I. SCURT ISTORIC AL ORGANIZAIEI. MISIUNEA SI OBIECTUL DE
ACTIVITATE. OBIECTIBELE PRINCIPALE.
1.1 Istoricul companiei
Totul a inceput in anul 1994, cand producatorul belgian de bere Interbrew a cumparat
51% din actiunile fabricii de bere de la Blaj, o unitate de productie a carei constructie incepuse
in anul1989, dar care a fost sistata din cauza Revolutiei. Asadar, belgienii au venit in Romania
si si-au propus sa intre pe piata cu un brand nou de bere, 100% romanesc. Astfel, dupa ample
investitii in modernizarea fabricii de la Blaj, in luna mai 1995, a aparut pe piata prima bere
“Bergenbier. “ - cuvant de origine germana, a carui traducere este “berea de la
munte”. Bergenbier, brandul principal al companiei, este prima marcă din portofoliu lansată pe
piaţa locală şi totodată motorul afacerii, reprezentând anual aproximativ jumătate din volumul şi
valoarea vânzărilor firmei.
Logo-ul Bergenbier a suferit modificari de-a lungul istoriei marcii, astazi berea are un
logo bine definit, ferm si masculin. Simbolul muntelui continua sa insotesca numele marcii,
alcatuind un logo usor de recunoscut. Inca de la inceput Bergenbier a prins foarte bine la public,
datorita sloganului “Prietenii stiu de ce”, care a devenit un fel de marca inregistrata, fiind folosit
si in prezent in limbajul multor oameni”.
In 1997, a devenit cea mai vanduta bere din Romania, ramanand de atunci pe podium”,
afirma Mihai Ghyka, directorul general al InBev Romania, producatorul Bergenbier. La
inceput, InBev producea 300.000 hectolitri de bere pe an.
In anul 1998, la numai trei ani de la lansarea pe piata, Bergenbier a devenit sponsorul
oficial al echipei nationale de fotbal, in care activau, la momentul respectiv, marile glorii ale
fotbalului romanesc, precum Gheorghe Hagi, Gica Popescu sau Dan Petrescu. “Romanii iubesc
foarte mult fotbalul. Si cum berea merge cel mai bine cu fotbalul, ne-am gandit sa ne implicam
masiv in sponsorizarea acestuia”, isi aminteste Ghyka. Bergenbier este sponsorul echipei
nationale din 1998 - cel mai longeviv sponsor din sportul romanesc.
In 13 ani, productia InBev a crescut tot de 13 ori, compania vanzand, anul trecut, 3,9
milioane hectolitri de bere, ajungand unul dintre cei mai activi producători de bere de pe piaţa
românească, deţinând în industria berii poziţia a 3-a, cu o cotă de piaţă de 26% la finalul anului
2009, conform datelor de retail audit MEMRB România.
1
Decizia schimbării numelui companiei a fost luată în contextul în care, în decembrie
2009, aceasta a ieşit din grupul Anheuser-Busch InBev, odată cu vânzarea tuturor operaţiunilor
sale din nouă ţări ale Europei Centrale şi de Est (România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria,
Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Slovacia) către CVC Capital Partners, unul dintre principalele
fonduri de investiţii private şi consultanţă în investiţii la nivel mondial. BERGENBIER S.A. va
fi parte integrantă a grupului nou-format “StarBev”, ce include toate operaţiunile din domeniul
producerii şi distribuţiei berii, achiziţionate de CVC Capital Partners în urma tranzacţiei de la
finele anului trecut.
Începând cu 1 martie 2010, InBev România, unul dintre cei mai importanţi producători
de bere din România, devine BERGENBIER S.A., preluând astfel numele celui mai popular
brand din portofoliu. Compania îşi va păstra structura organizaţională şi de business, precum şi
gama de produse.
În prezent, BERGENBIER S.A. deţine 2 fabrici de bere la Ploieşti şi la Blaj, numără
peste 730 angajaţi şi dispune de o reţea de distribuţie naţională.
Portofoliul companiei cuprinde marci din toate segmentele pietei. Alaturi de Stella
Artois, Beck's, Bergenbier, Löwenbräu si Noroc, care sunt produse in Romania, compania
importa specialitatile belgiene Leffe si Hoegaarden.
Bergenbier este o bere unica atat prin gustul cat si prin atributele sale emotionale. In 15 ani,
Bergenbier a reusit sa se impuna ca o bere de calitate ce se bea cu prietenii, "Prietenii stiu de ce"
fiind unul dintre cele mai cunoscute sloganuri, intrat deja in cultura populara. Stella Artois este
prima bere super-premium produsa in Romania, prezenta pe piata locala din anul 1997 si
reprezinta un punct de referinta pentru cei care stiu sa savureze experienta unica a unei beri de
calitate.
Beck's este berea germana cea mai bine vanduta in lume, cu prezenta in peste 100 de tari.
Produsa in stricta concordanta cu Legea Germana a Puritatii Berii, Beck's garanteaza calitatea
unui produs 100% natural, care nu accepta niciun compromis.
In 2008, Romania devenea a 4-a tara din lume care lansa Beck's Green Lemon, o
combinatie unica de bere premium cu o bautura racoritoare cu gust de lamaie. Romania si
Croatia au fost primele tari din Europa care au primit acceptul de a produce Löwenbräu local.
Noroc, numita dupa traditionala urare romaneasca "hai Noroc!", este berea populara care se bea
impreuna cu prietenii si cu familia. Prezenta in peste 60 de tari, Leffe transforma extraordinarul
in "perfect", aducand consumatorii laolalta pentru a savura impreuna momente speciale.
Consumul de Hoegaarden este diferit de restul experientelor legate de consumul de bere sau de
2
alcool, in general, din punct de vedere al gustului revigorant. Hoegaarden este berea belgiana
autentica, din grau, nefiltrata.
1.2. Misiunea şi Obiectivul de activitate al companiei cuprinde urmãtoarele
activitãţi:
- Constituirea şi exploatarea unei fabrici pentru producerea malţului şi a berii în oraşul Blaj.
- Înfiinţarea de filiale şi secţii a fabricii de bere Blaj , în diverse localităţi din ţara , pentru
producerea berii , de sucuri şi băuturi răcoritoare .
- Captarea unor izvoare de ape minerale , îmbutelierea şi comercializarea acestora.
- Achiziţionarea de la producătorii din ţara a produselor necesare realizării obiectului de
activitate a societăţii .
