Ziarul Flux, Ed. 31 (956)

30.08.2014

Soare, 14 28 0C

29.08.2014

Soare, 12 24 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.39771 Do lar ame ri can ............. 13.96261 Leu românesc ................. 4.17701 Ru blă ru sească ............... 0.3803Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Folosirea greșită a idei-lor este urmată de reaua întrebuințare a lucrurilor.

Maxim Mărturisitorul

Cursul valutar 29.08.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 29 august 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mahramă a Domnului

Ilie Şerbănescu:România a pierdut controlul asupra economiei şi a devenit o colonie

Cei mai mari exportatori şi importatori din prima jumătate a anului 2014

Luptă cu corupţia sau obsesie pentru imagine şi PR?

Cine sunt campionii subvenţiilor din agricultura moldovenească

Şefa FMI, Christine Lagarde, inculpată în Franţa într-un dosar de arbitraj controversat

33

66

55

77

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

ECONOMIC

SOCIAL

SOCIAL

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 31 (956)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

„Republica Moldova: de la independenţă la vasalitate. Ce aniversăm şi unde am ajuns”

Marţi, 26 august, Iurie Roșca a susţinut o conferinţă de presă prilejuită de aniversarea a 23 de ani de la proclamarea Independenţei ţării noastre. Evocând procesul de constituire a statului independent Republica Moldova, el a constatat că, după două decenii de independenţă, avem în loc de democra-ţie domnia hoţilor și a oligarhilor, în loc de inde-pendenţă reală am ajuns în stare de vasalitate, în loc de puterea poporului suntem guvernaţi de un regim care a uzurpat puterea în stat. Iată care sunt principalele teze formulate de Iurie Roșca în cadrul acestei conferinţe.

Continuare în pag. 2

Eu am trăit în viitorul tău şi

nu a funcţionatUniunea Europeană asta e: o nouă URSS!

Tema nu este nouă și nici nu este un îndemn la pesimism, ci la a deschide bine ochii la ce acceptăm. În fond, avem liber-tatea de a discerne – unul din puţinele lucruri pe care nimeni nu ni le poate lua cu forţa.


Premierul român Victor Ponta a venit încărcat de daruri la Chișinău, unde a participat miercuri, 27 august, la ceremoniile organizate cu prile-jul sărbătoririi Zilei Independenței. Probabil, spre invidia președintelui Băsescu, care-l critică și-l învinuiește de populism pe șeful Guvernului român, ori de câte ori acesta ajunge în ţara noastră. Pentru că, până nu demult, Republica Moldova era feuda exclusivă a șefului statului român și doar el era cel care venea cu darurile și promisiunile. Motiv pentru care șeful Executivului de la București nu a ratat nicio ocazie pentru a declara că Băsescu și guvernele instalate de el s-au limitat doar la vorbe și promisiuni, pe când guvernul său a ajutat în mod practic și concret autorităţile moldovene.


Oare chiar Moldova nu va mai depinde de gazul rusesc?

Știrile difuzate pe parcur-sul zilei de ieri de agenţi-ile de presă din întreaga lume indicau o agravare a situaţiei din estul Ucrai-nei, cu riscul ca aceasta să se transforme într-un război de proporţii.

Președintele Ucrainei, Petro Poro-șenko, a declarat ieri că Rusia a in-vadat Ucraina, iar premierul Arseni Iaţeniuk l-a acuzat pe Vladimir Putin de provocarea intenţionată a unui război în Europa.

Ucraina a afi rmat că „trupe ruse” au preluat controlul asupra orașului frontalier strategic Novoazovsk, si-tuat la 100 de kilometri sud de basti-onul rebel Doneţk, unde au avut loc confruntări violente în ultimele zile. Ucraina i-a cerut Uniunii Europene să-i acorde un „ajutor militar de an-vergură” în urma unei „invazii ruse nedisimulate”, conform ambasado-rului ucrainean la UE, Konstiantin Eliseiev, citat de MEDIAFAX. El a ce-rut convocarea unei sesiuni extraor-dinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei.


Cine vrea să pună de un război în Europa?Cine vrea să pună de un război în Europa?

29 AUGUST 201422F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1• Aniversăm 23 de ani de la procla-

marea Independenţei.• Personal am fost în epicentrul

tuturor evenimentelor majore de atunci.

• Astăzi putem trage linia și face niște bilanţuri.

