Acest volum a fost realizat gi tipSrit in cadrul proiectului CNCS-'EFISCDLcod proiect PN_II_ID_PCE_201 1_3_0305.
Economie regionard gi dezaoltare comunitard tn Trans,aania, Banatur Montangi Bucoaina tn secolul 19 (1s00-1g14) _ Regional Econorny
and Community Deaelopment in Transylvania, Highlawl Banat ancl Bucoainnin the 19th Century 0.800_19L4)
derulat prin Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj_Napoca.
Coperta: Agezarea minierd Bdiln, se.,catrul XIX.Sursa: Az Osztrdk_Magyar Monarchia lrfusban is Kdpben,
VII. Kcitete, Budapest, 1901.
Universitatea B ab eg-Bolyai Clui -Napoca
Facultatea de $tiinle Economice gi Gestiunea Afacerilor
Instifutuldelstorie,,GeorgeBariftt,dinCluj.Napocaal Academiei RomAne
IOSIF MARIN BALOG
EcoNoMIE 9I SocIETATE
MnnIuLAuRuLuI.
iN,,CADRILATERUL AURIFER''
AL APUSENILOR
175A-1914
Presa Universitari Clui eani
20n6
.-.
Cuprins
Argument......-...........,' """""" 9
Capitolul I.
Istoria economicd regionali'
Unele considerafii teoretico-metodologice'. "..'.. " " " " " " " " " 15
Capitolul II.
Mineritul auriferin Apuseniin epoca modemd:
etape, specificitifi gi evolufie """"""27
Capitolul III.
Proprietari, intreprinzdtori
Ei aclionari la societdlile miniere """'/'/
CapitolulIV.Efectele sociale ale mineritului aurifer .'.""""""99
Capitolul V.
Evolulii demografice
gi structuri socio-profesionale....'. .'.....'.'...'."""'1'19
l
IIIl
i
Mirajul aurului
Capitolul VI.
$coal6 qi alfabetizare............. ...........139
Capitolul VII.Viala financiar-bancarA.................
Concluzii..195
in loc de incheiere................. .................79g
Bibliografie ................ ..........203
UnitAF de mdsur[ specifice epocii ......215
Anexe........217
Argument
ubiectul cirlii de fa![ a pornit dintr-un proiect de
cercetare derulat prin CNCS-UEFISCDI in perioada20l'1'-
2016 care ne-a creat posiblitatea realiz5rii unor stagii de
cercetare-documentare in arhivele gi bibliotecile de specialitate
din larfr, dar mai ales din strdindtate (Budapesta 9i Viena)
und.e am identificat o cantitate apreciabil[ de documente
inedite la care s-a adiugat desigur bibliografia specificd subiec-
tului (cdr!i, studii gi articole) elaboratx de divergi specialiqti de-a
hrngul anilor.
Pe parcursul cercet[rilor am constatat ca deqi ir aparenld
este considerat un subiect de interes pentru istoricl chestiunea
mineritului aurifer in Apuseni ?n epoca modernd nu
beneficiazi incfl de o abordare integratd, sinteticd- Daci pentru
perioada interbelicd avem deja la dispozilie o valoroasX
lucrare monografic[ elaboratl de profesorul de la universita-
tea din Petroqani, Mircea Baron dedicat[ mineritului aurifer
din RomAnia gr, in particular, SocietXlii ,,Mica", perioada
secolelor XVIII-XIX nu beneficiazh inc6, de o lucrare sintetici
*
Capitolul I.
Istoria economici regionald.
