1. Introducere. Aprecieri cu privire la importanta protectiei mediului, in perspectiva dezvoltarii durabile

Cererea de resurse naturale a cunoscut o crestere rapida, depasind

capacitatile Terrei pe termen lung. Biodiversitatea se degradeaza in toata lumea,

iar principalele ecosisteme sunt supuse unei presiuni din ce in ce mai mari.

Consumul de energie creste in continuare. Saracia continua sa afecteze categorii

seminificative ale populatiei.

Pentru a raspunde acestor provocari, Strategia de dezvoltare durabila a

Uniunii Europene (SDD a UE), asa cum a fost stabilita in 2006, exprima o

viziune pe termen lung asupra dezvoltarii durabile, in care cresterea economica,

coeziunea sociala si protectia mediului merg mana in mana si se sprijina reciproc.

Este util sa se diferentieze conceptul de dezvoltare durabila" de conceptul de durabilitate". Durabilitatea este proprietatea unui sistem, unde accentul se pune pe mentinerea unei anumite stari a sistemului in timp. Conceptul

de dezvoltare durabila se refera la un proces si subliniaza ideea de schimbare sau

de dezvoltare. Strategia urmareste obtinerea imbunatatirii continue a calitatii

vietii, prin urmare, accentul se pune pe mentinerea procesului de imbunatatire a

bunastarii oamenilor. Dezvoltarea durabila reprezinta mai putin o cautare a unui

echilibru stabil, fiind un concept dinamic, care recunoaste ca schimbarile sunt

inerente in societatile umane.

Pentru noi, protectia mediului inseamna:

protejarea capacitatii Pamantului de a mentine viata in toata diversitatea ei ;

respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei ;

asigurarea unui inalt nivel de protectie i imbunatatire a calitatii mediului prin prevenirea si reducerea poluarii mediului ;

promovarea productiei si consumului durabile, pentru a determina

distrugerea legaturii dintre cresterea economica si degradarea mediului.

Dincolo de definitiile de manual si abordarile teoretice, Comisia

Europeana a elaborat un set de indicatori care sa exprime in termeni cuantificabili

viziunea despre ce trebuie sa insemne practic dezvoltarea durabila si implicit

protectia mediului.

Fiecare dintre cei patru indicatori cheie reprezinta tot atatea dimensiuni ale

modului in care intelegem protectia mediului la nivelul strategiei de dezvoltare

durabila a UE, iar fiecare dintre ei este operationalizat pe mai multe niveluri de

detaliere.

Ultimul raport al Eurostat in ceea ce priveste evolutia implementarii

strategiei de dezvoltare durabila a UE detaliaza evolutia schimbarilor produse in

tema Consumul si productia durabila astfel:

In cele din urma, este important sa subliniem faptul ca masurile de

ecologizare contribuie la redresarea economiei si la crearea de locuri de munca iar

pe termen mediu si lung, acestea stimuleaza noile tehnologii si reduc impactul pe

care il avem asupra schimbarilor climatice, epuizarii resurselor naturale si

degradarii ecosistemelor.

Ce se intelege prin dezvoltare durabila?

Conceptul de dezvoltare durabila semnifica atitudinea generatiei prezente

fata de satisfacerea propriilor necesitati prin utilizarea echilibrata a resurselor.

Cea mai cunoscuta si sintetica definitie a dezvoltarii durabile este urmatoarea:

Capacitatea generatiei prezente de a-si satisface necesitatile de supravietuire, fara

a compromite sansa generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.

In 2001, Consiliul European de la Gteborg a adoptat prima Strategie

privind Dezvoltarea Durabila a Uniunii Europene. Acest document a fost completat

cu obiective si principii de actiune specifice, in contextul extinderii spre estul

Europei a UE.

Scopul declarat al acestei strategii este de a identifica si implementa proiecte

si masuri menite a imbunatati continuu viata cetatenilor de azi si de maine ai

Uniunii Europene, prin dezvoltarea la nivelul comunitatilor locale a abilitatilor de

administra si utiliza in mod eficient resursele naturale, de a stimula inovarea in

domeniile sociale si ecologice, asigurand astfel prosperitate, protectia mediului si

coeziune sociala.