- Arendarea de terenuri agricole şi cultivarea lor cu materii prime necesare producerii berii şi
cu alte bunuri .
- Comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul a berii , sucurilor , băuturilor răcoritoare , a
băuturilor alcoolice , precum şi mărfuri agro-alimentare şi industriale produse în ţară , sau din
import , prin magazinele şi unităţi proprii de alimentaţie publica , prin remizieri sau către alţi
agenţi economici din orice localitate din ţară sau străinătate .
- Realizarea importului-exportului de mărfuri atât pentru nevoile interne ale societăţii, cât şi
pentru comercializare .
- Organizarea unor ferme agricole , vegetale şi zootehnice precum şi locuri semincere
experimentale.
- Proiectarea de fabrici de malţ , bere şi alte produse din sectorul industriei alimentare,
acordare de asistenţă tehnică în acest domeniu în ţară şi străinătate .
1.3 Obiectivele principale companiei se enumerã astfel:
Crearea unui sistem de comunicare adecvat cu clientul
Mentinerea imaginii si perceptiei asupra produsului Bergenbier
Extinderea notorietatii marcii
Penetrarea altor piete
Dezvoltarea de strategii de comunicare pe termen lung si scurt
Obtinerea cotelor de piata dorite
3
Firma Bergenbier SA isi propune sa pastreze sau sa fidelizeze clientii actuali apeland la
urmatoarele metode :
Nici o insatisfactie privitoare la calitatea berii
Accentuarea ratiunii de a cumpara
Eliminare motivelor de nemultumire la care concurenta ar putea apela
Fa consumatorul mandru de faptul ca a ales Bergenbier
Construirea unei punti emotionale intre consumator si marca
II. ANALIZA MEDIULUI INTERN SI EXTERN. ANALIZA SWOT.
2.1 Analiza mediului intern şi extern
Se observa raporturi conflictuale pe diferitele piete, dar s-ar parea ca exista un consens
privitor al faptul ca piata tinde sa scada in timp ca si volum.In esenta piata berii a scazut in
volum in ultimii ani cu 20%.Aceasta fluctuatie este ingrijoratoare, avand in vedere fluctuatiile
extrem de pozitive inregistrate in Europa de Est si mai ales fluctuatia pozitiva a consumului
total de alcool din Romania ( litrii de alcool pur consumati in '94-6,5 si in '96- 9,01).
Economiile in curs de dezvoltare din lume arata o crestere alerta ,desi inca nu au ajuns la
nivelul majoritatii tarilor din Europa de Vest in privinta termenilor absoluti. Cresterea rapida a
consumului de alcool este foarte evidenta in economiile in curs de dezvoltare din intreaga lume.
Republica Ceha se afla in 1999 prima in topul consumatorilor de bere, pe cap de locuitor,
din lume.Cehii consuma o cantitate masiva de 160 de litri de bere/persoana/an. Romanii priviti
din aceeasi perspectiva consuma o cantitate mai modesta de 38 de litri de bere/persoana /an.
Ca o evaluare a consumului de bauturi alcoolice pe piata autohtona observam ca in privinta
consumului de bere are loc o scadere de la an la an cu 20% din piata existenta in anul 1990.
Capacitatea curenta a pietei berii in Romania a fost estimata la 16 milioane de hectolitri. In
Romania consumul mediu de bere se ridica la aproximativ 38 de litri/ locuitor/ an, in timp ce in
EU acesta are o valoare de 100 l/ locuitor/ an. In privinta consumului mediu de bere din Europa
de Est acesta este de 60 pana la 70 litri/persoana /an.
4
Se observa o continua crestere a pietei de bauturi slab alcoolizate cu 31% anual.Consumul
de bauturi spirtoase s-a dublat intr-o perioada de numai doi ani.
Industria berii se reliefeaza în cadrul industriei alimentare ca una din ramurile care, în
ultimii zece ani, a avut o evolutie pozitiva în ceea ce priveste calitatea, diversitatea marcilor dar
si productia realizata. Aceasta evolutie a fost posibila datorita unor politici ambitioase ale
investitorilor straini, care au determinat cresterea competitiei pe piata interna. Atractiva este,
însa, si tendinta înregistrata în ultimii trei ani, de crestere a consumului pe cap de locuitor. Anul
trecut consumul de bere a ajuns la 55 l/loc/an, cifra egala cu cea din 1989, considerat cel mai
bun an din punct de vedere al consumului.
În urmatorii 3-4 ani, consumul ar putea ajunge la 60 l pe cap de locuitor.
Berea este o bautura cu larga adresabilitate, consumata, practic, de toate categoriile de
populatie. Berea se obtine prin fermentarea alcoolica a mustului preparat din malt, hamei si apa,
cu adaos de drojdie. În functie de diferitele retete de preparare, se obtin beri de diferite
categorii: de calitate superioara, premium, superpremium, populara sau cea nepasteurizata. În
ciuda unei puteri de cumparare scazute, se remarca în ultimul timp o crestere a consumului de
bere de buna calitate. În acelasi timp, într-o proportie covârsitoare, 97,4%, berea vânduta anul
trecut în România a provenit din productia locala si numai 2,6% au provenit din
importuri.Consumul de bere a fost în 1999 de 50 litri pe cap de locuitor, cu 8,5% mai mare fata
de anul precedent, dar reprezentând numai jumatate din media atinsa anul trecut în Uniunea
Europeana.
Este de retinut faptul ca 30,2% dintre românii în vârsta de peste 15 ani nu beau bere
NICIODATA. Aici isi propune concernul Interbrew sa atace.
Anul trecut, productia interna de bere a fost de 10,9 milioane hl. Consumul de bere pe cap de
locuitor a înregistrat anul trecut 55 de litri, putin fata de Bavaria (250 l/persoana), sau Cehia
(160 l/persoana).
Ca si înghetata, si berea este un produs sezonier. Consumul variaza în functie de anotimp astfel:
în perioada aprilie – septembrie circa 62,5% dintre români consuma mai mult de 2 l de bere
saptamânal, în timp ce în anotimpul rece (octombrie – martie) 68,5% consuma mai putin de 2 l
saptamânal sau chiar deloc.
