FORMATORFORMATOR
Curs intensiv
STRUCTURALSTRUCTURAL EURO FOND & TRAINING SRL
www.cursuriautorizate.eu
2
Invatarea cunostintelor si tehnicilor necesare pentru a
deveni un bun formator
Formarea competentelor
in prezentarea si furnizarea de module de curs in fata
participantilor
3
COMPETENTE:COMPETENTE: ⁞ Construirea situatiilor de invatare
⁞ KASH (Knowledge Attitude Habits Skills) necesare unui trainer de succes
⁞ Invingerea emotiilor distructive si gestionarea celor constructive
⁞ Captarea si mentinerea atentiei .
Captivarea publicului
⁞ Gestionarea situatiilor dificile
⁞ Folosirea limbajului verbal, nonverbal şi paraverbal
⁞ Pregatirea suportului de curs si a materialelor auxiliare
⁞ Livrarea sesiunilor de training
⁞ Realizarea activitatilor de formare
⁞ Evaluarea participantilor la formare
⁞ Oferirea si primirea feedback-ului
⁞ Aplicarea metodelor si tehnicilor de formare4
Curs cu certificare ANC
(Autoritatea Nationala pentru Calificari), prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educatiei Nationale
Obtinerea certificarii ofera dreptul de a lucra ca Formator (Trainer) (cod COR 241205)
Certificatul de absolvire este insotit de Supliment Europass
5
PROGRAMPROGRAM
CURS de SEARA 3 zile
17.00 – 18.15 Curs
18.15 – 18.30 Pauza
18.30 – 19.15 Curs
19.15 – 19.30 Pauza
19.30 – 20.45 Curs
6
PROGRAMPROGRAM
CURS de Week end
9.30 – 10.30 Curs
10.30 – 10.45 Pauza
10.45 – 11.45 Curs
11.45 – 12.00 Pauza
12.00 – 13.00 Curs
13.00 – 13.15 Pauza
13.15 – 14.15 Curs
14.15 – 14.30 Pauza
14.30 – 15.30 Curs
7
OBIECTIVELE si
TEMELE
CURSULUI8
OBIECTIVE
Pregatirea logistica a unui curs Elaborarea si predarea unui
curs Aplicarea metodelor de instruire Feed-back. Primire si oferire
9
OBIECTIVUL OBIECTIVUL programului de training programului de training
Cunoştinţe
Abilitati
Deprinderi
Atitudini ↔ Comportamente
10
TEMELE CURSULUI TEMELE CURSULUI
I. Aspecte introductive
II. Formare continua
III. Metode de instruire
IV. Evaluarea seminarului. Chestionare
V. Exemple practice (Proiectul)
11
I. ASPECTE INTRODUCTIVEI. ASPECTE INTRODUCTIVE
I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi desfi desfasasurareaurarea unui unui seminarseminar
I.2. Pregatirea I.2. Pregatirea seminarseminaruluiului
I.3. Desfasurarea seminaruluiI.3. Desfasurarea seminarului
I.4. Incheierea seminaruluiI.4. Incheierea seminarului
I.5. Formatorul I.5. Formatorul
I.6. Tehnica predarii in echipa I.6. Tehnica predarii in echipa
12
I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi i
desfdesfasasurarea urarea unui unui
seminar seminar
o Alegerea grupului tinta → compozitie omogena privind pregatirea lor o Constituirea unui grup dintr-un numar relativ redus de
persoane (10 -15) → permite o mai usoara comunicare şi o participare interactiva
o Dacă numărul participanţilor este mai mare, se vor organiza mai multe grupuri de lucru, care vor lucra separat şi se vor reuni pentru dezbateri
13
I.2. Pregatirea I.2. Pregatirea seminarseminaruluiului
o Identificarea rezultatului asteptat al seminaruluio Stabilirea unei teme de actualitate (de interes pentru participanti)o Stabilirea mijloacelor prin care se poate atinge scopul seminarului o Impartirea timpului de lucru pe faze distincte ale intalniriio Alegerea spaţiului in care se va desfasura intalnirea → sa permita o
participare optima o Realizarea de mape de lucru pentru fiecare participant (documentele
necesare si documentul pus în discuţie) → facilitarea dialogului → după seminar, participanţii vor putea reflecta în continuare asupra tematicii
o Realizarea de ecusoane cu numele participantilor
14
I.3. I.3. DesfasurareaDesfasurarea s seminareminaruluiului
o Prezentarea formatorului şi a participanţilor → realizata în condiţii de atmosferă de încredere reciprocă, relaxată ↔ permite şi o minimă cunoaştere a experienţei anterioare şi a gradului de interes pentru temă a fiecărui participant
o Prezentarea tehnicilor şi metodelor de instruire → să fie de natură să implice în mod egal, responsabil, pe fiecare participant.
