EXPERT-GRUP: Creşterea economică din

2013 este fragilă şi nu va avea continuitate în următorii ani

Republica Moldova a înregistrat în anul 2013 o performanță economică impresionantă, când Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 8,9%. Însă avansul respectiv s-a bazat, în temei, pe recuperarea sectorului agricol după seceta severă din 2012, în timp ce motoarele fundamentale de creștere economică au rămas amor-fe. Prin urmare, această creștere este fragilă și nu va avea continui-tate în următorii ani, se arată în Raportul de Stare a Ţării, prezentat marți, 21 octombrie, de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Documentul analizează principalele tendințe și riscuri de dezvolta-re ale țării în cele mai importante domenii: economie, piața muncii, capital uman, sectorul energetic, politica internă și externă, mediul ambiant și sistemul de pensionare.

Continuare în pag. 7

25.10.2014

Soare, 2 13 0C

24.10.2014

Soare, 12 23 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.66401 Do lar ame ri can ............. 14.64581 Leu românesc ................. 4.21491 Ru blă ru sească ............... 0.3574

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Viitorul este un edifi ciu pe care îl construim astăzi pen-tru mâine. Să-l făurim, deci,

din ce avem mai bun în sufl et, să-l făurim cu dragoste.

Victor Hugo

Cursul valutar 24.10.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 24 octombrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Filip; Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Mc. Zenaida

Ministerul Agriculturii nu a găsit investitori pentru construcţia Centrului agroalimentar

Atac armat în Parlamentul Canadei

Vorbele în derivă

Votul peste hotare. Guvernarea îşi ia măsuri de precauţie?

Compensaţiile ca subiect electoral. Câţi dintre producătorii de fructe vor fi despăgubiţi?

66

55

1212

22

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

EXTERNE

OPINIE

ACTUAL

ECONOMIC

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 39 (964)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

La data de 10 octombrie cu-rent, un exponent al PLDM a depus o sesizare la CEC. Acesta a pretins că PPCD ar fi des-fășurat în mod ilegal acţiuni de agitaţie electorală. Juriștii liberal-democraţilor au neglijat faptul că organele de condu-cere ale PPCD nu au luat nicio decizie de a desfășura acţiuni cu caracter electoral care ar încălca termenele prevăzute de legislaţie, susţine creștin-de-mocratul Radu Bușilă. Solicitat de noi, Bușilă a mai subliniat și faptul că liberal-democraţii au depus contestaţia cu încălcarea termenului regulamentar de 3 zile. Aceștia nu au prezentat nici probe ce ar dovedi că pre-tinsele încălcări ale PPCD ar fi avut loc, așa cum a fost menţi-onat în contestaţia cu pricina. Radu Bușilă s-a arătat indignat și de faptul că CEC a examinat contestaţia peledemiștilor chiar dacă aceasta s-a dovedit a fi tardivă.

Continuare în pag. 2

Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i scoate Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i scoate pe creştin-democraţi din cursa electoralăpe creştin-democraţi din cursa electorală

„Planul Roşca” este singura platformă realistă şi de unitate

naţională pe care trebuie să se sprijine în activitatea sa viitoarea conducere a ţării

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Milionarii care vor să ajungă în Parlament

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

24 OCTOMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1Mai mult decât atât, comporta-

mentul Comisiei Electorale Centrale a fost și mai interesant atunci când membrii acesteia au încercat să adopte o hotărâre de excludere a PPCD din cursa electorală. Bușilă a precizat că, chiar dacă s-ar fi dovedit încălcările pretinse de liberal-demo-craţi, fapta pe care le-au incriminat-o aceștia creștin-democraţilor nu face parte din încălcările prevăzute de Codul Electoral pentru care un concurent electoral poate fi exclus din cursă. Într-un fi nal, după ce ches-tiunea excluderii din cursă a PPCD a fost supusă votului, tentativa a eșu-at, pentru că respectiva propunere nu a întrunit un număr sufi cient de voturi. Este de remarcat însă că pre-ședintele CEC, Iurie Ciocan, care cu-noaște la perfecţie legislaţia, a votat pentru aplicarea acestei sancţiuni extreme Partidului Popular Creștin Democrat.

Creștin-democratul Radu Bușilă a ţinut să-și exprime respectul de-osebit pentru membrii CEC care nu au susţinut iniţiativa. Unii dintre aceștia au fost înaintaţi la CEC chiar de către PLDM! Pe de altă parte, „am văzut numai răutate oarbă în ochii unor membri”, a menţionat Bușilă. Faptul că a triumfat legea în acest caz i se datorează în cea mai mare parte Nătăliţei Juravschi – reprezen-tantul PPCD la CEC, un jurist profe-sionist și competent, a mai subliniat Radu Bușilă.

Pe de altă parte, ar trebui remar-cat și faptul că organul electoral cen-tral închide ochii la unele încălcări și abuzuri evidente comise de con-curenţii electorali, ceea ce ar putea provoca suspiciuni privind aplicarea

dublelor standarde ori favorizarea unor actori politici implicaţi în cursa electorală.

Deja mai multe organizaţii negu-vernamentale au semnalat încălcări grave comise de unii concurenţi electorali, care folosesc resursele administrative ori recurg la încercări de cumpărare a alegătorilor, cu bani, alimente, tratamente gratuite la sto-matolog, dotarea cu tehnică perfor-mantă etc.

Potrivit unui raport de monitori-zare a campaniei pentru alegerile parlamentare lansat de Asociaţia Promo-LEX, mai multe formaţiuni politice au suportat cheltuieli pen-tru organizarea concertelor cu ten-tă electorală, plasarea panourilor publicitare, publicitate poligrafi că, îmbunătăţirea infrastructurii locale, construcţia de edifi cii și monumen-

te și alte acţiuni cu caracter de pro-movare a imaginii unor potenţiali și actuali concurenţi electorali, chiar dacă la CEC nu a fost înregistrată deschiderea „Fondurilor electorale”.

Observatorii Promo-Lex au aten-ţionat asupra cazurilor de utilizare a resurselor administrative, de oferire a cadourilor electorale, precum și de implicare activă a mass-media loca-lă și regională în favoarea sau defa-voarea unor actori politici.

Astfel, Partidul Democrat a oferit în mai multe raioane plicuri cu bani, prânzuri gratuite, pungi cu produse alimentare, saci cu cartofi și altele.

Partidul Liberal Democrat a făcut donaţii importante de bani, au ofe-rit calculatoare și altă tehnică per-formantă.

De asemenea, săptămâna aceasta și reprezentanţii Coaliţiei „Control

Civic – alegeri 2014” au prezentat un raport de monitorizare a alegerilor.

Membrii ONG-urilor care fac parte din coaliţie au declarat că mai mul-te partide au încălcat legislaţia și au mituit alegătorii cu bani, produse, laptopuri și alte bunuri.

Aceștia au constatat că politicienii au început agitaţia electorală înain-te de demararea campaniei.

„Partidul Democrat, Partidul Soci-aliștilor, Partidul Liberal-Democrat și candidatul din partea Partidului „Patria”, Renato Usatâi, au instalat pe străzile mai multor sate și orașe din ţară panouri publicitare cu mult înainte de momentul înregistrării. Acest fapt reprezintă o încălcare a articolului 47, alineatul 3 din Codul Electoral”, a declarat membrul Coa-liţiei Control Civic, Artiom Corosteli-ov, citat de jurnal.md.

Potrivit observatorilor, concuren-ţii electorali au încercat să câștige simpatia oamenilor prin tot felul de daruri electorale.

„Reprezentanţii PDM încearcă să ridice ratingul lor în baza sărăciei populaţiei și repartizează pachete cu produse alimentare pentru fa-milii nevoiașe din raionul Ungheni. O situaţie similară a fost fi xată și în satul Carbalia, raionul Vulcănești, unde reprezentanţii PLDM sub pre-textul Zilei oamenilor în etate au oferit pachete cu produse. Noi sun-tem îngrijoraţi de faptul că practic organele competente nu reacţi-onează la demersurile noastre”, a menţionat coordonatorul Coaliţiei Control Civic, Nicolae Ţveatcov.

Totodată, mai mulţi funcţionari, membri ai PLDM din raionul Hân-cești, ar fi mers prin sate, în timpul orelor de serviciu, pentru a face agi-taţie electorală.

Solicitat de Jurnal TV, președinte-le Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că nu comentează afi rmaţiile reprezentanţilor Coali-ţiei Control Civic, pe care îi califi că drept impostori, întrucât, spune el, respectivii observatori nu au fost în-registraţi la CEC.

La rândul său, serviciul de presă al Procuraturii Generale susţine că pentru a lua atitudine, instituţia are nevoie de dovezi.

În acest context, este cu atât mai suspectă graba cu care a încercat Iurie Ciocan să scoată din cursa elec-torală Partidul Popular Creștin De-mocrat, reacţionând la o contestaţie depusă cu încălcarea termenului re-gulamentar, care invoca o încălcare iluzorie și neprobată.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Pentru alegerile din 30 noiembrie, peste hotarele ţării vor fi deschise 95 de secţii de votare. O decizie în acest sens a fost luată în ședinţa de luni, 20 octombrie, a Gu-vernului.

Cele mai multe secţii vor

fi deschise în Italia, 25 în

total: câte două la Roma,

Milano, Padova și Torino și

câte una la Ancona, Pesaro-

Urbino, Terni, Perugia, Bo-

logna, Mestre, Verona, Par-

ma, Trento, Brescia, Treviso,

Bergamo, Firenze, Vicenza,

Ferrara, Modena și Udine.

În România vor fi deschi-

se 11 secţii de votare: câte

două la București și Iași, câte

una la Galaţi, Timișoara, Bra-

șov, Cluj, Constanţa, Bacău

și Suceava. În Statele Unite

ale Americii vor fi deschise

șase secţii la: New York, Wa-

shington, Sacramento, Chi-

cago, Orlando, Seattle, iar

în Canada trei – la Ottawa,

Montreal și Toronto.

În Marea Britanie vor fi

deschise trei secţii de vota-

re: două la Londra și una la

Manchester, iar în Irlanda

una, la Dublin. Două secţii

vor fi deschise în Israel și

una în Belarus.

Autorităţile au decis să

deschidă doar cinci secţii

de votare în Federaţia Rusă:

două la Moscova și câte

una la Sankt-Petersburg,

Soci și Surgut, deși iniţial

în proiect erau preconizate

15 secţii. Asta chiar dacă în

Rusia muncește un număr

impresionant de cetăţeni

moldoveni. Viceministrul

de Externe, Valeriu Chiveri,

care a prezentat proiectul,

a motivat reducerea numă-

rului de secţii prin faptul că

majoritatea moldovenilor muncesc sezonier în acele localităţi, deci nu locuiesc acolo permanent.

Bănuim însă că autori-tăţile și-au luat măsuri de precauţie, din teama că re-spectivii migranţi vor vota preponderent cu partidele de opoziţie care optează pentru vectorul estic. Este aceasta o tentativă de li-mitare a dreptului la vot al cetăţenilor? Probabil că da. Pentru că accesul ar trebui să fi e egal, indiferent de po-sibilele opţiuni ale acestora. Și aici ar trebui poate să ne amintim și de declaraţiile belicoase ale unei foste li-berale, care acum pare să nu mai fi e nici liberală reforma-tă. Astfel, Ana Guţu afi rma, cu ceva timp în urmă, că cei plecaţi la muncă în Federaţia Rusă sunt mai puţin instru-iţi, mai puţin patrioţi decât cei care aleg să muncească în UE. S-ar putea ca această părere să fi e împărtășită de întreaga guvernare.

Pentru comparaţie, tot cinci secţii de vot vor fi des-chise în Portugalia, patru în

Franţa și tot patru în Spania. Câte două vor fi deschise în Germania, Cehia, Turcia și Ucraina.

Ministerul Afacerilor Ex-terne și Integrării Europene a informat că numărul secţi-ilor de votare din străinătate a fost stabilit în urma unei ample analize efectuate pe parcursul anului 2014 de co-mun cu misiunile diplomati-ce, Biroul pentru diasporă, CEC, inclusiv în baza infor-maţiilor prezentate de către autorităţile statelor în care este înregistrată o prezenţă sporită a cetăţenilor RM.

O fi fost amplă această

analiză, doar că unele par-

tide de opoziţie și-au expri-

mat deja dezacordul în legă-

tură cu decizia Guvernului,

califi când-o drept o încer-

care de a exclude peste 700

de mii de cetăţeni moldo-

veni care se afl ă în Federaţia

Rusă din procesul electoral.

Acestea reclamă faptul că

Guvernul Leancă a încălcat

principiul egalităţii dreptu-

lui de vot, garantat de Con-

stituţie, în raport cu cetăţe-

nii care locuiesc în Rusia și le

cer autorităţilor revizuirea

imediată a acestei decizii.

FLUX

Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i scoate pe creştin-democraţi din cursa electoralăscoate pe creştin-democraţi din cursa electorală

Votul peste hotare. Guvernarea îşi ia măsuri de precauţie?

24 OCTOMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

- Domnule Victor Ciobanu, Parti-dul Popular Creștin Democrat a fost înregistrat de CEC în calitate de concurent electoral pe data de 10 octombrie. Prin urmare, PPCD se afl ă în campanie electorală deja de paisprezece zile – timp sufi cient pentru aprecierea condiţiilor în care se desfășoară aceasta. Cum sunt văzute alegerile din acest an din perspectiva PPCD?

- Sunt câteva aspecte pe care vreau să le subliniez. În primul rând, echipa noastră vizitează în permanenţă toate regiunile ţării. Aceasta este o obișnuinţă mai ve-che a noastră. În ultimii cinci ani, am discutat cu oamenii din sate și din orașe. Suntem la curent cu toate problemele, durerile, dar și cu aspi-raţiile cetăţenilor Republicii Moldo-va. Una dintre dorinţele oamenilor este ca dezmăţul general, instau-rat odată cu venirea la guvernare a partidelor liberal-democrate, să fi e stăvilit. Ei mai vor ca cei vinovaţi pentru fărădelegile din ţară, pentru sărăcia și decadenţa economică ge-nerală să fi e pedepsiţi. În al doilea rând, se observă, pe de o parte, o repulsie puternică faţă de actuala guvernare, dar pe de altă parte, oa-menilor le este greu să se orienteze în multitudinea de oferte electora-le, mai mult sau mai puţin sincere. De asemenea, în această campanie se fac simţite efectele acaparării de către PD și PLDM a instituţiilor și organizaţiilor de stat, pe care le uti-lizează în calitate de instrumente electorale. Dar se pare că de aceas-tă dată, abuzarea de respectivele structuri le vor aduce guvernanţi-lor doar deservicii.

- Și prin ce se evidenţiază PPCD de ceilalţi concurenţi electorali? Ce subiecte discută exponenţii parti-dului cu oamenii, prin ce încearcă să-i convingă să-și dea votul pen-tru creștin-democraţi?

- PPCD are o ofertă excepţiona-lă. Noi am numit-o „Planul Roșca”. Programul electoral al partidului, numit „Planul Roșca”, este singura platformă realistă și de unitate naţi-onală pe care trebuie să se sprijine în activitatea sa viitoarea conduce-re a ţării. „Planul Roșca”, precum au menţionat anterior și colegii mei, este rodul unei munci de 30 de ani.

Ani în care noi am acumulat o expe-rienţă fără egal de activitate politi-că și am studiat mult pentru a găsi cea mai bună modalitate de a lega rostul de a fi al Republicii Moldova, vocaţia statului nostru, de cele mai bune, dar și mai potrivite soluţii pentru problemele curente. Acest document este solicitat de mii de ce-tăţeni. Colegii noștri distribuie bro-șura cu acest plan prin toate orașele din ţară, iar celor care nu reușesc să obţină un exemplar de la distri-buitori le recomandăm să găsească textul „Planului Roșca” pe pagina de internet a partidului: www.ppcd.md și pe pagina personală a lui Iurie Roșca: www.iurierosca.md.

Este o premieră pentru ţara noas-tră. Acest plan cuprinde ideile fun-damentale ce trebuie să servească edifi cării unei ţări prospere, morale și cu adevărat independente. Pro-gramul nostru electoral stabilește diagnosticul problemelor Republi-cii Moldova și oferă tratamentul cel mai potrivit. La elaborarea lui au fost luate în calcul toate realităţile; nimic nu este rupt din context. Dar pentru realizarea acestui plan este nevoie de o guvernare patriotică, de oameni cu frică de Dumnezeu și de-dicaţi ţării, dar și competenţi. Eman-ciparea ţării de jugul oligarhiei este o sarcină grea, căreia îi pot face faţă doar niște oameni politici curajoși, onești și foarte bine pregătiţi.

- Bine, dar oamenii au, probabil, și alte chestiuni prioritare. Ce vă întreabă cel mai des cetăţenii la întâlnirile electorale.

- Este adevărat că pe oamenii im-plicaţi în alte domenii decât politica îi interesează, în primul rând, sa-lariile, pensiile, locurile de muncă, calitatea drumurilor, serviciilor și alimentelor. Noi avem soluţii pentru toate problemele cetăţenilor. Toto-dată, colegii mei le explică cetăţeni-lor că nicio problemă nu are o cauză separată, ci un ansamblu de circum-stanţe produc o serie de probleme în societate. Noi pornim de fi ecare dată de la abordarea morală și spi-rituală a tuturor chestiunilor, după care explicăm ce soluţie concretă există pentru orice disfuncţie.

Cât privește majorarea pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, acestea nu doar că nu pot fi evitate. La aces-

te întrebări trebuie să fi e oferite răs-punsuri clare și realiste.

Să începem cu salariile. Acestea sunt plătite în sfera bugetară și în cea privată. Pentru a majora salari-ile bugetarilor, noi vom reorganiza cheltuielile pentru organele și in-stituţiile de stat. La ora actuală, din bugetul public se fac prea multe cheltuieli lipsite de rost. Unor dem-nitari le sunt puse la dispoziţie prea multe facilităţi, care ne costă pe noi toţi sume importante de bani. De aceea, intenţionăm să începem de la reducerea parcurilor de mașini întreţinute de stat, revederea altor facilităţi, dar și lichidarea unităţilor cu un randament insignifi ant. Avem nevoie de funcţionari de stat puţini, plătiţi mult mai bine decât în pre-zent, dar și de reguli clare care să-i responsabilizeze la maximum.

Salariile din sfera privată nu pot fi mărite prin intervenţia directă a statului. În schimb, o guverna-re înţeleaptă poate să asigure un asemenea climat de afaceri care să conducă la o dezvoltare eferves-centă a economiei, ceea ce, implicit, va determina o creștere sesizabilă a salariilor. Aici este important să mai amintesc un moment esenţial: diplomaţia ţării va trebui să negoci-eze astfel de acorduri comerciale cu toate ţările ale căror pieţe prezintă interes pentru oamenii de afaceri din Republica Moldova, încât opor-tunităţile în domeniul exporturilor de mărfuri, produse și servicii din ţara noastră să determine un salt economic și industrial la care astăzi putem doar să visăm. Adică, Guver-nul trebuie să devină partenerul an-treprenorilor și să acţioneze în baza unei agende comune cu mediul de afaceri. Noi trebuie să revenim ma-siv pe piaţa Rusiei, dar și să ne con-solidăm poziţiile pe pieţele din Vest. Totodată, este necesară promova-rea unei politici protecţioniste. Pe piaţa noastră internă trebuie să aibă prioritate absolută produsele mol-dovenești, iar importurile doar vor completa acele poziţii ce nu pot fi acoperite din ofertele interne.

- Ce ne puteţi spune despre pensii?

- În primul rând, acestea pot fi spo-rite într-o perspectivă foarte apropi-ată datorită reorganizării cheltuieli-lor pentru aparatul de stat. De aici

putem disponibiliza sume impor-tante ce vor fi folosite la majorarea pensiilor. Pe termen mediu și lung, creșterea pensiilor se va produce din contul dezvoltării economice a ţării. Cea mai mică pensie în Repu-blica Moldova trebuie să fi e egală cu coșul minim de consum.

În acest context vreau să mă refer și la familii, în special la cele tinere, dar și la natalitate. În „Planul Roșca” este prevăzut că statul are obligaţia să stimuleze tinerele familii, prin oferirea posibilităţii de a avea o lo-cuinţă în condiţii accesibile, precum și cu ajutorul unor indemnizaţii con-siderabile și crescânde la nașterea fi ecărui copil. La nașterea celui de al doilea copil, statul trebuie să acorde o indemnizaţie unică de douăzeci de mii de lei, iar familiilor cu trei și mai mulţi copii, statul le va acorda în fo-losinţă, fără plată, la solicitare, teren pentru construcţia casei.

