+ All Categories
Home > Documents > Ziarul Romanesc Germania web 20 feb

Ziarul Romanesc Germania web 20 feb

Date post: 08-Apr-2016
Category:
Upload: ziarul-romanesc-germania
View: 247 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
Ziarul Românesc Germania Jahr I Ausgabe 10 6 Feb-2015 Zeitung für Rumänen in Deutschland
24
ESTE GRATUITĂ în acest ziar! Mica publicitate trimite mesaj la e-mail: [email protected] Ziarul Romanesc Deutschland www.ziarulromanesc.de Adrian Severin , una dintre ruşinile româneşti la hotarele Europei, i-a numit recent pe românii din diaspora “legio- nari”, “fascişti”. Victor Pon- ta, acest “iresponsabil vesel” (cum îl defineşte Ion Cristoiu) în fruntea guvernului Româ- niei, a pierdut alegerile prezi- denţiale nu numai din cauza incompetenţei dovedite de a guverna ţara, ci şi pe fondul unei aroganţe bolnave atât la adresa cetăţeanului român, cu precădere din diaspora, cât şi la adresa adversarilor săi politici. NU E UN CEC îN ALB continuă la pag. 10 Lucian Țîrlea GERMANIA facebook.com/ziarulromanescdeutschland www.ziarulromanesc.de [email protected] ZEITUNG FÜR RUMÄNEN IN DEUTSCHLAND GRATUIT Jahr II Ausgabe 3 n 20 Februar 2015 DIASPORA RACOLAREA DRP DE COMUNICATORI CONTINUă «Ne dorim să capacităm eli- tele româneşti în a coagula şi a pune în acţiune comunităţile, în a promova o imagine pozi- tivă a românilor şi României.» INTEGRARE ROMâNII DIN GERMANIA, CEI MAI INTEGRAțI «Românii fac parte dintre cele mai bine integrate gru- puri etnice din Germania. Sunt mult mai bine integraţi decât toate etniile din celelalte ţări.» pag. 2 PNL PROMITE: DATA VIITOARE VEțI VOTA TOțI pag. 8 DRAMA UNUI BALERIN ROMâN Bogdan Nicula, un balerin de ex- cepţie, care în urmă cu şase luni se afla pe scena operei din Düsseldorf, este acum paralizat, într-un pat de spital. Tânărul are nevoie de sprijin pentru a se putea trata. A dansat pe marile scene ale lumii, de la marile teatre germane (Mainz şi Düssel- dorf) până la teatrul Balşoi din Mos- cova, fiind unul dintre cei mai talen- taţi balerini români de peste hotare. Cariera lui s-a întrerupt însă brusc în toamna trecută, după ce a fost diag- nosticat cu o boală necruţătoare. pag. 5 Pentru întâmpinarea străinilor veniţi să muncească, la Stuttgart s-a deschis o instituţie importantă. Susţinut din fonduri sociale europene, Welcome Center Stuttgart a îndrumat, din octombrie 2014 de când s-a deschis, peste 1000 de persoane. Profesionişti, cunoscători ai mai multor limbi, stau la dispoziţie interesaţilor, în toate domeniile. Se oferă consultanţă în a-ţi găsi un job dar şi o locuinţă, un curs de germană, cursuri de calificare-recalificare, posibi- lităţi de integrare, informaţii referitoare la vize, drepturile copilului, şcolarizarea copiilor în sistemul german, recu- noasterea diplomelor, drept de muncă sau şedere, carnet de conducere, etc. Votul prin corespondenţă este prioritatea liberali- lor: «Pentru noi este o prioritate să promovăm o solu- ţie legislativă pentru votul în străinătate. Pentru că ceea ce s-a întâmplat la alegerile din diaspora în 2014 este ruşinos pentru o democraţie. Guvernarea Ponta i-a privit pe românii din diaspora ca pe ştampile pe buletinul de vot al adversarului. Aceşti oameni au răs- puns cu foarte multă demnitate la o mare umilinţă.» Interviu cu Alina Gorghiu, copreşedinta PNL pag.3 WELCOME CENTER STUTTGART pag. 6
Transcript

ESTE GRATUITĂîn acest ziar!

ESTE GRATUITĂESTE GRATUITĂMica publicitate

trimite mesaj lae-mail: [email protected]

Ziarul Romanesc Deutschlandwww.ziarulromanesc.de

Adrian Severin , una dintre ruşinile româneşti la hotarele Europei, i-a numit recent pe românii din diaspora “legio- nari”, “fascişti”. Victor Pon-ta, acest “iresponsabil vesel” (cum îl defineşte Ion Cristoiu) în fruntea guvernului Româ-niei, a pierdut alegerile prezi-denţiale nu numai din cauza incompetenţei dovedite de a guverna ţara, ci şi pe fondul unei aroganţe bolnave atât la adresa cetăţeanului român, cu precădere din diaspora, cât şi la adresa adversarilor săi politici.

Nu e uN cec îN alb

continuă la pag. 10

Lucian Țîrlea

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

facebook.com/ziarulromanescdeutschland www.ziarulromanesc.de [email protected]

ZEITUNG FÜR RUMÄNEN IN DEUTSCHLAND GRATUITJahr II Ausgabe 3 n 20 Februar 2015

diaspora

racolarea drp de comuNicatori coNtiNuă

«Ne dorim să capacităm eli-tele româneşti în a coagula şi a pune în acţiune comunităţile, în a promova o imagine pozi-tivă a românilor şi României.»

integrare

româNii diN germaNia, cei mai iNtegrați

«Românii fac parte dintre cele mai bine integrate gru-puri etnice din Germania. Sunt mult mai bine integraţi decât toate etniile din celelalte ţări.»

pag. 2

pNL pRoMITE:DATA vIIToAREvEțI voTA ToțI

pag. 8

drama uNui baleriN româN

Bogdan Nicula, un balerin de ex-cepţie, care în urmă cu şase luni se afla pe scena operei din Düsseldorf, este acum paralizat, într-un pat de spital. Tânărul are nevoie de sprijin pentru a se putea trata. A dansat pe marile scene ale lumii, de la marile teatre germane (Mainz şi Düssel-dorf) până la teatrul Balşoi din Mos-cova, fiind unul dintre cei mai talen-taţi balerini români de peste hotare. Cariera lui s-a întrerupt însă brusc în toamna trecută, după ce a fost diag-nosticat cu o boală necruţătoare.

pag. 5

Pentru întâmpinarea străinilor veniţi să muncească, la Stuttgart s-a deschis o instituţie importantă. Susţinut din fonduri sociale europene, Welcome Center Stuttgart a îndrumat, din octombrie 2014 de când s-a deschis, peste 1000 de persoane. Profesionişti, cunoscători ai mai multor limbi, stau la dispoziţie interesaţilor, în toate domeniile. Se

oferă consultanţă în a-ţi găsi un job dar şi o locuinţă, un curs de germană, cursuri de calificare-recalificare, posibi-lităţi de integrare, informaţii referitoare la vize, drepturile copilului, şcolarizarea copiilor în sistemul german, recu-noasterea diplomelor, drept de muncă sau şedere, carnet de conducere, etc.

Votul prin corespondenţă este prioritatea liberali-lor: «Pentru noi este o prioritate să promovăm o solu-ţie legislativă pentru votul în străinătate. Pentru că ceea ce s-a întâmplat la alegerile din diaspora în 2014

este ruşinos pentru o democraţie. Guvernarea Ponta i-a privit pe românii din diaspora ca pe ştampile pe buletinul de vot al adversarului. Aceşti oameni au răs-puns cu foarte multă demnitate la o mare umilinţă.»

Interviu cu Alina Gorghiu, copreşedinta PNL

pag.3

WELCoME CENTER STUTTGART

pag. 6

2 3Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015special

Doamna iolanda costide, rezidentă în marea Britanie și președinte pnl londra, a primit o scrisoare din par-tea ambasadei româniei în care i se propunea să devină o ”comunicatoare” a Depar-tamentului politici pentru relația cu românii de pre-tutindeni.

inițiativa seamănă a în-cercare de a racola infor-matori în comunitățile din diaspora. Fișa postului de comunicator implică un sta-tut de personalitate locală, discreție și, conform decla-rațiilor, nu este remunerat.

Într-un interviu realizat de cristi Bucur, jurnalist în canada, ministrul Tîlvăr apără operațiunea, prezen-tând-o drept ”promovare a româniei cu ajutorul elite-lor din diaspora”.

S-a făcut publică, de cu-rând, o scrisoare, pe care un membru al comunităţii ro-mâne din Anglia a primit-o, cu privire la propunerea de a face parte dintr-o “reţea” de comunicatori ai DPRRP. Presa din diaspora a acuzat Departamentul de a încer-ca să înfiltreze comunităţi-le după un model “securis-tic”. Care este explicaţia?

A.T.: «este benefic in-teresul pe care presa din diaspora îl demonsteaza, pe termen lung și în mod con-secvent, față de activitatea Departamentului. De aceea,

doresc să îi sigur pe toți cei interesați că nu există aici niciun fel de conotație ocul-tă.

astfel de formule, care au menirea de a multiplica și a face mai puternic mesajul care se dorește a fi transmis,

sunt utilizate de o serie de instituții naționale, europe-ne și internaționale. progra-mul reGio, agenții europe-ne, autorități naționale și locale au astfel de rețele de comunicatori.

ceea ce ne dorim este să capacităm elitele româ-nești în a coagula și a pune în acțiune comunitățile, în a desfășura dezbateri con-structive și în a promova, în rândul publicului din țările de reședință, o imagine pozi-tivă a românilor și români-ei. nimic altceva.»

Care va fi “misiunea” lor şi care sunt criteriile de “re-crutare”?

A.T.: «De-a lungul timpu-lui, un număr de instituții publice și organizații negu-vernamentale au dezvoltat și implementat proiecte care să pună în valoare elitele românești. În cazul acestei inițiative, elitele pot contri-

bui în mod semnificativ la împlinirea unui deziderat de importanță covârșitoare, care este – de altfel – și al nostru: afirmarea, conser-varea și promovarea identi-tății românești.

când vorbim despre elite, ne referim la personalități din mediul academic și cul-tural, la lideri ai mediului asociativ, la antreprenori de succes, la voci importan-te ale mass media de limbă romană și la reprezentanți de marcă ai profesiunilor liberale.

pe scurt, la cei care, prin statură lor publică și perfor-manța lor profesională, sunt modele pentru comunitate

și fac cinste româniei, ori-unde în lume s-ar afla. nu pot exista alte criterii atunci când vorbim despre elite și despre rolul lor în societate.»

De ce a fost ţinută secret această iniţiativă? Vor avea aceşti comunicatori anumi-te avantaje pentru munca depusă?

A.T.: «Voi accentua ceea ce am spus deja: nu există nimic ambiguu sau opac în acest proiect. este, însă, un proiect pe cale de a se con-tura, există o serie întreagă de propuneri care să îl com-pleteze, de la o platformă online de întâlnire și de dez-batere, la o galerie virtuală a personalităților românești peste hotare și multe altele.

Vom vedea câte dintre aceste idei pot fi puse în practică, în ce mod și în ce interval de timp. Totul ține de resursele de care dispu-nem și care sunt, după cum știți, limitate.

aceia pe care îi privește în mod direct această inițiativă pot participa - suntem siguri - la conturarea modalităților optime în care pot contribui la mai binele comunităților din care fac parte și al ro-mâniei.

singurul avantaj pe care l-ar avea aceste personali-tăți ar fi acela de a fi parte a unui proiect de perspectivă, în care vizibilitatea și per-formanțele lor sunt puse în

slujba românilor de pretu-tindeni și cauzei românești în lume.»

În ce ţări s-au mai trimis astfel de scrisori?

A.T.: «am solicitat spri-jinul colegilor din mae în această chestiune, pentru a avea o imagine cât mai completă și obiectivă, în toa-te comunitățile românești. prin scopul și prezența lor în țările unde există astfel de comunități, misiunile diplomatice ale româniei interacționează și pot tras-mite către acestea intenția Dprrp de a iniția un proiect de o asemenea natură și an-vergură.

Desigur, aceste prime propuneri constituie doar o schiță de lucru, toți membrii marcanți și reprezentativi ai comunităților se vor putea implica și vor fi bineveniți.

elitele sunt un vector ex-trem de important și valoros al comunităților românești și cu cât mai consistentă nu-meric va fi implicarea aces-tora, cu atât mai mari vor fi șansele de reușită.»

S-au trimis şi în Canada astfel de scrisori? Ne puteţi da numele destinatarilor?

A.T.: «proiectul se referă la toate comunitățile ro-mânești și este încă în des-fășurare. nu a fost inițiată o corespondență individuală, cu fiecare dintre figurile re-prezentative ale comunității – în faza actuală discutăm doar despre propuneri.»

Cristi Bucur

elitele, comunicatorii și securiștii

președintele Klaus io-hannis a declarat, în primul discurs susținut în plenul reunit al parlamentului ro-mâniei, de luni, 9 februarie, că organizarea votului dias-porei nu trebuie manipula-tă în funcție de interesele electorale de moment.

”am constatat că există voință politică din toate pă-rțile. a gândi votul români-lor din diaspora în termenii avantajului sau dezavan-tajului electoral, de tipul

cine câte voturi poate lua, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înțelep-ciunea să o evităm”, a spus iohannis despre legislația referitoare la votul români-lor din diaspora.

potrivit lui iohannis, ”nu este rolul președintelui să spună care dintre soluțiile tehnice este mai bună”.

”pentru asta există spe-cialiști, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant

al drepturilor și libertăților cetățenilor și ca mediator între stat și societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei”, a adăugat el. n

«Votul diasporei nu trebuie gândit în termeni electorali»

Iohannis garantează că toţi românii vor vota

Votul diasporei nu trebuie manipulatîn funcție de interesele electorale

Racolarea de comunicatori merge mai departe

2 3Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015acTualiTaTe

ROMÂNIASERVICIU ÎN

TRIMITETI BANI ÎN,

10MINUTE*

Linie Telefonica Directa

SIGUR • ECONOMIC • RAPID

A Euronet Worldwide Company

• Ridicare Numerar

• Peste 1.400 de Locatii Pentru Ridicarea Banilor

• Depozite Bancare

MoneyTransfer

*Ofertă valabilă doar pentru clienții noi

și până la 31.12.2015RIADE1XJ1 €

RABATLA PRIMA TRANZACȚIE*

5,00 0,01 100,00 100,01 250,00 10,00 250,01 500,00 14,00 500,01 750,00 17,00

MAI MULTE PREȚURI LA CERERE.PREȚURILE POT FI MODIFICATE FĂRĂ O NOTIFICARE PREALABILĂ. TIPĂRIT LA 01/15.

DE LA (€) PÂNĂ LA (€) COMISION (€)

P L ATA L A

co-președintele pnl ali-na Gorghiu a vorbit, într-un interviu acordat în exclusi-vitate pentru stiridiaspora.com, despre una dintre prio-ritățile liberalilor: votul prin corespondență. “pentru noi este o prioritate să promo-văm o soluție legislativă pentru votul în străinătate”, a spus Gorghiu.

iată un fragment din acest interviu, realizat de marius Dobrescu.

În această perioadă se discută în Parlament des-pre schimbarea codului electoral. Un subiect apar-te îl reprezintă votul prin corespondenţă. S-au înre-gistrat progrese? S-a ajuns la un consens? Având în vedere recomandările Co-misiei de la Veneţia ar mai fi doar câteva luni pentru schimbarea codului electo-ral. Ce mesaj are PNL pen-tru românii din diaspora care au aşteptat ore întregi

şi care nu au mai apucat sa voteze la cele două tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale de anul tre-cut? Vor putea vota aceştia în viitor prin coresponden-ţă? Ce model este agreat de PNL? Cel electronic sau prin poştă?

«pentru noi este o priori-tate să promovăm o soluție

legislativă pentru votul în străinătate. În primul rând, pentru că ceea ce s-a întâm-plat la alegerile din diaspora în 2014 este rușinos pentru o democrație. Guvernarea ponta i-a privit pe românii din diaspora, din păcate, ca pe ștampile pe buletinul de vot al adversarului. aceș-ti oameni au răspuns cu foarte multă demnitate la o mare umilință.

Toate partidele au fost de acord în comisia de cod elec-toral să reglementăm votul prin corespondență pentru toate tipurile de alegeri.

Votul prin coresponden-ță reprezintă o soluție al-ternativă pentru românii din diaspora și sperăm să poată fi utilizat încă de la alegerile parlamentare din 2016. Tehnic, va fi necesară o perioadă de preînregistra-re. De asemenea, înainte de a implementa acest sistem, va fi necesară o campanie

de informare amplă, pentru care vom avea nevoie și de sprijinul asociațiilor care îi

reprezintă pe românii din diaspora.»

Marius Dobrescu

Alina Gorghiu: “Diaspora va putea vota prin corespondenţă”

Alina Gorghiu se pregăteşte de alegeri

ministrul românilor de pretutindeni, angel Tîlvăr, a declarat pentru stiridias-pora.com că singura soluție pentru repatrierea români-lor decedați în diaspora ar fi polițele de asigurare în caz de boală sau deces.

iată ce a declarat minis-trul:

«În condițiile în care po-liția română plătește în anul 2015 aproape 12 mili-oane de euro pentru repa-trierea infractorilor români, la nivel guvernamental nu există un program prin care statul să sprijine repatrierea românilor morți în dias-pora, care zac ani de zile în morgile din italia, spania etc. Disperată, o familie din Germania și-a trimis prin poștă ruda decedată după ce a incinerat-o, economisind astfel 7000 de euro. să nu uităm că în momentul de față românii plecați la mun-că în afara granițelor țării

reprezintă cel mai mare in-vestitor direct în economia românească prin sumele de bani trimise anual în țară. statul român, prin ministe-rul afacerilor externe, reco-mandă cetățenilor români care de deplasează în stră-inătate încheierea de asi-gurări care acoperă o gamă largă de situații, inclusiv re-patrierea în caz de boală sau de deces. »

În legătură cu votul dias-porei, ministrul a comentat: «orice român, oriunde s-ar afla el, trebuie să își poată exercita dreptul la vot. este regretabil ceea ce s-a în-tâmplat în noiembrie 2014. respectivele evenimente au făcut evident faptul că avem un cadru legal care nu mai corespunde realității și care trebuie adus la zi cât mai cu-rând posibil.

sunt convins că toată cla-sa politică va da dovadă de maturitate și va depune toa-

te eforturile pentru a iden-tifica soluții legislative care să nu mai permită repetarea unei asemenea situații.»