Unele consideratii teoretico-metodologice
egi regiunea ca unitate de analizi in istoria economicd
nu a fost i:rtotdeauna luati in considerare cu suficientd
preocupare qi convingere, nevoia analizei la nivel regional
revine deseori in actualitate. Aceasta se intampl[ de fiecare
dati cand se discutd despre o regiune c6 este inapoiati, este in
declin sau pur si simplq diferit[ fald de o entitate teritoriali
mai vastf, sau fala de alte regiuni invecinate. Istoricii fenome-
nelor socio-economice, fie c[ vorbim de Europa occidentald
sau de cea Rdsdriteanl au acceptat gi demonstrat adesea faptul
ci industrializarea a fost in primul rand un proces regional 9i
chiar aga-numitul concept al ,,revoluliei industriale" nu este
altceva decAt un fenomen cumulativ, de industrializate a unor
regiunil. it lucrdrile mai vechi sau mai noi de istorie
r vezi in acest sens, dezbaterile mai vechi sau mai noi din istoriografia
internalionala: Harvey S. Perlofl Edgar S. Dum (ed), Regions, Resources and
15
Mirajul aurului
economice gi sociald, integrarea regiunilor din punct de vedereeconomic in complexe mai largi a fost acceptati gi vdzut|drept principald premizd a cregterii economice d" t p moderryqi de ce nu, de edificare a proiectelor politice qi national_statale, in secolul al XIX-iea; cum s-au extins ,,enclalsele de moder-nizare"?; cum alte zone au rdmas tn afara acestuiproces? sau c6t desustenabild gi durabild a fost modernizarea si dezooltarea regionald?Iatd doar cateva intrebdri generare dar esentiale intr-unasemenea demersz.
Dincolo de aspecful general al unor asemenea interoga{iipreliminare, un astfel de sfudiu de istorie economicd regionaldpresupune obligatoriu o serie de clasificdri gi derimitxriconceptuale gi un rdspuns satisfdcitor la intrebarea cumdefinim o regiune? Degi din punct de vedere geografig oregiune poate fi relativ clar gi precis conturatd si definitd, acest
Economic Growth, Baltimore,1960; Walter Isard., Methods of Regionnl Anaysis,Cambridge, Massachusets, 1960; L. Needelman (ed.), Regional Analysis.selected Readings, Harmondswo rth, 1,96g; Rainer Fremdling, Richard T'ly,(Hrsg') Industrialisierung und Raum, stuttgart, 1979, p. o-zalsrdney pollard"(Hrsg.) Region und Industriarisierung,yadenhoeck u. Ruprecht, 19ge mai nouin: Christian Korunk4 Roman Sandgruber, (Hrsg.) Regionales Wirtschaften.Eine Chance fiir Lebensmittelunternehmen, Wien 2010.
2 Despre dezbaterile din istoriografia internalionald pe marginea acestoraspecte vezi, intre altele, p.K. O,Briery ,,Do we havl a fipology for theStudy of European Industrialization in the 19th Century?;, in iournal ofEuropean Economic History, vol. 15, Fall 1,9g6, p. 291_834; ]. D. Marshall,"\Alhy study regions? Some historical considerations,,, in The lournal ofRegional and Locnl Studies, vol. 6, no. 1, Spring 19g6, p. I_12; I . G. Williamson,"Regional Inequality and the process of Nati,onal Dwelopment ,,
, in EconomicDeaelopment and cultural Change,Jury r96E;R. Knunke "Tradeand poritics ofthe Zollverein Era" , in lournal of Economic History, Spring, I9Tg, p. 307_sqq.
1617
Economie si societate in ,,cadrilaterul aurifer" al Apusenilor (1750-1914)
lucru este mult mai dificil din punct de vedere social-eco-
nomic. Trebuie, ir primul r6nd, plecat de la premisa conform
cireia, conturarea unui specific regional se realizeazd in
primul r6nd din interior, prin articularea unor relafii economice
gi sociale bazate ir primul r6nd pe disponibilitx,ile 9i nevoile
existente la nivel locaf pomind de Ia individ, vecindtate'
comunitate. Ele se extind gi apoi cautd si interaclioneze cu
sisteme similare, proces care se teahzeazl prin mecanisme tot
mai complexe, dar similare intr-un areal geografic definit'
Statuarea gi dezvoltarea unor legdturi socio-economice
irtre comunitilile unei regiuni, articularea unor relalii comer-
ciale intra- gi extraregionale sunt elemente de baz6 cate dau
coerenla necesara si contribuie la omogenizarea acestor pro-
cese care, privite din exterior, individualueaz| specificul unei
regiuni. Astfel conturatd, o regiune se plaseazX irtr-o relea cu
mai multe niveluri de identificare intre micile entitili, la
comunitdli mai extinse, Ia rAndul lor ele sunt circumscrise de
entitdfi mai largi la nivelul unei provincii sau chiar a unei {5ri.
