+ All Categories
Home > Documents > Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor...

Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor...

Date post: 30-Aug-2019
Category:
Upload: others
View: 213 times
Download: 120 times
Share this document with a friend
7
Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector univ. dr. la Facultatea de Drept a Universitllii Transilvania din Braqov Etica profesiilor j uridice : Ltl,ttn* itananrain r zol?'
Transcript
Page 1: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

Cristinel GhigheciJudecitor la Curtea de Apel Bragov

Formator la lnstitutul Nalional al MagistraturiiLector univ. dr. la Facultatea de Drept a Universitllii

Transilvania din Braqov

Etica profesiilor j uridice

:

Ltl,ttn*itananrainr zol?'

Page 2: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

::i.

ihtlodUcfiVe

1. Este nevoie de o probi de etici la admitereain profesiile juridice?.......................2

2. Este nevoie de dezbateri asupra problemelor etice din justitie?..............................7

3. Ce este etica?............... .................................9

4. Ce diferen!5 este intre eticd ;i deontologie judiciard?....... ............_10

5. Ce este etica profesiilor juridice?.. LL

6. Care este rolul eticii profesiilor juridice?... .................13

7. Care este scopul eticii profesiilor juridice?... .............15

8. Este nevoie de coduri etice in domeniul profesiilor juridice?..................................16

9. Contribuie codurile etice la combaterea corupliei in profesiile juridice?...........1g

10. Un cod etic trebuie si conlind norme obligatorii sau facultative?......................20

11. Este nevoie de un cod etic aljudecdtorilor gi procurorilor?..................................25

12. Care este sanctiunea incilcdrii Codului deontological judecdtorilor gi procurorilor?.................. .......................-29

13. Cum poate fiimbundtdlitd imaginea justi!iei?......... ........................31

14. Cum se poate ajunge la o justilie performantd? .............................33

CITATE RELEVANTE,. .,.......34

apit6lUl,:l

Page 3: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

1. Este nevoie de o probi de ef :iin profesiile juridr::

Potrivit art. 23 alin. (t) din Regularde admitere la lnstitutul Nalional al ,\lterviu in fata comisiei de examinarecitor, un procuror, un cadru didaciic --rAndul celor care au gradul didactic cedesemnati de Consiliul Superior al Aia:Nalional al Magistraturii.

in continuare se arati in acelasi alrre=: : .-.de interviu se stabilestein functie de n"'_=-- ::-: := - :' :eclarati admisidupi prima etapi eliminatorie. Aceas:a .'..=-= ::. : :=iea desemniriimai multor comisii, care vor examina ca:,::=: - r:':., fapt ce poateconduce Ia inechitili, avAnd in vedere nlc:: ::::: :': i ce examinare;icaracterul destul de ridicat de subiectir,ita::: :::: :-:cordate la o astfelde modalitate de examinare. Pentru inlatLrrarea c-.:=rel discu!ii cu privi-re la posibilele inechit5lice ar putea ap5rea in aceasii probi ar fi fost depreferat ca toli candidalii si fie examinatl de aceeasi cornisie, chiar dacddurata de timp in care s-ar fi desfS;urat proba ai'fi fost considerabil maimare. Desi ponderea acestei note nu este la fel de mare ca notele oblinutela celelalte probe, ea poate face totu;i diferenla intre un candidat admis ;iunul respins, mai ales c5 este instituit un prag minim de punctaj sub carecandidatul este respins indiferent de punctajul oblinut la celelalte douiprobe.

Proba interviului la admiterea in profesia de magistrat presupune ungrad mai ridicat de subiectivitdte decat celelalte doui probe, care sunt cAtse poate de obiective. Se ;tie cd au fost candidali care au obfinut rezultatefoarte bune la proba de cuno;tinle juridice ;i la proba de logicS, dar au c5-zut la proba interviului, in cadrul cireia se analizeazi in principal problemede etic5 a profesiei, dar nu numai.

