
Neconştientizarea de către sectorul de afaceri a rolului pe care îl exercită
Promovarea participării a antreprenorilor la cursuri de instruire
Organizarea de seminare şi mese rotunde pe tematica dezvoltării economice locale şi
25
întreprinderile private Posibilităţi restrânse de finanţare a PDT
şi de angajare a forţei de muncă
turism Oferirea sprijinului consultativ din partea
APL în deschiderea de noi afaceri în locaţii turistice
Riscurile externe aferente implementării Planului de Dezvoltare şi metodele de combatere/ preîntâmpinare sunt prezentate în Boxă:
Boxa 7.2 Riscurile externe şi metode de contracarare a acţiunii lor
Nivelul Descrierea Constrângerilor Acţiuni de contracarare
Starea economiei
Criza finciară Micşorarea veniturilor şi scăderea puterii
de cumpărare a populaţiei raionului reduce cererea solvabilă
Controalele frecvente reduc spiritul de întreprinzător
Reducerea numărului de controale şi a numărului organelor de control
Creşterea flexibilităţii şi diversificării ofertei turistice
Promovarea activă a ofertei turistice
Cadrul legal
Cadrul normativ existent nu asigură implementarea unei autonomii reale la nivel local
Contradicţiile şi instabilitatea legislaţiei în vigoare din domeniul fiscalităţii şI sferei trusitice poate conduce la micşorarea intensităţii activităţii economice legale.
Implementarea principiilor Cărţii Europene privind exerciţiul autonom a puterii locale şi oferirea unor mecanisme financiare adecvate APL
Reducerea barierelor şi contradicţiilor în legislaţie prin reexaminarea conţinutului ei şi efectuarea de modificări
Micşorarea barierelor de acces pe piaţa turistică
8. Impact
Implementarea PDT va avea mai multe efecte, în diferite domenii.
În sfera socială: în baza extinderii afacerilor în domeniul turistic se va obţine următoarele: (i) extinderea activităţii structurilor turistice deja existente; (ii) crearea atelierelor şi pieţelor de meşteşuguri; (iii) lansarea de noi structuri de cazare (inclusiv pensiuni); (iv) servicii de asistenţă directă a turiştilor; (v) extinderea activităţii muzeistice; (vi) servicii culturale. În rezultat numărul persoanelor ce vor deservi turiştii pe parcursul implementării PDT se va dubla.
Datorită intrării în circuit turistic a ariilor naturale protejate va spori capacitatea de gestionare a patrimoniului natural prin atragerea fluxurilor financiare din turism. Efectul multiplicator al turismului va crea locuri de muncă indirect şi în sfera comerţului, transportului, alimentaţiei publice, construcţii.
În domeniul economic: vor fi dezvoltate/create noi instituţii şi structuri menite să îmbunătăţească infrastructura turistică (5 agropensiuni, 2 zone de odihnă, 2tabere, 4 muzee) cu un total de peste 500 locuri de cazare, asigurând direct angajarea în câmpul muncii a peste 20 persoane, şi оncг cca.50 persoane angajate оn sectoarele conexe.
Pentru îmbunătăţirea activităţii administraţiei publice locale realizarea PDT vor asigura întărirea capacităţilor de organizare şi promovare a acţiunilor de dezvoltare socio-economică, crearea precondiţiilor pentru asigurarea procesului de dezvoltare durabilă a raionului, gestionarea eficientă a patrimoniului public pentru turism, crearea de parteneriate strategice durabile.
