Home >Documents >Plan de dezvoltare Otopeni

Plan de dezvoltare Otopeni

Date post:10-Aug-2015
Category:
View:305 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
Plan dezvoltare otopeni
Transcript:

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

ORASUL OTOPENI

JUDET UL ILFOV

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN AL ORASULUI OTOPENI 20101P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Cuprins

1.

Caracterizarea general a zonei de aciune urban ............... 5 1.1. Identificarea zonei de actiune urbana ............................. 5 Justificarea alegerii orasului Otopeni zon de aciune 14

1.2. urban

1.3. Caracteristici demografice i sociale .............................. 19 1.3.1. Caracteristici demografice generale ............................... 19 1.3.2. Creterea demografic ..................................................... 22 1.3.3. Ocuparea forei de munc ............................................... 23 1.4. nvmnt .......................................................................... 28 1.4.1. Uniti de nvmnt....................................................... 28 1.4.2. Personalul Didactic .......................................................... 30 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. Sntate ............................................................................... 30 Cultura ................................................................................. 31 Administraia public local ........................................... 32 Profil economic................................................................... 33

1.9. Infrastructura utilitilor publice i serviciile publice34 1.9.1. Infrastructura de transport ............................................... 35 1.9.2. Infrastructura de iluminat public .................................... 36 1.9.3. Sigurana ceteanului...................................................... 37 1.10. Dinamica investiiilor ........................................................ 38 1.10.1. Investiii publice realizate n anul 2009 ........................ 38 1.10.2. Investiii private............................................................... 52

2P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.11. Nevoi de dezvoltare identificate n zona de aciune urban 53 1.12. Potenial de dezvoltare ..................................................... 68 1.13. Analiza SWOT ................................................................... 69 A. URBANISM .............................................................................. 69 2. Planul Dezvoltrii Zonei de Aciune Urban ........................ 86 2.1. 2.2. 3. Obiective .............................................................................. 86 Prioriti de dezvoltare ..................................................... 87

Planul de aciune ....................................................................... 89 3.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei urbane Otopeni 89

3.2. Lista proiectelor pentru implementarea PIDU............ 90 3.2.1. Modernizare drumuri in orasul Otopeni, judetul Ilfov. 91 3.2.2. Construire parcari multietajate automatizate aferente zonelor de locuinte colective Calea Bucurestilor, din orasul Otopeni 97 3.2.3. Modernizare arhitecturala si peisagistica a spatiilor verzi din zona de locuinte colective - Calea Bucurestilor din orasul Otopeni 102 3.2.4. Dezvoltarea si modernizarea sistemului de iluminat public, cu retea subterana, in Orasul Otopeni, judetul Ilfov ........... 103 3.2.5. Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru creterea siguranei i prevenirea criminalitatii in zona de actiune Otopeni .............................................................................. 104 3.3. Harta zonei de aciune urban, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului Integrat ........... 111 3.4. Managementul implementrii planului integrat ....... 112

3P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

3.4.1. Schema de implementare a PIDU- Unitatea de management a PIDU........................................................................... 115 4. Informarea i consultarea publicului n procesul elaborrii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana ............................................... 116 5. Anexe ......................................................................................... 118

4P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1. Caracterizarea general a zonei de aciune urban1.1. Identificarea zonei de actiune urbana

Regiunea Bucuresti Ilfov, constituit din orasul Bucureti - capitala Romniei i judeul Ilfov, este situat n sudul rii, n partea central a Cmpiei Romne. Suprafaa total a Regiunii Bucureti-Ilfov este de 1.821 km2, din care 13,1% reprezint teritoriul administrativ al Orasului Bucureti i 86,9% al judeului Ilfov.

5P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Cele dou entiti care alctuiesc regiunea sunt totodat i cele mai mici uniti teritorial administrative ale Romniei din punct de vedere al ntinderii. Populaia regiunii, de 2.208.368 locuitori n anul 2005, este distribuit invers proporional cu dimensiunea celor dou entiti administrative. Orasul Bucureti este cea mai mare aglomerare urban din Romnia, populaia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentnd circa 87% populaia regiunii, peste 16% din populaia urban a rii, respectiv circa 9% din populaia total a Romniei i avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km2. Populaia judeului Ilfov de 283.409 locuitori reprezint numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat n categoria judeelor mici ale rii cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/km2. Suprapunndu-se n ntregime unor subuniti ale Cmpiei Romne, regiunea are un cadru natural relativ monoton, n care predomin vile create de apele curgtoare ce traverseaz regiunea, numeroase lacuri naturale i artificiale. Reeaua de localiti a Regiunii Bucureti-Ilfov era constituit n anul 2005 din 9 orae, 32 comune i 91 sate. Dintre cele 9 orae doar unul singur avea rang de municipiu (Bucureti). Ca numr de locuitori se detaeaz Bucuretiul, capitala rii, cu 1.924.959 locuitori, urmat de Buftea (circa 20.000) i Otopeni (circa 10.000). Existena oportunitilor face ns ca numrul real al populaiei care locuiete n regiune s fie mai ridicat dect cel nregistrat oficial. Judetul Ilfov este situat n partea de S-SE a Romniei, n centrul Cmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce nconjoara o cetate, judetul se desfasoara n jurul Capitalei Romniei, Bucuresti, fiind nconjurat la rndul sau de judetele vecine Prahova la nord, Dmbovita la vest, Giurgiu la sud-vest, Calarasi la sud-est si Ilfov la est. Se ntinde pe o suprafata de 1583 kmp, fiind cel mai mic judet al tarii. Orasul Otopeni este situat pe interfluviul (campul) Otopeni Cernica (Colentina Pasarea) din cadrul Campiei Bucurestilor, parte componenta a Campiei Vlasiei (subunitate a Campiei Romane). Teritoriului sau administrativ se desfasoara pe o suprafata de 31,52 km2 . Orasul este amplasat la cca. 15 km nord de centrul municipiului Bucuresti (intre km 12,8 si km 17,9) pe DN 1 Bucuresti Ploiesti Brasov Sibiu - Cluj Napoca - Oradea. Pe fondul transformarilor profunde produse in dezvoltarea socio-economica in perioada de tranzitie la economia de piata de dupa 1990, in structura populatiei pe ramuri si sectoare de activitate s-au produs unele modificari. Acestea constau in principal in

6P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

diminuarea drastica a sporita.

ponderii populatiei ocupate in sectorul primar si secundar (cu

precadere in industria prelucratoare), in timp ce sectorul tertiar a capatat o importanta Astfel, in anul 2002, ponderea populatiei ocupate in sectorul primar si cel secundar sa redus aproape la jumatate in comparatie cu 1992 (5% in sectorul primar, respectiv 31% in cel secundar), in timp ce populatia ocupata in sectorul tertiar s-a dublat, detinand aproximativ 2/3 (64%) din populatia activa a orasului. Domeniile care concentreaza care cele mai mari ponderi ale populatiei active sunt cel care include activitatile comerciale, hotelier, de reparatii si intretinere autovehicole si bunuri casnice si cel cu activitati de transport, comunicatii si depozitare. La nivelul anului 2002, un domeniu domeniu nou aparut, in comparatie cu 1992 este cel al tranzactiilor imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor. In sectorul Cercetare, dezvoltare nu se inregistreaza nici o persoana angajata. Reteaua stradala a orasului Otopeni totaliza la nivelul anului 2004, 51 Km. Ea cuprinde atat arterele principale, ce corespund Drumului National 1 si Drumului Judetean 100, cat si strazile si drumurile din interiorul orasului. Lungimea strazilor orasenesti modernizate este de 27 km (aproape jumatate din lungimea totala a retelei stradale). Capacitatea instalata a surselor de alimentare cu apa este de 32 l, 2.765 m3/zi (1 009 000 m3/an) si acopera 73% din necesitatile actuale de debite ale sistemului (in situatia in care in momentul de fata ar beneficia de servicii centralizate de alimentare cu apa toti locuitorii orasului). Cu toate progresele notabile in dezvoltarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, intrucat nu corespund inca cerintelor si standardelor necesare, ele constituie o prioritate intre obiectivele investitionale ce urmeaza a fi derulate in perioada imediat urmatoare de catre administratia locala. Pentru indeplinirea obiectivelor de mediu este prevazuta realizarea unei statii de epurare in conformitate cu Normele S.N.I.F. si Normele Uniunii Europene (91/271/EEC pentru ape uzate urbane) (conform Planului de dezvoltare al serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare elaborat de Primaria Otopeni, 2006). Preocuparile pentru crearea unui aspect ambiental cat mai placut, care sa corespunda standardului unei asezari urbane moderne se concretizeaza in amenajarea si extinderea spatiilor verzi. In zona centrala a orasului a fost realizat un parc, cu aranjamente

7P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

florale si spatii de joaca pentru copii, dotate cu aparate adecvate. Astfel de spatii au fost amenajate, de asemenea, pe unele foste terenuri virane dintre blocuri, precum si la scolile din Otopenii de Jos si Odai. In cadrul Centrului Cultural ION MANU sunt organizate cursuri de dans popular, dans clasic si modern, de canto, de improvizatie, cercul de pictura religioasa pe sticla (Simetrie), cursuri de sah si arte martiale, ansamblul de dansuri populare "Perinita", trupa de dansuri clasice si moderne, formatia de dans modern "The Kitten, grupul de canto s.a. Un aspect important al activitatii desfasurate il constituie realizarea de productii cultural-artistice proprii. Ansamblul de dansuri populare "Perinita a obtinut locul I la Festivalul International de muzica si dans de la ANKARA (2002). Festivalului de teatru pentru tineret "Orfeu", unde spectacolul "Minunea", in regia lui Marian Ghenea, a obtinut premiul I. Se organizeaza spectacole extraordinare cu ocazia sarbatorilor religioase si nationale (Paste, Craciun, 1 Decembrie). Se organizeaza anual Festivalul folcloric de arta si traditie populara romaneasca. Printre cele mai reprezentative companii (societati) industriale care-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasului Otopeni, se inscriu: PHILIP MORRIS ROMANIA S.R.L. (fabricare produse din tutun), una dintre cele mai mari investitii industriale private din Otopeni; CAMUSAT ROM-TELECOMUNICATII S.R.L. (constructii metalice si parti componente); FLAMINGO COMPUTERS S.A. (fabricare calculatoare si alte componente electronice), MEDI SHOES S.R.L. (fabricare incaltaminte); HEBOROM INTERNATIONL S.R.L. (constructii civile si industriale, cabine modulare, containere s.a.); ERDII COMPANZ S.R.L. (constructii civile, industriale, de arta, hidrotehnice s.a.); VESTA INVESTMENT S.R.L. (productie de elemente de siguranta si semnalizare in domeniul transporturilor); LESAFFRE ROMANIA S.R.L. (fabricare de produse de panificatie, cofetarie si patiserie); TERAPLAST GP S.A. (fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilurilor din material plastic); GENERAL BETON ROMANIA S.R.L. (fabricare beton); Principalele axe de dezvoltare industriala corespund drumului National D.N.1 si liniei de centura din partea sudica a orasului, care beneficiaza pe langa soseaua modernizata, de calea ferata ce faciliteaza transportul de marfuri.