Din prisma acestei misiuni propuse in strategia europeana, conceptul de

dezvoltare durabila are in vedere tematici variate ale societatii europene: protectia

mediului, protectie sociala, dezvoltarea economiei.

Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE sunt urmatoarele:

Protectia mediului: o conservarea calitatilor Pamantului de a sustine viata pe pamant, in

toate formele sale de bio-diversitate, respectarea caracterului limitativ

al resurselor naturale, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

inconjurator

o prevenirea si reducerea poluarii mediului, promovarea consumului si productiei durabile, reducand astfel degradarea mediului ca urmare a cresterii economice

Echitate si coeziune sociala: dezvoltarea si promovarea unei societati democratice, bazata pe incluziune sociala, coeziune, siguranta si justitie

sociala, dezvoltarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului,

diversitatea culturala, prin crearea de oportunitati egale pentru toti cetatenii

si combaterea oricaror forme de discriminare

Prosperitate economica: promovarea unei economii prospere, bazata pe cunostinte si inovatie , competitiva, eco-eficienta, capabila sa asigure

standarde de viata ridicate si locuri de munca cetatenilor UE;

Respectarea responsabilitatilor internationale ale UE: asigurarea concordantei intre politicile europene si cele internationale si mondiale,

concretizarea si apararea institutiilor democratice, pacea, stabilitatea,

libertatea si securitatea la nivel international.

Politicile si masurile dezvoltate in sprijinul strategiei europene de dezvoltare

durabila vor asigura integrarea si respectarea urmatoarelor principii

Promovarea si protectia drepturilor fundamentale: cetatenii europeni si drepturile acestora sunt obiectivul central al oricaror politici ale UE, prin

promovarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului, combaterea

discriminarii, reducerea saraciei si eliminarea excliziunii sociale

Solidaritate in cadrul si intre generatii: utilizarea rationala a resurselor naturale si echilibrarea consumului, astfel incat necesitatile generatiei

curente sa fie satisfacute fara a compromite sansele generatiilor viitoare de

supravietuire si dezvoltare;

Societate deschisa si democratica: garantarea drepturilor cetatenilor de a avea acces liber la informatie si la justitie, dezvoltarea canalelor adecvate de

consultare si participare a tuturor cetatenilor interesati si a societatii civile,

in cadrul politicilor si strategiiloe locale si europene;

Implicarea cetatenilor: cresterea participarii cetatenilor in procesul de adoptare al deciziilor, promovarea educarii si constientizarii sociale asupra

principiilor de dezvoltare durabila, informarea continua a cetatenilor asupra

efectelor si impactului deciziilor acestora asupra mediului inconjurator;

Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali: stimularea dialogului social, responsabilitatea sociala a corporatiilor si parteneriatul

public-privat

Coerenta politicilor si a procesului de guvernare: asigurarea coeziunii intre politicile Uniunii Europene si abordarile la nivel local, regional si national

privind dezvoltarea durabila

Integrarea politicilor: integrarea principiilor si conceptelor de dezvoltare durabila in politicile europene economice, sociale si de mediu, astfel incat sa

se asigure coerenta acestora, o mai buna reglementare a domeniului si

evaluarea echilibrata a efectelor;

Utilizarea celor mai bune cunostinte: pregatirea, implementarea si evaluarea politicilor pe baza celor mai bune si mai noi cunostinte si

informatii

Principiul prevederii: dezvoltarea de masuri preventive distincte, in vederea diminuarii si eliminarii pericolelor asupra sanatatii populatiei si mediului;

Principiul poluatorul plateste: reglementari privind preturile si tarifele de mediu, care sa reflecte efectele asupra mediului inconjurator realizat de

poluatorul platitor- agent economic, consumator, cetatean;

Pe parcursul celor 7 ani de implementare si dezvoltare a strategiei europene de

dezvoltare durabila, Comisia Europeana a evaluat si monitorizat in permanenta

efectele si impactul masurilor adoptate la nivelul societatii europene.

