8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
1/157
LUCRARE DE LICENTA - MODALITATI DE VALORIFICARE AJUDETULUI MARAMURES PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL
SI A AGROTURISMULUITurism
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,
TURISMUL RURAL ŞI
AGROTURISMUL........................................................................ 9
1.1 Definiţii
uzuale..................................................................................................................... 9
1.2 Avantajele şi dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic,
social şi
ecologic .................................................................................................................. 111. !otivaţiile ce stau la "aza practicǎrii
agroturismului............................................................ 1#
1.$ %ipologia satelor
turistice...................................................................................................... 1&
1.# !odalitǎţi de cazare şi alimentaţie pu"licǎ specifice satelor turistice.
'riterii economico(sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor
agroturistice................. 1)
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
2/157
CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI
MARAMUREŞ...................................................................................................................
....... 22
2.1 !aramureşul între nou şi
vec*i............................................................................................ 22
2.2 +storie şi culturǎ în contetul
actual...................................................................................... 2$
2. Aşezare geograficǎ şi cǎi de
acces......................................................................................... 2#
2.$ -ivelul de dezvoltare economico(
socialǎ............................................................................. 2)
2.$.1
conomia..................................................................................................................... 2)
2.$.2
+ndustria....................................................................................................................... 29
2.$.
Agricultura................................................................................................................... 1
2.$.$
/nvǎţǎm0ntul................................................................................................................ 1
2.$.#
opulaţia......................................................................................................................
CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL
MARAMUREŞ...................................................................................................................
....... $
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
3/157
.1 'onţinutul potenţialului
turistic............................................................................................ $
.1.1 esurse
naturale........................................................................................................... &
.1.1.1
elieful........................................................................................................... 9
.1.1.2
'lima............................................................................................................... $2
.1.1. eţeaua
*idrograficǎ....................................................................................... $
.1.1.$ 3olurile, flora şi
fauna..................................................................................... $$
.1.1.# ezervaţiile
naturale....................................................................................... $#
.1.2. esurse
antropice...................................................................................................... $4
.2 5aza te*nico(materialǎ a judeţului6 dinamici şi structuri în perioada 2777(
277$............... #)
.2.1 8nitǎţi decazare......................................................................................................... #9
.2.2 8nitǎţi de
alimentaţie.................................................................................................. &4
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
4/157
.2. +nstalaţii de
agrement.................................................................................................. &)
.2.$ +nstalaţii de
tratament.................................................................................................. &9
. rincipalele forme de turism practicate în judeţul
!aramureş............................................. &9
CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI
MARAMUREŞ................. )2
$.1Aşezǎrile .............................................................................................................................
. )2
$.2 !eşteşugurile
ţǎrǎneşti......................................................................................................... )
$. 'asa şi gospodǎria
ţǎrǎneascǎ.............................................................................................. )$
$.$ ortul popular şi
o"iceiurile................................................................................................ )#
$.# !onumentele de ar*itecturǎ, "isericile şi porţile
maramureşene........................................ )4
$.& Decorul şi sim"olistica
lui................................................................................................... ))
CAPITOLUL 5: CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR
INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
5/157
JUDEŢULUI MARAMUREŞ, ÎN PERIOADA 21!
25....................................................................................................... 97
#.1 -umǎrului mediu zilnic de
turişti........................................................................................ 97
#.2.-umrul de
înnoptri........................................................................................................... 92
#. Durata medie a
sejurului...................................................................................................... 9$
#.$ Densitatea circulaţieituristice.............................................................................................. 9$
#.# 'oeficientul de utilizare a capacitǎţii de
cazare................................................................... 9&
CAPITOLUL ": STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A
POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL
MARAMUREŞ......................... 94
&.1 Activitǎţi de management şi mar:eting în domeniul turismului şi
agroturismului în
om0nia.................................................................................................... 94
&.2 !odalitţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul
!aramureş.................17
&. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei
!aramureşului .........................................179
&.$ ropuneri privind noi trasee turistice în
judeţ.......................................................................112
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
6/157
CONCLUZII
ANE#E
$I$LIOGRAFIE
;-%
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
7/157
integrant a mediului înconjurtor, şi drept urmare, depinde în mod direct şi o"iectiv de
calitatea şi ospitalitatea zonelor turistice.
Aşadar, prin turism se înţelege, în primul r0nd, ansam"lul de activitţi prin care
omul îşi petrece timpul li"er cltorind în alt localitate sau ţar pentru a vizita oameni
şi locuri, monumente şi muzee, pentru a(şi îm"ogţi cunoştinţele generale, pentru a se
distra şi a face sport, pentru odi*n sau tratament etc., iar în al doilea r0nd industria
creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la
un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservrii resurselor turistice, în
special, şi a mediului înconjurǎtor în general2C2.
om0nia dispune de un important potenţial turistic, at0t natural c0t şi cultural(
istoric. otenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului >de la peisajul marin şi
deltaic la cel montan ? împdurit, cu pajişti întinse sau, din contr, cu creste ascuţite şi
st0nci golaşe@ şi, deasemenea de marea "ogţie a izvoarelor minerale şi termale ce o
plaseaz pe unul din primele locuri în uropa. otenţialul cultural este dat de varietatea
vestigiilor >ale culturilor neolitice, greceşti, romane, dacice@, monumentelor istorice,
ar*itectonice, de art şi de foarte "un conservare a civilizaţiei populare >folclor,
etnografie, arta popular@. %urismul rom0nesc dispune în prezent de cca. 77 777 locuri
de cazare, din care $F se afl în staţiunile "alneo(climaterice de pe litoralul !rii -egre, 1&F în staţiunile "alneare din restul ţrii, &F în staţiunile montane etc. 8nitţile
de cazare cuprind *oteluri >#&F din totalul locurilor de cazare@, vile, *anuri turistice,
moteluri, campinguri, ca"ane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare
pondere o deţin unitţile de 1(2 stele >$&F din total@, dar eist şi unitţi de ($ stele
>&F din total@. 3taţiunile mon 1717d22: tane, marine sau "alneoclimaterice, precum
şi ca"anele, motelurile şi alte forme de cazare, ofer posi"ilitţi variate de formule de
vacanţ6 alpinism, ecursii, sporturi de iarnǎ sau nautice, v0ntoare, pescuitC.
entru a(şi satisface nevoia de mişcare fizic, oamenii doresc s(şi petreac mai
mult timp li"er în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural c0t mai pitoresc şi c0t mai
2C2 000.0i1iei$.#rg
C -eguţ 3ilviu, 3uditu 5ogdan, op. cit., p. 27$
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
8/157
puţin poluate. Aceste zone se gsesc cu precdere în spaţiul rural, agroturismul
afirm0ndu(se ca o soluţie de evadare a orşenilor din mediul ur"an deose"it de stresant.
De la "isericile din lemn din !aramureş, mnstirile din !oldova, artizanatul şi
*orele satelor şi p0n la ospitalitatea specific rom0nilor, toate acestea sunt valori
universale şi argumente pentru atracţia turiştilor.
Din 1997, în om0nia a început s se dezvolte %&'()*&+ '&'+ -.'/%&'()*&+0
-ucleul l(a constituit zona !oeciu ? 5ran. Apoi, încetul cu încetul fenomenul s(a etins
în toat ţara. e de o parte turiştii au început s prefere liniştea şi aerul nepoluat din
mediul rural în locul *otelurilor. e de alt parte, ţranii sunt din ce în ce mai interesaţi
de aceast nouă îndeletnicire ? turismul rural. %urismul rural ofer turiştilor strini
posi"ilitatea de a cunoaşte direct tradiţiile poporului rom0n, ospitalitatea acestuia şi
"uctria autentic din fiecare zon. Grumuseţea cadrului natural şi monumentele
istorice de valoare naţional şi internaţional, creeaz premisele o"ţinerii unui important
aport economic din sfera turismului rural.
Dezvoltarea şi promovarea turismului rural rom0nesc este realizat de Asociaţia
-aţional pentru %urism ural, cologic şi 'ultural >A-%'@, organizaţie non(
guvernamental înfiinţat în 199$, mem"r a Gederaţiei uropene de %urism ural ? 8
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
9/157
ţranilor se practic de puţin timp într(un cadru organizat.
< terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi dec0t "eneficǎ pentru sntate
şi c*iar pentru prosperitatea afacerilor.
%urismul rural se desfaşoarǎ în ariile etraur"ane, utilizeaz pensiunile şi
fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei, "eneficiaz de un mediu nepoluat
şi de atracţiile turistice naturale sau create de om. 'a form de loisirB el se practicǎ
pentru odi*n şi recreere, cur de aer, sporturi, instrucţie şi educaţie, tratament "alnear
etc.
Date fiind varietatea şi valoarea peisagistic a cadrului natural, diversitatea şi
dispersia în teritoriu şi cu precdere în spaţiul rural a patrimoniului cultural(istoric,aceast form de turism cuprinde peste &7F din teritoriul ţrii, conduc0nd la
deconcentrarea marilor aglomerri turistice şi la evitarea degradrii mediului
înconjurtor şi a resurselor turistice. De aceea, contri"uie la introducerea în circuitul
turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea
tezaurului de cultur tradiţional sau contemporan, a întregului potenţial cultural(istoric
din spaţiul rural.
e de alt parte, ofer populaţiei cu venituri reduse posi"ilitatea de odi*n şi
reconfortare, de petrecere a timpului li"er în vacanţ sau în Iee:(end, în peisajul
pitoresc al mediului rural, de la munte p0n la litoralul !rii -egre sau în mirifica Delt
a Dunǎrii.
%urismul rural se practic în om0nia din anii J27(J7, dar a"ia între 194(194$
s(a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a de sate turisticeB din toate
zonele etnografice şi omologarea gospodriilor ţrneşti, îns, acţiunea a fost stopatdin raţiuni politice. 8lterior, au fost omologate 1 sate, dar au funcţionat numai dou6
Kereşti >Argeş@ şi 3i"iel >3i"iu@.#C#
#C# "r$% Fl#ri%$, M$ri% Di%u, 3im#% T$m$r$ & Turismul rural. Modelul european, Ei!ur$ E(#%#mi(4, "u(ure)!i,//5, . 6+
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
10/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
11/157
au fost create de(a lungul sutelor de ani, poate c*iar a mileniilor, şi constituie azi o
emanaţie unicǎ de frumuseţe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici şi al rom0nilor de
pretutindeni4C4. 'opleşit de frumuseţea şi valoarea acestor meleaguri, marele scriitor
rom0n Heo 5ogza spunea despre !aramureş6 „Prin potenţialul sǎu monumental şi
folcloric, aramureşul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce !giptul reprezintǎ în istoria
lumii"#
/n acest contet, lucrarea îşi propune s evidenţieze patrimoniul turistic fǎrǎ
perec*e al judeţului !aramureş, sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi
practicate în acest judeţ, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, s studieze stadiul
actual de valorificare a potenţialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce
caracterizeaz circulaţia turistic, şi s propun c0teva strategii de promovare a acestuiareal la nivel naţional.