in definirea unei regiuni din punct de vedere economic se
impune apoi identificatrea tipurilor de activitdfi care fac ca
respectiva regiune sd aibi un caracter specific, dat de profilul
socio-economic, dar 9i de alli factori, intre care cel mai
important il reprezintd disponibilitatea resurselor care s6
asigure potenlialul de dezvoltare. De asemenea, se impune
identificarea acelor centre urbane (sau nu neaparat), care
reprezint[ punctele centrale care concentreazi activitalile
economice din zon6, cum gi pe ce baz6 se contureaza aceste
Mirajul aurului
centre de atrac{ie? Ajungem astfel la o opfiune metodologicdde tip functionalist care, in opinia noastrd, poate asigura unpotenfial explicativ satisfdcdtor problemei dezvortdriieconomice regionale intr-un complex de factori cunoscuti. pede altd parte, este necesar a stabili gi cat de sustenabild gidurabilS este dezvoltarea declangatd de un anume grup defactori economici, atat in regiuni cu diversitate de reusrse sipotenlial economic, cAt gi in cere axate pe o categorie restransdsau chiar o singurd categorie de resurse; este de asemeneafoarte important a se stabili in ce misuri disponibilitatea uneisingure categorii de resurse este garanlia unei dezvoltdrisigure, sustenabile gi durabilee.
Pe de altd parte, industrializarea determind o reialiecomplexd la nivel intra- gi extra-regional in care rolur esenfiaril au nu numai resursele materiale, ci gi cele umane, tehno_logia know how-uf capitalurile, dar gi factorii institutionaliprecum politicile statului si nu in ultimur rand, factoriiadiacenfr, intre care trebuie considerate condiliondrile istorice,geografice, demografice gi antropologicea. in acest context,rolul statului trebuie anarizat |inandu-se cont cd acesta a fostdiferit de la o regiune ra alta chiar si in contextul unor politicieconomice, aparent consecvente gi unitare. Intervenfionismulstatului, fie cd s-a manifestat prin mecanisme generale sau
3 vezi in acest sens considerafiile introductive propuse de s. polard in:Re gion und Industrialisierung, y adenhoeck u. Ruprec ht, 1980, p. lI_21.a Barry Supple, "The State and the Industrial ltevoiution,,, in: The FontanaEconomic History of Europe, ed. Carlo M. Cipolla Coltins Fontana Books,London, 1973, p. 303 sqq.
18
Economie qi societnte in ,,Cadrilsterul nuri.fer" al Apusenilor (175A-1914)
specifice pentru o regiune sau alta, a avut o importanli extrem
de mare in secolul al XIX-lea mai ales in statele central 9i est-
europene. si ne referim doar la faptul ci in regiunile periferice
slab dezvoltate, de o importanld esenliala a fost suslinerea 9i
construirea de c[tre stat a unei infrastructuri moderne de
transport. OrL atunci cAnd o regiune depindea de interesul 9i
posibilitatea statului de a o conecta la circuitele economice
prin intermediul cdilor ferate de pildd, sau cAnd acest lucru se
realiza inadecvat, fari luarea in considerare a op{iunilor
regionale sau cu intArziere, gansele regiunii de a se dezvolta
economic erau puternic diminuate iar avantajele competitive
se risipeau de cele mai multe ori prin ,,irosirea ocaziTlor" -atAta vreme cAt capitaluf forla de munc5' tehnologia, nu
aqteptau deciziile politice, ele fiind qi in trecut in mod normal,
intr-o continu[ cdutare de piasamente cAt mai favorabile'
O alti chestiune care trebuie amintitd in aceste conside-
rafii introductive este problema acelor regiuni care se bazeazd
in dezvoltarea lor pe o singur[ categorie de resurse naturale
care determind invariabil o paletl restrans[ de activitdfi
economice gi de multe ori, o valorificare a acestor lesurse care
nu aduce pe plan local prea mult5 valoare addugatd. in aceste
cazuri, studierea relaliei dintre resursele naturale gi dezvol-
tarea economicd regionald a produs numeloase polemici in