Dar la cele spuse anterior trebuie, de dragul adevărului, să subliniez că redresarea situaţiei nu este, în prac-tică, deloc simplă, iar îmbunătăţirea condiţiilor de trai a oamenilor este posibilă doar printr-un complex de măsuri ce vizează simultan o serie de sectoare.

- Ce șanse are PPCD în condiţiile în care partidele controlate de oli-garhi sunt favorizate în mod abso-lut fi nanciar, mediatic și, în plus, au la dispoziţie pârghii adminis-trative?

- Șansele noastre sunt mari. O sim-ţim din discuţiile cu cetăţenii noș-tri de diferite vârste, etnii, profesii. Moldovenii remarcă faptul că Iurie Roșca, capul de listă al PPCD, este cel mai bine pregătit politician din ţara noastră, iar viziunea sa asupra sorţii de mai departe a Republicii Moldo-va este unica realistă, valabilă și de natură se aducă în societate coeziu-nea ce ne lipsește la moment.

Îndemnul nostru către cetăţeni este să nu se lase manipulaţi de ceea ce numesc unii „sondaje de opinie”. Acestea le furnizează tot felul de cifre analiștilor de la cheremul pu-terii, iar ultimii speculează cu ele în interesul celor care îi plătesc și nu în interesul comun al societăţii.

- Domnule Victor Ciobanu, vă mulţu-mim pentru acest interviu și vă urăm succes în campania electorală!

- Vă mulţumesc și eu! Dumnezeu să ocrotească Republica Moldova!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

„Planul Roşca” este singura platformă realistă şi „Planul Roşca” este singura platformă realistă şi de unitate naţională pe care trebuie să se sprijine de unitate naţională pe care trebuie să se sprijine

în activitatea sa viitoarea conducere a ţăriiîn activitatea sa viitoarea conducere a ţăriiInterviu cu președintele PPCD, Victor Ciobanu

24 OCTOMBRIE 201444F L U XF L U X Economic

După interzicerea impor-turilor de vinuri, apoi a fructelor, legumelor și conservelor moldove-nești, Rusia va impune, din 27 octombrie curent, și un embargo asupra importurilor de carne din ţara noastră. Anunţul a fost făcut recent de către directorul serviciului federal veterinar și fi to-sanitar Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, fi ind citat de agenţia ITAR-TASS.

Ofi cialul rus a declarat că o inspec-ţie desfășurată în ţara noastră, îm-preună cu autorităţile belaruse, ar fi descoperit cazuri de livrare a unor produse din carne nesigure, inclusiv cele achiziţionate de către angrosiști de la producătorii care își vând mar-fa în pieţe locale, pentru a fi ulterior exportate.

Produsele respective erau des-tinate în special pieţei din Bela-rus, care are „un regim de control mai fl exibil”, a precizat Dankvert.

În urma inspecţiei s-a constatat că produsele din carne din Republica Moldova sunt periculoase conform criteriilor ruse, iar certifi catele sani-tar-veterinare sunt inexacte ori chiar falsifi cate, a adăugat el.

Dankver afi rmă că inspectarea unor abatoare și întreprinderi de procesare a cărnii din Republica Mol-dova a arătat că acestea nu respectă cerinţele de calitate și cerinţele sani-tar-veterinare ale Uniunii Vamale.

De asemenea, grupul de experţi de la Rosselhoznadzor a constatat că la noi nu există un laborator care

să verifi ce calitatea produselor din carne.

Grupul de experţi de la Rosselhoz-nadzor și de la instituţia respectivă din Belarus s-a afl at în ţara noastră în perioada 12-17 octombrie. Ei au inspectat și monitorizat, în comun cu specialiștii locali, patru ferme și un abator. Deocamdată, rezultate-le inspecţiei nu au fost prezentate ofi cial Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor și nu se știe pentru ce perioadă va fi impusă in-terdicţia.

FLUX

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis să reducă com-pensaţiile promise pentru merele și prunele procesate. Astfel, în loc de 1 leu și 50 de bani pentru fi ecare kilogram de fructe dat la procesare, autorităţile s-au arătat dispuse să le dea producătorilor doar un leu. În aceste condiţii, cei din urmă au ameninţat iarăși cu proteste.

Nemulţumiţi sunt, mai ales, producătorii de mere din nordul ţării, care acuză Executivul de pierderea pieţei ruse și neonorarea promisiu-nilor legate de compensarea pierderilor.

Membrii Asociaţiei Nord-fruct afi rmă că cei 150 de membri ai asociației nu au primit până acum niciun ban, iar decizia de reducere a des-păgubirilor vine tocmai în momentul în care sunt presaţi și de băncile de la care au contrac-tat credite.

Guvernul și-a motivat decizia prin faptul că cererile pentru acordarea compensaţiilor sunt de două ori mai multe decât s-a estimat iniţial. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, peste o mie de producători de mere și prune au depus cereri pentru compensaţii la Agenţia de Intervenţie și Plăţi pentru Agri-

cultură. Astfel, suma necesară pentru despă-gubiri este de peste 200 de milioane de lei, iar Guvernul a prevăzut în acest scop doar 138 de milioane.

Nu doar reducerea compensaţiilor i-a ne-mulţumit pe agricultori, ci și faptul că minis-trul Bumacov i-a califi cat pe fermierii și produ-cătorii care ar putea participa la eventualele proteste drept „golani”.

„La proteste vor ieși doar golanii, cei politi-zaţi, cărora li se plătește”, a spus ministrul în cadrul unei emisiuni televizate.

Iată însă că autorităţile schimbă macazul, în condiţiile în care nemulţumirile sunt tot mai evidente, iar situaţia devine explozivă în ajun de alegeri. Mai ales că și promisiunile privind exportul liber pe piaţa UE s-au dovedit tot un bluf electoral.

Astfel, Guvernul pare să fi renunţat la ideea de reducere a compensaţiilor. Într-un comuni-cat remis presei se menţionează că prim-mi-nistrul Iurie Leancă a convocat ieri conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimen-tare, stabilind că de azi, Comisia centrală va aproba dosarele depuse de agricultori pentru plata compensațiilor.

„Fermierii vor primi banii după principiul „Primul venit, primul servit”. Începând cu ziua de luni, 27 octombrie, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură va emite dispozițiile de plată, după care Ministerul Finanțelor va în-cepe imediat achitarea lor”, se precizează în comunicat.

Plățile se vor efectua conform deciziei din 3 septembrie curent. Adică, pentru compensa-rea pierderilor suportate de agricultori, statul va acorda câte 1,5 lei pentru fi ecare kilogram de mere comercializat și câte 1,2 lei per kilo-gram de prune. Suma totală alocată de Execu-tiv în acest scop este de 138 de milioane de lei.

Ar trebui să înţelegem însă că nu toţi soli-citanţii vor putea benefi cia de compensaţii, odată ce suma iniţială rămâne neschimbată,

adică 138 de milioane de lei, iar ministrul Bu-macov afi rma că pentru achitarea despăgubi-rilor este nevoie de 200 de milioane.

Intervenţia premierului Leancă este dictată și de alte considerente, tot electorale. Acum câteva zile, democraţii porniţi cu „expresul” prin ţară s-au arătat extrem de îngrijoraţi de pierderile pe care le vor înregistra producăto-rii în urma deciziei de reducere a compensaţii-lor. Neobositul prieten al agricultorilor și „pro-motorul” fabricilor de conserve, Marian Lupu, a declarat la una din întâlnirile electorale că va insista ca producătorii de mere, care au avut de suferit de pe urma embargoului rusesc, să obţină compensaţii în sumă de 1 leu și 50 de bani pentru un kilogram, nu de un leu, cum a decis, luni, Executivul.

„Niciun fel de scădere, niciun fel de coborâ-re, fi indcă orice coborâre va aduce la pierderi pentru producătorii agricoli care nu vor fi aco-perite, compensate”, a spus cu convingere șe-ful democraţilor. Ce-i drept, fără a spune din ce surse se vor face compensaţiile și dacă au

identifi cat cumva democraţii aceste surse. Ei, dar în campanie electorală detaliile nu mai sunt atât de semnifi cative.

De altfel, miniștrii democraţi, afl aţi zilele acestea pe întinsurile patriei, au mai făcut și alte promisiuni, cum ar fi implicarea tinerilor în agricultură, prin acordarea unor credite ne-rambursabile de până la 10 000 de euro, TVA de 8 la sută, impozit unic în agricultură, pro-movarea produselor autohtone pe piaţa UE etc. Dar oamenii ar vrea să știe, mai degrabă, de ce nu s-au îngrijorat aleșii PD de toate aces-tea în cei cinci ani de afl are la guvernare.

Cu siguranţă, Leancă a hotărât să le ia pi-uitul democraţilor și să-i lase fără un subiect electoral deosebit de lucrativ. Pe de altă parte, decizia de a acorda compensaţiile în mărime deplină are și menirea de a mai liniști spirite-le. Câţi vor benefi cia până la urmă de aceste despăgubiri, câţi vor rămâne cu buza umfl ată, se va vedea mai târziu. Însă după alegeri asta chiar nu va mai conta. Pentru nimeni.

Ioana FLOREA, FLUX

Compensaţiile ca subiect electoral. Câţi dintre Compensaţiile ca subiect electoral. Câţi dintre producătorii de fructe vor fi despăgubiţi?producătorii de fructe vor fi despăgubiţi?

O nouă interdicţie de la Rosselhoznadzor

24 OCTOMBRIE 2014 55 F L U XF L U XActual

Atac armat în Parlamentul Canadei

Cel puţin două persoane, un militar canadian și un presupus terorist, au fost ucise în timpul unor atacuri armate comise miercuri, 22 octombrie, la Ottawa, potrivit Mediafax.

Persoane înarmate au deschis focul la Me-morialul naţional de război, la sediul Parla-mentului și în centrul comercial Rideau. Un militar a fost grav rănit în atacul de la Memo-rial, murind ulterior la spital. Un presupus atacator a murit în schimbul de focuri cu poliţia, la Parlament. Autorităţile caută mai mulţi indivizi înarmaţi și este analizată ipoteza unui atac terorist islamist.

Premierul canadian Stephen Harper se afl a la sediul Parlamentului în momentul atacurilor. El s-a întâlnit cu lideri ai opoziţiei. Cu toţii au fost evacuaţi și transportaţi într-o locaţie sigură.

Autorul atacului armat comis miercuri în Parlamentul de la Ottawa a fost identifi cat ca fi ind Michael Zehaf-Bibeau, un canadian în vârstă de 32 de ani, considerat de serviciile de informaţii drept „călător cu grad ri-dicat de risc” și căruia recent i-a fost retras pașaportul. Președintele Sta-telor Unite, Barack Obama, a discutat prin telefon cu premierul Canadei, Stephen Harper, după atacurile armate comise la Ottawa, relatează AFP.

Potrivit FBI, membri ai grupului terorist Stat Islamic au planuri cu privi-re la comiterea de atacuri în Statele Unite și Canada.

SUA și-a închis temporar Ambasada la Ottawa după atacurile armate din Parlamentul canadian, întrucât instituţia se afl ă la numai câteva sute de metri distanţă, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Marie Harf.

„Ambasada de la Ottawa a fost închisă temporar, iar deplasările per-sonalului diplomatic au fost restricţionate”, a declarat Harf, potrivit Me-diafax.

În acest context, armata americană a anunţat că a consolidat măsurile de securitate la cimitirul militar naţional din Arlington, în suburbia Wa-shingtonului.

Ambasada Rusiei la Ottawa, de asemenea, situată în apropiere de Par-lamentul canadian, va rămâne deschisă, potrivit unui ofi cial citat de RIA Novosti.

FLUX

Un popor se înalţă atâta vreme

cât este unit, cât are o credinţă pu-

ternică în Dumnezeu și în viitorul

lui, cât are un ideal bine conturat. Se

înalţă când își chivernisește cu grijă

bogăţiile naturale, pe care i le-a dat

Dumnezeu, bogăţiile moștenite de

la părinţi, moși, strămoși. Se înalţă,

când are un cult puternic al famili-

ei, când respectă viaţa și valorile ei,

când își crește copiii în școala muncii

și a înţelepciunii, a temerii de Dum-

nezeu și a iubirii aproapelui. Se înal-

ţă, când are conducători înţelepţi și

iubitori de neam și de ţară, care pun

mai presus de interesele lor intere-

sele ţării, care sunt gata de a se jertfi

pentru binele, integritatea, unitatea

și libertatea ţării lor. Se înalţă, când

oamenii care-l formează sunt ani-

maţi de idealuri comune, care sunt

mândri că fac parte din acel popor

și cred cu tărie în viitorul lui. Se înal-

ţă, când fi ecare conștientizează că

este o cărămidă din marele edifi ciu

al neamului său. Se înalţă, când își

cultivă cu grijă limba, portul, muzi-

ca, dansul, arta, cultura în general,

religia și tradiţiile, care-l defi nesc

ca popor în concertul popoarelor.

Se înalţă, atâta vreme cât nu-și uită

istoria și strămoșii, când se reazimă

pe vremurile de glorie ale neamului și privește cu încredere spre viitor. Se înalţă, când își cultivă și-și pro-movează cu grijă valorile și oamenii de valoare. Se înalţă, când bisturiul legii curăţă fără milă de pe trupul ţării crima, hoţia, corupţia, nepotis-mul, favoritismul, infracţionalitatea de tot felul. Se înalţă, când fi ecare fi u al neamului se simte stăpân și în si-guranţă la el acasă, când munca este principala sursă de existenţă, când competenţa este singurul criteriu de promovare a cadrelor în toate domeniile de activitate. Se înalţă, când fi ii lui tânjesc de dorul de a se întoarce acasă, când sunt plecaţi, când sunt mândri că fac parte din acel popor și o spun cu tărie.

Poporul se prăbușește când își uită credinţa, istoria și strămoșii. Se prăbușește, când nu mai are în-credere în valorile proprii și fi ii lui socotesc că numai alte popoare sunt capabile de a realiza ceva. Se prăbușește, când își marginalizea-ză oamenii și valorile, înlocuindu-le cu altele de împrumut, străine spi-ritului încetăţenit prin veacuri. Se prăbușește, când își ucide pruncii nenăscuţi și născuţi, când mortali-tatea depășește cu mult natalitatea, când moartea pustiește satele și ce-tăţile zi cu zi. Se prăbușește, când sănătatea devine o marfă din ce în ce mai scumpă, când învăţământul se pervertește și nu mai interesează pe copii și pe tineri. Se prăbușește, când pricopseala nu se mai câștigă

prin muncă, ci pe căi ocolite, ilegale și imorale. Se prăbușește, când non-valorile ajung în vârful piramidei sociale, când conducătorii se ocupă de orice altceva, numai de treburile ţării nu. Se prăbușește, când dispare încrederea și unitatea dintre mem-brii lui, când dihonia ia locul iubirii și frăţietăţii. Se prăbușește, când credinţa străbună e înlocuită cu cre-dinţe din import, când valorile mo-rale sunt aruncate la gunoi, în locul lor punându-se nonvalori din cauza cărora morţii se zvârcolesc în mor-minte. Se prăbușește, când bogăţiile ţării sunt vândute fără noimă și fără preţ de oameni inconștienţi și fără perspectiva viitorului. Se prăbușeș-te, când populaţia e otrăvită pas cu pas, prin mâncare, băutură, aer și

apă, fără ca să-i pese cuiva cu pute-

re de decizie. Se prăbușește, când,

în mod sistematic, se cultivă dezin-

teresul faţă de ceea ce e autohton,

propriu, dispreţul faţă de popor și

de ţară. Se prăbușește, când nu mai

are instituţii bine consolidate, când

armata îi este destrămată și așteap-

tă pe alţii să-l apere. Se prăbușește,

când populaţia nu mai are încredere

în conducători, în instituţiile statu-

lui, în viitorul neamului, când își ia

lumea-n cap, ca să-și poată câștiga o

coajă de pâine. Se prăbușește, când

alte popoare mai mari le înghit. Se

prăbușește, când e bolnav de ne-

dumnezeire!

Al. Stănciulescu-Bârda

Sursa: gandeste.org

Înălţarea şi prăbuşirea unui neamÎn faţa lui Dumnezeu, popoarele nu sunt adunături de lume, ci grupuri mari de oameni legaţi între ei prin le-gături de sânge, de limbă, de tradiţii, de religie. Nucleul unui popor este familia. Ea se dezvoltă sub formă de tri-buri din ce în ce mai mari, ajungând apoi să formeze un popor. În faţa lui Dumnezeu, fi ecare popor are o menire în lume, o misiune, un obiectiv de realizat. El apare și dispare în timp, în istorie. Ne amintim cu câtă grijă a fost ajutat poporul evreu să evolueze printre alte popoare, să se menţină în viaţă, să-și realizeze menirea lui. A pornit de la un om ales de Dumnezeu, de la Avraam. În planul divin, din acest popor avea să se nască Mesia, adică Mân-tuitorul, Cel ce avea să împace pe Dumnezeu cu oamenii. Naţiunile, uniunile, federaţiile, imperiile sunt invenţii târzii și ele înseamnă o sumă de popoare unite între ele de interese comune, de forţă. La judecata universală de la sfârșitul lumii, vor fi judecaţi oamenii din toate timpu-rile și din toate locurile, dar și popoarele.

Mai multe medii de infor-mare au prezentat zilele acestea topuri ale celor mai bogaţi pretendenţi la funcţia de deputat, la ale-gerile din 30 noiembrie curent.

Potrivit clasamentului elaborat de ziarul „Komsomoliskaia Pravda v Moldove”, realizat în baza declara-ţiilor pe venit și proprietate a can-didaţilor, pe locul întâi se situează Renato Usatâi, capul de listă al Par-tidului „Patria”. Acesta are două case, un garaj, șase automobile (Toyota Land Cruiser, Land Rover Range R, Rolls-Royce, Mercedes-Benz GL 500, Audia A8L și Toyota High Lander). El mai deţine și 585 de acţiuni ale con-cernului rus „Gazprom.

Usatâi este urmat de Vlad Plahotniuc, prim-vicepre-ședintele Partidului Democrat din Moldova, cu o avere estimată la 30,7 milioane de lei. El a declarat două apar-tamente, patru garaje, trei automobile de marca „Mer-cedes”, dar și acţiuni la compania „Prime Management”.

Vlad Filat, șeful Partidului Liberal Democrat din Mol-dova, deţine un apartament, o casă, un lot de pământ, două automobile (Toyota Corolla și Porsche Cayenne). Averea sa este estimată la 7,6 milioane de lei.

Milionară este și Maia Sandu, candidat pe lista PLDM. Ea are un apartament în Chișinău, un automobil Toyota RAV 4 și un cont bancar de 111,5 mii de dolari SUA. În-treaga sa vere este estimată la 6,6 milioane de lei.

Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, are două apartamente în Chișinău și un automobil marca „Mer-cedes”. El deţine o treime din acţiunile companiei „Euro-sim” și 26 de acţiuni ale companiei „Tirex Petrol”. Averea acestuia se ridică la 1,6 milioane de lei.

Și portalul Mold-street a realizat un top 20 de politicieni, în care prezintă ce venituri au avut în ultimii doi ani candidaţii la funcţia de parlamentar, ce bani ţin aceștia în conturile banca-re, dar și ce active au, de la case și te-renuri agricole la mașini și companii.

Potrivit sursei, în top au nimerit câte cinci reprezentanţi ai Partidu-lui Liberal-Democrat și Partidului Democrat, trei de la Patria, doi de la Partidul Liberal și câte unul de la comuniști, liberal-reformatori, de la Partidul Popular, de la socialiști și Partidul Forţa Poporului.

Și în acest top, lider incontestabil este Renato Usatâi, care a câștigat în ultimii doi ani mai mult decât au avut restul persoanelor incluse în clasa-ment, circa 119 milioane de lei.

Printre bogaţii din PLDM, alături de fostul premier, se numără Valeriu Streleţ și Chiril Lu-cinschi, cu venituri de 7,8 milioane și, respectiv, circa 4,0 milioane de lei. Cei doi au afaceri în domeniul fertilizan-ţilor și mass-media, potrivit Mold-street.

Omul de afaceri Iurie Dârda este liberalul cu cele mai mari câștiguri și posibil și cel mai bogat membru al PL, ţinând cont de activele și afacerile din sectorul imobiliar din Chișinău pe care le administrează. Acesta este urmat de Valeriu Cosarciuc, unul dintre liderii Partidului Popu-lar, care controlează compania Moldagrotehnica, prin fi rma Seraldinax.

Democratul Oleg Sârbu din Edineţ se evidenţiază nu doar prin venituri, ci și prin cele nouă fi rme pe care le controlează – la cinci fi rme deţine 100%, la două – câte 50%, la una – 27% și la alta – 20%.

La comuniști, lider după venituri este Aleksandr Ban-nicov, la socialiști – Igor Dodon, iar la liberali-reforma-tori – Veaceslav Vlădicescu, șeful de la Apele Moldovei.

