Acest volum a fost realizat gi tipSrit in cadrul proiectului CNCS-'EFISCDLcod proiect PN_II_ID_PCE_201 1_3_0305.

Economie regionard gi dezaoltare comunitard tn Trans,aania, Banatur Montangi Bucoaina tn secolul 19 (1s00-1g14) _ Regional Econorny

and Community Deaelopment in Transylvania, Highlawl Banat ancl Bucoainnin the 19th Century 0.800_19L4)

derulat prin Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj_Napoca.

Coperta: Agezarea minierd Bdiln, se.,catrul XIX.Sursa: Az Osztrdk_Magyar Monarchia lrfusban is Kdpben,

VII. Kcitete, Budapest, 1901.

Universitatea B ab eg-Bolyai Clui -Napoca

Facultatea de $tiinle Economice gi Gestiunea Afacerilor

Instifutuldelstorie,,GeorgeBariftt,dinCluj.Napocaal Academiei RomAne

IOSIF MARIN BALOG

EcoNoMIE 9I SocIETATE

MnnIuLAuRuLuI.

iN,,CADRILATERUL AURIFER''

AL APUSENILOR

175A-1914

Presa Universitari Clui eani

20n6

.-.

Cuprins

Argument......-...........,' """""" 9

Capitolul I.

Istoria economicd regionali'

Unele considerafii teoretico-metodologice'. "..'.. " " " " " " " " " 15

Capitolul II.

Mineritul auriferin Apuseniin epoca modemd:

etape, specificitifi gi evolufie """"""27

Capitolul III.

Proprietari, intreprinzdtori

Ei aclionari la societdlile miniere """'/'/

CapitolulIV.Efectele sociale ale mineritului aurifer .'.""""""99

Capitolul V.

Evolulii demografice

gi structuri socio-profesionale....'. .'.....'.'...'."""'1'19

l

IIIl

i

Mirajul aurului

Capitolul VI.

$coal6 qi alfabetizare............. ...........139

Capitolul VII.Viala financiar-bancarA.................

Concluzii..195

in loc de incheiere................. .................79g

Bibliografie ................ ..........203

UnitAF de mdsur[ specifice epocii ......215

Anexe........217

Argument

ubiectul cirlii de fa![ a pornit dintr-un proiect de

cercetare derulat prin CNCS-UEFISCDI in perioada20l'1'-

2016 care ne-a creat posiblitatea realiz5rii unor stagii de

cercetare-documentare in arhivele gi bibliotecile de specialitate

din larfr, dar mai ales din strdindtate (Budapesta 9i Viena)

und.e am identificat o cantitate apreciabil[ de documente

inedite la care s-a adiugat desigur bibliografia specificd subiec-

tului (cdr!i, studii gi articole) elaboratx de divergi specialiqti de-a

hrngul anilor.

Pe parcursul cercet[rilor am constatat ca deqi ir aparenld

este considerat un subiect de interes pentru istoricl chestiunea

mineritului aurifer in Apuseni ?n epoca modernd nu

beneficiazi incfl de o abordare integratd, sinteticd- Daci pentru

perioada interbelicd avem deja la dispozilie o valoroasX

lucrare monografic[ elaboratl de profesorul de la universita-

tea din Petroqani, Mircea Baron dedicat[ mineritului aurifer

din RomAnia gr, in particular, SocietXlii ,,Mica", perioada

secolelor XVIII-XIX nu beneficiazh inc6, de o lucrare sintetici

*

Capitolul I.

Istoria economici regionald.