r6ndul cercetdtorilor'
Existd pe aceastfi tem6 in istoriografia internafionali, o
cantitate apreciabila de abordiri care relevd doud categorii
importante de concluzii. Astfel, unii istorici suslin cd disponi-
bilitatea resurselor naturale poate fi un important catalizator al
T9
Mirajul aurului
cresterii econornice intr-o regiunes, in vreme ce artii sustin ce oastfel de situatie nu produce altceva decat o dependenfd eco-nomici si o dezvoltare efemerd, superficiald gi nesxnxtoasi6.intre cele doufl viziuni" una optimistd iar cea de_a douaprofund pesimistd, existd desigur aborddri care propun opozi{ie dialectici in care sunt ruafi in discufie o gamx murt mailargi de factori particurari fiecirui caz studiaf atat cei favo-rizali cdt si cei care distorsioneazd efectereT. Cazur regiunilorbazate pe abundenfa unui singur tip de resursi naturard agenerat numeroase dezbateri in riterafura de specialitate,dezbateri care au plecat de la constatarea cd de_a lungulistoriei" pu{ine au fost totuqi cazurile in care astfei de regiunisd cunoascd un proces durabil si sindtos de crestere economicdqi dezvoltare. ln acest context istoricii economici gi numai, auincercat sd ofere explicafii de ce totugi regiunile bogate inresurse naturale tind sd cunoascd in majoritatea cazurilor, unproces de crergtere economicd lent5, o dezvoltare mai degrabdinvers propor{ionali cu abundenfa resurselor naturale locaie8.in primul rand, s-a constatat faptul ci industriile bazate pe
5 vezi in acest sens: w.A. Mackintosh, The Economic Background of dominion-proaincial relations, Toronto, 1964.
6 o abordare ciasicr preruatd apoi cre adeplii teoriei crependenfei ta H.A.rnnis. The fur trade in canad.a. An introduction to Canadinn economic history,Toronto, Univ. Press, 19b6.
7 Charles Harvey, Peter Taylor, "Mineral wealth and Economic Development.Foreign Direct Investments in spain (1g51-1913)",inEconomic History Reaiezo,vol. 40, no.2,1987, p. IBS-207.
8 Thorvaldur Gylfasary "Natural Resources, Education and Economic Deve_lopment", in European Economic Revier.n, 45, 200I, p. g47_g89, disp. onJinela: https:/lnotendur.hi.is/gylfason/pdfleer20O1.pdf
20 21
Economie qi societate tn ,,Cadrilaterul aurifer" al Apusenilor 0750-1"914)
extragerea gi valorificarea resurselor primare PresuPun munc5
pulin calificati, presuPun relativ pufine investilii de capital 9i
firi acees la tehnologie gi investilii, conferi pufine beneficii
pentru alte industrii. Mai mult, comunitalile din aceste regiuni
devin blocate pi legate de acele activitali care la conferd un fals
sentiment de securitate economic6', atdta vreme cAt iEi cAqtigi
existenfa zllnich, perceplie transmisd apoi autoritdflor, adminis-
trafiei gi birocraliei care devine ineficienti 9i adesea coruptd'
Neglijarea preocupirii spre diversificare economic5, spre
activitili care sd aduc[ efecte derivative pozitive se transpune
gi in lipsa de preocupare pentru dezvoltarea resurselor umane
prin alocarea de investifii gi cheltuieli cu educafia. Astfef nu
pare o coincidenfi faptul cf, gcolarizarea la toate nivelurile
tinde si devina invers proporlionali cu abundenfa resurselor
naturale qi in raport cu ponderea forfei de muncd angajat5 in
produclia primarde. Din acest punct de vedere, exemplele
trecutului au aratat ci pentru un model de dezvoltare regio-
nal[ reugitd este in primul rAnd nvoie de crearea unor derivate
in mdsurd sd ducd la articularea unor structuri mai complexe
de activitali gi servicii care, la rAndul lor, s[ furnizeze premise
sustenabile pentru o structuri social[ suficient de diversificati
gi implicit, a unei categorii antreprenoriale capabild si
diversifice ea ins[qi natura activitdlilor economice.l0 La fel de