8P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

La data de 13 aprilie 1970 a fost inaugurata aerogara pentru pasageri a Aeroportului International Bucuresti Otopeni (cu o capacitate de 1,2 milioane de pasageri/an), dupa ce pe 2 august 1969 fusese inaugurat Salonul Oficial al aeroportului, cu ocazia vizitei istorice a presedintelui american Richard Nixon. Caile rutiere importante pentru Otopeni sunt: Drumul National (DN) 1care traverseaza orasul, Soseaua de centura, DJ 100: permite legatura cu localitatile Tunari, Stefanesti si Afumati. In perspectiva caile rutiere din orasul Otopeni vor permite legatura cu viitoarea autostrada Bucuresti Brasov. Caile feroviare sunt dispuse la limita de nord si cea de sud a orasului. Nordica - statia (gara) Balotesti care, desi poarta acest nume, este amplasata pe teritoriul administrativ al orasului Otopeni. Prin partea sudica trece calea ferata de centura, dubla si electrificata. Aici se afla statia Otopeni utilizata numai transportului de marfuri. Locuitorii orasului Otopeni beneficiaza de o serie de facilitati care asigura desfasurarea diferitelor activitati sportive. In anul 2001 s-a infiintat Clubul Sportiv Otopeni, cu mai multe sectii (fotbal, baschet, orientare sportiva, karate, sah), la care activeaza peste 300 de copii si tineri cu performante deosebite. Astfel, in anul 2006 echipa de sah a castigat Campionatul Mondial pe echipe rezervat copiilor sub 16 ani, desfasurat la Pardubice (in Cehia). Din echipa au facut parte: Claudiu Dan Vasile, Teodora Vasile, Florin Dobre si Tiberiu Georgescu, ei fiind condusi de antrenorul Cristian Palamar. Echipa de fotbal a promovat in anul 2004 in divizia B, iar cea de baschet activeaza incepand cu campionatul 2006 2007, in divizia A. Baza sportiva a Clubului dispune de un teren de fotbal cu gazon natural si unul de antrenament , cu gazon sintetic, vestiare, tribuna cu cca. 1000 de locuri, la care au acces toti locuitorii orasului. In anul 2004 a fost inaugurata o moderna sala de sport. Numarul de agenti economici persone juridice este de 1200. Sunt inregistrate 3 unitati hoteliere de mari de capacitate mare si 10 pensiuni.

9P age

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Tabelul 1. Principalele localiti din judeul I lfov, date comparative

Nr.crt 1

Ora Bragadiru

Anul declarrii ora Legea 415/2005 privind declararea ca ora a comunei Bragadiru

Suprafaa (kmp) 19

Locuitori (2007) 8.610

2

Buftea

Buftea, devenit ora prin Hotrrea Consiliului de Minitri nr. 1113 din 27 mai 1968, este menionat pentru prima dat n hrisoavele vremii la 20 iulie 1752.

54,87

20.762

3

Chitila

Legea nr.207/2005, pentru declararea ca ora a comunei Chitila, judeul Ilfov

12

12.424

4

Mgurele

Legea 414/2005 privind declararea ca ora a comunei Magurele

43

7.983

5

Otopeni

Legea 220/2000 privind declararea ca ora a comunei Otopeni,

32

10.552

6

Pantelimon

L. nr.413/2005, pentru declararea comunei Pantelimon, judeul Ilfov

67

17.796

7

Popeti Leordeni

LEGE Nr. 86 din 5 aprilie 2004 privind declararea ca ora a comunei Popeti Leordeni,

53

14.952

8

Volunatri

Legea 87/2004 privind declararea ca ora a comunei Otopeni

38

30.906

Sursa: INS Anuarul Statistic 2008

Localizarea instituiilor publice i private pe teritoriul zonei de actiune urbana reprezint o condiie ndeplinit pentru accesul cetenilor la serviciile publice, respectiv private.Tabelul 2. Prezena infrastructurii serviciilor urbane

Domeniu Administraie public,

Denumire Birouri executori judectoreti;

10 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Domeniu Autoriti judectoreti, Partide politice

Denumire Judectorie; Parchet; Birouri notariale; Sedii ale principalelor partide politice; Sediul administraiei publice locale.

Educaie - cercetare

Invatamant de stat 4 grdinie; 3 scoli de invatamant primar; 1 scoala de invatamant gimnazial; 1 liceu;

Sntate i asisten social

1 Policlinica; 8 Cabinete medicina de familie; 3 Farmacii; 2 Laboratoare medicale; 2 Cabinete stomatologice; 1 Dispensar medical;

Finane, Bnci, Asigurri

Banca Comerciala Ion Tiriac; Filiala BCR; Filiala BRD; Filiala FINANSBANK; Filiala OMNIASIG; Filiala EUROM BANK.

Ordine i securitate: Social i cultural

Politia comunitara. Casa de Cultura Ion Manu; Biblioteca oreneasc;

11 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Domeniu

Denumire Biblioteci colare; Muzeul Aviatiei Monumente istorice: pensiune stil moara; pensiune stil Fortul Otopeni;

Sport i agrement Transport i comunicaii

Clubul Sportiv Otopeni Transport Linii de RATB urbane Transport privat line maxitaxi Taxi Otopeni Comunicatii Romtelecom - telefonie Televiziune Telefonie Fax Internet

Protecia mediului Industrie i serviciiSursa: Primaria Orasului Otopeni

Apa i Canal Veolia SRL. Societi comerciale (aproximativ 2.700)

Avand in vedere obiectivele pe care si le-a propus Primaria Orasului Otopeni in cursul anului 2009 s-au concretizat prin realizarea urmatoarelor activitati in domeniile in care primarul si implicit, aparatul pe care acesta il coordoneaza, detin competente: 1) Administratie;

12 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

2) Invatamant; 3) Cultura, recreere si religie; 4) Sanatate 5) Asigurari si asistenta sociala; 6) Locuinte, servicii si dezvoltare alimentare cu apa; iluminat publi

7) Protectia mediului - salubritate; - canalizare; 8) Alte activitati economice - situatii urgenta

9) TransporturiTinand cont de contextul Regional si Local al orasului ce apartine unui context periurban echipa a evaluat impactul factorilor de mai sus, asupra acestor zone in special in Regiunea 8 Bucuresti- Ilfov. S-a plecat de la realitatea aparitiei orasului Otopeni. Acesta a devenit oras ca urmare a politicii de urbanizare a localitatilor rurale si in special a celor din proximitatea oraselor mari, in cazul nostru Bucuresti, capitala Romaniei. Procesul a fost accelerat de constructia Aeroportului International Henri Coanda din Otopeni. Urbanizarea s-a realizat insa fara un proiect strategic care sa prevada infrastructura urbana si servicii publice corespunzatoare evolutiei. Astfel, in perioada de pana in 1990, au fost construite cladiri urbane supraetajate cu destinatie rezidentiala doar pe DN1 si Str.23 August. Dupa 1990 Otopeni devine o zona de dezvoltare imobiliara rezidentiala dar si de servicii, in special logistica. Agricultura a continuat sa scada permanent ca pondere pana in prezent cand practic nu mai poata fi invocata. De asemenea a scazut si industria (chiar daca in ultima perioada constructiile s-au dezvoltat).

13 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Cresterea previzibila a suprafetei locuibile si implicit a numarului de locuinte este un indicator specific pentru ZAU. Extinderea suprafetei locuibile, are un impact pozitiv asupra dezvoltarii orasului Otopeni din punct de vedere al tendintei de modernizarea arhitecturala a localitatii. Nu trebuie ignorat faptul ca fara o adaptare a infrastructurii, aceasta dezvoltare ar putea crea probleme. Cresterea numarului de locuitori duce la o presiune mai mare asupra resurselor orasului, iar o data depasita capacitatea de suport a acestora confortul si bunastarea locuitorilor ar avea mult de suferit. Acest neajuns va putea fi evitat si printr-o rationala adaptare a infrastructurii la noile caracteristici urbanistice ale orasului Otopeni: modernizarea strazilor conform noilor valente ale traficului, cresterea gradului de supraveghere si imbunatatirea sigurantei publice (sisteme de supraveghere, dezvoltarea si modernizarea iluminatului public), amenajarea spatiilor verzi, de recreere si agrement, care desi nu pot creste proportional cu suprafata construita cum ar fi ideal, trebuie sa tina ritmul cu viteza de dezvoltare. Dezvoltarea suprafetei construite determina pe de o parte cresterea numarului de locuitori si implicit necesitatea mai multor locuri de recreere si agrement, iar pe de alta determina cresterea numarului de masini, diminuarea calitatii aerului respirat si implicit necesitatea mai multor arbori consumatori de CO2. 1.2. Justificarea alegerii orasului Otopeni zon de aciune urban Alegerea oraului Otopeni ca zon de aciune urban 1 s-a fcut pe baza analizei factorilor demografici, teritoriali, economici, de mediu i sociali, a strii infrastructurii i a estimrii impactului implementrii proiectelor cuprinse n planul de aciune integrat asupra dezvoltrii socio-economice a oraului.