2. Prezentarea societatii comerciale si a fluxului tehnologic

Roia Montan Gold Corporation S.A. (RMGC) este o companie

romneasc, cu sediul n judeul Alba la Roia Montan. Compania a fost nfiinat

n anul 1997, n urma unor fuziuni succesive i prin asociere cu compania minier

de stat Minvest SA Deva. Acionarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,69% din

totalul aciunilor i compania minier de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital.

Compania este cunoscut pentru Proiectul Roia Montan. Licena de

concesionare a fost primit n 1997 i a fost acordat pentru 20 de ani. Studiile

geologice i de explorare efectuate n zona Roia Montan, n Munii Apuseni,

evideniaz existena unor resurse de 314 tone de aur i de 1.480 tone de argint,

motiv pentru care s-a afirmat c aici se afl cel mai mare zcmnt auro-argintifer

din Uniunea European.

Istoricul RMGC

n perioada 1997 2002, compania ntreprinde explorri geologice, pentru

determinarea cantitii de minereu existent la Roia Montan.

n anul 1999, RMGC obine licena de concesiune pentru exploatare nr. 47/

1999, pentru exploatarea minereurilor de aur i argint din perimetrul Roia

Montan, licen obinut prin transfer de la Minvest SA Deva i nu prin licitaie.

n 2000, cu finanarea RMGC ncep cercetrile arheologice, cu participarea

echipelor de specialiti de la Muzeul Naional al Unirii Alba Iulia i de la Centrul

de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naional pentru evaluarea potenialului

arheologic i arhitectural al Roiei Montane. Pn n prezent, compania a pus la

dispoziia echipelor de cercettori circa 11 milioane USD.

ntre 2002 2006 s-au elaborat studii de fezabilitate, inclusiv studii de

condiii iniiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului

(EIM), una din etapele obligatorii pentru obinerea Autorizaiei de mediu, conform

legii.

n perioada iunie 2002 mai 2004 i octombrie 2006 februarie 2008,

RMGC achiziioneaz proprieti n zona proiectului, pe baza unui Plan de aciune

pentru strmutare i relocare, aciune benevol a ambelor pri, conform

legislaiei romneti i la standarde internaionale de responsabilitate n domeniu.

n mai 2006 RMGC depune la Ministerul Mediului Raportul la Studiul de

Impact asupra Mediului, la care a lucrat o echip de experi romni i strini, iar

ntre iulie august 2006 au loc 16 consultri publice (14 n Romnia i 2 n

Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier i a rspunde la

ntrebrile oamenilor; n urma etapei de informare i consultare public au rezultat

5600 de ntrebri care au fost transmise ctre RMGC de ctre Ministerul Mediului

n ianuarie 2007. RMGC ncepe n iulie 2007 construcia cartierului de strmutare

din Alba Iulia, Recea, pentru familiile din zona de dezvoltare a proiectului care au

ales s se mute la ora, urmnd ca n mai 2009 s fie inaugurat cartierul Recea din

Alba Iulia, unde se mut 125 de familii de roieni.

n luna septembrie 2009 comuna Roia Montan intr oficial n Cartea

Recordurilor, ca fiind prima localitate din lume cu cei mai muli oameni care au

cutat simultan aur cu aitrocul. Recordul, omologat de celebra organizaie

Guiness World Records, a fost nregistrat cu ocazia srbtorii de Ziua Minerului, n

30 august 2009. Organizatorul principal al evenimentului a fost Primria Roia

Montan, iar RMGC a acordat sprijin logistic i financiar.

De la nceputul anului 2009, la biroul de resurse umane al RMGC s-au

primit circa 1000 de cereri de angajare, de la oamenii din comunitate; n prezent,

circa 80% dintre locuitorii comunei nu au un loc de munc.

n prezent, Roia Montan Gold Corporation are 450 angajai, dintre care

280 muncesc la Roia Montan. 80% dintre angajai provin din zonele influenate

de proiectul minier: Roia Montan, Abrud, Cmpeni i mprejurimi.

