Zonele biopedoclimatice – sunt regiunile în care clima, vegetaţia, fauna şi solurile prezintă o

anumită omogenitate.

I. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ CALDĂ

- Pădurile ecuatoriale;- Pădurile tropicale;- Pădurile musonice,

- Savana ; - Deşerturile tropicale.

PĂDURILE ECUATORIALE

Sunt situate predominant pe 5 ° latitudine de o parte şi de alta a Ecuatorului în bazinul Amazonului, în bazinul fluviului Congo, în Nigeria şi în Golful Guineii, în Arhipelagul Indonezian, Insulele Filipine şi nord-estul Australiei.

Climatul este ecuatorial cu temperaturi medii anulale ridicate, de 25 – 27 ° C şi precipitaţii abundente şi constante, de peste 2000 mm pe an. Acest climat favorizează dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, cu o mare varietate de specii de plante.

PĂDURILE ECUATORIALE

Sunt tot timpul verzi (sempervirescente), dispuse etajat pe trei - patru straturi de arbori, arbuşti şi ierburi.

În zonele litorale, pe sol mâlos se pot forma păduri de mangrove.

Cele mai răspândite specii de plante sunt: arborele de cauciuc, arborele de chinină, abanosul, mahonul, palisandrul, cocotierul, bananierul, palmierul de ulei, liane, orhidee, ferigi etc.

În urma defrişărilor se instalează o vegetaţie secundară, foarte densă, care este cunoscută sub denumirea de junglă.

PĂDURILE ECUATORIALE

Fauna este reprezentată prin:• maimuţe (cimpanzeu, gorila,urangutan,babuin,

pavianul);• pantera, jaguarul;• păsări (colibri, papagali, pasărea – clopot);• reptile (iguana, pitonul, anaconda, şarpele boa); • insecte (musca ţeţe, termite, păianjeni uriaşi).

Solurile specifice sunt lateritele, cu o fertilitate scăzută. Căldura şi umiditatea ridicată, provoacă o descompunere a resturilor organice astfel încât humusul nu are timp să se formeze.

PĂDURILE ECUATORIALE

VEGETAŢIA

ABANOS

BANANIER

PALMIERULDE ULEI

COCOTIER

PĂDUREA

AMAZONIANĂ

PĂDURILE ECUATORIALEVEGETAŢIA

ARBORELE DE CAUCIUC

MAHON

PĂDURILE ECUATORIALEVEGETAŢIA

ORHIDEE

PĂDURILE ECUATORIALEVEGETAŢIA

MANGROVE

LIANE

FERIGA

PĂDURILE ECUATORIALEFAUNA

BABUINCIMPANZEU

GORILA

PĂDURILE ECUATORIALEFAUNA

PANTERA NEAGRĂ

JAGUAR

PĂDURILE ECUATORIALEFAUNA

PAPAGALI

PĂDURILE ECUATORIALEFAUNA

PITON

IGUANA

ANACONDA

ŞARPELE BOA

PĂDURILE ECUATORIALE FAUNA

TARANTULA

MUŞUROI DE TERMITE

TERMITĂMUSCA

ŢEŢE

S-au format după cum le sugerează şi numele lor în zona tropicelor sub un climat cald, cu temperaturi medii anuale de 20 -25 ° C, caracterizat prin alternanţa sezonului ploios cu cel secetos.

Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1000 -2000 mm/an.

Sunt întâlnite în America de Sud, Africa şi Australia.

Pădurile tropicale se aseamănă cu cele ecuatoriale, însă au număr mai redus de specii şi sunt adaptate climatului cu sezoane alternate.

PĂDURILE TROPICALE

SAVANELE Sunt formaţiuni vegetale dezvoltate în Africa, America de Sud, sudul Asiei şi Australia.

Climatul este subecuatorial:• temperaturi medii anuale ridicate 25 – 28 ° C

•două anotimpuri ( unul ploios în care se extind calmele ecuatoriale şi unul secetos în care bat alizeele);

• precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1000 – 1500 mm pe an.

SAVANELE

Vegetaţia este alcătuită din:• ierburi înalte (iarba elefanţilor);• arbori (baobabul, acacia, arborele de unt,

palmierul de savană, eucaliptul). Savana poartă diverse denumiri:

campo-cerrado şi caatinga în Brazilia, llanos în Venezuela.În lungul râurilor mari se formează păduri-galerii.

SAVANELEFauna cuprinde :

• ierbivore (antilopa, gazela, elefantul, bivolul, girafa, zebra);

• carnivore ( leul, tigrul, ghepardul, pantera, hiena);

• păsări (struţul – în Africa, emu – în Australia, nandu – în America de Sud, papagali, vulturi şa.).

• şerpi (cobra) şi insecte (termite). • în apele râurilor trăieşte crocodilul, iar în

apropierea acestora trăiesc hipopotamul şi rinocerul. În Australia animalul caracteristic este cangurul.