Se va organiza anul aces-ta un Congres al Românilor de pretutindeni. Când şi în ce condiţii?

«congresul românilor de pretutindeni este un eveni-ment deosebit de important pentru comunitățile româ-nești, iar pentru organiza-rea sa este necesar un dia-log permanent cu Birourile reunite ale celor două ca-mere, factori decizionali în această chestiune.

Îmi doresc și am moti-ve să fiu optimist ca acest eveniment așteptat va putea fi organizat în a doua jumă-tate a acestui an. De altfel, audierea mea în fața comisi-ilor reunite pentru românii de peste hotare, mi-a relevat importanța și amploarea pe care trebuie să o aibă acest congres.» n

“asigurați-vă pentru caz de deces”

4 5Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015acTualiTaTe

președintele Klaus iohan-nis a declarat la paris că vo-tul românilor din diaspora este o prioritate, punctând că a asigura condițiile ne-cesare și a oferi soluții legis-lative pentru ca aceștia să voteze nu este doar o obli-gație constituțională, ci și o dovadă de minim respect, potrivit agerpres.

"ca președinte, nu voi spune eu care este varianta tehnică cea mai bună. Dar vreau să mă asigur că, ori-unde s-ar afla, concetățenii mei au garantate drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul la vot.

situații precum cea din noiembrie nu au voie să se repete. Dacă vrem ca cetățe-nii români să fie respectați

în europa și în lume, noi trebuie să fim primii care îi respectăm.

a asigura condițiile nece-sare și a oferi soluții legisla-tive pentru ca ei să voteze este nu doar o obligație con-stituțională, ci și o dovadă de minim respect", a decla-rat iohannis, la întâlnirea cu reprezentanți ai comuni-tății de români din Franța, organizată la ambasada ro-mâniei din această țară.

el le-a mulțumit celor prezenți pentru participa-re în numele său și al soției sale, carmen, și al delegației care îl însoțește în vizita ex-ternă.

"Vă mărturisesc că este, pentru mine, un moment plin de emoție. emoția întâl-

nirii cu oameni de care mă leagă o relație specială, vor-besc de dumneavoastră și de mine", a spus iohannis, la întâlnirea cu reprezentanți ai comunității de români.

el a subliniat că la întâlni-re sunt prezenți doar o parte din românii care trăiesc și muncesc în Franța, arătând că își dorește să-i cunoască pe toți.

"legătura specială cu ro-mânii din diasporă nu este dată numai de votul din 16 noiembrie în sine, ci de ceea ce a stat în spatele lui, și anume patriotism, spirit civic, conștiința libertății și a puterii de a decide prin vot, maturitate. românii nu sunt un popor tăcut și resemnat, ci o națiune pu-

ternică și conștientă, cu as-pirații. aceste aspirații, îm-părtășite și de românii din diaspora, și de cei de acasă, am privilegiul să le repre-zint și datoria să le împli-nesc. Ştiu aceste lucruri și le am mereu în minte în exer-

citarea mandatului meu", a afirmat șeful statului.

președintele iohannis a susținut că românii dau eu-ropei valoare, în două feluri, la propriu, prin miile de pro-fesioniști, specialiști în toa-te domeniile care lucrează pretutindeni în europa și în lume - medici, profesori, iT-iști, cercetători -, dar și prin toți cei care își practică me-seria cu seriozitate și eficie-nță, adăugând că în noiem-brie românia a dat valoare și democrației în europa prin exemplul concetățeni-lor noștri.

"contribuția românilor la construcția europeană are, așadar, un sens foarte con-cret", a adăugat șeful statu-lui. n

Klaus Iohannis în vizită la Paris: «Românii dau Europei valoare»

Iohannis la Prima întânire cu diaspora

Vizita pe care preşe-dintele Klaus Iohannis a efectuat-o la Paris pe 10 fe-bruarie a fost precedată de o gafă de proporţii comisă de directoarea Institutului Cultural Român (ICR) din capitala Franţei, Yvette Fu-licea, gafă sancţionată de Ministerul de Externe. Fu-licea a redirecţionat greşit un e-mail prin care o serie de personalităţi din diaspo-ra erau invitate la recepţia organizată cu prilejul vizi-tei preşedintelui, e-mail în-soţit de comentarii irevere-nţioase la adresa acestora. În documentul de uz intern trimis din greşeală publi-cului, unii invitaţi erau ca-talogaţi „indezirabili” sau chiar „scârboşi”.

În urma scandalului imens, directoarea Fulicea şi-a dat demisia.

scriitorul radu portoca-lă, membru al diasporei ro-mânești din Franța, a primit, în 27 ianuarie, un e-mail din partea directoarei icr paris, Yvette Fulicea, în care era invitat la recepția organiza-tă la paris în 10 februarie, cu ocazia vizitei președintelui Klaus iohannis în Franța. În

e-mailul cu invitația electro-nică a rămas, din greșeală, și un document de uz intern al ambasadei, în care erau tre-cute numele celor invitați, cine îi invită și diverse co-mentarii personale, inclusiv cuvinte precum „indezira-bil” sau „scârbos”.

radu portocală i-a scris ambasadorului de la paris o scrisoare și a avut grijă ca scrisoarea să apară în presa românească. iată ce spune radu portocală în scrisoare:

«Domnule Ambasador,Am primit invitaţia pe care

aţi trimis-o pe 27 ianuarie prin e-mail, invitaţie «strict personală, valabilă pentru o

singură persoană», deşi, în cele mai multe cazuri, ea era adresată unor persoane căsă-torite.

Azi, am primit de la Dna Fulicea un e-mail ciudat - în realitate, un mesaj emis de Dna Brasat şi redirecţionat de ICR. Las de-o parte faptul că directoarea Institutului Cultural pune virgule peste tot unde ar fi trebuit să fie punc-te - detaliu fără nici un interes într-un context în care limba română este mutilată aproa-pe de toţi cei care o folosesc.

Ce m-a interesat este fişie-rul Excel pe care Dna Fulicea a uitat să-l şteargă (căci îmi închipui că nu era destinat difuzării). Găsesc în el menţi-unea, repetată de mai multe ori, «vrea cu soţia», care dă impresia că a fost scrisă avînd în minte cuvîntul «miloge ». Bănuiesc că asta e pricina mo-dificării care apare în versiu-nea a doua a invitaţiei: «strict personală, valabilă pentru o singură persoană/2 persoane (după caz)». Fireşte, nu-mi în-gădui să vă dau lecţii, dar şi adăugirea de ultim moment, şi formula sînt foarte puţin diplomatice…

Găsesc, de asemeni, o bună

parte din bucătăria internă a Ambasadei: cine invită pe cine. Eu, de pildă, sînt invitat de X, adică de nimeni, ci doar aşa, în virtutea inerţiei.

În sfîrşit, consider că este o gafă monumentală faptul că în acest fişier o serie de per-soane primesc calificativul «indezirabil», iar un domn pe care nu-l cunosc apare definit drept «scîrbos»! Indiferent de opiniile acestor persoane, cred că Ambasada, care a răspîn-dit această listă, le datorează scuze.

În ce mă priveşte, veţi înţe-lege, sînt sigur, că faptul de a frecvanta o instituţie care fun-cţionează astfel şi care lipeşte etichete ca în anii ’50 s-ar afla în totală contradicţie cu con-vingerile mele.

Cu mare şi tristă nedume-rire,

Radu Portocală»

Anchetă la MAE

ministerul afacerilor ex-terne admite gafa și preci-zează că „persoana respon-sabilă a fost sancționată”: „referitor la situația creată la paris prin transmiterea unor invitații însoțite, în

mod eronat si regretabil, de un fișier de uz intern al am-basadei româniei la paris, mae precizează că față de persoana responsabilă de comiterea faptei respective a fost deja aplicată măsura sancțiunii cu avertisment”, a informat diplomația ro-mână, într-un comunicat transmis gândul. De ase-menea, mae spune, fără a o numi pe Fulicea, că a fost dispusă convocarea în cen-trală pentru a da explicații în fața corpului de control și evaluare Diplomatică din cadrul ministerului.

În plus, președintele co-misiei de politică externă din senat, petru Filip, a de-clarat că a propus rechema-rea directorului icr paris și a funcționarei implicate în scandalul invitațiilor, precum și rechemarea de la post a ambasadorului Bog-dan mazuru.

ambasadorul mazuru a recunoscut că a fost vorba despre „o mare gafă” și o „si-tuație nefericită” și a anun-țat că i-a trimis „o scrisoare de prezentare de scuze” lui radu portocală.

În urma scandalului cre-at, directoarea icr paris, Yvette Fulicea, a demisionat din funcție. n

scandal cu invitații la icr paris

Fulicea a demisionat

4 5Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

«românii fac parte dintre cele mai bine integrate gru-puri etnice din Germania. sunt mult mai bine inte-grați decât toate etniile din celelalte țări care au aderat în 2004 la ue. sunt chiar mai bine integrați decât spaniolii și italienii. sunt comparabili cu americanii, francezii și britanicii» afi-mațiile aparțin profesorului Herbert Brücker, cercetător la institutul pentru piața muncii și cercetare profesi-onală din nürnberg, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

profesorul Brücker este unul din autorii unui studiu care analizează situația mi-granților români și bulgari în Germania, la un an de la ridicarea restricțiilor.

«am constatat o mică mi-nune privind datele foarte bune privind numărul de angajați din rândul celor două nații. De la anularea

restricțiilor, cota românilor și bulgarilor cu loc de mun-că a crescut cu 14%. numă-rul românilor și bulgarilor care și-au găsit de lucru este mai mare decât al celor care au sosit în Germania de

atunci. așa ceva nu a mai existat în istoria economi-că a Germaniei. În acest fel, pentru piața muncii, dar

și pentru sistemele sociale anularea restricțiilor a fost un real succes. cine lucrea-ză, plătește taxe și impozi-te.»

În același timp însă, nu-mărul românilor și bulga-

rilor care solicită ajutorul de șomaj Hartz iV și alte alocații de la stat a crescut de asemenea de la 10 la 14%.

oricum, bulgarii și românii primesc mai puține alocații pentru copii decât media din Germania.

Dar dincolo de cheltuie-lile statului german, impor-tant este că românii sunt un exemplu de integrare în Germania. «românii fac parte dintre cele mai bine integrate grupuri etnice din Germania. sunt mult mai bine integrați decât toate etniile din celelalte țări care au aderat în 2004 la ue. sunt chiar mai bine integrați decât spaniolii și italienii. sunt comparabili cu americanii, francezii și britanicii care trăiesc în re-publica Federală. În rândul românilor, rata șomajului este mai mică decât în rân-dul germanilor. De fapt, nu am găsit probleme în ceea ce-i privește pe români. la bulgari, rata șomajului este de două ori mai mare decât în rândul românilor. cota

bulgarilor care primesc aju-toare sociale este de trei ori mai mare decât cea a româ-nilor. credem că aceasta se datorează faptului că din Bulgaria au venit altfel de grupuri sociale decât din românia.»

Dacă un român vine în Germania fără job, are drep-tul din prima zi la vreun ajutor social? iată răspunsul profesorului Brücker: « nu poți să vii aici și să primești imediat ajutoare sociale. pot solicita alocații pentru copii, dar acestea nu sunt practic ajutoare sociale. alocația pentru copii se acordă celor care se mută în Germania. la Hartz iV au dreptul doar cei care au trăit și lucrat o perioadă în Germania.» n

Românii din Germania, campioni la integrare

acTualiTaTe

Întotdeauna lăngă tine lebara.de Luaţi-vă chiar acum un SIM Lebara!Ofertă valabilă din 17.09.2014 • Oferta este valabilă până la revocare • Preţurile includ TVA • Apelurile sunt taxate la minut (60/60) • Termenii de utilizare şi generalităţi despre ofertele, tarifele, termenele şi preţurile actuale se găsesc la www.lebara.de. Furnizor: Lebara Limited, 25 Copthall Avenue, London EC2R 7BP, Great Britain 1) Plus o taxă de conectare unică, de 15 cenţi, per convorbire iniţiată. 2) Opţiunile din pachet sunt disponibile doar cu un card preplătit Lebara, prin SMS. Pentru a beneficia de această ofertă, trimiteţi gratuit cuvântul-cheie corespunzător la numărul scurt 55255. Este interzisă utilizarea în scopuri comerciale. Opţiunile din pachet includ minute gratuite pentru apeluri către reţelele fixe (şi mobile, dacă este specificat) din ţările menţionate pentru produsul respectiv, cu excepţia numerelor speciale şi a serviciilor cu tarife speciale. acă se specifică astfel, sunt incluse convorbiri şi mesaje SMS gratuite în reţeaua Lebara pe teritoriul Germaniei, în perioada de valabilitate a pachetului. Minutele incluse sunt valabile timp de 30 de zile de la cumpărare. În afară de minutele incluse şi după epuizarea acestora, apelurile vor fi taxate conform listei de preţuri actuale. Toate opţiunile din pachet pot fi cumpărate doar o dată la 30 de zile. Doar unul dintre pachetele următoare poate fi cumpărat pentru o anumită perioadă de valabilitate: Allnet, Flexi, Flat sau Data. FlexiL va fi prelungit automat dacă există fonduri suficiente şi nu a fost anulat cu minimum 24 de ore înainte de expirare. Pentru a vă dezabona, trimiteţi cuvântul-cheie HALTFLEXIL, prin SMS, la 55255. Pentru mai multe opţiuni din pachete, consultaţi www.lebara.de/shop.

Apeluri către RomâniaFlatL

750 de minute către toate reţelele din RomâniaInclude nelimitat în reţeaua Lebara apeluri şi mesaje SMS Luaţi-vă un SIM Lebara şi trimiteţi SMS cu textul FLATL la 55255

19,99 € 2 / 30 de zile

FlexiL

500 de minute către toate reţelele din România şi GermaniaInclude apeluri nelimitate în reţeaua Lebara Luaţi-vă un SIM Lebara şi trimiteţi SMS cu textul FLEXIL la 55255

14,99 € 2 / 30 de zile

de la1ct 1

Vorbiţi flexibil

DE5836P_3b_Romanian Print Ad_231.5mmW x 162.5mmH_22-9-14_ROMANIAN.indd 1 22/09/2014 17:30

Românii, jos pălăria

«sunt mai bine integrați decât italienii și spaniolii»

6 7Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015comuniTaTe

De ani de zile se vorbește de in-tegrare, deschiderea granițelor, susținerea străinilor care vin în Germania, fraternitate, țară a tole-ranței, etc. paralel se naște mai nou peGiDa cu surorile sale. Discuții, mai aprige sau mai calme, demon-strații în stradă, da-nu,… ne gândim că în viață există un Yin și un Yang, mâncând dimineața cu același calm iaurtul sau sorbind din cafea.

orașul stuttgart, capitala lan-d-ului Baden-Württenberg, aflat în zona de sud-est a Germaniei, este cunoscut pentru industria sa și fața multiculturală. ca o dovadă este că pe poziția de ministru pentru inte-grare în land-ul Baden-Württem-berg se află o femeie, Bilkey Önay (de origine turcă).

asta nu înseamnă însă că toți șvabii de aici sunt încântați, dar există nevoie de forță de muncă și asta au priceput ei destul de bine, afișând un zâmbet larg, în spatele căruia nu îți este întotdeauna clar ce se află. Zona industrială cu care se mândresc atât, nu are șanse de supraviețuire fără forțe de muncă din afară. mai ales că natalitatea este scăzută. Şi au mai conștientizat că nu toți care s-au decis să-și pără-sească țara de origine sunt simple

brațe de muncă, ci vin și mulți ca-lificați, profesioniști, specialiști în diverse domenii, în căutare de noi perspective. Şi de ei este deaseme-nea nevoie.

Servicii pentru nou veniţi

pentru întâmpinarea străinilor veniți să muncească, au apărut cen-tre de primire. pentru noii veniți în oraș și împrejurimi nu vor mai fi problemele de acum 15-20 de ani.

susținut din fonduri sociale eu-ropene, Welcome Center Stuttgart se poate lăuda, la puțin timp de la deschiderea porților care avea loc în octombrie 2014, deja cu peste 1000 de persoane care au apelat la serviciile oferite (italienii arătân-du-se printre cei mai interesați), jumatate prezentându-se direct la ghișee.

profesioniști, cunoscători ai mai multor limbi, stau la dispoziție in-teresaților, în toate domeniile. se

oferă consultanță în a-ți găsi un job dar și o locuință, un curs de germa-nă, cursuri de calificare-recalifica-re, posibilități de integrare, infor-mații referitoare la vize, drepturile copilului, școlarizarea copiilor în sistemul german, recunoasterea

diplomelor, drept de muncă sau ședere, carnet de conducere, etc. Generațiilor de azi li se oferă noi perspective si de multe ori, primul ajutor concret.