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,
TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL
Deşi este considerat de cei mai mulţi dintre specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorific potenţialul turistic al unui spaţiu,
turismul s(a cristalizat la sf0rşitul sec. =+= şi, ca atare, primele încercri de definire şi
caracterizare a acestuia dateaz din acea perioad.
/n prima jumǎtate a sec. al =+=(lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu
cǎlǎtoria. 'ǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin insepara"ile de noţiunea de turism
odatǎ cu înmulţirea staţiunilor termale şi "alneare.
11 D6((7(( &8&+
rin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la
interferenţa
4C4 777 Revis!$ V$($%ţe )i (4l4!#rii, %r. *89i$%u$rie *++*, . *+
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
12/157
altor ramuri, ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui. ornind de la
premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de "unuri sau
servicii care sunt consumate într(un mod specific, turismul are ca o"iect „o producţie si
un consum de $unuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor, a
nonrezidenţilor#"
< primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine
lui . HuO Greuler şi dateazǎ din 1))7. otrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al
timpurilor moderne, $azat pe creşterea necesitǎţii de refacere a sǎnǎtǎţii şi sc%im$are a
mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate faţǎ de frumuseţile naturii"""
rezultat al dezvoltǎrii comerţului, industriei şi perfecţionǎrii mi&loacelor de transport#"
< definiţie mai epresivǎ este formulatǎ în 19), de Keville(-izerolle, potrivit
cǎruia „turismul este ansam$lul activitǎţilor nonlucrative ale omului, în afara ariei de
reşedinţǎ#' [8] "
!ai t0rziu, in anul 194#, Paspar defineşte turismul ca ansam$lul raporturilor şi
fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria şi se&urul persoanelor, pentru care locul se&urului
nu este nici rezidenţa principalǎ şi dura$ilǎ, nici locul o$işnuit de muncǎ"
/n anul 19), Qeful 'onsiliului 3uperior al %urismului Grancez, !ic*aud, aratǎ ca
turismul grupeazǎ ansam$lul activ de producţie şi consum, generate de deplasǎrile de o
noapte sau mai multe, de la domiciliul o$işnuit, motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea,
afacerile, sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ, sportivǎ sau
religioasǎ"( [9]
/n 1991
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
13/157
şi recomandri cu privire la conceptele utilizate în turism, printre care şi definiţii ale
turismului, cltorului şi turistului17C176
C9+9%/'&+ este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între
două sau mai multe locaţii în orice scop"
T&'()*&+ reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în
locurile aflate în afara mediului lor o$işnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an
pentru rela)are, afaceri sau alte scopuri"
V(8(%%/'&+ reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc, altul decât
cel o$işnuit, pentru mai puţin de *+ luni consecutive şi al cărei scop principal nu este
acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat"
T&'()%&+ este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mi&loacele de cazare
colective sau private la locul vizitat"
E&')(/()%&+ este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mi&loace de cazare
colective sau private la locul vizitat .
Dupǎ definitivarea relativǎ a noţiunilor de turism şi consemnarea lor în literaturade specialitate, se evidenţiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic, care îşi lǎrgeşte
continuu sfera de activitate. -oţiunea de turism tre"uie adaptatǎ permanent sc*im"ǎrilor
din viaţa economicǎ şi socialǎ, confruntatǎ şi corelatǎ cu activitatea practicǎ, cu celelalte
domenii ale economiei.
%urismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi
lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel6 %&'()*&+ '&'+ este
un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi $azată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce .'/%&'()*&+ este o formă
particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă cazare,
pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de $ază
17C17 "4l!4reţu A%ree$ & Turism internaţional. De la teorie la practicǎ, Ei!ur$ S'lvi, "u(ure)!i, *++=, .6
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
14/157
suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele
turiştilor activităţi productive de o$ţinere şi prelucrare a produselor agricole în
gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum
şi modul de petrecere a timpului li$er."** [11] Am"ele forme de turism se încadreazǎ în
noţiunea mai generalǎ de turism moaleB, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja ec*ili"rul
natural dintr(un areal.
'omponentǎ de "azǎ a desfǎşurǎrii turismului rural, )%+ %&'()%( sunt aşezări
rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat, care prezintă urmatoarele avanta&e
tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu ar%itectura specifică unei zone etnografice/
gospodării ţărăneşti cu un anumit grad de confort. ce se înc%iriază turiştilor/
monumente cultural-istorice, muzee şi atracţii naturale şi culturale, ce pot fi utilizate îndezvoltarea agrementului/ dotări de infrastructură generala alimentare cu energie
electrică în întreaga localitate. apă şi canalizare/ dotări comerciale, sanitare şi de
telecomunicaţie/ accesi$ilitate uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate/ reţea
rutieră, parţial modernizată"*+ [12]
%oate aceste concepte, noţiuni şi definiţii ela"orate de
profesori în domeniu, au drept scop sta"ilizarea turismului ca activitate şi evidenţierea
particularitǎţilor acestuia.
12 A;%8;%
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
15/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
16/157
impozitele şi taele locale permiţ0nd >8;/+%' (6')%'&%&'((, ()%+7((+/',
(?*%+/' =( )';(((+/' în folosul comunitǎţii locale ? spaţii verzi, spaţii
recreative, parcuri, dotǎri te*nico(edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli,
dispensare etc. De toate acestea profitǎ at0t populaţia localǎ c0t şi turistul.
rin turism )&% 6(7% >) =( %(;(%7( &+%&'+ ca spectacole de teatru,
muzicale, festivaluri, reuniuni, epoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia
localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona
turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, sc*im" de cunoştinţe
şi eperienţe între sat şi oraş.
Activitatea agroturisticǎ, datoritǎ compleitǎţii ei, contri"uie la dezvoltarea în
ansam"lu a zonelor rurale, iar aceastǎ dezvoltare la r0ndul ei va determina o creştere a
circulaţiei turistice. Agroturismul reprezintǎ o realǎ şansǎ pentru economia localǎ, acesta
cre0nd principalele motivaţii în %'' =( >8;/+%' &/' ((7(%(;, a unor
%(;(%7( %'>(7(/+ care au fost neglijate multǎ vreme, a unor *=%=&.&'(, '7((
'%()%( +/+ pentru satisfacerea turiştilor. %oate aceste activitǎţi dinamizeazǎ viaţa
economicǎ localǎ.
Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posi"ilitatea de a pune în valoare ofertade cazare, de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din
gospodǎrie, de a presta servicii. %urismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare
proaspete, produse de micǎ industrie, artizanatR el este amator de trasee, de recreere,
solicitǎ servicii şi stimuleazǎ inventivitatea gospodarului.1C1
Dupǎ cum se o"servǎ, agroturismul, componentǎ a turismului rural, are cele mai
mari implicaţii în ;+/'(6(' ')&')+/' %&'()%( +/+ şi în ridicarea nivelului de
viaţǎ al locuitorilor, în dezvoltarea socio(economicǎ a localitǎţii rurale şi comunitǎţii îngeneral şi nu în ultimul r0nd, @ ?'/%
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
17/157
a ela"ora o strategie de organizare şi dezvoltare dura"ilǎ şi de promovare a turismului
rural, cu precǎdere a agroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agenţilor
economici implicaţi în desfǎşurarea acestei activitǎţi.1$C1$
8n alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este 6%&+ *&+%(?+(%/'al acestuia. Astfel "anii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale
economiei naţionale, pentru ac*iziţionarea de ec*ipamente moderne, ac*iziţionarea de
mǎrfuri, plata personalului, provoc0nd de fiecare datǎ noi venituri şi realiz0nd investiţii
de care vor "eneficia viitorii vizitatori
• Din punct de vedere socio-cultural:
Activitǎţile şi serviciile din domeniul turismului rural sunt într(o str0nsǎinteracţiune cre0nd astfel o serie de avantaje sociale, avantaje de care "eneficiazǎ at0t
entitatea agroturisticǎ, c0t şi mediul din care aceasta face parte. 3e activeazǎ astfel
tradiţiile social culturale, meştesugǎreşti, folclorice.
Deasemenea, turismul contri"uie la /=%(%(8' ?/?&+7(( =( &%/'(%7(+/'
+/+ 67 > ;+/' %&'()%( =( (>%(%% &+%&'+ +/+(%7((, prezenţa
turiştilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎţii mediului natural
şi a patrimoniului lor istoric şi cultural ce favorizeazǎ înţelegerea interculturalǎ şi
comunicarea li"erǎ între locuitori şi turişti.
Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
18/157
%urismul ajutǎ la creşterea fenomenului de sta"ilitate, dar şi de restr0ngere a
?'/)&+&( > *(.'' ?/?&+7(( '&'+, deci de întreţinere a acesteia la
diversificarea ocupaţionalǎ a populaţiei rurale, îndeose"i cea t0nǎrǎ, pǎstreazǎ modelele
socio(culturale eistente, a tradiţiilor populare şi a ar*itecturii locale, contri"uie la
educaţia şi instrucţia populaţiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de
cunoaştere a mediului rural din ţara noastrǎ, ajutǎ la creşterea calitǎţii vieţii populaţiei
locale, str0ngerea de relaţii prieteneşti între localnici şi turişti, '8 / (*.(
%' 6;/'B(+ R/*((, prin contactul turiştilor strǎini cu etnocultura şi
am"ianţa naturalǎ şi ospitalierǎ a satului rom0nesc.
3e pot menţiona, deasemenea, şi o serie de >8;%'&+&( +.()+%(; =(
'.+*%'(+/' > 6&7(/' ce pot permite dezvoltarea unui turism greuB şi cu
caracter de masǎ în multe rezervaţii sau parcuri naturale din apropierea satelor,
numǎrului mare de turişti care, prin ('&+7( =( 8./*/%, pot pertur"a viaţa ruralǎ şi
viaţa florei şi faunei naturale.
Deasemenea eistenţa unui numǎr mare de trasee şi poteci, drumuri de circulaţieşi acces, vizitate în grupuri de peste 2#(7 de persoane, în areale sensi"ile, produce
?'%&'B'( + (+(B'&+&( /+/.(. racticarea, pe arealele eistente, a sporturilor de
varǎ şi iarnǎ, şi o prea mare diversificare a activitǎţilor sportive pot conduce la
distrugerea solurilor, florei, faunei etc. %urismul rural intensiv practicat într(o anumitǎ
zonǎ poate aduce )(*B'( @ */>&+ > ;(7 + +/+((+/' şi poate favoriza
?/+&'.1#C1#
Dupǎ cum se poate o"serva , toate aceste activitǎţi turistice au impact at0t asupra
mediului înconjurǎtor c0t şi asupra mediului economic şi a celui social.