2.2 Analiza SWOT
5
Referitor la analiza S.W.O.T. au fost identificate ca puncte forte ale companiei gama
diversificată de sortimente, tehnologia unică Q-pack si poziţia de lider de piaţă prin vânzările mărcii
Bergenbier, iar ca puncte slabe absenţa de pe segmentul premium al pieţei berii din România. Ca
oportunităţi au fost identificate continua dezvoltare a pieţei de bere din România si creşterea
notorietăţii mărcii. Principalele ameninţări se referă la intrarea pe piaţă de noi concurenţi puternici
şi consumul redus de bere pe cap de locuitor în comparaţie cu alte ţări europene.
În urma analizei gamei de produse s-a constatat starea de echilibru prin intermediul metodei
analizei 20/80.
Strategiile folosite pentru atingerea obiectivelor diferă în funcţie de natura obiectivului. Astfel
pentru dominarea pieţei din vestul României se va acţiona prin campanii publicitare, demararea de
campanii care au ca obiectiv stabilirea concordanţei dintre cerinţele consumatorilor din aceasta zonă
şi calităţile produsului, pornirea unei campanii prin care pe o perioadă determinată de timp, in
vestul ţării se vor aplica preţuri mai reduse comparative cu restul teritoriului, adoptarea unor canale
de distribuţie exclusive. Pentru creşterea cotei de piaţă se va apela la metoda intervalului de
referinţă pentru stabilirea preţului şi la acţiuni promoţionale. Al treilea obiectiv, referitor la
menţinerea unui trend ascendent în ceea ce priveşte notorietatea este unul accesibil, necasitând însă
cheltuieli ridicate privind promovarea.
Programul de marketing a fost elaborat în concordanţa cu strategiile de marketing. Acesta cuprinde
activităţile necesare pentru realizarea obiectivelor şi termenele lor de realizare. Astfel, pentru
realizarea primului obiectiv, acela de a domina piaţa de bere din vestul României se vor desfăşura
activităţi privind distribuiţia, promorea produselor şi reducerea preţului pe o perioada determinată.
Cel de-al doilea obiectiv referitor la creşterea cotei de piaţă se va realiza prin activităţi referitoare la
preţ, cum ar fi strategia de penetrare a pieţei şi activităţi de promovare a produselor. Activităţile
referitoare la ultimul obiectiv, adică creşterea notorietăţii mărcii au ca punct central aceleaşi
activităţi referitoare la promovare şi preţ.
Bugetul de marketing a fost corelat cu programul de marketing, în acest capitol fiind identificat
necesarul financiar pentru realizarea fiecărei activităţi, sursele de finanţare. Principala modalitate de
finanţare a fost autofinanţarea Pentru realizarea tuturor obiectivelor se va asigura un buget de 4,5
milioane de euro.
Multi spun ca rezultatele acestei campanii sunt cu atat mai remarcabile cu cat premizele de
la care s-a pornit erau dintre cele mai alarmante.
Dupa o colaborare de mai bine de 10 ani, Bergenbier tocmai pierduse avantajul sau numarul 1:
sponsorizarea echipei nationale. Bergenbier insemna pentru multi echipa nationala, iar echipa
nationala era acum a altei beri concurente.
6
Masculinitatea, o haina pe care Bergenbier o incercase in ultimii ani, isi aratase limitele.
Modelul masculinitatii clasice s-a dovedit a fi unul foarte controversat. In plus pentru publicul
tanar pare sa fie din ce in ce mai putin relevant. Azi e cool sa fii hipersensibil, sa te vopsesti, sa
te tunzi mai ca fetele, ba chiar sa fii geek (tocilar).
Pentru a trece peste toate aceste probleme si a continua sa fie un brand mare pe piata berii,
Bergenbier avea nevoie de un discurs mult puternic si unanim acceptat. Prin urmare, strategia
Leo Burnett a fost sa ne intoarcem la punctul tare a lui Bergenbier, la valoarea care a insotit
dintotdeauna brandul, si care i-a fost in ADN de la lansare pana astazi. Indiferent daca vocea
brandului a vorbit despre fotbal sau masculinitate, niciodata nu a abdicat de la “prietenii stiu de
ce”, semnatura Bergenbier de cand se stie, care de mult intrat in limbajul uzual. In lumea de azi
si pe fondul unei demonetizari a notiunii de prietenie, Bergenbier vine si isi afirma raspicat
crezul sau in prietenia adevarata.
Rezultatele campaniei
Cota de piata a evoluat aproape fara incetare de la lansare, iar Bergenbier a atins cea mai mare
valoare din istoria brandului. La numai 6 luni de la momentul schimbarii, Bergenbier crescuse
in market share cu peste 25% fata de momentul precedent lansarii, sarind de pragul de 13%
market share. In egala masura, indicatorii care masoara sanatatea brandului si felul in care este
perceput de public au explodat.
Efectele asupra companiei
Desi in general focusul pe un brand duce la canibalizare, sau slabirea celorlalte marci din
portofoliu, pentru InBev nu a fost cazul. Solutia pentru Bergenbier, a facut din acest brand
motorul companiei, dar fara a afecta cota de piata a celorlate branduri din portofoliu. Drept
urmare, InBev a obtinut cel mai mare market share din istoria recenta a companiei in Romania.
Declaratiile GM-ului InBev (Eduardo Luz) in legatura cu colaborarea cu Leo Burnett
“La InBev noi credem in “meritocratia” ideilor. Vrem ca oamenii nostri sa se implice mult, sa-si
sustina cu pasiune punctele de vedere si sa-si impinga ideile. Acest spirit trebuie sa il regasim si
la partenerii nostri, iar el s-a manifestat exceptional in randul echipei Leo Burnett. Chiar daca
uneori ne-au contestat punctul de vedere, au fost mereu deschisi la noi idei. Adevaratii
castigatori ai acestei colaborari pline de dinamism, sunt insa brandurile noastre (n.r. Leo Burnett
Romania gestioneaza intreg contul de comunicare InBev) si in special Bergenbier. Pasiunea
dovedita in munca pe brandurile noastre si entuziasmul cu care si-au sustinut ideile ridica foarte
mult standardele industriei in Romania.
7
III. PREZENTAREA MODALITÃŢII DE ORGANIZARE A ACTIVITÃŢII DE
MARKETING.ORGANIGRAMA ORGANIZAŢIEI
3.1 Prezentarea modalitãţii de organizare a activitãţii de marketing
Conducerea activităţii de marketing a companiei Bergenbier presupune previzionarea,
organizarea şi coordonarea ei cu celelalte activităţii ce se desfăşoară în cadrul organizaţiei, dar
şi antrenarea întregului personal la însuşirea şi adoptarea opticii de marketing, precum şi
controlul modului de înfăptuire a politicii de marketing elaborată în întreprindere.