Zona de aciune urbana ( ZA U ) conform Ghidului solicitantului (GS ) pentru P OR, Axa 1, DMI 1.1 Planuri integrate de dez voltare urbana , subdomeniul Cent re urbane reprezint un teritoriu, areal clar delimitat in cadrul unui ora/ municipiu, de regula contiguu/ fr enclave, identificat pe baza unor criterii bine stabilite i fundamentate de analizele fcute in P IDU, areal unde sunt concentrate anumite probleme cere in vederea soluionrii necesita o abordare integrat a. ZAU poate coincide cu teritoriul administrativ al oraului/orasului ( GS )

1

14 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

n consecin, zona de aciune urban, identificat ca intreg teritoriul administrativ al orasului Otopeni, este limitat la sud cu linia de Centura a Bucurestiului, care il separa de cartierul Baneasa, din sectorul 1; la nord cu calea ferata Bucuresti - Urziceni, care reprezinta hotarul dintre oras si comunele Corbeanca si Balotesti din judetul Ilfov; la vest cu comuna Mogosoaia din judetul Ilfov; la est cu comuna Tunari din judetul Ilfov . Zona de actiune urbana Otopeni face obiectul analizelor efectuate n prezentul Plan Integrat de Dezvoltare Urban. Pe acest teritoriu sunt concentrate proiectele ce urmeaza a fi finanate prin Axa 1 a Programului Operaional Regional i care in urma implementrii vor genera soluionarea simultan a problemelor identificate. Prioritizarea acestor probleme a fost realizata n parteneriat cu toi actorii locali,2 care au luat parte la procesul de elaborare a planului. Totodat s-au folosit i rezultatele Studiului de Anchet sociologic organizat de Primria Otopeni n 2008 n vederea identificrii problematicilor la nivelul orasului in vederea realizarii strategiei de dezvoltare locale. Avnd n vedere valentele complexe ale acestei localitati devenite recent asezare urbana (2000), cu reprezentarea atat a functiilor administrative primaria, politia, administratia financiara etc, cat si a celor educative 4 gradinite, 4 scoli (una de invatamant gimnazial si 3 de invatamant primar), 1 liceu, culturale o biblioteca si o casa de cultura, de asistenta medicala o policlinica, 8 cabinete medicale, 4 farmacii, 1 dispensar etc., recreative un Club Sportiv; necesitatea acestei dezvoltari intr-o maniera integrata este mai mult decat justificata. Nu trebuie neglijati nici indicatorii demografici care inregistreaza cresteri in ZAU, urmare a dezvoltarii zonelor rezidentiale si a polivalentei demonstrate anterior. Odata cu aceasta tendinta de concentrare atat din punct de vedere economic cat si social in orasul Otopeni, va creste presiunea asupra infrastrucurii deja deteriorate si va exista riscul unui recul al dezvoltarii la nivelul intregului oras Otopeni. Capacitatea de suport carrying capacity, a ZAU poate creste doar in conditiile in care va

Planul integrat de dez voltare urbana al oraului Otopeni a fost aprobat de Consiliul Local al oraului urmare a consultrilor publice organizate de primria oraului ( a se vedea anexele )

2

15 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

beneficia de imbunatatiri, reabilitari, modernizari si chiar infiintari la nivelul neajunsurilor majore identificate in cadrul acestui plan de dezvoltare cu caracter integrat. Infrastructura stradala deteriorata poate produce efecte negative asupra investitiilor, efecte care in absenta unor reablitari ar putea cauza o involutie alarmanta cu influente propagate in randul populatiei ocupate, a nivelului de trai si a capacitatii de consum. Accesibilitatea acestei asezari urbane prin traversarea nordsud a localitatii a magistralei DN 1, Bucuresti-Ploiesti, cat si prin prezenta aeroportului international Henri Coanda, sunt avantaje care in lipsa unei infrastructuri rutiere interne modernizate, va fi irosit prin neexploatarea la valoarea maxima a acestuia. Infrastructura retelelor de iluminat nu mai este de mult un aspect specific vietii urbane ci mai curand unul esential vietii civilizate. Acest tip de utilitate are o acoperire destul de mare la nivelul ZAU, existand totusi inca zone unde acest aspect este precar. Precaritatea acestui sistem este caracterizata de retelele aeriene, montate pe stalpi invechiti si subrezi, corpuri care nu asigura o luminozitate multumitoare pentru strazile spatiile publice ale orasului (in speta spatiile verzi, de joaca si relaxare pentru copii) si implicit pentru siguranta cetatenilor. Iluminatul public conjugat cu spatii verzi neamenajate si ocupate de tufisuri si zone intunecoase, reprezinta asocierea perfecta pentru a evita anumite zone atat social cat si economic. Accesibilitatea este un indicator obligatoriu pentru a facilita sau nu dezvoltarea unei zone. Siguranta si confortul persoanei sunt alte doua aspecte influentate negativ de absenta sau ineficienta unei retele publice de iluminat public. Spatiile verzi, adiacente zonelor de locuinte, lasate in obscuritate reprezinta locatii propice proliferarii infractionalitatii, care deja cunoaste valori ridicate. Toate aceste aspecte influenteaza atat perceptia locala a locuitorilor cat si cea generala a vizitatorilor potentiali investitori, fata de ZAU. Atractivitatea unei locatii atat economic cat si social este determinata si de acest aspect al infrastructurii, care impreuna cu restul neajunsurilor identificate prin intermediul acestui plan integrat pot afecta decisiv evolutia unei asezari. Spatiile verzi pentru recreere si agrement sunt areale importante in organizarea functionala a teritoriului. In urma unui inventar recent (2009) realizat de

16 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Institutia Primarului, au fost identificate la nivelul orasului Otopeni 14,5 ha de suprafete verzi la nivelul orasului, suprafata impartita la cei aproximativ 11.000 de locuitori (cf. INS populatia stabila la 01.01.2009). Valoarea acestui indicator este 13,1 mp/locuitor, o valoare scazuta comparativ cu normele europene de 20mp/locuitor pentru anul 2010, dar este totusi multumitoare comparativ cu orase le din Ilfov. Acestui neajuns major, i se adauga neamenajarea unei mari parti din suprafata amintita, caracterizata in special prin locuri inierbate natural, sufocate de specii parazitare, constructii abuzive sau masini care parcheaza neregulamentar. Astfel, cei 13,1 mp de spatii verzi/locuitor teoretici inregistreaza practic valori mult mai mici. Valorile sunt mai mici daca e sa consideram statistica interna a orasului Otopeni, referitor la numarul de locuitori, pusa la dispozitie de Biroul pentru evidenta populatiei, conform careia numarul de locuitori depaseste in prezent 14.000 de locuitori. Functiilor de recreere si estetice pe care le indeplinesc in mod normal aceste zone verzi li se adauga cea de imbunatatirea calitatii aerului si implicit a calitatii vietii. Situatia precara a acestora in ZAU justifica modernizarea a peste 3,5 hectare de zone verzi adiacente zonei de locuinte colective Calea Bucurestilor. Avnd n vedere c dezvoltarea i protecia spaiilor verzi n localitile urbane i rurale sunt o prioritate la nivel naional iar intele europene privind suprafaa medie pe cap de locuitor a Uniunii Europene este de 20mp/locuitor pn n 2010 i 26mp/loc pn n 2013, necesitatea aciunilor publice specifice n vederea modernizarii suprafeelor v erzi la nivelul oraului Otopeni este mai mult decat justificata. Siguranta persoanei, dupa cum aminteam anterior, este un indicator al gradului de civilizatie al unei asezari. Valorile ridicate ale diferitelor tipuri de infractiuni atat contra persoanei cat si contra patrimoniului, desi au cunoscut o diminuare in ultima perioada au totusi valori ridicate. Densitatea populatiei in crestere la nivelul ZAU se reflecta si in numarul mai ridicat a infractiunilor. Presiunea demografica favorizeaza acest comportament antisocial, drept pentru care mijloacele de control si prevenire trebuie sa se intensifice, pentru o dezvoltare armonioasa. Distribuia populaiei, distribuia activitilor economice, starea general a infrastructurii tehnico-edilitare, starea general a infrastructurii de transport i a gradului de acoperire a necesitilor prin portofoliul de servicii publice , au dus la

17 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

stabilirea

intregului

teritoriu

administrativ

drept

zona

de

actiune

urbana,

considerand-se ca dezvoltarea armonioasa a orasului Otopeni este o premisa necesara evolutiei viitoare. Pierderea oportunitii de a face investiii n Otopeni cu finanare prin POR Axa 1, ca urmare a amnrii deciziei de modernizare a oraului, nu numai c ar produce efecte negative imediate dar ar induce pe termen mediu i lung pierderi enorme. Vor fi nevoie de costuri tot mai mari pentru investiii, degradarea infrastructurii se va accentua cu rezonanta n ntreg judeul i mai ales cu impact asupra locuitorilor. Criza economic care se manifest n acest moment la nivel mondial, este din ce n ce mai vizibil i i produce efectele din ce n ce mai pregnant i la nivelul oraului Otopeni fapt demonstrat de dinamica investiiilor private. Criteriul care a stat la baza deciziei alegerii ZAU, orasul Otopeni, a fost necesitatea de reabilitare a infrastructurii urbane i de mbuntire a serviciilor urbane la nivelul zonei vizate n scopul creterii standardelor de via n rndul cetenilor, n condiiile n care oraul include: arie de locuit, arie de petrecere a timpului liber, uniti comerciale - reprezentative la nivelul orasului, zone industriale. n susinerea deciziei Consiliului Local al oraului Otopeni, de a alege intregul teritoriu administrativ drept zona de aciune urbana (ZAU), s-a avut n vedere crearea premiselor unei dezvoltri durabile a comunitii pe care o reprezint, pentru a rspunde necesitailor prezente i viitoare a tuturor locuitorilor care convieuiesc n ora.Tabelul 4. Indicatori relevani pentru justificarea alegerii zonei de aciune urban, 200 9

Regiunea ZAU Suprafa (kmp) Populaie Denistatea populatiei (loc/kmp) Lungime strzi oreneti (km) 31,52 11.000 324 (2003) 51 189,6 693 datele 1222,7 Nu se cunosc Judeul Ilfov 1.853 288.296 Bucuresti-Ilfov 1.821 2.219.532

18 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Nu se cunosc Lungime strzi oreneti modernizate (km) Necesar modernizare iluminat public (km retea) Numar societati comerciale Rata natalitatii (la mia de locuitori) Sporul natural Rata somajului % Rata infractionalitii (infraciuni la 1000 locuitori) Suprafa spaii verzi pe cap de locuitor (mp)Sursa: Institutul National de Statistica

27 10,48 1230 12,9 101 1,6 44,7 13,1

242 datele Nu se cunosc 292 datele 7.057 11 255 5 12,25 datele 7,9 2,5 95.000 10,2 -1,3 8,6 Nu se cunosc

Prin abordarea integrat a nevoilor oraului se urmrete rezolvarea simultan a problemelor, ntre care exist relaii de interdependen i care afecteaz att oraul ct i arealele adiacente prin investiii privind modernizarea strzilor i crearea de piste pentru biciclete, investiii privind sigurana cetenilor, zone de recrere astfel nct, dup finalizarea lor, zona public s contribuie la mbuntirea cadrului i a condiiilor de via a locuitorilor oraului. 1.3. Caracteristici demografice i sociale 1.3.1. Caracteristici demografice generale La 01.01.2009 populaia stabil a ZAU era de 11.000 de locuitori i reprezenta 3,8 % din populatia judeului Ilfov.Tabelul 5. Populaia stabil n anul 2009 Denumire indicator ZAU 11.000 5.720 5.280 Judeul I lfov total 298.021 153.046 144.975 urban 126.276 64.919 61.357 Regiunea Bucuresti Ilfov 2.225.932 1.182.888 1.043.044

Populaia total - femei - brbaiSursa datelor: INS

19 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Figura 3. Situatia demografica comparativa totala si pe sexe