Personal calificat

am avut plăcerea ca la mijlo-cul lunii februarie, în cadrul unei acțiuni de prezentare a centrului, organizat de Forum der Kulturen stuttgart, să stau de vorbă cu două persoane importante în bunul mers al instituției. este vorba de Suzana Hofmann (originară din republica macedonia), directoarea Welcome center stuttgart și Gari Pavkovic (originar din Bosnia Herțegovina) comisar pentru integrare regiunea stuttgart.

Din discuțiile cu ei, ca și din prezentarea serii, am putut afla că numai în anul 2014 au venit la stuttgart 21.000 de persoane din străinătate. majoritatea sunt din europa, sudul europei, au drept de muncă și au nevoie de îndrumări.

Deși există mai multe centre de consiliere în stuttgart, s-a ajuns la concluzia că este necesară o centra-lizare a acestora, un loc care să fie ușor accesibil și care să aibă forma unei centrale la care se strâng in-formații, urmând ca aceasta să aibă posibilitatea de a le pune la dispozi-ție doritorilor.

ca un arbore cu multe ramuri

întinse în toate direcțiile și cu rădă-cini pe măsură.

personalul este foarte bine cali-ficat, el este format din 11 angajați, dintre care 9 sunt pe posturi de con-siliere directă. competența și cu-noștințele în mai multe domenii, ca

și cele 12 limbi străine în care se pot purta discuții, parcurg toate even-tualele bariere în calea unei bune informări și susțineri pentru noii veniți. sunt lucrători în cadrul ad-ministrației de stat și ei consideră că cineva se poate simți binevenit și „ca acasă” numai atunci când pri-mește sprijin în contact direct, de la om la om, atât privat cât și profesi-onal, alături de încurajări în primii păși dar și în următorii, către o via-ță mai bună.

pe lângă aceștia, centrala dispu-ne de o retea bogată de voluntari, care lucrează pe teren, oferind sprijin în descâlcirea părților biro-cratice sau pe linie de învățământ, social, etc. astfel că peste 1500 de persone și câteva sute de asociații ale migranților se implică și spriji-nă activ munca centrului.

pentru aceștia există posibilita-tea de specializare, profesionalizare astfel încât consilierea să se facă nu numai cu suflet, dar și cu profesio-nalism.

Asociaţii de asociaţii

un alt partener important este reprezentat prin existența unei aso-ciații umbrelă care unește diverse forme de organizare ale migranți-lor (și nu numai), unică în formă ei în Germania, Forum der Kulturen stuttgart, care adună și răspândeș-te informații prin manifestările pe

care le oferă dar și prin publicații, reprezentând o modalitate de în-tâlnire și cunoaștere deja cu rezo-nanță în zonă. Tot pe lista parte-nerilor, chiar vecin în clădire, este Welthaus stuttgart- inițiativa mai multor asociații care se angajează prin munca lor în susținerea unui comerț corect și echitabil, pentru o lume mai dreaptă; deasemenea, deloc de neglijat, sunt contactele cu bisericile: ortodoxe, catolice, musulmane, dispora bisericească care unește pe cea spaniolă, itali-na, croată, slovacă, etc., în general locuri unde oamenii merg să ceară ajutor.

există și cazuri mai greu de re-zolvat. pentru acestea se găsește însă întotdeauna o trimitere către alte instituții sau birouri. nimeni nu este refuzat chiar dacă un răs-puns presupune că ar avea nevoie de mai multe zile de căutări.

străinii care vin la stuttgart sunt conștienți de greutăți dar preferă să treacă prin ele în speranța unui vii-tor mai bun pentru copiii lor.

Şi nu în ultimul rând, un alt pro-cent este format din cei care cer și găsesc sprijin fiind veniți din zone cu conflicte, criză sau război, unde societatea nu mai funcționează cum ar trebui și care au dreptul la pace și o viață normală, liniștită.

noii veniți în regiunea stuttgar-t-ului vor să știe unde găsesc un loc de muncă, un curs de germană, ș.a.m.d., dar au nevoie și de un sfat privind posibilitatea de participare la viața de comunitate, de a face contacte, noi prietenii, de a-și re-găsi conaționali, de aici și munca în comun pe care Welcome center o are cu asociații de toate felurile, culturale, interculturale, sportive sau din domeniul social.

susținere și îndrumare găsesc și micii întreprinzători, cei cu fir-me mici și mijlocii. până acum au primit consiliere peste 100 de astfel de cazuri iar pentru cei care doresc aprofundarea temei, aproximativ o dată la 6 săptămâni sunt organizate diverse evenimente.

referindu-se la Welcome Cen-ter Stuttgart, primarul orașului, Werner Wölfle afirma de curând că: “Bogăţia noastră se bazează pe diversitate”.

informații detaliate găsiți în lim-ba germană și engleză pe

www.welcome.stuttgart.deDaiana Matieş

17.02.2015 stuttgart

Welcome Center Stuttgart

un centru de primire pentru străinii care vin la muncă

Primire profesionistă

7ZIARUL ROMÂNESC20 februarie 2015 7ZIARUL ROMÂNESC20 februarie 2015

Trimiteţi bani către RomâniaRAPID SIGUR COMOD

De la

*Western Union poate câştiga bani din diferenţa de curs valutar.

Profitaţi de noile tarife pentru transferurile prin Western Union de la toate agenţiile ReiseBank din Germania!

© 2

014

WES

TERN

UN

ION

HO

LDIN

GS,

INC.

All

right

s re

serv

ed.

comision

8 9Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015comuniTaTe

Drama unui balerin român din Düsseldorf

Bogdan Nicula, un ba-lerin de excepţie,care în urmă cu şase luni se afla pe scena operei din Düssel-dorf, este acum paralizat, într-un pat de spital. Tînă-rul are nevoie de sprijin pentru a se putea trata.

Drama lui Bogdan nicu-la, 35 de ani, povestită de cotidianul adevărul, se pe-trece la Düsseldorf. Familia lui încearcă să adune bani pentru un transplant de ce-lule stem, singura lui șansă de supraviețuire.

a dansat pe marile sce-ne ale lumii, de la marile teatre germane (mainz și Düsseldorf) până la teatrul Balșoi din moscova, fiind unul dintre cei mai talentați balerini români de peste hotare. cariera lui Bogdan nicula, acum în vârstă de 35 de ani, s-a întrerupt însă brusc în toamna trecută, după ce a fost diagnosticat cu o boală necruțătoare, o formă de paralizie de care suferă și britanicul stephen Hawking, celebrul fizician laureat al premiului no-bel. este vorba de scleroză laterală amiotrofică (als), aceeași boală pentru care, anul trecut, celebritățile de la Hollywood își turnau apă cu gheață în cap în acțiunea devenită viral de pe inter-net - „ice Bucket challenge“.

Timp de 25 de ani, Bog-dan nicula a muncit zi de zi pentru a se perfecționa. a studiat balet începând din clasa a Vi-a, la liceul de co-regrafie „Floria capsali“ din București. După absolvire, a lucrat la Teatrul de Balet „oleg Danovski“ din con-stanța și în 2001 și-a început cariera pe scenele din străi-nătate ca solist principal la Ballet mainz, apoi la Ballet am rhein din Düsseldorf.

În septembrie 2014, pro-gramul său, care începea în fiecare dimineață cu ora de studii și se termina sea-ra târziu cu spectacolele de balet, s-a schimbat brusc. Bogdan a simțit cum își pi-erde energia mai repede ca până atunci, era din ce în

ce mai extenuat, brațele și picioarele nu se mai mișcau la comandă și au apărut du-rerile de spate. Bogdan s-a dus la doctor să-și facă niște investigații și diagnosticul pe care i l-au pus medicii a venit ca un șoc. la Bogdan, boala avansează însă de pa-tru ori mai repede, astfel că la sfârșitul lunii decembrie a ajuns în scaun cu rotile, iar din ianuarie este inter-nat în spital, fiind parali-zat aproape în totalitate și având deja probleme cu res-pirația.

Familia și-a anunțat-o abia la începutul lunii ia-nuarie, când starea sa de neputință ajunsese în stadi-ul avansat care necesita in-ternarea în spital. părinții și sora lui Bogdan sunt în ro-mânia. cum au aflat, mama și fiica s-au deplasat ime-diat la el, însă tatăl său nu a putut să vină, fiind bolnav de inimă. De o lună, mama și sora îl îngrijesc alterna-tiv, încercând să se împartă între cei doi bărbați bolnavi din familie.

Tatăl lui Bogdan urme-ază să fie operat de inimă, iar mama lui, stela nicula s-a întors în weekend, de la Düsseldorf, ca să-i fie ală-

turi soțului. mama lui Bogdan a de-

clarat pentru „adevăru-l“:„am aflat pe 10 ianuarie, nu ne-a spus înainte, nu a vrut să ne necăjească. mo-ralul lui e foarte bun, încă poate mânca, poate vorbi, deși îi este dificil din cau-za măștii de oxigen, dar nu mai are mâini, nu mai are picioare. e o legumă“, spune mama lui Bogdan printre sughițuri. „Doam-ne, ajută-ne, e un băiat așa de bun, e un băiat extraor-dinar. sper la o minune dumnezeiască, mă rog cu lacrimi, mă rog pe stradă, e

un copil atât de bun, de iu-bitor, nu am cuvinte. stau lângă el toată ziua, mai vin prieteni de la teatru în vizi-tă, au avut mare grijă de el, nicio clipă nu a fost singur. eu mă rog la Dumnezeu să-l vindece și să-l ridice“, suspi-nă mama lui Bogdan.

50.000 de euro

monica, sora lui Bogdan, a explicat că singura șansă pe care o mai are acum fra-tele ei este un transplant de celule stem, care se face la o clinică din Thailanda, Bei-ke Biotechnology. „o boală de genul acesta evoluează între trei și cinci ani, deci este cu atât mai grav la el. Înainte de crăciun, încă mai mergea și în ianuarie era paralizat aproape total. când am ajuns la spital, în Düsseldorf, deja avea un aparat care îl ajuta să res-pire. singura lui șansă este un transplant cu celule stem. am trimis deja toată documentația la clinica din Thailanda, iar doctorii de acolo ne-au spus că trebuie să facă transplantul cât mai repede posibil. problema e că nu poate fi transpor-tat ca un pasager normal, are nevoie de un transport special, iar costurile pentru asta și pentru transplantul cu celule stem este foarte mare, în jur de 50.000 de euro“, a explicat monica.

Familia nu are o ase-

menea sumă de bani, mo-tiv pentru care a deschis un cont de donații pentru Bogdan, iar colegii lui din românia organizează gale caritabile de balet pentru a aduna bani. Teatrul din constanța, unde a lucrat prima dată, deja a adunat din biletele de la gala carita-

bilă o sumă pe care a depu-s-o în contul lui Bogdan.

pe 23 februarie, opera națională din București va organiza, de asemenea, o gală caritabilă.

Din păcate, în cont nu s-a strâns până acum nici măcar un sfert din suma de care are nevoie Bogdan pen-tru transplant. n

Bogdan nicula, 35 de ani, a paralizat în plină glorie

De pe marile scene ale lumii, pe patul de spital

conturile deschise pe numele mamei lui Bogdan, stela nicula, sunt următoarele: BrD Groupe societe Generale Titular stela nicula cont în lei: ro27BrDe441sV25065844410 cont în euro: ro55BrDe441sV25286444410 swiftcode: BrDeroBu Bic code: BrDe

Bogdan înconjurat de familie

Un talent recunoscut

8 9Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

partidul german euros-ceptic, anti-imigrație al-ternative für Deutschland (afD), a dat o lovitură dure-roasă, duminica 15 februa-rie, creștin-democraților angelei merkel, în alegerile din Hamburg. euroscepticii au câștigat primele manda-te în parlamentul landului, într-un semnal clar pentru cancelar că ar putea deveni o forță importantă și un ri-val de temut.

partidul a câștigat 5,5% din voturile exprimate în alegerile pentru parlamen-tul orașului-land. În aceleași alegeri, social-democrații au obținut victoria cu 46,7% dintre voturile exprimate, însă nu au majoritatea ab-solută, scrie Wall street Jo-urnal.

primarul în exercițiu olaf scholz a arătat că va încerca să facă o coaliție cu partidul Verzilor, de centru-stânga, ce a obținut 11,7% din voturi, dacă rezultatele finale arată că social-democrații săi au pierdut majoritatea absolu-tă. În urma alegerilor, De-mocrații liberi au reușit să rămână în parlamentul lan-dului, o victorie rară pentru foștii parteneri de coaliție ai angelei merkel, care au pierdut multe alegeri regio-nale de când au pierdut re-prezentarea în parlamentul național în 2013.

creștin-democrații lui merkel au suferit o înfrân-gere usturătoare la Ham-burg, unde au obținut doar 15,9%, cu toate că experții spun că rezultatul negativ este cauzat de chestiuni poli-tice regionale, nu reprezintă o înfrângere pentru cance-lar.

alegerile regionale din Hamburg nu sunt, în gene-ral, importante pentru poli-tica națională, însă de ace-

astă dată performanta celor două partide mici ar putea avea un impact asupra po-liticii naționale, explica ob-servatorii.

"afD a trebuit să demon-streze că este capabil să atragă votanți în Vest și nu rămâne un partid de protest est-german. alegerile din Hamburg au fost un mare succes pentru afD", crede

oskar niedermayer, profe-sor de științe politice la Free university din Berlin. "De-mocrații liberi se lupta să supraviețuiască și au reușit să trimită un semnal clar că sunt încă o opțiune", conti-nuă acesta.

anul trecut, partidul po-pulist afD a reușit să intre în parlamentele din trei lan-duri estice, cu aproximativ 10% din voturi în Branden-burg, saxonia și Thuringia.

partidul a fost fondat în 2013 cu o platformă care se opune planurilor de salvare pentru țările din zona euro și o acuză pe angela merkel că oferă prea mult ajutor statelor europene împovă-rate de datorii. În ultimele luni, însă, afD s-a concen-trat pe opoziția la imigrație și pe chestiuni privind cri-minalitatea. n

acTualiTaTe

Decât primar în românia, mai bine emigrant în Germania. un edil din caraș-severin a abandonat scaunul după 11 ani de mandat și e emigrat. le-a transmis subalterni-lor, care îl știau plecat în vacanță, că nu se mai întoarce. „salariul mic e de vină”, sunt convinși localnicii și chiar mama lui.

primarul comunei ocna de Fier, localitate cu aproape 700 de suflete, a plecat luna trecută la rudele din Germania, cu soția și fiica. ceea ce trebuia să fie o scurtă vacanță s-a transformat în căutarea de loc de muncă. Vestea a luat-o prin sur-

prindere și pe mama primarului demisionar.

„nu mi-a dat un telefon, nici nu știu ce muncește. Datorii plin, pri-

etenii l-au dezamăgit. ce credeți că poate să muncească acolo? munca de jos, dar bănoasă!”, a delarat pen-tru Digi 24 Valeria ciobîcă, mama fostului primar din ocna de Fier.

Femeia știa că din salariul de primar, fiul ei plătea cu greu rate-le unui credit de aproape 30.000 de euro, cu care și-a cumpărat aparta-ment la reșița. localnicii care l-au ales sunt siguri și ei că problemele financiare l-au făcut să ia drumul străinătății. potrivit declarației de avere, mircea ciobîcă încasa ca pri-mar aproape 1.800 de lei salariu, nu reușise să facă economii și condu-

cea o Dacia din 2004. sătul de viața strâmtorată, edilul și-a trimis demi-sia pe e-mail.

„este o decizie personală, chiar așa a scris și în demisie. o să trimi-tă și prin poștă originalul”, a spus mircea ungureanu, viceprimarul comunei ocna de Fier.

primarul care a demisionat ca să se angajeze în Germania nu a pu-tut fi contactat pentru a da detalii despre traseul lui profesional. În vârsta de 41 de ani, mircea ciobîcă a terminat un liceu de științe ale na-turii și a absolvit în 2011 Facultatea de marketing. n

a renunțat la funcția de primar și a venit să muncească în Germania

Un nou loc de muncă

Partidul antieuropean Alternative für Deutschland câştigă teren un sondaj inscop arată că 87,3% din români au o pă-

rere „mai degrabă pozitivă” despre Germania, doar 7,9% având un sentiment „mai degrabă negativ”.

După Germania, țările cele mai simpatizate de către români sunt: marea Britanie, spania, italia și sua. re-publica moldova este abia pe poziția a 11-a, doar 67,7% dintre cei chestionați având un sentiment „mai degrabă pozitiv” față de acest stat, în timp ce 24,3% au opinii „mai degrabă negative”.

statele cel mai puțin simpatizate de către români sunt : ucraina (48,2% opinii negative), ungaria (51% opinii ne-gative) și rusia (66,2% opinii negative, doar 25,4% poziti-ve).

sondajul fost realizat de inscop research la coman-da „adevărul” în perioada 5-10 februarie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.065 persoane și este reprezentativ pentru populația româniei de 18 ani și peste 18 ani. eroa-rea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. n

orașul Braunschweig din nordul Germaniei a anulat un carnaval prevăzut să se desfășoare duminică, 15 fe-bruarie, din cauza ‚unei amenințări specifice de atac isla-mist’, a anunțat poliția, potrivit aFp.

Defilarea, care era prevăzută să înceapă la ora 11.20, a fost anulată în urma unor informații secrete furnizate ‚de surse demne de încredere din cadrul securității”, se arată într-un comunicat al poliției.

„poliția le-a cerut tuturor vizitatorilor să nu se deplase-ze pe traseul unde era prevăzută parada sau să nu se ducă deloc la Braunschweig”, se arată în comunicat.