Descrierea procesului tehnologic

o Pentru a ajunge la minereul util se vor efectua pucri, folosind o

tehnologie special pentru fiecare zon cu scopul de a reduce impactul

asupra zonelor locuite i/sau a celor protejate.

o Minereul se va transporta din cariere ctre Uzina de Procesare sau

pentru depozitare final n halde de steril.

o n uzin minereul va fi concasat (sfrmat) i apoi mcinat.

o Praful de minereu obinut este introdus n rezervoare (tancuri) nchise,

mpreun cu o soluie de cianur de sodiu (CN). n aceast etap,

cianura dizolv aurul i argintul din minereu i le fixeaz n porii

crbunelui care plutete n soluia din tancurile de leiere.

o Crbunele este recuperat, iar nmolul de aur i argint este extras din

pori cu o soluie de acid clorhidric, prin electroliz.

o Aliajul dre care conine un amestec de aur i argint este turnat n

lingouri ntr-un cuptor electric.

o Cianura de sodiu este neutralizat, nainte de a prsi uzina, printr-un

procedeu de oxidare. n urma procesului, concentraia de cianur se

reduce la 57 mg/l, sub limita maxim impus de legislaia din

Romnia i de cea din Uniunea European.

o Dup neutralizarea cianurii, sterilul de procesare va fi depozitat ntr-

un iaz de decantare, n spatele unui baraj construit din piatr, proiectat

s reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter i s rein dou

precipitaii maxim probabile. Probabilitatea ca dou precipitaii

maxim probabile s apar ntr-un interval de 24 de ore este de 1 la 100

milioane de ani.

3. Identificarea punctelor din fluxul tehnologic in care sunt generate

substante care pot produce poluarea aerului, apei, solului sau pot provoca

boli profesionale

3.1 Surse poteniale de poluare a apelor

Posibilele descrcri de poluani n ape sunt asociate cu mai multe

aspecte ale activitilor miniere i de procesare a minereului, dup cum se

arat n Tabelul 1. Surse poteniale de evacuri n ape. Alte emisii poteniale

de ape ca urmare operrii minei n condiii normale, sunt discutate n

capitolele urmtoare. Aceste evacuri sunt n general gestionate prin

colectare i recirculare sau prin epurare. Scurgerile de suprafa de la

lucrrile miniere vechi de la Roia Montan, inclusiv cele de la galeriile de

min actuale, precum i apele de min de la cariera existent, sunt

caracterizate de un pH sczut i de o concentraie peste limitele admise a

metalelor grele (cupru, fier, nichel i zinc) i a ionului sulfat. Scurgerile de

suprafa colectate de la haldele de steril i apele de min vor fi continuu

monitorizate. Aceste ape vor fi pompate ctre staia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate ctre iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite

n procesarea minereului. Procesele de epurare i de monitorizare au fost

concepute astfel nct apa care prsete amplasamentul minier s

ntruneasc criteriile de calitate prevzute de legislaie.

3.2 Tipuri de poluani atmosferici i principalele surse ale acestora

Poluanii emii n atmosfer includ particulele n suspensie provenite

de la diverse zone de activitate, precum i cele generate de eroziunea eolian

a sterilelor (cum ar fi rocile sterile depozitate n halde, sterile de procesare

depozitate n sistemul iazului de decantare posibil a fi supuse eroziunii

eoliene).

Sursele generatoare sunt indicate n Tabelul 3.3, Surse poteniale de

emisie n atmosfer.

3.3 Surse de zgomot i vibraii

Principalele surse de zgomot i vibraii vor fi reprezentate de activitile de

pucare i de operarea mainilor grele i instalaiilor n cadrul exploatrii miniere.

O sintez a acestor surse este redat n Tabelul 3.8 Surse poteniale de zgomot i

vibraii.

4. Prezentarea substantelor periculoase produse in fluxul tehnologic si a

efectelor negative pe care le poate avea asupra mediului si oamenilor.

Cea mai periculoasa substanta care apare in fluxul tehnologic in cazul

exploatarilor aurifere este cianura de sodiu. Cianura de sodiu (NaCN) este sarea de

sodiu a acidului cianhidric. Se prezint sub form de pulbere alb, cu miros slab de

migdale amare, foarte uor solubil in ap, cu reacie puternic alcalin,

reacioneaz cu acizi genernd un gaz toxic, acidul cianhidric. Datorit costului

redus, a nlocuit cianura de potasiu n mai toate ntrebuinrile sale tehnice. Este

foarte toxic.