Procesul complex de conducere a activităţii de marketing înseamnă în primul rând,
anticiparea evoluţiilor posibile ale fenomenelor pieţii în anumite condiţii probabile, pentru o
perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, deoarece “a conduce înseamnă a prevedea”.
Compania Bergenbier acorda o atentie sporita protectiei mediului inconjurator, investind
de-a lungul timpului in tehnologii moderne, cu scopul de a reduce consumul de apa, de energie
si de a limita cantitatea de deseuri produsa.
In 2006, Bergenbier a initiat prima campanie de colectare selectiva si trimitere spre
reciclare a deseurilor de plastic, sticla si hartie, la Blaj. In 2008, compania a lansat proiectul
"Respect18", prima campanie de CSR care lupta impotriva vanzarii de alcool catre minori prin
responsabilizarea actului comercial, realizata de o companie privata din Romania.
In 2009, compania a fost unul dintre partenerii "Copacului Magnific", iar din 2010, a inceput
colaborarea cu "Viitorplus", ONG care isi propune sa contribuie la transpunerea in practica a
conceptului de dezvoltare durabila la nivel de individ si comunitate.
Bergenbier este cel mai cunoscut brand care asociaza in campaniile de promovare berea cu
fotbalul, fiind sponsorul echipei nationale si cel de-al treilea brand in functie de vanzarile din
HoReCa. Potrivit reprezentantilor InBev Romania, producatorul Bergenbier, acest brand
reprezinta anual jumatate din volum si din valoarea vanzarilor companiei, fiindu-i alocate astfel
si jumatate din investitiile de marketing ale filialei locale a grupului belgian InBev. Tinand cont
de faptul ca InBev Romania a raportat in 2006 vanzari volumice de 3,4 milioane de hectolitri si
o cifra de afaceri de 158 de milioane de euro, inseamna ca brandul Bergenbier a realizat in urma
cu doi ani un volum al vanzarilor de peste 1,7 milioane de hectolitri si de aproximativ 80 de
milioane de euro.
Anul trecut, potrivit reprezentantilor InBev, volumul vanzarilor inregistrate de Bergenbier
8
a crescut cu 15% fata de anul 2006, ceea ce inseamna ca in 2007 Bergenbier a avut un volum al
vanzarilor de peste 1,9 milioane de hectolitri, avans determinat in mare parte de campania de
promovare "Ziua Barbatului", care este continuata si in acest an. In 2007, vanzarile totale ale
InBev Romania au avut anul trecut un ritm de crestere de 16,8%, pana la peste 3,9 milioane de
hectolitri.
Bergenbier este urmat indeaproape in topul celor mai vandute beri din HoReCa de
brandul Beck's si Stella Artois, acestea fiind principalele branduri din portofoliul Bergenbier
care sustin cresterea companiei.
3.2 Organigrama organizaţiei
Organigrama (organizational chart) reprezintă schema modului de organizare a unei
companii. Cu alte cuvinte, prezintă scheletul companiei cu toate elementele sale: cap, trunchi,
picioare, pe care ulterior pot fi alăturate inteligenţa, stabilitatea, abilităţile. Organigrama
companiei Begenbier cuprinde atât posturile, departamentele, cât şi relaţiile interumane sau
interdepartamentale ierarhice (subordonare, coordonare) şi funcţionale. Utilitatea sa este imensă.
Managementul poate viziona permanent posturile cheie pe care se poate baza, poate face
proiecţii privitoare la necesarul de resurse umane, angajaţii îşi pot cunoaşte locul în organizaţie,
potenţialii angajaţi pot vizualiza diverse trasee de dezvoltare profesională. O organigramă
realizată cu acurateţe poate releva necesitatea redefinirii unor trasee de comunicare sau a unor
modalităţi de funcţionare, poate arăta structuri prea alambicate sau prea simple. Practic,
organigrama constituie, în ciuda informaţiilor laconice pe care le conţine, o adevărată
radiografie a organizaţiei, care ne arată atât părţile sănătoase, cât şi disfuncţionalităţile.
Marea dificultate în a întocmi organigrama este însăşi schiţarea ei. Mulţi dintre specialiştii care
o alcătuiesc încep cu dezirabilul, adică ceea ce se doreşte a fi structura organizaţională. În mod
normal ar trebui să se pornească de la realitatea curentă spre cea dorită, de la ceea ce există spre
ceea ce se doreşte modificat. Aşadar, organigrama ar trebui să fie rezultatul unor demersuri
iniţiale de stabilire a departamentelor şi a posturilor existente, a relaţiilor formale şi informale,
atât funcţionale, cât şi ierarhice, din cadrul companiei. Abia după ce toate aceste aspecte sunt
clare, se poate trece la desenarea sa propriu-zisă.
Există mai multe tipuri de organigramă care se pot adapta specificului organizaţional. Astfel,
dacă suntem într-o companie puternic ierarhizată, putem întocmi o organigramă ierarhică, dacă
9
avem de-a face cu o companie relativ plană putem întocmi o organigramă plană sau de tip
cluster. Ideal este să nu copiem un templete anume, ci să creăm propria noastră structură în
funcţie de realitatea existentă.
A realiza organigrama unei companii cu un număr mare de angajaţi pare mai dificil decât
cea a unei companii mici. Este o aparenţă: nu poţi creşte o companie decât bazându-te pe
structuri funcţionale şi clare, aşadar dificultatea în a realiza organigrama unei companii
complexe constă numai în mărimea sa considerabilă. Pentru a surmonta acest obstacol se poate
realiza o organigramă globală, simplificată la numărul structurilor, şi multe alte organigrame
care să le detalieze. În cazul companiilor mici însă, structurile şi relaţiile sunt adesea spontane şi
haotice. O persoană îşi poate asuma unul sau mai multe posturi distincte şi acest lucru face
dificilă transpunerea într-o reprezentare grafică. Marea provocare constă în posibilitatea de a
găsi firul Ariadnei şi a putea transpune într-o structură logică haoticul informaţiilor.