Unele consideratii teoretico-metodologice

egi regiunea ca unitate de analizi in istoria economicd

nu a fost i:rtotdeauna luati in considerare cu suficientd

preocupare qi convingere, nevoia analizei la nivel regional

revine deseori in actualitate. Aceasta se intampl[ de fiecare

dati cand se discutd despre o regiune c6 este inapoiati, este in

declin sau pur si simplq diferit[ fald de o entitate teritoriali

mai vastf, sau fala de alte regiuni invecinate. Istoricii fenome-

nelor socio-economice, fie c[ vorbim de Europa occidentald

sau de cea Rdsdriteanl au acceptat gi demonstrat adesea faptul

ci industrializarea a fost in primul rand un proces regional 9i

chiar aga-numitul concept al ,,revoluliei industriale" nu este

altceva decAt un fenomen cumulativ, de industrializate a unor

regiunil. it lucrdrile mai vechi sau mai noi de istorie

r vezi in acest sens, dezbaterile mai vechi sau mai noi din istoriografia

internalionala: Harvey S. Perlofl Edgar S. Dum (ed), Regions, Resources and

15

Mirajul aurului

economice gi sociald, integrarea regiunilor din punct de vedereeconomic in complexe mai largi a fost acceptati gi vdzut|drept principald premizd a cregterii economice d" t p moderryqi de ce nu, de edificare a proiectelor politice qi national_statale, in secolul al XIX-iea; cum s-au extins ,,enclalsele de moder-nizare"?; cum alte zone au rdmas tn afara acestuiproces? sau c6t desustenabild gi durabild a fost modernizarea si dezooltarea regionald?Iatd doar cateva intrebdri generare dar esentiale intr-unasemenea demersz.

Dincolo de aspecful general al unor asemenea interoga{iipreliminare, un astfel de sfudiu de istorie economicd regionaldpresupune obligatoriu o serie de clasificdri gi derimitxriconceptuale gi un rdspuns satisfdcitor la intrebarea cumdefinim o regiune? Degi din punct de vedere geografig oregiune poate fi relativ clar gi precis conturatd si definitd, acest

Economic Growth, Baltimore,1960; Walter Isard., Methods of Regionnl Anaysis,Cambridge, Massachusets, 1960; L. Needelman (ed.), Regional Analysis.selected Readings, Harmondswo rth, 1,96g; Rainer Fremdling, Richard T'ly,(Hrsg') Industrialisierung und Raum, stuttgart, 1979, p. o-zalsrdney pollard"(Hrsg.) Region und Industriarisierung,yadenhoeck u. Ruprecht, 19ge mai nouin: Christian Korunk4 Roman Sandgruber, (Hrsg.) Regionales Wirtschaften.Eine Chance fiir Lebensmittelunternehmen, Wien 2010.

2 Despre dezbaterile din istoriografia internalionald pe marginea acestoraspecte vezi, intre altele, p.K. O,Briery ,,Do we havl a fipology for theStudy of European Industrialization in the 19th Century?;, in iournal ofEuropean Economic History, vol. 15, Fall 1,9g6, p. 291_834; ]. D. Marshall,"\Alhy study regions? Some historical considerations,,, in The lournal ofRegional and Locnl Studies, vol. 6, no. 1, Spring 19g6, p. I_12; I . G. Williamson,"Regional Inequality and the process of Nati,onal Dwelopment ,,

, in EconomicDeaelopment and cultural Change,Jury r96E;R. Knunke "Tradeand poritics ofthe Zollverein Era" , in lournal of Economic History, Spring, I9Tg, p. 307_sqq.

1617

Economie si societate in ,,cadrilaterul aurifer" al Apusenilor (1750-1914)

lucru este mult mai dificil din punct de vedere social-eco-

nomic. Trebuie, ir primul r6nd, plecat de la premisa conform

cireia, conturarea unui specific regional se realizeazd in

primul r6nd din interior, prin articularea unor relafii economice

gi sociale bazate ir primul r6nd pe disponibilitx,ile 9i nevoile

existente la nivel locaf pomind de Ia individ, vecindtate'

comunitate. Ele se extind gi apoi cautd si interaclioneze cu

sisteme similare, proces care se teahzeazl prin mecanisme tot

mai complexe, dar similare intr-un areal geografic definit'

Statuarea gi dezvoltarea unor legdturi socio-economice

irtre comunitilile unei regiuni, articularea unor relalii comer-

ciale intra- gi extraregionale sunt elemente de baz6 cate dau

coerenla necesara si contribuie la omogenizarea acestor pro-

cese care, privite din exterior, individualueaz| specificul unei

regiuni. Astfel conturatd, o regiune se plaseazX irtr-o relea cu

mai multe niveluri de identificare intre micile entitili, la

comunitdli mai extinse, Ia rAndul lor ele sunt circumscrise de

entitdfi mai largi la nivelul unei provincii sau chiar a unei {5ri.