13 M/%(;7((+ )%& + B8 ?'%('(( .'/%&'()*&+&(
1#C1# C*
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
19/157
ornind de la caracteristicile mediului citadin, alǎturate convenţiilor sociale
specifice, poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce
mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni1&C1&6
• Reîntoarcerea la naturǎ, m#!iv$ţie v$l$:il4 e%!ru !#$!e ($!eg#riile e v$rs!4, se?, r#2esie, s!$!u! s#(i$l.
Es!e re@ul!$!ul %e(esi!4ţii e rel$?$re, s4%4!$!e, (#%2#r! 2i@i( )i siri!u$l
• Cunoaşterea şi adeiunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ onelor rurale , i%!re ($re #!
2i $mi%!i!eB 2$mili$ e !i $!ri$r$l, (#mu%i!$!e$ l#($!iv4, gruul e mu%(4, gruul 2#l(l#ri( e!(.
• Cunoaşterea! înţelegerea şi creati"itatea su%!, e $seme%e$, m#!iv$ţii ($re se #! re$li@$ (u su((es %
$m:i$%ţ$ s$!ului !uris!i(. C#%!$(!ul %emil#(i! (u iese $le
• !e@$urului is!#riei %$ţi#%$le, $le 2#l(l#rului, #(u$ţiil#r !r$iţi#%$le )i #:i(eiuril#r #ul$re, !r$%s2#rm4
v$($%ţele rus!i(e %!r-u% veri!$:il r#(es e $simil$re $ u%#r %#i )i %umer#$se (u%#)!i%ţe
• Moti"aţiile estetice (e e(urg i% %ev#i$ e 2rum#s, #ri%e, $rm#%ie, %$!ur$leţe, e!ermi%4 m$#ri!$!e$
!uri)!il#r, ($re vi@i!e$@4 s$!ele rese(!ive, s4 se (#%siere rivilegi$ţi e%!ru #si:ili!$!e$ e $ (u%#$)!el#(uri $!
• Curioitatea (e e(urge i% i%2#rm$ţii $sur$ #si!$li!4ţii #ul$re, #:i(eiuril#r g$s!r#%#mi(e,
$r!i@$%$!ului )i ri!u$luril#r s4!e)!i, e!ermi%4 #ri%ţ$ mul!#r !uri)!i e $ (u%#$)!e l$ 2$ţ$ l#(ului !#$!e
$(es!e$
• #di$na! cura de aer şi fructe! consumul de alimente proaspete e ($re #res( s4 :e%e2i(ie@e (ei ($re )i
%gries( s4%4!$!e$ % v$($%ţ4
• %portul! "ânǎtoarea! pescuitul sporti"! ascensiunile şi drumeţiile su%! m#!iv$ţii ($re ($4!4 # %#!4
$u!e%!i(4, l4s
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
20/157
De asemenea, sta"ilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selecţionare
a turiştilor, aceştia grup0ndu(se de la sine într(un sat sau altul, în funcţie de principalele
lor motivaţii şi opţiuni turistice.
Aşezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente, şi s(au dezvoltat, pe cele mai
variate forme de relief, de pe litoralul !ǎrii -egre şi Delta Dunǎrii, p0nǎ în zona
montanǎ, fiind grupate pe "aza specificului în c0teva tipuri majore14C146
• Satele peisagistice şi climaterice se ($r$(!eri@e$@4 ri% re@e%ţ$ u%ui ($ru %$!ur$l $!r$(!iv, (u
eleme%!e e #!e%ţi$l !uris!i( %umer#$se )i v$ri$!e, ($re 2$v#ri@e$@4 e!re(ere$ !imului li:er. A)e@4rile
!uris!i(e e $(es! !i, si!u$!e % @#%e e e$l )i e mu%!e, (u ($sele r$s
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
21/157
• Sate cu monumente istorice, de artǎ şi arhitecturǎ (u v$l#$re e e?(eţie, re%umi!e e l$% %$ţi#%$l
)i i%!er%$ţi#%$l, su%! se(i2i(e M#l#vei, (u # s$l:4 imresi#%$%!4 e m4%4s!iriB Su(eviţ$, Pu!%$,
Ag$i$, V4r$!e( e!(. Su:($r$ţil#r Ge!i(i & A%i%#$s$, C#@i$, #re@u, Tism$%$ suului Tr$%silv$%iei &
4rm$%, "ier!$%, Feli#$r$ e!(.
• Sate turistice pomiviticole u%e ri%(i$l$ $(!ivi!$!e es!e (ul!iv$re$ #mil#r 2ru(!i2eri )i $ viţei-e-vie i$r
!urismul se #$!e r$(!i($ e !#$!4 ur$!$ $%ului, $!
#2erire$ 2ru(!el#r, s!ruguril#r )i $ re$r$!el#r e :$@$ l#rB Re($), 3iri$, Ag$i$ e!(.
3atul rom0nesc ? prin specificul etnocultural şi etnografic, prin originalitate şi
"ogǎţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent ? poate sǎ se constituie ca un
produs turistic inedit, care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivaţii în turismul organizat şi
pe cont propriu, intern şi internaţional. 8n numǎr mare de sate, recunoscute ca sate
turistice, constituie destinaţii pentru turismul de sejur, turismul de cunoaştere,
"alneoturismul etc.
15 M/>+(%7( > 8' =( +(*%7( ?&B+( )?(6( )%+/' %&'()%(
C'(%'(( //*(/!)/(+ > +)(6(' 6'*+/' =( ?)(&(+/' .'/%&'()%(
Cazarea în satele turistice se poate organiza şi amenaja pe mai multe tipuri şi anume6
( camere mo$ilate, de categorii diferite, în locuinţele gospodarilor, aceştia
locuind în aceeaşi casǎ sau în apropiereR
( casǎ de vacanţǎ , alta dec0t cea locuitǎ de gospodar, construitǎ ad(*oc sau
eli"eratǎ în sezonul turisticR
( spaţiu pentru amenajarea unui loc de campare >cu cort sau rulotǎ@ în grǎdinǎ sau
livadǎ, gospodarul locuind în apropiere, spre a asigura securitatea turiştilorR
( spaţii secundare în gospodǎria sǎteascǎR
( spaţii cu destinaţie specialǎ pentru turişti, construite de cǎtre grupuri de
locuitori sau asociaţia turisticǎ sǎteascǎ.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
22/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
23/157
( accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare sǎ fie direct, fǎrǎ a se trece prin
alte camereR
( racord o"ligatoriu la reţeaua pu"licǎ de canalizare şi eistenţa apei curente
menajereR
( racord o"ligatoriu la reţeaua electricǎ pu"licǎ.
reţurile şi tarifele practicate sunt diferenţiate în funcţie de clasificarea gospodǎriilor,
zona în care se aflǎ acestea, perioada de sejur >sezon sau etrasezon@.
Criteriile de clasificare a gospodǎriilor ţǎrǎneşti din zona montanǎ
A C+) > /6/'% .'/%&'()%( */% )?7(( > 8':
C+) I ( camerǎ cu 1(2 paturi, 17(1& mp, grup sanitar propriu fiecǎrei camere, cu T',
lavoar, duş, >cadǎ@, cu apǎ rece şi apǎ caldǎ.
C+) II ( camerǎ cu 1(2 paturi, 17(1& mp, cu posi"ilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup
sanitar comun cu alţi turişti, cu T', lavoar, duş, cu apǎ rece şi apǎ caldǎ.
C+) III ( camerǎ cu 1( paturi, 17(27 mp, cu posi"ilitǎţi de încǎlzire asigurate şigrup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu T', lavoar, duş, cu apǎ rece,
eventual şi apǎ caldǎ.
C+) IV ( camerǎ cu 1( paturi, 17(27 mp, latrinǎ separatǎ de locuinţǎ, comunǎ cu
proprietarul şi o încǎpere pentru spǎlat, cu lavoar, cu apǎ rece, comunǎ cu alţi turişti.
$ C+) > /6/'% .'/%&'()%( */% ! )?7(( ?%'& ?'?'' =( )';('
*)+/':
C+) I ( camerǎ de servit masa şi de recreere, dotatǎ cu un loc pentru prepararea *ranei,
în folosinţa eclusivǎ a turiştilor.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
24/157
C+) II ( camerǎ de servit masa şi de recreere, în folosinţa turiştilor cu propietarul, cu
acces la "ucǎtǎria propietarului.
C+) III ( fǎrǎ camerǎ de servit masa şi de recreere, dar cu acces la "ucǎtǎria
proprietarului.
Criteriile minime pri!ind clasificarea pensiunilor turistice şi a caselor de oaspeţi
"A#$%A 1&
1 ensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, av0nd o capacitate de cazare de
la la 17 camere, totaliz0nd maimum 7 de locuri în mediul rural, şi zona periur"an
şi
p0n la 27 de camere în mediul ur"an, funcţion0nd în locuinţele cetţenilor sau în cldiri
independente, care asigur în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea
mesei.
2 'asele de oaspeţi sunt structuri de primire turistice, av0nd o capacitate de cazare de la
la 17 camere, totaliz0nd maimum 7 de locuri în mediul rural, şi zona periur"an şi
p0n la 27 de camere în mediul ur"an, funcţion0nd în cldiri independente ,
caracterizate prin eistenţa unor spaţii de cazare şi condiţii de pregtire a mesei.
3 Amplasarea pensiunilor turistice rurale şi a caselor de oaspeţi tre"uie realizat în
locuri
ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sntatea sau
viaţa turiştilor.
4 Dotrile din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în
eclusivitate la dispoziţie acestora. /n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
25/157
ale locatorului >articole de îm"rcminte şi înclţminte, "i"elouri sau alte o"iecte care
ar
putea st0njeni turiştii@.
5. 3paţiile pentru prepararea şi servirea mesei tre"uie s fie destinate în eclusivitate
turiştilor.
" ensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor
respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind ec*iparea sanitar şi
dimensiunea parcelelor 1)C1).
Aceste criterii sunt o"ligatorii pentru desfǎşurarea activitǎţii de cazare în pensiuni.
'azarea turisticǎ în mediul rural cuprinde %/% 6/'*+ > ?'(*(', de la ferme
la *oteluri rurale sau camere de oaspeţi, gestionate direct şi personal de proprietari
persoane fizice, asociaţii sau comunitǎţi locale. Aceste spaţii de cazare tre"uie sǎ fie
clasificate şi înregistrate la egistrul de 'omerţ Nudeţean sau
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
26/157
• Popasul turistic es!e u% !i e #!el es!i%$! % se(i$l !uri)!il#r % !re(ere )i $me%$$! e-$ lu%gul u%ui
m$re !r$seu !uris!i( s$u % $r#iere$ lui $re m$i uţi% e + ($mere )i u% res!$ur$%! (u se(i2i(
g$s!r#%#mi( regi#%$l.