Succesul în realizarea unei organigrame este dat aşadar de acurateţea datelor iniţiale şi de
flexibilitatea ei. Flexibilitate în acest caz nu înseamnă funcţia de drag & drop aplicabilă
posturilor existente şi repoziţionarea lor, ci înseamnă posibilitatea ca pe baza structurii existente,
organizaţia să poată creşte strategic, natural, eficient. Cel mai important lucru care trebuie ştiut
este că posturile şi oamenii nu sunt pioni pe o tablă de şah, sunt activi, îşi asumă sau nu relaţii
sau atribuţii. A inventa artificial poziţii sau structuri de dragul simetriei este cât se poate de
absurd. Surprindeţi realitatea şi, pornind de la ea, puteţi modifica în timp, în mod optim,
structura organizaţiei dumneavoastră. Pornind de la ceea ce există şi de la ceea ce se doreşte a fi
se pot planifica paşii care trebuie făcuţi în vederea schimbării organizaţionale.
În final, este important de ştiut că organigrama nu este un instrument promovabil, adică nu
poate fi impusă prin simpla ei prezenţă..
Principale tipuri de organigrame pe care le intrebuinţeazã compania Bergenbier şi care nu
se exclud reciproc sunt :
organigrama piramidală: organizată pe verticală. Acest tip de organigramă creează
posibilitatea de a folosi o ierarhizare foarte precisă, în care fiecare subordonat are un singur şef.
În situaţia în care aceasta devine înaltă sau foarte înaltă, viteza de reacţie a structurii scade
drastic ceea ce poate produce întârzieri nepermis de mari în fluxul informaţional şi, ca atare, o
flexibilitate extrem de redusă care poate produce o adaptare foarte lentă la schimbările rapide
din mediul extern. Această rigiditate poate aduce beneficii numai în situaţia unei pieţe stabile
sau a unui produs cu ciclu de viaţă lung sau foarte lung.
10
organigrama matricială: unde activitatea se desfăşoară în special pe proiecte. În acest
tip de organigramă se pune accent deosebit pe rezolvarea sarcinii şi presupune, în general o
dublă subordonare. La un moment dat, se foloseşte înfiinţarea unui post temporar (exemplu:
Director de proiect) al cărui ocupant se va preocupa de realizarea numai a sarcinii respective
(ex.: proiect) şi care va avea în subordine temporară oameni din mai multe compartimente.
Observaţi că în acest fel, organizaţia devine mult mai flexibilă şi în acelaşi moment pot fi
atacate mai multe direcţii de activitate. Problema este că, subordonaţii cu doi “şefi” pot primi
sarcini contradictorii dacă şefii nu îşi coordonează bine activităţile.
Partile vizibile ale structurii organizationale arata:
Modul cum este împărţită în compartimente: fiecare compartiment instituit trebuie să
asigure execuţia unui set de activităţi specifice şi în corelare cu celelalte compartimente sau
servicii să determine acoperirea domeniului de activitate a organizaţiei respective. În acest fel
este asigurată specializarea fiecărui compartiment sau serviciu pe un număr de funcţiuni
considerate utile în activitatea organizaţiei respective.
Modul cum este stabilită ierarhia relaţiilor de subordonare: creează “firele” prin care sunt
transmise deciziile şi responsabilităţile de la vârf către executanţi aşa încât pe deoparte ele să fie
executate (satisfăcute) şi pe de altă parte să se realizeze coordonarea lor în vederea obţinerii
rezultatului final. În acest mod se creează căile de comunicare formale prin care circulă
informaţiile (decizii şi/sau feedback).De eficacitatea lor depinde viteza de reacţie a organizaţiei
la luarea unei decizii şi obţinerea rezultatelor dori
IV. DETALIEREA PRINCIPALELOR ASPECTE ALE IMPLEMENTÃRII
MIXULUI DE MARKETING. POLITICA DE PRODUS, PREŢ, DISTRIBUIE,
PROMOVARE.
4.1 Delimitarea principalelor aspecte alee mixului de maketing
Este important pentru orice afacere, în cadrul procesului complex de planificare a
activităţii pe termen mediu şi lung, să se aducă în discuţie şi să se adopte decizii de
implementare a strategiilor generale prin care compania Bergenbier SA se adaptează la
mediul său extern.
Mixul de marketing mai este cunoscut în literatura de specialitate drept „Cei 4
P” – Produs, Preţ, Plasare (Distribuţie) şi Promovare. La nivelul fiecărui „P” se
regăsesc o multitudine de alte elemente, denumite „submixuri” de produs, preţ,
distribuţie şi promovare.
11
La nivelul managerial de top, în cadrul proceselor dezvoltării organizaţionale, nevoia
unei bune planificări strategice pe care compania Bergenbier SA îşi va baza activitatea
în viitor este simţită acut datorită competitivităţii deosebite generată de economia de
piaţă.
Strategia de piaţă nu este decât o parte din strategia de dezvoltare a unei
companii. Înainte de a vorbi de o strategie de piaţă este nevoie să avem informaţii şi
decizii luate la nivel de activitate generală a companiei (domeniu de activitate şi piaţă),
obiective generale şi strategiile care vor aduce rezultatele scontate.
Toate aceste trei elemente primordiale fac obiectul conducerii strategice, atribut
al liderilor organizaţiilor. Strategia de piaţă este un element al planificării strategice de
marketing. De fapt, este nucleul în jurul căruia gravitează tot ceea ce înseamnă
activitate de marketing în compania Bergenbier SA.
Elaborarea unei strategii de piaţă adecvate şi unui mix de marketing adaptat la
aceasta reprezintă elementele centrale în planificarea strategică de marketing, concretizate
în planul de marketing. Unul dintre cei mai mari specialişti în domeniul marketingului
strategic, Igor Ansoff, a definit viziunea strategică de marketing a unei întreprinderi ca
un ansamblu de patru elemente: produsele şi pieţele pe care acţionează compania,
vectorul de creştere, avantajul competitiv şi sinergia întreprinderii.
Dar înainte de a ne gândi la o strategie de piaţă este nevoie să ne gândim la
piaţa înseşi. Pe ce piaţă acţionăm? Care sunt produsele noastre şi cui ne adresăm cu
ele? Este necesară o analiză atentă a portofoliului de afaceri prin instrumente mai mult
sau mai puţin complexe precum: Modelul BCG (Boston Consulting Group), Modelul
General Electric-McKinsey sau Modelul Arthur D. Little.