Cianura de sodiu poate fi obinut prin reacia hidroxidului de sodiu cu

acidul cianhidric conform ecuaiei:

NaOH + HCN = NaCN + H2O

Deoarece NaCN este greu solubil n alcool etilic, acesta poate fi folosit la

precipitarea ei.

Cianura de sodiu este o substan cu toxicitate acut ridicat. Doza letal

pentru un om adult variaz ntre 0,7 - 2,9 mg/Kg corp cu o medie de 1,5 mg/Kg

corp cu efect rapid, ducnd la pierderea cunotiinei. Tratamentul se va face de

urgen. Antidot: nitrit de sodiu i tiosulfat de sodiu intravenos. Alte

methemoglobinizante, de tipul albastrului de metilen, pot fi utile.

Hidroxicobalamina este un antidot foarte eficient, legnd ionul cianur (CN-) cu

formare de ciancobalamin inofensiv. Are dezavantajul unui cost ridicat.

La ce se foloseste cianura de sodiu ?

Cianura de sodiu (NaCN) este folosit n industria minier a metalelor

preioase, n special n extragerea aurului. n minerit, cianura se folosete de

aproximativ 30 de ani la scar larg, ca agent de obinere a aurului i argintului. Cu

ajutorul cianurii, 97% din cantitatea de aur poate fi extras din rocile care conin

acest metal. Dup ce aurul este extras, soluia contaminat nu numai cu cianur, ci

i cu o cantitate mare de metale grele este depozitat n iazuri de steril. Aceste

reziduri rezultate n urma activitilor de extragere a aurului reprezint o

ameninare serioas la adresa sntii oamenilor i a mediului i nu trebuie

eliberate n mediu.

Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianur, cu peste 180 000

de tone anual. De cele mai multe ori tehnica cianuraiei este utilizat n mod

iresponsabil ceea ce cauzeaz deversri cu efecte devastatoare asupra mediului

nconjurtor i a sntii umane. Mai mult, cianura reacioneaz cu alte elemente

i se descompune n sute de compui ce conin cianuri n diverse concentraii. n

ciuda riscurilor ce le implic aceti compui, operatorii minieri nu sunt obligai s

monitorizeze sau s raporteze starea sau prezena acestor substane chimice n

mediu. Studiile arat c aceti compui se depun n esuturile plantelor i petilor i

persist n mediul nconjurtor pentru un timp ndelungat.

Cum este folosita cianura in minerit ?

Leierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din

minereurile cu concentraii minime i presupune:

Zdrobirea unor cantiti imense de roc n bazine uriae i stropirea lor cu

soluie de cianur ce separ aurul pentru procesarea ulterioar. Cianura se combin

cu 97% din aur , inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi vazute cu ochiul

liber.

Obinerea dintr-o ton de minereu a aprox. 2g de aur.

5. Metode tehnice pentru prevenirea poluarii mediului in mediul studiat

5.1 Denocivizarea cianurii

Uzina de procesare va ncorpora o instalaie de denocivizare a cianurii care

va asigura reducerea concentraiilor de cianuri disociabile n acizi slabi din sterilele

de procesare, pn la un nivel inferior celui prevzut de reglementrile existente,

nainte ca sterilele s prseasc incinta uzinei. Aceasta instalaie se bazeaz pe o

tehnologie verificat care a fost adoptat i utilizat n mai mult de 90 de exploatri

miniere din lumea ntreag. Acest capitol descrie metoda de distrugere a cianurii

care va fi folosit n cadrul Proiectului.

Instalaia de denocivizare a cianurii va consta din dou bazine care vor opera

n paralel. Bazinul de alimentare al instalaiei de denocivizare va fi alimentat cu

ap epurat sau brut, pentru a dilua concentratul gravitaional provenit de la

ngrotorul de sterile de procesare, de la 60 la 50 % fracie solid. Adaosul de ap

se va face n funcie determinrile de densitate i msurtorile de debit efectuate

pentru concentratul gravitaional. Suspensia rezultat va fi dirijat ctre cele dou

bazine ale instalaiei de denocivizare a cianurilor.