Prin aceasti probi comisia de interviu urmire;te si capacitateo candi-datului de a reflecta asupra fenomenului dreptului, de;i aceast5 aptitudinenu se dezvoltS in prezent in ;colile noastre de drept. A5a cum s-a spus, infacultitile noastre de drept s-a dezvoltat ,,o manierd de invilare a drep-tului centrati aproape exclusiv pe preg;tirea viitorului practician, a profe-sionistului de carierS, preocupat de interpretarea ;i tehnica de aplicare a

:: - -:-: : ..lamenUlUi:: - - ::: ;,Stin Un in-

-'-- :s -::9, un jude-,: ::.:. :: fegUli, din

:_; .:-: *. pedagOg,: -: : --=-.a institutului

tll Publicat pe http://www.inm-lex.ro

Page 4: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

1.,\, ct,i u n i i nt ro d uctiv e

normei juridice. Ce se intAmpli, ins5, cu latura, tot atat, dacd nu chiar maiimportantS, a formirii juristului de refleclie ;i analizi asupra fenomenu-lui juridic, a celui care urmeazi si activeze in laboratoarele de elaborare astrategiilor, politicilor;i legislaliei, a intrelinerii unui minimum de cercetare;tiinlifici fundamentali ;i ;tiinti a dreptului? AsumAndu-si o atare misiuneformativi, de a livra pieleijuridice tehnicianul deja apt si exercite o profe-sie, universitatea, facultatea devenitd ;coali de drept, in mod evident nu-simai poate indeplini o atare responsabilitate. ca o prelungire a obiectivuluiincredinlat in mod absolut Ia catedri si cercetarea auxiliard ei poate facecel mult doctrini si, in orice caz, nLl ;tiinfd juridicd autentici,,[,j.

Fa!5 de aceste afirmalii c6t se poate de pertinente, se pune intrebareace ar fi de fdcut pentru a veni in intAmpinarea acestei necesitili a sistemu-lui judiciar romAn de a avea profesioni;ti preg5tili nu doar sub aspectul teh-nico-juridic, ci ;isub aspectul etico-moral? Un proaspdt admis la lnstitutulNalional al Magistraturii, cAnd a fost intrebat ce ar putea face facultSlilede drept pentru cei care vor si devini magistrati, a rispuns cd acestea artrebui si introduci in programi Etica profesiilor juridice, vizutS ca o mate-rie care sd nu se rezume doar Ia regulile deontologice, ci care si lirgeascisfera de studiu citre filozofie, psihologie, sociologie, teologie, beletristi-cil'1. O astfel de abordare ar fi necesari pentru toli cei care vor si acceadiintr-o profesie juridicS, nu doar pentru candidalii la profesia de magistrat,deoarece toli se vor confrunta cu acelea;i probleme de practici, chiar dacdle vor aborda din perspectivi diferiti.

Referitor Ia modul de abordare a probei interviului, principala intrebarepe care ar trebui si ;i-o puni candidatul la admiterea in magistraturi este,,De ce vreau sd devin magistratT", pentru ci aceastS motivalie subiectivirelevi mult din caracterul persoanei, respectiv daci este un om ambitios,daci urmdre;te c6;tigul material ori daci are intr-adevir vocatie pentruaceasti profesie. Resortul interior al fiecdruia nu poate fi cunoscut decitde el, dar, prin educalie ;i prin invSfare, se poate dobAndi un mod de rapor-tare etic la exigenlele profesiei.

Mai trebuie subliniat c5, la proba interviului pentru admiterea lalnstitutul Nalional al Magistraturii, examinatorii au in vedere urmitoarelecriterii, care sunt notate distinct:

Criteriul,,Aptitudini", pentru care se acordi maxim 5o de puncte, la carese analizeazi urmitoarele subcriterii: capacitatea de comunicare eficientr,

l1l M. DUTU, Pentru o noud pedagogie deinvdlare a dreptului, articol publicat pe http://revista.:, n iversuliurid ic.ro/pentru-o-noua-pedagogie-de-invatare-a-dreptului/, ultima vizualizare la z5 aprilie)o17.

f21 B. Custcl, Mogistralii romdniimi pldc, interviu publicat pe www.juridice.ro, ultima vizualizarela 8 decembrie zor6.