• otelul! L$ #rigi%e !erme%ul esem%$ u% $%s$m:lu e $$r!$me%!e gru$!e % :u%g$l#uri, i@#l$!e u%ele
e $l!ele s$u $2l$!e % $(el$)i (#r e (l4ire, (#muse i%!r-# ($mer4 (u :$ie )i u% $ml$s$me%!
e%!ru m$)i%4. Si!u$!e e-$ lu%gul (4il#r ru!iere, m#!elurile ermi! $u!#m#:ili)!il#r s4 $i:4 %
erm$%e%ţ4 m$)i%$ l$ is#@iţie. M#!elurile i2er4 e #!eluri ri% $(ee$ (4, % ri%(iiu, %u $u ers#%$l
l$ is#@iţi$ (lie%!ului - $u!#servire & $(es!$ %(iri
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
27/157
5istriţa(-ǎsǎud, 'luj, 3ǎlaj şi 3atu !are. De o frumuseţe aparte sunt depresiunile
!aramureşului, Kǎpuşului şi 5ǎii !ari, cu dealuri, terase şi lunci, care au favorizat, prin
"ogǎţiile naturale şi geo(climatice, prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vec*i
timpuri în aceastǎ zonǎ. !aramureşul este o oazǎ de viaţǎ ar*aicǎ plinǎ de farmec, în
mijlocul unei civilizaţii egalizatoare. ste cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic
în aer li"er din uropa şi valorile pe care le deţine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista
8-3'< a valorilor culturale ale umanitǎţii. rin valorile şi frumuseţile sale spirituale,
morale şi peisagistice, judeţul !aramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de
turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate27C27.
21 M'*&'=&+ @%' /& =( ;(
rin poziţia sa geograficǎ specificǎ, în etremitatea de nord(vest a om0niei,
!aramureşul a avut o istorie mai agitatǎ dec0t alte zone aflate înspre interiorul
%ransilvaniei, provincie de care eşti legat în mod natural prin unitatea de lim"ǎ şi culturǎ
a populaţiei sale, în majoritate rom0neascǎ. Ka acest destin aparte a contri"uit şi poziţia
sa strategicǎ de primǎ importanţǎ. De aceea, în decursul timpului apartenenţa
!aramureşului la un stat sau altul a suferit dese sc*im"ǎri.
Nudeţul actual !aramureş cuprinde Uara !aramureşului, Kǎpuşului, '*ioarului,5azinul 5aia !are şi o parte a Lonei 'odrului.
< incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ !aramureşul este un
pam0nt strǎvec*i care a fost locuit încǎ din timpuri imemora"ile.
/n sec. al =(lea şi al =+(lea, condiţiile specifice de dezvoltare ale !aramureşului
au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎţi teritoriale numite voievodate.
Acestea erau formate din mai multe aşezǎri rom0neşti sta"ile, cu vetre de sat, pǎşuni şimunţi cu pǎduri, cu *otare între ele, constituite în cnezate şi conduse de c0te un cneaz.
le se gaseau înşirate pe Mǎile !arei, 'osǎului, pe %araş şi %isa, pe %ala"or şi Mişeu
precum şi pe cursul superior şi inferior al +zei.
27C27 000.v$($%!esi($l$!#rii.r#
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
28/157
3ecolul al =+M(lea şi începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ
%ransilvania prin înǎsprirea relaţiilor dintre io"agi şi no"ili. /n urma unor rǎscoale de
proporţii >5o"0lna(1$4@, deţinǎtorii puterii ( no"ilii mag*iari în majoritate, dar şi
no"ilii rom0ni care se mag*iarizeazǎ ( semneazǎ o convenţie cu saşii şi secuii, o uniune
frǎţeascǎ de întrajutorare, în cazul c0nd una din pǎrţi este atacatǎ. entru cǎ erau trei
pǎrţi de trei
neamuri diferite, înţelegerii i s(a mai spus 8niv %rium -atium. 3u" raport politic, actul
a
avut o deose"itǎ importanţǎ6 el a servit tezei de mai t0rziu care prezenta ca naţiuni
politice ale %ransilvaniei numai pe unguri, saşi şi secuiR rom0nii erau doar toleraţi.
Dupǎ cel de(al doilea rǎz"oi mondial, situaţia s(a sc*im"at radical. %eritoriulmaramureşean din nordul %isei a trecut la 8craina, respectiv la 8niunea 3ovieticǎ,
legǎturile dintre rom0nii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte şi a urmat o
intensǎ politicǎ de deznaţionalizare a populaţiei rom0neşti de cǎtre puterea sovieticǎ.
0nǎ şi denumirea rom0neascǎ a satelor a devenit slavǎ6 3latina s(a sc*im"at în
3olotvina, %eceu în %iacev, 5iserica Al"ǎ ( 5elaia %er:ov, iar Apşa de Nos ( Da"rova.
Dupǎ evenimentele din Decem"rie 19)9 şi dupǎ dislocarea +mperiului 3ovietic,
legǎturile s(au reluatR spre surprinderea celor din st0nga %isei, ei au constatat cǎ fraţii lor din dreapta apei, at0ţi c0ţi sunt, nu şi(au uitat lim"a, portul şi nici tradiţiile. i
sǎr"ǎtoresc
încǎ evenimentele ar*aice rǎmase de la romani, cum ar fi ,,ser"area mǎrţişoruluiS şi
eistǎ
o asociaţie culturalǎ numitǎ SHeorge 'oş"ucS, care cautǎ sǎ ţinǎ aprinsǎ flacara culturii
rom0neşti printre conaţionali21C21.
ste impresionantǎ tenacitatea cu care rom0nii maramureşeni din dreapta %isei
au luptat pentru a se pǎstra ca atare6 S3untem neam de piatrǎVS sau SDeşi nu am fǎcut
niciodatǎ parte din om0nia, nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simţim rom0niVS( spun ei.
21C21 000.0i1iei$.#rg
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
29/157
Dǎinuirea rom0neascǎ la nord de %isa este însǎ fragilǎ şi depinde de sprijinul
celor din ţarǎ. /n privinţa împǎrţirii administrativ teritoriale a ţǎrii, s(a procedat la
desfiinţarea judeţelor şi s(a preluat modelul sovietic, al regiunilor şi raioanelor. /n acest
contet, în 19$) s(a desfiinţat şi judeţul !aramureş cu reşedinţa la 3ig*et şi s(a creat
regiunea 5aia !are, care încorpora teritoriul !aramureşului, 3atmar, pǎstoritul@. 3e remarcǎ porţile sculptate >Walmeu@, originalitatea gospodǎriilor,
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
30/157
cioplitul lemnului >'amarzana, 'erteze@, pictura pe sticlǎ şi olǎritul >%ur@, toate de o
inegala"ilǎ frumuseţe. De asemenea, Mama este o cunoscutǎ localitate prin produsele
sale ceramice, care perpetueazǎ vec*iul o"icei dacic al olǎritului. 'ulorile cu care se
orneazǎ vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2777 de ani.
22 I)%/'( =( &+%&'9 @ /%%&+ %&+
M'*&'=&+, ;%' > &+%&' =( (;(+(87( care şi(a dǎltuit în lemn ()%/'(,
este locul unde tradiţiile, portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în
om0nia. !aramureşul este un imens muzeu în aer li"er, iar viaţa de zi cu zi a satului
maramureşean este o adevaratǎ întoarcere în timp.
!uzeul Uǎrii (( ?&%'( în cultura creştina şi precreştinǎ.
'oarda ( spirala sim"oliz0nd aspiraţia spre înalt, rozeta ( sim"ol al soarelui ca element
esenţial al vieţii, ar"orele vieţii ( sim"oliz0nd viaţa veşnicǎ, şarpele cu "inecunoscutul
lui rol protector, sunt doar c0teva dintre elementele cel mai des înt0lnite în sculptura
porţilor maramureşene. M'*&'=&+ )% / '.(& ' ?)%'% >! +&.&+
%(*?&+&( /B((&'(+ legate de muncǎ, de viaţǎ şi de sǎr"ǎtoare.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
31/157
viaţa ce lui dispǎrut. M)'((+ %'>(7(/+ cum ar fi ţesutul, sculptura lemnului,
pictura pe lemn şi sticlǎ se practicǎ cu succes şi se transmit din tatǎ în fiu. M&8(
maramureşeanǎ care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcǎ prin ritm şi
vitalitate. P/'%&+ ?/?&+' este purtat zi de zi nu doar de sǎr"ǎtori ca în alte zone.
3ǎr"ǎtorile sunt momente în care satul maramureşean SeplodeazǎS de muzicǎ şi voie
"unǎ, şi ele nu sunt puţine de(a lungul anului6 3ǎr"ǎtorile de +arnǎ, aştele, %0njaua,
3t0na maramureşeanǎ, la care se adaugǎ nunţile şi "otezurile. Aici, mai iute ca oriunde,
se(ncinge muzica şi jocul. /n c0teva clipe, toatǎ sala este în picioare, iar perec*ile încep
sǎ se roteascǎ, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceteraşi, aceşti violonoşti locali
de ecepţie, nelipsiţi de la orice petrecere22C22.
23 A=8' ./.'6(9 =( ( > )
Nudeţul !aramureş este situat în etremitatea de -(-M a om0niei, la graniţa cu
8craina, între $4727X77B şi $)777X1#B latitudine - şi 227#2X7B şi 2#774X7B longitudine
. !aramureşul are o suprafaţǎ de & 7$ :m2 adicǎ 2,4F din suprafaţa ţǎrii şi o
populaţie de ## 777 locuitori >277#@ şi se întinde în partea de nord a 'arpaţilor
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
32/157
vecinǎ, 8craina.
Din suprafaţa totalǎ de 17 #$ :m c0t avea fostul comitat !aramureş înainte de
primul rǎz"oi mondial, la sud de %isa a mai rǎmas o suprafaţǎ de )1 :m, c0t
reprezintǎ
actualul !aramureş. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a 'arpaţilor izvor al 'eremuşului@. 3pre est !aramureşul se învecineazǎ cu 5ucovina >actualul
judeţ
3uceava@ p0nǎ la 5istriţa Aurie. Ka sud, !aramureşul se învecineazǎ cu judeţul 5istriţa(
-ǎsǎud pe 5istriţa Aurie, urcǎ în asul rislop şi în continuare pe cumpǎna apelor, peste
odna urmeazǎ lanţul munţilor Ui"leşului, Kǎpuşului, Hut0iului, +gnişului şi
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
33/157
principale şi secundare pe care sunt dispuse aşezǎrile omeneşti cu toatǎ frumuseţea şi
pitorescul lor.
'ǎile rutiere ale judeţului sunt reprezentate de drumul european &7 care strǎ"ate
traseul 5ucureşti ? 'luj -apoca, #41 spre Dej şi DN1' spre 5aia !are.
'entrul de convergenţǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul 3ig*etu
!armaţiei, fostǎ resedinţǎ de voievodat, comitat, şi mai t0rziu de judeţ, timp de peste
&77 de ani. Accesul în !aramureş dinspre 5aia !are se face pe şoseaua nationalǎ nr.