Aerul comprimat furnizat de patru compresoare la o presiune de 250 kPa, va

fi introdus prin barbotare n fiecare bazin. Debitul de aer va fi controlat la fiecare

bazin printr-un debitmetru.

Sursa de SO2 este reprezentat de metabisulfitul de sodiu - Na2S2O5 n

soluie, care va fi dozat n fiecare rezervor. Cantitatea de metabisulfit de sodiu

adugat, va depinde de concentraia de cianur disociabil n acizi slabi din

circuitul sterilelor de procesare. Concentraia de cianur va fi determinat de un

operator din cadrul uzinei cu ajutorul datelor de intrare din sistemul de control al

procesului tehnologic. Debitul masic de cianur este calculat de ctre sistem pe

baza msurrii debitului de alimentare a rectorului de denocivizare. Sistemul de

control ajusteaz corespunztor debitul de SO2 pentru a realiza denocivizarea.

Soluia de sulfat de cupru (CuSO4) va fi dozat n fiecare rezervor n

vederea meninerii n soluie a concentraiei necesare de ioni de cupru. Dat fiind

compoziia minereurilor de la Roia Montan i compoziia chimic a soluiilor

rezultate n procesul tehnologic, ar putea s nu fie necesar adaosul regulat de sulfat

de cupru pentru meninerea concentraiei necesare. Controlul sulfatului de cupru va

fi realizat prin sistemului de control care va regla raportul de dozare pe baza

msurrii debitelor de soluie care intr n bazinul de denocivizare.

Suspensia de var va fi adugat n fiecare bazin prin intermediul unui sistem

de conducte circulare, n vederea aducerii pH-ului la valoarea de 8,5. Diagrama

procesului de denocivizare a cianurii este prezentat n Figura 5.1.

Fig 5.1 Diagrama procesului de denocivizare a cianurii

5.2 Epurarea apelor acide

Tehnologia de epurare a apelor uzate industriale care va fi folosit n cazul

Proiectului se bazeaz pe o strategie frecvent utilizat n cazul apelor acide,

constnd din neutralizare i precipitare cu var.

Principalele faze ale acestui proces de epurare sunt urmtoarele:

oxidarea cu aer;

neutralizarea/precipitarea cu var i controlul pH-ului;

flocularea cu recircularea nmolului de precipitare ;

separarea solidelor i lichidelor prin depunere gravitaional ntr-un

decantor;

reglarea pH-ului cu bioxid de carbon (CO2).

Scurgerile de suprafa colectate n iazurile de colectare vor fi pompate ctre

staia de epurare unde vor fi direcionate n primul dintre cele trei rezervoare de

neutralizare. Fiecare rezervor va fi dotat cu un agitator. Rezervoarele vor fi

montate n serie, cu sistem de preaplin astfel nct fiecare s deverseze n

rezervorul urmtor, iar rezervorul al treilea s deverseze n bazinul de alimentare al

decantorului.

Nmolul colectat la baza decantorului va fi amestecat cu o suspensie de var

stins ntr-un bazin, fiind apoi recirculate n rezervoarele de neutralizare. Cantitatea

de suspensie de var adugat va fi reglat n funcie de pH-ul msurat n primul

rezervor de neutralizare. n toate cele trei rezervoare de neutralizare se va barbota

aer comprimat, n vederea oxidrii metalelor.

n bazinul de alimentare al decantorului va fi adugat o soluie diluat de

floculant pentru a accelera sedimentarea nmolului generat. O parte

supernatantului din decantor va fi pompat ctre rezervorul de ap tehnologic,

ctre circuitul de denocivizare a cianurii ca ap de diluie, sau direct n iazul de

decantare pentru o eventual reutilizare n cadrul uzinei de procesare. Restul de

supernatant de la decantor va fi neutralizat nainte de deversarea sa n mediu; n

acest scop apa n exces va fi dirijat ctre un circuit de recarbonatare, care va

consta din dou rezervoare dispuse n serie, n cadrul crora se va face barbotare cu

bioxid de carbon n vederea reducerii pH-ului de la 11 la 8.5. Nmolul ngroat de

la decantor reprezint un produs secundar, care va fi recirculat n cea mai mare

parte (aproximativ 94 % din fracia solid generat) ctre circuitul de neutralizare.

