LUCRARE DE LICENŢĂLUCRARE DE LICENŢĂ
Alegerea profesiei de psiholog - dotare Alegerea profesiei de psiholog - dotare nativă sau modelare prilejuită de învăţarenativă sau modelare prilejuită de învăţare
Coordonator ştiinţific:Lector univ. dr. Georgiana Corcaci Absolvent: Raluca Elena Iacob
CUPRINS:
I. DIMENSIUNILE TEORETICE ALE LUCRĂRII Cap. I. Perspective în consilierea vocaţională
Consilierea şi orientarea în carieră Aspecte ale procesului motivaţional
Teorii ale motivaţiei Relaţia dintre motivaţie şi performanţă
Cap.II. Direcţii şi orientări în alegerea profesiei de psiholog Profesia de psiholog - profil ocupaţional Codul deontologic
Cap.III. Ereditate – mediu - educaţie Delimitări conceptuale Contribuţia factorilor ereditate – mediu – educaţie în
dezvoltarea personalităţiiCap.IV. Alegerea profesiunii de psiholog - modelare prilejuită de învăţare?
Concepte, teorii şi metode ale procesului de învăţare Orientarea vocaţională
II. DEMERSUL APLICATIV AL CERCETĂRII
Scopul general
Scopul general al cercetării constă în investigarea alegerii profesiei de psiholog ca expresie a dotării native sau modelare prilejuită de învăţare prin: verificarea legăturii dintre anumite trăsături de personalitate importante pentru orientarea profesională a tinerilor şi pregătirea profesională operaţionalizată sub forma preferinţelor profesionale.
Obiective
Obiectivul general constă în verificarea existenţei unei legături şi potrivirea dintre orientarea spre profesia de psiholog şi o serie de trăsături de personalitate, în funcţie de apartenenţa la categoria de gen, anul de studiu al subiecţilor şi vârsta.
Obiective specificeverificarea existenţei unei legături între orientarea spre profesia de psiholog şi o serie de trăsături de personalitate conturate prin chestionarul C.P.I. (capacitate de statut, prezenţă socială, socializare, toleranţă, înclinaţie psihologică, flexibilitate) în cadrul eşantionului constituit din 120 studenţi de la facultatea de Psihologie din Iaşi şi de la un liceu din Botoşani;
verificarea existenţei unor diferenţe semnificative, funcţie de trăsăturile de personalitate, apartenenţa la categoria de gen, anul de studiu al subiecţilor şi vârstă;
sondarea legăturii dintre cele 7 trăsături de personalitate şi preferinţa pentru anumite tipuri de activităţi profesionale, cu ajutorul chestionarului de interese profesionale Holland;
Variabilele cercetării
Variabilele independente principale folosite în cercetare noastră sunt: capacitatatea de statut, flexibilitate, prezenţa socială, toleranţa, abilitate psihologică, socializarea şi interesele profesionale: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzător şi convenţional şi combinaţii ale acestora.
Variabilele independente secundare: vârsta subiecţilor, apartenenţa la categoria gen, profilul liceului şi aprecierea personală asupra talentului propriu.
Variabilele dependente: scorurile obţinute la chestionarul de interese profesionale şi chestionarul de personalitate.
Lotul investigat
Lotul experimental este alcătuit din 120 de subiecţi, respeciv 60 de elevi ai Liceului Pedagogic “Nicolae Iorga” din Botoşani şi 60 de studenţi ai Universităţii “Petre Andrei“ din Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei - specializarea Psihologie.
Elevii au vârste cuprinse între 16 şi 19 ani şi fac parte din două clase diferite: 30 din clasa a X-a H profil uman - psihologie intensiv şi 30 din clasa a XI-a H profil real - biologie-chimie. Dintre cei 60 de subiecţi 35 sunt eleve şi 25 sunt elevi.
Studenţii au vârste cuprinse între 21 şi 47 de ani, lotul investigat fiind constituit preponderent din subiecţi de gen feminin (51 studente şi 9 studenţi).
Instrumentele si metode utilizateMetodele utilizate: pentru colectarea datelor
am utilizat metoda testelor. În prelucrarea lor am recurs metoda statistică, în cadrul căreia am folosit corelaţia Pearson şi analiza de varianţă One Way Anova pentru a identifica eventualele diferenţe dintre alegerile grupurilor de elevi şi studenţi pe dimensiunea intereselor profesionale şi a alegerilor făcute pentru viitoarea carieră, sau diferenţe în cadrul grupelor de subiecţi funcţie de personalitatea lor pe dimensiunea competenţelor profesionale, indici de corelaţie după metoda Bravais-Pearson pentru a evidenţia tendinţa de variaţie.