Tabelul 6. Evoluia demografic in Otopeni, 2003-2010

2003 Populatia totala - la

2009

2010

1.VII.(stabila) 10.224 11.000 Femei BarbatiSursa datelor: INS

14.142 7353 6788

5316 4907

5720 5280

Tabelul 7. Micarea natural a populaiei (valori absolute) - date comparative pentru 2007 Denumire indicator Nscui vii Decedai - total Spor natural Decedai sub un an Nascuti morti Cstorii ZAU 384 305 79 Judeul I lfov 1.431 1.206 255 149 80 1102 Regiunea Bucuresti Ilfov 20.663 22.827 -2164 149 80 18429

3 1 268

20 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

DivoruriSursa datelor: INS

18

3626

3626

Sporul natural nregistreaz valori pozitive doar la nivelul ZAU si al judetului, la nivel regional inregistrandu-se valori negative considerabile. Centrul urban Otopeni se caracterizeaza printr-o crestere demografica favorizata de proximitatea municipiului Bucuresti. Acest apect cu caracter geografic a favorizat o tendinta puternica de transferare a domiciliului stabil si al afacerilor in Otopeni din capitala unde costurile pentru locuinta si chiriile pentru sediile comerciale sunt mult mai ridicate. Un exemplu concludent il reprezinta cele peste o mie de locuinte create in ulti mii 2 ani in oras si cele peste 1230 de firme existente in prezent.Tabelul 8. Micarea natural a populaiei ( Otopeni )

Denumire indicator Nascuti vii Decedati - total Spor natural Nascuti morti Decedati sub un an Casatorii Divorturi

2005 313 286 27 2 2 207 12

2006 350 325 25 1 5 214 11

2007 384 305 791

3 268 18

Sursa datelor: Direcia Judeean de Statistic Ilfov

Perioada analizat este caracterizat de o crestere a natalitatii coroborata in acelasi timp cu o scadere a mortalitatii astfel incat sporul natural ramane pozitiv cu valente progresive. Desi la nivel national comportamentul natalist al populatiei scade, influentat fiind de cresterea nivelului de trai si a gradului de educatie familiala si de contraceptie, tendinta inregistrata si la nivelul tuturor tarilor dezvoltate, la nivelul orasului Otopeni tendinta este inversa, determinata de un cumul de facori. Astfel, odata cu dezvoltarea infrastructurii rutiere (cu pana la aproape 27 km modernizati din 51 totali), cu extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare, cu cresterea numarului de institutii scolare (gradinite, scoli primare si gimnaziale, liceale) in regim

21 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

privat si a infrastructurii medicale, cu dezvoltarea fondului pentru locuinte, orasul Otopeni devine din ce in ce mai atractiv, cu precadere pentru locuitorii si investitorii Bucurestilor. Avantajul este ca odata cu aceasta imbunatatire a conditiilor de igiena si asistenta medicala scade si valoarea mortalitatii, indicator al cresterii calitatii vietii si a gradului de civilizatie. Mortalitatea este totusi sustinuta de procesul de imbatranire al populatiei (o explicatie pentru caracterul oscilant al acestui indicator), care desi nu este pregnant in ZAU, are tendinte de crestere. Sporul natural continua sa inregistreze valori pozitive crescand presiunea demografica a teritoriului si accentuand necesitatea unei dezvoltari integrate pentru a sustine o dezvoltare durabila a orasului Otopeni. 1.3.2. Creterea demograficTabelul 9. Evolutia populatiei in Otopeni

2003 Populatia totala - la

2009

2010

1.VII.(stabila) 10.224 11.000 Femei BarbatiSursa datelor: INS

14.142 7353 6788

5316 4907

5720 5280

Trendul demografic al orasului Otopeni este unul pozitiv, daca analizam intervalul temporal de dupa schimbarea statutului localitatii, din asezare rurala in asezare urbana. Din 2000 pana in prezent orasul Otopeni isi adauga peste 1230 de locuitori, previziunile pentru anii urmatori continuand aceiasi tendinta de crestere a numarului de locuitori. Interesul tot mai mare pentru zonele periurbane ale Bucurestilor, cat si accesibilitatea mare de care se bucura acest oras prin cele doua artere Soseaua de Centura si DN1, au favorizat un sold migrator pozitiv dinspre capitala si nu numai. Functionalitatea tot mai complexa pe care o ofera orasul Otopeni retele de apa canal, institutii scolare ce acopera toate gradele de pregatire, complexe sportive, banci, companii de asigurari, hipermarket-uri etc, este un aspect care cantareste mult in decizia alegerii ZAU, drept domiciliu stabil.

22 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Familiile tinere, principalii beneficiari ai noilor ansambluri de locuinte din Otopeni, imprima trendului natalist o valoare pozitiva, cu rasfrangeri la nivelul sporului natural. Din punct de vedere al pozitiei pe graficul demografic, orasul Otopeni se afla in plina ascensiune, in plin boom demografic, fara a fi atins inca apogeul. Aceasta evolutie demografica rapida poate avea si efecte negative, generate de depasirea capacitatii de suport a infrastructurii si a resurselor pe care le detine in prezent orasul Otopeni. Dezvoltarea infrastructurii conform noilor cerinte demografice este o preocupare a prezentului Plan Integrat, care doreste pe cat posibil, echilibrarea resurselor umane cu cele materiale, pentru a se evita depasirea capacitatii de suport a orasului Otopeni. 1.3.3. Ocuparea forei de muncTabelul 11. Ocuparea forei de munc la nivel de judet si regiune Denumire indicator Populaia ocupat Numr mediu salariai Numrul omerilor Judeul I lfov Regiunea Bucuresti Ilfov

149.400 92.053 2.128 1,7

1.018.000 945.785 20.416 1,4

Rata omajului (%)Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romniei 2008

Rata omajului la nivelul judeului Ilfov a fost ntodeauna printre cele mai mici rate ale omajului nregistrate la nivel naional, sitund la sfritul anului 2007 judeul Ilfov pe primul loc pe ar cu cea mai mic rat a omajului 1,7 %, urmat de Municipiul Bucureti (2%). In prezent rata somajului este din nou in crestere, determinata fiind de recesiunea economica de la nivel mondial, cu influente negative si la nivel national.

Tabelul 12. Situatia populatiei active si inactive la nivelul orasului Otopeni

Denumire indicator Populatia activa din care:

Total 3960

23 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Persoane ocupate Someri n cautarea altui loc de munca Someri n cautarea primului loc de munca Populatia inactiva din care: Elevi/Studenti Pensionari Casnice intretinute de alte persoane intretinute de stat sau de organizatii private Persoane cu alta situaie economica (chirii..)

3326 983

356 7040

1430 2570 1230 1560

56

194

Peste 36% din totalul populatiei il reprezinta populatia activa, din care 84% este ocupata. Aceste procente pot fi analizate din doua perspective.

Tabelul 13. Rata somajului n oraul Otopeni

2004 Rata somajului 3,1Sursa datelor: Direcia Judeean de statistic Ilfov

2005 2,1

2006 1,8

2007 1,3

2008 1,3

2009 1,6

24 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Figura 4. Evolutia numarului somerilor inregistrati la nivelul orasului Otopeni

Scaderea numarului de someri in intervalul de timp 2004-2009 se datoreaza in special urbanizarii localitatii si cresterii investitiilor in zona. Deschiderea platformelor industrial de tipul Flamingo Computers, Philip Morris etc au alimentat piata muncii cu noi locuri disponibile, la care se adauga cele infiintate in constructii.

Tabelul 14. Populaia judetului Ilfov dup activitati ale economiei nationale

2005 Total judet din care Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si piscicultura Industrie si constructii ServiciiSursa datelor: Direcia Judeean de statistic Ilfov

2006 83562

2007 95202

2008 101411

66279

2488 26460 37331

3535 31094 48933

3466 34727 57009

2496 36232 62683

25 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Figura 5. Populaia judetului Ilfov dup activitati ale economiei nationale

Pe fondul transformarilor profunde produse in dezvoltarea socio-economica in perioada de tranzitie la economia de piata de dupa 1990, in structura populatiei pe ramuri si sectoare de activitate s-au produs unele modificari. Acestea constau in principal in diminuarea drastica a ponderii populatiei ocupate in sectorul primar si secundar (cu precadere in industria prelucratoare), in timp ce sectorul tertiar a capatat o importanta sporita. Astfel, in anul 2002, ponderea populatiei ocupate in sectorul primar si cel secundar s-a redus aproape la jumatate in comparatie c u 1992 (5% in sectorul primar, respectiv 31% in cel secundar), in timp ce populatia ocupata in sectorul tertiar s-a dublat, detinand aproximativ 2/3 (64%) din populatia activa a orasului. Domeniile care concentreaza care cele mai mari ponderi ale populatiei active sunt cel care include activitatile comerciale, hotelier, de reparatii si intretinere autovehicole si bunuri casnice si cel cu activitati de transport, comunicatii si depozitare. La nivelul anului 2002, un domeniu domeniu nou aparut, in comparatie cu 1992 este cel al tranzactiilor imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor. In sectorul Cercetare, dezvoltare nu se inregistreaza nici o persoana angajata.

26 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Tabelul 15. Sporul migratoriu, Otopeni 2004-2008

2004 Sosiri Plecari Spor MigratoriuSursa: INS

2005 805 279 526

2006 1189 357 832

2007 1309 400 909

2008 1717 476 1241

863 370 493

Figura 6 Sporul migratoriu n Otopeni, perioada 2004-2008

Analiza sporului migratoriu a mai aparut pana acum in prezentarea indicatorilor demografici precum sporul natural si cresterea demografica. Acest indicaor contribuie la stabilirea procentului de crestere demografica intr-o masura destul de importanta daca e sa vorbim de valori importante. Sporul migratoriu reprezinta aproape 4% din totalul populatiei stabile a orasului Otopeni, un coeficient destul de ridicat care a inregistrat evolutii evidente in intervalul 2004-2008. Odata cu dobandirea statutului de zona urbana, orasul Otopeni devine centru de interes atat din punct de vedere social cat si din punct de vedere economic. Ajungem la nivelul anului 2009 cu o crestere de peste 2000 de locuinte fata de anul 2004 si peste 1230 de societati comerciale raportat la acelasi an. Cea mai mare sursa migrationista o reprezinta capitala, careia ii urmeaza restul judetului Ilfov.