Acest flux recirculat va fi amestecat cu past de var din rezervorul de recirculare,

n vederea dozrii n rezervoarele de neutralizare, conform celor descrise mai sus,

Restul cantitii de nmol din decantor va fi descrcat n iazul de decantare prin

intermediul staiei de pompare a sterilelor de procesare.

Figura 5.2 prezint diagrama bilanului de ape pentru procesul de epurare a

apelor acide.

6. Prezentarea constructiei si functionarii unui echipament specific pentru

prevenirea poluarii mediului, in domeniul studiat

Unul dintre echipamentele folosite pentru prevenirea poluarii mediului

poarta numele de decantor. Aceste echipamente se regasesc in componenta statiilor

de epurare a apelor uzate.

Decantorul circular cu brate ( Fig 6.1) este format dintr-un rezervor cilindric

cu diametrul mare (1) si inaltime mica descoperit si cu fundul putin inclinat spre

centru. Pe un ax ventrical central sunt fixate 2-4 brate cu racleti,actionate in

miscare de rotatie de un motor electric si reductor (0,5-0,025 rot/min).

Pe ax in partea centrala este montata o conducta cilindrica (2) care serveste

drept alimentator.

Lichidul limpezit traverseaza radial rezervorul spre periferie. La periferia

rezervorului este un prag de preaplin (4) peste care lichidul limpezit se deverseaza

si este evacuat. Particulele in suspensie in lichidul de alimentare sedimenteaza

ajungand pe fundul vasului. Namolul depus pe fundul decantorului este impins

continuu spre centrul rezervorului de unde se evacueaza continutul cu ajutorul unei

pompe de namol. Debitele de decantare sunt mari, pana la 12,5 m3/h si au diametre

de pana la 100 m. Un dezavantaj ar fi pierderea mare de apa odata cu namolul

evacuat.

Fig 6.1

7. Metode organizatorice pentru prevenirea poluarii mediului in domeniul

studiat

7.1 Activiti de management pentru protecia aerului i msurile de

atenuare a polurii.

n ansamblu, RMGC va implementa un numr de msuri de evitare i

eliminare a emisiilor de particule n suspensie, prezentate n cele ce urmeaz.

Msurile de evitare a emisiilor de particule cu durat scurt vor include:

meninerea i asfaltarea suprafeelor rutiere;

controlul vitezei de deplasare a vehiculelor de transport;

proiectarea vehiculelor de transport astfel nct s se evite direcionarea n jos a

sistemelor de eapament;

minimizarea nlimilor de cdere n timpul manevrrilor de materiale;

utilizarea de materiale grosiere pentru burarea gurilor de perforare (nu praf de

perforare).

Msurile de eliminare a prafului vor include:

umezirea corespunztoare a drumurilor de transport n funcie de natura

suprafeelor i de receptorii poteniali;

dotarea sondezelor de pucare cu sisteme de extragere a prafului i eliminarea

prafului din fronturile de pucare;

acoperirea cu sol vegetal i nsmnarea poriunilor descopertate de teren acolo

unde este cazul.

7.2 Msuri de management i atenuare a zgomotului

Strategia principal de diminuare a zgomotului i a vibraiilor care vor afecta

zonele locuite este aceea de a se asigura o zon tampon ntre amplasamentele unde

se desfoar activitile industriale i locuitorii din zonele nvecinate.

Pe durata de elaborare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului

vor fi determinate msurile necesare de diminuare a zgomotului. Acestea vor

include:

Utilizarea izolaiilor fonice pentru utilajele cu nivel ridicat de zgomot,

acolo unde este posibil.

Meninerea tuturor utilajelor i instalaiilor n condiii de funcionare

normal i dotarea acestora cu amortizoare eficiente de zgomot. Suplimentar fa

de reducerea nivelului general de zgomot, aceast msur va conduce i la

eliminarea emisiilor de zgomote cu tonalitate impulsiv sau intermitent. Aceste

componente de tonalitate sunt adesea generate de funcionarea defectuoas a

utilajelor i instalaiilor i pot fi eliminate prin msuri de ntreinere

corespunztoare.