1), care trece prin pasul Hut0i >9)9 m@, una din ,,porţileS de intrare în zonǎ ( co"oarǎ
muntele în
serpentine, prinde firul r0ului !ara şi(l urmeazǎ p0nǎ la 3ig*etu !armaţiei. < altǎ
,,poartǎS a !aramureşului este pasul rislop, care leagǎ între ele aşezǎrile de pe Malea
!arei, o parte din aşezǎrile de pe Malea %isei şi onei cu cele de pe Malea Mişeului şi
5orşei, precum şi oraşele zonei6 3ig*etu !armaţiei, Mişeu de 3us şi 5orşa. Drumul care
se constituie şi într(o aǎ etnograficǎ a !aramureşului este cel care porneşte de la
3ig*et
şi urmeazǎ firul Mǎii +zei, cuprinz0nd toate aşezǎrile de pe aceastǎ vale, precum şi cele
de
pe vǎile laterale. %ot de la 3ig*et un alt drum urmeazǎ firul Mǎii %isei, iar prin pasulWuţa
desc*ide poarta spre Uara
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
34/157
'alea feratǎ însuma 22 :m lungime la sf0rşitul anului 2777, cu o densitate de $7
:mY1777 :m, structuratǎ pe douǎ direcţii6
1@ 3atu !are ? 5aia !are ? 5ucureşti, cu mai multe ramificaţiiR
2@ 3ig*etu !armaţiei ? Mişeul de Nos ? 3alva ? 5eclean, cu ramificaţie spre Mişeul de
3us ? 5orşa.
T')?/'%&+ '(, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din
comuna %ǎuţii ? !ǎg*erǎuşi situat la 17 :m de 5aia !are2$C2$.
24 N(;+&+ > >8;/+%' //*(/!)/(+
Din punct de vedere economic şi social dezvoltarea turismului în judeţul
!aramureş eercitǎ o influenţǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii forţei de muncǎ prin
crearea de noi locuri de muncǎ, turismul av0nd efecte "enefice asupra nivelului de
calificare şi instruire a oamenilor c0t şi asupra dezvoltǎrii economice a judeţului.
241 E//*(
conomia actualǎ a judeţului !aramureş este de tip industrial(agrarǎ, aflatǎ în
tranziţie la economia de piaţǎ. -umarul total de salariaţi la sf0rşitul anului 277 este de
9&,4 mii persoane, a cǎror distri"uţie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se
prezintǎ astfel6
( agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ #,)F
( industrie şi construcţii $&,2F
( servicii şi alte activitǎţi $),7F
%otal6 177F
2$C2$ D$% Gi%e$ & &nciclopedia geograficǎ a României , Ei!ur$ E%(i(l#ei(4, "u(ure)!i, *++*, . 5>*
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
35/157
R?'%(8' )+'(7(+/' ? ?'((?++ '*&'( > %(;(%% @ &+ 23, @ 7&+ M'*&'=
TB+ ' 21
S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 277, +-33, 5ucureşti
fectivul de salariaţi la sf0rşitul lunii iunie 277 a fost de 9& 422 persoane, în
creştere cu ##4 persoane faţǎ de sf0rşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.
Distri"uţia salariaţilor pe sectoare de activitate evidenţiazǎ cǎ cea mai mare
pondere o deţin serviciile >$9,&F din totalul salariaţilor@, urmatǎ de industrie şi
construcţii >$4,)F@, agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ >2,&F@.
'omparativ cu sf0rşitul lunii aprilie 277, efectivul de salariaţi a înregistrat
creşteri mai mari la servicii >24& persoane@, industrie şi construcţii >2&& persoane@,
agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, eploatare forestierǎ >1# persoane@.
'reşterea efectivului de salariaţi s(a datorat în principal înfiinţǎrii de noi locuri
de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru şi recalificarea şomerilor în
concordanţǎ cu nevoile curente ale economiei.
242 I>&)%'(
+ndustria în judeţul !aramureş este reprezentatǎ prin sectoarele de eploatare şi
prelucrare a materiilor prime. amurile prelucrǎtoare s(au dezvoltat datoritǎ prezenţei
zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase şi a resurselor de masǎ lemnoasǎ.
Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere at0t în producţia industrialǎ a
judeţului c0t şi a ţǎrii, !aramureşul ocup0nd locul înt0i pe ţarǎ în producţia de plum" şi
cupru electrolitic. 5aia !are, 5orşa, 5aiul, 'avnic reprezintǎ principalele centre ale
metalurgiei neferoase.
INDICATORI A?'(+( M( I&(Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ,
eploatare forestiera2 $91 2 #71 2 #7&
+ndustrie şi construcţii $# 92) $& 17$ $& 19$3ervicii şi alte activitǎţi $4 4$& $4 92) $) 722
TOTAL 9& 1 9& # 9& 422
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
36/157
e teritoriul judeţului !aramureş îşi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi
tetile, de articole de "lǎnǎrie, materiale de construcţii, încǎlţǎminte, produse alimentare
etc.
P/?&+7( %(; /&?%, ? '*&'( + //*(( -0, @ 7&+ M'*&'=, @?'(/> 1!22
TB+ ' 22
INDICATORI 1 1 2 21 22TOTAL 177,7 177,7 177,7 177,7 177,7Agriculturǎ $2,2 $9,7 #7,7 $9,7 $$,43ilviculturǎ, eploatare
forestierǎ, v0nat
1,2 1,7 1,7 1,7 7,9
+ndustrie 29,9 22, 27,7 27,& 2$,7+nd. tractivǎ #,7 ,9 ,4 ,# ,#+nd. relucratoare 2,9 14,2 1#, 1&,1 19,#nergia electricǎ şi termicǎ,gaze si apǎ
1,7 1,2 1,7 1,7 1,7
'onstrucţii 2,) 2,4 2,& 2,# 2,4'omerţ, repararea şiîntreţinerea autove*iculelor,a "unurilor personale şicasnice
&,1 4,) 4,# ),& ),4
Woteluri şi restaurante 1,# 7,9 1,2 7,) 7,#%ransporturi şi depozitare ,7 2,4 2,) 2,# ,oşta şi telecomunicaţii 1,7 1,1 1,7 1,7 1,7Activitǎţi financiare, "ancare şi de asigurare
7,# 7,& 7,# 7,& 7,&
%ranzacţii imo"iliare,înc*irieri şi servicii prestateîntreprinderilor
1,# 1,9 1,) 1,& 1,#
Administraţie pu"licǎ 1,1 1,7 1, 1, 1,$/nvǎţǎm0nt $,& $,4 $,& $,& $,)3ǎnǎtate şi asistenţǎ socialǎ $,7 $,7 $,& $, $,$
Alte activitǎţi 1,$ 1,$ 1,1 1,& 1,#
S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 277, +-33, 5ucureşti
Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2777 cu #7,7F, iar în anii
urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la $9,9F în 2771 şi $$,4F în 2772. 3ilvicultura,
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
37/157
eploatarea forestierǎ şi economia v0natului au variaţii foarte mici. +ndustria etractivǎ
scade de la un an la altul >1999 ? ,9F, 2777 ? ,4F, 2771, 2772 ? ,#F@, iar industria
prelucrǎtoare are o pondere în creştere din an în an >2777 ? 1#,F, 2771 ? 1&,1F, 2772
? 19,#F@. Activitǎţile care au o creştere semnificativǎ sunt6 construcţii, comerţ,
repararea şi întreţinerea autove*iculelor, a "unurilor personale şi casnice, transporturile
>2777 ? 2,)F, 2772 ? ,F@ învǎţǎm0ntul şi sǎnǎtatea.
+ndustria feroasǎ este reprezentatǎ printr(o turnǎtorie de oţel aflatǎ la 5aia !are,
iar industria construcţiilor de maşini are centre la 3ig*etu !armaţiei şi 5aia !are.
roducţia acestor centre se "azeazǎ în general pe utilaj minier, maşini şi utilaje agricole
şi forestiere, piese de sc*im" auto etc.
+ndustria de prelucrare a lemnului a "eneficiat de centre la 3ig*etu !armaţiei,
5aia !are, 5aia 3prie, 5orşa, unde se realizeazǎ mo"ilǎ, placaj, c*erestea etc.
< îndelungatǎ tradiţie în judeţul !aramureş o are producţia meşteşugǎreasca din
care se remarcǎ olǎritul la 3ǎcel, %g. Kǎpuş şi prelucrarea artisticǎ a lemnului cu
vestitele porţi maramureşene, mo"ilier ţǎrǎnesc, cruci pictate, la Madul +zei, 3ǎp0nţa,
Deseşti şi prelucrarea l0nii la 3ǎp0nţa, Mişeu de 3us2#C2#.
243 A.'(&+%&'
Gondul funciar al judeţului !aramureş la sf0rşitul anului 199& era format din 11
22& *a de terenuri agricole acoperite cu f0neţe naturale, pepiniere pomicole şi viticole,
terenurile ara"ile însum0nd &7$ *a cultivate cu6 porum", cartofi, gr0u, orz etc.
'reşterea animalelor este şi ea prezentǎ, principalele animale fiind "ovinele,
porcinele, ovinele. /n sectorul creşterii animalelor s(au desfǎşurat acţiuni menite sǎ
conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile şi relansarea
zoote*niei conform rogramului de guvernare.
A fost ela"orat şi pus în aplicare rogramul strategic privind eploatarea şi
2#C2# 000.m$r$mures.i%sse.r#
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
38/157
îm"unǎtǎţirea pajiştilor, care în judeţ ocupǎ 41F din totalul suprafeţelor agricole.
3(a constituit cadrul favora"il pentru îm"unǎtǎţirea şi asigurarea stǎrii de sǎnǎtate
a animalelor, realiz0ndu(se programul de supraveg*ere şi com"atere a "olilor la
animale, de prevenire şi transmitere a acestora la om.
244 Î;7*%&+
/n anul şcolar 2772 ? 277, reţeaua unitǎţilor de învǎţǎm0nt a judeţului !aramureş
cuprindea #& de grǎdiniţe, 241 şcoli generale, 2 licee, 1 şcoalǎ profesionalǎ, o şcoalǎ de
maiştri şi 1$ instituţii de învǎţǎm0nt superior.