26
Anexa 1Planul de acţiuni prioritare
Măsuri Acţiuni Perioada de
implementare
Cost, Euro
Surse potenţial
e de finanţare
Localitatea
Responsabil
Parteneri potenţiali
Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic
Organizarea cursurilor de instruire în domeniul turistic pentru antreprenori
2009 5000 Granturi, investiţiile sect. afaceri
Localităţile cu potenţial turistic
BRT Instituţii de învăţământ în turism, ADTM, donatori
Amenajarea gospodăriilor ţărăneşti în pensiuni turistice
2009-2013 50000 Granturi, investiţiile sect. afaceri, sectorul de creditare
Localităţile cu resurse turistice
GŢ MCT, sectorul de creditare
Organizarea vizitelor de schimb de experienţă peste hotare şi zone turistice din Republica Moldova
2009-2013 5000 Sursele sect. afaceri, granturi
Sect. de afaceri, primării, MCT
ADTM, donatori
Modernizarea taberelor estivale
2009-2013 100000
Sursele sect. afaceri, granturi,
Mârzoaia şi Vărzăreşti
Sectorul de afaceri
MCT, sectorul de creditare
Lansarea a 40 locuri de cazare în noi structuri turistice (tabere estivale, hotel, motel)
2009-2013 500000
Sursele sect. afaceri, granturi, sectorul de creditare
Sectorul de afaceri, Primării, MCT
Firme de consultanţă, investitori strategici
Program de promovare a lansării de noi servicii în zonele de interes turistic
Anual 5000 Sursele sect. afaceri, granturi
APL, sectorul de afaceri
Firme de consultanţă
Clasificarea tuturor tipurilor de structuri turistice locale
din 2009, permanent
15000 Sursele sect. afaceri
MTC Primării
Promovarea unui proiect pentru amenajarea de muzee, iar în baza lor a birourilor de excursii
2009 2013 15000 Sursele sect. afaceri, FDT,
Nisporeni, Mileşti, Iurceni, Bălăureşti
Administraţia muzeelor, SC
MCT, PNUD, ADTM, firme de
27
Măsuri Acţiuni Perioada de
implementare
Cost, Euro
Surse potenţial
e de finanţare
Localitatea
Responsabil
Parteneri potenţiali
granturi , Ciuteşti consultanţă
Crearea muzeu şi centrului de informare turistică pe lângă mănăstire
2009-2013 7500 Sursele mănăstirilor, granturi
Vărzăreşti Administraţia mănăstirii
MCT, firme de consultanţă, sectoul de afaceri
Includerea resurselor turistice în circuitul economic
Elaborarea şi implementarea programului de reabilitare a resurselor cu funcţionalitate turistică pentru includerea acestora în circuitul economic
2009-2013 10000 BR, FEN, UE
Localităţile cu resurse turistice majore
CRN Instituţiile specializate, firme de consultanţă, ADTM, MERN
Perfecţionarea profesională a funcţionarilor Primăriilor şi a consilierilor în domeniul gestionării resurselor turistice
Anual 5000 Granturi, BR
Localităţile cu resurse turistice majore
BRT Donatorii, firme de consultanţă, ADTM
Program de încurajare a cercetărilor ştiinţifice pentru ridicarea valorii resurselor turistice
Anual 10000 BR, BS granturi
CRN AŞM, instituţiile de învăţământ, oameni de ştiinţă
Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a fondului cinegetic
2009-2013 20000 AS "Moldsilva", sectorul de afaceri
Ocolurile silvice
CRN, AS "MoldSilva"
Donatorii, sectorul de afaceri
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru dezvoltarea zonei turistice Nisporeni - Prut
2009-2010 5800 Granturi ZT Nisporeni Prut
Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice.
Inventarierea şi crearea bazelor de date pentru bunurile imobiliare disponibile pentru scopuri de afaceri şi turism
Anual 5000 BL, BR Toate localităţile
Primarul
Firme de consultanţă
Crearea unui registru unic la nivel raional al patrimoniului turistic
2007-2008 100 BR BRT ADTM, Firme de consultanţă
Elaborarea, adoptarea şi 2009-2013 70000 BL, Toate APL Instituţiile
28
Măsuri Acţiuni Perioada de
implementare
Cost, Euro
Surse potenţial
e de finanţare
Localitatea
Responsabil
Parteneri potenţiali
implementarea Planurilor urbanistice generale
0 granturi localităţile de proiectare, firme specializate
Desfăşurarea tenderului şi crearea zonelor de odihnă în localităţile turistice
2009-2013 50000 Sursele sect. afaceri
Localităţile cu resurse turistice şi de agrement
Primării
Firme specializate în licitaţii
Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru cea mai amenajată stradă, gospodărie, fântână în cadrul sărbătorilor de înverzire a plaiului
Anual 3000 FEN, BR, BL, REC Moldova
Toate localităţile
CRN, Primării
MERN, REC Moldova
Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului
Elaborarea metodologiei unice la nivel raional de colectare şi analiză a datelor statistice în turism
2009-2013 5000 BR, granturi
Localităţile cointeresate
CRN, BRT
ADTM, Instituţiile specializate, MCT, BNS
Lansarea unui program de promovare pe piaţa a locaţiilor turistice raionale
2010 10000 BR, granturi, sursele sect. afaceri
Localităţile cu resurse turistice majore
Sectorul de afaceri
firme de consultanţă, agenţiile turistice
Publicarea Planului de Dezvoltare a Turismului
2009 2000 BR, granturi, sursele sect. afaceri
CRN, Donatorii
Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale republicane şi internaţionale
Anual 30000 BR, granturi, sursele sect. afaceri
Toate localităţile raionului
APL, MoldExpo
Donatorii, MCT
Crearea unei pieţe de comercializare a produselor locale de meşteşugărit în apropierea mănăstirii
2009-2010 36000 BR, granturi, sursele sect. afaceri
Vărzăreşti Administraţia mănăstirilor, Primăriile
Donatorii, MCT
Implementarea unor acţiuni ce ţin de dezvoltarea agroturismului (evenimente
2009-2013 10000 Granturi Primăria
29
Măsuri Acţiuni Perioada de
implementare
Cost, Euro
Surse potenţial
e de finanţare
Localitatea
Responsabil
Parteneri potenţiali
speciale)
Susţinerea şi promovarea desfăşurării manifestaţiilor culturale tradiţionale în raion.