27 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.4.

nvmntTabelul 16 Evoluia unitilor de nvmnt de stat, Otopeni 2005-2007

1.4.1. Uniti de nvmntDenumire indicator Unitati de invatamint - total Gradinite de copii Scoli din invatamintul primar si gimnazial LiceeSursa: Fisa localitatii orasului Otopeni

2007 7 3 3 1

2008 7 3 3 1

2009 8 4 3 1

Din analiza tabelului privind unitatile de invatamant

in perioada 2005-2007

reiese faptul ca numarul total al unitatilor de invatamant a crescut usor in perioada analizata. Trebuie specificat faptul ca tabelul anterior prezinta situatia unitatilor de invatamant de stat. Not: Instituii/uniti de nvmnt rezultate n urma reorganizrii reelei colare prin aplicarea Legii nr. 354/2004, art. 7, alineatele (8) i (9) instituiile de nvmnt care au un numr minim de 200 elevi sau 100 de precolari sunt declarate cu personalitate juridic, iar cele cu un numr mai mic intr n subordinea acestora.Tabelul 17. Evoluia numarului elevilor dupa forme de invatamant, Otopeni 2005-2007

Denumire indicator Copii inscrisi in gradinite Elevi inscrisi - total din care: Elevi inscrisi in invatamint primar Elevi inscrisi in invatamint gimnazial Elevi inscrisi in invatamint liceal

2005 196 800

2006 255 845

2007 285 855

459 216 125

482 228 135

487 231 137

28 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Figura 7 Evoluia numrului de elevi i copii nscrii in formele de invatamant, Otopeni 20072009

Evolutia indicatorilor prezentati mai sus, sustine comportamentul demografic analizat anterior. Numarul in crestere al copiilor inscrisi la gradinite demontreaza fluxul ascendent de familii tinere care aleg orasul Otopeni drept domiciliu stabil si reprezinta o consecinta directa a natalitatii crescute din ultimii ani. Toti acesti indicatori: soldul migratoriu, natalitatea si numarul mare de copii se afla intr-o relatie directa de interdependenta, conlucrand la tabloul demografic al orasului. Observam, de asemenea cresterea a interesului pentru licee si scoli postliceale, in defavoarea scolilor de arte si meserii. Diferenta intre numarul de elevi inscrisi in scolile primare si gimanziale si cei inscrisi in licee poate fi interpretata ca o imbunatatire a gradului de constientizare a studiilor medii, in vederea accesarii celor superioare. Generatii care s-au oprit la nivelul gimnazial, din cauza contextului economic de tranzitie a sfarsitului de secol XX, reconsidera posibi litatile de dezvoltare personala si realizare profesionala prin prisma educatiei institutionalizate, o cerinta omniprezenta in cerintele angajatorilor.

29 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.4.2. Personalul DidacticTabelul 18. Evoluia Personalului Didactic, Otopeni 2007-2009 Denumir e indicator Personal didactic - total Personal didactic in invatamint prescolar Personal didactic in invat. primar si gimnazial Personal didactic in invatamint liceal 2007 77 14 55 8 2008 79 14 55 10 2009 81 16 57 8

Numarul personalului didactic care lucreaza in unitatile de invatamant din Otopeni urmeaza acelasi trend cu al numarului de copii inscrisi in unitatile de invatamant aferente. Astfel, cererea crescuta pentru locurile invatamantului prescolar are repercusiuni asupra personalului didactic care fata de 2005 este in crestere. Urmand acelasi algoritm, personalul didactic pentru unitatile scolare specifice invatamantului primar si gimnazial este in scadere asemenea numarului de elevi inscrisi. Se observa totusi o usoara evolutie pozitiva a invatamantului liceal.

1.5.

SntateTabelul 19 Evoluia principalilor indicatori din sntate

Denumire indicator Paturi in spitale - sector privat - numar Medici - sector public - persoane din total:Medici de familie-sector public-persoane Medici - sector privat - pe rsoane Stomatologi - sector public - persoane Stomatologi - sector privat - persoane Farmacisti - sector public - persoane Farmacisti - sector privat - persoane Personal mediu sanitar - sector public - pe rsoane Personal sanitar mediu - sector privat - persoane

2005 14 10 11 5 6 17 21 5

2006 19 8 32 3 12 17 24 7

2007 16 15 10 46 3 14 16 25 17

30 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Dispensare medicale - sector public Cabinete medicale individuale(de familie)-sector public Societate medicala civila- sector public Farmacii - sector public Societate civila medicala de specialitate-sect.public Spitale - sector privat Cabinete medicale - sector privat Cabinete medicale de specialitate- sector privat Cabinete stomatologice - sector privat Laboratoare medicale - sector privat Farmacii - sector privat Cabinete medicale de medicina generala - sector privat Alte tipuri de cabinete medicale - sector public

1 6 1 2 2 1 -

1 8 2 3 3 1 -

1 8 2 3 3 2 1

Ocrotirea sanatatii si asistentei sociale au cunoscut o dezvoltare substantiala. Se face simtita cresterea calitatii serviciilor medicale prin faptul ca s-au infiintat institutii sanitare private (cabinete si farmacii) cu dotari si servicii de calitate, asigurandu-se asistenta medicala si stomatologiga, precum si medicina de urgenta pentru localnici si pentru angajatii la diferitele institurii din localitate. Se remarca contributia sectorului privat la asigurarea serviciilor medicale, stomatologice si farmaceutice, numarul medicilor care activeaza in sectorul pri vat ajungand la 46 in anul 2007. S-au deschis cabinete ale medicilor de familie si farmacii. 1.6. CulturaTabelul 20 Evoluia numarului bibliotecilor in Otopeni Anul 2005 Biblioteci - Total Biblioteci Publice 3 Anul 2006 3 Anul 2007 4 1

31 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Situatia acestor institutii de cultura este sustinuta dupa cum putem observa de 1 biblioteca puplica, plus cele scolare. Acestora li se adauga o casa de cultura, gazda Centrului Cultural Ion Manu care are o insemnata activitate in domeniul cultural, precum si ca organizator de spectacole si intalniri oficiale. In cadrul Centrului Cultural ION MANU sunt organizate cursuri de dans popular, dans clasic si modern, de canto, de improvizatie, cercul de pictura religioasa pe sticla (Simetrie), cursuri de sah si arte martiale, ansamblul de dansuri populare "Perinita", trupa de dansuri clasice si moderne, formatia de dans modern "The Kitten, grupul de canto. Desi reteaua de internet nu este atat de dezvoltata la nivelul orasului Otopeni, interesul pentru cartea fizica in detrimentul celei virtuale scade, drept dovada bibliotecile care se inchid in fiecare an.

1.7.

Administraia public local Serviciile furnizate de Primria oraului Otopeni, cetenilor sunt: eliberare certificate de urbanism, autorizaii de construcii, autorizaii de desfiinare registru agricol, cadastru i agricultur serviciu impozite i taxe poliie comunitar administraia domeniului public inspecie mediu stare civil birou administraie public i autoritate tutelar protecie civil evidena strzi control asociaii de proprietari serviciul public comunitar de eviden a persoanelor relaii cu publicul asisten social protecie social

32 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

integrare a rromilor autorizare a firmelor autorizarea serviciilor transportului public local

1.8.

Profil economic Companiile din Otopeni sunt concentrate in doua zone: zona aeroportului

Henri Coanda(in special firmele de logistica si transport) si pe cele doua laturi ale Drumului National 1 si ale Strazii 23 August precum si in zona de centura a Bucurestiului care se invecineaza cu Otopeniul. Acesta concentrare intensa exista in special din cauza lipsei sau slabei dezvoltari in alte zone a infrastructurii edilitare, si ca un efect a infrastructurii de afaceri. Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, o varietate de reprezentanti importanti din multe domenii majore fac parte din mediul de afaceri din Otopeni. Aceasta inflorire si diversificare a mediului de afaceri din Otopeni s-a produs concomitent cu explozia domeniului imobiliat ce a durat pana de curand. Astfel: Industria este formata dintr-o mare companie producatoare de tutun( Philip Morris Romania) si cateva mici companii in domeniul confectiilor, incaltamintei si panificatiei. Transporturile, si domeniile anexe sunt reprezentate de firme de logistica, companii de transport aerian, companii de comisionariat vamal si companii care presteaza servicii anexe celor de transport (servicii de handling de sol pentru companiile aeriene, catering aerian etc.) Comertul exista o multitudine de firme practicante de comert si de Sectorul bancar majoritatea bancilor ce se gasesc in Bucuresti au import-export sucursale deschise si in Otopeni deschise in zona DN1 si Strada 23 August, rezultand o intindere neuniforma pe suprafata orasului. Printre cele mai reprezentative companii (societati) industriale care-si desfasoara activitatea pe teritoriul orasului Otopeni, se inscriu: PHILIP MORRIS ROMANIA S.R.L. (fabricare produse din tutun), una dintre cele mai mari investitii industriale private din Otopeni; CAMUSAT ROM-TELECOMUNICATII S.R.L. (constructii

33 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

metalice si parti componente); FLAMINGO COMPUTERS S.A. (fabricare calculatoare si alte componente electronice), MEDI SHOES S.R.L. (fabricare incaltaminte); HEBOROM INTERNATIONL S.R.L. (constructii civile si industriale, cabine modulare, containere s.a.); ERDII COMPANZ S.R.L. (constructii civile, industria le, de arta, hidrotehnice s.a.); VESTA INVESTMENT S.R.L. (productie de elemente de siguranta si semnalizare in domeniul transporturilor); LESAFFRE ROMANIA S.R.L. (fabricare de produse de panificatie, cofetarie si patiserie); TERAPLAST GP S.A. (fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilurilor din material plastic); GENERAL BETON ROMANIA S.R.L. (fabricare beton); Principalele axe de dezvoltare industriala corespund drumului National D.N.1 si liniei de centura din partea sudica a orasului, care beneficiaza pe langa soseaua modernizata, de calea ferata ce faciliteaza transportul de marfuri. 1.9. Infrastructura utilitilor publice i serviciile publice

Apa potabila si canalizare. Capacitatea instalata a surselor de alimentare este de 32 l, 2.765 m 3/zi (1 009 000 m3/an) si acopera 73% din necesitatile actuale de debite ale sistemului (in situatia in care in momentul de fata ar beneficia de servicii centralizate de alimentare cu apa toti locuitorii orasului). Inmagazinarea apei se face in 2 rezervoare in functiune (unul in incinta gospodariei de apa Oituz - cap. 500 m3 - si unul in incinta gospodariei de apa Polona cap. 75 m3. Capacitatea totala de inmagazinare de 575 m 3 asigura 42% din cerintele actuale ale consumatorilor (in situatia in care in momentul de fata ar beneficia de servicii centralizate de alimentare cu apa toti locuitorii orasului). Cu toate progresele notabile in dezvoltarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, intrucat nu corespund inca cerintelor si standardelor necesare, ele constituie o prioritate intre obiectivele investitionale ce urmeaza a fi derulate in perioada imediat urmatoare de catre administratia locala. Calitatea apei potabile ingrijoreaza 56% dintre companiile rezidente si 42% dintre persoanele rezidente. Totodata 83% din respondentii ambelor categorii sunt bransati la reteaua de apa curenta.