e Ibidem; vezi qi Jeffrey G. Williamson, "Regional Inequality and the Process
of National Development: a Description of the Patterns", in Economic
Deaelopment and Culturql Change, vol. 13, no. 4, part. 2, 1965, p' 1-84'
r0 A.O. Hirschmary "A generalized linkage approach to Development",
Essays in Trespassing, Economics, Politics and Beyond, Cambridge university
Mirajul aurului
important este controrur migrdrii profifurilor rezultate, pon-derea distribuliei beneficiilor gi, mai ales, in ce misurd structu-rile locale sunt capabile sd refini gi sd valorifice veniturilerealizate' sd le investeasci in mod ra{ionar pi interigent.Analizind cazul spaniei in secorul ar XIX-lea Charles Harveygi Peter Taylor, au relativizat viziunea ortodoxd gi oarecumsimplisti a relafiei dintre resursere naturale gi dezvoltareaeconomici. Luand in discufie o gamd largi de factori specificicazurui sfudiat, ei au recunoscut ca firmele striine care aurealizat investifii masive de capital in mineritul spaniol in ceade-a doua jumhtate a secolului al XIX-rea au adus o bunistarerelativS, dar de care au beneficiat tofugi regiunile respective gilocuitorii ei, de vreme ce miile de muncitori angajali in minerit,,a11 avltt tofugi acces la un standard de via(i mai bury atatavreme cAt aveau posibilitatea cle a alege mineriful sau sdcontinue a concura cu alte mii de semeni care-gi duceau cugreu existenla din cultivarea pdmantului sdrac din regiune,,.nTot ei recunosc o realitate care poate fi cu siguranld extinsd gila alte studii de caz, anume ci gi capitarur autohton ar fi pututpune intr-o anumiti mdsuri in varoare resursele rocale, insiprin nivelul scdzut de productivitate, salarii gi profif nu ar fifost in mdsurd st produci efecte de care sd se beneficieze la un
Press, 1981, p. E9-98; vezi gi viziunea dialectic' propusd de Thomas Goutor;"Natural Resource and Regionar Deveropment. An Assessment of Depen-dency and Comparative Advantage paradigms,,, in Economic Geography,vol.79, no. I,2003, p. 67-94.
11 Charles Harvey, peter Tayror, "Mineral lvealth and Economic Deveropment.Foreign Direct Investrnents in spain (1g51-1918)", in Economic HistoryReaiew, vol.40, no.2, 1987, p.IgE_207.
22 23
-
Economie gi societnte in ,,Cadrilaterul auri.fer" nl Apusenilor (1-750-191.4)
nivel mai larg. tn mod clar, majoritatea studiilor au ajuns la
concluzia ci in regiunile care activitilile economice sebazeazd
preponderent pe o singuri categorie de resurse, este nevoie de
,,evitarea capcanei resurselor" ptio care economia local5
rdmAne dependenti de o bazd limitati.
Trebuie precizat gi faptul cd, din punct de vedere al analizei
istorice, aplicarea conceptelor specifice studiilor regionale intr-
o investigalie de istorie economicd 9i sociald este un demers
dificil datoritd inconsistenfei gi precarit[fii datelor cantitative,
a lipsei de continuitate a acestora, i-ntrucAt unitifile standard
cu care se opreaz[ in studiile asupra fenomenelor actuale sau
recente nu se pot aplica pentru secolele anterioare. Ca urmare,
continuitatea gi schimbarea la nivel regional in dimensiunea
lor trecuti, in durata medie 9i lungi se pot studia prin
aplicarea unor categorii de ipoteze care s5 fie suslinute de
acele surse istorice directe gi indirecte, dar certe 9i credibile
avute la indemAnd gi mai ales, este necesari validarea
ipotezelor prin cAt mai multe studii de caz. Din acest punct de
vedere, deosebit de importanta pentru o analizd de istorie
economic; regionall este posibilitatea de a r[spunde la cel
pulin dou[ chestiuni: cum poate fi misuratd cantitativ 9i
calitativ industrializareafmodernizarea intr-o regiune? De ce o
regiune devine mai dezvoltati decAt alta 9i ce inter-depen-
denle se stabilesc intre diferitele regiuni socio-economice la un
moment sau altul?