FLUX

Milionarii care vor să Milionarii care vor să ajungă în Parlamentajungă în Parlament

24 OCTOMBRIE 201466F L U XF L U X Scandalos

Dosarul autobuzelor şcolareLa aproape doi ani de la inten-

tarea dosarului pentru abuz în serviciu comis de conducătorii Mi-nisterului Educației în 2012 la cum-părarea a 100 de autobuze școlare, încă nu există persoane bănuite, iar ancheta e departe de a fi fi nali-zată. În luna iunie, Centrul Național Anticorupție anunța că a audiat doar reprezentanții fi rmei care a li-vrat autobuzele și a solicitat un set de acte de la Ministerul Educației. Ca și în alte cazuri, procedural, ordinea formală de organizare a licitației de achiziții publice a fost respectată. Și totuși, ulterior s-a descoperit că statul a plătit de aproape două ori mai mult pe vehicule și că facto-rii de decizie de la minister au ales (intenționat?) o ofertă care era în detrimentul bugetului public.

Dosarul cărbunelui de la Departamentul Instituţiilor PenitenciareUn alt dosar cu o vechime de

aproape doi ani este cel care vizează cumpărarea, tot în anul 2012, de că-tre Departamentul Instituțiilor Peni-tenciare (DIP) a unui lot de cărbune. Cauza penală a fost deschisă la 14 ianuarie 2013, conform art. 191 alin.

(5) Cod Penal (delapidarea averii străine). Nici în acest dosar, gestio-nat acum de Inspectoratul de Poliție Botanica, nu există bănuiți, iar fostul șef al DIP, în funcție la momentul procurării cărbunelui, Veaceslav Ce-ban, nu a fost nici măcar audiat. Și în acest caz, procedurile formale au fost respectate.

Achiziţii suspecte la Ministerul de InterneUltimul caz răsunător legat de

achiziţiile publice vizează Ministe-rul de Interne. Dosarul penal a fost deschis la 27 iunie 2014 pentru neglijență în serviciu, în baza con-statărilor Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor, care a efec-tuat un control la începutul acestui an. Între alte nereguli, Inspecția Financiară a descoperit că timp de câțiva ani, mai multe licitații au fost câștigate de una și aceeași fi rmă – „CNG CAR” SRL, chiar dacă în unele cazuri aceasta nu era specializată pe serviciile de care avea nevoie minis-terul. Unul dintre contractele pome-nite în raportul Inspecției Financiare a fost încheiat la 22 iulie 2013 și pre-vedea livrarea de echipament în va-loare de peste 1 milion de lei. Ulteri-or s-a constatat că fi rma „CNG CAR” a procurat echipament de la alte două fi rme, întrucât ea însăși nu este pro-ducător de articole textile. Astfel, inspectorii au notat că venitul total

al acestei fi rme a constituit 227,8 mii de lei sau 21,2 % din tranzacție.

În răspunsul întocmit de MAI re-feritor la acest capăt de acuzare formulat de Inspecția Financiară se spune: „Corectitudinea desfășurării și condițiile indicate în documen-tele de licitație au fost coordonate cu juriștii din cadrul DGJ a MAI și specialiștii SAL al IGP a MAI. Prin urmare, MAI și IGP au respectat legislația în vigoare cu referință la contractarea bunurilor respective”.

O altă constatare semnalată drept neregulă de către Inspecția Financi-ară este faptul că anunțurile privind concursurile de achiziții mai mari de 2,5 milioane de lei (în special, la achiziționarea autoturismelor) nu au fost publicate în buletinul „Offi -cial Journal of European Commu-nity”, așa cum prevede Legea pri-vind achizițiile publice. „Astfel, a fost exclusă posibilitatea de partici-pare la licitația publică organizată a agenților publici din străinătate, inclusiv a producătorilor automobi-lelor, care pot propune prețuri re-ale a mărfi i”, au notat inspectorii Inspecției Financiare.

La rândul său, ministerul susține că a solicitat publicarea în buletinul extern, însă Agenția pentru Achiziții Publice ar fi răspuns că Republica Moldova nu este parte a unor acor-duri internaționale, de aceea cereri-le de ofertă nu pot fi publicate acolo.

Solicitat de Moldova Curată, di-rectorul adjunct al Agenției pentru Achiziții Publice, Ghenadie Grib, a ex-plicat că, într-adevăr, legislația mol-dovenească prevede că instituțiile de stat sunt obligate să publice în buletinul Uniunii Europene cererile de oferte mai mari de 2,5 milioane de lei pentru bunuri și de 99 milioa-ne de lei pentru servicii, însă această

prevedere nu poate fi aplicată pen-tru că Republica Moldova încă nu este membră a Uniunii Europene. „Noi am avut o tentativă de a publi-ca acolo, dar ni s-a spus foarte clar că trebuie să avem cel puțin statut de asociat. De aceea, această prevede-re din legislația noastră este caducă, adică nu are, deocamdată, putere le-gală”, a explicat Ghenadie Grib.

Legislaţie avem, bună-credinţă – nuExperții anticorupție susțin că

în privința achizițiilor publice, nu legislația ar fi de vină, ci buna-credință a funcționarilor care or-ganizează licitațiile. Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pen-tru Drepturile Omului (CREDO), spu-ne că o bună parte din nereguli ar putea fi evitate dacă întreg procesul – de la anunțarea cererilor de oferte și până la selectarea câștigătorilor – ar fi transparent, așa cum preve-de Legea cu privire la transparența decizională. „Din păcate, nu toți funcționarii aplică această lege și se

conduc exclusiv de Legea cu privire la achizițiile publice. Iar acest fapt face imposibilă urmărirea întregului proces și verifi carea participanților la licitații”, spune Sergiu Ostaf.

Potrivit Galinei Bostan, director al Centrului de Analiză și Preveni-re a Corupției, faptul că instituțiile de drept deschid dosare penale în cazul achizițiilor care au fost veri-fi cate și aprobate de Agenția pen-tru Achiziții Publice indică asupra existenței unei probleme în activita-tea agenției. „Presupun că agenția, pe lângă oportunitatea achiziției, verifi că și prețul. Și dacă agenția nu constată ceea ce constată Pro-curatura, atunci există o problemă. Nu cred că este vorba de legislația imperfectă, mai degrabă e lipsă de bună-credință. Dacă au fost făcute procurări de servicii sau bunuri de aceeași calitate ca și la alte oferte, dar s-a plătit mai mult, ne întrebăm, fi resc, unde a ajuns diferența de preț?” a conchis Galina Bostan.

Viorica MANOLE

Sursa: moldovacurata.md

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a anunţat că a prelungit până la 10 decembrie 2014 concur-sul de atragere a inves-tiţiilor pentru realizarea proiectului de construc-ţie a unui centru agroali-mentar la Chișinău.

Termenul iniţial anunţat la fi nele lunii august de admi-nistraţia MAIA, pentru a de-pune oferte la acest concurs a fost 1 octombrie, dar investi-torii nu prea s-au arătat inte-resaţi de proiect.

În cadrul concursului se planifi că selectarea investito-rului pentru fi nanţarea a 50% din costul total al primei eta-pe a proiectului – 20 de mili-oane de euro, care se va face prin intermediul procurării a 50% din capitalul social al centrului (se planifi că emite-rea suplimentară a acţiunilor simple cu nominalul de 1.000 de lei).

În prima etapă nu se preve-de și modifi carea statutului terenurilor agricole acordate pentru construcţie.

Propunerile pretendenţilor trebuie să includă: viziunea privind proiectul pentru con-strucţia și funcţionarea obiec-tului, dezvoltat pe principii cost-benefi ciu și cost-efi cien-ţă; planul de afaceri privind exploatarea și dezvoltarea centrului, pe termen mediu și lung; notifi care de la o bancă comercială europeană cu pri-vire la capacitatea fi nanciară a investitorului; documente ce confi rmă experienţa pune-rii în aplicare și gestionarea proiectelor similare la nivel internaţional.

Patru ani de tergiversăriIdeea de a construi un me-

gacentru pentru prelucrarea și comercializarea produselor agricole a fost lansată încă în anul 2010, în anul 2011 ar fi trebuit să fi e deschis primul terminal, cu infrastructura de ambalare a legumelor și fruc-telor. În 2012, urma cel pentru carne și lactate, iar în 2013, terminalul pentru conserve.

Pentru construcţie a fost alocat un teren de peste 33

de hectare amplasat de-a lun-gul șoselei Balcani, în apropi-erea Universităţii Agrare, dar deputaţii au amânat timp de trei ani de zile adoptarea unei decizii pentru a scoate aceas-tă bucată de pământ din lista terenurilor agricole ce apar-ţin statului. Din cauza tergi-versărilor au fost îngheţate și negocierile privind obţinerea unor linii de creditare în con-diţii foarte avantajoase din partea fi nanţatorilor externi.

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, de câteva ori și-a exprimat nemulţumirea de tergiversarea aprobării pro-iectului. „Fără crearea unei infrastructuri moderne de

comercializare a producţiei agricole nu putem merge în Europa. Trebuie să terminăm cu vânzările primitive direct de la «taraba» de pe jos, de pe marginea drumului”, a decla-rat Bumacov.

Totodată, ministrul afi rma că toate statele europene au mers pe calea creării unor pieţe agricole civilizate și Moldova ar trebui să le urme-ze exemplul.

În același timp, într-un stu-diu realizat în anul 2012 de Expert-Grup se susţinea că în forma propusă, proiectul nu poate contribui la promova-rea exporturilor de produse agricole, deoarece este con-

ceput să servească piaţa in-ternă. „Acesta reprezintă, mai degrabă, o intervenţie a sta-tului într-un domeniu în care, după cum arată practica in-ternaţională, actorii privaţi se descurcă mult mai efi cient”, erau de părere experţii.

Anul trecut, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosar-ciuc, președinte al Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, a solicitat ca cen-trul agroalimentar, promis de autorităţi, să fi e construit pe teritoriul rămas după de-molarea Stadionului repu-blican din centrul orașului Chișinău.

„Cele cinci hectare de pă-mânt sunt sufi ciente pentru construcţia unui centru agro-alimentar modern, astfel în-cât agricultorii să aibă unde-și realiza marfa. Apariţia unui astfel de centru în Chișinău ar putea oferi certitudine pro-ducătorilor agricoli, făcând comenzi pentru produsele lor, ca ulterior să le distribuie pe piaţa internă sau spre ex-port”, susţinea liderul Federa-ţiei Fermierilor.

Cine este interesat de blocarea proiectuluiDe altfel, iniţial așa și se

prevedea, mai apoi însă, au-

torităţile s-au răzgândit și au

spus că acest centru nu poate

fi construit în oraș, deoarece

nu va fi rezolvată problema

trafi cului intens.

Potrivit unor surse, cei mai

interesaţi de blocarea pro-

iectului ar fi însă proprietarii

celor 23 de pieţe agricole din

Capitală, care ar avea cel mai

mult de pierdut dacă ar apă-

rea această megapiaţă, pen-

tru că va duce la scăderea pre-

ţurilor și pierderea clienţilor.

Costul iniţial al proiectu-

lui construcţiei și dotarea

centrului este estimat la 40

de milioane de euro. Centrul

agroalimentar va avea o in-

frastructură care să permită

simplifi carea operaţiunilor

de export. De aceea, va avea

frigidere industriale, case de

ambalare, laboratoare și un

ofi ciu vamal.

Sursa: mold-street.com

Achiziţiile, veriga slabă a instituţiilor publice Achiziţiile, veriga slabă a instituţiilor publice Niciunul dintre dosarele penale deschise în ultimii ani de CNA sau Procuratura Anticorupție pentru presupuse fraude comise în proce-sele de achiziții publice nu s-au soldat cu vreo condamnare, iar cele mai răsunătoare dintre ele se afl ă încă la faza de urmărire penală și nu există niciun bănuit. În majoritatea cazurilor, în ele fi gurează pre-judicii de milioane de lei. Consiliul Naţional de Participare susţine că în ultimii 2 ani a făcut nenumărate demersuri către Guvern în privinţa asigurării transparenţei achiziţiilor publice, însă lucrurile nu s-au schimbat.

Ministerul Agriculturii nu a găsit investitori pentru construcţia Centrului agroalimentar

24 OCTOMBRIE 2014 77 F L U XF L U XEconomic

Prima intervenţie este nece-

sară pentru a dilata artera care

rămâne blocată din cauza plă-

cii de aterom (colesterolul care

se depune pe pereţii arterelor)

și care reduce semnifi cativ

fl uxul de sânge, iar a doua in-

tervenţie este necesară atunci

când o arteră rămâne blocată

din cauza unui tromb (cheag

de sânge). Mai mult, angio-

graful este un utilaj medical

complex care, în primul rând,

investighează starea vaselor,

ceea ce este foarte important

nu doar în tratamentul infarc-

tului miocardic, dar și al angi-

nei pectorale și bolii cardiace

ischemice. Potrivit specialiș-

tilor, un astfel de utilaj costă

aproximativ 15 mii de euro

cu tot cu consumabilele nece-

sare. Deși costul acestuia nu

este atât de mare, în Moldova

doar două instituţii medicale

dispun de un asemenea utilaj

– Institutul de Cardiologie și

un spital privat. Ambele se afl ă

în Capitală. În aceste condiţii,

deși tratamentul bolnavilor cu

infarct miocardic este asigurat

de către stat, accesul la acest

serviciu este limitat. Cei mai

mulţi pacienţi sunt trataţi în

spitalele raionale doar cu me-

dicamente.

„Acţionăm conform proto-

coalelor naţionale, mai mult de

atât nu putem face. Când este

vorba despre un tromb, încer-

căm, ca și în cazul accidentului

vascular-cerebral, să efectuăm

tromboliză, adică să adminis-

trăm medicamente menite să

dizolve aceste cheaguri. Când

este vorba despre stenoză,

atunci solicităm ajutorul celor

de la Chișinău”, susţine Roman

Vasiliu, medic-șef la spitalul ra-

ional din Nisporeni.

Acesta mai precizează că

atunci când este vorba des-

pre o stenoză (îngustarea unei artere din cauza plăcii de ate-rom), medicii transferă bolna-vii la unul din spitalele care dispune de angiograf, însă rareori se reușește salvarea acestora. Asta pentru că an-gioplastia trebuie efectuată în așa-numita „oră de aur”, adică în primele ore de la debutul simptomelor.

„În cazul acestor pacienţi este necesar de intervenit în cel mult două ore de la debu-tul simptomelor. Adică, dacă în momentul acesta pacientul a simţit prima durere în piept, avem la dispoziţie doar două ore pentru diagnosticare și

tratament. Altfel, angioplastii-le nu mai sunt efi ciente, deoa-rece din cauza fl uxul redus de sânge inima este afectată grav, dar și alte organe”, mai adaugă Vasiliu.

Pentru a transporta un bol-nav de la spitalul raional din Nisporeni până la Institutul de Cardiologie din Chișinău este nevoie de două ore. Pare a fi sufi cient, dacă nu luăm în calcul timpul cât pacientul aș-teaptă ambulanţa, minutele sau orele petrecute pentru in-vestigaţii în spitalul raional, în urma cărora se hotărăște dacă pacientul are sau nu nevoie de angioplastii.

Tot atât durează și transpor-tul pacienţilor de la spitalul raional din Telenești. Și medicii de aici recunosc că transportul pacientului în instituţiile me-dicale din capitală care dispun de angiograf durează prea mult.

„Mai întâi de toate pacientul ajunge la noi, unde facem mai multe investigaţii. Deja dacă vedem că este vorba despre o stenoză, solicităm echipa de la Chișinău. Doar ca să ajungă la noi lor le ia două ore și întoar-cerea încă două ore durează, ceea ce e destul de mult. Une-ori, din cauză că pacientul este într-o stare prea gravă, nici nu mai vin, pentru că nu se meri-tă”, susţine managerul spitalu-lui din Telenești.

Ca și în toate spitalele raio-nale din Moldova, medicii de la Telenești mai întâi îi admi-nistrează bolnavului un trata-ment medicamentos, care însă este mai puţin efi cient decât revascularea miocardului.

„Numeroase studii au de-monstrat că tratamentul me-dicamentos este mai puţin efi cient decât revascularea miocardului. Însă până acum doar două spitale dispun de angiograf. Acum se duc discuţii la Ministerul Sănătăţii ca măcar

câteva centre să fi e dotate cu astfel de utilaj – la nord și sud. Un centru cu astfel de utilaj și cu specialiști bine instruiţi ar fi necesar însă pentru măcar un milion de populaţie”, a precizat Vitalie Moscalu, medic-șef la Institutul de Cardiologie.

Specialistul mai spune că principala cauză a mortalită-ţii prin infarct miocardic, dar și a altor boli cardiovasculare, o reprezintă lipsa utilajului modern și a specialiștilor bine pregătiţi.

„Principala problemă este lipsa de angiografe și a con-sumabilelor necesare. Pe al doilea plan sunt lipsa specia-liștilor bine pregătiţi. Nu toţi cardiologii sunt în măsură să lucreze cu un astfel de utilaj. La noi, recent doi cardiologi au fost la pregătiri în ţările baltice. Ar fi bine ca și cei din raioane să meargă la astfel de cursuri, pentru că nu este ne-voie de surse extraordinare”, a menţionat, în concluzie, Vitalie Moscalu.

Potrivit Ministerului Sănă-tăţii, anul trecut în Republica Moldova peste 2.000 de mol-doveni au suferit un infarct miocardic.

Sorina DAVIDSursa: e-sanatate.md

Mor cu zile. În Moldova, aproape jumătate din bolnavii care suferă un infarct miocardic nu pot fi salvaţi

Spitalele raionale îi tratează cu medicamente, deşi ei au nevoie de alte proceduri Aproximativ 40 la sută din totalul moldovenilor care suferă un infarct miocardic nu supravieţuiesc maladiei. O confi rmă specialiștii care susţin că, pe lângă faptul că pacienţii nu au grijă de sănătate lor, calitatea tra-tamentului oferit de spitalele raionale pentru această patologie este foarte proastă. Mai exact, la noi în ţară doar două instituţii medicale dispun de angiograf, utilaj medical necesar pentru efectuarea angioplastiei cu balon și stent și angioplastie percutană cu stent cu tromboaspiraţie.

Urmare din pag. 1Potrivit autorilor raportului, Adri-

an Lupușor, Alexandru Fala, Denis Cenușă și Iurie Morcotâlo, creșterea lentă a activității investiționale, a ex-porturilor, precum și rata încă scăzu-tă de ocupare denotă că economia moldovenească se dezvoltă după un model non-durabil și non-inclusiv. În plus, factori externi, cum ar fi situația incertă din Ucraina și difi cultățile eco-nomice din CSI și UE, restricţiile eco-nomice aplicate de Rusia și scăderea transferurilor de bani, vor crea presi-uni suplimentare asupra economiei moldovenești în viitorul apropiat. Prin urmare, pentru anii următori creșterea economică urmează să fi e una lentă, de 3-4% anual, constituind doar jumă-tate din rata de 7-10% necesară pen-tru ca în 2040 nivelul de trai să ajungă la jumătatea nivelului din ţările est-europene.

Factorii care au dus la creșterea economică în 2013 – recuperarea agriculturii, deprecierea leului – nu pot fi înlocuiţi. Iar scăderea exporturi-lor, a consumului și activitatea inves-tiţională amorfă își vor lăsa amprenta asupra creșterii economice în urmă-torii ani. De asemenea, și competiti-vitatea redusă, slaba diversifi care a piețelor de desfacere, protejarea in-sufi cientă a dreptului de proprietate, problemele din justiţie, climatul in-vestiţional neprietenos, insufi cienţa specialiștilor califi caţi, calitatea joasă a legislației, rolul excesiv al statului în economie, piaţa mică și concurenţa slabă.

Pe lângă canalele tradiționale de expunere la șocurile externe (investiții, exporturi, remiteri), în ultimii câţiva ani s-au prefi gurat 2 surse suplimentare: granturile ex-terne și plasamentele și investiţii-le de portofoliu în sectorul bancar. Dacă pe termen scurt acestea au efecte benefi ce (granturile contri-buie la ameliorarea infrastructurii și stabilizării fi nanțelor publice, iar plasamentele și investițiile de por-tofoliu – la creșterea capitalizării și lichidității sistemului bancar), pe ter-men lung acestea prezintă o serie de riscuri iminente, consideră experţii. În primul rând, în contextul în care granturile externe formează circa 10% din veniturile bugetului de stat, acesta deja înregistrează un defi cit persistent, fi ind estimat la 2,6% din PIB în 2014, iar o eventuală elimina-re a granturilor implicând dublarea defi citului, în timp ce nivelul maxim admisibil este de doar 1%. Având în vedere ponderea înaltă a economiei informale, a administrării fi scale in-efi ciente și a lipsei accesului la surse externe de fi nanțare a defi citului bu-getar, o expunere atât de pronunțată la granturile externe este destul de riscantă și trebuie atenuată în mod urgent prin valorifi carea bazei impo-zabile interne. În al doilea rând, pla-samentele și investițiile de portofoliu într-un sistem atât de opac cum este cel bancar creează riscuri suplimen-tare de o eventuală retragere a aces-tora și complică procesul de suprave-ghere bancară.