VEGETAŢIA SAVANELOR

ACACIA

ARBORELE DE UNTBAOBABEUCALIPTPALMIERUL DE SAVANĂ

SAVANELEllanos

caatingacampo cerado

savana africană

FAUNA SAVANELOR

ANTILOPA

BIVOLUL AFRICAN

ZEBRA

ELEFANTUL

FAUNA SAVANELOR

TIGRU

LEU

HIENA

PANTERA

GHEPARD

FAUNA SAVANELOR

CANGUR GIRAFĂ

HIPOPOTAM

RINOCER

Sunt întâlnite în sudul şi sud-estul Asiei (estul şi nord-estul Indiei şi peninsula Indochina).

Climatul este tropical musonic: temperaturi medii anuale de 20 – 25 ° C; precipitaţii foarte bogate aduse de vânturile musonice ( pot

depăşi 10 000 mm pe an); două sezoane distincte ( verile sunt calde şi foarte bogate

în precipitaţii, iar iernile sunt uscate şi relativ călduroase).Aceste păduri sunt asemănătoare cu cele

ecuatoriale, dar sunt mai puţin dense, iar în anotimpul secetos majoritatea arborilor îşi pierd frunzele.

Dintre speciile vegetale, reprezentativi sunt teckul, santalul şi bambusul.

Fauna cuprinde maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş.a.

Solurile întâlnite sunt lateritele.

PĂDURILE MUSONICE

PĂDURILE MUSONICEVEGETAŢIA

BAMBUS SANTAL

PĂDURILE MUSONICEFAUNA

PANTERAELEFANT

TIGRU

COBRA

DEŞERTURILE TROPICALESe întind de o parte şi de alta a

tropicelor – Sahara, Kalahari, , Arabia, centrul Australiei – sau de-a lungul ţărmurilor scăldate de apele unor curenţi reci: Atacama (America de Sud), Namib (Africa).

Clima este tropical uscată cu:• temperaturi medii anuale 20 -30 ° C;• amplitudini termice diurne ridicate;• precipitaţiile sunt reduse cantitativ, de de 250 mm pe an.

DEŞERTURILE TROPICALEVegetaţia este concentrată în

semideşerturi unde sunt întâlnite ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi, agave), care s-au adaptat la uscăciune acumulând rezerve de apă.

În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe văi şi în oaze ( specii de palmier).

DEŞERTURILE TROPICALEFauna este reprezentată prin reptile

(şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări (struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena, şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şi insecte (lăcuste şi gândaci).

Solurile întâlnite în deşerturi sunt cele cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în deşerturi acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi foarte sărace în humus.

DEŞERTURIE TROPICALEVEGETAŢIA ŞI FAUNA

CACTUŞI

AGAVA

OAZĂ

DEŞERTURILE TROPICALEFAUNA

CĂMILADROMADERUL

VULPEA DE DEŞERT ŞACALUL HIENA

ŞARPELE DE NISIP ŞOPÂRLA

II. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ TEMPERATĂ

- Formaţiuni de tufişuri şi păduri subtropicale;- Formaţiuni de pădure;- Formaţiuni de stepă;- Formaţiuni de deşert;

PĂDURI SUBTROPICALE

MEDITERANEENE

Mediul mediteranean este legat de bazinul Mării Mediterane, la care se adaugă şi California, Africa de Sud, sud-vestul Australiei, între 30 - 45 ° latitudine nordică şi sudică. Peisajul din jurul Mării Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe întreaga planetă. Aici au înflorit, din vechi timpuri, strălucite civilizaţii (egipteană, iudaică, grecească, romană, bizantină).

PĂDURI MEDITERANEENE

Climatul este caracterizat de ierni blânde, ploioase şi veri uscate, cu temperaturi medii de15 – 17°C şi precipitaţii de 400 – 800mm/an. Vegetaţia este formată din arbori veşnic verzi, xerofiţi, cum sunt : • stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul de Alep,

cedrul de Liban, măslinul sălbatic;• în Australia este caracteristic eucaliptul şi salcâmul. Cea mai mare parte a pădurilor mediteraneene a fost distrusă, locul lor fiind luat de tufişuri dese numite:• în sudul Europei (în Franţa şi Grecia) maquis şi garriga;• în California, chaparral.

PĂDURI MEDITERANEENE

Fauna este reprezentată prin:• şacali, hiene, scorpioni;• broasca ţestoasă;• reptile (vipera cu corn); • insecte .

Solurile sunt soluri roşcate-castanii şi roşcate-brune. Se întâlneşte de asemenea terra rossa, un sol roşu format pe calcar.

PĂDURILE SUBTROPICALEVEGETAŢIA

MĂSLIN

PINUL DE ALEP

STEJAR DE

PLUTĂ

PĂDURILE SUBTROPICALE

EUCALIPT

PORTOCAL

PĂDURILE SUBTROPICALEFAUNA

MAGOT

VIPERA

PĂDURILE SUBTROPICALEFAUNA

ŞACALBROASCA ŢESTOASĂ

FORMAŢIUNI DE PĂDURE

Mediul temperat-oceanic se află în spaţiile continentale vecine oceanelor, la 40–55 ° latitudine nordică şi sudică,în Europa de Vest , S.U.A., Chile, Noua Zeelandă. Clima temperat-oceanică este caracteristică prin predominarea maselor de aer oceanic, din vest. Iernile sunt blânde, iar verile răcoroase. Temperaturile medii anuale au valori de 10–15° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de 1.000 mm/an.