Într-o declarație pentru postul de televiziune german nDr, unul dintre șefii poliției, michael pientka, a indicat că nu există nicio legătură între decizia de anulare a car-navalului și atacurile teroriste care au avut loc sâmbătă, 14 februarie la copenhaga și care s-au soldat cu doi morți și cinci răniți, la o lună de la atentatele islamiste sânge-roase de la paris care au făcut 17 morți. n

Germania, țara cea mai iubită

carnaval anulat la Braunschweig

10 11Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Ziarul romÂnesc20 februarie 2015opinii

Diaspora nu a dat un cec în alb domnului preşedinte Iohannis

(continuă de la pag. 1)Hoțul Victor ponta (a pla-

gia înseamnă a fura) pune la cale “jefuirea legală” a românului din diaspora. a făcut-o oricum și înainte de “taxa de 10 euro”, au făcut-o guvernele precedente. Tova-rășul usl-ist de odinioară al lui ponta, “liberalul” crin antonescu condiționa în discursul sau dreptul de vot al românilor din diaspora de “plată de taxe și impozi-te în românia”! unde sunt sutele de miliarde de euro trimise în țară de românii din diaspora? poate ne spu-ne acest lucru un alt tovarăș de-al lui ponta, “liberalul” popescu-Tăriceanu (pe vre-mea când era premier al ro-mâniei, economia “duduia” taman cu banii introduși în economia națională de către diaspora), cel care afirma că românul din diaspora își vinde votul pe “un mic și o bere”! câtă nesimțire din partea președintelui sena-tului româniei! acest senat care a făcut zid, scut de apă-rare pentru Varujan Vosga-nian în fața justiției.

senatul româniei a res-pins cererea DiicoT de în-cepere a urmăririi penale a senatorului pnl Varujan Vosganian!

ponta, “de stânga”, apără-torul intereselor oamenilor simpli! popescu-Tariceanu, “de dreapta”, apărătorul pro-prietății private. Tovarăși! singura voastră doctrina este hoția, jaful și îngenun-cherea româniei. nu sunteți nici “de stânga”, cum nici “de dreaptă” nu sunteți. sunteți “ciolaniști”! politica voastră este ciolanul! rușine!

cât dispreț trebuie să aibă ponta față de diaspora? l-a înlocuit pe ministrul pentru

Diaspora, cristian David, arestat pentru o mită de 500.000 eur cu fiul unui se-curist în persoana lui angel Tîlvăr!

amar este gustul demo-crației românești când vo-tul popular este călcat în picioare de clasa politică: încă din 22 noiembrie 2009 românii au hotărât prin re-FerenDum trecerea de la un parlament bicameral al-cătuit din 137 senatori și 334 deputați la un parlament unicameral cu maxim 300 de deputați. În 16 noiembrie 2014 românii au spus nu lui ponta.

cum arată românia în 16 februarie 2015? iată ce spune președintele români-ei, domnul Klaus iohannis: „procedurile pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști mi-niștri, membri ai parlamen-tului, trebuie să devină mai simple și mai transparente. reînnoiesc apelul adresat clasei noastre politice de a înțelege că un parlament to-lerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respectul și încrederea cetă-țenilor”.

acestea sunt vorbele, fap-tele arată cu totul altfel!

Îi amintesc domnului io-hannis, fiindcă tot aduce în discuție “respectul și încre-derea cetățenilor” că la iași, de Ziua unirii, Varujan Vos-

ganian era membru pnl și se prezenta pe scenă alături de domnia sa! Îl întreb așa-dar pe domnul președinte iohannis dacă domnia sa a înțeles la rându-i ca votul din 16 noiembrie a fost un vot anti ponta și nu un vot pro iohannis?

Domnul Vosganian tre-buia demis din pnl încă din campania electorală. nu era domnul iohannis preșe-dintele pnl în acea vreme? protejează pnl corupții din interiorul partidului? sunt discursurile președintelui iohannis demagogice? Dacă da, sunt voit demagogice?

iată exemple concrete despre penali din pnl care

sunt încă “bine mersi” mem-bri de partid:

Deputatul pnl Thuma Hubert petru! acesta a pri-mit în 13 octombrie 2014 o condamnare definitivă de 6 luni închisoare pentru să-vârșirea infracțiunii de “fo-losire a influenței sau a au-torității de către o persoană cu funcție de conducere în-

tr-un partid, în scopul obți-nerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

Deputatul pnl Dumitru Verginel Gireadă! acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu sus-pendare, având un termen de încercare de 4 ani, înce-pând cu 5 aprilie 2012. Deci-zia vine din partea curții de apel cluj și vizează “infracți-uni de abuz în serviciu con-tra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra inte-reselor publice și uz de fals”.

senatorul pnl Dian po-pescu! acesta a fost condam-nat de ÎccJ, în primă insta-nță, pentru “complicitate

la abuz în serviciu” la cinci luni de închisoare cu sus-pendare. Termenul de încer-care menționat de instanță, în noiembrie 2014, este de doi ani și cinci luni.

Înțelegem din presa ro-mânească că se pregătește debarcarea lui Tariceanu de la șefia senatului româniei. este însă oportuna înlocui-

rea lui cu domnul Vasile Bla-ga, așa cum se speculează? Își asumă domnul iohannis în continuare personaje controversate din rândul “marelui pnl”? observăm chiar din anumite afirmații ca pnl își adjudecă succesul scrutinului din 16 noiembrie 2014.

infatuare inutilă! Dom-nul iohannis nu a primit un cec în alb de la românii din diaspora!

un președinte al români-ei, un președinte al tuturor românilor care nu numai că tolerează, dar cooperează, desigur în plan constituți-onal, cu un guvern corupt, cu un premier plagiator, lip-sit de viziune națională, va transforma simpatia aceea de o zi pe care i-au dăruit-o românii, cei de acasă și cei de pretutindeni, întro an-

tipatie permanentă. o an-tipatie permanenta care se va răsfrânge asupra unui pnl nereformat și implicit asupra fostului președinte pnl, actualul președinte al româniei, domnul Klaus iohannis. alegerile viitoare sosesc!

Lucian ȚîrleaFebruarie 2015, nürnberg

Uniţi în protejarea corupţilor din Parlament?

acest senat care a făcut zid, scut de apărare pentru Varujan Vosganian în fața justiției.

Domnul Vosganian trebuia demis din pnl încă din campania electoralăIubit de colegii săi senatori

11Ziarul romÂnesc20 februarie 2015ROMÂNIA

România pare să fi pier-dut perspectivele reale de aderare la spațiul de liberă circulație, în condițiile în care unii oficiali naționali și europeni au cerut revi-zuirea Tratatului Schengen. În plus, mai multe dificultăți oferă justificări țărilor care se opun aderării României și Bulgariei.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat de curând că România face demersurile pe plan diplo-matic pentru continuarea procesului de aderare la Schengen, a dat asigurări că „Noi sperăm că vom intra.

Acționăm ca un stat care este, de facto, în Schengen”, ceea ce înseamnă că Româ-nia înțelege să acționeze în privința controalelor la frontierele externe ca și cum ar fi membru Schen-gen, chiar dacă nu este, și a apreciat că „nu este oportun să fie impuse termene de ad-erare”.

În contrast, în anii trecuți fostul ministru de Externe, Titus Corlățean a „somat” statele membre să ofere un calendar de aderare României, în caz contrar proclamând că România nu mai este interesată. Poziția lui Aurescu exprimă o reve-nire a interesului României privind aderarea la spațiul de liberă circulație, enunțată, de altfel, și de președintele Klaus Iohan-nis, dar și situația precară în care se află demersurile de aderare.

Ce ne-a îndepărtat de Schengen

Una dintre cauzele care ne-a ţinut departe de spaţiul liberei circulaţii este legată de atacul la adresa statu-lui de drept din iulie 2012, relatează România Liberă.

La începutul acelui an, România obținuse garanții privind aderarea în două

etape, mai întâi cu granițele aeriene în toamna aceluiași an, respectiv cu frontierele maritime și terestre în 2013.

Acest calendar a fost spul-berat de evenimentele din iulie 2012 și de raportul de-zastruos pe MCV al Comis-iei Europene (Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a pro-greselor pe care România și Bulgaria le au în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată) din luna au-gust, care a oferit adversar-ilor tradiționali ai aderării României la spațiul Schen-gen- Franța, Germania sau Olanda - motive pentru a-și reafirma opoziția. Pozițiile anti-europene agresive ale Bucureștiului și ale minis-trului Corlățean au înghețat practic demersurile de ad-erare, iar Guvernul Ponta a îngropat de facto chestiunea Schengen.

Abia după alegerile prezidențiale aceasta a revenit în discuție, când președintele Iohannis a ple-dat la Bruxelles, în discuțiile cu președinții Consiliului European, Donald Tusk, și Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru adoptarea unui calendar. Din păcate, puterea celor doi este limitată pentru că, deși condițiile de aderare sunt tehnice - iar Comisia susține în mod constant că Româ-nia îndeplinește aceste condiții încă din 2011 -, de-cizia privind aderarea este politică și se ia prin consens de către statele membre. Or, din punct de vedere politic, anul trecut a fost marcat de ascensiunea partidelor populiste antiimigrație în vestul Europei, ceea ce a determinat mai multe țări – în frunte cu Franța – să evoce revizuirea Tratatului Schengen și impunerea de controale la frontierele in-

terne ale Schengen pentru limitarea imigrației ilegale și a „turismului social” din statele mai sărace ale UE.

Primele vizate au fost România și Bulgaria. Peste acestea au venit și atacu-rile teroriste din ianuarie de la Paris, în urma cărora noul responsabil european antiterorism, belgianul Gilles de Kerchove, a spri-jinit o revizuire radicală a reglementărilor privind libera ciculație, susținută de un număr important de state membre Schengen.

Ministrul de Interne spaniol a afirmat chiar că există un consens în acest sens. Toate aceste cauze au făcut ca progresele realizate de România în combaterea corupției și reforma Justiției să cadă în planul secund al deciziilor privind aderarea la Schengen. n

Aderarea la Schengen mai așteaptă

Comisia Europeană a răspuns, marți, 3 februarie, prin interme-diul comisarului european privind Migrația și Afacerile Interne, Dimi-tris Avramopoulos, unui apel făcut de europarlamentarul PSD Victor Negrescu în care acesta a solicitat oficialilor europeni să reacționeze în fața respingerii afișate de unii politicieni pentru aderarea României la Schengen.

Astfel, Comisia Europeană a sub-liniat că sprijină deplin accederea României în Schengen încă din iunie 2011, când Consiliul European a con-cluzionat că România îndeplinește toate condițiile bazate pe criterii obiective, se arată în răspunsul ofi-cial al Comisiei Europene, trimis în numele președintelui Jean-Claude Juncker de către comisarul euro-pean privind Migrația și Afacerile

Interne, Dimitris Avramopoulos. „Vă asigurăm că din iunie 2011, când Consiliul a ajuns la concluziile că România și Bulgaria îndeplinesc cerințele pentru a se alătura Schen-gen, Comisia a sprijinit deplin extin-derea Schengen pentru ambele țări.

Aceste concluzii sunt bazate pe un mecanism de evaluare obiectiv, uni-form și amănunțit aplicat în mod egal pentru toți. Comisia continuă să susțină repetat această poziție la orice ocazie potrivită.

Nu există nicio legătură legală în-

tre extinderea Schengen și Mecanis-mul de Cooperare și Verificare. [...] Mecanismul de Cooperare și Veri-ficare are un scop diferit. Acest lu-cru a fost subliniat de către Comisie în mai multe rânduri”, se arată în răspunsul oficial al Comisiei Euro-pene.

Oficialii europeni mai susțin că evaluarea privind Schengen a celor două state este efectuată de către Consiliu, fiind nevoie de unanimi-tate, și că Executivul European nu sprijină legătura dintre accederea la Schengen și procesul MCV.

În apelul său către Comisia Europeană, Victor Negrescu a susținut că o poziție a fostului pre-mier francez, François Fillon, potri-vit căreia României nu trebuie să i se permită accesul în spațiul Schengen deoarece reprezintă sursa unui flux masiv de migranți, este „împotriva principiilor fundamentale ale Uni-unii Europene și vine în contradicție cu dreptul câștigat al României de a adera la spațiul Schengen”. n

Comisia Europeană: România îndeplinește condițiile pentru a adera la Schengen

Unii oficiali europeni au cerut revizuirea Tratatului Schengen

12 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

Elena Udrea a fost plasată în arest la domiciliu a decis, definitiv, marţi, 17 februa-rie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatei la are-starea preventivă dispusă în 11 februarie în dosarul “Mi-crosoft”.

Fostul ministru nu are voie să plece de acasă fără acordul autorităților ju-diciare și nu poate lua legătura direct sau indirect cu persoanele implicate în dosarul Microsoft. De ase-menea, ea nu poate posta pe Facebook în legătură cu acest dosar.Instanţa îi atrage atenţia că în caz de încălcare a oricăreia dintre aceste obligaţii, se poate dis-pune din nou arestarea ei preventivă.

Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie - 17 martie inclu-siv, pentru fapta de trafic de influenţă.

O săptămână după gratii

Fostul ministru Elena Udrea s-a aflat în arest din seara zilei de 10 februa-rie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată preventiv pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Microsoft.

Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.

Udrea este acuzată, în dosarul “Microsoft”, de trei fapte de trafic de influenţă - în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea con-tractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi

primirea a 500.000 de euro. Procurorii o mai acuză şi de spălare de bani (în forma dobândirii şi utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracţiuni), şi fals în declaraţii de avere.

Potrivit anchetatorilor, fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş, ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Tur-ismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică închei-erea şi derularea contractu-lui de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Totodată, potrivit anchet-atorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la Gabriel Marin, administra-tor al societăţii Omnilogic, suma de circa 3.000.000 de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

Gabriel Marin a făcut un denunţ la DNA, arătând că i-a plătit lui Dorin Cocoş prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.050.000 de euro.

La rândul său, Dinu Pes-cariu, vizat în dosarul “Mi-crosoft”, a denunţat-o pe Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva proble-mele din justiţie”.

“La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a for-mulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Ele-na Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Sie-mens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii

dispuse de autorităţile aus-trice pe conturile sale din Eleveţia, Udrea Elena Ga-briela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sen-sul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 - februarie 2014”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii susţin că aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont şi înscri-suri olografe ridicate la percheziţii, în care sunt in-dicate sume de bani plătite.

Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Micro-soft, alături de primarul sus-pendat al municipiului Pia-tra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

Alt dosar, alte acuzaţii

În dosarul “Gala Bute”, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut luni, 16 februarie, un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme. În această cauză, Camera Deputaţilor încuviinţase, încă din 9 feb-ruarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a

Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la fo-losirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fon-duri din bugetul Uniunii Eu-ropene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de fo-

loase necuvenite şi luare de mită.

DNA a precizat că, ulte-rior, au apărut noi elemente “ce au conturat suspiciunea săvârşirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaţilor”. n

Elena Udrea, în arest la domiciliuElena Udrea a scăpat deocamdată de arest. Fostul mi-

nistru al Turismului, care s-a aflat după gratii timp de o săptămână, va fi cercetată în arest la domiciliu, au decis magistraţii Curţii Supreme marţi, 17 februarie.

Udrea a cerut renovarea celuleiObişnuită cu luxul, fosta şefă de la Ministerul Dezvoltării

şi Turismului nu s-a putut adapta nicicum la viaţa din celulă şi a făcut un apel către conducerea departamentului Cercetări Penale pentru renovarea celulei în care a fost încarcerată.

În timp ce era închisă, Elena Udrea a adresat conducerii Arestului Central al Poliţiei Capi-talei o cerere în care a so-licitat să i se permită să-şi renoveze celula.

Fostul ministru ceruse acordul ca, din banii ei, să zugrăvească celula în care este închisă, să vopsească grati-ile şi caloriferele, să schimbe mobilierul şi să pună tapet pe pereţi. Potrivit directorului general al Administraţiei Peni-tenciarelor, nicio închisoare nu poate să primească bani sau donaţii de la cei care sunt încarceraţi.

„Dacă cineva doreşte să contribuie în felul acesta se adresează conducerii respectivului penitenciar şi aşa se realizează sponsorizarea sau donaţia, dar nu poate să spună: acea donaţie se duce la camera cutare. Cei care hotărăsc acest lucru şi care ştiu spaţiile care necesită o ren-ovare sunt cei din conducerea unităţii de detenţie”, a spus Cătălin Bejan, director al Administraţiei Penitenciarelor.

Doleanţa Elenei Udrea de zugravi celula din arestul Poliţiei Capitalei a fost preluată de presa străină. The Tele-graph scrie că fostul ministru a cerut ca “pereţii celulei să fie tapetaţi, iar toaleta curăţată”. Jurnaliştii telegraph.co.uk precizează că Elena Udrea, fost ministru cunoscut pentru hainele şi accesoriile de lux pe care le afişa cu fiec-are ocazie, s-a oferit chiar să plătească această redecorare a celulei, pe care acum o consideră “îngrozitoare”.

Jurnaliştii îl citează inclusiv pe avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, care a declarat presei că celula în care a stat deputatul “este inumană şi înjositoare”. Mai mult, el a comparat condiţiile din arest cu cele din lagărele de con-centrare. n

Cerinţele Elenei Udrea în închisoare: Să

vopsească gratiile şi calo-riferele, să schimbe mobil-ierul şi să tapeteze pereţii

13Ziarul romÂnesc20 februarie 2015ROMÂNIA

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, 16 februarie, la TVR, că va reveni în viaţa publică, după ce timp de două luni a tăcut, pentru că spaţiul pub-lic nu îl lasă în pace şi a în-ceput o campanie împotriva mandatului său, adăugând că nu mai are aspiraţii să devină preşedinte, premier, dar nu mai tace.