• Declanșarea energiilor naţionale, descătușarea culturală, recăpătarea dreptului la limba de stat și revenirea la alfabetul latin, obţinerea dreptului la autoguvernare au reprezentat mo-mente de vârf ale acelei perioade.

• Pentru a înţelege profund ce s-a întâmplat atunci și ce a urmat, e ne-voie să defi nim corect contextul is-toric și circumstanţele geopolitice în care s-au produs acele evenimente.

• Altfel zis, să renunţăm la ochelarii de cai, să avem o perspectivă largă asupra realităţilor.

În două decenii şi ceva s-a constituit un stat caricatural• Prăbușirea URSS și a regimului

comunist au reprezentat o oportuni-tate istorică pentru afi rmarea noas-tră ca popor liber și ca stat indepen-dent.

• Dezagregarea URSS a însemnat și sfârșitul lumii bipolare, constituite în urma celui de-al Doilea Război Mon-dial.

• Regulile dreptului internaţional, instituite după Pacea de la Ialta, au fost spulberate.

• Să facem cel mai simplu exerci-ţiu aritmetic: DOI MINUS UNU ESTE EGAL CU UNU. URSS a picat din ecu-aţie, a rămas doar SUA.

• Echilibrul strategic dintre SUA și URSS a dispărut. Din acel moment, SUA au rămas singura putere globală sau hiperputere mondială, cu preten-ţii de imperiu planetar.

• Respingând modelul sovietic, noi am îmbrăţișat fără discernământ mo-delul occidental.

• Desovietizarea a însemnat în mod automat occidentalizarea acce-lerată a societăţii noastre.

• Fenomenul poate fi numit în ega-lă măsură și occidento-manie sau oc-cidento-centrism.

• Raportarea la acest model a în-semnat preluarea mecanică a struc-turii sociale din ţările Europei de Vest și din SUA.

• Instituţiile puterii de stat, legis-laţia, modul de organizare a politi-cului și a economiei au fost croite, calchiate, copiate anume după acest calapod.

• Armate de consultanţi și experţi au invadat spaţiul ex-comunist.

• Însă efortul de constituire a sta-tului de drept, al unei societăţi de-mocratice, în care să triumfe justiţia, să prospere economia și să se afi rme principiul solidarităţii sociale bate pasul pe loc.

• În două decenii și ceva s-a consti-tuit un stat caricatural, un fel de „sat al lui Potiomkin”.

Republica Moldova – obiect al jocurilor geopolitice străine• Republica Moldova a urmat or-

bește reţetele impuse din exterior. • Interesul naţional a fost și mai

este confundat cu directivele și co-mandamentele emise din centrele de infl uenţă occidentale.

• Din subiect al dreptului internaţi-onal, RM a ajuns în postura de obiect al unor jocuri geopolitice străine.

• Succesiunea la guvernare, ce sur-vine în urma alegerilor, nu produce schimbări esenţiale.

• În ultimele decenii s-a schimbat însăși esenţa capitalismului. Versiu-nea lui clasică, bazată pe cultul mun-cii, pe competiţie, pe egalitatea șan-selor a dispărut.

• De câteva decenii încoace am in-trat în perioada capitalismului specu-lativ, numit și capitalism corporatist.

• Concentrarea excesivă de capital a produs monetarismul.

• Tradiţionalii subiecţi ai dreptului internaţional, statele naţionale, au cedat locul corporaţiilor transnaţio-nale.

• Guvernele, parlamentele, parti-dele politice, structurile de presă au devenit emanaţiile, uneltele corpora-ţiilor.

• Urmând recomandările FMI, RM a recurs la privatizarea în masă, la tera-pia de șoc în economie.

• RM, alături de celelalte ţări ex-co-muniste, a devenit „target-country”,

ţară-ţintă pentru rechinii capitalis-mului speculativ.

• Efectul acestor politici este la suprafaţă: deindustrializarea econo-miei naţionale, grave inechităţi soci-ale, șomajul în masă, exodul forţei de muncă peste hotare, apariţia oligar-hilor.

• Această realitate crudă nu poate fi mascată de discursurile triumfalis-te, patriotarde și siropoase prilejuite de aniversarea Independenţei.

• În loc de democraţie ne-am ales cu cleptocraţia, adică domnia hoţilor, și cu plutocraţia, guvernarea celor bogaţi, a oligarhilor.

• În loc de independenţă reală ne-am pomenit în starea de vasalitate.

• Am scăpat de postura de satelit al URSS și am devenit satelit al SUA și UE.

• Am râvnit să ne autoguvernăm și am ajuns sub guvernare externă.