Specialigtii care au studiat aceste aspecte au grupat astfel
ipotezele in doui categorii: ipoteze directe 9i ipoteze
1
Mirajul aurului
derivatel2. Trebuie de la bun inceput precizat faptul cdipotezele directe care pot ajuta la rdmurirea aspectelor legatede gradul gi ritmul de modernizareldezvoltare al unei regiunisunt si ele relative gi diferd de la un caz ra altul. in primulrAnd, cercetarea din punct de vedere istoric a modernizdriiregionle trebuie sd ia in calcul gi si analizeze locul 9i pondereaunei regiuni la scara generali a economiei din care face parte;in al doilea rand, se impun studiate relafiile care derivd dintreevolufiile economice regionale gi transformdrile in structurilesocio-demo grafice, antropologice, culturale gi de mentahteti,relafia de cauzalitate dintre acestea, cat de durabile au fostaceste transformilri, intr-un segment cronologic definit gideterminat de anumite activiti{i economice in respectivaregiune13.
Esenfiaii pentru tipul de cregtere economicil si dezvoltareregional5 este apoi structura ,,imporfurilor gi exporturilor" irgi din regiune, ?n funcfie de resursele naturale locale. Aicipoate interveni marea diferen,tiere irrtre diversele tipuri deregiuni. Astfel, in cazul de care ne ocupdm, regiunea auriferd a
Apusenilor, extrem de bogati i:rtr-un singur tip de materie
12 Yezi in acest sens: Kieswetter, ,,Erkldrungshypothes en...,', 306_307; A\fredHeit, "Zwischen Gallia und Germania, Frankreich uncl Deutschland.Konstanz und wandel raumbestimmender Kr6fte", in Trier historischeForschungen, 12 (1987), p. 11,-27.
13 Yezi pentru cazul de fala concluziile parfiale pe care le-am formurat instudiul ,,Efectele socio-economice ale mineritului in ,,patrulaterul auriferal Apusenilor" in perioad a r8s0-19L4", in Anuarutr Institutului de Istorie,, George B aritiu". Series Historica. LII (2014). p. I5I-170.
24 25
Economie qi societnte tn ,,Cndrilnterul nurifer" ttl Apwsenilor (1750-191'4)
priml care devine in acelagi timp bun finit cu valoare foarte
mare/ produs la costuri mici, odat[ ,,expottat" din regiune, nu
lasi in urma nici un fel de valoare adiugatd decat salariile mai
mari sau mai mici pe care muncitorii la incaseaz[ in diversele
faze de produclie. Fenornenul poate fi comparat cu circulalia
capitalurilor speculative: acestea sunt dirijate sau tnigteazl
intr-o regiune unde li se asigurd plasamente rapide 9i sigure
contra unor costuri mici, obginAnd irr schimb o ratil de profit
mare, fdr6, a l5sa valoare ad[ugatd locald cu efect derivativ in
beneficiul regiunii. Tot la fel, aurul extras in Apuseni devenea
prin simpla extracfie si pelucrare primarf, capital acumulat
rapid care la fel de rapid pleca in seifurile investitorilor din
afara regiunii sau in cele ale statului, fdr6' a lisa ir:r urmi
suficientd valoare addugatl sub form[ de profit pentru
producdtorii efectivi ai acestuia din care apoi comunitatea
locald s5-gi asigure resurse pentru dezvoltare durabild 9i
cregterea bun[sitrii.in analiza ipotezelor derivate 9i a impactului lor asuPra
modernizarii regioanle din secolele trecute, trebuie recunoscut
faptul ci, degi nu au ficut parte din politici cu adresabilitate
regionald specificf,, unele mdsuri administrativ-politice ale
statului au avut cel pulin indirect o asemenea intenfie. Ne
gAndim aici la misurile de politicd mercantilista pe care statul
austriac le-a intreprins in secolul XVm i:r zona Apusenilor 9i
le-a transpus sub forma mdsurilor de organizare special5
administrativa regional[ prin crearea domeniilor fiscale si