Coeziune socială în jurul ideii de revigorare a economiei moldoveneştiAutorii raportului estimează că

frânele interne de dezvoltare eco-nomică, cuplate cu nivelul scăzut de imunitate la potenţialele șocuri externe, vor tinde să compromită creșterea economică din anii urmă-tori. Creșterea economică naturală este estimată să oscileze în jur de 3-4%, fi ind un nivel insufi cient pentru a asigura o convergență dinamică la țările din regiune. Moldova are ne-voie de o creștere medie anuală de 7% pentru ca următoarea generație să atingă măcar jumătate din stan-dardele de viață din țările Europei emergente și în dezvoltare și doar o creștere anuală a veniturilor de 10% ar asigura recuperarea integrală a de-calajului către orizontul anilor 2040. Prin urmare, fără o modernizare structurală cuprinzătoare, creșterea economică nu va putea genera locuri de muncă decente și oportunități economice sufi ciente pentru amelio-rarea substanțială a nivelului de trai al oamenilor. În contextul polarizării societății pe diverse criterii, coeziu-nea socială poate fi consolidată în ju-rul ideii naționale de revigorare a eco-nomiei moldovenești și asigurarea unei creșteri economice de 7-10%. In-diferent de preferințele (geo)politice ale partidelor de la guvernare, aces-

tea trebuie să-și unească eforturile pentru a atinge acest obiectiv.

O constrângere fundamentală pentru dezvoltarea economică rămâne a fi cali-tatea capitalului uman. În pofi da fap-tului că sectorul educațional este unul supra-extensiv din punctul de vedere al infrastructurii și fi nanțării, calitatea și, respectiv, efi cienţa investiţiilor în educaţie sunt printre cele mai proaste din regiune. Cauza ține de faptul că pe parcursul ultimilor ani au fost amânate o serie de reforme structurale critice, motiv din care sistemul educațional a rămas decuplat de la realitățile econo-mice, demografi ce și sociale.

Calitatea capitalului uman mai este afectată și de nivelul precar al sănătăţii populaţiei. Speranța de viață la naștere este una din cele mai mici din regiune, fi ind cauzată de un mod de viață nesănătos, precum și de accesul restrâns la servicii medi-cale de calitate.

O problemă fundamentală, în opi-nia experţilor, care poate avea efectul unei bombe cu ceas, este nesustena-bilitatea sistemului public de pensii. Deși problema respectivă este una comună tuturor țărilor europene, în cazul Republicii Moldova aceasta este agravată de mai mulţi factori, între care migrația populaţiei apte de muncă, îmbătrânirea populaţiei, baza impozabilă redusă din cauza ocupării informale și a răspândirii practicilor salariilor „în plic”, multitudinea de pensii privilegiate, lipsa unui sistem multi-pilon de pensionare etc.

În opinia experţilor, nesoluționarea în timp util a problemelor din cadrul sistemului de pensionare creează un risc major de colaps al sistemului, care va avea repercusiuni asupra stabilității fi nanțelor publice. Potrivit acestora, o reformă amplă a sistemului public de pensii este vitală.

FLUX

Expert-Grup: Creşterea economică din 2013 este Expert-Grup: Creşterea economică din 2013 este fragilă şi nu va avea continuitate în următorii anifragilă şi nu va avea continuitate în următorii ani

24 OCTOMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Preţul petrolului s-a redus cu aproa-pe 25% de la maximul atins în iunie, provocând dezbateri aprinse despre cauzele și efectele acestei prăbușiri și dacă cineva conduce cu intenţie cotaţii-le pe acest trend descendent și de ce ar face aceasta.

Unul din motivele declinului preţurilor este majora-rea producţiei americane, iar în acest context presa ru-sească afi liată guvernului a „mirosit“ un complot ame-rican. Ziarele și televiziunile amintesc de creșterea atât de bruscă și de abruptă a producţiei saudite în 1985, încât a paralizat economia sovietică și a dus la prăbu-șirea URSS. Unii analiști occidentali par să încline și ei spre această idee.

„În mod clar, unul din motivele pentru care preţuri-le sunt jos este că avem ofertă uriașă din SUA. Nu știu dacă SUA încearcă să manipuleze preţurile, dar este clar că are interes ca preţurile să fi e mici, în special pentru a le folosi în negocierile cu Rusia“, a spus Yoel Sano, analist la grupul de cercetare Business Monitor International, citat de CNBC.

Patrick Legland, analist la Société Générale, spu-ne că nu are o imagine în profunzime a situaţiei, dar atrage atenţia că sunt o „coincidenţă interesantă“ scă-derea preţurilor și ofensiva politică antirusă a Washin-gtonului.

Petrolul Brent, extras din Marea Nordului, se tranzac-ţionează la aproximativ 85 de dolari pe baril. Bugetul de stat al Rusiei ia în calcul un preţ al petrolului extras din regiunea Uralilor de 96 de dolari pe baril. Sberbank a calculat că pentru ca bugetul să fi e echilibrat, cotaţia

va trebui să fi e de 104 dolari pe baril. Preţul de 80 de dolari pe baril poate costa Rusia 2% din PIB.

Preţurile mici nu sunt o veste la fel de proastă pentru Arabia Saudită, un prinţ al industriei mondiale a petro-lului.

Această ţară are rezerve de lichidităţi vaste care pot amortiza scăderea veniturilor. În aceste condiţii, Ara-bia Saudită preferă să menţină producţia, deoarece preţurile mici îi presează pe rivalii geopolitici Rusia și Iran.

În SUA, preţurile mici se traduc prin costuri mai mici pentru populaţie și companii. Principalul motor de creștere a economiei americane sunt cheltuielile po-pulaţiei. Analiștii de la Citigroup au calculat că preţuri-le petrolului american ar trebui să scadă la 50 de dolari pe baril pentru ca producţia să fi e nerentabilă.

Sursa: Ziarul Financiar

O recentă declaraţie a președintelui Seimului (Camera inferioară a Parlamentului polonez) Radoslaw Sikorski, a fost preluată și comentată pe larg de numeroase medii de informare din lume. Acesta a afi rmat într-un interviu pentru site-ul american Politico.com că președintele rus Vladimir Putin i-a propus fostului premier polonez Donald Tusk, afl at în 2008 într-o vizită la Moscova, ca cele două ţări să împartă Ucraina între ele.

Putin „a vrut ca noi să devenim participanţi în această împărţire a Ucrainei”, afi rmă Sikorski, la vremea respectivă ministru de Externe, în acest interviu pentru Politico. „Putin vrea ca Polonia să angajeze trupe în Ucraina. Acestea sunt semnalele pe care ni le-au trimis... Știam cum gân-desc de ani de zile. Acesta este unul dintre primele lucruri pe care Putin i le-a spus premierului meu Donald Tusk (care urmează să fi e președin-tele Consiliului European) când a vizitat Moscova. A spus că Ucraina este o ţară artifi cială, că Liov este un oraș polonez și de ce să nu rezolvăm împreună”, declară acesta, potrivit Mediafax.

„Din fericire, Tusk nu a răspuns. Știa că este înregistrat”, a spus Sikorski. Drumul către actualul con-fl ict din Ucraina a început încă din 2008, potrivit fostului ministru polo-nez de Externe, care afi rmă că inten-ţiile ruse au devenit clare la summi-tul NATO de la București, unde Putin „a susţinut primul său discurs în care

a afi rmat că Ucraina este o ţară arti-fi cială și că cea mai mare parte din aceste pământuri aparţin istoric Ru-siei”.

Se pare însă că Sikorski nu s-a aș-teptat că aceste și alte comentarii explozive cu privire la Vladimir Pu-tin vor avea un răsunet atât de larg și vor provoca reacţii atât de neaștep-tate. Astfel, premierul polonez Ewa Kopacz și-a exprimat marţi, 21 oc-tombrie, surprinderea în legătură cu faptul că Sikorski „a păstrat pentru el” afi rmaţiile lui Putin atâta timp.

„Nu voi tolera asemenea standar-de de comportament”, a declarat ea în cadrul unei conferinţe de presă, cerându-le scuze jurnaliștilor „din partea președintelui” Seimului.

Presa poloneză s-a grăbit să ca-lifi ce sugestia pe care i-ar fi făcut-o Vladimir Putin în 2008 premierului polonez de atunci Donald Tusk de a împărți Ucraina drept nedemnă, comparând-o cu pactul Ribbentrop-Molotov, consemnează agenția EFE, citată de AGERPRES.

Însă deja luni seara fostul ministru polonez de Externe scria într-un me-saj postat pe Twitter că „interviul cu Politico nu a fost autorizat, iar unele

dintre cuvintele pe care le-am spus au fost supra-interpretate”.

Radoslaw Sikorski pare să renege unele dintre comentariile explozi-ve pe care le-a făcut pentru revista americană Politico, în care a afi rmat că președintele rus Vladimir Putini i-ar fi propus Poloniei să împartă Ucraina cu Rusia, comenta marţi , 21 octombrie, postul Radio Polonia în pagina electronică.

Dmitri Peskov, purtătorul de cu-vânt al președintelui Putin, a califi -cat interviul, într-o declaraţie pen-tru ziarul rusesc RBK, drept „prostii”. „Kremlinul nu intenţionează să răs-pundă comentariilor făcute de către fostul ministru de Externe al Poloni-ei”, a spus el.

La rândul său, Ben Judah, jurna-listul care l-a intervievat pe Sikorski pentru revista Politico, a declarat pentru postul TVN24 că „nu este si-gur la ce s-a gândit Sikorski” când a spus că unele dintre comentariile sale au fost „supra-interpretate”.

Jurnalistul american a amintit tot-odată că, în Statele Unite, jurnaliș-tilor nu li se cere că „autorizeze” un interviu înainte să fi e publicat, așa cum li se cere, teoretic, în Polonia.

Sikorski a fost nevoit să precizeze că Polonia nu deţine înregistrări ale presupusei discuţii dintre președin-tele Rusiei, Vladimir Putin, și fostul premier polonez Donald Tusk des-pre împărţirea Ucrainei. Mai mult decât atât, el a confi rmat că nu a participat la discuţii, iar informaţiile pe care le deţine „sunt o repovesti-re”. Însă a refuzat să spună de la cine are informaţiile.

Culmea este că președintele Sei-mului nu mai este sigur acum nici de locul unde ar fi avut loc presupusa discuţie dintre premierul polonez și președintele rus. Astfel, Rados-law Sikorski a revenit marți seară asupra afi rmațiilor sale din interviu, susținând că „l-a lăsat memoria”, transmite agenția Reuters.

Radoslaw Sikorski a declarat că întâlnirea între Tusk și Putin în care acesta a oferit Poloniei părţi din Ucraina a avut loc la București, și nu la Moscova, cum a spus în interviul pentru Politico.

„M-a înșelat memoria. După ce am căutat (am constatat) că nu a avut loc nicio întâlnire între (fostul) pre-mier Tusk și președintele Putin”, a

declarat președintele parlamentului polonez, adăugând că se referea, de fapt, la comentariile pe care Putin le-a făcut la Summitul NATO de la București, în 2008.

„Este normal pentru o fi ință uma-nă să greșească uneori și este ceea ce s-a întâmplat”, s-a justifi cat în continuare fostul șef al diplomației poloneze.

El a părut, de asemenea, să retrac-teze afi rmaţia potrivit căreia Putin a oferit Poloniei părţi din Ucraina, afi r-mând că ar fi putut să fi e o „glumă si-nistră”, care a devenit și mai sinistră pe fundalul confl ictului din această ţară, mai notează Mediafax.

El a adăugat că acest detaliu al conversaţiei este „deschis unor in-terpretări”, care capătă înţeles „în lumina evenimentelor recente”, refe-rindu-se la actuala criză din Ucraina.

Sikorski a fost criticat dur pentru că nu a dezvăluit asemenea informaţii explozive mai devreme, iar cel mai im-portant partid de opoziţie din Polonia i-a cerut să demisioneze din funcţia de președinte al Seimului, Camera in-ferioară a Parlamentului polonez.

FLUX

Analiştii spun pe ocolite că SUA manipulează piaţa petrolului

De ce l-a „lăsat memoria” pe Sikorski?

Arme paraşutate de americani kurzilor la Kobane au ajuns pe mâna grupului Statul Islamic

Pentagonul a recunoscut miercuri, 22 octombrie, că o încărcătură de armament largată de forţele americane în orașul sirian Kobane a deviat și a ajuns din greșeală pe mâna jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI) în loc să ajungă la combatanţii kurzi.

Astfel, două din cele 28 de palete cu arme, muniţii și ma-terial medical largat luni dimi-neaţa kurzilor din Unităţile de protecţie a poporului (YPG) au ratat ţinta și au ajuns în poziţii controlate de SI.

O primă încărcătură a putut fi distrusă de o lovitură aeriană înainte de a ajunge în mâinile jihadiștilor, însă o a doua „a luat o direcţie greșită și, fără îndoia-lă, a ajuns pe mâna inamicilor noștri”, a declarat colonelul Ste-ven Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Operaţiunile de parașutare „sunt extrem de complexe” și „nu este neobiș-nuit” ca vântul să devieze încărcăturile de ţintă, a adăugat el.

Potrivit purtătorului de cuvânt, materialul pe care insurgenţii din SI ar fi pus mâna „nu le va permite să obţină niciun avantaj” în lupta pe care o des-fășoară la Kobane, un oraș sirian cu majoritate kurdă.

Armele și muniţiile largate de trei avioane americane de tip cargo C-130 au fost furnizate de autorităţile kurde din Irak.

Kurzii din Kobane solicită de mai multe săptămâni un sprijin mai mare din partea altor state în contextul avansării jihadiștilor, mai numeroși și mai bine înarmaţi.

În ultimele săptămâni, Statele Unite și-au intensifi cat atacurile aeriene în jurul orașului pentru a-i sprijini pe combatanţii kurzi.

Sursa: mediafax.ro

24 OCTOMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Criza fi nanciară globală a fost un „dar providenţial” pentru Fondul Monetar Internaţional, care s-a confruntat, nici mai mult, nici mai puţin, cu pierderea obiectu-lui său de activitate la mijlocul deceniului trecut.

Este de prisos să amintim că FMI nu a „văzut” criza, însă acest mic detaliu nu a împiedicat or-ganizaţia să se mobilizeze pentru a oferii so-luţii. Ultima a venit în raportul „Perspectivele Economiei Globale” din octombrie 2014.

Promovarea austerităţii, ca mijloc de redu-cere a poverii datoriilor publice, a fost aban-donată, iar Fondul se pronunţă acum pentru lansarea unor mari programe de infrastruc-tură. “Investiţiile în infrastructură conduc la creșterea economică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, mai ales în perioadele cu activitate economică scăzută și când efi cienţa acestora este ridicată”, se arată în raportul FMI.

În ceea ce privește sursele de fi nanţare, in-stituţia se pronunţă pentru împrumuturi pu-blice, deoarece dobânzile scăzute din prezent indică menţinerea dobânzilor reale sub nive-lul celor din perioada premergătoare crizei pentru o perioadă nedefi nită.

Mai mult, în cadrul economiilor cu șomaj ridicat, efectul de stimulare al investiţiilor publice este mai mare dacă se folosesc bani împrumutaţi, iar programele de investiţii bine gândite nici măcar nu vor conduce la creșterea datoriei publice în raport cu Produsul Intern Brut.

Modelul keynesian folosit în analiză arată că un dolar investit în infrastructură conduce la creșterea economiei cu 3 dolari. Prea frumos ca să fi e și adevărat? Oare nu mai contează experienţa unor ţări dezvoltate, cum este Ja-ponia, unde investiţiile în infrastructură din ultimele decenii nu au reușit să scoată ţara din stagnare?

În Spania sunt aeroporturi care, după câte-va zboruri comerciale, s-au închis, iar în Portu-galia reţeaua de autostrăzi este folosită mult sub capacitate, pe fondul creșterii tarifelor de utilizare. Exemple pentru astfel de lucrări de infrastructură, majoritatea fi nanţate cu bani europeni, se găsesc în toate ţările Uniunii Eu-ropene.

Oare unde poate găsi Europa sectoarele spre care să-și canalizeze banii împrumutaţi pentru dezvoltarea infrastructurii, în urma sfaturilor de la FMI? Să fi e internetul de hiper-viteză, care să permită materializarea realităţii virtuale în toate colţurile continentului, inclu-siv sub forma hranei și a gazelor naturale, ast-fel încât nimeni să nu mai ameninţe bunăsta-rea europenilor?

Sau poate se va opta pentru construirea unor căi ferate transcontinentale, unde „vo-luntarii” tineri, că tot este șomajul în rândul lor

la cote astronomice, vor scanda: „Vom munci și vom lupta, criza o vom termina, tot cu banii altora!” amintindu-ne de vremurile heirupis-mului postbelic din ţara noastră?

Printre cei mai înfl ăcăraţi susţinători ai reco-mandărilor FMI se regăsește Larry Summers, profesor la Universitatea Harvard și fost se-cretar al Trezoreriei SUA. Într-un editorial din Financial Times, Summers încearcă să ne ex-plice de ce „investiţiile publice reprezintă cu adevărat un prânz gratuit” prin exemplul unei autostrăzi fi nanţate exclusiv din împrumuturi. „Să presupunem că investiţia aduce un randa-ment real de 6%”, scrie profesorul de la Har-vard, care estimează apoi că taxele colectate anual vor reprezenta 1,5% din valoarea inves-tiţiei, iar costurile de fi nanţare din ţările in-dustrializate, de sub 1% pentru orizonturi de până la 30 de ani, vor asigura reducerea poveri datoriei pentru generaţiile viitoare.

„Ţările care vor avea înţelepciunea să urme-ze sfaturile FMI vor avea numai de câștigat”, este concluzia lui Summers.

Nu știu alţii cum sunt, dar când am citit ipo-tezele de la care pleacă Larry Summers, mi-am amintit de vechea glumă în care un fi zician, un chimist și un economist au eșuat pe o in-sulă pustie. Fără niciun fel de instrument, cei trei vin cu propuneri pentru desfacerea unei conserve. În timp ce fi zicianul și chimistul în-cearcă să găsească soluţii practice, economis-tul spune simplu: „să presupunem că avem un deschizător de conserve”.

Pentru Jens Weidmann astfel de glume nu sunt deloc amuzante. Președintele Bun-desbank a lansat, în cadrul unei conferinţe organizate de Banca Letoniei la sfârșitul săp-tămânii trecute, un atac dur la adresa propu-nerilor FMI. „Cea mai mare piedică în calea creșterii din zona euro nu este politica mo-netară și nici lipsa programelor de stimulare fi scală, ci barierele structurale, care împiedică inovaţia, competiţia și productivitatea”, a de-clarat Jens Weidmann.

În raportul FMI se arată că Germania este ţara cu cea mai bună poziţie în Europa pentru

lansarea unor programe de investiţii publi-ce, iar Olivier Blanchard, economistul-șef al Fondului Monetar Internaţional, a precizat că efectele lor pozitive se pot manifesta și în alte ţări din zona euro.

„Cu datorii publice de peste două trilioane de euro și o uriașă povară demografi că, Ger-mania se confruntă deja cu presiuni puternice asupra creșterii sale economice și a fi nanţelor publice”, a fost argumentul lui Weidmann îm-potriva programelor propuse de FMI, preșe-dintele Bundesbank avertizând că „măsurile de stimulare costisitoare pot avea efecte ne-gative semnifi cative”.

Împotriva investiţiilor publice, cel puţin în forma lor actuală, se pronunţă și analistul economic Martin Hutchinson. Într-o analiză recentă, fostul bancher de școală veche arată că „investiţiile în infrastructură sunt, de obicei, decizii ale căror efecte sunt negative”. Departe de a nega efi cienţa oricărei investiţii în infra-structură, Hutchinson atacă doar forma lor ac-tuală, după ce amintește de efectele pozitive și profi tabilitatea căii ferate dintre Liverpool și Manchester, inaugurată în septembrie 1830.

În opinia sa, aceasta a fost o investiţie care a condus la materializarea unei inovaţii teh-nologice deosebit de importante pentru is-toria omenirii (n.a. investiţia a fost privată). În schimb, ceea ce propune Fondul Monetar Internaţional „nu are la bază nicio inovaţie tehnologică și nu are potenţialul de a obţine randamente economice superioare”, după cum mai arată Hutchinson.