• Am luptat să devenim un stat su-veran, iar azi suferim un cumplit pro-ces de desuveranizare.

• Am scăpat de dominaţia unui partid totalitar, Partidul Comunist din URSS, dar în loc să ne bucurăm de puterea poporului, am încăput sub un regim care a uzurpat puterea în stat.

• Repet: procesul de uzurpare a pu-terii de stat în Republica Moldova a început la 7 aprilie 2009 și a culminat cu alegerea nelegitimă a lui Nicolae Timofti în calitate de președinte.

• Atât crimele comise de organiza-torii dezastrului din 7 aprilie, cât și cea de uzurpare a puterii de stat tre-buie să fi e sancţionate de viitoarea putere, după alegerile din această toamnă.

Republica Moldova trebuie să se îndrepte către independenţa economică• Spectrul politic în RM se împarte

în două tabere beligerante: adepţii Uniunii Europene și adepţii Uniunii Vamale.

• Însă în ambele cazuri nu avem ni-cio șansă de renaștere economică și de prosperitate.

• PPCD pledează pentru Indepen-denţa Economică a RM. Asta înseam-nă neaderarea la niciunul dintre cele două spaţii geopolitice și economice.

• Când toată lumea gândește la fel, de fapt, nimeni nu gândește.

• Sau alţii gândesc în locul nostru, iar noi suntem doar niște imitatori, niște sateliţi intelectuali, care preiau idei de import pentru uzul lor intern.

• De la Independenţa Politică, RM trebuie să se îndrepte către Indepen-denţa Economică.

• La 23 iulie 2013 am prezentat la AȘM o lecţie academică, intitulată anume așa: „REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ LA INDEPENDENŢA ECONOMICĂ”.

• RM trebuie să renunţe la contopi-rea pieţei sale cu cea a UE sau a UV și să aleagă CALEA A TREIA.

• Principiul de aur este următorul: dacă graniţele politice ale unei ţări nu coincid cu graniţele ei economice această ţară nu este independentă (F. List).

• RM are nevoie de o detașare par-ţială și provizorie de la procesele in-tegraţioniste în cazul ambelor spaţii economice.

• O perioadă de 25-30 de ani ar fi sufi cientă pentru ridicarea economi-ei naţionale la nivelul ţărilor dezvol-tate.

• RM trebuie să obţină un statut economic special în dialogul său cu Bruxellesul și cu Moscova.

• RM urmează să-și valorifi ce din plin statutul de ţară neutră. Să nu ui-tăm: suntem singura ţară neutră din regiune.

• Adică, RM nu participă la confl ic-tele de ordin global sau regional din-tre marile puteri.

• La baza modelului de dezvoltare economică trebuie să stea elemente ale protecţionismului.

• Apărarea pieţei interne de inva-zia mărfurilor și a capitalurilor stră-ine și asigurarea unor pieţe externe de desfacere pentru mărfurile mol-dovenești, stimularea prin pârghii vamale, fi scale și creditare a oameni-lor de afaceri autohtoni, reindustria-lizarea sunt printre componentele de bază ale acestei concepţii.

• Avem nevoie de acorduri de co-merţ asimetric atât cu Uniunea Eu-ropeană, cât și cu Uniunea Vamală. Adică, mărfurile noastre pătrund pe pieţele lor în condiţii optime, iar ac-cesul mărfurilor străine este limitat pe piaţa noastră pentru a nu face concurenţă neloială companiilor na-ţionale.

• Aceste facilităţi este posibil de obţinut, deoarece ponderea eco-nomiei naţionale a RM este extrem de mică în raport cu ponderea celor două economii din ambele entităţi geopolitice, european și eurasiatic.

• O astfel de politică economică presupune renegocierea unor acor-duri internaţionale semnate de către RM cu FMI, BM, OMC și UE, inclusiv a acordurilor de asociere și de liber schimb.

• Ce poate oferi Moldova în schimb? Neutralitate, previzibilitate, loialitate geopolitică.

• Dacă cel puţin una dintre cele două uniuni va accepta modelul nos-tru de cooperare, asta ar fi mai mult decât sufi cient pentru determinarea unei creșteri economice dinamice.

• CALEA A TREIA este, concomi-tent, o opţiune geopolitică, economi-că și ideologică.

• Adică, NEUTRALITATE, PROTECŢI-ONISM ECONOMIC ȘI CONSERVATO-RISM.