Page 5: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

Etica profesiilor j uridice

capacitatea de gAndire autonomi, capacitatea de -e:cltzre de probleme;i de cooperare, intelegerea realitililor sociale si utrl':area corecti a limbiiromAne, fiecare subcriteriu primind cAte ro puncte.

Criteriul ,,Motiva ,tia pentru a accede in profesic ce mcgistrat", la care seanalizeazi motivalia intrinseci si extrinseci si pentu'.1 care se acordi ropuncte.

Criteriul ,,Elemente de eticd specifice profesier - pe baza analizei unei spe-

!e", pentru care se acordd maxim 4o de puncte, anaiizdndu-se urmitoarelesubcriterii: identificarea problemelor de etici specifice profesiei, identifica-rea opliunilor si analiza acestora, alegerea si motivarea solutiei ;i implica-rea in elaborarea rispunsurilor, fiecare subcriteriu primind cAte ro puncte.

in legituri cu aceasti prob5, intr-o conferinld dedicati acestui subiect,unul dintre vorbitori ardta ci aptitudinile specifice pentru profesia de ma-gistrat inseamni ,,si comunicali eficient, si gAndili autonom, si aveti ca-pacitatea de a rezolva probleme ;i de a coopera cu cei din fala voastrS, dea inlelege realitdlile sociale, utilizarea corectl a Iimbii romAne"; motivatiapentru a accede in profesia de magistrat prive;te atat aspectele intrinseci,cAt ;i extrins eci; elementele de eticd specifice profesiei de judecdtor sau pro-curor presupun ,,capacitatea de a identifica problemele; analiza opliunilorposibile; alegerea si motivarea solufiei; implicarea voastri in elaborarearispunsului"[']. in ceea ce prive;te spela de etic5, acela;i vorbitor subliniaci,,nu vi cerem sd dali un rdspuns bun la o spe!5. Ne intereseazd si vedemmodulin care gAndili si mai ales si croifi, si faceli un teren pe care comisiasi vini apoi si vadi dacd il stip6nifi. De la anumite afirmatii, argumenteale dumneavoastrd, comisia incepe si dezvolte ;i chiar si faci scenarii, ple-cAnd de la un rispuns pe care dumneavoastri il puteli da bun, sau ne-bun,adici potrivit cu ceea ce a;teapti comisia, sau nu"[,].

in ceea ce prive;te abordarea acestei probe de concurs, s-a mai spus ci,,nu e simplu, sunt nilte chestiuni Ia care trebuie sd te gAndegti foarte bine,si dai un rdspuns foarte argumentat. Eu cred cd este important intr-un ast-fel de interviu sd ili expui dilemele morale, si fii onest, si arili ce se petre-ce in tine atunci c6nd e;ti pus intr-o astfel de situatie"bl. intr-adevir, probatrebuie si fie in primul rand una de sinceritate a candidatului cu sine insusi;i cu ceilalfi. intr-o intAlnire cu studenlii, unul dintre membrii in funclie aiconsiliului superior al Magistraturii a atras atenlia viitorilor candidali cuprivire la obligativitatea ca acestia si fie sinceriin cadrul interviului, ci prin

I1l C. DANTLET, Conferinla ,,lnterviul l.N.M. - Misiune imposibild?!,', conf eint5 publicatd pe www.universuliuridic.ro, ultima vizualizare la z6 aprilie zor6.

12) Ibidem.I3l A. CHrt, Interviu cu Andrea CHtr, o judecdtoare nonconformistd, inten,iu publicat pe www.

juridice.ro, ultima vizualizare Ia z5 aprilie zot7.