E;/+&7( @;7*%&+&( > %/% .'>+ @ 7&+ M'*&'=
TB+ ' 23
INDICATORI 1H2 2H21 21H22 22H23Î;7*% %/%+:
U(%7( &2 && &9P/?&+7( =/+' 111 97 179 $4# 17) 1&9 17# #4C/?(( > .'>((7 14 &7 14 #2& 14 $$) 14 )#
E+;( @)'(=( )9 && )4 7) )# 2$1 )2 #4
S%&>7( @)'(=( $ &17 $ )&& # $)7 # 1)P')/+ >(>%( 4 $&1 4 1) 4 91 & 94$Î;7*%?'=/+':
G'>((7 > /?(( 29& #2 #2 #&C/?(( @)'(=( 14 &7 14 #2& 14 $$) 14 )#
P')/+ >(>%( 1 717 9$1 929 927Î;7*% ?'(*' =(
.(*8(+:Ş/+( 27) 24 242 241
E+;( @)'(=( &$ 17) &1 912 #9 #$2 #$ 79
P')/+ >(>%( $ $7# $ 2$ $ 2)4 $ 722Î;7*% +(+:
L( 1 7 7 2E+;( @)'(=( 1# &9) 1# 492 1& )2 14 7)
P')/+ >(>%( 1 #7) 1 $9$ 1 #91 1 $2#Î;7*%?'/6)(/+:
Ş/+( 1 1 1
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
39/157
E+;( $ $#7 $ &&9 $ ))1 # $44P')/+ >(>%( # 49 $) #4
Î;7*% %( >)?(+(%% ?/)%+(+
=( > *(=%'(:
Ş/+( 1 1 1 1E+;( @)'(=( 2 9 1 &7$ 1 2$ 1 72&Î;7*% )&?'(/':
I)%(%&7(( 1 1& 1$ 1$S%&>7( $ &17 $ )&& # $)7 # 1)
S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 277, +-33, 5ucureşti
fectivul şcolar scade de la un an la altul >de la 111 97 în 1999Y2777 la 17# #4
în 2772Y277@. < scǎdere spectaculoasǎ au avut(o grǎdiniţele >de la 29& în 1999Y2777 la
#& în 2772Y277@. Qcolile profesionale au scǎzut de la un numar de în 1999Y2777 la o
şcoala în 2772Y277. /nvǎţǎm0ntul superior a suferit şi el o transformare dintr(un numǎr
de 1 de instituţii în 1999Y2777 la 1$ în 2772Y277.
< primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎţǎm0nt o reprezintǎ situaţia economicǎ şi
sla"a dotare a şcolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grǎdiniţe p0nǎ la
instituţiile de învǎţǎm0nt superior.
245 P/?&+7(
'onform ultimului recensǎm0nt din 1) martie 277#, !aramureşul avea ## 777
locuitori, adicǎ 2,4F din populaţia ţǎrii, din care populaţia masculinǎ 2$9 #7, iar cea
femininǎ 2)# H&C2&. opulaţia ur"anǎ reprezintǎ #2,9F, cea ruralǎ $4,1F iar
densitatea populaţiei este de )2,& locuitoriY:m2.
P/?&+7(, ? ) =( *>((, + 1 (&+( @ 7&+ M'*&'=
TB+ ' 24
J&>7&+M'*&'
=
T/%+-&*9' ?')/0
U'B-&*9' ?')/0
R&'+-&*9' ?')/0
L/&(%/'( H *2A*B+
)
M)&+(
F*((
A*B+
)
M)&+(
F*((
A*B+
)
M)&+(
F*((
2&C2& 000.m$r$mures.i%sse.r#
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
40/157
A((:
1997 ##99 24)7#1 2)1$2 29&4$# 1$4&9) 1$97$4 2&2&$) 17# 1229# )),4
199# #4$44 2&&1$ 241$ 2)&4)9 1$12#& 1$## 2#7&)) 12$)4) 12#)17 )#,
2777 #79## 2&2)$# 2&)117 2)$2#& 199& 1$$)&7 2$&&99 12$$9 122#7 )$,2
2771 #7&7# 2&2#&7 2&)7$# 2)$$&) 1999 1$#7&9 2$&14 121&1 12294& )$,2
2772 #27&# 2#&971 2&4$ 24##4 1$$1& 1$79$1 2$#24) 122$)# 12249 )2,&
277 #197#4 2##9)1 2&74) 24$)4& 19)& 1$7)97 2$$1)1 12199# 1221)& )2,
S&'):III.maramures.insse.ro
opulaţia ur"an a judeţului era alctuit din ),&F evrei, #,$F rom0ni, 19,9F
mag*iari, $,#F ruteni >ucrainieni@ ş.a. 'a lim" matern în mediul ur"an predomina
lim"a idiş >&,&F@, urmat de lim"a rom0n >,4F@, mag*iar >2#,4F@, ucrainean
>2,F@ ş.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s(au declarat în majoritatea lor de
religie mozaic >),9F@, urmaţi de greco(catolici >),7F@, romano(catolici >12,)F@,
reformaţi >#,4F@, ortodocşi >,#F@ ş.a.24C24
%urismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o creştere considera"ilǎ a
economiei judeţului !aramureş, în mǎsura în care potenţialul turistic al acestei zone
este "ine valorificat prin crearea de condiţii optime în vederea practicǎrii formelor de
turism specifice acestui areal şi atragerea prin diferite mijloace de promovare at0t a
turiştilor rom0ni c0t şi a celor de peste *otare.
CAPITOLUL 3
ANALIZA DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN
JUDEŢUL MARAMUREŞ
Nudeţul !aramureş reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte, cu caracteristici şi personalitate distinctǎ, acesta s(a fǎcut remarcat prin frumuseţile şi "ogǎţiile sale şi prin
staţiunile climaterice şi "alneo(climaterice. Denumit şi Uara Kemnului, judeţul este
renumit pentru zonele etnografice şi folclorice care şi(au pǎstrat aproape nealterate
porturile, tradiţiile, o"iceiurile şi arta popularǎ.
24C24 000.0i1iei$.#rg
http://www.maramures.insse.ro/http://www.maramures.insse.ro/
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
41/157
31 C/7(&%&+ ?/%7(+&+&( %&'()%(
De la 5aia !are se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ
SUara !aramureşuluiS de care ne despart culmile teşite ale munţilor vulcanici Hut0i şi
Ui"leş. ornim, mai înt0i, spre 3ig*etu !armaţiei pe drumul prin 5aia 3prie, vec*i
centru minier, pe la oiana Quiorului, loc pitoresc de popas cu o ca"anǎ, teren de
camping
şi parc*ing, prin sate cu remarca"ile $iserici din lemn ca Deseşti, Hiuleşti şi Mad. !ai
apoi ajungem la 3ig*etu !armaţiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De
la 3ig*et putem co"orî spre compleul turistic de la 5orşa fie pe Malea Mişeului, fie pe
Malea +zei. ste de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de
atracţiituristice cum ar fi6
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
42/157
numele marelui poet !i*ail minescu.
!erg0nd spre vest, vom înt0lni marea comunǎ !edieşul Aurit, unde se înalţǎ o
cetate din sec. al =++(lea. /ntre zidurile ei, io"agii rǎsculaţi în 1)$) au înc*is mai mulţi
latifundiari din regiune. entru eli"erarea lor a tre"uit sǎ intervinǎ armata, care a trecut
apoi la s0ngeroase represalii.
!aramureşul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ, cu at0ta firesc,
ar*aismul satelor şi al oamenilor cu puritatea naturii, ca într(un nesf0rşit şi magic
ceremonial. 8n ţinut al misterelor, cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎr0m, care se
aratǎ ziua prin luminişuri de pǎdure, cu colinde care urcǎ pǎm0ntul p0nǎ la cer, cu
oameni în costume viu colorate, care eerseazǎ de multǎ vreme arta ospeţiei şi a
mitologiei.
Atracţia ţinutului este fǎrǎ egal şi resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii
locului. şti primit în lumea lor cu respect, dar şi cu demnitate. 3unt curioşi sǎ afle ce se
mai petrece prin universul mare şi sunt gata sǎ povesteascǎ şi sǎ arate ce(i cu viaţa lor de
ţǎrani, care trǎiesc într(un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar înfrumuseţat apoi de
m0na şi g0ndul omului. 3plendoarea ţinutului este datǎ de lumea satelor, în care fiecare
aşezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru strǎini. Ka început de noumileniu, c0nd ultima te*nologie a ro"otizat eistenţa, iatǎ cǎ este posi"il sǎ amesteci
toate astea într(un "asm cu oi şi cai, cu locomotive cu a"uri şi meşteri cioplitori în lemn,
cu ritualuri ce(ţi taie respiraţia şi teri"ile ritmuri de dans, ori cu at0tea şi at0tea c*ipuri,
privelişti şi trǎiri. Dacǎ eşti venit din alte colţuri de lume, vrei sǎ te convingi ca ceea ce
vezi este aievea şi nu un vis din alte vremi...
3tarea de uimire nu te pǎrǎseşte aproape nici o clipa. 'u at0t mai puţin c0nd este
vor"a de fa"uloasele c*ipuri pe care le capatǎ lemnul. Uinutului i s(a spus p0nǎ nudemult, SUara KemnuluiS, pǎdurile reprezent0nd, la începutul secolului trecut, 97 la sutǎ
din suprafaţa !aramureşului. De la cruce şi capcane pentru animalele codrului şi p0nǎ
la linguri, mo"ilier, poartǎ ori casǎ, arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎţile
meleagului. %oate sunt inconfunda"ile prin monumentalitatea şi "ogǎţia motivelor
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
43/157
decorative, predominate de semnul soarelui şi al funiei, sim"oluri ce semnificǎ firul
vieţii. 5isericile din lemn din !aramureş ( unele vec*i de peste jumatate de mileniu ?
alcǎtuiesc un spectacol unic european, înc0nt0nd prin te*nica ineditǎ a construcţiei, prin
înǎlţimea turlelor, prin armonia proporţiilor.
< cǎlǎtorie în ţinutul !aramureşului înseamnǎ o super"ǎ aventurǎ în /mpǎrǎţia
itorescului. 3pectacolul este de(a dreptul fascinant.
311 R)&') %&'+
Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu "ogatul fond cinegetic,
specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de ar*itecturǎ,
mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferǎ judeţului!aramureş un valoros potenţial turistic. esursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr(
o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umanǎ.