O data ce avem în vedere produsele din portofoliul de afaceri şi piaţa (sau
pieţele pe care acţionăm) este nevoie să facem o atentă segmentare a pieţei pe diverse
criterii. Pasul următor este bineînţeles alegerea segmentelor – a „pieţei ţintă” – pe care
vom acţiona fie concentrat (un segment), diferenţiat (mai multe segmente) sau
nediferenţiat (abordarea pieţei ca un întreg). În sfârşit, în funcţie de
segmentul/segmentele alese în cadrul pieţei se adoptă strategia de poziţionare a firmei
pe piaţă.
Combinarea acestor actiuni printr-un tot integrat, printr-un anumit moment poarta
denumirea de mix de marketing. Fiecare componenta a mixului de marketing include mai mutle
subcomponente care la randul lor constituie cate un mix specificat.
12
De exemplu:
mixul produsului – cuprinde planificarea si devoltarea produselor, marca, gama si varietatea
produselor, calitate, stil, culoare, etc;
mixul distributiei – canalele de marketing, aria teritoriala a acestora, amplasarea, stocurile,
transporturi;
mixul de promovare – publicitate, promovare, catalogare, expozitie, etc.
mixul pretului – pretul de baza reduceri si avantaje oferite, forme de plata, etc;
Din larga paleta a mixurilor de marketing, specialistu de marketing trebuie sa aleaga
alternativa optima in functie de si in stransa legatura cu factorii de influenta: pe de o parte
cei endogeni care se refera la caracteristicile produsului, pret, resursele firmei, iar pe de alta
parte factorii exogeni: localizare in spatiu a cererii consumatorilor, puterea economica,
existenta mai multor firme concurente, cadrul legislativ pe care se desfasoara activitate, etc.
4.2 Politica de produs, preţ, distribuţie, promovare.
Bergenbier s-a relansat printr-un eveniment inedit, al carui concept a fost pus la punct .
Evenimentul a fost prezentarea oficiala a noului Bergenbier presei nationale, locale, partenerilor
InBev Romania.
Intreg conceptul a fost gandit pentru a induce ideea ca in fiecare sticla de Bergenbier, pe langa
malt, apa si alte ingrediente de baza se regasesc valori precum pasiune, prieteni, distractie si
calitate fara compromisuri.
Berea prietenilor, cu o notorietate de marca ce depaseste 90% in randul consumatorilor de bere
autohtoni, s-a relansat. Intr-o lume in care predomina schimbarile, iar cerintele devin din ce in
ce mai exigente, Bergenbier vrea sa ramana loial consumatorului sau si evolueaza pentru a veni
in intampinarea noilor sale dorinte: o imagine moderna, proaspata si tinereasca:
• noua eticheta cu logo vertical, in culori noi si cu o grafica moderna
• o noua sticla, acum verde, care urmareste ultimele tendinte in ambalajele pentru bere si
denota calitatea si prospetimea produsului
• folia de aluminiu care imbraca partea superioara a sticlei de 0,5L, oferind astfel o protectie
suplimentara produsului. Bergenbier este singura marca de bere din segmentul mainstream cu
folie protectoare de aluminiu pentru a oferi consumatorului o calitate fara compromisuri, pana
in cel mai mic detaliu.
13
Noua infatisare a fost realizata de o companie din Belgia, cu care InBev lucreaza la nivel global
pe mai multe proiecte, in timp ce proiectele de creatie si strategie sunt in continuare la Leo
Burnett & Target.
Noul Bergenbier este disponibil pe piata de la sfarsitul lunii martie la sticla, doza si PET, atat in
varianta cu alcool cat si in varianta fara alcool. Bergenbier este lider de piata pe segmentul de
bere fara alcool si singura marca din segment ce ofera consumatorilor aceasta varianta de
produs.
Alaturi de schimbarile produse la nivel de imagine prin noua eticheta, sticla si folie de aluminiu,
relansarea uneia dintre cele celei mai faimoase marci de bere aduce inca doua noutati:
Bergenbier devine singura bere din segmentul mainstream ce ofera varianta de sticla
nereturnabila de 0,33L pentru HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), key accounts si
comertul traditional, cat si multipack-ul cu 12 doze de 0,5 L pentru key accounts.
Relansarea Bergenbier s-a realizat in urma a numeroase studii de piata si cercetari efectuate in
randul consumatorilor care sunt in permanenta atrasi de noutate. in ritmul alert din zilele
noastre, in care schimbarile se produc la fiecare pas, consumatorul se afla in centrul
preocuparilor noastre, iar Bergenbier ramane aproape de dorintele evolutive si de preferintele
tot mai exigente ale consumatorilor.
Relansarea Bergenbier reprezinta o noua etapa in existenta marcii, care evolueaza la nivel de
imagine odata cu noile dorinte ale consumatorului”, a declarat Eduardo Luz, Director General
InBev Romania.
Proiectul relansarii a inceput in mai 2008 si a fost implicata intreaga echipa, iar 2.300 de
consumatori au participat la
Eduardo Luz, Director General InBev Romania
numeroase cercetari de piata. Motivatia echipei s-a construit practic in jurul satisfactiei
consumatorului care alege produsele Bergenbier si ale grupului InBev: 1 din 5 beri baute in
Romania apartine portofoliului InBev.
Noul ambalaj Bergenbier a fost ales in urma unor studii si testari in focus-grupuri de
consumatori, a mai multor variante de imagine, construite in jurul identitatii de marca actuale,
14
pe propuneri noi, radicale si indraznete. Noua sticla, care a fost asociata cu Bergenbier de 90%
dintre respondenti ca apartinand marcii, vine in intampinarea dorintelor consumatorilor:
• 70% din respondenti au declarat ca le-ar placea sa fie vazuti cu aceasta noua sticla, care
vorbeste de la sine de calitatea produsului
• intrebati care este impresia generala asupra noii sticle de Bergenbier, 58% dintre respondenti
au afirmat ca le place noua sticla
• 74% dintre respondenti au considerat ca noua sticla este moderna
Bergenbier alege sa se adreseze consumatorului sau folosind un limbaj recognoscibil, de aceea a
ales sa comunice lucrurile pe care le are in comun cu acesta: prietenia adevarata – valoare
constanta a comunicarii Bergenbier, calitate fara compromisuri, pasiune si determinare in orice
actiune intreprinsa.
Prietenia se regaseste in insusi sloganul Bergenbier: “Prietenii stiu de ce” este printre cele
mai longevive sloganuri din Romania, atat de indragit de catre consumatori, incat a intrat in
registrul expresiilor din folclor. “Prietenii stiu de ce” s-a transformat intr-o replica conclusiva si
naturala in cadrul oricarei discutii!