o În cadrul grupului se pot stabili responsabilităţi, prin atribuirea de roluri (ex: discuţii cu argumente pro şi contra, responsabilul cu respectarea timpului de lucru alocat, purtătorul de cuvânt al grupului la prezentarea concluziilor finale din plen)
o Pot exista şi persoane care să observe modul în care se desfăşoară dezbaterile în grup, contribuţia fiecăruia, felul în care şi-a susţinut punctul de vedere
15
I.4. Incheierea sI.4. Incheierea seminareminaruluiului
Formatorul trebuie:
sa concluzioneze cu privire la fiecare participant → realizeaza o evaluare a participării sale raportat la scopul si obiectivele cursului
sa realizeze o evaluare proprie privind modul de pregatire a intalnirii si desfasurarea ei
sa identifice resursele pentru îmbunatatirea activitatii viitoare
16
I.5. FORMATORULI.5. FORMATORUL
Stilul se refera la:
- ideile şi convingerile care stau în spatele a ceea ce facem
- convingeri referitoare la rolul formatorului sau cele referitoare la modul cum învaţă adulţii.
- aspecte privind autoritatea, controlul şi ascultarea.
- poate avea legatura cu evaluarea inteligenţei sau motivaţiei unui anumit grup de participanti
o Stilul este irelevant: aproape tot ce facem este acceptabil atata timp cat îi ajuta pe participanti să înveţe.
o Unii traineri adoptă un „stil de instruire” sau stilul „modului în care se fac lucrurile pe aici”.
Când un anumit stil este singura modalitate prin care am văzut cum se fac lucrurile, presupunem – şi nu întotdeauna corect – că aceasta este modalitatea corectă
17
I.5. FORMATORULI.5. FORMATORUL
CONCEPTOR al programelor de formare, pe baza documentelor normative in vigoare, a standardelor ocupationale de pregatire profesionala a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate (inclusiv al celui de formare al formatorilor)
PROIECTANT al programelor si al activitatilor de formare, pe baza nevoii si cererii de formare dintr-un anumit sector sau domeniu de
activitate
ORGANIZATOR al programelor de formare, asigurand toate conditiile necesare desfasurarii optime a programelor de formare
FACILITATOR al procesului de invatare si de dezvoltare prin crearea unor situatii de invatare adecvate dezvoltarii competentelor
profesionale care se constituie in tinte ale formarii
EVALUATOR AL COMPETENTELOR efectiv formate sau dezvoltate la participantii la formare, precum si al propriei prestatii ca formator
18
I.5. FORMATORULI.5. FORMATORUL
FORMATORUL este persoana care ne ajută să învățăm.
“Nu poți învăța un om, îl poți doar ajuta să învețe!”
Galileo Galilei
Indiferent care sunt convingerile voastre, acestea vor afecta modul în care instruiti şi pe acela în care învaţă participanţii.
Este important să fiţi conştient de ideile şi convingerile voastre pe care le aduceţi în calitate de formator, pentru a ştii de ce procedaţi astfel.