„În circumstanţele lumii actuale, băncile centrale pot tipări cât doresc”, mai scrie ban-cherul britanic, însă consecinţele acestei acţi-uni nu vor fi decât „decapitalizarea economii-lor naţionale”, cu efecte deosebit de negative asupra calităţii, pe termen lung, a vieţii cetă-ţenilor.

Ca urmare a înfi inţării grupului G5 în 1985 (n.a. Franţa, Germania de Vest, Japonia, State-le Unite și Marea Britanie), al cărui scop a fost „administrarea economiei globale prin inter-venţii coordonate”, infl uentul analist ameri-can Martin Armstrong, pe atunci director al

fi rmei de consultanţă Princeton Economics International, și-a exprimat îngrijorarea pri-vind consecinţele acestei „administrări” prin scrisori trimise Casei Albe și Congresului. „Este puţin probabil că sistemul va fi sustenabil pe termen lung”, deoarece „volatilitatea va crește și se va extinde pe multe pieţe”, iar „economia globală va deveni tot mai instabilă”, a arătat Armstrong.

„În etapa fi nală, economia globală se va confrunta cu o criză a datoriilor suverane până în 2011, iar punctul culminant poate fi instau-rarea unui nou sistem monetar global până în 2016”, a prognozat Martin Armstrong, în 1986, în cadrul conferinţei anuale organizate de PEI.

Oare de ce nu se regăsesc aceste exemple de analiză și gândire strategică și la nivelul insti-tuţiilor internaţionale sau la cel guvernamen-tal? Să fi e de vină doctrina lui Keynes?

Într-o carte din 1923 (A Tract on Monetary Reform), economistul britanic scria că „ter-menul lung nu este un bun ghid pentru pro-blemele curente”, deoarece „pe termen lung suntem toţi morţi”. Apoi Keynes a construit baza teoretică a intervenţionismului în „The General Theory of Employment, Interest and Money”, sfătuind guvernele să acopere defi ci-tul de cerere agregată în perioadele de criză.

Cu puţin înainte ca „termenul lung să-l ajun-gă din urmă”, în 1946, Keynes a avut totuși pu-terea să-și recunoască greșeala: „Am început să cred tot mai mult că soluţia pentru proble-mele noastre este oferită de mâna invizibilă, pe care am încercat s-o elimin din gândirea economică în urmă cu douăzeci de ani”.

O astfel de mărturisire nu o vom auzi prea curând de la cei care ne conduc astăzi. Ase-meni tuturor socialiștilor de pretutindeni și din totdeauna, ei continuă să promită bunăs-tarea pe banii altora, uitând o declaraţie de bun-simţ a fostului premier britanic Margaret Thatcher: „Problema socialismului este aceea că, până la urmă, rămâi fără banii altor oa-meni”.

Și atunci pentru ce „vom munci și vom lup-ta”?

Călin RECHEA, sursa: bursa.ro

Ceea ce părea o profeţie urâtă,

aruncată viperos, nu de mult, de

președintele Băsescu în disputa po-

litico-electorală cu premierul Ponta,

dar ceea ce putea fi , de fapt, o infor-

maţie culeasă de la serviciile secrete

– anume că Renault va pleca de la

uzinele Dacia din Pitești – se adeve-

rește deja. Să-l cităm pe dl Constan-

tin Stroe, cel păstrat de francezi la

uzină ca să nu se spună că n-ar fi și

români în conducere: „Nu se pune

problema ca Renault să se retragă

complet din România. Dar produc-ţia se poate muta puţin câte puţin. Dacă un singur schimb de produc-ţie este transferat de la Mioveni la Tanger, înseamnă disponibilizarea a 3000 de angajaţi de la uzina Dacia și a 18 000 de la furnizorii de com-ponente, iar această avalanșă nu va mai putea fi oprită”.

Să menţionăm că deja în proporţie de 70%, producţia modelului San-dero a fost mutată pe platforma din Maroc. Și mutarea va continua. Este în logica organizării producţiei și co-mercializării într-o multinaţională. Mulţi ofi ciali susţin prostia păgu-boasă că este esenţială menţinerea salariilor mici în România ca atrac-tivitate pentru investitorii străini.

Nimic mai fals! În construcţiile auto, nu există o productivitate a muncii în Cehia și o alta în România decât în măsura diferenţei de înzestrare tehnologică decisă de multinaţio-nalele din domeniu pentru unităţile lor amplasate în Cehia și, respectiv, în România. În schimb, salariile prac-ticate în aceste unităţi sunt cele din Cehia și, respectiv, România. Tocmai din această diferenţă de salarii deri-vă deciziile multinaţionalelor pentru amplasarea teritorială a unităţilor lor de producţie și comercializare. Ecuaţia este inversă decât în minţi-le ofi cialilor români. Dacă ai salarii mici, multinaţionalele te vor alege pentru a depune munci salahoriale. Asemenea activităţi presupun input

mare de forţă de muncă, profi turi-le obţinându-se preponderent din valorifi carea unor salarii mici. N-are rost să se cheltuiască masiv cu inpu-turile tehnologice ca să se înlocuias-că forţă de muncă în situaţia în care aceasta costă derizoriu. Dimpotrivă, acolo unde salariile sunt mari, se cheltuiește cu inputuri tehnologice consistente, pentru că se înlocuiește forţă de muncă scumpă.

Salariile mici din România – expre-sia statutului de colonie al ţării în UE – pecetluiesc acest statut, îl învede-rează și prelungesc. Date făcute pu-blice de însuși trustul Renault arată de ce acesta va părăsi România. Re-nault produce la Pitești mașini de 8-10.000 de euro, cu 14 000 de sala-

riaţi. La Palencia în Spania produce

mașini de 15-20.000 de euro cu 1800

de salariaţi. Salariile sunt de 3 ori

mai mici la Pitești (diferenţa de sta-

tut între Spania și România), iar pro-

ductivitatea pe salariat este de 5 ori

mai redusă la numărul de mașini și

chiar de 13 ori la valoare (diferenţa

de înzestrare tehnologică). La Palen-

cia, Renault câștigă din tehnologie,

la Pitești din salarii. Tehnologic, la

Pitești nu se poate fabrica ceea ce se

fabrică la Palencia. În Maroc se poa-

te face însă ceea ce se face la Pitești,

iar acolo salariile sunt de alte 2 ori

mai mici. Vivat coloniile!

Autor: Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Renault pleacă de la PiteştiRenault pleacă de la Piteşti

Vom munci şi vom lupta, criza o vom termina, tot cu banii altora!

24 OCTOMBRIE 20141010F L U XF L U X

După o activitate de 25 de ani ca jurnalist la „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Udo Ulfkotte s-a hotărât să recunoască faptul că în toată această perioadă a fost unul din-tre oamenii CIA prin care se controlează media cu acoperire internaţională.

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” este unul dintre cele mai mari ziare din Germania și, asemenea tuturor reţelelor mass-media majore, a fost și este controlat de CIA, a declarat fostul editorialist Udo Ulfkotte.

Într-o declaraţie pentru “Russia Today”, Udo Ulfkotte spune: „Am fost jurnalist timp de 25 de ani și am fost educat să mint, să trădez și să

nu spun adevărul în public” (…) Am fost susținut de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA)“.

El relatează, conform „infoarmy.com”, că simpatiile sale proamerica-ne au fost decisive în racolarea de către CIA, dar că s-a hotărât să spună adevărul despre mass-media centra-lă controlată (…) pentru că se teme de război în Europa: „Mass-media germană și americană încearcă să aducă războiul pentru oamenii din Europa, prin războiul cu Rusia. Aces-ta este un punct fără întoarcere și am de gând să mă ridic și să spun … că nu este corect ceea ce am făcut în trecut, pentru a manipula oamenii, pentru a face propagandă împotriva Rusiei“.

Ulfkotte a spus că majoritatea jurnaliștilor din mass-media centra-lă din Statele Unite și Europa sunt „așa-numiţi neacoperiţi ofi cial”, care lucrează pentru o agenţie de infor-maţii: “Cred că este, în special, cazul jurnaliștilor britanici, pentru că cu ei au o relaţie mult mai strânsă. La fel au o relaţie specială cu jurnaliștii israelieni. Desigur, și cu jurnaliștii francezi, cu jurnaliștii australieni, din Noua Zeelandă sau din Taiwan, din alte multe ţări (...)“.

Antecedente ale controlului agenţiilor secrete asupra presei – „Operaţiunea Ulfk Mockingbird”Controlul CIA asupra mass-media

are o mare notorietate și este mai bine documentat, deși așii genului au apărut la serviciile secrete brita-nice.

Începând din 1948, fostul avo-cat de pe Wall Street, Frank Wisner, ca director al Biroului de Proiecte Speciale (transformat ulterior într-o divizie a CIA), a iniţiat „Operaţiunea Mockingbird”, cu scopul de a folosi mass-media ca vehicul de propa-gandă pentru elita fi nanciară. Wis-ner l-a numit pe Philip Graham de la „Washington Post” pentru a condu-ce operaţiunea și a recruta jurnaliști. Au avut prioritate cei care au lucrat anterior pentru serviciile secrete militare în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Iniţial sub o atentă, competentă și cuprinzătoare super-vizare a coordonatorului MI-6 pe continentul nord-american, William Stephenson.

Până la începutul anilor ’50, Wis-ner a preluat sub control jurnaliști de renume de la „New York Times”, „Newsweek”, „CBS” și alte canale media cu acoperire globală (Debo-rah Davis, „Katharine Mare: Kathari-ne Graham și Washington Post”, Ed. Harcourt Brace Jovanovich (HBJ), 1979 ). Din 1953, operaţiunea a fost condusă de directorul CIA, Allen Dulles, și cuprindea aproape fi eca-re organizaţie mare de știri, inclusiv „New York Times”, revistele „Time” și „Life”, dar și televiziuni de știri, în special „CBS News”, sub conducerea lui William Paley. În plus faţă de zi-arele și reţelele de știri de televizi-une, CIA a controlat și producţia de

fi lme de la Hollywood. Ulterior, când documente ale CIA au devenit pu-blice (accidental sau legal), s-a afl at și de alte canale media controlate: „New York Herald Tribune”, „Satur-day Evening Post”, „Scripps Howard”, „Hearst”, „Associated Press”, „United Press International”, „Sistemul de Radiodifuziune Reciprocă”, „Reu-ters” și „Miami Herald”, după cum a publicat Carl Bernstein, jurnalistul care a declanșat Scandalul „Water-gate”, urmat de demisia președinte-lui Richard Nixon.

Sunt dovezi stabilite ofi cial, care arată că reţeaua de propagandă a CIA „marele Wurlitzer”, cum a numit-o Wisner, a existat și în 1970, când a fost dezvăluită de către „Comitetul Church” (The Church Committee was the United States Senate Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelli-gence Activities), precursorul Co-misiei Speciale pentru Informaţii a Congresului SUA, condusă de sena-torul democrat Frank Church.

Un raport al numitei Comisii a Congresului, din 1976, menţiona: „CIA cuprinde în prezent o reţea de mai multe sute de persoane străine din întreaga lume care oferă infor-maţii pentru CIA și uneori încearcă să infl uenţeze opinia publică prin utilizarea de propagandă sub aco-perire. Aceste persoane furnizea-ză accesul direct pentru CIA, către un număr mare de ziare zilnice sau săptămânale, către zeci de servicii de presă și agenţii de presă, posturi de radio și de televiziune, edituri comerciale, precum și alte instituţii mass-media străine”.

CIA dirijează propaganda pentru un război catastrofal cu RusiaDin mărturisirile editorialistului

Udo Ulfkotte, determinate, potrivit propriilor afi rmaţii, de teama de un război între Statele Unite, Europa și Rusia, rezultă că „mass-media ger-mană și americană încearcă să adu-că războiul pentru oamenii din Eu-ropa, prin războiul împotriva Rusiei. (…) Acesta este un punct fără întoar-cere, și am de gând să mă ridic și să spun … că nu este corect ceea ce am făcut în trecut, prin manipularea oamenilor, făcând propagandă îm-potriva Rusiei, iar ceea ce fac colegii mei nu este deloc corect pentru că ei

sunt mituiţi să trădeze nu numai po-porul german, ci și celelalte popoare din Europa. (…) Mie îmi este foarte frică de un nou război în Europa, și nu-mi doresc ca el să se întâmple, pentru că războiul nu vine de la sine, există întotdeauna oameni care îm-ping spre război, iar acest lucru este făcut nu numai de politicieni, ci și de jurnaliști. (…) Ne-am trădat cititorii, doar pentru a împinge spre război. (…) Eu nu mai doresc acest lucru. M-am săturat de această propagan-dă”.

Un gazetar care ţine la rigorile meseriei sale, dar, în aceeași măsură, și orice avizat, cât de cât, în materie de contrainformaţii și apărare faţă de dezinformare, nu neapărat cea ridicată la nivel de artă, nu poate să nu se întrebe cât este sinceritate și cât este manopera specială în aceste dezvăluiri.

Pentru „Russia Today”, dezvălu-irile lui Udo Ulfkotte sunt venite la momentul oportun, fi indcă oferă un foarte bun prilej de a se reitera teme bine cunoscute din arsenalul diplomaţiei de forţă. La Moscova se spune mereu că „elita conducătoa-re, oligarhia fi nanciară care se afl ă în controlul Statelor Unite, războ-iul este un instrument personalizat pentru centralizarea și menţinerea puterii și de stabilire a unei noi or-dini monetare mondiale. Tot ceea ce s-a întâmplat în Ucraina a fost ca să provoace Rusia. (…) Rusia știe ce se întâmplă și se pregătește acum pen-tru inevitabil – războiul termonu-clear. Ceea ce era de neconceput cu doar doi sau trei ani în urmă, Rusia ia acum în considerare o organizare pe scară largă din punct de vedere militar și ia în considerare un posibil prim atac împotriva NATO și SUA”.

Din scenariu și regie nu se putea să lipsească și un general, un înalt ofi cial al Ministerului Apărării rus, care să pună concluzia și să dea di-recţia, generalul Yury Yakubov.

„În opinia mea, inamicul nostru principal este, de fapt, SUA și blocul Nord-Atlantic. (…) Rusia și-a unit forţele de Apărare a Spaţiului Aerian cu cele terestre, pe mare și forţele nucleare aeriene. În plus, este nece-sar să se conceapă condiţiile în care Rusia ar putea efectua un atac pre-ventiv.”

Cum s-ar spune, q.e.d. - quod erat demonstrandum!

Aurel I. ROGOJAN

Sursa: cotidianul.ro

Opinie

UDO ULFKOTTE, AGENT ACOPERIT AL CIA LA „FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG”:

„CIA controlează global reţelele mass-media „CIA controlează global reţelele mass-media pentru provocarea unui nou război mondial”pentru provocarea unui nou război mondial”

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul

municipiului Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

24 OCTOMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Casă de raport în care a locuit

arhitectul V.A. VoiţehowskyMonument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexei Șciusev, 56 A.

Este un complex din două case aliniate la linia roșie a străzii, construite într-un etaj, cu câte un corp de casă orientat în adâncul par-celei. Arhitectura este tributară proiectelor-model, realizate în stil neoclasic.

Literul A. Primele știri documentare pri-vitor la proprietatea imobiliară datează din 1851, când aparţinea Ecaterinei Maimesculo-va, soţiei de secretar de colegiu, care o vinde Mariei Alexeeva, văduvă de secretar guberni-al. În 1887, ea demolează vechile construcţii și construiește o casă (s-a păstrat proiectul). În aripa stângă, ridicată pe un demisol for-mat în locul căderii reliefului, se afl au odăile ocupate între anii 1956 și 1964 de locuinţa lui V.A. Voiţehowsky, arhitect, om emerit în arte.

Este o casă construită într-un etaj pe un plan unghiular, ridicat pe un demisol din partea curţii interioare, aliniată cu faţada la linia roșie a străzii. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi egale, fi ecare divizată în odăi, legate în anfi ladă cir-culară. De-a lungul faţadelor posterioare a fost construită o galerie unghiulară. Faţada are o compoziţie asimetrică cu opt axe, șapte de ferestre (două au fost înlocuite cu intrări) și o intrare, amplasată lateral într-un rezalit. Intrarea este fl ancată de pilaștri, dominată de un fronton triunghiular. Ferestrele au an-cadramente simple și cornișe orizontale.

Literul B. A fost construită la începutul se-colului al XX-lea în stil modern. Planul este caracteristic acestui stil, cu zonarea funcţi-onală a încăperilor, cu o formă poligonală a salonului. Faţada este asimetrică, cu trei axe, două de ferestre și o ușă, amplasată lateral, spre poarta de intrare. Paramentul este în zidărie aparentă din piatră făţuită, cu inclu-derea panourilor din piatră spartă cu fracţie măruntă și factură aspră. Peretele are un pa-rapet din piatră, cu evidenţierea intrării prin-tr-un atic convex.

Sursa: monument.sit.md

28.VIII.199428.VIII.1994

Pe 13 august, când eram la Satu Mare, am auzit dramatica veste despre uraganul care a trecut peste raioanele Drochia și Râșcani. Se spune că satul Sofi a a fost, pur și simplu, spulberat…

Motivele? Firește, cele naturale, decalajul dintre vipia terestră și frigurile cerești. Dar oare această parte de popor nu poartă și ea o vină? Pentru că nu dorește să se reîntoarcă la Patria-Mamă România; pentru că a pledat, la alegeri, tot pentru antihriștii de comuniști care, până acum câţiva ani, distrugeau bi-sericile, judecau și întemniţau credincioșii, pentru că satele au permis să intre în altare, în sutane preoţești, păcătoșii – ca mai deu-năzi, aceștia fuseseră… poliţiști, tractoriști și cine mai știe ce. O pedeapsă vine și din cauza că, sosind timpul ca biserica să revină în albiile sale, cele românești, cinicii, bicisni-cii și obedienţii popi basarabeni pledează, în majoritatea lor, pentru jugul clerului rus. Oare nu sunt prea multe relele mincinoșilor, făţarnicilor alde S., care îngenunchează la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, apoi se dezice de românism, nefi ind altcine-va decât un coţcar antipatic și… naiba să-l ia.

Consider că aceste calamităţi vin ca o pe-deapsă, dar și ca o preîntâmpinare pentru această gloată basarabeano-moldavă de-gradată, prostită și ignorantă. Dar, îndură-Te, Doamne, și cruţă-ne. Poate că ne revine credinţa în sufl et și mintea în cap…

Păi da, când nu cunoști limba interlocuto-rilor, nici ei pe a ta, apelezi la gesturi. Cineva, în România, povestind despre o vizită a sa la Moscova, conchide: „De cât am tot vorbit ru-sește, mă dureau mâinile”.

La Galaţi, la Festivalul Grigore Hagiu.Citesc într-un săptămânal literar: „În epo-

ca cultului și a incultei”. Pictorul Tony Bejan din Galaţi îl numea pe cultul: Ceaunel. Și dân-sul, dl Bejan, pictor bun, fusese activist de partid. Căsătorit cu o ucraineancă tuciurie, din familia Zemcenko. Soţia, angajată la o fi rmă, mă întreabă dacă am văzut cele circa 40 de lucrări ale lui Tony din interiorul resta-urantului cutare (n-am reţinut numele). Nu, n-am ajuns acolo. „Și cât i s-a plătit, doamnă, pentru atâtea picturi sau lucrări de grafi că?” întreb într-un mod fi resc. „Ei, aceasta ţine de ceea ce nu se spune”, răspunde doamna. Apoi, cu mândrie discretă: „Cifra ţine de or-dinul milioanelor…”. Să fi e sănătoși și să le meargă.

Volubil și antrenant ca totdeauna, Sterian Vicol ţine să-mi facă cadou câteva cărţi, pe care urmează să le aleg eu de la „Anticariat” (suntem în dou’ și triști august). Deci, aleg: Mario De Micheli, „Avangarda artistică a se-colului XX” („Meridiane”, 1968), și procurată, îmi spune o notă de pe pagina de gardă, în mai 1969, de Vlad Eugenia. Traducere Ilie Constantin. Alt volum, masiv, ca și cel des-pre avangardă, e „Nuvele italiene contem-porane”. Apoi trei volume de „eseuri rostite” de Mircea Maliţa (mi le recomandă insistent Sterian).

Generos, Lică Rugină, prozator din Galaţi, îmi dăruiește aproape o raritate bibliografi -că – romanul lui Gh. Bujoreanu „Demonul”, apărut în 1936 la Bolgrad în Tipo-Litografi a Școalei de Arte și Meserii. (Să ne amintim că, în acele vremuri, la Bolgrad apăreau vreo 4-5 reviste literare românești!)