Intreg conceptul a fost gandit pentru a induce ideea ca in fiecare sticla de Bergenbier, pe langa
malt, apa si alte ingrediente de baza se regasesc valori precum pasiune, prieteni, distractie si
calitate fara compromisuri.
Relansarea unuia dintre cele mai uneia dintre cele mai cunoscute marci de bere de pe piata
romaneasca a avut loc in data de 24 martie la Teatrul National Bucuresti in prezenta a peste 80
de reprezentanti ai presei centrale si locale, bloggeri, parteneri, etc.
Ideea de la care s-a pornit a fost de a primi invitatii in interiorul unei sticle de bere si
recrearea unui spatiu care sa ii introduca in procesul de productie a berii. Prin decoruri specifice,
scena Teatrului National a fost separata de auditorium, constituind o platforma rotativa
inconjurata de un canvas alb circular, ce reprezenta interiorul unei sticle de bere.
Accesul in interiorul spatiului s-a facut printr-o intrare in forma noii sticle Bergenbier. Fiecare
invitat a descoperit lumea Bergenbier, pasii care sunt parcursi in intregul proces de productie, de
la materia prima pana la imbuteliere, inainte de a ajunge la consumator.
Cuvantul de bun venit a fost adresat de Directorul general al InBev Romania, domnul Eduardo
Luz, care a multumit intregii echipe implicate in acest proiect de amploare si a introdus
participantii in lumea Bergenbier, invitandu-i sa urmareasca o serie de proiectii pe peretii albi ai 15
canvasului, platforma rotindu-se si oprindu-se in cinci sectiuni diferite, care prezentau stadii ale
procesului de productie a berii si valori Bergenbier, cu muzica in background.
Prima proiectie a introdus invitatii in mijlocului unui lan de hamei, a doua proiectie a
fost reprezentata de imagini ale unui izvor de apa, a treia sectiune a introdus imagini ale fabricii,
instalatiilor, benzilor rulante cu sticle de bere, a patra sectiune a infatisat una din valorile
primordiale ale Bergenbier, prietenia adevarata, au fost proiectate imagini cu prieteni, iar a
cincea sectiune a fost dedicata sportului, prezentand suporteri entuziasti.
Campanii de promovare În 2002, Bergenbier a initiat campania „Fii alaturi de
Nationala! Fii in galben!”. Sute de iubitori ai fotbalului au fost prezenti pe stadioane in galben
pentru a-si sustine echipa favorita. Culoarea galbena a ramas de atunci felul suporterilor Echipei
Nationale de a afirma simplu si direct ca Bergenbier inseamna echipa nationala, inseamna
fotbalul romanesc.
Bergenbier a demonstrat fata de Echipa Nationala a Romaniei, aceeasi loialitate si un constant
entuziasm. In toamna anului 2006, Bergenbier le-a facut o surpriza suporterilor Echipei
Nationale de Fotbal a Romaniei, oferindu-le aceeasi bere prietena a fotbalului romanesc, intr-un
un ambalaj de colectie. Cutia inscriptionata cu imagini din meciurile Echipei Nationale a fost
lansata pe piata pentru a marca un nou inceput, o noua sansa de calificare la un turneu final
pentru Nationala Romaniei.
Pentru ca Bergenbier stie cat de important e fotbalul in sportul romanesc a lansat in
aprilie 2007 un nou Qpack. Q-pack-ul are un ambalaj special, cu 3 etichete de colectie cu
imagini din meciurile Echipei Nationale.
Conceptul de „Sport Pub” a fost creat de Bergenbier in 2004 din dorinta de a consolida legatura
emotionala dintre fotbal si marca de bere cea mai iubita de romani, de a le crea acestora un
spatiu special dedicat vizionarii de meciuri, suporterii Nationalei Romaniei si iubitorii de sport
in general sa sarbatoreasca aici, alaturi de Bergenbier, succesele sportului romanesc.
Toate cele opt Sport pub-uri au un concept unitar, cu elemente de imagine asemanatoare:
mobilier, bar, echipamente pentru ospatari, meniuri, semne luminoase, tablouri cu fotografii din
meciurile echipei nationalei, tricouri cu semnaturi ale tricolorilor, etc.
Comunicare
Bergenbier si-a construit comunicarea bazandu-se pe 2 piloni: prietenie si fotbal.
Povestile Bergenbier pleaca de la acele lucruri pe care doar barbatii le stiu si le fac, lucruri care
creaza o adevarata complicitate masculina - doar prietenii stiu de ce!
16
In comunicarea Bergenbier universul masculin al prietenilor isi regaseste valorile primordiale.
Prin spoturile sale, Bergenbier le vorbeste barbatilor intr-un limbaj numai de ei inteles, se
creeaza astfel o legatura stransa, o complicitate intre marca si universul masculin.
Aceasta platforma se concretizeaza in 2007 prin infiintarea de catre Bergenbier a Zilei
Barbatului, pe 5 Mai.
Ziua barbatului
Campania Ziua Barbatului lansata de Bergenbier la inceputul acestui an si-a propus sa
demonstreze ca barbatii merita pe deplin o zi a lor. Exista nenumarate motive, de la micile
„sicane” zilnice - “pentru ca trebuie sa cumparam flori”, “pentru ca trebuie sa ne uitam la
comedii romantice”, pana la lucrurile de importanta cruciala pentru un barbat - “pentru ca am
facut armata”, “pentru ca Romania – Suedia in ’94 s-a terminat 4-5” si altele asemanatoare.
Ziua Barbatului a insemnat un microfenomen cultural! Site-uri, bloguri, stickere, panouri,
afise, spoturi,vedete. Barbatii din toata tara au votat si au gasit tone de motive pentru care si ei
merita sa aiba o zi numai a lor.
Pe site-ul campaniei s-au adunat peste 1900 de motive pentru care barbatii merita o zi numai a
lor. Ca urmare a 420.000 voturi exprimate, ziua de 5 mai a fost declarata Ziua Barbatului.
Pe 5 mai, Bergenbier a organizat in Parcul Tineretului petrecerea de Ziua Barbatului.
Petrecerea-maraton, cu peste 20.000 de participanti, a durat pana tarziu in noapte, cu bere si
specialitati culinare.