Page 6: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

I. N o.ti u n i i ntro d uctive

aceasti probi se urmire;te obtinerea unor rdspunsuri sincere din parteacandidalilor, nu capacitatea acestora de a simula anumite situalii sau stiri:,,prin proba interviului se urmdreste calitatea umani a persoanei, capaci-tatea de a inlelege ;i percepe fenomenele sociale, modul in care acesta seraporteazi Ia societate si la oameniin general"[,1.

Toate acestea sunt suficiente pentru ca fiecare candidat si-si formezeo pirere despre cerinlele probei de etici, introdusi la admiterea in magis-traturS.

in ciuda tuturor criticilor, mai mult sau mai pulin intemeiate, ero nevoiede o astfel de abordare a admiterii in profesie, pentru ci modalitatea de ad-mitere de pani acum, bazati exclusiv pe verificarea cunostintelor teoreti-ce, a condus la concluzia ci,,noua generalie s-a trezit dintr-odati plonjAndin capitalismul silbatic. Pare o perpetui generatie de sacrificiu. Mulli plea-ci impreuni la drum de pe bincile facultifilor. Unii aleg puterea qi devinjudecitori, allii cauti libertatea ;i devin avocati. pulini sunt cei care intrezi-resc si responsabilitilile profesiei. Motivaliile lor sunt de cele mai multe oriinstinctuale"[']. Este nevoie ca tinerii profesioni;ti ai dreptului si cunoascdde la ?nceput care sunt a;teptirile de la un profesionist si care sunt ciileprin care pot ajunge la implinirea lorin profesie. Altfel, risci sd fie dezam*,gi!i, si se loveasci in activitatea lor de probleme pe care nu le.au previzutori, mai riu, si-si giseasci false modele care ii pot face si-;i piardi definitivvalorile profesionale si umane cu care au intrat in profesie.

Din aceste motive au fost;i opinii care au sustinut ci o astfel de exami-nare dr trebui extinsd { Ia magistralii din profesie, precum si Ia celelalte ca-tegorii din cadrul profesiilor juridice. ,,Este nevoie in egalS misuri atAt deun profil al candidatului, cAt;i de un profil al actualului magistrat. Curajullnstitutului Nalional al Magistraturii rimAne o fapti minorS, dacd se rezu-mi la aceasti abordare staticS, aplicabilS doar candidatului, ;i nu identifi-ci ;i profilul magistratului din ziua de astizi, intrucAt doar acest din urmiprofil permite misurarea graduluide eficacitate al sistemului de justitie. Deasemenea, acest exemplu dat de Consiliul Superior al Magistraturii trebuieurmat si de avocali, respectiv, de restul entit5lilor implicate in realizareaactului de justitie"t3l. Va fi greu de introdus o astfel de probd pe care si osuslini periodic magistraliiin functie, deoarece ea ar deschide uqa pentru

111 Procuror gen. odj. PCA Cluj: ,,mediotizarea cozurilor este nocivd,,.Vicepresedinte CSM: ,,presiuneamedia uneori poate fi beneficd", conferintd publicati pe https://www.clujust.ro/procuror-gen-adj-pca-clul-mediatizarea-cazurilor-este-nociva-vicepresedinte-csm-presiunea-media-uneori-poate-fi-benefica/, ultima vizualizare la z5 aprilie zor7.

I2l C. Pnuuc, Justi+ie fArA iubire, articol publicat pe www.universuljuridic.ro, ultima vizualizarela 6 octombrie 2o16.

I3l M. Ntcurrnsn, Justi,tid devine din cein ce mai subiectivi, articol publicat pe http://revista.universuljuridic.ro/justitia-devine-din-ce-in-ce-mai-subiectiva/, ultima vizualizare la r ianuarie zor6.