FORMAŢIUNI DE PĂDURE Vegetaţia este reprezentată de păduri de :

• Foioase: fag, stejar, carpen, ulm, plop, tei;• Conifere(Taiga): molid, brad, pin, zadă, cedru

siberian; Fauna este reprezentată prin: cerb, căprioară, mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.

Solurile sunt:• luvisolurile, formate sub păduri de foioase, păduri

de amestec şi pajişti;• argiluvisolurile, dezvoltate sub păduri de foioase

(fag, stejar), de culoare brun-roşcată sau brună;• podzolurile se dezvoltă sub pădurile de conifere.

PĂDURILE DE FOIOASEFAG

STEJAR

TAIGA

Taigaua este prezentă în extremităţile Continentelor nordice, între 50- 70° latitudine nordică şi sudică. Vegetaţia este reprezentată prin păduri de răşinoase (molid, pin,brad). Fauna taigalei cuprinde animalele cu blană preţioasă. Solul este îngheţat în adânc (permafrost), dezgheţul atingând vara numai o pătură superficială, favorizând formarea mlaştinilor.

PĂDURILE DE CONIFERE

LARICE

BRAD

PĂDURILE DE CONIFERE

PIN

BRAD COREAN

PĂDURILE DE FOIOASE ŞI CONIFERE - FAUNA

CERB MISTREŢ

CĂPRIOARE

PĂDURILE DE FOIOASE ŞI CONIFERE - FAUNA

URS

LUP

TAIGA – ANIMALE CU BLANĂ PREŢIOASĂ

ZIBELINE SAMUR

HERMELINE

FORMAŢIUNI DE STEPĂ

Mediul temperat-continental se află în părţile centrale ale continentelor, la distanţe mari în raport cu oceanele, la 35–50 ° latitudine nordică şi sudică,pe continentele european, asiatic,nord american şi Argentina. Climatul se caracterizează prin frecvenţa maselor de aer continentale. Iernile sunt extrem de reci, iar verile călduroase şi uscate. Temperaturile medii anuale au valori de 15–18° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de 500 mm/an.

FORMAŢIUNI DE STEPĂ Vegetaţia este reprezentată de ierburi de talie

mică: graminee, colilie, spinul vântului. Vegetaţia poartă diferite denumiri:• Pustă în Ungaria; • Bărăgan în România;• Stepă în Rusia şi partea centrală a Asiei; • Prerii în America de Nord;• Pampas în America de Sud. Fauna este reprezentată prin:iepuri, popândăi, hârciogi şi păsări(potârnichea, prepeliţa).

Solurile sunt: cernoziomuri, formate pe loess, foarte fertile.

STEPA

PRERIA

PAMPAS

FAUNA

IEPURE

POPÂNDĂU

FORMAŢIUNI DE DEŞERT Mediul temperat-excesiv se află în interiorul

continentelor cuprinzând deşerturile din Asia Centrală (Kara Kum, Kâzâl-Kum), Mongolia – Gobi - şi din S.U.A. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, veri lungi, calde şi uscate, cu precipitaţii reduse (sub 100 mm/an). Vegetaţia se dezvoltă primăvara sub forma unui strat erbaceu de plante efemere. Fauna este reprezentată de antilopa saiga, cai sălbatici , cămile, reptile. Solurile sunt de tipul seroziomuri, foarte sărace în humus.

FORMAŢIUNI DE DEŞERT

III. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ RECE

- Zonele biopedoclimatice subpolare;- Zone biopedoclimatice polare;

TUNDRA

Tundra se află la nord de taiga, formând o fâşie de-a lungul ţărmului Oceanului Arctic, Siberia, America de Nord şi în jurul continentului antarctic. Vegetaţia este săracă, fiind formată predominant din muşchi şi licheni, ciuperci, arbuşti semperviriscenţi (merişor, afin, salcie pitică) şi cu frunze căzătoare (mesteacăn pitic, arin pitic).

Fauna cuprinde renul, lemingul, vulpeapolară, iepurele alb, boul moscat(în America de Nord) şi diferite păsări, ca bufniţa de zăpada, ciuful de zăpadă etc.

Solurile sunt podzolice.

TUNDRA

CALOTELE GLACIARE• Se desfăşoară între 70-90°

latitudine nordică şi sudică, mari întinderi de

gheaţă în Antarctica, Groenlanda şi numeroase

insule.• Climatul este aspru, temperatura

minimă absolută a fost de -90° C, precipitaţii

reduse.• Fauna este reprezentată de : urs

polar, vulpe polară, foca, morsa.

CALOTELEGLACIARE

CALOTELE GLACIARE

CALOTELE GLACIARE - FAUNA

URS POLAR ŞI VULPE POLARĂ

GROENLANDA