34 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

O problema majora o reprezinta faptul ca 79% din persoanele rezidente si doar 56% din companiile rezidente au declarat ca locuinta in care locuiesc/sediul in care activeaza este prevazut cu canalizare. Pe acelasi subiect 61% dintre companiile rezidente intervievate sunt nemultumite de situatia actual, urmate de 22% din persoanele rezidente. Gaze. Doar 46% din persoanele rezidente au declarat ca sunt bransati la reteaua publica de termoficare. Infrastructura de apa si canal Statia de epurare pentru zona de vest va fi amplasata in zona Odai la intersectia str. Matei Basarab si Str. Iancu Jianu. Reteaua edilitara va urmari inelul colector principal de vest. Pentru zona de Est statia de epurare este in curs de realizare pe str. Transilvaniei. 1.9.1. Infrastructura de transport Reteaua stradala a orasului Otopeni totaliza la nivelul anului 2004, 51 Km. Ea cuprinde atat arterele principale, ce corespund Drumului National 1 si Drumului Judetean 100, cat si strazile si drumurile din interiorul orasului. Lungimea strazilor orasenesti modernizate este de 27 km (aproape jumatate din lungimea totala a retelei stradale). Orasul se concentreaza in jurul Calea Bucurestilor(DN1) si a strazii 23 August. Toata infrastructura de afaceri se gaseste in apropierea acestor doi poli. Pe restul arterelor din oras calitatea drumurilor este proasta, lucru care reiese si din proiectulstudiu Dezvoltarea durabila a orasului Otopeni sondaj de opinie. Rezultatele acestui studiu arata ca 51% din persoanele rezidente si 61% din numarul companiilor rezidente intervievate sunt nemultumite de calitatea drumurilor din oras. Probabil unul din cele mai importante aspecte in legatura cu infrastructura de transport este existenta Aeroportului International Henri Coanda in Otopeni. Caile feroviare Caile feroviare sunt dispuse la limita de nord si cea de sud a orasului. Nordica - statia (gara) Balotesti care, desi poarta acest nume, este amplasata pe teritoriul administrativ al orasului Otopeni. In viitor aceasta cale ferata se prevede a se modernize prin electrificare si dublare, astfel incat sa permita circulatia trenurilor de mare viteza.

35 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Prin partea sudica trece calea ferata de centura, dubla si electrificata. Aici se afla statia Otopeni utilizata numai transportului de marfuri. La data de 13 aprilie 1970 a fost inaugurata aerogara pentru pasageri a Aeroportului International Bucuresti Otopeni (cu o capacitate de 1,2 milioane de pasageri/an), dupa ce pe 2 august 1969 fusese inaugurat Salonul Oficial al aeroportului, cu ocazia vizitei istorice a presedintelui american Richard Nixon. Infrastructura de transport in comun In vederea cresterii mobilitatii sunt propuse in scopul conectarii cu Aeroportul International Henri Coanda traseu de metrou pe sub traseul Caii Bucurestilor cu doua statii una la str. 23 August si una la aeroport Calea Ferata cuprinsa intre Gara de Nord si Aeroportul International Henri Coanda se propune a se face prin construirea unui tronson nou cuprins intre Gara Odai si aeroport. Linia de tramvai este propusa pe traseul drumului expres si intra in Otopeni prin zona Garii Otopeni, pe str Drumul Garii Otopeni, Str. Munteniei, Str. Transilvaniei, Str. Putna, aeroport. 1.9.2. Infrastructura de iluminat public Localitatea este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic National prin intermediul unei retele de distributie de medie tensiune. Reteaua de medie si joasa tensiune este aeriana. In perioada 2006-2008 au fost realizate lucrri de ntreinere, reparaii, extindere si modernizare a reelei electrice/iluminatului public. Astfel in anii 2006-2008 au fost emise 12 de autorizatii de construire pentru extinderea retelei electrice si bransamente. Pentru semestrul 1 al anului 2009 au fost eliberate 4 astfel de autorizatii. Acest aspect demonstreaza o data in plus tendinta expansiva a zonelor de locuit. In toata aceasta perioada modernizarea a constat in inlocuirea corpurilor de iluminat defecte si a retelelor dezafectate, interventii care din pacate nu au acoperit decat o mica parte a suprafetei orasului. Tipul de retea este in proportie de 100% de tip LEA, stalpii fiind uneori depasiti de incarcatura pe care o suporta.

36 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.9.3. Sigurana ceteanului Exist i numeroase agresiuni care scad calitatea vieii de zi cu zi ns care nu sunt raportate la organele competente. Principalele zone n care au loc astfel de evenimente sunt: vecintile colilor, baruri, intersecii, parcuri. Infracionalitatea la nivelul oraului prezint aceleai caracteristici ca i infracionalitatea la nivel de jude, ns difer numrul de infraciuni. Ponderea infracionala o deine furtul din autoturisme, ns tlhriile constituie infraciuni care nu sunt totdeauna raportate, infraciunile nscriindu-se n contextul general al criminalitii din ora. Trebuie subliniat c numeroase infraciuni care nu sunt raportate au loc n principal n vecintatea barurilor i mai ales a colilor. Odat cu adncirea crizei economice care se manifest n acest moment la nivel mondial i produce efecte i n Otopeni, numrul de incidente va crete, iar pentru a preveni creterea acestui fenomen Consiliul local al oraului a procedat la consultarea actorilor locali. Preocupndu-se de sigurana cetenilor n general i mai ales de sigurana segmentului tnr al populaiei in special. Va prezentam in cee ce urmeaza situatia infractionalitatii in Orasul Otopeni, conform informatiilor obtinute de la Politia Orasului Otopeni. Ca principale cauze ale evolutiei ascendente a situatiei criminalitatii sesizate pe raza orasului Otopeni, putem aminti urmatoarele: Efectivul redus de cadre de politie comparativ cu intinderea razei de competenta teritoriala si numarul persoanelor care locuiesc legal in aceasta zona, rezidenti, persoane aflate in tranzit, muncitori sezonieri si comunitatile de cetateni straini (chinezi, arabi, turci); Deprecierea calitatii vietii populatiei pe fondul acutizarii recesiunii economico financiare si a numarului mare de disponibilizari, prin reducerea activitatii unor societati comerciale; Lipsa unui iluminat stradal adecvat si a monitorizarii traficului prin sisteme de supraveghere pe principalele artere rutiere; Manifestarea unor lipsuri de ordin tehnic cu privire la dotarea politiei.

37 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.10. 1.10.1.

Dinamica investiiilor Investiii publice realizate n anul 2009

Avand in vedere obiectivele pe care si le-a propus Primaria orasului Otopeni in cursul anului 2009 s-au concretizat prin realizarea urmatoarelor activitati in domeniile in care primarul si implicit, aparatul pe care acesta il coordoneaza, detin competente: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Administratie; Invatamant; Cultura, recreere si religie; Sanatate Asigurari si asistenta sociala; Locuinte, servicii si dezvoltare alimentare cu apa; iluminat public; - canalizare; 8) Alte activitati economice - situatii urgenta 9) Transporturi

7) Protectia mediului - salubritate;

38 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Program 2009 Nr. crt. Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1 Valoarea totala initiala Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 Rest de execuatat la 31.12.2008 TOTAL Termen P.I.F.

0

2

4

5

7

T O T A L, din care:

31.957.005 26.766.222

32.269.078 27.313.209

27.585.183 22.805.681

21.815.183 17.065.681

*

A.

Lucrari in continuare

8.682.027 8.024.544

8.994.100 8.571.531 19.263.678 18.741.678

4.310.205 4.064.003 19.263.678 18.741.678

4.310.205 4.064.003 13.493.678 13.001.678

*

B.

Lucrari noi

19.263.678 18.741.678

*

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

4.011.300 -

4.011.300 -

4.011.300 -

4.011.300 -

*

Din T O T A L, desfasurat, potrivit clasificatiei, pe capitole bugetare : I Capitolul 51.02. - AUTORITATI PUBLICE 270.000 270.000 270.000 270.000 *

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

270.000 -

270.000 -

270.000 -

270.000 -

*

39 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii ( conform anexei II.1.1 )

270.000 -

270.000 -

270.000 -

270.000 -

*

II

Capitolul 54.02 ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE

100.000 -

100.000 -

100.000 -

100.000 -

*

Subcapitolul 54.02.05 Fond de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor locale C. Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii 1 Fond de rezerva

100.000 100.000 100.000 -

100.000 100.000 100.000 7.293.800 7.000.000 7.120.000 7.000.000

100.000 100.000 100.000 7.293.800 7.000.000 7.120.000 7.000.000

100.000 100.000 100.000 1.523.800 1.260.000 1.350.000 1.260.000

*

*

*

III

Capitolul 65.02 -INVATAMANT

7.293.800 7.000.000

*

B

Lucrari noi

7.120.000 7.000.000

*

INV lei C+M lei Program 2009

40 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Nr. crt.

Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1 Gradinita nr. 3 cu program prelungit

Valoarea totala initiala

Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 6.670.000 6.600.000 450.000 400.000

Rest de execuatat la 31.12.2008

TOTAL

Termen P.I.F.

0 1

2 6.670.000 6.600.000

4 6.670.000 6.600.000 450.000 400.000

5 900.000 860.000 450.000 400.000

7 *

2

Amenajare loc de joaca gradinita nr. 1 program prelungit

450.000 400.000

*

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

173.800 -

173.800 -

173.800 -

173.800 -

*

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii (conform anexei II.1.2)

173.800 -

173.800 -

173.800 -

173.800 -

*

IV

Capitolul 66.02 -SANATATE

154.000 -

154.000 -

154.000 -

154.000 -

*

Subcapitolul 66.02.50 Alte Cheltuieli in domeniul sanatatii paragraf 67.02.50.50 Alte institutii si actiuni sanitare

154.000 -

154.000 -

154.000 -

154.000 -

*

41 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

154.000 -

154.000 -

154.000 -

154.000 -

*

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii (conform anexei II.1.3)

154.000 773.500 -

154.000 773.500 103.500 -

154.000 773.500 103.500 -

154.000 773.500 103.500 -

*

V

Capitolul 67.02 -CULTURA, RECREERE SI RELIGIE

*

Subcapitolul 67.02.03 Servicii Culturale paragraf 67.02.03.06 Casa de Cultura

103.500 -

*

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

103.500 -

103.500 -

103.500 -

103.500 -

*

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii la Centrul Cultural Ion Manu (conform anexei II.1.4) Subcapitolul 67.02.05 Servicii Recreative si S portive paragraf 67.02.05.03 Intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement

103.500 670.000 -

103.500 670.000 -

103.500 670.000 -

103.500 670.000 -

*

*

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

670.000 -

670.000 -

670.000 -

670.000 -

*

1

Arta urbana-calcane blocuri DN1

290.000 -

290.000 380.000

290.000 380.000

290.000 380.000

*

2

Studiu privind reabilitarea si amenajarea zonei de agrement Otopeni

380.000

*

42 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

VI Capitolul 70.02 -LOCUINTE, SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA 6.131.295 4.437.295

6.131.295 4.437.295

6.131.295 4.437.295

6.131.295 4.437.295 *

INV lei C+M lei Program 2009 Nr. crt. Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1 Subcapitolul 70.02.03 Locuinte paragraf70.02.03.01 Dezvoltarea sistemului de locuinte C Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii Valoarea totala initiala 2 265.000 265.000 Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 265.000 265.000 Rest de execuatat la 31.12.2008 4 265.000 265.000 TOTAL Termen P.I.F. 7 *

0

5 265.000 265.000 -

*

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii ( conform anexei II.1.5 ) Subcapitolul 70.02.03 Locuinte paragraf 70.02.03.30 Alte cheltuieli in domeniu locuintelor

265.000 95.000 87.000 50.000 45.000

265.000 95.000 87.000 50.000 45.000

265.000 95.000 87.000 50.000 45.000

265.000 95.000 87.000 50.000 45.000

*

A.