Instrumente utilizate: Pentru atingerea obiectivelor studiului s-au folosit două (chestionare) standardizate: Inventarul de Personalitate California (C.P.I.) din care relevante pentru scopul cercetării s-au dovedit a fi 6 scale şi Inventarul de interese profesionale al lui J. L.Holland.
Analize şi interpretări
Ipotezele cercetării
Ipoteze generale: Există legătură între anumite trăsături de personalitate importante pentru orientarea tinerilor în planul pregătirii profesionale şi consilierea vocaţională concretizată în alegerea domeniului de studiu şi pregătire profesională identificată în cadrul studiului sub forma preferinţelor profesionale.
Ipotezele specifice
Ipoteza 1
Presupunem că între interesele profesionale ale subiecţilor prezentate în termeni de comportamente şi trăsăturile de personalitate ale acestora, există o strânsă corelaţie.
Pornind de la această ipoteză stabilim următoarea ipoteză de nul: nu există nici o corelaţie între interesele profesionale ale subiecţilor prezentate în termeni de comportamente şi trăsăturile de personalitate ale acestora.
Ipoteza s-a confirmat: din analiza rezultatelor corelaţiei multiple putem observa corelaţii medii şi slab semnificative între trăsăturile de personalitate evidenţiate de C.P.I. şi între interesele profesionale şi trăsăturile de personalitate.
r INTERESE-TO = 0,218 la un prag de semnificaţie p = 0,017rRE-SP = 0,247 la p = 0,007rRE-SO = 0,249 la p = 0,006rRE-TO = 0,218 la p = 0,017 rRE-PY = 0,209 la p = 0,022rSP-PY = 0,297 la p = 0,001 rSO-TO = 0,235 la p = 0,010 rSO-PY = 0,208 la p = 0,023 Potrivit datelor constatăm o legătură slab semnificativă, pozitivă, între interesele profesionale şi toleranţă, respectiv responsabilitate pentru obţinerea succesului personal şi încrederea în sine, interesele profesionale şi sociale, acomodarea socială, atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială, înclinaţia spre căldură umană, răbdare şi maturitate, o legătură slab semnificativă, pozitivă de variaţie între încrederea în sine interesele profesionale şi sociale şi înclinaţia spre căldură umană, răbdare şi maturitate, o legătură slab semnificativă, pozitivă de variaţie între acomodarea socială şi atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială respectiv înclinaţia spre căldură umană, răbdare şi maturitate.
În concluzie putem afirma că la vârsta tinereţii, în contextul prezent, asumarea responsabilităţii profesiei de psiholog şi potrivirea cu profilul ocupaţional nu este atât de puternic legată de talentul înnăscut, ci de modelul indus de părinţi, societate, consilieri şcolari şi orice mentor care îi povăţuieşte pe calea devenirii profesionale, corespunzător eficienţei lor sociale în obţinerea succesului personal.
Deoarece la un nivel superior eficienţa profesiei de psiholog este condiţionată de:încrederea în sine, în interesele profesionale şi sociale; acomodarea socială;atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială; înclinaţia spre căldură umană; răbdare şi maturitate.
Ipoteza 2
Presupunem că între cei 120 de studenţi există diferenţe semnificative privind distribuţia celor 36 combinaţii de interese profesionale, pe categorii de gen, vârstă şi profilul instituţiei de învăţământ. Pornind de la această ipoteză stabilim următoarea ipoteză de nul: nu există diferenţe semnificative între cei 120 de studenţi privind distribuţia celor 36 combinaţii de interese profesionale, pe categorii de gen şi preferinţa pentru domeniul de studiu operaţionalizat ca alegere a liceului sau facultăţii la care studiază. Ipoteza s-a confirmat: în urma calculării scorurilor brute şi potrivit celor 36 combinaţii de activităţi profesionale de interes, care operaţionalizează tipuri de personalitate, s-au constatat frecvenţe ridicate pentru următoarele profile: I.A. (intelectual artistic), R.I. (realist intelectual),R.Î. (realist întreprinzător), I.S. (intelectual social), A.Î. (artistic întreprinzător), Î.S. (întreprinzător social), Î.A. (întreprinzător artistic) Î.S. (întreprinzător social convenţional),I.Î. (intelectual întreprinzător), A.S. (artistic social), S.C. (social convenţional), C.I. (convenţional intelectual), C.A. (convenţional artistic).