”Aproape două luni am tăcut, dar spaţiul public nu mă lasă în pace”, a arătat Băsescu.

El a precizat că a început o ”campanie furibundă de desfiinţare a mandatului său, şi se vede nevoit să îl apere”.

”Voi reveni în viaţa publică. Nu mai am aspiraţii să devin preşedinte, primar,

premier, dar nu voi tăcea”, a ţinut să transmită fostul şef al statului.

În ceea ce o priveşte pe „protejata” sa, Elena Udrea, care momentan este în ar-est preventiv, Băsescu a subliniat că îşi păstrează în-crederea în ea. 

Acesta a declarat că Ele-na Udrea nu minte şi că nu a auzit în timpul mandatu-lui său că a luat bani, subli-niind că are încredere în ea şi în justiţie.

“Eu nu am avut nicio informaţie când am ple-cat din mandat că Elena Udrea ar fi avut activităţi ilegale. Cu certitudine, nu voi intra în corul mediatic care se desfăşoară acum la adresa Elenei Udrea, mai ales că mâine acest om se

va prezenta în faţa justiţiei, aşa că voi respecta compor-tamentul prin care să nu încerc să influenţez vreo de-cizie. Am încredere în acest om! Când un judecător va spune că e vinovată, voi recunoaşte indiscutabil

decizia judecătorului.   Am încredere şi în justiţie şi în Elena Udrea. Este un linşaj mediatic la adresa ei “, a mai delcarat Băsescu. 

Nu este prima declaraţie pe acest subiect pe care a făcut-o fostul preşedinte.

La o zi după reţinerea Ele-nei Udrea, Traian Băsescu a aspus că nu se îndoieşte de nevinovăţia sa, “singurul mod” în care şi-ar schimba punctul de vedere fiind un verdict final al unui judecător după derularea întregului proces.

“Convingerea mea este că în instanţă, atunci când va ajunge dosarul, va fi capabilă să îşi dovedească nevinovăţia. Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine. A fost partenerul meu politic, singurul care a mai rămas sau printre piţinii care au mai rămas din foştii lideri ai PDL”, şi-a justificat Băsescu loialitatea, adăugând că aşa cum o ştie, “se va bate să îşi dovedească nevinovăţia”. n

Băsescu: “Am încredere în Elena Udrea”

“Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine”

14 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

Actualul deputat Monica Iacob-Ridzi, care a condus Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, a primit luni, 16 ianuarie, o condamnare de cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, fiind încarcerată la peni-tenciarul Gherla. Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, a fost dictată și pentru fosta sa consilieră, Ioana Vârsta. Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Eco-nomice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie - septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au con-statat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu susp-endare.

Dosarul se încheie după ani de procese

Fostul ministru Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 per-soane au fost trimise în judecată în acest dosar pe 3 mai 2011. Conform an-chetatorilor, Ridzi a hotărât externalizarea serviciilor privind organizarea unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului. Ast-fel, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, ministerul a atribuit ilegal pres tări de servicii unor firme private „de apartament.”

Firmele Artisan Consult-ing SRL și Compania de Pub-

licitate Mark SRL au primit suma de 3,1 milioane de lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eve-niment. Fostul ministru al Tineretului a hotărât, spun procurorii, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile pro-prii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private

urmau să desfășoare deja manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulte-rior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul min-istru, cu ajutorul lui Mar-ius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele ministerului aparţinând unora dintre coinculpaţi date informati-ce şi fişiere relevante cu

privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agen-dele de poştă electronică, cât şi din memoria calcula-toarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii do-sarului în judecată, Minis-terul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de preju-diciul final stabilit pe baza întregului material proba-tor. Monica Iacob-Ridzi a susținut în toți acești ani că nu a știut de respectivele decizii, că nu a semnat con-tractele incriminatoare și

că angajații ministerului au acționat fără știrea ei.

„Copiii mei au nevoie de mamă, acasă“

Cu o zi înainte de decizia finală a instanței, Monica Ia-cob-Ridzi a mai pledat încă o dată pentru nevinovăția ei, vorbind despre atacuri pro-funde și nedrepte la adresa ei. Deputatul a vorbit despre cei doi copii ai săi – o fetiță de un an și cinci luni și un băiețel de 4 ani și jumătate, dar și despre starea sa de sănătate precară.

“Copiii mei au nevoie de mamă, acasă. Sunt aspecte pe care nu aș fi vrut să le spun niciodată instanței, dar avocatul m-a convins că e mai bine să depunem și documentele medicale, pe lângă probele depuse la dosar. Mi-aș dori ca nu aspectele medicale să pri-meze în decizia instanței, ci probele din dosar care dovedesc nevinovăția mea, dar am depus și rapoartele medicale pentru a dovedi că, din păcate, situația mea medicală este foarte gravă. Numai Dumnezeu știe câte zile mai am de trăit, dar mă rog Lui ca acele zile să le trăiesc lângă copiii mei, acasă,” scria Ridzi duminică pe blogul său.

Monica Iacob-Ridzi, 37 de ani, este soția fostului pri-mar al Petroșanului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Ea a condus fili-ala de tineret a PDL și a de-venit deputat în 2008. Ridzi a fost membru al Parlamen-tului European și, în decem-brie 2008, a fost numită ministru al Tineretului și Sportului, funcție din care a demisionat în iulie 2009. Ridzi a demisionat din PDL și s-a înscris în PP-DD, con-dus de Dan Diaconescu, urmând ca apoi să devină membru al UNPR. n

Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare

Fostul ministru al Tineretului și Sportului, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată de magistraţii de la Curtea Supremă la  cinci ani de închisoare cu executare,  pen-tru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

Bugetul României, păgubit în 2013 cu peste 1 miliard de euro

Bugetul statului a fost păgubit cu un peste un miliard de euro în 2013, arată Raportul an-ual al Curţii de Conturi. Instituţia care a con-trolat administraţia românească a constatat nereguli serioase, inclusiv la Guvern şi la Min-isterul Finanţelor. Iar la unele companii de stat a fost o adevărată fiesta. TAROM, de exemplu, cu pierderi anuale de zeci de milioane de euro, a cheltuit 200.000 de lei pentru petreceri.

Curtea de Conturi spune că în 2013 Fon-dul de rezervă la dispoziţia Guvernului a fost umflat de 5 ori, de la 200 de milioane de lei cât era iniţial, la peste un miliard de lei prin cele două rectificări bugetare. Cel mai grav este însă că fondul de rezervă nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost creat şi a funcţionat practic ca un buget paralel fără controlul Parlamentului.

Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, doar pen-tru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercitiului bugetar. Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a anunţat că formaţiunea sa solicită înfiinţarea a două comisii de anchetă în Camera Deputaţilor şi Senat, pe tema chel-

tuirii Fondului de rezervă a Guvernului. Şi la Ministerul de Finanţe Curtea de Conturi a găsit nereguli, şi încă unele foarte grave. La programele cu finanţare europeană în 2013 angajaţii ministerului ar fi uitat să ceară rambursarea de la Comisia Europeană a peste 2 miliarde de lei. Banii reprezintă jumătate din fondurile cheltuite de stat şi care ar fi trebuit rambursate României de Bruxelles. Banii adunaţi din taxe, impozite şi contribuţii au avut în 2013 un duşman de temut - statul român! Asta spune tot Curtea de Conturi. Aproape 1,2 miliarde de lei au rămas la firmele intrate în insolvenţă, alte 200 de milioane cheltuiţi fără respectarea legii, sute de milioane date ilegal pe salarii, sporuri şi premii pentru funcţionari şi di-rectorii lor.

În plus, de multe ori autorităţile plătesc fără să verifice tot ce li se cere. Locuitorii din Delta Dunării au dreptul la subvenţii de 50 la sută din energia electrică consumată. Doar că în 2013, Departamentul pentru Energie a acordat aceste subvenţii chiar şi mai multor persoane decedate. Şi compa-niile de stat cheltuiesc anapoda. TAROM, Compania Naţionala de Transporturi Aeri-ene Române, a cheltuit peste 200.000 de lei pentru organizarea de “zile festive”, deşi compania a avut pierderi de 130 de milioane de lei în acelaşi an. n

Fostul ministru a declarat că este grav bolnavă şi că viaţa ei este în pericol

15Ziarul romÂnesc20 februarie 2015ROMÂNIA

Curtea Supremă l-a condamnat pe Miron Mi-trea la doi ani de înschisoare cu executare. Sentinţa este definitivă, fostul ministru fiind deja încarcerat. Miron Mitrea a fost acuzat de pro-curorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că a luat mită de la Irina Jianu care a fost şi ea condamnată la cinci luni de închisoare cu executare.

În plus, completul de cin-ci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să confişte de la fostul depu-tat PSD Miron Mitrea suma de 327.928 de lei.

În acest dosar, Miron Mi-tea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 - 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub for-ma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef ad-junct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).

Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în re-chizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vert-con SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, pro-prietatea mamei lui Mitrea.

“Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jia-nu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numi-rii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respec-tiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 mar-

tie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregis-trat la ICCJ în 25 octombrie 2013. Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la în-ceputul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că re-curge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se as-cunde în spatele imunităţii.

Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 - 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 - 2016).

Încarcerat la Poarta Albă

Miron Mitrea bănuia ce-l aşteaptă şi nu a vrut să dea ochii cu presa într-unul dintre cele mai grele mo-mente din viaţa sa. A ple-cat la Constanţa înainte de anunţarea sentinţei şi acolo a primit oficial vestea că îşi va petrece următorii doi ani după gratii. Ultimele clipe de libertate şi le-a petrecut într-un hotel de 4 stele de pe malul lacului Siutghiol din Mamaia, de unde a şi fost ridicat cu cătuşe de poliţişti, informează România TV.

Deşi e născut la

Sighişoara şi trăieşte la Bucureşti, Miron Mitrea şi-a făcut mutaţie într-o locuinţă de pe bulevardul Mamaia din Constanţa cu doar 5 zile înainte de pronunţarea sentinţei definitive. Asta pentru a fi trimis automat să-şi execute pedeapsa la închisoarea Poarta Albă, considerată de deţinuţi mai permisivă.  “Este un regim mai special la Poarta Albă. Atât ca grad de libertate, cât şi din punct de vedere al traiului. În primul rând, este mai ferit de presă. La punctul de lucru nu sunt ziduri, sunt plase de sârmă. Uşa de la celule se deschide ca la dvs. acasă. E mai multă libertate. Conducerea de acolo a creat un sistem pro-priu, cu ferme de animale, au mâncare mai bună, au puncte de lucru”, a declarat Miron Cozma, care a petre-cut în sistemul penitenciar aproape 10 ani.

25 de ani de politică

Miron Mitrea a fost o figură marcantă a social-democraților. Istoria partid-ului este legată de numele său. A fost ani de zile sec-retar general al PSD și per-sonaj principal în jocurile de culise. În 2010 s-a gândit chiar să ţină frâiele partidu-lui din funcţia de lider, dar a ajuns să îi cedeze voturile lui Victor Ponta.

Politician cu state vechi, Miron Mitrea s-a făcut re-marcat mai întâi ca lider sindical. Era inginer când a fondat prima confederaţie sindicală de după 1989,

CNSLR Frăția, pe care a condus-o până la mijlocul anilor ‚90. Din sindicat a apărut Partidul Solidarității Sociale, absorbit ulterior de PDSR, actualul PSD. Aşa a devenit Miron Mitrea poli-tician de frunte al celui mai important partid românesc de după căderea comunis-mului. Miron Mitrea a de-venit rapid unul din liderii PSD care au făcut, alături de Adrian Năstase, scut în jurul colegilor cercetaţi pentru corupţie. Gabriel Bivolaru, de pildă, a primit susţinerea colegilor în timp ce era au-diat la Parchet.

Câţiva ani mai târziu, responsabilităţile poli-tice ale fostului sindicalist avansau: Miron Mitrea a de-venit ministru al Transpor-turilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, pentru 4 ani. Sub semnătura ministrului Miron Mitrea a fost parafat de altfel păgubosul contract cu Bechtel, pentru Auto-strada Transilvania. Tot el a cumpărat, cu 320 de mil-ioane de euro, 120 de „Săgeţi Albastre”.

Miron Mitrea a devenit cu timpul şi una dintre cele mai importante figuri din PSD. Ani de zile a fost sec-retar general al partidului şi apoi vicepreşedinte. A co-ordonat bătăliile electorale din Bucureşti: în 2008 pen-tru Cristian Diaconescu, în 2011 pentru Sorin Oprescu. În 2010 s-a gândit să can-dideze la şefia PSD, dar s-a retras în ultimul moment, la sfatul lui Ion Iliescu, dându-i voturile lui Victor Ponta.

Și-a anunţat retragerea din poltiică într-un mo-ment greu pentru partid, după ce PSD pierduse din nou alegerile prezidenţiale. Problemele din justiţie nu i-au dat însă de ales. n

Miron Mitrea, doi ani după gratii

Online din puşcărieSunt în închisoare, dar mesajele pe care vor să le transmită

ajung la cei interesaţi prin intermediul conturilor de Facebook, dar şi a blogurilor. Fie că vorbim despre personalităţi din lumea politică, din lumea mondenă sau chiar şi din cea a fotbalului care sunt condamnate definitiv de instanţele din România sau sunt încă în arest preventiv, mai toţi reuşesc să ţină legătura cu fanii din lumea liberă.

Primul care a iniţiat această modă de fi permanent în contact cu “prietenii virtuali” a fost Adrian Năstase. El spu-nea atunci că îşi scrie textele pe hârtie şi că cineva din fa-milia lui le “urcă” pe blogul său.

Bloggerii din spatele gratiilor

Sorin Roșca Stănescu, condamnat la doi ani și patru luni de închisoare în dosarul Rompetrol, nu şi-a pierdut reflexul de ziarist. Scrie zilnic, din puşcărie, editoriale. Periodic, acesta își actualizează blogul cu opiniile personale despre

subiectele momentu-lui. La fel procedează și Dan Voiculescu care scrie despre procesele în care este implicat, de-spre “lupta” sa cu Traian Băsescu.  Și Adrian Sâr-bu, patronul Mediafax, a comunicat cu publicul

prin intermediiul internetului. La scurt timp după ce pro-curorii DIICOT l-au reţinut Sârbu a publicat, prin inter-mediul angajaţilor săi, un comunicat de presă. Avocatul a explicat, ulterior, că Sârbu însuşi a scris acel comunicat de presă înainte de a fi audiat de procurori şi le-a cerut angajaţilor să îl publice doar dacă va fi reţinut. n

Şi-au pierdut libertatea, dar continuă să fie prezenţi pe bloguri și pe rețelele de socializare

Fostul ministru al Transporturilor a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită

16 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

După Revoluţie, dar mai ales în ultimii cinci ani, judecătorii români au tri-mis la închisoare nu mai puţin de 14 politicieni care au făcut parte din diferite guverne. Practic, Justiţia a creat în spatele grati-ilor un guvern de uniune naţională, miniştrii având culori politice diverse.

Un singur premier a fost încarcerat şi acesta este Adrian Năstase. Şeful guver-nului României în perioada 2000 - 2004, Năstase a fost ondamnat în două dosare penale, Trofeul Calităţii şi Zambaccian. Acesta a fost liberat condiţionat în 2014. Năstase a fost şi ministru de Externe la începutul anilor ’90.

Copos, două condamnări

Un politician cu o is-torie scurtă ca vicepre-mier (2004-2006), George Copos, are la activ două condamnări: una de 4 ani şi opt luni în Dosarul Trans-ferurilor de jucători şi 4 ani în Dosarul Loteria 1.

Fostul ministru al Ag-riculturii Ioan Avram Mureşan are cea mai mare condamnare dată unui fost ministru pentru corupţie: şapte ani de închisoare pen-tru deturnare de fonduri. Are şi trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“. Recordul pedepsei pentru corupţie este însă disputat cu Sorin Pantiş, fost minis-tru al Comunicaţiilor.

Pantiş a primit tot şapte ani de închisoare în dosa-rul privatizării Institutului

de Cercetări Alimentare, acelaşi în care a primit 10 ani şi fostul lider PC şi fost vicepremier Dan Voicules-cu. Zsolt Nagy, ministru al Comunicaţiilor în perioada decembrie 2004 - iulie 2007, este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar a fost condamnat Codruţ Şereş, care a condus Ministerul Economiei şi Comerţului.

Mitrea şi Ridzi, ultimii sosiţi

Decebal Traian Remeş a fost ondamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“, el şi-a execu-tat deja pedeapsa. Guvernul penal şi-a mărit numărul miniştrilor şi în ultimele zile.

Fost ministru al Trans-porturilor, Miron Mitrea a fost încarcerat după ce a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu ex-ecutare pentru luare de mită. Relu Fenechiu, tot fost şef la Transporturi, şi el pe lista miniştrilor trimişi după gratii de judecători. Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în guver-narea USL, execută cinci ani de închisoare în dosa-rul Transformatorul. Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, face şi el parte din acest „guvern penal”.

Condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Be-cali - MApN, el a executat

deja pedeapsa. Pe aceeaşi listă poate fi inclus şi Victor-Atanasie Stănculescu, min-istrul Apărării Naţionale în perioada 1990 - 1991. Deşi nu a fost închis pen-tru corupţie, el a executat aproape 6 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, dosar în care fusese condamnat la 15 ani.

Ultima intrată în clubul miniştrilor încătuşaţi este Monica Iacob-Ridzi, min-istrul Tineretului şi Spor-tului între decembrie 2008 şi iulie 2009, care a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul „2 Mai“.