19
I.5. CALITATILE FORMATORULUII.5. CALITATILE FORMATORULUI
20
I.6. TEHNICA PREDARII in ECHIPAI.6. TEHNICA PREDARII in ECHIPA
Calitatile CURSANTULUI: o Motivat o Realist o Bun comunicator o Flexibilo Deschis la lucruri noi o Simt al umorului o Accepta instruirea o Spirit de echipa
21
I.6. TIPURI de CURSANTII.6. TIPURI de CURSANTI
o Stie tot o Certaret o Pozitiv o Vorbaret o Timid o Ne - cooperant o Dezinteresat o Snobul intelectual o Interogativ
22
I.6. REGULI si METODEI.6. REGULI si METODE
o Fiti empatic → intelegeti motivele comportamentale ale cursantului
o Nu intrati in conflict / competitie cu el o Nu il puneti in dificultate o Incurajati exprimarea clara si precisa o Abordati o critica constructiva o Folositi-va de grup o Feedback separat o Apelati la simtul umorului
23
STILURI STEREOTIPESTILURI STEREOTIPE
24
I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI
o Adulţii sunt motivaţi să înveţe pe măsură ce îşi dezvoltă anumite necesităţi şi interese pe care le satisface învăţarea
→ Necesităţile şi interesele cursantilor adulţi sunt punctul de pornire potrivit pentru structurarea activităţilor educative pentru adulţi ↔ reperele esenţiale pentru pregătirea unei sesiuni de instruire
o Orientarea adulţilor spre învăţare este determinată de viaţă sau de munca pe care o desfăşoară.
→ Cadrul adecvat pentru structurarea educaţiei adulţilor trebuie să constea din situaţii de viaţă sau muncă şi nu din subiecte
academice sau teoretice.
25
I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI
o Experienţa este resursa cea mai bogată pentru educaţia adulţilor.
De aceea, metodologia de bază pentru programele de educaţie pentru adulţi implică:
- participarea activă într-o serie planificată de experienţe
- analiza acelor experienţe
- punerea lor în aplicare în situaţii de viaţă sau de muncă.
o Adulţii simt nevoia stringentă de a se auto-direcţiona.
Rolul formatorului este acela de a se angaja împreună cu studenţii într-un proces de cercetare, analiză şi decizie,
nu doar să le transmită cunoştinţe şi apoi să testeze dacă aceştia le-au însuşit.
26
I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI
o Diferenţele individuale între cursantii adulţi se accentuează o dată cu vârsta şi experienţa.
o Programele educative pentru adulţi trebuie să ţină cont în mod deosebit de diferenţele de:
- stil
- timp
- loc
- ritm de învăţare
27
I.6. ROLUL FORMATORULUI I.6. ROLUL FORMATORULUI
Ajută participanţii să atingă obiectivele de învăţare Implica participanţii în procesul de învăţare Demonstrează relevanţa materialului Are grijă ca timpul şi obiectivul să fie respectate
Trezește interesul participanţilor:
Entuziasm + Pasiune = Participanţi interesaţi
Monitorizează înţelegerea Ascultă activ Oferă și primește feedback
28
I. ASPECTE INTRODUCTIVEI. ASPECTE INTRODUCTIVE
I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi desfi desfasasurareaurarea unui unui seminarseminar
I.2. Pregatirea I.2. Pregatirea seminarseminaruluiului
I.3. Desfasurarea seminaruluiI.3. Desfasurarea seminarului
I.4. Incheierea seminaruluiI.4. Incheierea seminarului
I.5. Formatorul I.5. Formatorul
I.6. Tehnica predarii in echipa I.6. Tehnica predarii in echipa
29
EXERCITII
Punctaţi câteva dintre aspectele cele mai importante pentru un formator din punctul vostru de vedere
Expunerea misiunii mele ca formator
Tema pentru proiectul de curs
30
II. FORMAREA CONTINUA II. FORMAREA CONTINUA
II.1. Pedagogia II.1. Pedagogia
II.2. Andragogia II.2. Andragogia
II.3. Pregatirea continua II.3. Pregatirea continua
31
II.1. PEDAGOGIA II.1. PEDAGOGIA
Pedagogia o este arta şi ştiinţa de a educa copiii
o este fundamentată pe convingerea că profesorul ar trebui să orienteze instruirea spre asteptarile societăţii, urmând un curriculum standardizat
Pedagogia vs Andragogie• Adulţii au un grad înalt de curiozitate al cunoasterii umane
• Adultii sunt mai motivaţi să înveţe, mai perseverenţi
• Adultii ştiu exact ce doresc să înveţe
• Si adultii si copii sunt receptivi la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor teoretice
32
II.2. ANDRAGOGIA II.2. ANDRAGOGIA
o Stiinţa care se ocupă cu metodele de educaţie ale
adulţilor
o Domeniu de cunoaştere şi practică socială al cărui obiect specific este ajutorul educativ în
folosul adulţilor
o Forma de învăţare facultativă pentru adulţi
33
PRINCIPII DE BAZA in ANDRAGOGIEPRINCIPII DE BAZA in ANDRAGOGIE
Pentru instructori
Trebuie să ştie de ce un anumit lucru este important pentru a fi învăţat
Trebuie "să învete cum să ştie ei, mai întâi“
Să fie ei inşişi profesionişti Să se bazeze pe experienţa
proprie
Pentru cursanti
• Adulţii nu vor învăţa până când ei nu vor fi motivaţi
• Adulţii cer ajutor să-şi
depăşească inhibiţiile, comportamentul şi credinţa lor
despre învăţat.