Anual 10000 BL Toate localităţile
Primăriile
MCT, Donatorii
Diversificarea ofertei meşteşugăreşti raionale prin seminare de instruire, târguri
Anual 10000 Granturi, sursele sect. afaceri
Localităţile cu potenţial turistic
Sectorul de afaceri
UMPM
Elaborarea şi editarea Ghidului turistic al raionului
2010 2000 Granturi, sursele sect. afaceri
CRH, BRT
ADTM, Agenţiile turistice, donatori
Elaborarea şi promovarea traseelor turistice transfrontaliere
2009-2013 10000 Sector de afaceri, BR
Localităţile din zona frontalieră
BRT CJ Iaşi, CJ Vaslui, ADTM, donatori
Publicarea monografiilor istorice a unor localităţi
2009-2013 20000 Sector de afaceri, BL, granturi
Nisporeni, Zberoaia
Primăriile, CRN
Savanţi
Elaborarea unui film, emisiuni radio şi tv despre potenţialul turistic
2009-2013 20000 Sector de afaceri, BL, granturi
CRN, BRT
Firme specializate
TOTAL 31 acţiuni 2009-2013 1676400
30
Anexa 2Indicatorii de monitorizare
Nr. Acţiunile Indicatori de monitorizare
Măsura I Consolidarea activităţii sectorului antreprenorial din domeniul turistic
1. Organizarea de cursuri de instruire în domeniul turistic pentru deţinătorii de structuri turistice
Curs „Iniţierea şi extinderea afacerilor turistice”, „Sisteme de calitate în turism”
Număr de seminare şi ateliere de lucru organizate Număr de persoane instruite
3. Reamenajarea gospodăriilor ţărăneşti în pensiuni turistice
Număr de afaceri turistice rurale înregistrate Număr de pensiunilor turistice clasificate
4. Organizarea vizitelor de schimb de experienţă Număr de vizite în zone turistice cunoscute Număr persoane-participante
5. Extinderea afacerilor în turism Creşterea nr. de locuri de cazare Creşterea nr. de persoane deservite în tabere
6. Lansarea noilor structuri turistice (hoteluri, motele, tabere, zone de agrement, muzee)
Deschiderea nr. locuri de cazare Număr de structuri turistice înregistrate Număr de persoane angajate
7. Program de promovare a lansării de noi servicii Număr de afaceri înregistrate Număr de noi locuri de muncă Impozite şi taxe achitate la buget
8. Clasificarea tuturor tipurilor de structuri turistice locale
Număr de structuri turistice clasificate Program special de ajustare a bazei materiale la standardele
naţionale în turism
9. Elaborarea unui program special pentru crearea pe lângă muzee a birourilor de excursii
Program funcţional Număr de birouri de excursii valoarea finanţării acordate
10 Crearea de muzee şi centre de informare turistică pe lângă mănăstiri
Două muzee funcţionale valoarea finanţării acordate
11. Elaborarea programului de valorificare a sectoarelor de vile
Număr de structuri turistice amplasate pe teritoriul respectiv.