Lucrari in continuare

*

43 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1

Introducere gaze naturale U5; electrovalve, senzor gaz aprobare : HCL nr.147 din 27.11.2003 -Data inceperii:2007

50.000 45.000

50.000 45.000

50.000 45.000

50.000 45.000

2009

B

Lucrari noi

45.000 42.000 15.000 14.000 15.000 14.000 15.000 14.000 4.081.295 3.855.295 4.081.295 3.855.295 591.000 554.000 298.000 270.000 298.000 270.000 990.000 937.000

45.000 42.000 15.000 14.000 15.000 14.000 15.000 14.000 4.081.295 3.855.295 4.081.295 3.855.295 591.000 554.000 298.000 270.000 298.000 270.000 990.000 937.000

45.000 42.000 15.000 14.000 15.000 14.000 15.000 14.000 4.081.295 3.855.295 4.081.295 3.855.295 591.000 554.000 298.000 270.000 298.000 270.000 990.000 937.000

45.000 42.000 15.000 14.000 15.000 14.000 15.000 14.000 4.081.295 3.855.295 4.081.295 3.855.295 591.000 554.000 298.000 270.000 298.000 270.000 990.000 937.000

*

1

Introducere gaze naturale - mansarda bloc B3-1 scara 1 -Data inceperii:2008 Introducere gaze naturale - mansarda bloc B3-1 scara 2 -Data inceperii:2008 Introducere gaze naturale - mansarda bloc B3-1 scara 3 -Data inceperii:2008 Subcapitolul 70.02.05 Alimentare cu apa si amenaj. Hidro. paragraf 70.02.05.01 Alimentare cu apa

2009

2

2009

3

2009

*

B

Lucrari noi

*

1

Alimentare cu apa str. Maramuresului -Data inceperii:2009 ForaJ 12 zona Eroilor

2009

2

2009

3

ForaJ 13 zona Flori de tei

2009

4

Gospodarie apa nord -Data inceperii:2009

2010

44 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

5

Gospodarie apa sud -Data inceperii:2009

1.175.000 1.125.000

1.175.000 1.125.000

1.175.000 1.125.000

1.175.000 1.125.000

2010

6

Alimentare cu apa str. Tibles -Data inceperii:2009

729.295 699.295

729.295 699.295

729.295 699.295

729.295 699.295

2010

Subcapitolul 70.02.06 Iluminat public si electrificari rurale

500.000 495.000 500.000 495.000

500.000 495.000 500.000 495.000

500.000 495.000 500.000 495.000

500.000 495.000 500.000 495.000

*

B

Lucrari noi

*

INV lei C+M lei Program 2009 Nr. crt. Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1 Post de transformare Biserica Noua Valoarea totala initiala 2 500.000 495.000 Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 500.000 495.000 Rest de execuatat la 31.12.2008 4 500.000 495.000 TOTAL Termen P.I.F. 7 *

0 1

5 500.000 495.000

-Data inceperii: 2009 Subcapitolul 70.02.50 Alte servicii in domeniul locuintei, serviciilor si dezvoltarii comunale 1.190.000 1.190.000 1.190.000 1.190.000 *

45 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii 1 Plan Urbanistic General Data inceperii:2007

1.190.000 430.000 -

1.190.000 430.000 -

1.190.000 430.000 -

1.190.000 430.000 -

*

2009

2

Servicii de consultanta pentru realizarea unui diagnostic al mediului si nevoilor de dezvoltare ale orasului Otopeni Data inceperii : 2008

380.000 -

380.000 -

380.000 -

380.000 -

2009

3

Servicii de consultanta pentru elaborarea planului local de amenajare si dezvoltare durabila

380.000 -

380.000 -

380.000 -

380.000 -

2009

Data inceperii : 2008 VII Capitolul 74.02 - PROTECTIA MEDIULUI 8.362.410 8.183.927 8.362.410 7.678.927 8.372.840 7.924.271 8.372.840 7.924.271 4.500.393 4.223.695 4.500.393 4.223.695 4.500.393 4.223.695 4.500.393 4.223.695 *

Subcapitolul 74.02.06 Canalizare si tratarea apelor reziduale

*

A.

Lucrari in continuare

4.252.027 3.679.544 1.454.082 1.261.400

4.262.457 3.924.888 1.736.300 1.655.675

390.010 224.312 154.850 140.553

390.010 224.312 154.850 140.553

*

1

Canalizare strada Marasti -Data inceperii:2008

2009

2

Canalizare strada Traian

1.067.060 873.691

1.055.170 999.980

42.000 30.800

42.000 30.800

2009

46 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

-Data inceperii:2008 3 Canalizare strada Marasesti 1.378.942 1.195.950 992.687 920.730 65.860 52.959 65.860 52.959 2009

4

-Data inceperii:2008 Statie epurare Odai + Ferme - etapa I

351.943 348.503 4.110.383 3.999.383 1.895.936 1.846.936 2.214.447 2.152.447 505.000 -

478.300 348.503 4.110.383 3.999.383 1.895.936 1.846.936 2.214.447 2.152.447 505.000 -

127.300 4.110.383 3.999.383 1.895.936 1.846.936 2.214.447 2.152.447 505.000 -

127.300 4.110.383 3.999.383 1.895.936 1.846.936 2.214.447 2.152.447 505.000 -

2009

B

Lucrari noi

*

1

Canalizare str. Munteniei -Data inceperii:2009

2009

2

Canalizare str. Maramuresului -Data inceperii:2009

2009

VIII

Capitolul 81.02 - COMBUSTIBILI SI ENERGIE

*

Subcapitolul 81.02.06 Energie termica

505.000 -

505.000 505.000 -

505.000 505.000 -

505.000 505.000 -

*

C.

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii

505.000 -

*

1

Concesionarea serviciului public de distributie a energiei termice prin delegare a gestiunii

20.000 -

20.000 -

20.000 -

20.000 -

2009

47 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

INV C+M lei Program 2009 Nr. crt. Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 0 1 2 Valoarea totala initiala Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 4 5 7 Rest de execuatat la 31.12.2008 TOTAL Termen P.I.F.

lei

2

Studiu privind reabilitarea sis temului geotermal centralizat pentru

61.000

61.000

61.000

61.000

2009

producerea,transportul si distributia caldurii si a apei calde menajere

-

-

-

-

3

Documentatie totpografica de intabulare conform HGR nr. 834/1991,

50.000

50.000

50.000

50.000

2009

pentru 7 centrale termice de cvartal CT1-CT 7, aflate in proprietatea Cosiliului Local al orasului Otopeni

-

-

-

-

4

Documentatie totpografica de intabulare conform HGR nr. 834/1991,

50.000

50.000

50.000

50.000

2009

pentru retelele de distributie (incalzire si apa calda menajera), aferente

-

-

-

-

celor 7 centrale termice amplasate inafara blocurilor si in subsolurile

48 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

acestora in lungime totala de 9,5 km

5

Plan de situatie 1:500 in zona cu case cu gospodaria supra si subterana pe o lungime totala de 13,28 km

36.000 -

36.000 -

36.000 -

36.000 -

2009

6

Ortofotoplan la scara 1:1000 cu gospodaria edilitara supra si subterana pe 1210 ha

23.000 -

23.000 -

23.000 -

23.000 -

2009

7

Studiu de fezabilitate privind reabilitarea retelelor de distributie a energiei termice pe secundar aferente CT1 - CT7

130.000 105.000 -

130.000 105.000 -

130.000 105.000 -

130.000 105.000 -

2009

8

Studiu de fezabilitate privind reabilitarea centralelor termice cu cazane in condensatie

2009

9

Bilant energetic pentru sistemul centralizat de alimentare cu energie termica

30.000 8.367.000 7.650.000

30.000 8.668.643 7.951.643 8.668.643 7.951.643

30.000 7.857.195 7.144.691 7.857.195 7.144.691

30.000 7.857.195 7.144.691 7.857.195 7.144.691

2009

IX

Capitolul 84.02 -TRANSPORTURI

*

Subcapitolul 84.02.03 Transport rutier -84.02.03.03 - S trazi

8.367.000 7.650.000

*

A.

Lucrari in continuare

4.380.000 4.300.000

4.681.643 4.601.643

3.870.195 3.794.691

3.870.195 3.794.691

*

49 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1

Modernizare si amenajare strada Marasti -Data inceperii 2009

1.680.000 1.650.000

1.847.717 1.817.717

1.536.000 1.508.301

1.536.000 1.508.301

2009

2

Modernizare si amenajare strada Marasesti

1.980.000 1.950.000

2.061.778 2.031.778

1.640.329 1.611.846

1.640.329 1.611.846

2009

-Data inceperii 2009 3 Modernizare si amenajare strada Traian -Data inceperii 2009 B Lucrari noi 3.407.000 3.350.000 3.407.000 3.350.000 3.407.000 3.350.000 3.407.000 3.350.000 * 720.000 700.000 772.148 752.148 693.866 674.544 693.866 674.544 2009

1

Modernizare si amenajare strada Nalbei

872.000 850.000

872.000 850.000

872.000 850.000

872.000 850.000

2009

-Data inceperii 2009

50 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

INV lei C+M lei Program 2009 Nr. crt. Cod clasificatie bugetara - DENUMIRE CAPITOL DENUMIRE SUBCAPITOL DENUMIRE ALINEAT DENUMIRE OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1 Modernizare si amenajare strada Sofia -Data inceperii 2009 C. Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii 580.000 580.000 580.000 580.000 * Valoarea totala initiala 2 2.535.000 2.500.000 Valoarea totala actualizata la 31.12.2008 3 2.535.000 2.500.000 Rest de execuatat la 31.12.2008 4 2.535.000 2.500.000 TOTAL Termen P.I.F. 7 2009

0 2

5 2.535.000 2.500.000

1

Achizitii de bunuri, dotari si alte cheltuieli de investitii ( conform anexei II.1.6 )

580.000 -

580.000 -

580.000 -

580.000 -

2009

51 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.10.2.