34
II.3. PREGATIREA CONTINUA II.3. PREGATIREA CONTINUA
Pregatirea continua o este o necesitate a omului modern o Omul isi poate dezvolta capacitatile psihologice, fiziologice, fizice
si de pregatire (formare) profesionala prin formare continua
Caracteristicile formarii • Continua
• Durata
• Dinamica
▼
• Progresul tehnic
• Creşterea gradului intelectual al muncii
• Necesitatea de a obţine performanţe
• Modificări în lumea profesiilor
• Cerinţe calitative ale pieţei forţei de muncă
35
II.3. PREGĂTIREA II.3. PREGĂTIREA ACTIVITĂȚILOR ACTIVITĂȚILOR DE FORMAREDE FORMARE
Elaborarea de programe
Echipamente pentru practica
Materiale
36
II.3. PREGĂTIREA CURSULUI II.3. PREGĂTIREA CURSULUI
PREGĂTIREA SĂLII ÎNAINTE DE SOSIREA PARTICIPANŢILOR
• Întâlniţi-vă cu coordonatorul centrului de conferinţe, examinaţi programul de lucru al acestuia şi aflaţi cum îl puteţi găsi în caz de urgenţă în timpul seminarului.
• Persoana de contact, numar de telefon
• Verificaţi dacă în sală:
• instalaţia de aer condiţionat/încălzire funcţionează
• sala este confortabilă
• scaunele şi mesele sunt aşezate corespunzător
• sala şi mesele sunt curate
• cafeaua şi apa sunt pregătite
37
II.3. PREGĂTIREA CURSULUI II.3. PREGĂTIREA CURSULUI
Verificaţi materialele pentru participanţi: • Materialele de instruire sunt puse în ordine
• Ecusoanele cu numele participanţilor sunt pregătite
• Materialele de curs sunt distribuite
Verificaţi echipamentul audio-video: • Suportul de planşe este pregătit, împreună cu markerele
• Echipamentul este pus în priză şi testat
• Focalizaţi imaginea (dacă se foloseşte retroproiector)
• Testaţi sunetul din diferite puncte ale sălii
• Localizaţi întrerupătoarele în sală
38
II.3. ORGANIZAREA SĂLII DE CURS II.3. ORGANIZAREA SĂLII DE CURS
Sala de curs • trebuie să permită o comunicarea bună între cursanți și trainer
• să se țină cont de numărul de participanți
• să se țină cont de spațiul de confort
Tipuri de aranjamente ale salii: • în formă de “U”
• în formă de “brad”
• dreptunghi
• amfiteatru
• în semicerc
• ca la școală
39
II. FORMAREA CONTINUA II. FORMAREA CONTINUA
II.1. Pedagogia II.1. Pedagogia
II.2. Andragogia II.2. Andragogia
II.3. Pregatirea continua II.3. Pregatirea continua
40
III. METODE DE INSTRUIRE III. METODE DE INSTRUIRE
III.1. Reguli generale III.1. Reguli generale
Alegerea metodei de invatareAlegerea metodei de invatare
Structura prezentariiStructura prezentarii
Invatarea activaInvatarea activa
Instruire vs PredareInstruire vs Predare
III.2. Metode de instruire III.2. Metode de instruire
Expunerea si demonstratiaExpunerea si demonstratia
Brainstorming si discutiile in cadrul Brainstorming si discutiile in cadrul mesei rotundemesei rotunde
MaieuticaMaieutica
Role play Role play
Studiul de cazStudiul de caz 41
III.1. REGULI GENERALE III.1. REGULI GENERALE
Realizarea activitatilor de formare • Informarea participanților privind activitățile de formare
• Motivarea participanților la formare
• Facilitarea activităților de învățare
• Rezolvarea conflictelor
• Oferirea de feed-back participanților la formare
Pregatirea formării. Educația adulțilorEducația nonformală