Prin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe criteriu de alegere a facultăţii ca potrivire a abilităţilor profesionale cu domeniul de activitate dorit consecinţă a consilierii vocaţionale şi talentul sau orientare înnăscută, constatăm că :26 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca întreprinzător sociali; 17 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca investigativ artistici; 14 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca artistic sociali; 14 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat drept convenţional întreprinzători; 12 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca investigativ sociali ;11 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca artistic întreprinzători.
Se observă o orientare a subiecţilor de gen feminin şi vârstă scăzută (cuprinsă pe intervalul 16 – 22 ani) spre domenii de studiu profil uman, în special psihologie şi spre domeniu de studiu profil real pe categoria de vârstă sub medie (cuprinsă pe intevalul 23 – 29 ani); subiecţii de gen masculin, de aceeaşi categorie de vârstă, preferă domenii de studiu cu profil uman în mai mică măsură şi profil real în mai mare măsură.
Prin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe criteriu de apreciere a talentului pentru alegerea şi profesarea meseriei de psiholog, constatăm că numărul aprecierilor subiecţilor de gen feminin este mult mai mare în favoarea talentului pentru anumite abilităţi profesionale, decât pentru subiecţii de gen masculin.
În concluzie, alegerile activităţilor profesionale funcţie de vârstă şi apartenenţă la categoria de gen, subliniază exigenţele care ţin de domeniul profesional şi conturează importanţa talentului şi achiziţiilor realizate prin învăţare,
Ipoteza 3 Presupunem că nu există diferenţe semnificative între interesele profesionale care stau la baza potrivirii subiecţilor cu domeniul profesional (inserţia profesională în domeniul umanist pentru a obţine performanţa individuală ca expresie a anumitor trăsături de personalitate) analizând grupurile de subiecţi pe criterii de trăsături de personalitate, gen şi vârstă.
Pornind de la această ipoteză stabilim următoarea ipoteză de nul: există diferenţe semnificative între grupurile de subiecţi analizate pe criterii de interesele profesionale, trăsături de personalitate, apartenenţa la categoria de gen şi vârstă.
Ipoteza s-a infirmat parţial
Pentru analiza diferenţelor dintre interesele profesionale pe criteriu de apartenenţă la un anumit tip de personalitate s-a folosit analiza de varianţă, testul ANOVA unifactorial (One-Way) pentru variabila dependentă interese profesionale, şi variabila independentă trăsături de personalitate.
În urma analizei de varianţă (F (4,115) = 0, 687 la un prag de semnificaţie p = 0,628), nu s-au evidenţiat diferenţe semnificative pe ansamblu între cei 120 de subiecţi care alcătuiesc eşantionul de analiză.
Pentru a vedea dacă într-adevăr nu apare nici o diferenţă în evaluarea intereselor profesionale ale celor 120 de subiecţi ca potrivire cu mediul profesional între grupele experimentale, s-a aderat la noi analize Anova One-Way pe criterii de vârstă, apartenenţă la categoria de gen şi profil al instituţiei de învăţământ. Şi de această dată valorile testului Levene (F) al egalităţii de varianţă la praguri de semnificaţie p > 0,005 denotă că, pe ansamblu, trăsăturile de personalitate nu influenţează interesele profesionale ale celor 120 de subiecţi pe criterii de apartenenţă la categoria de gen, vârstă şi profil al instituţiei de învăţământ.
Prin testele de comparaţie multiplă Post-Hoc Bonferoni, la p<0,05, reies diferenţe mici între mediile subiecţilor din cadrul grupelor experimentale: trăsăturile de personalitate sunt importante pentru obţinerea succesului personal şi profesional, dar la această vârstă conduita profesională se modelează sub impactul exigenţelor profesionale, organizaţionale şi a procesului de maturizare aflat în plină desfăşurare.
Apar diferenţe semnificative în aprecierea profesării cu talent a meseriei de psiholog astfel: pe criteriu de responsabilitate între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin F(7,115) = 8,795 la un prag de semnificaţie p = 0,0001;pe criteriu de prezenţă socială între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin F(4,115) = 2,810 la un prag de semnificaţiep = 0,029;pe criteriu de socializare între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin F(4,115) = 4,293 la un prag de semnificaţie p = 0,001;pe criteriu de toleranţă între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin F(4,115) = 8,071 la un prag de semnificaţie p = 0,0001;pe criteriu de înclinaţie psihologică între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin F(4,115) = 7,930 la un prag de semnificaţie p = 0,0001.