Măsura II Includerea resurselor turistice în circuitul economic
12. Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a resurselor cu funcţionalitate turistică pentru includerea acestora în circuitul economic
Program funcţional Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse în circuitul
turistic Veniturile înregistrate în urma includerii în circuitul economic
13. Perfecţionarea profesională a funcţionarilor primăriei şi a consilierilor în domeniul gestionării resurselor turistice
Curs „Amenajarea teritoriului zonelor turistice”, „Utilizarea patrimoniului public în scopuri turistice”
Număr de seminare/ateliere de lucru organizate Număr de persoane instruite
14. Acordarea în arendă (vânzarea) spaţiilor libere, a terenurilor pentru construcţia unităţilor economice de deservire a turiştilor
Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse acordate pentru deservirea turiştilor
Rapoartele unificate ale deţinătorilor despre situaţia bunurilor publice utilizate în turism
15. Program de încurajare a cercetărilor ştiinţifice pentru ridicarea valorii resurselor turistice
Număr de investigaţii ştiinţifice Număr de rapoarte, publicaţii elaborate în baza investigaţiilor
ştiinţifice din raion
16. Elaborarea şi implementarea unui program de reabilitare a fondului cinegetic
Program funcţional Număr de specii cinegetice restabilite Rapoarte ale ASS „Nisporeni Silva”
17. Elaborarea studiului de fezabilitate privind dezvoltarea unor locaţii turistice
Studiu de fezabilitate elaborat
18. Elaborarea unei metodologii unice la nivel raional de colectare şi analiză a datelor statistice în turism
Metodologie elaborată în baza principalelor indicatori de monitorizare (număr de vizitatori, cazări, trasee turistice, persoane angajate în turism, volumul investiţiilor, vânzări)
Bază de date actualizată trimestrial
31
Rapoarte anuale, trimestriale şi lunare privind principalii indicatori ai activităţii turistice
Măsură III Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice
19. Inventarierea şi crearea bazelor de date pentru bunurile imobiliare disponibile
Rapoarte anuale ale primarilor Registrul unic calitativ al bunurilor imobiliare, inclusiv celor cu
funcţionalitate turistică
20. Delimitarea şi marcarea zonei de protecţie a monumentelor de patrimoniu natural şi antropic
Număr de borne de hotar al terenurilor cu resurse turistice Număr de marcaje durabile, estetic prezentate, amplasate pe
traseele circulaţiei turistice Număr de ha a subzonelor ariilor naturale protejate şi zonelor
de protecţie delimitate în conformitate cu Regulamentul acestora
21. Crearea unui registru unic la nivel raional al patrimoniului turistic
Registru unic funcţional Bază de date despre patrimoniul turistic raional afişată în
pagina web a raionului
22. Elaborarea, adoptarea şi implementarea Planurilor urbanistice generale
Număr de PUG-uri şi PUZ-uri elaborate
23. Desfăşurarea tenderului pentru acordarea dreptului de creare a spaţiilor de odihnă în localităţile zonelor turistice
Suprafaţa acordată pentru organizarea spaţiilor de odihnă Venituri realizate din tranzacţii Număr de beneficiari şi rezidenţi
24. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru cea mai amenajată stradă, gospodărie, fântână în cadrul sărbătorilor de înverzire a plaiului
Număr de participanţi la concursuri Suprafeţe, gospodării, străzi, fântâni amenajate Valoarea finanţărilor acordate şi atrase, contribuţia localităţilor
pentru amenajare
25. Încheierea unor acorduri de colaborări APL din zonele turistice din cadrul ESPN
Număr de acorduri încheiate Număr de vizite oficiale realizate/organizate
Măsura IV Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionulu
26. Publicarea PDT Nisporeni Număr de exemplare distribuite
27. Organizarea târgurilor, forumurilor investiţionale şi expoziţiile anuale republicane şi internaţionale
Valoarea cofinanţărilor acordate de APL Număr de antreprenori – participanţi Număr de contracte încheiate
28. Crearea a 2 pieţe de comercializare a produselor locale de meşteşugărit în apropierea atracţiilor turistice
Număr de pieţe funcţionale Număr de meşteşugari Veniturile realizate de pieţe
29. Implementarea unor acţiuni ce ţin de dezvoltarea agroturismului
Număr de de afaceri înregistrate
30. Susţinerea şi promovarea desfăşurării manifestaţiilor culturale tradiţionale
Număr de acţiuni tradiţionale şi cu impact asupra turiştilor Număr de vizitatori, beneficiarii locali
31. Diversificarea ofertei meşteşugăreşti raionale Număr de meşteşugari noi Număr de meşteşuguri noi
32. Includerea muzeelor locale într-o reţea unică de informare turistică
Număr de muzee participante în reţea Număr de turişti-beneficiari
33. Elaborarea şi editarea ghidului turistic Număr de ghiduri publicate, CD-uri imprimate Număr de agenţi economici incluşi în ghid Valoarea finanţărilor pentru editarea ghidului
34. Elaborarea şi promovarea traseelor turistice transfrontaliere
Număr de trasee funcţionale
35. Publicarea monografiilor istorice a unor localităţi Număr de exemplare distribuite
36. Elaborarea unui film, emisiuni radio şi tv despre potenţialul turistic
Număr de emisiuni realizate Durata filmului Număr de plasări pe post.