in definirea unei regiuni din punct de vedere economic se

impune apoi identificatrea tipurilor de activitdfi care fac ca

respectiva regiune sd aibi un caracter specific, dat de profilul

socio-economic, dar 9i de alli factori, intre care cel mai

important il reprezintd disponibilitatea resurselor care s6

asigure potenlialul de dezvoltare. De asemenea, se impune

identificarea acelor centre urbane (sau nu neaparat), care

reprezint[ punctele centrale care concentreazi activitalile

economice din zon6, cum gi pe ce baz6 se contureaza aceste

Mirajul aurului

centre de atrac{ie? Ajungem astfel la o opfiune metodologicdde tip functionalist care, in opinia noastrd, poate asigura unpotenfial explicativ satisfdcdtor problemei dezvortdriieconomice regionale intr-un complex de factori cunoscuti. pede altd parte, este necesar a stabili gi cat de sustenabild gidurabilS este dezvoltarea declangatd de un anume grup defactori economici, atat in regiuni cu diversitate de reusrse sipotenlial economic, cAt gi in cere axate pe o categorie restransdsau chiar o singurd categorie de resurse; este de asemeneafoarte important a se stabili in ce misuri disponibilitatea uneisingure categorii de resurse este garanlia unei dezvoltdrisigure, sustenabile gi durabilee.

Pe de altd parte, industrializarea determind o reialiecomplexd la nivel intra- gi extra-regional in care rolur esenfiaril au nu numai resursele materiale, ci gi cele umane, tehno_logia know how-uf capitalurile, dar gi factorii institutionaliprecum politicile statului si nu in ultimur rand, factoriiadiacenfr, intre care trebuie considerate condiliondrile istorice,geografice, demografice gi antropologicea. in acest context,rolul statului trebuie anarizat |inandu-se cont cd acesta a fostdiferit de la o regiune ra alta chiar si in contextul unor politicieconomice, aparent consecvente gi unitare. Intervenfionismulstatului, fie cd s-a manifestat prin mecanisme generale sau

3 vezi in acest sens considerafiile introductive propuse de s. polard in:Re gion und Industrialisierung, y adenhoeck u. Ruprec ht, 1980, p. lI_21.a Barry Supple, "The State and the Industrial ltevoiution,,, in: The FontanaEconomic History of Europe, ed. Carlo M. Cipolla Coltins Fontana Books,London, 1973, p. 303 sqq.

18

Economie qi societnte in ,,Cadrilsterul nuri.fer" al Apusenilor (175A-1914)

specifice pentru o regiune sau alta, a avut o importanli extrem

de mare in secolul al XIX-lea mai ales in statele central 9i est-

europene. si ne referim doar la faptul ci in regiunile periferice

slab dezvoltate, de o importanld esenliala a fost suslinerea 9i

construirea de c[tre stat a unei infrastructuri moderne de

transport. OrL atunci cAnd o regiune depindea de interesul 9i

posibilitatea statului de a o conecta la circuitele economice

prin intermediul cdilor ferate de pildd, sau cAnd acest lucru se

realiza inadecvat, fari luarea in considerare a op{iunilor

regionale sau cu intArziere, gansele regiunii de a se dezvolta

economic erau puternic diminuate iar avantajele competitive

se risipeau de cele mai multe ori prin ,,irosirea ocaziTlor" -atAta vreme cAt capitaluf forla de munc5' tehnologia, nu

aqteptau deciziile politice, ele fiind qi in trecut in mod normal,

intr-o continu[ cdutare de piasamente cAt mai favorabile'

O alti chestiune care trebuie amintitd in aceste conside-

rafii introductive este problema acelor regiuni care se bazeazd

in dezvoltarea lor pe o singur[ categorie de resurse naturale

care determind invariabil o paletl restrans[ de activitdfi

economice gi de multe ori, o valorificare a acestor lesurse care

nu aduce pe plan local prea mult5 valoare addugatd. in aceste

cazuri, studierea relaliei dintre resursele naturale gi dezvol-

tarea economicd regionald a produs numeloase polemici in

r6ndul cercetdtorilor'