Aplicarea tehnologiilor moderne de pucare incluznd introducerea unor

ntrzieri de ordinul milisecundelor ntre exploziile succesive, n vederea reducerii

intensitii totale a undelor seismice generate de ncrcturile explozive;

distribuirea corespunztoare a gurilor de pucare pentru minimizarea, n msura

posibilitilor, a energiei undelor seismice rezultate din pucare. Modelul de

distribuie a gurilor de pucare i modul de ncrcare a acestora exercit o

influen semnificativ asupra eficienei pucrii.

Se va efectua o pucare pe zi, dup un program prestabilit.

Identificarea i meninerea zonelor tampon corespunztoare fa de

receptorii sensibili.

8. Prezentarea directivelor europene si a actelor normative nationale care

reglementeaza prevenirea poluarii mediului si aparitia bolilor profesionale

in domeniul studiat.

n decembrie 2003, Uniunea European a modificat o parte a legislaiei de

mediu. A fost adoptat Directiva Seveso (Directiva 2003/105/CE), ce

reglementeaz accidentele industriale majore care implic substane chimice

periculoase. Seveso II a nlocuit Directiva Seveso iniial, aducnd dispoziii care

reglementeaz depozitarea substanelor periculoase la uzinele de procesare i

exploatrile miniere. Cu toate acestea, Seveso II nu acoper iazurile de decantare

care conin substane periculoase, altele dect metalele grele.

n 15 martie 2006, Parlamentul European i Consiliul au adoptat Directiva

2006/21/CE privind gestionarea deeurilor din industriile extractive, care prevede

utilizarea cianurilor n activiti miniere i, n acelai timp, stabilete pragurile

maxime permise ale concentraiei de cianuri. Aceast Directiv stabilete

concentratiile maxime de cianur n iazurile de decantare, concentratii care scad

pentru minele existente de la 50ppm pn n mai 2008, la 20 ppm pn n mai 2013

i la 10ppm pn n mai 2018. Pentru minele noi, concentratiile maxime sunt de

10ppm ncepnd cu mai 2008. Uniunea European a adoptat astfel limitele cele

mai stricte din lume privind concentratiile de cianur n iazurile de decantare.

Ca urmare a campaniei europene de interzicere a cianurii n minerit iniiat

de Asociaia Alburnus Maior din Roia Montan, Parlamentul European a votat n

mai 2010 o rezoluie privind interzicerea cianurii n minerit n Europa. n

motivarea rezoluiei, iniiatorii enumer: ' (1) cianura este un produs chimic extrem

de toxic, utilizat n mineritul aurului, care este catalogat printre principalii ageni

poluani n conformitate cu anexa VIII la Directiva-cadru privind apa i care poate

avea efecte catastrofale i ireversibile asupra sntii umane i a mediului, prin

urmare i asupra biodiversitii; (2) nu exist norme prudeniale i garanii

financiare adecvate, iar aplicarea legislaiei existente cu privire la mineritul pe baz

de cianuri depinde i de competena puterii executive din fiecare stat membru,

aadar producerea unui accident este doar o chestiune de timp i de neglijen

uman i (3) mineritul pe baz de cianuri creeaz puine locuri de munc i doar

pentru o perioad de 8-16 ani, prezentnd ns riscul de producere a unor daune

ecologice transfrontaliere imense, care, de regul, nu sunt compensate de

companiile de exploatare responsabile, n general acestea disprnd sau intrnd n

faliment, ci de ctre stat, adic de contribuabili'.

CEN (organismul european de standardizare) dezvolt n prezent un standard

European privind monitorizarea i msurarea cianurii, care va fi aplicabil tuturor

minelor de aur din Europa. Acesta este primul standard de acest gen din lume.

Bibliografie

1. Memoriu de prezentare a proiectului Rosia Montana , sursa : http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/pdf/memoriu_prezentare.pdf

2. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/TEHNOLOGIE-DE-EPURARE17281636.php

3. http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Fisa%20de%20prezentare%20referitoare%20la%20utilizarea%20cianurii%20in%20minerit%20in%20UE.pdf

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cianura_de_sodiu

5. http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2014/01/RaportBaiaMare-MiningWatchRomania.pdf