ConcluziiÎn concluzie putem afirma că la vârsta tinereţii, în contextul prezent,
asumarea responsabilităţii profesiei de psiholog şi potrivirea cu profilul ocupaţional, nu este atât de puternic legată de talentul înnăscut ci de modelul indus de părinţi, societate, consilieri şcolari, orice mentor care îi povăţuieşte pe calea devenirii profesionale, corespunzător eficienţei lor sociale, deoarece eficienţa situată la un nivel superior este condiţionată de încrederea în sine, în interesele profesionale şi sociale, acomodarea socială, atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială, înclinaţia spre căldură umană, răbdare şi maturitate. Toate aceste dimensiuni contează deoarece sunt un rezultat al maturizării pe toate palierele, în timp ce exigenţele în privinţa aspectului total al persoanei s-au diluat în favoarea favoritismului profesional atât de des întâlnit în mediul profesional: flexibilitate situată la cote scăzute conduce la alegerea unui loc de muncă pe căi care nu evidenţiază atributele persoanle ci puterea financiară.
O altă analiză descriptivă relevantă este cea a frecvenţei alegerilor domeniului profesional pe criteriu de gen, vârstă şi profilul instituţiei de învăţământ observându-se o distribuţie a alegerilor, comparativă între categoriile de gen: orientarea subiecţilor de gen feminin spre domenii de studiu profil uman, în special psihologie, în timp ce subiecţii de gen masculin, de aceeaşi categorie de vârstă, preferă domenii de studiu cu profil uman în mai mică măsură şi profil real în mai mare măsură, fapt care conduce la o interpretare diferenţiată a abilităţilor care conduc la eficienţă personală. Fapt susţinut şi de orientarea culturală, procesul de maturizare şi stereotipul de gen, care observă diferenţe în alegerea domeniului de studiu pe criteriu de gen.
Prin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe criteriu de apreciere a talentului pentru alegerea şi profesarea meseriei de psiholog, constatăm că numărul aprecierilor subiecţilor de gen feminin este mult mai mare în favoarea talentului pentru anumite abilităţi profesionale, decât pentru subiecţii de gen masculin care preferă profilul uman în mai mică măsură şi profil real în mai mare măsură potrivit talentului, fapt care conduce la o interpretare diferenţiată a abilităţilor care evidenţiază eficienţă personală. Aprecierea talentului joacă un rol important în orientarea profesională dar materializarea oricărui tip de talent se realizează în timp, în mediul concret de profesare şi este supus modelării învăţării.
Analiza diferenţelor dintre interesele profesionale care stau la baza potrivirii profesionale a subiecţii eşantionului analizat, pe criteriu de apartenenţă la un anumit tip de personalitate nu s-au evidenţiat diferenţe semnificative pe ansamblu între cei 120 de subiecţi care alcătuiesc eşantionul de analiză. Apar însă diferenţe semnificative în aprecierea profesării cu talent a meseriei de psiholog pe criteriu de responsabilitate, prezenţă socială, socializare, toleranţă, înclinaţie psihologică între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel masculin şi diferenţe mici între mediile subiecţilor din cadrul grupelor experimentale de vârstă.
Prin testele de comparaţie multiplă Post-Hoc Bonferoni, la p<0,05, din tabel reies diferenţe mici între mediile subiecţilor din cadrul grupelor experimentale de vârstă, fapt care induce ideea că trăsăturile de personalitate sunt importante pentru obţinerea succesului personal şi profesional, dar vârsta este un factor important în maturizarea conduitei profesionale sub impactul exigenţelor profesionale, organizaţionale şi a procesului de maturizare biologică aflat în plină desfăşurare în tinereţe.
În tabelul 9 putem analiza diferenţele semnificative în aprecierea profesării cu talent a meseriei de psiholog la vârste scăzute şi sub medii (16 - 22 şi 23 - 29) pe: criteriu de socializare F(1,118) = 9,503 la un prag de semnificaţie p = 0,003 şi; criteriu de prezenţă socială F(1,118) = 5,939 la un prag de semnificaţie p = 0,016.
Toate aceste diferenţe evidenţiază clar faptul că acomodarea la regulile şi practicile sociale, încrederea în sine şi interesele sociale, personale, impun împletirea talentului cu învăţarea în profesarea oricărei meserii, implicit a celei de psiholog: talentul orientează iar învăţarea modelează.