- Instituții culturale (teatre, muzee, biblioteci, case de cultură, organizații nonguvernamentale)
- Alte instituții care au ca misiune conexă educația și cultura
Educația informală
- Familia, media, grupul de prieteni, oricine exercită o influență educatională internatională sau neorganizată
42
III.1. REGULI GENERALE III.1. REGULI GENERALE
Motivația spre deosebire de comportament • generează acțiune, dinamizează subiectul, îl face activ • dirijează sau orientează comportamentul spre scop• produce un efect selectiv și intensificator de stimuli
specifici, deci are un efect asupra atenției• realizează o supratensiune
43
III.1. REGULI GENERALE III.1. REGULI GENERALE
Când lucrăm cu adulțiio Sensibilizarea și crearea situației de receptivitate: crearea unui moment
emoțional prin implicarea experienței profesionale și prin punerea în lucru a unor resurse motivaționale
o Crearea unei situații motivante: suscitarea interesului, a curiozității, a nevoii în raport cu acțiunea
o Participarea grupului: grupul trebuie să aibă un scop clar și să acționeze unitar
o Calitățile formatorului: bun organizator, îndrumator, lider, sursă permanentă de informație, spirit de echipă, diagnostician al nevoilor de formare și al dificultăților în învățare, evaluator și terapeut, interes pentru reușită
o Control și evaluare
44
III.1. ALEGEREA METODEI de INVATARE III.1. ALEGEREA METODEI de INVATARE
45
III.1. STRUCTURA PREZENTARII III.1. STRUCTURA PREZENTARII
46
III.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRIIII.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRI
o Controlati-va emoţiileo Repetiţi, repetati, repetati o Nu există un înlocuitor pentru o pregătire temeinică.
Invatati cursul o O bună organizare vă ajută să vă concentraţi. o Stabiliţi şi menţineţi legătura cu participanţii. o Fiţi voi înșivă, fiţi natural, fiti autenticio Cu grija, faceţi uz de umor. Spuneţi anecdote, povestioare
amuzante, dar ţineţi cont de faptul că: 1) Nu oricine poate spune o glumă.
2) Aveţi grijă, nu toată lumea râde de aceleaşi lucruri.
o Daţi exemple din viaţa reală – povestiţi o întâmplare. o Diversificaţi-vă tehnicile de prezentare. o Vorbiţi liber grupului, nu citiţi prezentarea.
47
III.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRIIII.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRI
o Ţinuta şi înfăţişareao Mimica o Limbajul corpuluio Expresia feţeio Tehnicile vocale:
o Voce înaltă sau cu inflexiuni → Vocea trebuie să fie variată, pentru a menţine interesul publicului
o Calitatea vocii → Practica vă va ajuta să o corectaţi sau controlaţi
o Intensitatea vocii → Variaţi intensitatea vocii pentru a accentua ideile
o Ritmul → Variaţi ritmul şi veţi crea starea de spirit adecvată
o Pauzele în vorbire → deliberat, nu prea deso Probleme vocale („Îîhh “, fraza neterminata,
pronuntie defectuoasa)48
III.1. INVATAREA III.1. INVATAREA
ACTIVĂ bazată pe inducţie,
descoperire activitate pe grupuri implică asumarea unor
riscuri procesul este
important evaluarea se face
continuu soluţii neaşteptate
PASIVĂ
memorizare individuală
mai lipsită de riscuri pune accent pe
rezultate apreciere însumata soluții anticipate
49
III.1. III.1.