Investiii private

Tabel 24INVESTITII - CONSTRUCTII Locuinte ter minate - total - numar Locuinte ter minate din fonduri private - numar Locuinte ter minate din fondurile populatiei - nu mar Autorizatii d e constr.elib.pt.cladiri rezidential(excl.pt.colectivitati)-nr Autorizatii d e constr.elib.pt.cladiri rezidentiale pentru colectivitati- nr Autorizatii d e constr.elib.pt.cladiri rezidential(excl.pt.colectivitati)-mp Autorizatii d e constr.elib.pt.cladiri rezidentiale pentru colectivitati-mp 2005 569 569 529 2006 720 720 720 2007 614 614 614

729

358

297

-

3

37

193130

120287

92420

-

6724

66018

Pentru c nu se cunosc valorile investiiilor private, n scopul evidenierii dinamicii investiiilor n construcii s-a analizat numrul total de locuine existente n ora si situatia autorizatiilor de constructi n perioada 2005 2007. Creterea semnificativ a numrului de locuine existente demonstreaz volumul mare de investiii n acest domeniu. Se observa un boom in perioada postmergatoare urbanizarii localitatii, cu un apogeu in 2006, ulterior investitiile diminuandu-se dar pastrandu-se la valori inca ridicate. Conform Institutiei Arhitectului Sef, din Otopeni, valoarea investitiilor private a cladirilor pentru locuinte si a celor cu alte destinatie autorizate in anii 2006-2009 (semestrul 1) a fost de 2.223.589,6 mii lei.

52 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

1.11.

Nevoi de dezvoltare identificate n zona de aciune urban Prin identificarea nevoilor de dezvoltare in zona de actiune se urmareste

asigurarea unui standard de via demn pentru toi locuitorii oraului prin aplicarea de politici de dezvoltare n domeniul infrastructurii rutiere, a mediului i proteciei sociale. Realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a Orasului Otopeni face parte dintr-un efort concentrat si coerent al autoritatii publice locale din Otopeni, care impreuna cu cetatenii si ceilalti actori relevanti de la nivel local au demarat in 2008 procesul de dezvoltare integrata a localitatii. Studiul Comisiei Nationale de Statistica arata ca in orasul Otopeni, populatia cu domiciliu in Otopeni inregistreaza un spor natural pozitiv, cu ocrestere pe an preconizata ca fiind de peste 5%. Astfel exista nevoia modernizarii infrastructurii rutiere, in noile zone rezidentiale precum si in cele neafectate de dezvoltarea imobiliara datorita cresterii traficului in aceste zone. Aceasta modernizare a infrastructurii rutiere implica nevoia dezvoltarii modernizarii iluminatului public in zonele mai sus mentionate. Marirea suprafetelor rezidentiale precum si aparitia de noi spatii de locuit in cartierele rezidentiale existente duce la depasirea capacitatii de suport a infrastructurii eistente prin cresterea valentelor de trafic si starea precara a carosabilului pe majoritatea strazilor. O astfel de situatie implica nevoia modernizarii cailor rutiere in aceste zone, precum si amenajarea arhitecturala si peisagistica a spatiilor verzi corespunzatoare zonelor de locuinte. Barierele verzi care ar trebui sa existe intre carosabil si spatiile de locuit, sunt elemente urbanistice inca slab amenajate. Utilitatea acestora are efecte pozitive asupra sanatatii populatiei, asupra degradari i locuintelor, si nu in ultimul rand asupra aspectului general al orasului. Cresterea suprafetelor construite ridica problema spatiului verde pe cap de locuitor. Nevoile societatii moderne nu se limiteaza la perimata conceptie a acoperisului deasupra capului; acestea se extind la necesitatea unui confort dincolo de perimetrul casei. Spatiile verzi de relaxare, promenada, agrement sunt aspecte minime ale unui trai decent. O astfel de abordare constitue unul din principiile care

53 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

conlucreaza

la

realizarea

acestui

plan de

dezvoltare

integrat.

Dezvoltarea

infrastructurii si a constructiilor fara o preocupare serioasa pentru zonele verzi, si implicit pentru mediul inconjurator si poluare, ar fi contrare atat principiului integrat cat si unei dezvoltari sustenabile. Compactarea zonelor rezidentiale, precum si cresterea numarului de locuitori in orasul Otopeni a dus la cresterea numarului de infarctiuni. Astfel apare nevoia achizitionarii si instalarii unui sistem de supraveghere video pentru creterea siguranei i prevenirea criminalitatii in Orasul Otopeni. Pentru identificarea problemelor esentiale ale orasului Otopeni sondaj de opinie. Marimea esantionului, pentru o eroare limita de reprezentativitate stabilita de 4% si pentru un nivel de incredere de 95%, este de 556 persoane persoane rezidente, 1067 persoane nerezidente si 169 companii. Problemele ridicate de diferite esantioane sunt dupa cum urmeaza: orasului din perspectiva locuitorilor sai s-a realizat o Cercetare de piata intitulata Dezvoltarea durabila a

54 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Dupa cum se observa, in ceea ce priveste problema drumurilor de acces, 51% din persoanele rezidente si 61% din numarul companiilor rezidente intervievate sunt nemultumite de drumurile de acces din Oopeni, urmate de 31% dintre persoanele nonrezidente. Companiile nonrezidente sunt nemultumite in procent de 6%. In ceea ce priveste mijloacele de transport, categoriile nemultumite de situatia actuala sunt companiile rezidente, in procent de 37%, urmate de companiile nerezidente, in procent de 32%. Persoanele nerezidente sunt nemultumite in procent de 18%, categoria de resondenti cel mai putin afectata fiind persoanele rezidente din Otopeni. Calitatea apei potabile ingrijoreaza 56% dintre companiile rezidente, 42% dintre persoanele rezidente 38% dintre persoanele nerezidente si 29% companii nerezidente. Canalizarea reprezinta o mare problema pentru companiile rezidente, 61% dintre intervievati fiind nemultumiti de situatia actual, urmati la o distant destul de mare de persoanele rezidente in procent de 22%, persoanele nerezidente 15% si companii nerezidente 1%. La solicitarea autoritatii locale, in seturile de intrebari adresate rezidentilor (atat persoane fizice cat si persoane juridice) a fost introdusa intrebarea: Cum Otopeni credeti ca ar trebui rezolvata problema parcarilor in orasul

55 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Se pare insa ca rezultatele neinterpretate nu pot oferi o solutie clara de rezolvare a problemei in primul rand datorita cifrelor. Astfel au optat pentru rezolvarea problemei prin desfiintarea spatiilor verzi 3% dintre respondenti. Desfiintarea garajelor a fost solutia aprobata de 30% dintre participantii la sondaj. Au aparut insa alte doua propuneri care nu raspund la intrebare ci dau un mod de rezolvare problemei: Crearea de parcari subterane - 31% sau de parcari supraterane - 38%. Recomandam abordarea problemei prin intermediul unei cercetari care sa poata furniza solutia optima. Daca eliminam raspunsurile Altfel care nu raspund la intrebare ci dau un mod de rezolvare problemei, procentele se inteleg astfel: Prin desfiintarea garajelor : 94% Prin reducerea suprafetelor ocupate de spatii verzi : 6% Propunerile rezultate din cercetarea opiniei cetatenilor in cadrul raspunsului dat la optiunea 3)Altfel(69% din respondenti): Crearea de parcari subterane -45% Crearea de parcari supraterane - 55%.

In cadrul Raportului de chestionare persoane rezidente situatia se prezinta astfel: Care este cea mai importanta problema care ar trebui rezolvata in orasul Otopeni?

56 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Care credeti ca este principalul punct tare al orasului Otopeni?

57 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Care credeti ca este principalul punct slab al orasului Otopeni?

Cum apreciati situatia din Otopeni in ceea ce priveste: Alimentarea cu apa

58 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

22,00% 16,00% 14,00% 10,00% 12,00% 9,00% 3,00% 4,00% 5,00% 1,00%

4,00%

Alimentarea cu energie electrica

30% 23%0% 1% 1% 6% 9%

13% 15%

2%

0%

Alimentarea cu gaze

59 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

38,00% 26,00%

0,00% 1,00% 1,00% 0,00% 1 2 3 4

7,00% 3,00% 5,00% 5 6 7

10,00%

9,00%

8

9

10

Ns/Nr

Calitatea apei potabile din localitate

Dispensarele/cabinetele medicale din localitate

60 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Mijloacele de trasnport public pe care le folositi (autobuze, trenuri etc)

Siguranta dvs. si a bunurilor dvs.

61 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Spatiile existente pentru activitati de recreere, artistica si sportiva

Starea drumurilor principale din Otopeni

62 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

Starea drumului de acces care trece pe langa casa dvs.

Siguranta cetatenilor, batai..)

infractionalitatea,

delicvenata

(furturi,

violuri,

63 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

6.

Concluzii :

In urma colectarii, analizei si interpretarii datelor colectate apare o serie de Concluzii destinate autoritatii locale, Concluzii care se regasesc si sunt validate de datele prezentate. Aceste Concluzii sunt urmate de o serie de Recomandari care reies atat din analiza si interpretarea datelor colectate cat si din rezultatele suplimentare aparute in urma interviurilor realizate ad-hoc de operatorii din teren. A) Una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta rezidentii problema a rezidentilor orasului Otopeni este sistemul de canalizare al orasului, partea integrata si a infrastructurii de dezvoltare ulterioara si durabila a localitatii. De altfel primele trei probleme identificate de rezidentii orasului Otopeni se leaga de dezvoltarea si modernizare infrastucturii intrinseci a localitatii, dupa starea sistemului de canalizare urmand Constructia de locuinte si asfaltarea drumurilor publice. In acelasi timp se constata un grad foarte ridicat de satisfactie a populatiei legata de activitatea directa a primariei, peste 53% dintre respondenti fiind satisfacuti de Curatenia orasului, pe urmatoarele locuri ca grad de satisfactie

64 P a g e

Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni

fiind starea Parcurilor si activitatea Primariei si implicit a reprezentantulu

of 119/119
Planul integrat de dezvoltare a urbana al Orasului Otopeni 1 Page ORASUL OTOPENI JUDETUL ILFOV PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL ORASULUI OTOPENI 2010
Embed Size (px)
Recommended