Foşti miniştri, vizaţi de anchetele DNA

În afara miniştrilor deja condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, o serie înteagă de alţi foşti demni-tari se află în diverse stadii de anchetă sau de judecată.

Elena Udrea, fost min-istru al Dezvoltării în Gu-vernul Boc, aflată în arest preventiv, este acuzată de multiple fapte de corupţie în dosarele „Gala Bute“ şi „Microsoft“.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc II, acuzat de participaţie improprie la abuz în ser-viciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de fo-loase necuvenite în do-sarul „Gala Bute“. Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru Dezvoltării Re-gionale în trei dintre cele patru Guverne Ponta, a fost trimis în judecată, în dosa-rul „Referendumul“, pentru că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012.

Adriean Videanu, minis-tru al Economiei în ambele Guverne Boc, cercetat pen-tru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz – Interagro“. În cel de-al doilea dosar al Alinei Bica, Adriean Videanu, acu-zat de complicitate la abuz

în serviciu, a fost eliberat din arest, fiind cercetat sub control judiciar.

Dan Şova, ministru în trei dintre cele patru Gu-verne Ponta, este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în ser-viciu, în legătură cu con-tractele încheiate de firma sa de avocatură cu com-plexurile Turceni şi Rovi-nari.

Cristian David, fost min-istru al Afacerilor Interne în Guvernul Tăriceanu, aflat în arest preventiv din 22 ianuarie pentru lu-are de mită. Ecaterina An-dronescu, fost ministru al Educaţiei, acuzată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în do-sarul „Microsoft“. Valerian

Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft“. Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al Secretaria-tului General al Guvernului, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“.

Adriana Ţicău, fost min-istru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Micro-soft“.

Gabriel Sandu, fost min-istru al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, a fost plasat în ar-est la domiciliu după ce a dat declaraţii care să-i ajute pe procurori în ancheta din dosarul „Microsoft“.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, cercetat pentru abuz în serviciu, în dosa-rul „Microsoft“. Alexandru

Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Micro-soft“.

Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor, acu-zat pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnolo-giei Informaţiei, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“, încă aşteaptă avizul colegilor din Parla-mentul European pentru începerea urmăririi penale pe numele său. Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz-Interagro”, a fost protejat de votul colegilor senatori de două ori în faţa cererii de începere a urmăririi penale. n

Miniştri încătuşaţi

Justiţia a creat în spatele gratiilor un «guvern al corupţilor»

Alţi foşti miniştri sunt urmăriţi penal şi urmează, cel mai probabil, să fie trimişi în judecată

Judecătorii au trimis la închisoare nu mai puţin de 14 politicieni care au făcut parte din diferite guverne

Majoritatea dosarelor vorbesc despre furt din banii statului. Zeci şi sute de milioane de euro

17Ziarul romÂnesc20 februarie 2015ROMÂNIA

Ca orice minune, anga-jamentul Parlamentului de a nu mai face scut în jurul celor acuzați de infracțiuni nu a ținut prea mult: sena-torii au respins pentru a doua oară, solicitarea pro-curorilor Direcției de Inves-tigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) ca ex-ministrul liberal Varujan Vosganian să poată fi cer-cetat penal. Sub protecția votului secret, puterea și opoziția și-au dat mâna pentru salvarea liberalului, impresionate, pesemne, de lacrimile și jurămintele ce-lui vizat.

În pledoaria sa, Vosga-nian a marșat pe ideea că în dosar nu ar fi apărut date noi, care să justifice o nouă cerere a procuro-

rilor de urmărire penală. „Procurorii au continuat investigațiile, însă nu au găsit absolut nimic, ceea ce arată comparația între re-feratul de azi și referatul de acum un an și jumătate. Mai

mult decât atât, nu a apărut nici cea mai mică suspici-une de interes personal și de corupție. În aceste condiții, revenirea cu această solici-tare nu are nici o susținere legală“, a susținut Vosga-nian, cu patos, de la tribuna Senatului.

Vosganian a invocat, în apărarea sa, și faptul că a fost propus pentru Premiul Nobel pentru literatură „de mai multe asociații din străinătate“. „Eu nu am o biografie care e doar a mea, într-un anumit sens sunt util acestei țări și altfel decât lustruind clanțele Parchetu-lui“, a mai declarat Vosga-nian.Reîntors în sală, în fotoliul său comod de par-lamentar, fostul ministru al Economiei a vărsat, apoi, câteva lacrimi, după care s-a

apucat să citească acatiste şi să îşi ungă fruntea cu mir.

Primul vot împotriva urmăririi penale a lui Vos-ganian în dosarul Romgaz – InterAgro a fost dat de Senat în octombrie 2013, iar anchetatorii au revenit cu o nouă cerere în februa-rie 2015. Fostul ministru al Economiei (decembrie 2006 – decembrie 2008) a fost acuzat de procurori de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.

Tot în dosarul Romgaz – InterAgro a fost acuzat de comiterea acelorași infracțiuni fostul lider PDL Adriean Videanu (ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septemb-rie 2010). Prin intermediul

mai multor ordine și mem-orandumuri, Vosganian și Videanu ar fi favorizat, potrivit procurorilor, firma celui mai bogat român, Ioan Niculae, acordând discount-uri substanțiale la livrarea de gaze naturale, peste pla-foanele practicate de Soci-etatea Națională Romgaz.

Iohannis reacţionează

După scandal, șeful statu-lui a criticat Senatul. Iohan-nis a scris, pe Facebook, de-spre cererile de încuviinţare a urmăririi penale a par-lamentarilor, arătând că reînnoieşte apelul adresat clasei politice de a înțelege că un Parlament tolerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respect-ul cetăţenilor. n

Vosganian a scăpat de urmărirea penală, salvat de lacrimi şi mir

Iulian Herţanu, cum-natul premierului Victor Ponta a fost reţinut de pro-curorii DNA Ploieşti, într-un dosar în care este acuzat că ar fi constituit un grup infracţional, care a acţionat în vederea câştigării fraudu-loase a contractului de ex-tindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic. Preju-diciile ar depăşi 2.000.000 de euro, bani deturnați din fonduri europene.

Probe în acest dosar cu reverberaţii la vârful politicii şi al afaceriştilor branşaţi la banul public au fost ridicate în timpul a 14 percheziții desfăşurate de procurorii anticorupţie. Una dintre societăţile percheziționate a fost  SC  Exfin 2000 SRL, o firmă de contabilitate înființată de mama lui Ponta, Cor-nelia Naum. Exfin a fost cedată apoi surorii premi-erului, dar ar fi  avut loc și percheziții și acasă la Al-

exandra Herțanu Ponta. O altă firmă la care s-au făcut percheziții a fost Grossman Engineering, firma  cumnatului premier-ului. De asemenea, au fost percheziții  și  la alte firme, ca și la Consiliul Județean Prahova sau  la firma con-siliului - SC Hidro Prahova SA, care a organizat licitația pentru lucrările de canali-zare de la Comarnic.

Deturnare de fonduri UE şi evaziune fiscală

Potrivit unor surse judi-ciare, Iulian Herțanu ar fi inițiat grupul infracțional organizat pentru a câștiga licitații și a deturna fonduri europene. Din acest grup ar mai face parte, între alții, și  Mihail Marian Coman (reţinut de procurori, fost administrator și asociat la SC Asfalt Construct Group SRL), Vladimir Ciorbă (ad-ministrator și asociat la

mai multe firme), ca și Liviu Munteanu, administratorul firmei lui Herțanu.

Concret, aceştia şi-ar fi însuşit importante sume de bani prin schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fon-durilor obţinute în cadrul proiectului cu finanţare europeană de la Comarnic, şi sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau

operaţiuni fictive în docu-mentele societăţilor pe care le-au controlat.

Lucrarea de la Comar-nic nu a fost terminată nici acum, deși termenul până la care Herțanu și asociații săi erau obligați să final-izeze lucrările era februarie 2014. Cu toate că nu s-a re-spectat termenul de final-izare a lucrărilor,   Herțanu și asociații săi au primit ba-nii pe 65% din lucrări, adică circa 6,5 milioane euro. Din

banii primiți, circa 1,5 milio-ane de euro (7,8 milioane de lei)   ar fi fost deturnați, iar restul de circa 500.000 de euro ( 2,5 milioane de lei) ar fi  evaziune fiscală.

Sebastian Ghiţă, urmărit penal

În dosar s-a început urmărirea penală și față de deputații PSD Sebastian Ghiță și Vlad Cosma, pre-cum și față de președintele Consiliului Județean, Mir-cea Cosma. Cei trei sunt acuzați de protejarea gru-pului infracțional organizat și au fost puși   sub control judiciar, măsură preventivă care îi obligă să se prezinte la Poliție de două ori pe săptămână   și la procuror ori de câte ori sunt chemați. De asemenea, nu pot părăsi țara și nu pot lua legătura intre ei sau cu alți inculpați, făptuitori sau martori din dosar. n

Cumnatul premierului Ponta, reţinut de procurori

Un nou scandal de corupție zguduie lumea de la vârful politicii: familia lui Victor Ponta este implicată într-o fraudă cu fonduri europene și în evaziune fiscală anchetată de procurorii DNA Ploiești, cumnatul premierului, Iulian Herțanu, fiind reţinut de către procurori. De asemenea, in-culpat în dosar este și prietenul premierului, deputatul Sebastian Ghiță, pus sub control judiciar pentru sprijinire de grup infracțional organizat.

18 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

Directorul Centrului pen-tru Studii Politico-Militare de la Moscova, locotenent-colonelul Vladimir Evseev, spune că, în cazul în care România, care este membru NATO, se va lasă antrenată în confruntarea dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, atunci forţele mili-tare ruse vor fi nevoite să neutralizeze anumite ţinte militare de pe teritoriul ţării noastre.

Moscova a făcut şi o listă cu astfel de obiective, iar pe aceast listă s-ar afla şi viitorul centru de comandă pe care NATO îl va amplasa pe teritoriul României.

„Pe teritoriul Crimeei, în prezent se formează o gru-pare de forţe armate terestre bine pregatită şi de sine stătătoare. Vor fi prezente acolo diferite dispozitive, ca-

pabile să neutralizeze toate ameninţările posibile. Din păcate, dacă România se va lăsa antrenată într-o asfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiec-tive militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ţinte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme. După evaluările militare făcute de Rusia, din acele baze militare ce urmează să fie amenajate în România pot fi lansate nu numai dis-pozitive antirachetă.

Rusia este foarte îngrijorată că de acolo pot fi lansate şi rachete de croazieră sau alte dipozi-tive de genul ăsta. Rusia va fi obligată să reacţioneze nu numai la apariţia centrelor de comandă,  dar şi la de-pozitele de armament sau altă infrastructură militară.

Ştim că în România se poate crea şi potenţial ofensiv, de aceea vom căuta şi mijloace de a anihila flota militară românească. Cred că va creşte confruntarea dintre ţările noastre şi din păcate avem motive să credem asta”, i-a declarat Vladimir

Evseev, directorul Centru-lui pentru Studii Politico-Militare de la Moscova, corespondentului TVR la Moscova, Liviu Iurea.

Două centre de comandă şi control ale NATO vor fi înfiinţate în România, acestea urmând să devină operaţionale în 2016, iar aici vor activa militari români, dar şi din alte state membre, au decis miniştrii Apărării din statele membre ale Alianţei.

Continuă războiul în Ucraina

În Ucraina, situaţia rămâne în continuare tensionată. Joi, 12 februarie, a avut loc la Minsk întâl-nirea „ultimei şanse“ pen-tru evitarea unui „război total“ în zonă. După 17 ore de negocieri strânse între

cei patru participanţi – preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko, rus, Vladimir

Putin, francez, François Hollande, şi cancelarul ger-man, Angela Merkel – s-a semnat un acord de pace pentru evitarea unei băi de sânge în Ucraina, începând de duminică, 15 februarie, şi crearea unei zone demili-tarizate extinse în Ucraina. Însă, după intrarea în vi-goare a armistiţiului sem-nat la Minsk , atât forţele guvernamentale cât şi

separatiştii, deşi susţin că respectă încetarea focului, realitatea din teren îi con-trazice. În estul Ucrainei se aud în continuare explozii şi tiruri de arme automate. Cele două părţi se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului şi evită să înceapă retragerea arma-mentului greu, aşa cum cere acordul de la Minsk.

Ministrul ucrainean de Externe, la Bucureşti

Preşedintele Klaus Io-hannis l-a primit marţi, 17 februarie, la Palatul Co-troceni, pe Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, aflat în vizită oficială la Bucureşti, şeful statului exprimându-şi speranţa că în cele din urmă armistiţiul va fi re-spectat de cei implicaţi în

conflict. Potrivit unui co-municat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţia prilejuită de întrevederea dintre preşedintele Io-hannis şi ministrul de ex-terne al Ucrainei a vizat în mod deosebit perspectiva dezvoltării relaţiilor bilater-ale şi evoluţia situaţiei din Ucraina.

Preşedintele României a reafirmat susţinerea faţă de asigurarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei şi a transmis sprijinul ferm al României pentru continu-area parcursului european şi democratic al Ucrainei. De asemenea, ministrul ro- mân de Externe Bogdan Au-rescu a susţinut o conferinţă de presă comună cu omo-logul său ucrainean. Ofi-

cialul român le-a cerut se-paratiştilor să înceteze focul şi a precizat că România este interesată să aibă o frontieră cu o “Ucraină suverană, puternică, unită”. n

Rusia avertizează România

Românii, îngrijoraţi de evenimentele din Ucraina

Cei mai mulţi dintre români sunt îngrijoraţi de eve-nimentele din Ucraina. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, la comanda ziarului Adevărul, doi români din trei consideră că situaţia conflictuală din statul vecin reprezintă un pericol pentru ţara noastră. În acest con-text, majoritatea cetăţenilor ar fi de acord cu creşterea alocărilor bugetare pentru armată. Simpatia faţă de Ucraina a ajuns până la 41%, după ce a scăzut cu peste patru procente în ultimele şase luni. Rusia a pierdut însă şi mai mult din simpatia românilor. Doar un român din patru are sentimente mai degrabă pozitive faţă de uriaşul stat de la răsărit, în scădere de la peste o treime, în luna iulie. În cazul creşterii fondurilor bugetare pen-tru armată, cei care se declară de acord depăşesc două treimi. Există şi români care nu agreează cheltuielile su-plimentare în acest context, întrucât sunt de părere că situaţia din Ucraina nu ne afectează. Informaţiile apar într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 5-10 februa-rie, la comanda Adevărul.

“Vom căuta mijloace de a anihila flota militară românească”

Războiul de la granițele României

Conflictul din Ucraina s-a soldat cu moartea a 5.617 de oameni

Conflictul armat din estul Ucrainei s-a soldat cu 5.617 morţi, dintre care 63 de copii, începând de la jumătatea lui aprilie 2013, când s-a declanşat, până la 12 februarie, a anunţat ONU. În plus, aproximativ 13.400 de persoane, dintre care 159 de copii, au fost rănite în luptele care au avut loc între armata ucraineană şi rebelii proruşi din regi-unile Lugansk şi Doneţk.

19Ziarul romÂnesc20 februarie 2015ROMÂNIA

Regionalizarea României pare azi un proiect aban-donat, relatează econom-ica.net. Descentralizarea administraţiei şi reducerea numărului unităţilor ad-ministrative moştenite din sistemul comunist, sugerate de UE, a rămas în actualitate doar la nivel de declaraţii politice. Deşi, acum doi ani, intrase parcă pe ul-tima turnantă, sub bagheta şefului administraţiilor locale, Liviu Dragnea, proi-ectul a dispărut brusc de pe agenda publică după destrămarea alianţei de gu-vernare.

Iată ce spunea Dragnea, cu doi ani în urmă, înainte să abandoneze proiectul. „Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul admin-istrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre re-giunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni”.

Discrepanţe majore între regiunile ţării

Diferenţele dintre regi-uni sunt într-adevăr foarte mari la această oră.

După ultimele date publi-

cate de Eurostat (2013), PIB-ul per capita la partitatea puterii de cumpărare este în regiunea Ilfov-Bucureşti de 27.100 de euro, cu doar 200 de euro sub cel al Berlinului.

Pe urmă, cea mai avansată regiune, la o distanţă imensă faţă de Capitală, ar fi cea de Vest, care atinge un PIB per cap-ita de doar 12.900 de euro. Diferenţa care îngrijorează cel mai mult este însă între regiunea de Vest şi cea a Moldovei (Nord-Est), unde suma activităţilor eco-nomice pe cap de locuitor ajunge la doar 7.000 de euro, fiind a doua cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, după Severoza-paden (Bulgaria). În top 10 cele mai sărace regiuni din UE, patru sunt din România (Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Sud - Muntenia).

Iohannis a promis regionalizarea

“Ca Președinte al României, voi susține re-luarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare și descentralizare. Actuala împărțire administra-tive teritorială a României

datează din perioada comunistă și transformările prin care a trecut nu i-au al-terat fondul” a scris Klaus Iohannis în programul electoral cu care a câştigat Preşedinţia României.

Nu avem, până în momen-tul de față, o analiză realistă asupra consecințelor

descentralizării în Româ-nia, proces care durează de 20 de ani, a mai spus Iohannis, care s-a plâns că programul lui Dragnea era mai degrabă unul axat pe împărţirea influenţei poli-tice decât pe administrare.

Şeful statului a readus în atenţia opniniei pub-lice subiectul, luni, 16 feb-

ruarie, cu prilejul Adunării Generale a Asociației Co-munelor din România. Acesta a afirmat că dezbat-erile cu privire la regional-izare și descentralizare tre-buie reluate pornind de la un set de principii, nu de la calcule politice sau electora-

le. Planurile actuale privind regionalizarea suprapun hărţii actuale administra-tive cele opt regiuni de dez-voltare, create în 1998 pen-tru coordonarea necesară aderării României la Uniu-nea Europeană.