Uara !aramureşului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai "ogate în elemente
de interes turistic în care o"iectivele naturale se îm"inǎ armonios cu cele social(istorice.
unţii Rodnei din care face parte Uara !aramureşului, reprezintǎ cel mai înalt masiv
din
'arpaţii 5u*ǎescu ++, +ezer, +zvorul ietrosului, +zvorul 5istriţei@.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
44/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
45/157
477 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta r0ului 3asǎr şi pe prima treaptǎ a munţilor
care sunt formaţi din roci vulcanice. ezervaţia de castani comesti"ili a fost creatǎ în
anul 19&2 şi este o specie de climat mediteranean, originarǎ din Asia !icǎ.
ezervaţii de mlaştinǎ s(au format destul de t0rziu în timp, la începutul secolului
==, c0nd s(a ajuns la concluzia cǎ mlaştina este un comple "iologic unitar şi în acelaşi
timp un verita"il depozit de relicve. e "aza ultimelor cercetǎri, trei dintre mlaştinile
aflate în judeţul !aramureş au fost puse su" ocrotire. laştina oligotrofǎ 7lǎsc%inescu
se aflǎ pe platoul izvoarelor, su" liziera pǎdurii, la numai #77 metri de ca"ana cu acelaşi
nume. a s(a format într(un rest de crater vulcanic, la o altitudine de )77 metri în !unţii
Hut0i, unde ocupǎ o suprafaţǎ de *a. 3peciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaştinii
sunt6 muşc*iul de tur"ǎ, rogozul, trifoiul de "altǎ, roua cerului ( plantǎ carnivorǎ.
laştina Poiana 8razilor , situatǎ în raza localitǎţii 3ǎp0nţa, este consideratǎ
unicǎ în ţarǎ prin eistenţa jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din
'arpaţii
om0neşti >947 m@.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
46/157
este Sv0juS din ietrosu, o cǎdere de apǎ. 'alcarele din asivul Rodnei ascund un
fenomen natural curios. onorul afluent al izvorului lui Dragoş, strǎ"ate un peisaj
calcaros su"teran de c0ţiva :m pentru a reapare printr(un iz"uc puternic su" numele de
+zvorul Al"astru al +zei. !inunata creaţie a naturii , =ascada 6zvorul =ailor, de pe r0ul
cu acelaşi nume din !untele iatra ea, se aflǎ la altitudinea de 1)77 m, la o distanţǎ
de $.# :m de 5orşa. Apele se prǎvǎlesc zgomotos, în trepte, de la o înǎlţime de circa &7
m.
unţii aramureşului cu v0rfurile op +van, Garcǎu şi !i*ailec ascund comori
floristice şi faunistice deose"ite.
-atura a format în !aramureş c0teva peşteri6 =asa Pintii pe p0r0ul !i*ai
Miteazu , Peştera cu oase de la oiana 5otizii, am"ele aflate în apropiere de 5ǎiuţR
eştera de la Mǎlenii Qonicuţei de pe Malea epedea. eştera cu oase conţine resturi de
fosile ale ursului de peşterǎ. 'adrul natural maramureşean conferǎ multe aşezǎri,
aspecte de staţiuni "alneare sau climaterice.
5orşa, situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului, la )77 m altitudine, la poalele
ietrosului, are calitǎţi terapeutice de odi*nǎ şi recreere. +zvoarele cu ape minerale
car"ogazoase,magneziene, calcice, din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale
rinic*iului. 0rtiile uşor accesi"ile fac din staţiune un centru al sporturilor de iarnǎ.
3taţiunea climatericǎ 6zvoarele se aflǎ la 91& m altitudine >2 :m de 5aia !are@
pe un platou vulcanic înconjurat de "razi, su" M0rful +gniş >Hut0i@. /n 3(M !unţilor
Hut0i se aflǎ =reasta =ocoşului şi =%eile 1ǎtarului, cu patru ca"ane pentru cazare. /n
apropiere de '*eile %ǎtarului se aflǎ staţiunea uncu ( leşa >177 locuri de cazare@.
!aramureşul este cunoscut şi pentru cele 177 de izvoare cu ape minerale, numite delocalnici S"orcuturiS, aflate la 3ǎp0nţa, 5orşa >7@, Mişeul de 3us >27@, Malea Mirului
>1$@, 3toiceni, 3tr0m"u ( 5ǎiuţ, 5orcut ( 5re", +eud, 3ǎliştea de 3us şi altele2)C2).
3111 R+(6&+
2)C2) Tu2es(u Vi(!#r & România) naturǎ! om! economie, Ei!ur$ S!ii%ţi2i(4, "u(ure)!i, /5=, . >/
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
47/157
Lona se caracterizeazǎ printr(un relief destul de variat, care presupune creşteri şi
descreşteri ( între douǎ limite etreme, de la luncile r0urilor la crestele munţilor, punctul
cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea 3ig*etului, pe malul %isei, este situat la 27$
metri,
iar înǎlţimea cea mai mare o constituie v0rful ietrosul odnei de 27 metri. 'a
suprafaţǎ, ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în 'arpaţii ord şi ;epresiunea aramureş"
/n !aramureş se aflǎ doar partea nordicǎ a !unţilor odnei cu 7ârful Pietrosul
>27m@.
/ntre asurile rislop >1$1&m@ şi Qetref >)14m@ culmea este marcatǎ de mai multe
v0rfuri6
?aragalǎu >21#)m@, Piatra Rea >1)2#m@, >egoiasa >27$1m@, =ormaia >27m@,
8u%ǎescu are >21))m@ şi 8ǎtrâna >1417m@. 'aracteristica generalǎ a !unţilor odnei
sunt şisturile cristaline, dominate de urme glaciare6 morene, circuri şi vǎi glaciare
>G0nt0na cu 'impoiaşǎ, -egoiescu, epedea, ietroasa şi Dragoş@. 3u" v0rful ietrosu
este lacul +ezer >la 1)2# m@29C29.
/n partea de sud, sud(vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de
originevulcanicǎ, care înc*ide Depresiunea !aramureşului pe aceastǎ laturǎ.
M&7(( ;&+(( ai !aramureşului, dintre valea %isei şi valea 3ǎlǎuţei, cu
altitudine redusǎ >în medie &77(l777m@, se prezintǎ su" formǎ de platouri cu conuri
vulcanice deasupra. 'onstrucţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ
împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe6 unţii 4aş-?utâi sunt formaţi din lave şi din
piroclastite, pe su"strat sedimentar >marne, argile şi gresii cutate@ cu relief de platouri
vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ v0rfuri conice. Acest relief caracteristic se menţine la
altitudini relativ co"or0te în !unţii vf. Grasin@ atinge a"ia
)24 m şi la înǎlţimi mai mari în !unţii Hut0i, unde unele v0rfuri depǎşesc 177 şi c*iar
1$77 m >+gniş ( 174 m, Hut0i ( 1$$2 m@. Aceşti munţi, care se întind p0nǎ la valea
29C29 000.i%2#!urism.r#
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
48/157
5otizei, au pe alocuri curmǎturi relativ joase, folosite ca pǎşuni de culme, între care mai
circulate sunt -egreşti(9)4 m@. ǎdurile de foioase
cuprind spre sud un "r0u de castani comesti"ili. 'aracteristice sunt de asemenea, micile
depresiuni de pe latura sudicǎ a Hut0iului >5ǎiţa, Giriza, '*iuz"aia@ şi o depresiune de
mai mari dimensiuni, în !unţii 1)1# m@, !untele !uncel >11) m@,
!untele op +van >194 m@.
M)(;&+ F'& este aşezat între vǎile uscova, epedea şi icaR v0rful care
dominǎ masivul se numeşte !i*ǎilescu >191) m@, unde se aflǎ şi lacul periglaciar
Menderelu. %ot în cadrul acestui lanţ muntos se aflǎ şi 'ulmea 'opilaşu >1&11 m@ şi!untele 50rsǎnescu >1#$2 m@. /n toţi aceşti munţi se practicǎ pǎşunatul, de primavara
p0nǎ toamna, fiind împ0nziţi de st0ne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu şi(au
sc*im"at locurile de vǎratS iar ,,drumurile oilorS se pǎstreazǎ încǎ din secolul al =+M(
lea, c0nd aceste locuri apar menţionate pentru prima datǎ în documente.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
49/157
C&+* P(%'/)& M'*&'=&+&( sau $'>&+&( se situeazǎ între uscova şi
r0ul MaserR v0rful are 1)#7 m altitudine. 3e detaşeaz ǎ din aceastǎ culme şi
rislopasu >1271 m@, Hre"eni, -ovicioru, !untele 3uligu cu v0rfurile 5udescu !are
>1&49 m@ şi Kudescu>1#)7 m@, 'ulmea osuşnei, prelungitǎ spre sud de oienile de su"
!unte cu dealul !uncelul !aim >1227 m@. !ai la sud, spre 5orşa se gaseşte 'ulmea
%oroiaga(Nupania, care merge de la Maser p0nǎ la izvorul Ui"ǎului, pe Malea %asla. Ka est
de 5orşa se dezvoltǎ masivul 'earcǎnu rislop, care cuprinde !untele 'earcǎnu >1)$4
m@ şi culmea rislop.
M&7(( Z(*B'/)+;((+ se situeazǎ între vǎile Ui"ǎului şi 5istriţa Aurie p0nǎ la
Malea 8rsului. %ot din !unţii !aramureşului face parte şi ( -*0
M)(;&+ ( ' )
6+
L/+(%% *(
?'/?(%
D()%%
-*0P(%'/)&+ 2 33 odna 5orşa &G+7&+&( 2 15 odna 'omple 5orşa &C'&+&( 1 4 odna 'omple 5orşa 1#Ţ(B+= 1 3 Ui"leş Dragomireşti 17&>(&+&( 1 "11 Ui"leş 5otiza 1#G&%( 1 445 Hut0i !ara #P+= 1 323 Hut0i 5ǎiuţ &S&+&( 1 311 Ui"leş 5otiza 4I.(= 1 3" Hut0i '*iuz"aia 4P+= M' 1 32 Hut0i '*iuz"aia M/./= 1 24K Hut0i 'avnic #T(.&+ 1 223 Hut0i +apa #P(%'( 1 5 Hut0i Deseşti #L%( 1 42 Hut0i 'iocotiş
S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 2772, +-33, 5ucureşti
7C7 Gi%e$ D$%, #. (i!. . 555
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
50/157
M&7(( R/>( !asivul cel mai înalt din 'arpaţii ǎsǎriteni >alt. ma. vf.
ietrosul, 27m@. 'reasta principalǎ mǎsoarǎ peste #7 :m lungime, pe o lǎţime de
7($7 :m şi prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎraşene6 a"ruptǎ
spre nord, domoalǎ spre sud cu ecepţia zonei usdrele, în apropierea
cǎreia se aflǎ o ca"anǎ şi un refugiu 3alvamont. Kipsit în zona alpinǎ
de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumeţia cu cortul1C1.
D?')(& M'*&'= este cea mai mare formaţiune de acest gen din
'arpaţii
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
51/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
52/157
'eremuş >8craina@.
R&+ V(=& izvorǎşte de su" pasul rislop >1$1& m altitudine@ şi se varsǎ în %isa
în localitatea Malea Mişeului. De la izvoare şi p0nǎ la 5orsa(!oisei se numeşte 5orşa
sau
Mişeul. e partea st0ngǎ, Mişeul are ca afluenţi pe cei din !unţii odnei ( Malea
G0nt0nelor, odul +zvorului, 'impoieşu, -egoiescu, ietroasa, Mremuşu, 0r0ul
Wotarului, Malea lui Dragoş, +zvorul -egru. Din partea dreaptǎ Mişeul primeşte ca
afluenţi Maşerul şi uscova"
R&+ I8 izvorǎşte de su" v0rful 5ǎtr0na din !unţii odnei >1)7 m altitudine@
şi se varsǎ în %isa, strǎ"ǎt0nd peste ) :m. Afluenţii +zei pe partea st0ngǎ sunt6 5ǎleasa,5aicu, 3latina, ledişorul, 5otiza, 3lǎtioara, !ara, p0r0ul 3ugǎului. e partea dreaptǎ, cel
mai important afluent este p0r0ul onişoara, lung de 22 :m. 0ul !ara are izvorul su"
v0rful +ezurile din !unţii +gniş >17$7 m altitudine@.