PREDAREA
Cunoştinţele sunt transferate de la profesor la elev
Organizaţiile se consolidează prin intermediul progreselor tehnice
Orientată spre educator
INSTRUIREA
Cunoştinţele sunt descoperite prin intermediul investigării reciproce a problemelor şi aspectelor
Organizaţiile se consolidează prin dezvoltarea resurselor şi a capacităţilor de auto-orientare a participanţilor
Orientată spre student
50
III.1. III.1.
5 activităţi sunt implicate în desfăşurarea unei sesiuni de instruire:
o Stabilirea şi menţinerea unui climat de învăţareo Susţinerea prezentăriloro Acordarea de instrucţiunio Monitorizarea sarcinilor de grup şi individualeo Conducerea procesului de raportare.
51
III.2. METODE de INSTRUIREIII.2. METODE de INSTRUIRE
Expunerea şi demonstraţia
Brainstorming şi discuţii în cadrul mesei rotunde
Metoda maieutică
Interpretarea pe roluri
Studiile de caz
52
EXPUNEREAEXPUNEREA
Definiţie
Prelegerea / expunerea este
o prezentare structurată,
cu sau fără mijloace vizuale
ajutătoare,
menită să transmită cunoştinţe şi
experienţe, evenimente şi fapte,
concepte şi principii.
Avantaje
• Un instrument eficient pentru prezentarea/explicarea ideilor, conceptelor, teoriilor, principiilor.
• Economiseşte timp.
• Poate servi grupurilor mari de participanţi.
• Poate fi utilizată în combinaţie cu alte tehnici.
• Procesul este controlat de către lector, pentru a transmite informaţii specifice.
• Este o metodă directă.
• Un lector bun poate stimula entuziasmul grupului printr-o prelegere convingatoare
53
EXPUNEREAEXPUNEREA
Aplicaţii
• Transmiterea cunoştinţelor şi a experienţelor
• Pentru un numar mare de participanţi
• Pentru introducerea modulelor / obiectivelor instruirii
• Cunoştinţele şi experienţa lectorului în raport cu cunoştinţele şi experienţa grupului ↔ lectorul nu este un “izvoar nesecat de cunoştinţe”
Limitări• Comunicarea este cu sens unic
• Rolul pasiv al celui instruit
• Grad de memorare scăzut.
• Lectorul poate vorbi cu condescendenţă participanţilor, fapt pe care, în mod obişnuit, adulţii îl resping.
• Nu este adecvată pentru schimbarea atitudinii.
• Opinii puţine şi care pot induce în eroare.
• Metodă de predare impersonală.
• Poate fi anostă şi plicticoasă.
• Necesită o pregătire intensivă.
• Asimilarea cunoştinţelor poate fi superficială
54
EXPUNEREAEXPUNEREA
Pregătirea
• Cunoaşteţi şi analizaţi grupul.
• Stabiliţi obiectivele.
• Determinaţi ideile principale.
• Selectaţi subiectele – cheie ale discuţiei
• Asiguraţi o trecere treptată de la o idee la alta.
• Selectaţi materiale şi publicaţii specializate pe instruire.
• Repetaţi, mai ales dacă tema este nouă
Prezentarea• Îmbrăcaţi-vă corespunzător• Începeţi la timp• Inspiraţi credibilitate, fiti autentic, prezentaţi-vă• Explicaţi obiectivele sesiunii. • Prezentaţi idea de bază a prelegerii. • Începeţi pe o notă mai puţin severă. • Menţineţi-vă vocea suficient de sonoră şi
clară. • Adoptaţi un ritm mai moderat la început. • Fiţi atent la gesturi • Ascultaţi întrebările cu atenţie. • Stimulaţi interacţiunea de grup. • Nu vă scuzaţi pentru nici un incident; fiţi sigur
pe sine. • Contactul direct poate fi util. • Faceţi un rezumat. • Încercaţi să terminaţi prezentarea la timp
55
DEMONSTRAŢIADEMONSTRAŢIA
Definiţie
Demonstraţia este o prezentare bazată pe acţiune pentru a arăta modul în care funcţionează un anumit lucru
Avantaje
• Se obţin rezultate rapide.
• O abordare directă şi neconvenţională
• Participanţii câştigă încredere
• Cea mai bună modalitate de repartizare a aptitudinilor psihomotorii.