Este cel de-al treilea cel mai vandut brand din HoReCa
Are un volum al vanzarilor de peste 1,9 milioane de hectolitri
Ritm de crestere a vanzarilor de 15% in 2007 fata de 2006
O valoare a vanzarilor de peste 80 de milioane de euro
Este produs de filiala locala a liderului mondial
Compania a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 158 de milioane de euro, fata de 112 mil.
euro in 2005
Anul trecut a inregistrat un ritm de crestere de 16,8%
V. ELABORAREA CONCLUZIILOR ŞI A POPUNERILOR, ATÂT DIN PUNCT
DE VEDERE AL ORGANIZÃRII ACTIVITÃŢII DE MARKETING CÂT ŞI A
IMPLEMENTÃRII MIXULUI DE MARKETING LA NIVELUL
ORGANIZAŢEI.
5.1. Cuvant inainte
17
Înainte de a incepe acest capitol vreau sa enumãr câteva reguli de care ar trebui sã ţinã cont
politica comercialã a orcãrei companii, ca fiind baza strategiei sale:
Regula I: “Clietul are întodeauna dreptate”
Regula II: “Dacã clientul se înşealã vreodatã, citeşte”
Trebuie sã te gândeşti la valoarea unui client în perspectiva a cel putin 10 ani;
Oamenilor le place sã cumpere, dar nu le place sã fie obligaţi sã o facã;
Oamenii cumpãrã avantaje nu produse;
Majoritatea celor mai bune idei vin de la la clienţi.
Vinde ce-i mai bun şi scade preţul, iar oamenii vor face restul.
Asigurarea calitãţii trebuie sã primeze în faţa preţului scãzut.
În urma desfaşurãri activitãţii de practicã in cadrul companiei Bergenbier SA se poate spune cã
brendul Bergenbier, se situeazã printre primelele locuri pe piaţã din punct de vedere al
vanzãrilor de bere din România, din punct de vedere al calitãţii produselor pe care le oferã şi
din punct de vedere al imaginii. Şi totuşi în ciuda acestor aspecte poziţia este în permanetã
ameniţare fatã de concurenţa altor companii, care se bat pentru poziţia de lider.
De aceea pãrerea mea este ca o bunã poziţionare a companiei Bergenbier SA constã în buna
constã în respectarea uor anumite principii, asigurând buna dozare şi coerenţa acţiunilor de
marketing puse în operã în cadrul strategiei comerciale.
O primã regulã se referã la asigurarea unei bune coerenţe în acţiunile de marketing(publicitate,
preţ, promovare, canal de distribuţie) şi mediul companiei (mai ales mediul extern care este
influenţat de componenţalegislativã).
A doua regulã presupune asigurarea unei bune coerenţe între acţiunile companiei şi potenţialul
sãu uman, tehnic, financiar, comercial, logistic.
Asigurarea unui bun dozaj şi al unei bune coerenţe a acţiunilor de marketing între ele,
reprezintã o a treia regulã.
O ultimã regulã vizeazã asigurarea unei bune coerenţe a acţiunilor de marketing în timp.
Cunoaşterea mediului în care îşi desfãsoarã activitatea compania, reprezintã una din condiţiile
pe care aceasta trebuie sã o îndeplineascã pentru a putea vorbi de o strategie comercialã
eficientã. Daca este adãvãrat cã toate produsele cunosc faze de crestere rapidã pentru a se
plafona în momentul în care concurenţa se face simţitã, în cazul produselor Bergenbier acest
adevãr nu este valabil.
5.2 Propuneri
18
Fiind o firmã omogenã, venirea concurenţior cu produse care satisfac doar o parte din clientelã
nu afecteazã mai deloc procentajul pe bare Bergenbier îl deţine pe piaţa din România.
Încã de la inceput în cadrul politicii de produs Bergenbier a pus accent pe calitatea produselor şi
corelaţia cu oamenii folosind sloganul: “Prietenii ştiu de ce” . Continuând aceastã tradiţie
compania îşi promoveazã produsele punând accent pe relaţiile de prietenie dintre toţi
consumatorii.
Compania Bergenbier efectueazã în permanenţã numeroase analize de laborator pentru a
controla calitatea meteriilor prime şi a produselor finite cu scopul de a oferii pieţei produse care
sã respecte prevederile OG nr 21/1992 privind Protecţia consumatorului.
Pe lãng calitate, strategia de diferenţiere a produselor se realizeazã si prin ambalaj, în
permaneţã modelat cu o formã practicã şi unicã.
Planurile strategice sunt bine definite şi vizeazã dezvoltarea gamei de produse şî a capacitãţilor
de fabricaţie, creşterea vãnzãrilor, satisfacerea tuturor cerinţelor clienţilor.
Am mai observat cã, clientul şi consumatorul ocupã un loc foarte important printre obiectivele
şi deciziile ce urmeazã a fi luate, compania asigurând servicii şi asistenţã de specialitate.
Calitatea marketingului şi inovaţiile sunt marca succesului Bergenbier.
Marchandisingul producãtoruli vizeazã ansamblul operaţiinilor care au ca obiect promovarea
produsului(modificãri ale ambalajului, mod de prezentare, deschidere, design).
Planul de acţiune reprezintã scopul operaţional al planului de marketing, la vânzarea produsului
compania Bergenbier asigurã: transportul la magazinul clientului, mercantizarea lui în rafturi
pentru a fi în poziţiile cele mai favorabile şi a se vinde bine, materialele de reclamã şi etichetele
de preţ
Personalul are o înaltã calificare, el fiind instruit periodic pentru a ştii cum sã se comporte în
orice situaţie. Nu în ultimul rând, firma acordã şi consultanţã în domeniul marketingului şi
vânzãrilor celor ce o doresc.
5.3 Concluzii
Compania Bergenbier oferã atât peoduse cât şi servicii înainte şi dupã vânzare, la care sunt
stabilite nişte preţuri adecvate ce trebuiesc platite de cumpãrãtor.
De asemenea se promoveazã produsele, informând populaţia , stimulând interesul pentru oferta
companiei prin reclamã, sampling-uri, disply-uri, sponsorizãri.
Între obiectivele pentru anul în curs, se disting: menţinerea dominaţiei mãricilor produse de
Bergenbier, pe piaţa româneascã, schimbarea strategiei de de marketing astfel ducând la
îndeplinirea unui singur scop: creşterea dorinţei în mintea consumatorilor şi a preverintei pentru
19
produsele sale.
20