28-31.VIII.199428-31.VIII.1994

Zilele bibliotecii „Transilvania” și Ziua Lim-bii Române. Fariseii din vârfuri, bineînţeles – „în coadă”, absentează. Umblă la cravată și în cămașă imaculată pe marginile zonelor si-nistrate și, cică, ajută populaţia… Prin dema-gogie?... Au uitat de legea referitoare la Săr-bătoarea Naţională Limba Noastră. Dacă la aceste manifestări s-ar fi dansat „Kazaciok”,

venea și Snegur, și Sangheli. Lucinschi e mai viclean… Să nu vii tu, președinte împeliţat ce ești, la solemnităţile dezvelirii monumen-telor lui Coșbuc și Eliade? (A fost, de altfel, multă lume.) Faţă de calamităţile naturale, care pot fi atenuate mai ușor, acestea, poli-tice, sunt cele mai dezastruoase intemperii ce atacă sufl etele oamenilor. Viituri tulburi, potopitoare, de o scârnăvie ideologică neo-comunistă și neocolonialistă, năvălesc peste biata conștiinţă derutată a bleguţilor noștri conaţionali…

La festivităţi, dintre oaspeţi – Constan-tin Cubleșan, Zărnescu, Traian Brad, Teodor Tanco, Dan Mănucă, Petru Ţăranu (primar de Vatra Dornei; interviul cu el l-am publi-cat în „Viaţa satului”); tineri poeţi clujeni de la „Zamolxis”, Horia Muntenuș și Ionuţ Ţene. Bibliotecari, câţiva interpreţi de muzică fol-clorică.

2.IX.19942.IX.1994

Îl petrecem pe ultimul drum pe poetul Paul Mihnea. Suntem cam vreo 20-25 de co-legi și cunoscuţi de-ai săi. Nici în viaţă, po-etul nu a prea căutat gloata, nici gloata nu l-a căutat pe el. Am rostit și eu un cuvânt de adio… Mihnea, al cărui nume totdeauna mi s-a asociat în percepţia mea cu: mâhnirea. Mihnea = mâhnire… Nu l-am văzut nicioda-tă să zâmbească. Într-o tăcere și o solitudine neafi șate, a sfi dat anturajul social care, me-reu și oriunde, este împotriva poetului ade-vărat. S-a izolat conștient, fără regrete trâm-biţate de prostia și fariseismul de pe aici.

Este unicul scriitor de la noi și, posibil, din întreaga Europă care, în plin secol XX, deja pe sfârșite, a refuzat să aibă acasă un post de telefon! Dacă aveai o problemă cu Paul Mih-nea, erai obligat să-i treci pragul… Eu i l-am trecut de 3-4 ori. Numai cu intenţii și vești bune…

7.IX.19947.IX.1994

Nenumărate exemple pentru a da în vi-leag cărpănoșenia unor „lideri” de tot soiul, inclusiv scriitori, în a recunoaște și partea de merit a altora în ceea ce monopolizează ei în mișcarea naţională generală. Poltronie bleagă…

Îmi telefonează Agnesa Roșca. Problema: să-i împrumut pe câteva zile volumul de ver-suri ale poeţilor din stânga Prutului, apărut acum doi ani în Turcia. La ce i-o fi trebuind? Pentru tratatul de pace, prietenie și colabo-rare cu găgăuzii?

Citesc în jurnalul lui Dumitru Ţepeneag „Un român la Paris” despre un domn Tacu „care s-a descurcat la Paris cu ajutorul feme-ilor”. Aha! Au n-o fi el dl Constantin Tacou, sub direcţia căruia apare seria „Caheres de L’Herne”? Acum doi sau trei ani, când Mircea Nedelciu adusese la Chișinău câteva volu-me din această colecţie și, fi ind generos, mă împroprietări și pe mine cu vreo 7 titluri, gă-sisem de cuviinţă să-i scriu dlui Tacou (tran-scripţie franceză, nu?), pentru a-i mulţumi și a-i solicita, dacă este de acord, un inter-viu. Poate că scrisoarea mea nici n-a ajuns la Paris. Dar chiar de-ar fi ajuns, geaba aș fi așteptat răspuns de la dl Tacou, care, sunt aproape sigur, e chiar acel domn Tacu, des-pre care D. Ţepeneag scrie următoarele: „Am avut un moment de slăbiciune și i-am dat – cu vreo două săptămâni în urmă – unui oa-recare Tacu câteva din nuvelele mele. Acest Tacu (de fapt, Tîcu) e un român macedonean plecat prin ’48 din România, unde are o soră pictoriţă – Sultana Maitec –, și care s-a des-curcat la Paris cu ajutorul femeilor, una din ele devenindu-i nevastă și aducându-i ca zestre o avere bunicică, plus o sinecură în în-treprinderea socrului etc. Tacu e prieten cu Pârvulescu (…) și m-am gândit că ar putea să mă ajute. Bineînţeles că nu a făcut nimic, susţine că traducerile sunt proaste. Nici nu a venit la ultimul randez vous.

În afară de Cușa (și, bineînţeles, de Val Pastia) niciun român de aici nu m-a ajutat efectiv. Au păstrat în exil aceleași defecte

„românești”, dintre care cel mai inofensiv e nepunctualitatea.

Ce să mai vorbim de solidaritate… Toată «lupta» lor se reduce la un soi de pălăvrăgea-lă de cafenea mai mult sau mai puţin incoe-rentă”.

Mai are rost să comentez și eu? Ce să fi așteptat de la un macedonean român, dacă uneori chiar românul – român e altul, decât sperai tu că ar putea fi ?

Jurnalul lui Dumitru Ţepeneag îmi rea-mintește o butadă pe care am făcut-o, după ce am citit atât de straniu-înduioșătoarea (sau poate ilar-sentimentala?) piesă a lui Eu-gen Ionescu „Scaunele”. Îmi venise să zic și am zis: nu masa populară, ci scaunele popu-lare. (Chiar dacă masa populară și masa de bucătărie sunt verișoare de-a zecelea…)

21.X.199421.X.1994

Ieri, la Biblioteca Naţională, seară de co-memorare Aurel David. 10 ani de la tragicul și enigmaticul său deces. Participanţi – Glebus Sainciuc, Gheorghe Vrabie, Andrei Burac, Lică Sainciuc, Tudor Braga, Filimon Hămura-ru, Bolboceanu etc. Iniţiativa și fructifi carea ideii îi aparţin dnei Ursu, șefa Secţiei Arte. De altfel, artele bibliotecii au trecut în clădirea vecină, fostă a Politehnicii, dar până la asta – a Mitropoliei. (Rememorez cum, la Sibiu, ÎPS Antonie Plămădeală și dl Sârbu își aminteau de capela de aici, de la seminar, adică, de intimitatea evlavioasă pe care ţi-o crea acel spaţiu care, fi rește, nu mai există…)

Astăzi, mitropolia revendică această clă-dire și bibliotecarii stau cu frica în sân, deru-taţi pe la răscrucile incertitudinii.

Cu Alexei Rău am pus la cale editarea unui pliant poetic cu câteva texte de ale mele în limba franceză, precum îmi sugerase Costică Frosin, traducătorul.

Împreună cu Popică, ne vânzolim de a ne scoate pașapoartele pentru străinătate: la jumătatea lui noiembrie, o vom lua spre ţări mai calde, inclusiv Grecia. Până atunci însă, pe la sfârșitul lui octombrie, mergem la Ba-cău – Festivalul Bacovia.

Alaltăieri, o lansare de carte („Spunerea de sine”) la jurnalistica Universităţii. Dumi-tru Coval, Efi m Romanciuc, Ion Madan, vreo 50 de studenţi, din care masculinul acestui substantiv la plural îl îndreptăţeau doar vreo 3-4 postadolescenţi. E o facultate feminină și… și… Noi eram juma-juma. A iești bine, însă doar cu 8 exemplare de carte vândute. Bieţii studenţi… bursă mizeră, cerinţe (exis-tenţiale) mari, de piaţă…

4.XI.19944.XI.1994

Nu-mi mai amintesc din ce anticariat am procurat volumul de „Confesiuni literare” (dialoguri) al lui Matei Alexandrescu, însă, abia după ce-l termin de citit, reușesc să des-cifrez, parţial, autograful scris în 23 martie 1971: „…poetului N. Crevedia (!!!) cu aceleași gânduri cu care l-am (…m. d. – indescifra-bil)” (și semnătura autorului). Acest autograf are o oarecare valoare.

13-25.XI.199413-25.XI.1994

Perioadă în care, aici, în jurnalul propriu-zis, voi fi cât se poate de sumar și „întâmplă-tor”, deoarece substanţa acestui interval cro-nologic mi-am zis să o regizez într-un jurnal de călătorie care, fi rește, se deosebește în mai multe privinţe de jurnalul intim (în cazul meu, acest „intim” – destul de relativ, deoarece nu îmi fac o autoscopie la sânge, în nuanţe și indiscreţii). Este perioada în care, împreună cu circa 400 de scriitori-colegi din mai multe ţări, vom avea un periplu, în mare – pe mare, dar și pe uscat, bineînţeles, în baza proiectu-lui „Valurile Mării Negre” („Waves of the Black Sea”), cu toate că vom pluti și pe alte două mări – Egee și Marmara.

Deci, note (foarte) disparate. Când, pe 17 noiembrie, am debarcat cu toţi la Constanţa, de unde am luat-o spre Murfatlar, în autocar se iscă un joc de nuanţe în baza aceluiași cu-vânt/ toponim: Murfatal un pic fatal, iar când este Multfatlat, se ajunge la Mort-fat-lat etc.

Leo BUTNARU

DRUMURI, BIBLIOTECI, EVENIMENTE …(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

24 OCTOMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Directorul Muzeelor Vaticanului, An-tonio Paolucci, a respins orice exploa-tare comercială a Capelei Sixtine, care găzduiește deja concerte în benefi ciul operelor de caritate ale papei Francisc, și a denunțat o „anumită confuzie” a presei italiene, potrivit AFP.

Mica Mesă Solemnă de Gioacchino Rossini, interpreta-tă de Accademia Nazionale di Santa Cecilia, a inaugurat sâmbăta trecută seria de concerte, iar benefi ciile au fost vărsate în contul unor opere de caritate inițiate de papă.

Celebra capelă, unde papii sunt aleși de cardinalii reuniți în conclav sub frescele lui Michelangelo, face parte din Muzeele Vaticanului.

Antonio Paolucci a spus că, în ultimele zile, a citit că s-ar fi decis „închirierea Capelei Sixtine celor care au bani de cheltuit”. Acest lucru „nu este adevărat, pentru că Sixti-na este un loc sacru: nu este de închiriat la cerere și nu va putea fi utilizată pentru petreceri particulare”, a precizat el, într-un comunicat.

Concertele fac parte dintr-o ofertă culturală a Muzee-lor, în cadrul unei inițiative intitulate „Arta carității”, seara, când acestea sunt închise pentru public.

Papa Francisc a permis pentru prima oară închirierea Capelei Sixtine pentru un eveniment privat al unei com-panii, iar suma câștigată va fi oferită unor organizaţii de caritate care lucrează cu persoanele sărace și fără adă-post, relatează The Telegraph.

Capela Sixtină a găzduit sâmbăta trecută un concert la care au asistat 40 de turiști „de top” care s-au înscris într-un tur exclusiv al Italiei, organizat de Porsche. Vaticanul nu va divulga suma pe care a câștigat-o în urma eveni-mentului, dar turul de 5 zile al Romei, organizat de Pors-che Travel Club, costă până la 5.000 de euro de persoană.

Concertul din Capela Sixtină, cu frescele pictate de Mi-chelangelo, a fost susţinut de un cor al Academiei di San-ta Cecilia din Roma. Invitaţii au participat apoi la „o cină de gală” în mijlocul Muzeelor Vaticanului, „înconjuraţi de capodopere realizate de artiști de renume mondial, pre-cum Michelangelo și Raphael”. „Este un eveniment unic în viaţă. Va fi punctul culminant al călătoriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Porsche Travel Club, potrivit rfi .ro.

Directorul administrativ al Muzeelor Vaticanului, Paolo Nicolini, a precizat că o sumă de bani va fi reţinută pentru utilizarea Capelei Sixtine, iar restul banilor va reveni unor organizaţii de caritate alese de Papă. „Este o iniţiativă care va sprijini proiectele de caritate ale Papei. Se adresează companiilor mari, care prin plata unei taxe, pot contribui la activităţile de binefacere”, a adăugat el.

Papa Francisc este hotărât să utilizeze comorile de pa-trimoniu ale Vaticanului în benefi ciul celor nevoiași. La scurt timp după ce a fost ales Papă, în martie anul trecut, Francisc a cerut „o Biserică săracă pentru cei săraci”.

Capela Sixtină a mai fost folosită pentru organizarea unor concerte, dar acestea erau private, disponibile doar pentru membrii Bisericii, inclusiv evenimente organizate

în onoarea Papei Ioan Paul al II-lea sau a Papei Benedict.

Acum este prima dată când Cape-la Sixtină, construită de Papa Sixtus IV între 1473 și 1484, este închiriată de către o companie pentru un eve-niment comercial. Vaticanul nu a precizat dacă va încheia acorduri si-milare și cu alte companii.

Recent, Vaticanul a anunţat că va limita numărul de vizitatori în Capela Sixtină la șase milioane în fi ecare an, pe fondul temerilor că frescele vor fi afectate de respiraţia și transpiraţia persoanelor care se afl ă înăuntru. Restricţia ar putea însemna introdu-cerea unui sistem bazat pe rezervări.

FLUX

O bună bucată de vreme, cam până prin clasa a cincea, a șasea, dacă îmi aduc bine aminte, ziceam și eu, benefi ciarul singurului slang de auzit în preajmă, „astanofcă”. Apoi o profesoară mai inimoasă, de română, a izbutit, într-un moment de exasperare, cred, să întoarcă ma-cazul din mintea noastră. „Astano-fca” s-a schimbat atunci, defi nitiv și irevocabil, cu „oprire”. Într-un mod aproape mistic, curând după aceea și prin troleibuzele din capitală a în-ceput să se audă „oprire”. Nu te mai dădeai jos la odioasa „astanofcă”, ci, cum-necum, la neaoșa „oprire”. Așa au trecut ani buni. A murit Brejnev, i-a succedat Cernenko, apoi Andro-

pov, în fi ne Gorbaciov, după care și Elţân. Perestroika se risipea ca o ceaţă, dezvelind într-un ralanti si-nistru caninii capitalismului de azi, când locul vechilor autocare „PAZ” l-au luat maxi-taxiurile. Moldovenii au continuat estimp să urce și să co-boare, invariabil, la „oprire”. Absur-dul s-a arătat odată cu opţiunea de a coborî și în altă parte decât „opri-rea” propriu-zisă, stabilită de muni-cipalitate. De pildă, la intersecţie, în preajma copacului cutare sau a loca-lului X. În plus, un maxi-taxi poate fi oprit, la noi, practic de oriunde. Cum faci, într-un asemenea caz, să-i co-munici șoferului că vrei să cobori în locul regulamentar? Cum faci, vreau

să spun, când ai fost educat în baza unor „opere” precum Partidul chea-mă de Nichita Marcov? Cu alte cuvin-te, cum te descurci când „staţie” nu-ţi vine și pace, fi indcă nici nu are de unde? Păi, foarte simplu, adică jovial de tautologic: „Opriţi la oprire!”. Aud expresia asta de atâta timp, încât am învăţat să nu mă mai las acroșat. Am mers azi într-un maxi-taxi („marșrut-că”, spre a nu machia inutil realitatea lingvistică) și, fatal, am consemnat faptul că vehiculul, conformându-se cererii unuia dintre pasageri, a oprit la oprire. Și slavă Domnului, mi-am zis, fi indcă cine, într-o ţară a tuturor posibilităţilor, l-ar fi putut împiedica pe șofer să oprească, samavolnic, di-rect la pornire?…

Marșrutci. Am asistat cândva la o întâlnire a ambasadorului Dirk Schuebel, pe atunci șeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Mol-dova, cu un grup de studenţi. Schue-bel căuta un loc mai potrivit pentru deschiderea unui centru de infor-mare europeană. Lungă alocuţiune,

cu acest prilej, despre UE, drepturile omului și, mă rog, despre exempla-ritatea AIE în raport cu guvernele comuniste. Nu intrăm în detalii: su-biectul e și așa din cale afară de oţi-os. La un moment dat, ambasadorul, un om între două vârste, cu faţa be-atifi cată de o lamă impecabilă (cum ar fi zis Arghezi), este întrebat cum găsește Moldova și pe moldoveni. Mărturisesc că n-am auzit nicioda-tă, ticsite în doar câteva propoziţii, toate poncifele izvodite de-a lungul vremii relativ la acest subiect. Mol-dova a fost, fi rește, „o ţară minuna-tă”, un „pământ foarte agreabil”, cu „o natură plăcută” etc., iar moldove-nii, adică eu, tu, el, ea ș.a.m.d., niște oameni primitori, superospitalieri, săritori la nevoie, pe o listă care, la o simplă sonorizare, nu mai mult, te face să vomiţi. Noroc cu drumurile ţării și cu, fi rește, transportul în co-mun, adică marșrutcile. Fără aceste elemente de contrapondere, discur-sul ambasadorului UE ar fi devenit, în cele din urmă, o formă de bășcă-

lie: lauda în exces este, după cum se știe, un afront. Căci drumurile ne sunt „pline de gropi”, iar sprintenele maxi-taxiuri, pe care tacticosul Dirk Schuebel le-a invocat prin interme-diul termenului de mai sus, sunt, pur și simplu, de nedescris. Trebuie să urci în habitaclu și să parcurgi măcar un cartier, ba nu, două, ca să-ţi faci o impresie cât de relevantă despre mi-zeria infernală și promiscuitatea fără frontiere care domină acolo. Normal că, într-un maxi-taxi obișnuit, șofe-rul nu te tutuiește, iar condrumeţul – pe care îl întâlnești pentru prima dată în viaţă – nu e gata în orice cli-pă să te expedieze franc la origini doar pentru că răsufl i. Acolo nu te asurzesc manelele în combinaţie cu ceastuștele. Nu în ultimul rând: poţi respira liniștit, nu-i nevoie să te aperi cu batista de nădușeala provenită de la subsuorile și ciorapii naţiunii. Pe când în marșrutci… Ambasado-rul Schuebel știa ce spune, era, după cum se vede, documentat!

Ghenadie NICU, pentru FLUX

O nouă atracţie turistică în Moldova

O simplă gospodărie din satul Vorniceni, raionul Strășeni, ar putea transforma localitatea într-o nouă atrac-ţie turistică. Toamna trecută, proprietarii au descoperit, întâmplător, în grădină mai multe bucăţi de oale din ce-ramică. Echipa de arheologi sosită la faţa locului a consta-tat că obiectele datează din secolul 14. Ulterior, cercetă-torii au găsit și două cuptoare medievale folosite pentru arderea vaselor din lut.

În cele din urmă, s-a decis ca cele două cuptoare descoperite în curtea Mariei Diaconu vor fi conservate, astfel încât atât localnicii, cât și străinii vor avea ocazia să vadă aceste vestigii ale trecutului. Bătrâna, care locuiește aici de 47 de ani, fără a ști ce comoară are în grădină, nu are nimic împotrivă ca în gospodăria ei să fi e deschis un muzeu.

Potrivit arheologilor, aceasta va fi o premieră pentru Republica Moldova.Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale de Arheologie, a declarat, citat de

protv.md: „Am decis să realizăm un proiect de conservare a descoperirii. Spu-nem că e în premieră. Am realizat acoperișul, este nevoie și de niște pereţi. Dar cel mai important este salvarea acestor monumente, pentru că au degradat pu-ţin.”

La moment, specialiștii de la noi, dar și cei veniţi din România lucrează cu multă meticulozitate, mai întâi de toate, la restaurarea celor două cuptoare de olărit.

„Este o lucrare în premieră chiar și pentru noi, din două motive, mărimea, dar și faptul că astfel de cuptoare nu au mai fost conservate. Oamenii pot veni să viziteze, să înţeleagă mai bine procesul de fabricare a ceramicii”, a precizat Cris-tina Georgescu de la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” din București.

Pe parcursul lucrărilor, în cuptoarele medievale au fost găsite și rămășiţe de vase din lut, care urmează să fi e prelucrate și reconstituite.

Stăpâna casei este mulţumită de faptul că, peste ceva timp, ograda îi va fi plină de oameni. Și chiar dacă descoperirea i-a furat mai mult de jumătate din grădină, ea zice cu umor că abia va avea mai puţin de prășit.

Și locuitorii satului sunt încântaţi de această iniţiativă, așteptând să le vină cât mai mulţi turiști.

Întreg proiectul ne-cesită o investiţie de sute de mii euro. La moment, lucrările sunt fi nanţate de către Consiliul raio-nal.