Existd pe aceastfi tem6 in istoriografia internafionali, o

cantitate apreciabila de abordiri care relevd doud categorii

importante de concluzii. Astfel, unii istorici suslin cd disponi-

bilitatea resurselor naturale poate fi un important catalizator al

T9

Mirajul aurului

cresterii econornice intr-o regiunes, in vreme ce artii sustin ce oastfel de situatie nu produce altceva decat o dependenfd eco-nomici si o dezvoltare efemerd, superficiald gi nesxnxtoasi6.intre cele doufl viziuni" una optimistd iar cea de_a douaprofund pesimistd, existd desigur aborddri care propun opozi{ie dialectici in care sunt ruafi in discufie o gamx murt mailargi de factori particurari fiecirui caz studiaf atat cei favo-rizali cdt si cei care distorsioneazd efectereT. Cazur regiunilorbazate pe abundenfa unui singur tip de resursi naturard agenerat numeroase dezbateri in riterafura de specialitate,dezbateri care au plecat de la constatarea cd de_a lungulistoriei" pu{ine au fost totuqi cazurile in care astfei de regiunisd cunoascd un proces durabil si sindtos de crestere economicdqi dezvoltare. ln acest context istoricii economici gi numai, auincercat sd ofere explicafii de ce totugi regiunile bogate inresurse naturale tind sd cunoascd in majoritatea cazurilor, unproces de crergtere economicd lent5, o dezvoltare mai degrabdinvers propor{ionali cu abundenfa resurselor naturale locaie8.in primul rand, s-a constatat faptul ci industriile bazate pe

5 vezi in acest sens: w.A. Mackintosh, The Economic Background of dominion-proaincial relations, Toronto, 1964.

6 o abordare ciasicr preruatd apoi cre adeplii teoriei crependenfei ta H.A.rnnis. The fur trade in canad.a. An introduction to Canadinn economic history,Toronto, Univ. Press, 19b6.

7 Charles Harvey, Peter Taylor, "Mineral wealth and Economic Development.Foreign Direct Investments in spain (1g51-1913)",inEconomic History Reaiezo,vol. 40, no.2,1987, p. IBS-207.

8 Thorvaldur Gylfasary "Natural Resources, Education and Economic Deve_lopment", in European Economic Revier.n, 45, 200I, p. g47_g89, disp. onJinela: https:/lnotendur.hi.is/gylfason/pdfleer20O1.pdf

20 21

Economie qi societate tn ,,Cadrilaterul aurifer" al Apusenilor 0750-1"914)

extragerea gi valorificarea resurselor primare PresuPun munc5

pulin calificati, presuPun relativ pufine investilii de capital 9i

firi acees la tehnologie gi investilii, conferi pufine beneficii

pentru alte industrii. Mai mult, comunitalile din aceste regiuni

devin blocate pi legate de acele activitali care la conferd un fals

sentiment de securitate economic6', atdta vreme cAt iEi cAqtigi

existenfa zllnich, perceplie transmisd apoi autoritdflor, adminis-

trafiei gi birocraliei care devine ineficienti 9i adesea coruptd'

Neglijarea preocupirii spre diversificare economic5, spre

activitili care sd aduc[ efecte derivative pozitive se transpune

gi in lipsa de preocupare pentru dezvoltarea resurselor umane

prin alocarea de investifii gi cheltuieli cu educafia. Astfef nu

pare o coincidenfi faptul cf, gcolarizarea la toate nivelurile

tinde si devina invers proporlionali cu abundenfa resurselor

naturale qi in raport cu ponderea forfei de muncd angajat5 in

produclia primarde. Din acest punct de vedere, exemplele

trecutului au aratat ci pentru un model de dezvoltare regio-

nal[ reugitd este in primul rAnd nvoie de crearea unor derivate

in mdsurd sd ducd la articularea unor structuri mai complexe

de activitali gi servicii care, la rAndul lor, s[ furnizeze premise

sustenabile pentru o structuri social[ suficient de diversificati

gi implicit, a unei categorii antreprenoriale capabild si

diversifice ea ins[qi natura activitdlilor economice.l0 La fel de

e Ibidem; vezi qi Jeffrey G. Williamson, "Regional Inequality and the Process

of National Development: a Description of the Patterns", in Economic

Deaelopment and Culturql Change, vol. 13, no. 4, part. 2, 1965, p' 1-84'