• Opinii imediate
56
DEMONSTRAŢIADEMONSTRAŢIA
Aplicaţii Limitări
• Poate face ca o situaţie reală să pară simplistă
• Poate genera încredere falsă
• Demonstraţia nu constituie un substitut al practicii şi repetiţiei.
• Pentru utilizarea dispozitivelor / instrumentelor
• Pentru operarea unui dispozitiv
• Pentru însuşirea unei aptitudini
57
BRAINSTORMINGBRAINSTORMING
Procedeu în care un grup de participanţi se concentrează asupra unei probleme specifice şi lucrează pentru a găsi soluţii prin intermediul procesului colectiv de colectare de propuneri
Restrictie → Nu sunt admise "formulări descurajatoare”: Am încercat acest lucru mai înainte. Nu va da rezultate niciodată. Cine are timp pentru aşa ceva?
Opţiuni → După ce se epuizează lista sugestiilor, aceasta
- poate fi redusă fie la un număr de opţiuni aplicabile
- poate sa fie o listă a soluţiilor în ordinea priorităţilor
Unele sugestii pot fi eliminate dacă se întruneşte consensul grupului.
58
BRAINSTORMINGBRAINSTORMING
Important pentru reuşita sesiunii este un moderator care poate iniţia şi conduce o discuţie
Moderatorul poate fi cel care scrie sau poate delega pe altcineva
Trebuie să aibă grijă ca discuţia să continue şi să prevină gândirea negativă.
59
BRAINSTORMINGBRAINSTORMING
Avantaje Pot fi propuse numeroase alternative într-un interval scurt de
timp Permite opinii şi / sau aprecieri creative, fără restricţii, referitoare
la tema în discuţie Le oferă factorilor de decizie posibilitatea de a îşi face o idee
realistă asupra a ceea ce gândesc participanţii în legătură cu un subiect anume
Dacă un astfel de proces este atent utilizat şi monitorizat, participanţii primesc sugestiile mult mai deschis.
De regulă, o soluţie sau sugestie dă naştere altora
60
METODA MESEI ROTUNDEMETODA MESEI ROTUNDE
Discuţiile se ţin în grupuri mici, de obicei la o “masă rotundă” sau în formă circulară (scaunele aşezate în formă de cerc).
Participanţii vor discuta o anumită temă sau problemă.
Aspecte de logistică → Mesele rotunde funcţionează de obicei foarte bine, deoarece participanţii pot lua notiţe în timp ce fac schimb de informaţii.
Temele şi problemele de discuţie trebuie scrise → Sunt utilizate adesea întrebări pentru a axa discuţia pe tema dată.
Avantaj → Permite un nivel avansat de interacţiune.
61
METODA MAIEUTICAMETODA MAIEUTICA
Prin maieutică se înțelege o metodă prin care se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului
Intrebările ipotetice sunt folosite ca tehnică de predare
Metoda de predare “întrebare–răspuns” s-a dovedit a fi mai interesantă şi mai activă decât “prelegerea”.
O discuţie care începe cu o întrebare dificilă necesită un angajament activ al participanţilor de a răspunde şi găsi soluţii
Este mult mai productivă pentru gândire decât receptarea pasivă.
62
INTERPRETAREA PE ROLURI INTERPRETAREA PE ROLURI
Scopul esteSă contribuie la conştientizarea de către participanţi a multiplelor perspective, valori, stiluri de comunicare şi norme culturale şi să îi înveţe cum să le facă faţă
Să asigure aplicarea în practică a unei game variate de aptitudini (participarea la o şedinţă, negocierea, soluţionarea conflictelor, procesul de decizie
participativ)
Să asigure aptitudini practice pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute
Să scoată în evidenţă variatele opţiuni pentru rezolvarea unor situaţii dificile.
63
STUDIILE DE CAZ ȘI STUDIILE DE CAZ ȘI SOLUTIONAREA PROBLEMELORSOLUTIONAREA PROBLEMELOR
Această tehnică este asemănătoare cu interpretarea pe roluri
Se utilizează o situaţie sau un scenariu specific ca metodă de instruire
Studiul de caz este un exemplu de caz ipotetic utilizat fie de prezentator fie de participanţi.