32
Anexa 3 Lista localurilor de odihnă, amplasate în raionul Nisporeni
Nr.d/o
Localitatea Denumirea străzii
oraşului
Denumirea, statutul
unităţilor comerciale, hotelurilor
Telefon Numărul de
locuri
Amplasare Servicii acordate consumatorilor
1 or. Nisporeni
Alexandru cel Bun 47
Restaurant –Bar„Prietenia”Cooperativa de Consum NisporeniCategoria II
0-264-23406
220 În centru oraşului Oferă consumatorilor un sortiment larg de produse de culinărie, gustări reci şi calde, mâncăruri calde de înaltă calitate, dulciuri, produse de cofetărie, îngheţată, fructe exotice, precum şi băuturi alcoolice şinealcoolice: cafea, cacao, ciocolată, ceai.
Oferă servicii suplimentare: diferite recepţii, banchete, alte festivităţi.
2 or. Nisporeni
Toma Ciorbă 11
Restaurant – BarÎI „Viorica”Categoria II
0-264-26204
60 În preajma sediuluiÎS „Mold - Silva
3 s. Vărzăreşti
Restaurant –Bar„Tîmbur Maria”
0-264-63376
120 În preajma sediului primăriei Vărzăreşti, la3 km de centru or. Nisporeni
4 or. Nisporeni
Alexandru cel Bun 16
Restaurant –Bar„Climgor”
0-264-232810-264-65761
180 În centru oraşului
5 or. Nisporeni
Suveranităţii 17
Cafenea-BarÎI „Micaliuc Ana”„Regal”
0-264-25341
36 În preajma şcolii Polivalente, aproape de centru oraşului
Oferă consumatorilor un larg sortiment de produse culinare, gustări reci şi calde, mâncăruri calde, dulciuri, fructe exotice şi de cofetărie de înaltă calitate, îngheţată precum şi băuturi alcoolice (vin, rachiu, coniac, );băuturi nealcoolice: cafea, cacao, ciocolată, ceai.
33
Nr.d/o
Localitatea Denumirea străzii
oraşului
Denumirea, statutul
unităţilor comerciale, hotelurilor
Telefon Numărul de
locuri
Amplasare Servicii acordate consumatorilor
Alături de sortimentul larg de produse de patiserie, cofetărie şi culinare (mîncăruri), se oferă servicii suplimentare: diferite recepţii, banchete, alte festivităţi.
6 s. Vărzăreşti
Cafenea-Bar„Chira”
0-264-224470-264-65944
82 La 2 km de centru or. Nisporeni
7s. Cristeşti Cafenea-Bar
„Camarad-Homiţchi”
0-264-52253
24 Km 65 atraseului Chişinău - Leuseni
8 s. Şişcani Cafenea-BarSRL „Sergandex”
0-264-42334
24 În centru satului, la 5 km de traseul Chişinău-Leuşeni
9 or. Nisporeni
Suveranităţii 58
Cafenea-BarÎI „Vasile Surăţel”
0-264-65770
27 In clădirea gării - auto
10 or. Nisporeni
Alexandru cel Bun 82
Cafenea-BarSRL „Gumer”
0-264-23070
90 În centru oraşului
11 or. Nisporeni
Suveranităţii Cafenea-BarÎI „Lazari-Tinereţe”
0-264-25455
16 În preajma gării - auto
12 or. Nisporeni Suveranităţi
Cafenea-BarÎI „Trival-V. Ulinici”
0-264-22070
60 În centru oraşului, vizavi cu farmacia
13 or. Nisporeni
Toma Ciorbă 8
Cafenea-BarÎI „M. Valicov”
0-264-24646
36 În preajma sediuluiÎS „Mold - Silva
14 s. Zberoaia Cafenea-BarSRL „Dumi -Andri”
0-264-59222
24 În centru satului
34