Procesul de regionaliza-re se derulează în strânsă

legătură cu descentral-izarea administrativă şi financiară.

Ce s-a întâmplat până acum

Decembrie 2012 - include-rea proiectului în Program-ul de Guvernare 2013-2016Februarie 2013 - aprobarea în Guvern a Memorandu-mului privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de re-gionalizare-descentralizare în RomâniaFebruarie-martie 2013 - crearea structurilor de lucru (CONREG, CTIRD), prevăzute în Memorandum, primele întâlniriAprilie 2013 - iniţierea primelor dezbateri, întâl-niri de lucru cu experţi străini şi cu reprezentanţii administraţiei publice lo-caleMai 2013 - întâlnire de lu-

cru cu reprezentanții admi-nistrației publice locale pri-vind descentralizareaMai-iunie 2013 - primele dezbateri în plan local au fost organizate la Iași, Craio-va și Timisoara.

După care nu s-a mai întâmplat nimic până în ziua de azi. n

Regionalizarea României, proiect abandonat

Preşedintele Klaus Iohannis a promis reluarea unei discuţii serioase legate de regionalizare, sugerând că actuala hartă administrativă a României trebuie schimbată. Crede că doar aşa se pot reduce diferenţele mari de dezvoltare dintre zonele României. Ultimele date pe regiuni arată că Bucureştiul parcă face parte din altă ţară, având un PIB pe cap de locuitor aproape de al Berlinului. Banatul dovedeşte că e “fruncea” restului ţării, în timp ce Moldova este aproape cea mai săracă regiune din UE.

Împărţirea României în regiuni a fost subiectul

unor ample dezbateri după 1989. Primele au fost mai înfierbântate, din cauza problemelor etnice. Apoi discuţiile s-au mai relaxat şi au de-venit mai aplicate, mai ales când autorităţile şi-au dat seama că marele câştig al regionalizării este atragerea de bani eu-ropeni pe mari proiecte.

La Bucureşti e ca la Berlin, dar Moldova este una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene

Regionalizarea a fost promisiune în campania electorală a preşedintelui Klaus Iohannis

Moldova, polul sărăciei în Uniunea Europeană

20 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

Terenurile agricole, total neinteresante pentru mulți români care preferă să le țină pârloagă decât să le lu-creze, atrag, în schimb, in-vestitori străini. Străinii au ajuns să controleze aproxi-mativ o zecime din terenuri-le agricole din țara noastră, potrivit celui mai recent raport anual realizat și publicat de compania Dar-ian DRS SA, un important jucător pe piața evaluărilor din România.

„Investitorii străini au, în România, în proprietate sau arendă, aproximativ un mil-ion de hectare de teren ara-bil, adică circa 10% din tota-lul disponibil local”, notează raportul citat.

Potrivit documentu-lui, interesul străinilor a explodat odată cu intra-rea României în Uniunea Europeană, majoritatea achizițiilor fiind făcute în ultimii şapte ani. Piaţa terenurilor agricole din

România a fost liberalizată la începutul anului 2014, adică cetățenii străini per-soane fizice din UE pot cumpăra terenuri agricole în țara noastră. Totuși, le-gea tranzacţiilor cu terenuri dă întâietate la achiziţie comunităţilor locale.

Scumpiri de 50% în ultimii trei ani

După ce investito-rii străini au cumpărat suprafeţe întinse, terenurile

agricole s-au scumpit cu 50% în ultimii trei ani. Chiar şi aşa, pământul din Româ-nia costă de zece ori mai puţin decât în ţările din ves-tul Europei. Preţurile diferă însă foarte mult în funcţie de calitatea solului şi de zonă.

În urmă cu mai bine de zece ani, investitorii cumpărau sute de hectare de teren agricol cu doar câteva mii de euro. Sumele au ajuns acum să fie de or-dinul milioanelor, pentru că

suprafeţele mari sunt rare. În judeţul Braşov, preţul unui hectar de teren arabil a ajuns la nivelul record de 9.000 de euro. Terenul este atât de scump pentru că este comasat şi se poate face agricultură perfomantă și are acces la un sistem de irigații.

Nu doar în Braşov preţul terenurilor a explodat. În Olt, valoarea unui hectar s-a triplat în ultimul an pentru că solul este propice pen-tru culturile de cereale care aduc profituri substanţiale.

„Un teren arabil, agri-col, în județul Olt se vinde cu minim 3.000 de euro, ajungând undeva între 5,6,7 mii de euro”, spune pentru digi24 Ion Păunel, preşedintele sindicatului producătorilor agricoli.

Tot în sudul ţării, pentru un teren aflat la 30 de kilo-metri de Bucureşti, propri-etarul cere 4.000 de euro pentru fiecare din cele 50 de

hectare. Preţuri mari sunt şi în Constanţa, unde un hectar costă 3.400 de euro. Iar asta pentru că se află la mică distanţă de port.

Cu toate că preţurile terenurilor din România au crescut de 25 de ori în ultimii zece ani, acestea sunt de zece ori mai mici decât în Olanda sau Marea Britanie. „Potențialul este intuit de străini, la ei acasă suprafețele sunt aproape ocupate, la noi încă sunt suprafețe mari, prețul este foarte mic, deși prețul la cereale e la fel în toată Eu-ropa,” mai spune Dragos Vîlceanu. n

Un milion de hectare de teren, pe mâinile străinilor

Străinii au ajuns să controleze aproximativ o zecime din terenurile agricole din țara noastră

Românii care locuiesc în străinătate cu permis de şedere şi de muncă pot achiziţiona locuinţe prin programul „Prima Casă“, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern de anul trecut. Pentru început, plafonul garanţiilor acordate exclusiv pentru aceştia a fost stabilit la 25 de milioane de lei.

Garanţiile acordate românilor care locuiesc în străinătate pentru achiziţionarea sau construirea de locuinţe provin din plafonul rămas nealocat sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul programului Prima Casă. Cele 25 de milioane de lei înseamnă, la un curs de 4,4 lei/euro, aproape 5,7 milioane de euro. Rezultă că, potrivit actualei legislaţii referitoare la programul “Prima Casă”, valoarea maximă a finanţării pentru achiziţia unei locuinţe este 57.000 de euro. Ca atare, garanţia acordată de statul român în acest an acoperă doar 100 de locuinţe (dacă luăm în calcul valoarea maximă).

Până în prezent, valoarea medie a unei finanţări prin programul

“Prima Casă” a fost de 38.210 euro. Dacă luăm în calcul acest nivel, 150 de cetăţeni români care munc-esc în străinătate vor beneficia de programul guvernamental “Prima Casă”. Garanţia creditelor acordate prin programul “Prima Casă” este suportată în proporţie de 50% de stat şi 50% de bancă.

Dacă facem calculul doar pe cât garantează statul, numărul de ben-eficiari ai unui credit poate fi dublu: adică 200 pentru valoarea maximă şi circa 300 pentru cea medie. Pro-gramul Prima Casă a fost lansat în anul 2009. Până în prezent au fost acordate aproape 124.000 de garanţii.

Cum puteți obține finanțare

Există unele bănci (BRD, Uni-Credit Ţiriac Bank, CEC Bank, ATE Bank, Banca Comercială Ferovi-ara) ce acordă credite şi cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

În general, condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească sunt:

n vechime de cel puţin 1 an în ţara respectivă;n contract de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată sau, în caz contrar, cel puţin 2 contracte succe-sive, fără întrerupere, la angajatorul din străinătate;n ipotecă asupra unui imobil aflat în proprietatea solicitantului sau a unei terţe persoane pe teritoriul României;n constituirea unui depozit colat-eral;n existenţa unuia sau mai multor codebitori care realizează venituri pe teritoriul României.

Acte necesare

Băncile solicită, de obicei, următoarele documente (traduse, legalizate şi apostilate):n contract de muncăn carte de identitaten certificat de căsătorie (dacă este cazul)n permis de şedere emis de autorităţile competenţe din ţara respectivă

n permis de muncă emis de autorităţile competenţe din ţara respectivăn adeverinţă de salariun extras de cont / fluturaş de salariu în originaln documente care să ateste plata impozitelor şi taxelor socialen fişa fiscală.

Acordarea de credite ipotec-are prin programul Prima Casă cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate sau pentru cei care obţin venituri în străinătate ţine de normele interne de creditare ale băncilor participante la acest pro-gram. Astfel că, pentru aflarea de-taliilor specifice fiecărei instituţii în parte, cel mai bine este să vă adresaţi reprezentanţilor acesteia. n

Credite de 57.000 € prin “Prima Casă” pentru românii din diaspora

După ce investitorii străini au cumpărat suprafeţe întinse, terenurile agricole s-au scumpit cu 50%

25 de milioane de lei au fost alocaţi pentru românii de peste hotare care doresc achiziţionarea unei locuinţe în ţară

21Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Radu Jude a câştigat Ursul de Ar-gint pentru regie, graţie peliculei Af-erim!, un film istoric, în alb-negru, ce a impresionat juriul şi a primit cronici elogioase.

Radu Jude a primit Ursul de Ar-gint pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Berlin.

“Dacă aș fi știut că voi câștiga un asemenea premiu, aș fi fost mai seri-os când l-am filmat”, a declarat , plin de umor, Radu Jude pe scena Berli-nalei. Regizorul român a subliniat că premiul aparține întregii echipe care a lucrat la acest proiect și că își dorește ca autoritățile române să susțină, în viitor, mai mult, filmul românesc de calitate.

„Aferim!”, care a fost  singura peliculă românească înscrisă în concursul oficial din acest an, aduce în discuţie problema minorităţilor

şi în special a celei rome, în con-textul perioadei prepaşoptiste din Țările Române.

Povestea se petrece cu aproxi-mativ 200 de ani în urmă din Ţara Românească. Un zapciu, un fel de poliţist al secolului al XIX-lea din Ţara Românească, porneşte, împreună cu fiul său, în ceea ce urmează să fie pentru adolescent o călătorie iniţiatică, în căutarea unui rob fugar. Căutarea, prinderea şi pedepsirea robului rom fugit de pe moşia unui boier, toate sunt con-semnate în film. Ca să redea atmos-fera acelor vremuri, Radu Jude a renunţat la strălucirea culorilor în favoarea dramatismului pe care-l au filmele în alb si negru. Costumele au fost recreate cu atenţie, iar de-corurile - creionate ca în manuale. Arhaismele şi peisajele pitoreşti au fost apreciate de specialişti.

Tot filmul a fost turnat în numai 25 de zile, în Munţii Măcinului şi în zona Mănăstirii Horezu.

„Anumite probleme de astăzi, nu doar cu minoritatea romă, vin dintr-un trecut problematic şi nea-

sumat şi care ne urmăreşte karmic până astăzi şi motivul pentru care am făcut filmul a fost de a încerca să provoc o reflecţie asupra aces-tei idei. Filmul pe care l-am făcut e gândit în primul şi în primul rând pentru publicul din România. Prob-lemele sunt specifice în primul rând ţării noastre, limbajul e construit

din literatură şi din documente în limba română şi într-un fel îmi doresc să fie şi un omagiu frumuseţii limbii române şi frumuseţii liter-aturii şi toate lucrurile astea cu siguranţă se pierd în traducere şi nu vor putea fi înţelese de un public din străinătate. În acelaşi timp, cred că filmul vorbește de probleme gen-eral umane şi că oricine se poate ra-porta la partea asta a filmului. Cred că ceva se pierde, dar şi câteva din lucrurile esenţiale rămân şi pentru un public internaţional”, a declarat regizorul Radu Jude într-un inter-viu pentru Digi24. Cea mai recentă prezenţă a unui film românesc în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin a fost înregistrată în urmă cu doi ani, când “Poziţia copilului”, produs de Ada Solomon şi regizat de Călin Peter Netzer, a câştigat trofeul Ursul de Aur. n

ROMÂNIA

Mars One, un proiect privat care vizează trim-iterea primilor oameni pe Marte, a anunţat numele celor 100 de candidaţi care s-au calificat mai departe după cea de-a treia rundă de selecţie din acest proiect. Doar 40 dintre ei vor intra în programul de antrena-ment pentru o călătorie pe Marte, finanţată prin inter-mediul unei emisiuni TV de tip reality-show, relatează independent.co.uk.

Andreea s-a născut în România şi deţine dublă cetăţenie româno-canadiană. Ea spune că este pasionată de tot ce are legătură cu ştiinţa, în spe-cial cu aviaţia şi explorar-ea spaţială. În prezent, ea urmează un curs pentru a obţine licenţa de pilot au-torizat şi lucrează ca analist în industria IT din Canada. Spune că are un simţ al

umorului foarte sarcastic şi că adoră provocările. “Aş vrea să plec pe Marte pen-tru că vreau să iau parte, în acelaşi timp, la istoria şi viitorul omenirii. Mi-ar plăcea să fac parte din echi-pa care va construi fundaţia unei noi civilizaţii pe o nouă planetă. E doar o chestiune de timp până când omeni-rea va trebui să îşi găsească un nou habitat, pe o nouă planetă, iar această misiune reprezintă o oportunitate perfectă”, a spus Andreea.

Ea se declară interesată de pilotarea avioanelor, salturile cu paraşuta, călătorii şi explorarea plane-tei, jocul de şah şi abordarea problemelor comune într-o lumină nouă. De asemenea, adoră desenele animate şi tot ce are legătură cu Cos-mosul. Cei 100 de candidaţi rămaşi în cursă vor trece de acum înainte prin alte câte-

va runde de selecţie care “se vor concentra pe alcătuirea de candidaţi care pot să su-porte toate greutăţile gen-erate de o aşezare umană permanentă pe Marte”, au spus coordonatorii proiectu-lui Mars One. Candidaţii vor fi antrenaţi într-o replică a viitoarei reşedinţe marţiene, în care le vor fi testate apti-tudinile şi capacitatea de a lucra în echipă.

În final, 40 de candidaţi vor fi aleşi pentru a urma un curs de antrenament specific pentru misiunea propriu-zisă. Ei vor urma un program de pregătire ce are o durată de opt ani, înainte ca telespectatorii acelui reality show de televizi-une să voteze şi să decidă componenţa finală a echipa-jului, care va fi alcătuit din patru persoane. Încasările ce vor fi generate de această emisiune TV vor contri-

bui la finanţarea misiunii spaţiale spre Marte, al cărei cost estimativ este de 6 mili-arde de dolari.

Voluntarii nu vor mai reveni pe Terra

Mars One este un proi-ect lansat de olandezul Bas Lansdorp, cofondator şi preşedinte al companiei care are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colo-nizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura şapte luni. Călătoria spre Marte, care se află la o distanţă de circa 64,3 milio-ane de kilometri de Terra, în funcţie de poziţionarea pe orbită, durează aproximativ 200 de zile.

Bugetul misiunii, de 6 miliarde de dolari, este mult mai mare decât suma de 1,8 miliarde de dolari cheltuită de NASA pentru roverul Curiosity, cel mai avansat

robot trimis de pământeni pe Marte. Mars One vrea să finanţeze proiectul prin in-termediul unui reality-show TV, în cadrul căruia vor fi aleşi cei 24 participanţi şi care va prezenta pregătirea acestora. Potrivit site-ului oficial al misiunii, echipaje de patru astronauţi vor fi lansate spre Marte din doi în doi ani, începând din 2024. Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face par-te din proiect, care este priv-it de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul lau-reatului olandez al premi-ului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard’t Hooft.

Mars One a semnat un acord cu compania de tele-viziune Endemol, care pro-duce multe emisiuni de tip reality show, pentru realiza-rea unei producţii de acest tip în timpul selecţiei şi antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte. n

O româncă poate ajunge pe Marte

Andreea, o româncă în vârstă de 34 de ani care locuieşte în Canada, a fost inclusă pe lista celor 100 de candidaţi pentru misiunea spaţială Mars One, ce vizează trimiterea a unui echipaj de astronauţi pentru a coloniza planeta roşie, potrivit independent.co.uk. Mars One este un proiect lansat de un antreprenor olandez, prin care vrea să trimită patru colonişti pe Marte în anul 2024. Practic, cei care vor pleca pe Marte, nu se vor mai întoarce niciodată pe Pământ şi vor fi nevoiţi să-şi construiască acolo un mediu propice vieţii, să îşi facă hrana şi să îndure condiţiile neprielnice.

Andreea, o româncă în vârstă de 34 de ani

care locuieşte în Canada, ar putea face parte din primul echipaj care va coloniza planeta Marte

Românul Radu Jude a câştigat Ursul de Argint pentru regie

Regizorul îşi doreşte ca autorităţile române să susţină mai mult filmul românesc de calitate

22 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015 ROMÂNIA

AI O AFACERE în Germania şi ai (şi) CLIENŢI ROMÂNI? Oferă-le un ziar românesc bine făcut şi gratuit. Se vor bucura şi se vor întoarce, împreună cu prietenii lor Ai un magazin cu produse tradiţionale, un restaurant, o agenţie de servicii, poate te ocupi şi de asociaţie culturală? Semnalează-ne UNDE vrei să primeşti Ziarul Românesc Deutschland și noi vă livrăm GRATUIT. Trimite-ne adresa, telefonul, numărul de exemplare dorit şi câteva date despre tine la email [email protected]

Maria Cristiana Tudose

Părinții mei în-totdeauna m-au învățat să nu mă opresc, să am în-totdeauna un plan și să fiu mereu în mișcare. Mama în-

totdeauna mi-a spus că în viață nu te poți plictisi, întotdeauna sunt lu-cruri de făcut și vise de realizat. Am admirat întotdeauna mentalitatea părinților mei, pe care rareori i-am văzut stând degeaba.