r0 A.O. Hirschmary "A generalized linkage approach to Development",

Essays in Trespassing, Economics, Politics and Beyond, Cambridge university

Mirajul aurului

important este controrur migrdrii profifurilor rezultate, pon-derea distribuliei beneficiilor gi, mai ales, in ce misurd structu-rile locale sunt capabile sd refini gi sd valorifice veniturilerealizate' sd le investeasci in mod ra{ionar pi interigent.Analizind cazul spaniei in secorul ar XIX-lea Charles Harveygi Peter Taylor, au relativizat viziunea ortodoxd gi oarecumsimplisti a relafiei dintre resursere naturale gi dezvoltareaeconomici. Luand in discufie o gamd largi de factori specificicazurui sfudiat, ei au recunoscut ca firmele striine care aurealizat investifii masive de capital in mineritul spaniol in ceade-a doua jumhtate a secolului al XIX-rea au adus o bunistarerelativS, dar de care au beneficiat tofugi regiunile respective gilocuitorii ei, de vreme ce miile de muncitori angajali in minerit,,a11 avltt tofugi acces la un standard de via(i mai bury atatavreme cAt aveau posibilitatea cle a alege mineriful sau sdcontinue a concura cu alte mii de semeni care-gi duceau cugreu existenla din cultivarea pdmantului sdrac din regiune,,.nTot ei recunosc o realitate care poate fi cu siguranld extinsd gila alte studii de caz, anume ci gi capitarur autohton ar fi pututpune intr-o anumiti mdsuri in varoare resursele rocale, insiprin nivelul scdzut de productivitate, salarii gi profif nu ar fifost in mdsurd st produci efecte de care sd se beneficieze la un

Press, 1981, p. E9-98; vezi gi viziunea dialectic' propusd de Thomas Goutor;"Natural Resource and Regionar Deveropment. An Assessment of Depen-dency and Comparative Advantage paradigms,,, in Economic Geography,vol.79, no. I,2003, p. 67-94.

11 Charles Harvey, peter Tayror, "Mineral lvealth and Economic Deveropment.Foreign Direct Investrnents in spain (1g51-1918)", in Economic HistoryReaiew, vol.40, no.2, 1987, p.IgE_207.

22 23

-

Economie gi societnte in ,,Cadrilaterul auri.fer" nl Apusenilor (1-750-191.4)

nivel mai larg. tn mod clar, majoritatea studiilor au ajuns la

concluzia ci in regiunile care activitilile economice sebazeazd

preponderent pe o singuri categorie de resurse, este nevoie de

,,evitarea capcanei resurselor" ptio care economia local5

rdmAne dependenti de o bazd limitati.

Trebuie precizat gi faptul cd, din punct de vedere al analizei

istorice, aplicarea conceptelor specifice studiilor regionale intr-

o investigalie de istorie economicd 9i sociald este un demers

dificil datoritd inconsistenfei gi precarit[fii datelor cantitative,

a lipsei de continuitate a acestora, i-ntrucAt unitifile standard

cu care se opreaz[ in studiile asupra fenomenelor actuale sau

recente nu se pot aplica pentru secolele anterioare. Ca urmare,

continuitatea gi schimbarea la nivel regional in dimensiunea

lor trecuti, in durata medie 9i lungi se pot studia prin

aplicarea unor categorii de ipoteze care s5 fie suslinute de

acele surse istorice directe gi indirecte, dar certe 9i credibile

avute la indemAnd gi mai ales, este necesari validarea

ipotezelor prin cAt mai multe studii de caz. Din acest punct de

vedere, deosebit de importanta pentru o analizd de istorie

economic; regionall este posibilitatea de a r[spunde la cel

pulin dou[ chestiuni: cum poate fi misuratd cantitativ 9i

calitativ industrializareafmodernizarea intr-o regiune? De ce o

regiune devine mai dezvoltati decAt alta 9i ce inter-depen-

denle se stabilesc intre diferitele regiuni socio-economice la un

moment sau altul?