Page 7: Etica profesiilor juridice - cdn4.libris.ro profesiilor juridice... · Cristinel Ghigheci Judecitor la Curtea de Apel Bragov Formator la lnstitutul Nalional al Magistraturii Lector

Etico p rofe sii lo r j u ridi ce

inlSturarea subiectivd a acestora din sistem, fapt care este de naturi siaduci atingere independenlei magistratului. in ce prive;te celelalte pro-fesii juridice, in special cea de avocat, acest lucru va fi ;i mai greu de ficut,av6nd in vedere caracterul liberal al acestei profesii. Singura posibilitateviabili pentru magistralii ;i avocaliiin funclie va fi determinarea acestora,prin convingere, si-;i insu;easc5 regulile de conduitd deontologici, prinparticiparea la cursuri de formare profesionald in domeniul eticii.

Necesitatea instruirii profesioniqtilor dreptului in domeniul eticii profe-sionale este abordati ;i in Opiniat'1 nr. 7 (zoo5) a Consiliului Consultativ alJudecitorilor Europeni (C.C.J.E.) privind ,,justilia si societatea", adoptatiin cadrul celei de-a ;asea reuniuni (Strasbou rg, 23-25 noiembrie 20o5), caresubliniazi cu privire la pregitirea deontologici a judecitorilor, personalu-lui auxiliar, avocatilor etc. ci ,,unele programe de pregitire profesionalisunt menite si se asigure ci instantele sunt vdzute, sub toate aspectelecomportamentului lor, ca trat6nd toate pirlile in acela;i mod, adici cu im-parlialitate si fdri nici o discriminare bazati pe rasi, sex, religie, origineetnici sau statut social. Judecitorii ;i personalul auxiliar sunt instruili sirecunoascd situaliile in care unele persoane pot simli ci existd sau pare aexista pirtinire, si si rezolve acest gen de situalii intr-un mod care sporesteincrederea gi respectulfati de instante. Avocalii se organizeazi ;i primescpreg5tire deontologici speciali pentru a nu contribui, intenlionat sau nu,Ia neincrederea ?n sistemul judiciar".

Profesionistul dreptului trebuie stimulat in permanen!5 si-;i puni intre-biri cu privire Ia ;tiinla dreptului, la valorile dreptdlii, adevirului, la scopulurmdrit in activitatea sa etc. Eugen Petit, fost consilier la inalta Curte deCasalie (g14, sublinia cd ,,tAnirul licenliat invali Ia facultate abia modulcum si descifreze cirli de drept. Faimoasele rezumate, invilate pe de rostin dou5, treinoplide insomnie, sunt departe de a putea pregiti pe avocatsau magistrat in cariera lui (.. . ). Dupi decenii de munci intensS, juristul carese autoexamineazi vede cAt de pulin ;tie ;i cAte are incd de inv5lat. El afl5zilnic lucruri noi ;i abia citre sfAr;itul carierei constati, cu destuli mAhnire,ca si Faust din legendi, ci nu stie nimic. fi daci un asemenea avocat saumagistrat, care a muncit o via!5 intreagi, mai poate gresi uneori, ce si maizicem de un incepdtor, care culcAndu-se pe laurii celor cAtorva bile albe-ro;ii(notele bune de dtunci - n.n. C.G.) de Ia examen, nu-si mai di in urmi nicioosteneali (...).Ca si rezolvio problemi de drept, trebuie maiintAisi cu-no;ti principiile generale, pe 16ngd modul interpretirii vechilor texte, ceeace se invati numai din cirli. Judecata nu se poate face in mod empiric,,l,l.

11l Publicate pe https://wcd.coe.int/ViewDoc.isp?p=gid=1212317&Site=COE&direct=true.12) V.M. Closnruu, ProfesorulViorel Mihoi Ciobanu Ia 65 de ani,intewiu publicat pe www.juridice.ro,

ultima vizualizare la z5 aprilie zor7.


Recommended