R&+ S?7 işi are izvorul su" v0rful otundu >11#7 m altitudine@ în !unţii
+gniş. 'aracteristica r0ului este de"itul mare şi constant, datorat pǎdurilor numeroase
care atrag şi menţin umiditatea în sol.
< mare "ogǎţie a zonei at0t din punct de vedere peisagistic c0t şi al rezervei de
apǎ sunt lacurile. !ai numeroase, dar mici, sunt cele glaciare din !unţii odnei şi cele
de tip periglaciar din !unţii !aramureşului >Menderelu din !untele !i*ǎilescu@,
lacurile de su" a"rupturile Hut0iului >lezerul !are, lezerul !ic, %ǎul lui Dumitru@.
Dintre +&'(+ .+(' amintim $&)& M', +8'&+ P(%'/)&+&( >1) lacuri@. /n
minele de sare de la , L&+ $%', L&+ R/=& şiîncǎ peste 7 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s(au format la ? + 7&+&( M'*&'=
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
53/157
TB+ ' 32
R&'(
L&.(* &')&+&( > ? -*0 T/%+ P %'(%/'(&+ 7&+&(
S/*= )1 &1L?&= 11# 11#I8 ) )
V(=& )7 )7V)' $ $M' $7 $7
S&'): Anuarul statistic al judeţului !aramureş, 1999 ? 277, +-33, 5ucureşti
3114 S/+&'(+, 6+/' =( 6&
S/+&'(+ zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare,
care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. /n general vegetaţia !unţilor
odnei şi a !unţilor !aramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti
alpine.
tajul alpin >la peste 2777 m@ cuprinde o 6+/' "ogatǎ şi cu multe raritǎţi,
rogozul,
urec*elniţa, azaleea piticǎ etc. +er"urile "ogate sunt favora"ile pǎstoritului. tajul
su"alpin se încadreazǎ în general între 1977 m şi 1477 m altitudine,
co"or0nd uneori p0nǎ la 1$77 m. 'oniferele, cu preponderenţǎ molidul, ocupǎ zone
întinse în !unţii !aramureşului, Hut0i şi Ui"leş. entru foioase distingem rǎşinoase,
fag,
gorun, stejar. Megetaţia variatǎ şi "ogatǎ a !aramureşului a determinat şi prezenţa unei
6& adecvate. entru zonele alpine, capra neagrǎ a fost una din "ogǎţiile şi m0ndriile
!aramureşului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ încep0nd cu anul 19&$. 3e mai gǎseşte
marmota, apreciatǎ pentru "lana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ.ǎsǎrile alpine şi su"alpine sunt prezente într(un mare numǎr, peste 7 de specii.
Amintim acvila de st0ncǎ, "rumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, v0ntureţul roşu. /n pǎdurile
de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într(un mare numǎr, urşi, lupi,
ciocǎnitoarea cu trei degete, forfecuţa gal"enǎ, piţigoiul de "rǎdet. ǎdurile de foioase
adǎpostesc o mare varietate de animale6 cer"ul carpatin, ursul "run, r0sul, cǎpriorul,
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
54/157
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
55/157
7ipera $erus. etc. %oate sunt puse su" protecţia legii.
entru iu"itorii de ecursii cantonaţi în 5orşa sunt c0teva trasee turistice care le
vor oferi "ucurii de neuitat, astfel$C$6
Z 5orşa >Hura ietroasa@ ( 3taţia metorologicǎ ( Kacul +ezer ( ietrosu odnei ( M0rful
5u*ǎescu ( %ǎmiţa la 'ruceR
Z oiana 5orşa >Hura -egoiescu@ ( Malea -egoiescu ( 'a"ana uzdrele ? 'urmǎtura
HǎlǎţiuluiR
Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( p0rtia olimpicǎ de sc*i ( 5uza !untelui ? 'a"ana
uzdreleR
Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( 'ascada +zvorul 'ailor ( Qaua Qtiol ( Wanul rislopR
Z 3taţiunea de odi*nǎ 5orşa ( odul +zvorului ( oiana unca ( oiana Qtiol ? Qaua
HargalǎuR
Z Qaua Hargalǎu ( Qaua Hǎlǎţiului ( %0rniţa -egoieselor ( Qaua 5u*ǎescu !are
>%0rniţa SKa 'ruceS@ ( M0rful 5ǎtr0na ( Dealul Qtefǎniţei.
R8;7( C/'& N>(( ! C(&.(( $+)((( este situatǎ în !unţii
!aramureşului, cuprinde golurile de munte şi s(a creat special pentru ocrotirea
cocoşului de mesteacǎn. !ai sunt declarate '8';7(( + %&'((, şi puse su" ocrotire
prin lege, M+=%((+ V+)()&, T&+ +&( D&*(%'& de pe platoul +zvoarelor, P/(
$'8(+/' şi L&+ M/''(+/' la *otarul satului 5re". '*eile %ǎtǎrului de pe p0r0ul
5razilor sunt formate din andezite "azaltice.
R8';7((+ 6+/'()%( sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate6
ar"oreţul de gorun şi larice de la
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
56/157
florǎ ocrotite în zonǎ sunt "ujorul de munte, laleaua pestriţǎ, precum şi o serie de ar"ori
seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege r0sul, cor"ul, acvila ţipǎtoare micǎ,
"ufniţa, *u*urezul, ciuful, cocoşul de munte, iar dintre peşti, lostriţa.
Aceste rezervaţii ale !aramureşului ce deţin suprafeţe diferite şi elemente
deose"ite precum plante, animale, peşteri, ape, sporesc interesul turiştilor de a vizita
judeţul.
R8';7((+ %&'+ + 7&+&( M'*&'=
TB+ ' 33
R8';7(( %&'+ + 7&+&(M'*&'= S&?'67 -0
ez. -at. ietrosul !are 77ez. 'ornu -edeii('iungii 5ǎlǎsinii )773t0ncǎriile calcaroase de la 30l*oi(L0m"rosl0vii
#
ez. -at. +zvorul Al"astru al +zei 7,2ez. de gorunet onişoara &2ez. de larice 'oştui 7,4ez. oiana 5razilor $ez. ǎdurea 'rǎiasa $$
ez. 'reasta 'ocoşului #7ez. !laştina
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
57/157
!asivul ietrosul !are este acoperit cu o vegetaţie de tip alpin şi su"alpin ce
cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera6 guşa porum"elului,
şop0rliţa, pǎiuşul, mierea ursului, floarea de colţ etc. Datoritǎ unui comple de condiţii
favora"ile, în ietrosul !are înt0lnim numeroase specii de animale şi pǎsǎri cum ar fi6
ursul "run, cer"ul, r0sul, capra neagrǎ, acvila de munte, cocoş de munte etc.
312 R)&')+ %'/?(
esursele turistice antropice sunt reprezentate de acele o"iective create de(a
lungul timpului de activitatea umanǎ. !aramureşul istoric posedǎ un potenţial turistic
antropic, comple şi unitar, reprezent0nd o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie şi
folclor, în care s(au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ
originalitate6 case, porţi, unelte, ţesǎturi, ceramicǎ, "iserici, datini şi folclor, unice prin
frumuseţe, semnificaţie, vec*ime şi desfǎşurare. %oate acestea sunt înt0lnite mai cu
seamǎ în aşezǎrile de pe vǎile !arei, 'osǎului şi +zei, dar prezente şi pe vǎile %isei şi
MişeuluiR multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer li"er.
Uin0nd seama de ansam"lul elementelor naturale, istorice, ar*itecturale şi
etnografic ? folclorice, ce compun potenţialul turistic, se disting urmǎtoarele zone6 zona
etnografic ? folcloricǎ a Uǎrii !aramureşului, zona turisticǎ montanǎ, zona municipiului5aia !are şi împrejurimile şi zona '*ioar ? Kǎpuş. %raseele cele mai frecventate pentru
valorile etnografice şi folclorice sunt6 vǎile !arei şi +zei, 3ig*etu !armaţiei şi 3ǎp0nţa,
ce poate fi continuat, peste pasul Wuţa, în pitoreasca şi nu mai puţin importanta Uara
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
58/157
foişorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra oraşuluiR o replicǎ a turnului se
aflǎ ridicatǎ l0ngǎ prefecturǎR 1urnul ǎcelarilor, 7ec%iul Aan al oraşului, uzeul
&udeţean ( are mai multe secţii6 istorie şi ar*eologie, artǎ, etnografie, mineralogie&C&.
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
59/157
>3latina@. Apoi s(a mai numit şi SKa sareS, în apropierea ei afl0ndu(se şi localitatea
Doraslǎu, azi disparutǎ. De altfel, localitatea este situatǎ pe Malea 3ǎratǎ, afluent al
!arei, la Hiuleşti. /n general, în perioada secolelor al =+M(lea şi al =M(lea, in*alaţii, împac*etǎri cu
parafinǎ, masaje, sǎli de gimnasticǎ medicalǎ@. 'ompleul modern este situat în
apropierea pǎdurii 'rǎiasa, cu ar"ori de stejar de sute de ani, pǎdurea fiind ocrotitǎ ca
monument al naturii.
%ot aici, în imediata apropiere a 'ompleului, în deceniul trecut pǎrintele !ircea
Antal din 5re" s(a îngrijit de construirea unei $iserici de lemn în stil maramureşean, o
adevǎratǎ capodoperǎ a ar*itecturii în lemn.
.De la
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
60/157
'osǎului, Woteni şi !ara de pe Malea !arei şi peste deal cu satul 3urdeşti, din zona
Kǎpuşului. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ 3ig*etul de 8n sat nu este numai o aşezare
)C) 000.0i1iei$.#rg
8/18/2019 41001409-Lucrare-de-Licenta-Maramures (1).doc
61/157
în spaţiu, ci un loc în umanitate şi în univers. 8n sat este un loc anume, or0nduit dupǎ
legile omeneşti, un sat poate fi şi o cale cǎtre ţarǎ, o desc*idere a rosturilor ei cele mai
îndepǎrtate. +eudul este aceastǎ ScaleS şi o desc*idere cǎtre ţarǎ, acolo în miazǎnoaptea
pǎm0ntului rom0nesc, în !aramureşul istoric, la margine de *otar voievodal strǎ"un.
rin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii şi p0nǎ azi, +eudul mǎrturiseşte despre
o"0rşiile strǎmoşeşti, crescute din pǎm0nt şi deodatǎ cu pǎm0ntul, zǎmislite dupǎ legile
lui.
'omuna +eud este aşezatǎ la sud de şoseaua care urmeazǎ firul vǎii +zei, în care
se varsǎ perpe