Potrivit arheologilor, acum 60 de ani, o des-coperire asemănătoare a fost făcută în satul Lozo-va din Strășeni, însă nu a mai rămas nici urmă din situl respectiv.

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Vorbele în derivăVorbele în derivăStaţie. Înainte vreme, când umblam la școală și purtam – ca toţi colegii, de altfel – cravată de pionier, lumea din transportul orășenesc zicea pe-un capăt, cu tot cu inte-lectualii scrobiţi de atunci, „opriţi la astanofcă”. „Asta-nofcă” însemnând (iată și „benefi ciile” afl ării dincoace de zidurile codului cultural) „staţie”.

Conducerea Muzeelor Vaticanului respinge o exploatare comercială a Capelei Sixtine

24 OCTOMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 8.30, 10.00 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

8.35 Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Nașterea

Domnului” din Chișinău cu ocazia sărbătorii „Cuvioasa Paraschiva”.

10.15, 23.30 Настоящее время. 10.45 Știinţă și inovare. 11.15

Videoteca copiilor. 11.35 Moment poetic. Versuri de D. Matcovschi.

11.50 Orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc”. Program

muzical. 13.25 Festivalul-concurs „Mărul de aur”. 15.00 Documentar

pentru copii. „Povești despre animale”. 16.00 Art-club (рус). 16.30

Reporter de gardă. 17.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate. „Legen-

da lui Zorro”. 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului

electoral. 20.05 Accente economice. 20.35 Ansamblul folcloric

„Moștenitorii”. Program muzical. 21.35 Electorala 2014. Votul tău.

22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Cântec, dor și omenie. Program

muzical. 0.00 Film. „CALLAS PENTRU TOTDEAUNA” (SUA, 2002).

1.45 Fii tânăr! 2.30 World Stories - lumea în reportaje. 4.30 Evantai

folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4837 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că

te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.5, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.31 15:00 Film:

Întâlnire de sărbători (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.11 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Serial: În mintea criminalului ep.20, sezon 5 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele

știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 „Познер” 02:15 Ночные

новости 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994

10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Жутко громко и запредельно

близко. Драма. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00

Новости. 20:35 Безбрачная неделя. Комедия. США 2011 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив.

США 2011 17 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Безбрачная

неделя. Комедия. США 2011 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения.

Детектив. США 2011 17 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 IN-

TERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES

TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX

BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:31 LES

P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 ALORS ON CHANGE ! 13:37 L’AFFAIRE

CHEBEYA, UN CRIME D’ÉTAT ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:59 DES

RACINES & DES AILES 16:50 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:32 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 CHÉRIF 20:29

CHÉRIF 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32

PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 L’INVITÉE 2:43 ARTE REPORTAGE

3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Le-

genda lui Zorro”. 10.00, 23.25 Настоящее время. 10.30 Baștina.

Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.50, 17.45, 2.55 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Natura în obiectiv.

14.00 Dor. In memoriam. Vitalie Poclitaru. 14.30 Cinemateca

universală. 14.50, 1.40 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar.

„360 grade GEO: Armenia fructele paradisului”. 16.30 Gagauz

ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna con-

curentului electoral. 20.05 Vectorul European. 20.35 Cântec, dor și

omenie. Program muzical. 21.30 Dialog social. 22.25 În premieră.

0.00 Film. „DEPARTE DE PARADIS”. 2.30 Identitate Basarabia. 4.30

„1989”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile

iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4838 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru

că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.6, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.32 15:00 Film:

Condamnat pe nedrept 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Fotbal Cupa României: CSMS Iași - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.21, sezon 5

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45

„Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30

„Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные

новости 01:35 „Структура момента” 02:30 „Наедине со всеми”

03:15 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 10:00 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США

2011 11:00 Știri. 11:10 Жутко громко и запредельно близко.

Драма. США 2011 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1994 17:40 Постель из роз. Мелодрама. США

1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Джон Кью.

Драма. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В

поле зрения. Детектив. США 2011 18 серия 00:30 Сериал 01:30

Știri. 02:00 Джон Кью. Драма. США 2002 03:45 Matinal. 05:45 В

поле зрения. Детектив. США 2011 18 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:26 LITTORAL 5:54 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 7:59

TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:51 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS

10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE

LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:32 LES ESCAPADES DE

PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07

FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 F(r)ICTIONS À JÉRU-

SALEM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CHÉRIF 15:52 CHÉRIF 16:45

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER :

CHAMONIX-ZERMATT 20:34 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER :

CHAMONIX-ZERMATT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45

UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:42

LE POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55,

19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Elec-

torala 2014. 6.10, 13.25 Gagauz ogea.

6.40 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate.

„Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Vec-

torul European. 11.00 Evantai folcloric. 11.50, 17.45, 2.55 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 14.00 Documentar. „Arts

21”. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989

în istoria Europei și RM. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05

Teatrul Românesc la București și Chișinău. 21.30 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.25 Avangaraj. 0.00 Serial. „SIMU-

LATORII” (Argentina). 1.00 O seară în familie. 2.05 Cuvintele

Credinţei. 4.30 Amarele confesiuni. Dumitru Matcovschi. 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

(r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa

de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4839 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.7, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.33 15:00 Film:

Contract ucigaș 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Stirile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, prima ediţie 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.22 ,

sezon 5 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r)

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный

фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20

Ночные новости 01:35 „Политика” 02:30 „Наедине со всеми”

03:15 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 10:00 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 11:00

Știri. 11:10 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 12:10

След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994

17:40 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 19:50 Unitatea de

Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Служители закона. Боевик. США

1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 2011 19 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00

Служители закона. Боевик. США 1998 03:45 Matinal. 05:45 В

поле зрения. Детектив. США 2011 19 серия

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:27 CHRONIQUES D’EN

HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:31 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35

UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU

CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES

BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:42 CATCH

MOI SI TU PEUX ! 21:02 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:02 MA TERRE 23:31 EN PAYS DE... 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

ODYSSEUS 1:45 ODYSSEUS 2:28 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Свiтанок. 6.40 Chișinăul de

ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее

время. 10.30 Ansamblul folcloric „Moștenitorii”. Program muzi-

cal. 10.45 O seară în familie. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 14.00 Festivalul-concurs „Dumitru Mat-

covschi”. Selecţiuni. 15.15, 4.30 Festivalul Bostanilor 2014. 16.00

Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45

Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 ARTelier.

Nicolae Coţofan. 20.35 Legendele muzicii. 20.50 Super-loto „5” din

„35”. 21.30 Carta drepturilor. 22.25 Aniversări. Renata Verejanu.

23.05 Documentar. „Drumeţii”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00

Art-club (рус). 1.30 Tinere talente. 1.55 Avangaraj. 2.15 Cinema-

teca universală. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r)

14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30

Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4840 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai

iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.8, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.34 15:00 Film:

Crima din casa mea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:30 Serial: Las Fierbinţi ep.9, 10 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.1, sezon 5 00:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30

Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:45 I like IT (r) 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45

„Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30

„Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные

новости 01:35 „На ночь глядя” 02:20 „Наедине со всеми” 03:05

„Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 10:00 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 11:00

Știri. 11:10 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 12:10

След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40

Певец на свадьбе. Мелодрама. США 1998 19:50 Unitatea de

Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Наемные убийцы. Боевик. США

1995 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 2011 20 серия 00:15 Сериал 01:00 Наемные

убийцы. Боевик. США 1995 01:30 Știri. 01:55 Наемные убийцы.

Боевик. США 1995 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив.

США 2011 20 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 UNE BRIQUE DANS LE VEN-

TRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30

TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:51 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDI-

TERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34

JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31

MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:39 MA LIBERTÉ 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:49 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:01 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:02 MAINS ARMÉES 23:45 VICTORINE 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:48 MISE AU POINT

3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

27 OCTOMBRIE 28 OCTOMBRIE 29 OCTOMBRIE 30 OCTOMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

24 OCTOMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAșteaptă-te la schimbări ale pla-nurilor pe care ţi le-ai făcut pe termen scurt și mediu. În atenţia ta vor fi anumite discuţii fi nanci-are cu un partener, fi e de la ser-viciu, fi e romantic.TaurCea mai importantă relaţie pen-tru tine din acest moment se va schimba într-un mod neaștep-tat. Nu lua o decizie imediat, ci așteaptă să vezi ce se întâm-plă mai departe: s-ar putea ca schimbările să fi e mai bune de-cât ţi-ai imagina.GemeniÎncearcă să îţi ușurezi programul cât mai mult cu putinţă. Înspre sfârșitul săptămânii reușești să pui punct discuţiilor în contra-dictoriu.RacSchimbări în viaţa ta de cuplu. Dacă aveţi plănuită o vacanţă în doi deja, bucuraţi-vă din plin de timpul liber. Dacă nu, aţi face bine să o plănuiţi, pentru a rea-prinde pasiunea.LeuEste posibil ca o discuţie cu o persoană importantă să deschi-dă calea unei schimbări totale în viaţa ta. Este difi cil să ajungi la un compromis, însă este posibil dacă ai destulă răbdare.FecioarăTe vei simţi frustrată din cauza tuturor întârzierilor, atât la servi-ciu, cât și în viaţa personală, însă după ce se termină mișcarea în retrograd, totul se va liniști și va reveni pe făgaș normal.BalanţăÎncă mai ai ocazia să te bucuri de o viaţă socială bogată și ai nu-meroase oportunităţi să te re-laxezi și să te distrezi. Aruncă o privire în trecut ca să rezolvi o problemă din prezent – anumite experienţe îţi pot fi de ajutor.ScorpionExplorează noi oportunităţi și în-cearcă să ieși din zona ta de con-fort ca să te poţi bucura de nou-tăţile din viaţa ta: un nou loc de muncă, o nouă relaţie de cuplu sau alte numeroase posibilităţi.SăgetătorAstrele te sfătuiesc să te relaxezi cât mai mult zilele acestea, pen-tru a-ţi putea regăsi echilibrul in-terior. Ai chiar șansa să dai de o idee lucrativă, ce te va ajuta des-tul de mult pe viitor!CapricornÎncă nu poţi rezolva problemele ce pot apărea la serviciu, însă te vei simţi că ai mai multă putere și răbdare. Va veni și momentul potrivit să scapi de tot ceea ce te sâcâie.VărsătorSchimbări în viaţa ta. Ai putea lua o nouă direcţie la serviciu, opusă a ceea ce ai făcut până în momentul de faţă. Interesea-ză-te de toate oportunităţile și alege-o pe cea mai bună pentru tine.PeştiDacă ai avut a face cu numeroa-se amânări, mai ai răbdare doar câteva zile, pentru că vin și zile-le mai bune. Încearcă lucruri noi, care ţi-ar putea aduce satisfacţie fi nanciară.

24-31 octombrie24-31 octombrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1230TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Petalo romano. 6.40 Profi l de savant.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Le-

genda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Dor. Program

muzical. 11.00 Teatrul Românesc la București și Chișinău. 11.50, 17.45,

2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Petalo romano.

14.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25, 2.30 Art-club (рус).

14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului

electoral. 20.05 Youth Orchestra. Program muzical. 20.35 Electorala

2014. Votul tău (рус). 22.25 Fii tânăr! 23.10 Cântec, dor și omenie.

Program muzical. 0.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30 În pre-

mieră. 4.30 Festivalul „Regina Vioara”. Selecţiuni. 5.30 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără

măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără

măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Com-

plicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4841 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.9, an 3 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.35 15:00 Film: Mama pe fugă 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.10

23:30 Box: “Christian CiOKan: Destinatia KlitschKO!”, Cristian Ciocan-

Taras Bidenko 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15

„Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики”

01:45 „Primele știri” (rus) 02:00 „Вечерний Ургант” 02:45 Евгений

Евстигнеев, Наталья Гундарева в лирической комедии „Зимний

вечер в Гаграх” 04:10 Николай Гринько, Лия Ахеджакова в комедии

„У самого Черного моря”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1994 10:00

Певец на свадьбе. Мелодрама. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Певец на

свадьбе. Мелодрама. США 1998 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15

След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США

1994 17:40 Телохранитель. Боевик, Драма. США 1992 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Заряженное

оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 23:00 Știri. 23:30 Unita-

tea de Gardă. 23:40 Сериал 00:50 Сериал 01:40 Новости. 02:10 Час

суда с Павлом Астаховым. 03:05 Știri. 03:40 Matinal. 05:25 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:28 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:31 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-

DIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05

FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU

PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 AL DENTE

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO

13:10 UN AN SUR LE FIL 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ODYSSEUS 15:50 ODYSSEUS 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS

20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02

CHÉRIF 22:53 CHÉRIF 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 PARTAGE DE MIDI 2:27 INFRA-

ROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Global 3000”. 6.35 Identi-

tate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba-ca-zăpada”. 8.00, 8.35, 9.20

Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.40

Festivalul „Regina Vioara”. Selecţiuni. 13.20, 3.40 Știri pozitive. 14.30

Portrete în timp. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria

Europei și RM. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Tinere talente. 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie.

22.25 Film. „FLORI TÂRZII” (Franţa, 2011). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj.

1.45 Serial. „SIMULATORII”. 3.40 Știri pozitive. 4.30 Orchestra de muzică

populară „Plai moldovenesc”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film

artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45

Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4842

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că

te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO TV

13:30 Teleshopping 13:45 MasterChef (r) 15:45 Vocea

României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State

20:45 Film: Viespea verde 23:00 Film: Legenda regelui elefant - Bătălia

fi nală 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile ProTv

cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:45

Андрей Мягков, Дмитрий Харатьян в комедии

„На Дерибасовской хорошая погода, или На

Брайтон-Бич опять идут дожди” 08:20 „Играй, гармонь любимая!”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Григорий Распутин.

Жертвоприношение” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с

субтитрами) 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И все-таки я люблю…”

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм.

Продолжение 16:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием

Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:30 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45

Премьера. Риз Уизерспун в комедии „Значит, война!” 01:25 „Primele

știri” (rus) 01:40 Комедия по-французски „Папаши 2” 03:10 Нина

Дробышева, Евгений Урбанский в фильме „Чистое небо”

6:30 Новости. 7:00 Агент по кличке

Спот. Семейный. Австралия 2001

9:00 „Autostrada”. 10:00 Бэтмен возвращается. Фэнтези. США 1992

12:00 Бэтмен навсегда.Фэнтези. США 1995 14:00 Новости. 14:10

Остин Пауэрс: Шпион, который меня соблазнил.Фантастика. США

1999 16:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993

17:00 Știri. 17:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США

1993 18:00 Обещать – не значит жениться. Комедийная мелодрама.

США 2008 20:00 Вести недели. 21:00 Радиоволна. Фантастика. США

2000 23:00 Știri. 23:30 Сериал 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30

Știri. 3:05 Час суда с Павлом Астаховым. 3:55 Știri. 4:25 Откровенный

разговор. 5:20 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRA-

NEO 5:55 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00

THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À

L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE

DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE

11:07 MARCELINO 11:32 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45

L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32

AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE

13:30 PARDONNEZ-MOI 13:59 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

MIDI EN FRANCE 15:59 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 UN

AN SUR LE FIL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 THALASSA

21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 L’INVITÉ 1:02 MÉTÉO

1:05 LE TOUR DU FASO 1:14 À LA RECHERCHE DU TEMPS PERDU 3:13

ACOUSTIC 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:02 LE POINT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Legendele muzicii. 6.20 Documentar.

„360 grade GEO: farul și albinele”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 8.35,

9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii

de pretutindeni. 12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.25 AR-

Telier. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.40 „Unica”.

Adrian Ursu. Concert. 16.15 Profi l de savant. 16.30 World Stories - lumea

în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în

sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 21.25,

5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film. „BALADA LUI JACK ROSE” (SUA,

2005). 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Youth Orchestra. Program muzical. 1.40

Cinemateca universală. 2.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.30

Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Con-

cert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45

Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.

md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății

20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05

Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00

Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4843

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că

te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 00:00 Serial:

Clona (r) 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Iubire, nunta, mariaj 13:00 Știrile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: O iubire

ca-n povești 16:00 Film: Un căţel curajos 18:00 România, te iubesc! 19:00

Stirile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Eroi de

sacrifi ciu 2 23:00 Film: Un cuplu mortal 00:45 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:50

Михаил Жаров, Татьяна Доронина в фильме

„Старшая сестра” 08:55 „Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда”

12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Istorii

Americane” 13:05 Кино в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий

Папанов в комедии „Приходите завтра...” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30 „Большие гонки” 17:00

„Черно-белое” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de

moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 „Время” 22:15

„Театр Эстрады” 00:15 Премьера. Елизавета Боярская, Дмитрий

Дюжев, Дмитрий Нагиев в фильме „Курьер из „Рая” 01:55 „Primele

știri” (rus) 02:10 Светлана Иванова, Кирилл Пирогов в фильме

„Поклонница” 03:50 Владимир Дружников, Марина Ладынина, Вера

Васильева в фильме „Сказание о земле Сибирской”

6:30 Știri. 7:00 Обещать – не значит

жениться. Комедийная мелодрама.

США 2008 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions Lea-

gue. 10:00 Агент по кличке Спот. Семейный. Австралия 2001 11:55

Радиоволна. Фантастика. США 2000 14:00 Новости. 14:10 Бэтмен

возвращается. Фэнтези. США 1992 16:05 Бэтмен навсегда.Фэнтези.

США 1995 17:00 Știri. 17:10 Бэтмен навсегда.Фэнтези. США 1995

18:20 Остин Пауэрс: Шпион, который меня соблазнил.Фантастика.

США 1999 20:00 Новости. 20:30 Начало. Фантастика. США 2010 23:00

Știri. 23:30 Сериал 0:40 Новости. 1:10 Начало. Фантастика. США 2010

3:35 Știri. 4:00 Час суда с Павлом Астаховым. 4:45 Откровенный

разговор. 5:35 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:53 REFLETS

SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY

10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE

10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE

GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:03

JOUR DE RUGBY 12:46 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP

DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL

DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DI-

MANCHE 16:32 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS

18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ

19:38 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:32 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 PICKPOCKET 23:18 LA FEMME DE RIO

23:38 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LE TOUR DU FASO 1:06

MAINS ARMÉES 2:47 VICTORINE 3:02 FOOT! 3:30 FOOT! 3:37 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:57 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

31 OCTOMBRIE 1 NOIEMBRIE 2 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

24 OCTOMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Românii sunt mari ama-tori de pateu. Unii îl preferă de pasăre, alţii de porc sau vegetal. Oricum ar fi , pateul ne place tutu-ror. Puţini dintre noi știm însă că ele sunt făcute din amestecuri de cărnuri, cu adaosuri de șoriciuri și carmin și cu arome din E-uri.

Asociaţia Naţională pentru Pro-tecţia Consumatorilor și Promova-rea Programelor și Strategiilor din România – InfoCons, a realizat un studiu pe etichetele produselor tip pateu ce se regăsesc pe piaţa din România.

În cadrul studiului, prezentat de Cuget Liber, au fost analizate 46 de tipuri de pateu, achiziţionate în mod aleatoriu și anonim de către reprezentanţii ANPCPPS din super-market-uri, în perioada iulie-august 2014.

Studiul a arătat că pateurile din comerţ sunt pline de E-uri, iar etiche-tele sunt lipsite de informaţii despre conţinutul lor. Practic, din cele 46 de tipuri de pateu analizate, doar 6,52 la sută nu au niciun E, 19,56 la sută au un conţinut de două E-uri, 13,04 la sută conţin șase E-uri, 8,69 la sută conţin nouă E-uri. De asemenea, din punct de vedere al existenţei produ-

selor supuse studiului, a informaţiei despre valorile energetice (knal/100 de grame), numai 30,43 la sută nu au specifi cate aceste informaţii.

Cele mai multe E-uri (10) sunt în compoziţia pateului de porc marca Hame și marca Tip. Nouă E-uri se re-găsesc în reţetele pateului cu fi cat de gâscă Hame, pateului cu fi cat de raţă Hame, pateului de pui și pateu-lui de porc Baroni. Coborând în to-pul E-urilor, în pateul fi tness Hame Lifestyle sunt incluse opt E-uri, în pateul de porc Hame, pateul de porc Scandia Sibiu, pateul de pui Bucegi, pateul de pui clasic Hame, sunt șase E-uri.

Există şi pateuri fără E-uri! Trei pateuri verifi cate nu au ni-

ciun E și este vorba despre pate de

porc Via, pate de pui Via și pate de

curcan integral Scandia Sibiu.