Specialigtii care au studiat aceste aspecte au grupat astfel

ipotezele in doui categorii: ipoteze directe 9i ipoteze

1

Mirajul aurului

derivatel2. Trebuie de la bun inceput precizat faptul cdipotezele directe care pot ajuta la rdmurirea aspectelor legatede gradul gi ritmul de modernizareldezvoltare al unei regiunisunt si ele relative gi diferd de la un caz ra altul. in primulrAnd, cercetarea din punct de vedere istoric a modernizdriiregionle trebuie sd ia in calcul gi si analizeze locul 9i pondereaunei regiuni la scara generali a economiei din care face parte;in al doilea rand, se impun studiate relafiile care derivd dintreevolufiile economice regionale gi transformdrile in structurilesocio-demo grafice, antropologice, culturale gi de mentahteti,relafia de cauzalitate dintre acestea, cat de durabile au fostaceste transformilri, intr-un segment cronologic definit gideterminat de anumite activiti{i economice in respectivaregiune13.

Esenfiaii pentru tipul de cregtere economicil si dezvoltareregional5 este apoi structura ,,imporfurilor gi exporturilor" irgi din regiune, ?n funcfie de resursele naturale locale. Aicipoate interveni marea diferen,tiere irrtre diversele tipuri deregiuni. Astfel, in cazul de care ne ocupdm, regiunea auriferd a

Apusenilor, extrem de bogati i:rtr-un singur tip de materie

12 Yezi in acest sens: Kieswetter, ,,Erkldrungshypothes en...,', 306_307; A\fredHeit, "Zwischen Gallia und Germania, Frankreich uncl Deutschland.Konstanz und wandel raumbestimmender Kr6fte", in Trier historischeForschungen, 12 (1987), p. 11,-27.

13 Yezi pentru cazul de fala concluziile parfiale pe care le-am formurat instudiul ,,Efectele socio-economice ale mineritului in ,,patrulaterul auriferal Apusenilor" in perioad a r8s0-19L4", in Anuarutr Institutului de Istorie,, George B aritiu". Series Historica. LII (2014). p. I5I-170.

24 25

Economie qi societnte tn ,,Cndrilnterul nurifer" ttl Apwsenilor (1750-191'4)

priml care devine in acelagi timp bun finit cu valoare foarte

mare/ produs la costuri mici, odat[ ,,expottat" din regiune, nu

lasi in urma nici un fel de valoare adiugatd decat salariile mai

mari sau mai mici pe care muncitorii la incaseaz[ in diversele

faze de produclie. Fenornenul poate fi comparat cu circulalia

capitalurilor speculative: acestea sunt dirijate sau tnigteazl

intr-o regiune unde li se asigurd plasamente rapide 9i sigure

contra unor costuri mici, obginAnd irr schimb o ratil de profit

mare, fdr6, a l5sa valoare ad[ugatd locald cu efect derivativ in

beneficiul regiunii. Tot la fel, aurul extras in Apuseni devenea

prin simpla extracfie si pelucrare primarf, capital acumulat

rapid care la fel de rapid pleca in seifurile investitorilor din

afara regiunii sau in cele ale statului, fdr6' a lisa ir:r urmi

suficientd valoare addugatl sub form[ de profit pentru

producdtorii efectivi ai acestuia din care apoi comunitatea

locald s5-gi asigure resurse pentru dezvoltare durabild 9i

cregterea bun[sitrii.in analiza ipotezelor derivate 9i a impactului lor asuPra

modernizarii regioanle din secolele trecute, trebuie recunoscut

faptul ci, degi nu au ficut parte din politici cu adresabilitate

regionald specificf,, unele mdsuri administrativ-politice ale

statului au avut cel pulin indirect o asemenea intenfie. Ne

gAndim aici la misurile de politicd mercantilista pe care statul

austriac le-a intreprins in secolul XVm i:r zona Apusenilor 9i

le-a transpus sub forma mdsurilor de organizare special5

administrativa regional[ prin crearea domeniilor fiscale si