64
III. METODE DE INSTUIRE III. METODE DE INSTUIRE
III.1. Reguli generale III.1. Reguli generale
Alegerea metodei de invatareAlegerea metodei de invatare
Structura prezentariiStructura prezentarii
Invatarea activaInvatarea activa
Instruire vs PredareInstruire vs Predare
III.2. Metode de instruire III.2. Metode de instruire
Expunerea si demonstratiaExpunerea si demonstratia
Brainstorming si discutiile in cadrul Brainstorming si discutiile in cadrul mesei rotundemesei rotunde
MaieuticaMaieutica
Role playRole play
Studiul de caz Studiul de caz 65
IV. EVALUAREA CURSULUI IV. EVALUAREA CURSULUI
IV.1. ChestionareleIV.1. Chestionarele
IV.2. Administrarea chestionarelorIV.2. Administrarea chestionarelor
IV.3. Feed backIV.3. Feed back
66
IV.1. EVALUAREA CURSULUI IV.1. EVALUAREA CURSULUI CHESTIONARECHESTIONARE
Are la baza premisa că un chestionar de evaluare trebuie să cuprindă o gamă cât mai largă de întrebări → să poată surprinde şi evalua toate dimensiunile unei forme de pregătire.
Formularele de evaluare conţin trei seturi de întrebări distincte, care servesc celor
trei funcţii ale evaluării
diagnostică
informativă
sumativă
67
IV.1. EVALUAREA CURSULUI IV.1. EVALUAREA CURSULUI CHESTIONARECHESTIONARE
Evaluările participanţilor pot să deservească trei categorii de persoane:
Formatorii → pentru a avea un feed-back asupra predării în scopul îmbunătăţirii calităţii cursurilor şi a metodelor de predare.
Participanţii → folosesc informaţiile din evaluare pentru o alegere eficientă a cursurilor.
Organizatorii au nevoie de informaţii comparative pentru luarea deciziilor în privinţa organizării unor noi forme de pregătire.
68
IV.2. INSTRUCTIUNI DE IV.2. INSTRUCTIUNI DE ADMINISTRARE A CHESTIONARELOR ADMINISTRARE A CHESTIONARELOR
DE EVALUAREDE EVALUARE
Etapa 1
Prezentaţi participantilor formularele de evaluare
Etapa 2
Vă vor fi distribuite câteva chestionare de evaluare a cursurilor, astfel că veţi putea aprecia calitatea prestaţiei didactice.
Participarea dumneavoastră este voluntară şi puteţi omite răspunsul la unele întrebări, dacă doriţi. Pentru asigurarea confidenţialităţii, nu scrieţi numele dumneavoastră pe formular. Dacă nu aveţi întrebări, voi părăsi sala şi mă voi întoarce atunci când chestionarele vor fi completate şi colectate. Vă mulţumesc pentru participare.”
Etapa 3
Separare formularele completate de cele necompletate Remitere formulare si organizatorului
69
IV.3. Feed back : Tehnica CRSSIV.3. Feed back : Tehnica CRSS
Schimbare → Ajungeti la intelegerea privind schimbarile necesare si planul de implementare
70
IV.3. Feed back : Tehnica Sandwich (+ - +) IV.3. Feed back : Tehnica Sandwich (+ - +)
71
TEMELE CURSULUI TEMELE CURSULUI
I. Aspecte introductive
II. Formare continua
III. Metode de instruire
IV. Evaluarea seminarului. Chestionare
V. Exemple practice (Proiectul)
72
OBIECTIVE OBIECTIVE
Pregatirea logistica a unui curs Elaborarea si predarea unui
curs Aplicarea metodelor de instruire Feed-back. Primire si oferire
73
74
PROIECT de CURSAlegeti o tema
Ganditi-va la o tema care sa o folositi imediat in practica
Exemplu recomandat:
Aplicati pentru o pozitie de HR.
Faceti prezentarea personala si a competentelor care va recomanda pentru acel job
Dezvoltati in maximum
15 slide-uri
Pentru examen, printati prezentarea in 4 exemplare.
Faceti o simulare
de examen si
imbunatatiti
atat partea practica
cat si cea teoretica.
THE DAILY NEWSwww.dailynews.com THE WORLD’S FAVOURITE NEWSPAPER - Since 1879
76
77