Pateu din fi cat de gâscă cu 5 la sută fi cat de gâscă În ceea ce privește conţinutul, aţi fi

surprinși să descoperiţi că pateul de

porc este făcut din 25 la sută fi cat de

porc și restul slănină, șorici, apă, lapte

semidegresat, proteină vegetală de

soia, sare, amidon de grâu, stabiliza-

tori, zahăr. Nici pateul cu fi cat de gâs-

că nu mai este ce-a fost odată, conţi-

nutul fi ind format din apă, fi cat de pui

15 la sută, ulei vegetal nehidrogenat,

carne de pasăre, fi cat de gâscă 5 la

sută, proteină vegetală de soia, ami-

don de cartofi , ceapă, sare, lapte de

praf degresat, agenţi de îngroșare.

Romaniatv.net

Diverse

STUDIU

Otrăvurile din pateurile de Otrăvurile din pateurile de ficat pe care le mâncăm zilnicficat pe care le mâncăm zilnic

FARMACIA NATURIINucile,

o colecţie de minerale şi vitamine

Nucile sunt bogate în fi bre și conţin vitamine, cum ar fi : vitamina A, vitamine din complexul B (B2, B6, B12), acid folic; vitamina D vege-tală, magneziu și antioxi-danţi precum vitamina E.

Conţin și cantităţi mari de acizi grași monosaturaţi și acizi grași esenţiali de Omega 3, precum și melatonină, un hormon natural. Nucile sunt unele dintre cele mai sănătoase fructe oleaginoase din lume. Nutriţioniștii și medicii re-comandă consumul de nuci, fi e ca gustare între mesele principale, fi e ca ingredient în diferite prepa-rate culinare.

În fi ecare toamnă, medicina naturistă recomandă o cură de nuci ca adjuvant în tulburările de stomac și intestine: ulcere, dis-pepsii, iritaţii, diaree, constipaţie. Persoanele care includ zilnic în di-etă nucile, alunele sau migdalele au un risc mai mic de a suferi de boli cardiovasculare, de diabet și de cancer, arată un nou studiu.

Nucile contribuie din plin la prevenirea bolilor cardiovascula-re, iar meritul revine acizilor grași esenţiali omega 3, care scad nive-lul de colesterol rău și previn în-fundarea arterelor. În plus, nucile îmbunătăţesc circulaţia sângelui. Consumul periodic de nuci proas-pete întărește vasele de sânge și previne deteriorarea acestora, mai ales la vârstnici. Datorită bo-găţiei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi ţin arterele fl exibile, inima să-nătoasă și previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu american efectuat recent.

Cercetările moderne au ară-tat că nuca este stimulent al me-moriei și e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit. Nucile conţin lecitină, o substan-ţă care stimulează memoria și pu-terea de concentrare.

Conţinutul bogat în zinc reco-mandă miezul de nucă în trata-mentul asteniei, întârzierilor de creștere, tulburărilor sistemului nervos. Depresia este una dintre afecţiunile cel mai des întâlnite, în prezent, la persoane din ce în ce mai tinere.

Datorită acizilor grași Omega 3, antioxidanţilor și fi tosterolului, nucile sunt arme redutabile în lupta cu cancerul mamar.

Razele puternice ale soarelui, radicalii liberi, vântul, umezea-la, aerul uscat, frigul, toți acești factori grăbesc îmbătrânirea pielii, dar cercetătorii arată că o mână de nuci pe zi poate amâna semnele îmbătrânirii premature, datorită conținutului ridicat de antioxidanți. Substanțele antio-xidante formează un scut împo-triva factorilor nocivi, protejând celulele și prelungindu-le viața.

Agerpres.ro

SĂNĂTATEConsumul zilnic

de băuturi gazoase grăbeşte îmbătrânirea

Consumul zilnic de băuturi gazoase ar putea grăbi îmbătrânirea celulelor, arată un studiu realizat de cercetători americani și publicat în American Journal of Public Health. Oame-nii de știinţă au studiat consumul de băuturi gazoase și îndulcite la peste 5.000 de adulţi între 20 și 65 de ani.

Se știe că astfel de bău-turi favorizea-ză diabetul și obezitatea și, potrivit studiu-lui american, ele ar accelera și îmbătrâni-rea celulelor. Cercetătorii au analizat consu-mul fi ecăreia din cele 5.309 persoane și re-acţiile băuturilor asupra ADN-ului și a globulelor albe. Rezulta-tul a fost că telomerii (”dopurile” de protecţie ale ADN-ului de la extremitatea cromozomilor), consideraţi cheia opririi proce-sului de îmbătrânire, sunt mai scurţi la consumatorii de băuturi gazoase, menţionează lci.tf1.fr, care preia date din studiu.

Potrivit cercetătorilor, este sufi cientă o sticlă de 35 cl pentru a infl uenţa dezvoltarea celulelor. Există ”o legătură între con-sumul de băuturi gazoase și accelerarea îmbătrânirii celulelor, independent de creșterea în greutate”, spune Elissa Epel, profe-sor la Universitatea California.

Accelerarea îmbătrânirii poate atinge în medie 4,6 ani. ”Dacă observăm că băuturile gazoase duc la scurtarea telomerilor la adulţi, gândiţi-vă la ce înseamnă acest lucru la copiii noștri”, a mai spus Elissa Epel.

Jurnalul.ro

Curăţă și Curăţă și degresează degresează

unghiileunghiile

Ca oja să adere cât mai bine la unghii, tre-buie să le cureţi bine pe acestea. Șterge-le cu dizolvantul de ojă pe care îl folosești în mod normal, apoi la-să-le să se usuce com-plet. După ce ţi-ai tăiat și pilit unghiile, poţi trece la pasul următor. Încă o idee care îţi poate veni în ajutor: nu îţi face colţurile ascuţite, ci rotunjește-le dacă vrei ca ma-nichiura să ţină mai multă vreme.

Folosește bază de fi ecare datăFolosește bază de fi ecare dată

De fi ecare dată când folosești o ojă colorată este nevoie să aplici mai întâi o bază. Atât pentru că nu îţi afectează cu-loarea naturală a unghiei, dar și pentru că baza aderă bine la unghie, iar oja colorată de deasupra nu se mai ciobește așa ușor. Atenţie însă, trebuie s-o aplici în strat subţire.

Aplică și un top coatAplică și un top coat

De fi ecare dată când aplici un strat nou de ojă, trebuie să lași destul timp celui de dinainte să se usuce. De asemenea, după ce ai terminat de ”colorat” unghiile, pe deasupra trebuie să aplici un lac transpa-rent (top coat) care să protejeze oja și să-i ofere un luciu aparte. Și de această dată trebuie să ai grijă să aplici în strat subţire.

Mai mult, ca manichiura să reziste mai mult timp, poţi reface top coat-ul o dată la câteva zile. Se îngroașă oja, e adevărat,

însă manichiura va rezista și va arăta ca

nouă mai multe zile.

Hidratează-ţi pielea și cuticuleleHidratează-ţi pielea și cuticulele

Este important să hidratezi pielea din

jurul unghiei, dar și cuticulele, atât pen-

tru aspectul plăcut, dar și ca manichiura

să reziste mai mult timp. Dacă pielea și

cuticulele se usucă, pot crăpa sau se pot

rupe cu tot cu ojă. Folosește ulei de ricin

sau vitamina E uleioasă și masează-ţi vâr-

furile degetele în fi ecare seară, înainte de

culcare.

Nu îţi băga mâinile în apă după ce Nu îţi băga mâinile în apă după ce

îţi faci manichiuraîţi faci manichiura

Un alt lucru important de care ar trebui

să ţii cont dacă vrei o manichiură rezis-

tentă este să nu îţi bagi mâinile sub apă

la câteva ore după ce îţi faci manichiura.

Dacă la suprafaţă s-au uscat, sub straturi

nu este cazul încă, iar umezeala pătrunde

destul de ușor. Nu renunţa la spălatul pe

mâini, însă îţi poţi face manichiura după

ce faci duș.

Avantaje.ro

TRUCURI

Fă-ţi manichiura să ţină mai mult, la tine acasă

BEAUTYTratamente de înfrumuseţare cu ceai verdeMască cu pulbere de ceaiMască cu pulbere de ceai

Amestecă două linguriţe de pudră de ceai verde cu câteva lin-guriţe cu apă, lasă câteva minute amestecul de-o parte, apoi aplică pe faţă și decolteu. Așteaptă cel puţin cinci minute și apoi clăteș-te-te bine cu apă călduţă.

Soluţie împotriva petelor Soluţie împotriva petelor pigmentarepigmentare

Razele ultraviolete, fl uctuaţiile hormonale și chiar unele medica-mente pot cauza apariţia petelor pigmentare la nivelul tenului. Un amestec obţinut dintr-o ceașcă de infuzie de ceai verde și trei lin-guri cu zeamă de lămâie te poate ajuta să estompezi aceste semne neplăcute de pe piele.

Remediu pentru cearcăneRemediu pentru cearcăne

Păstrează câteva pliculeţe de ceai verde folosite în frigider. Îţi vor fi de mare folos când te tre-zești cu ochii umfl aţi și cearcăne foarte vizibile. Aplică plicurile pe ochii închiși și stai astfel câteva minute.

Micșorează poriiMicșorează porii

Efectul astringent al ceaiului verde are un efect benefi c și asu-pra porilor măriţi, cu aspect ne-plăcut. Ţine ceai verde la frigider într-un recipient cu pulverizator și folosește-l pentru a pulveriza pe ten în fi ecare dimineaţă.

Eva.ro

24 OCTOMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Pedro Almodovar, câştigător al Premiului Lumière pe 2014Pedro Almodovar, câştigător al Premiului Lumière pe 2014

Designerul Oscar Aristides Renta Fiallo s-a născut la 22 iulie 1932, în Santo Do-mingo, Republica Dominicană, fi ind sin-gurul băiat din cei șapte copii ai familiei. Tatăl său avea aspiraţii înalte cu privire la viitorul băiatului. Oscar avea să decla-re, mai târziu: „Dacă i-aș fi spus vreodată tatei că voi fi designer, ar fi murit pe loc”, conform Agerpres.

La numai 18 ani, De La Renta pleacă în Spania pentru a putea studia la Academia San Fernando din Madrid. A cochetat o perioadă cu artele abstracte, însă și-a dedicat întreaga activitate designului vestimentar. Viaţa lui Os-car se schimbă pentru totdeauna în momentul în care schiţele sale sunt văzute de soţia ambasadorului ameri-can în Spania. Aceasta îi cere să cre-eze o ţinută pentru fi ica ei, iar din acel moment destinul designerului se schimbă radical.

Imediat după această întâm-plare ajunge să facă ucenicie la cel mai cunoscut creator de modă din Spania, Cristóbal Balenciaga. Însă după o perioadă, De La Renta ale-ge să plece din Spania pentru a se alătura lui Antonio Castillo, ca asis-tent la Casa de modă Lanvin din Pa-ris. După doar 2 ani, pleacă la New York, unde devine designer la com-pania Elizabeth Arden.

În anii '60 devine cunoscut pe plan internaţional, când creează câteva articole vestimentare pen-tru prima doamnă Jacqueline Kennedy. Astfel, în anul 1965 reușește să își creeze propria marcă. În cei peste 50 de ani de carieră, a semnat creaţii vestimentare pentru majoritatea primelor doamne americane, pentru actriţe, celebrităţi și membri ai caselor regale.

Din 1993 până în 2002, Oscar De La Renta a creat co-lecţia „haute couture” pentru Casa Balmain, devenind primul designer dominican care a lucrat pentru o casă de modă franceză. Ținutele preferate ale lui De La Renta erau cele de seară, dar este cunoscut și pentru ţinutele de zi. Creaţiile sale strălucitoare și romantice sunt carac-terizate prin fuste voluminoase, broderii fi ne și culori vii. În 2004, declara că în acestea se regăsesc originile sale hispanice: „Îmi plac lumina, culoarea și luminozitatea. Îmi plac lucrurile pline de culoare și vibrante”, conform Agerpres.

Minunatele creaţii ale lui Oscar De La Renta au fost purtate de numeroase vedete și persoane publice, prin-

tre care enumerăm: Gloria Guinness, Hillary Clinton, Nancy Reagan, Laura Bush, Tina Fey, Anne Hathaway, Sarah Jessica Parker, Penelope Cruz sau regi-na Noor a Iordaniei. Oscar De La Renta este catalogat drept unul dintre cei mai mari designeri din lume.

Oscar De La Renta a primit de două ori cu premiul Cody, echivalentul pre-miilor Oscar pentru design. De aseme-nea, a primit și premiul pentru Creato-rul Anului al Consiliului Creatorilor de Modă Americani (CFDA) în anii 2000 și 2007, organizaţie al cărei președinte a fost de două ori, în anii ‚70 și ‚80. În anul 1990 a primit un premiu CFDA pentru întreaga sa carieră.

De asemenea, designerul a fost dis-tins atât cu Ordinul francez al Legiunii de Onoare în grad de Comandor, cât și cu Medalia de Aur oferită de regele și regina Spaniei. Republica Dominicană i-a conferit Ordinul de Merit Juan Pablo Duarte și Ordinul Cristobol Colon.

În anul 2004 a renunţat la funcţia de director exe-cutiv al companiei sale, lăsându-i în locul lui pe fi ica sa vitregă, Eliza Reed Bolen, și pe soţul acesteia, Alex Bo-len. Deși retras din funcţia de conducere, De La Renta a continuat să lucreze, fi ind prezent la săptămâna modei de la New York.

Designerul a avut de-a lungul vieţii două soţii. Fran-coise de Langlade, care a murit în anul 1983 și Annette Engelhard Reed. Din cele două căsătorii De La Renta a avut șapte copii vitregi și un fi u adoptat.

Oscar De La Renta a murit în data de 20 octombrie anul curent.

Sursa: historia.ro

Unul dintre cei mai im-portanţi regizori ai lumii, creatorul celebrului fi lm „Totul despre mama mea”, a fost recompensat, la Lyon, în cadrul ediţiei a șasea a „Lumiere Grand Film Festival” cu premiul Lumière.

Cea de-a șasea ediţie a Lumie-re Grand Film Festival din Lyon s-a desfășurat între 13 și 19 octombrie. Cineastul, în vârstă de 65 de ani, a primit distincţia din mâinile actriţei franceze Juliette Binoche, care i-a adus înainte de premiere un omagiu spaniolului, informează AFP.

„Cred că întotdeauna am căutat în fi lmele mele culorile saturate ale cinemaului copilăriei mele”, a decla-rat regizorul spaniol Pedro Almodo-var la ceremonie. „La moartea ma-mei mele, am început să mă gândesc că ea a fost la baza acestui demers. A fost răzbunarea sa și sper că am fost la înălţimea așteptărilor ei. Sunt 35

de ani de când încerc să fac asta, din toată inima”, a mai spus el.

Pe de altă parte, în timpul unui masterclass susţinut vineri după-amiază, în cadrul festivalului, cunos-cutul artist a mărturisit: „Am știut dintotdeauna, din fragedă pruncie, că vocaţia mea a fost să spun po-vești și să o fac cu ajutorul imagini-lor. Sunt un realizator autentic, în sensul că fac ceea ce sunt capabil să fac, cum știu eu”.

Despre procesul său de creaţie, regizorul spaniol spune că este ase-mănător unei călătorii la fi nele căre-ia orice se poate întâmpla, „chiar și moartea”, și care începe mereu cu un vis. „Visul dispare când începe fi lma-rea. Apare atunci o nouă fi inţă care mă ghidează către povestea pe care tre-buie să o spun. Această surpriză este pasionantă”, a explicat Almodovar.

Întrebat despre fi nalul carierei sale, Pedro Almodovar a recunoscut că momentul cel mai difi cil pentru un cineast este să se retragă: „Îi res-pect foarte mult pe cei care continuă până la capăt, chiar dacă nu mai pro-

duc nimic important. Dar mai sunt și excepţii, iar eu la astea visez”.

Incredibil povestitor al unor isto-rii în care apar o mulţime de perso-naje colorate, Pedro Almodovar le urmează lui Clint Eastwood, Milos Forman, Ken Loach, Gérard Depar-dieu și Quentin Tarantino, care au în palmares acest premiu creat în

2009, la lansarea evenimentului ci-nematografi c.

Pedro Almodovar este cunoscut pentru comediile și dramele sale care au ca temă centrală viaţa și re-laţiile de familie și a câștigat Osca-rul pentru cel mai bun fi lm străin în 1999, cu „Totul despre mama mea/ Todo Sobre Mi Madre”, dar și Osca-

rul pentru cel mai bun scenariu, în 2002, cu „Vorbește cu ea/ Hable Con Ella”. Cu peste 20 de lungmetraje la activ, Pedro Almodovar a constru-it cea mai admirată fi lmografi e din cinematografi a spaniolă după Luis Bunuel și a lansat o întreagă genera-ţie de actori iberici – Antonio Bande-ras, Carmen Maura, Victoria Abril și Penelope Cruz.

Printre celelalte pelicule notabile ale sale se numără fi lme precum „To-curi înalte” (1991), „Sânge fi erbinte” (1997), „Proasta creștere” (2004). Cel mai recent fi lm regizat de Pedro Al-modovar se intitulează „Amanţii pa-sageri” și a fost lansat în 2013.

Premiul Lumière, creat de Insti-tutul Lumière, recompensează un cineast care și-a adus o contribu-ţie remarcabilă în lumea fi lmului și este decernat în același loc în care cinematograful a fost inventat de Louis și Auguste Lumière și în care ei au turnat primul lor fi lm, în 1895, „Muncitori care pleacă din Fabrica Lumière”.

Sursa: adevarul.ro

A murit Oscar De La Renta, designerul preferat al Jacquelinei Kennedy

Cea mai veche statuie de lemn Oamenii de știinţă germani lucrează la datarea unei statui străvechi din lemn, despre care unii specialiști ruși afi rmă că ar spune povestea „facerii lumii”, așa cum era ea înţeleasă de oa-menii mezolitici, relatează Mail Online, citată de descopera.ro.

Idolul Shigir, cum este denumită statuia, are vârsta de aproximativ 9.500 de ani; este de două ori mai veche decât piramidele egip-tene și cu 4.000-5.000 de ani mai veche decât faimosul monument megalitic de la Stone-henge.

Este cea mai veche statuie de lemn din lume și a fost descoperită în 1890 la Kirovo-grad, în regiunea Sverdlovsk din Munţii Urali. Se întâmplă foarte rar ca artefactele din lemn preistorice să supravieţuiască până azi, dar Idolul Shigir a fost găsit într-o mlaștină de turbă, iar acest mediu a protejat lemnul de descompunere.

În curând, vârsta statuii va fi mai precis cu-noscută, cu o aproximaţie de numai 50 de ani, deoarece oamenii de știin-ţă germani lucrează la datarea obiectului, iar rezultatele sunt așteptate în februarie sau martie 2015.

Statuia a fost cioplită din lemn de zadă, provenit dintr-un arbore care, după analiza inelelor de creștere, ar fi avut cel puţin 159 de ani, spune prof. Uwe Hoysner, de la Institutul Arheologic din Berlin. Experţii anali-zează acum izotopii prezenţi în compoziţia lemnului, care dau informaţii despre perioada în care a crescut arborele.

Sculptura, realizată cu ajutorul unor unelte de piatră, măsoară în pre-zent 2,8 metri înălţime, dar era mult mai mare, având înălţimea de 5,3 metri. O porţiune din ea a dispărut în timpul tulburărilor politice care au avut loc în Rusia în secolul XX.

„Nu mai există nicio sculptură atât de veche în întreaga Europă”, spune profesorul german Thomas Terberger, specialist în preistorie.

Dacă savanţii germani se concentrează asupra caracteristicilor fi zi-co-chimice ale acestei statui unice, în schimb, unii oameni de știinţă din Rusia vorbesc cu entuziasm despre marea forţă și valoare emoţională a sculpturii și despre semnifi caţia misterioasă a semnelor cioplite pe supra-faţa ei, semne care, cred unii dintre cercetători, ar alcătui un mesaj – într-un cod necunoscut nouă – referitor probabil la facerea lumii, așa cum era ea înţeleasă de oamenii epocii mezolitice.

După opinia prof. Mihail Jilin, cercetător principal în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Ruse de Știinţe, ornamentaţiile de pe supra-faţa statuii reprezintă informaţii criptate, mai indică sursa.

Svetlana Savchenko, custode principal la Muzeul de Istorie din Ekate-rinburg, unde este păstrat Idolul Shigir, propune o interpretare a simbo-lurilor scrijelite pe suprafaţa statuii. În opinia ei, „o linie dreaptă poate semnifi ca pământul sau orizontul – limita dintre cer și pământ sau dintre apă și cer – sau graniţa dintre lumi.”

Dar aceste semne ar fi putut avea multiple înţelesuri pentru creatorii străvechi ai statuii; aceștia au reprezentat statuia ca având 7 feţe, dintre care una singură este tridimensională.

FLUX