Ca oricare copil, când m-am simțit demoralizată, m-am ascuns în brațele mamei mele. Ironia vieții: când suntem mici ne simțim puternici, ca și cum nimic nu ne-ar putea face rău; când ne maturizăm și creștem, ne simțim vulnera-bili și atunci realizăm cât sunt de importanți părinții noștri, pentru că ne putem baza pe ei și în brațele lor găsim susținerea sinceră de care avem nevoie.

Greșim, de multe ori considerăm că o îmbrățișare sau o mângâiere sunt dulcegării, dar uităm câte au făcut pentru noi, uităm că timpul zboară și când vom avea nevoie de o îmbrățișare va trebui să ne mulțumim doar cu amintiri, cu sen-timente și locuri.

Mama întotdeauna mi-a spus: Nu există nu pot, există doar nu vreau! La început nu credeam, pentru că aveam momente în care, după ce luptam pentru ceva și nu reușeam

să-l obțin, parcă simțeam că nu este al meu. Apoi realizam că luptasem prea puțin, că războiul meu era prefăcut pentru că în adâncul sufle-tului nu-l doream cu adevărat, era un simplu moft, adevăr pe care nu reușeam să mi-l asum.

Putem obține tot ce ne-am pro-pus, trebuie doar să cântărim bine deciziile, să ne dorim cu adevărat acel lucru și să avem încredere pro-prie. Să luptăm cu fruntea sus, să nu ne lăsăm înjosiți, să nu renunțăm și dacă lucrurile n-au mers așa cum ne-am propus, să recunoaștem că probabil acel ceva era prea mult sau probabil nu era momentul potrivit. Fiecare lucru, fiecare sentiment, fiecare secundă trebuie trăită din plin. Greșim, de multe ori încercăm să grăbim lucrurile, parcă cineva ne împinge de la spate deși uităm că alergăm către nimic, pentru că această viață este o călătorie, o aventură care merită trăită pentru că ne oferă momente unice, amin-

tiri, bucurii și învățături. Viața înseamna răbdare, bucu-

rie, încredere, putere, luptă și dra-goste. Deseori nu ne mulțumim cu ceea ce avem, parcă nu ne mai putem sătura și avem nevoie de mai mult; ne ambiționăm și ne simțim nedreptățiți, deși nu realizăm că suntem cei mai bogați atâta timp cât avem o familie și suntem sănătoși.

Zi de zi alegem, de multe ori ne subestimăm și spunem din start că nu se poate, suntem pesimiști și ne punem singuri piedici; nu realizăm că totul depinde de noi, de modul în care înfruntăm viața, de starea noastră, de cât putem duce și câte putem ierta, de cât putem asculta, câte cuvinte putem transforma în fapte, câte speranțe avem și cât luptăm pentru a le duce la bun sfârșit.

Totul depinde de noi; noi ale-gem pe cine iertăm și de cine ne

îndepărtăm, cu cine deschidem o nouă prietenie și pe cine căutăm atunci când dăm de greu; noi ale-gem cum să ne trăim propria viață, la ce tabieturi putem renunța, ce schimbări putem face de dragul nostru și al celor dragi. Alegem pentru cine plângem, lângă cine rămânem, pe cine iertăm și rezul-tatul depinde de noi.

Trebuie să păstrăm în jurul nos-tru doar oameni de la care avem ce învăța, oameni care ne pot bucura sufletul în momentele grele, oa-meni care știu ce înseamnă o vorbă dulce, oameni care ne pot calma atunci când lumea parcă este îm-potriva noastră, persoane sincere și modeste, oameni care văd lucru-rile într-un mod optimist și n-au prejudecăț, oameni care și-au cul-tivat personalitatea și au ajuns să înțeleagă că unicitatea lor depinde de un amalgam între calități și de-fecte. De la acești oameni avem ce învăța, n-au loc în viața noastră oa-menii falși, cei care nu te pot ierta atunci când greșești, cei care îți reproșează orice și nu au timp pen-tru a te asculta. Oamenii răi n-au loc în viața noastră, n-au loc nici oamenii triști și posomorâți pentru că orice ai face, niciodată nu este suficient.

Amintește-ți că poți avea tot ce ți-ai propus, trebuie doar să strângi multă perseverență și sănătate. Concentrează-te asupra lucrurilor și oamenilor cu adevărat importanți, nu-ți pierde din timp așteptând oameni care nu te-au înțeles și nu te-au susținut vreodată. Dacă cineva îți va spune că nu poți, tu nu-i asculta.

Mergi pe strada ta, ajută pe cine poți și nu evită oamenii care ți-ar putea face rău. Te vor critica, ție să nu-ți pese. Îți vor spune că nu poți dar nu contează. Te vor contrazice. Se vor lăuda dar tu le vei demon-stra totul prin fapte. Lasă faptele să demonstreze ceea ce cuvintele pot promite.

Oamenii puternici sunt cei care au învățat să-și ascundă lacrimile în spatele unui zâmbet.

Nu există “nu pot”, nu există “nu se poate”

Fiecare lucru, fiecare sentiment, fiecare secundă trebuie trăită din plin.

diVERSIunea© lui Boldiş

Din Parlamentul dragii patriiTot mai mulţi merg după gratii.N-ar fi mai bine atuncea, oare,Să-l transformăm în închisoare?

“Eu sunt femeie”,un blog nu numai pentru elewww.eusuntfemeie.com

23Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

muncă n INSTALATOR GERMANIA URGENT! Se ofera: - loc de munca pe sezon cu posibilitate de prelungire, - salariu 1200€ net, - se lucreaza norma intreaga, -cazare GRATIS. Cerinte: - limba germana la nivel incepator spre conversatie, EXPERIENTA in: - mon-tatul incalzirii centrale cu rezervor de stocare de apa calda, - incalzirea prin pardoseala, - montarea teviilor uponor si de apa. CV + Foto la [email protected]. Program telefonic: luni- vineri 09.00 - 12.00 si 13.00- 17.00. Tel: 0049 7031 785 23 62 n CROITORESE IN INDUSTRIE GERMANIA. Se ofera: - loc de munca pe sezon (6-7 luni cu posibili-tate de prelungire), -salarii de la 800€ in sus (de-pinde de experienta si precizia in munca), - CAZARE GRATIS - fiecare persoana primeste camera person-ala!, - program de munca 8 ore/ zi, 5 zile/ saptamana. Se cere: - experienta cu masina de cusut Overlock cu platforma inferioara si superioara, - experienta in croitul rapid si surfilare, - procesul de croit tre-buie sa fie executat perfect, - limba engleza sau germana la nivel de conversatie (lb. germana con-stituie avantaj). CV + Foto la [email protected]. Program telefonic: luni- vineri 09.00 - 12.00 si 13.00- 17.00. Tel: 0049 7031 785 23 62

n PERSONAL PENTRU SHOPS & RESTAURANTE IN BENZINARII GERMANIA. OFERIM: - Contract de munca legal pe perioada de min 8-9 luni, - Sala-riu 8,50€ brut/ora (1050€/ lunar - max. 1200€/ lu-nar), - cazare asigurata- ieftina ca.200€/ persoana. CERINTE OBLIGATORII: - Limba GERMANA la nivel CONVERSATIONAL (nu facem exceptii). Va rugam sa respectati aceasta conditie! Preferabil per-soane cu experienta in vanzare. Pentru detalii mai amanuntite va rugam sa ne contactati telefonic la 0049 7031 785 23 62. Program telefonic: luni -vineri 09.00 - 17.00

n Firma germana cauta strungari CNC cu diploma si experienta. Durata contractului este nedetermi-nata, salariul variabil, intre 20,00 - 22,00 Eur/brut/ora. Cazarea asigurata, transportul de la cazare la locul de munca asigurat! Limba germana nivel A2 - B1 obligatoriu. NU PERCEPEM TAXE, COMISIO-ANE, ETC. Asteptam CV-urile dvs. in limba germana

la adresa [email protected] n Firma germana cauta urgent electricieni cu expe-rienta minimum 3 ani, limba germana - minim niv-el A2, disponibili la plecare imediata. Salariul este de 14,00 Eur/ ora. Angajarea se face direct de catre societatea germana. NU PERCEPEM TAXE, COMIS-IOANE, ETC. Asteptam CV-urile dvs. in limba ger-mana la adresa [email protected]

n Firma germana cauta urgent sudori MIG MAG/WIG/Autogen cu Min 3 ani experienta, calificare ca sudor, limba germana conversational. Cazarea asig-urata, salariul initial 12 Eur/brut dupa care: +15% dupa 6 saptamani = 13,68 euro/ora brut; +20% dupa 3 luni = 14,24 euro/ora brut; +30% dupa 5 luni = 15,37 euro/ora brut; +45% dupa 7 luni = 17,56 euro/ora brut; +50% dupa 9 luni = 18,00 euro/ora brut. NU PERCEPEM TAXE, COMISIOANE, ETC. Asteptam CV-urile dvs. in limba germana insotite de copie di-ploma la adresa [email protected]

n Firma germana cauta asistente medicale cu Anerkennung, cu minim 3 ani experienta, cunos-tinte de limba germana - certificat de compentente lingvistice. Contractul de munca este pe termen nedeterminat, toate asigutarile/taxele sunt platite de catre spital, salariul este de 2500 Eur/net la 40h/sapt. Exista optiunea orelor suplimentare platite separat. Cazarea si transportul sunt asigurate de angajator. PRIMA DE INSTALARE INTRE 2000-4000 EUR in functie de experienta. NU PERCEPEM TAXE, COMISIOANE, ETC. Asteptam CV-urile dvs. in limba germana la adresa [email protected] n Firma germana”Zeitarbeit”angajeaza personal - doamne pentru ingrijire persoane in azil, cu di-

ploma si experienta minim 1 an. Program lunar minim 160 ore. Venit brutto/ ora 9,50 - 10,00 €/ora; Venit lunar net aprox. 1347,65 - 1450,00 €. Se oferta cazare, masa, transport inclusiv din Romania in Germania! Se pot face si ore suplimentare, LIMBA GERMANA MINIM NIVEL A2 ESTE OBLIGATORIE. NU PERCEPEM TAXE, COMISIOANE, ETC. As-teptam CV-urile dvs. in limba germana insotite de copie diploma la adresa [email protected]. Rugam sa aplice doar persoanele care sunt disponi-bile din 1 martie 2015! n Cautam echipe de cate 3 persoane in urmatoarele meserii: rigips/dulgherie/ajutoare-necalificati, zi-dari, faiantari. Una din 3 persoane trebuie sa vor-beasca limba germana, inceperea efectiva a muncii sfarsitul lunii februarie - inceputul lunii martie. Este necesara experienta, masina proprie, scule de mana. Persoanele interesate pot trimite mail la ad-resa [email protected] pentru a le trimite planul/schitele lucrarilor. n Wir suchen 20 Elektriker: Stundenlohn 14,- €. Es kann sofort begonnen werden. Facharbeiterbrief,Soka,Personalausweiß,Nachweiß Krankenkasse und Haftpflicht erforderlich. Bei deutschen Firmen zusätzlich Soka und BG Bau. Zahlungsziele: 30 Tage netto; 14 tage mit 3%; 7 tage mit 5%. Material und Ar-beitskleidung wird gestellt,Unterkunft nicht. Bitte nur Firmen die mindestens 5 Mann stellen können wovon mindestens 1 Mann deutsch sprechen muss. Alle Papiere müssen in deutsch sein. Haben Sie Interesse an diesem Auftrag? Bitte um Antwort an [email protected] n Aufträge für Subunternehmer. Auftrag für Glas- und Glasfassadenbau. Wir suchen für die dauer-hafte Zusammenarbeit im Glas- und Glasfassaden-bau einen leistungsstarken und zuverlässigen Geschäftspartner. Wir benötigen ein kostenfreies Angebot für ein Projekt mit einer Metall-Glasfas-sade und einem Glasdach von ca. 4000 qm verglaste Fläche. Das Gebäude (Halle) soll im Dachbereich über 10 Sheds je 140 m Länge verfügen. Die Breite des Gebäudes ist ca. 70 m. Zu montieren sind u. a. Pfosten-Riegel-Unterkonstruktion, Glas-Dach-Teile, Flügel, Lüfter, Türen und entsprechende Blechabdichtungen. Das Material wird durch den Auftraggeber und Hersteller geliefert. Durch den Auftragnehmer ist die Technik für die Materiallo-

gistik auf der Baustelle zu stellen. Referenzen (mit Fotos) müssen dem Auftraggeber bis zum 23. Feb-ruar 2015 vorgelegt werden. Der gleiche Termin gilt auch für das Angebot. Für die Angebotserstellung liegt uns das LV vor. Anzahl der gesuchten Un-ternehmen: 1. Einsatzort: 73457 Essingen. Beginn: 01.07.2015. Vergütungsangebot: nach LV. Dauer des Projektes und Arbeitszeit: Beginn: 2. Jahreshälfte, dauerhafte Zusammenarbeit gewünscht. email: [email protected]

n Für Mitarbeiter mit folgenden Qualifikation können wir recht schnell Einsatzmöglichkeit re-alisieren. - Schweißer, - Elektriker, - CNC-Fräser, - Maschinenschlosser, - Gabelstaplerfahrer, - Hei-zungsbauer, - KFZ-Mechatroniker, - Landmas-chinenmechaniker, - Maler. Alle Mitarbeiter, die wir bei unseren Kunden einsetzen, müssen eini-germaßen gut Deutsch können. - die Sprachstufe (B1, B2, C1). Sprachstufen darunter (A1, A2) scheiden aus. - Räumliche Einschränkungen innerhalb von Deutschland. - Führerschein und PKW (vorhanden , nicht vorhanden). - Verfügbarkeit (sofort oder 15. März , 1. April, etc.) email: [email protected]

ZIARUL ROMANESC (Germania) www.ziarulromanesc.de n REDAKTION [email protected] n c/o nhd consulting GmbH - Carl-Benz-Str. 21 (UFO) - 60386 Frankfurt am Main n CHEFREDAKTEUR: Sorin Cehan - [email protected] n HERAUSGEBER: New German Media Ltd - Cavendish House - 369-391 Burnt Oak Broadway HA8 5AW Edgware UK n WERBUNG: nhd consulting GmbH +49 69 904 75410, [email protected] n My Own Media Ltd +44 208 166 5701, [email protected] n KLEINANZEIGEN [email protected] n LAYOUT/GESTALTUNG Catalina Paun

MICĂ PUBLICITATE

Avocat german de origine română - Constantin Sperneac-Wolfer (55 ani) - cu birou avocațial independent și îndelungată experiență profesională în România (Timișoara) și Germania (Baden-Baden), specializat în domeniul dreptului comercial, muncii, penal și succesoral, posesor de diferite titluri profesionale, oferă conaționalilor consultanță juridică și reprezentare în fața tuturor categoriilor de instanțe din Germania.

Persoanele interesate se pot adresa prin e-mail: [email protected] sau fax: 0049-07221-396823, respectiv poștal: Hauptstraße 85, 76547 Sinzheim/Baden-Baden.

GESUCHT!

n Cautam soferi livratori - romani cu cunostinte de germana (minim nivel conversational), pos-esori de carnet conducere, domiciliu Neustadt an der Weinstrasse, Landau-Pfalz, Karslruhe si imprejurimi. Firma, subcontractor al lui Hermes Versand, are sediul in apropiere de Landau si livrarea se face pe o raza de 25-35 km, in zone prestabilite. Se asigura contract de munca si ma-sina. Contact: Fr. Serseniuc, 0152-53167348, intre orele 12 -20.

n Mannheim/Ludwigshafen - caut BIROU - ur-gent, 20-50 mp, preferabil in apropierea zonelor circulate pietonal, pt acitivitati de consiliere in domeniile controlul greutatii / alimentatie pt sportivi / ingrijirea pielii. Contact: 0152-531.67.348

n Mannheim/Ludwigshafen/Karlsruhe/Landau-Pfalz/ Neustadt-Weinstr si pana la 20 km - COS-METICIENI, coafeze/frizori, persoane special-izate in machiaj artistic: caut persoane active, dinamice care, pe langa activitatea lor curenta (ca angajat sau liber profesionist), sunt interesate de un venit suplimentar in domeniul ingrijirii pielii, cu noua gama revolutionara Herbalife-SKIN. Rezultate vizibile in numai 7 zile! Scolar-izare/instruire gratuita. Programari pt interviuri si testare produs la 0 8000-80 80 70

n WELLNESS-COACH gesucht! Din zona Mannheim/Ludwigshafen/Karlsruhe/Landau-Pfalz/Neustadt-Weinstr si pana la 20 km - an-trenori sportivi, maseuri, fizioterapeuti etc, sau chair si persoane fara pregatire in domeniu. Se asigura instruire, gratuit. Contact: 0152-53167348

FESTIVITĂȚI 150 0000 000 000 000000000 00 0 0 00 00000000 000 000 00 00000 0000

MÂNCĂRURI TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI

000 0 0 00 0000 0 000 0 0 00 00 0 0 0 0 0 00 00 00 00 0

TOATE PREPARATELE SUNT FĂCUTE DE CASĂ

MENIUL ZILEII000 0 I0 0 000 0000010,50 €

24 Ziarul romÂnesc20 februarie 2015

Marea Britanie:Ziarul Românesc Weeklywww.ziarulromanesc.net

www.anunturigratuiteuk.co.uk

Italia:Gazeta Românească

www.gazetaromaneasca.comZiarul Românesc Italia

www.anunturigratuite.it

Germania:Ziarul Românesc Germania

www.ziarulromanesc.de

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA


Recommended