• Între comunismul rămas în tre-cutul sovietic și neoliberalismul tri-umfal de astăzi, Moldova trebuie să opteze pentru TRADIŢIE, FAMILIE ȘI CREDINŢĂ.

• La baza Ideii Naţionale a RM tre-buie să stea ORTODOXIA.

• Anume apartenenţa la Creștinis-mul Răsăritean reprezintă elementul identitar fundamental pentru majo-ritatea cetăţenilor ţării, indiferent de apartenenţa lor etnică.

• Dacă acum două decenii triumful naţiunilor a produs naţionalisme ce separau pe criterii etnice, astăzi este nevoie de un alt tip de naţionalism.

• Este vorba de naţionalismul eco-nomic, numit și patriotism economic, și suveranitate economică.

• Ideea Naţională a RM trebuie să devină una unifi catoare.

• Este nevoie să renunţăm la ne-sfârșitele bătălii pentru trecut, la in-terpretarea confl ictuală a evenimen-telor istorice și a realităţilor etnoling-vistice.

• De la patriotismul anilor de emancipare etnică și lingvistică de acum două decenii trebuie să purce-dem la patriotismul economic.

• Iar de această dată acest tip de patriotism nu va fi unul ce divizează, ci dimpotrivă, solidarizează toată lu-mea.

• Toate aceste transformări majore sunt posibile doar după înlăturarea de la putere a actualei coaliţii de gu-vernământ.

• Viitoarele alegeri parlamenta-re ne oferă o șansă excepţională de a pune capăt degradării societăţii noastre.

• Moldova are nevoie de o guverna-re puternică, de o „mână de fi er”, ca-pabilă să dea o bătălie hotărâtă clanu-rilor oligarhice, să restabilească statul de drept, să protejeze și să stimuleze oamenii de afaceri, să ofere locuri de muncă acasă, să promoveze o adevă-rată solidaritate socială și naţională.

• PPCD se angajează în mod hotă-rât în confruntarea electorală ce se anunţă.

„Republica Moldova: de la independenţă la „Republica Moldova: de la independenţă la vasalitate. Ce aniversăm şi unde am ajuns”vasalitate. Ce aniversăm şi unde am ajuns”

29 AUGUST 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1* Mi se pare de neînţeles că după ce a fost îngro-

pat un monstru, Uniunea Sovietică, un monstru similar este construit. De ce CE (comunitatea euro-peană) a devenit UE (uniunea europeană)? Poate dacă examinăm Rusia sovietică vom afl a răspun-sul.

* Uniunea Sovietică era condusă de 15 oameni care nu erau aleși, care se învesteau în funcţii reci-proc și care nu dădeau socoteală nimănui.

* Uniunea Europeană este condusă de 2000 de oameni în același fel. Se întâlnesc în secret, nu răspund faţă de nimeni și nu-i putem destitui din funcţii.

* S-ar putea spune că Uniunea Europeană are un parlament ales. Și Uniunea Sovietică avea unul: Sovietul Suprem. Se aplica ștampila și (se vota) la fel ca pentru parlamentul european, iar timpul la microfon era limitat la un minut pentru fi ecare vor-bitor, la fel ca în parlamentul european.

* În UE sunt sute de mii de eurocraţi cu salarii imense, cu mulţi servitori, bonusuri și privilegii, cu imunitate pe viaţă la orice persecuţie, care sunt mutaţi, pur și simplu, de la o funcţie la alta, indife-rent dacă au făcut treabă sau nu. Nu este asta exact ce se făcea în fosta Uniune Sovietică?

* Uniunea Sovietică a fost creată prin coerciţie și prin ocupare militară. Uniunea Europeană, ad-mitem, a fost creată fără folosirea expresă a forţei militare, dar tot prin coerciţie și prin abuzuri eco-nomice.

* Pentru a continua să existe, Uniunea Sovietică s-a extins continuu. În momentul când s-a oprit ex-tinderea, a început colapsul. Iar eu am convingerea că așa se va întâmpla și cu Uniunea Europeană.

* Scopul existenţei Uniunii Sovietice a fost cre-area unei noi entităţi istorice: poporul sovietic, iar noi trebuie să ne (renegăm) uităm naţionalitatea, tradiţiile și obiceiurile popoarelor noastre.

* La fel și Uniunea Europeană nu dorește să fi ţi englezi sau francezi (nici români sau bulgari). Do-rește ca voi toţi să fi ţi o nouă entitate istorică, să fi ţi europeni. Să vă suprime toate sentimentele na-ţionale și să trăiţi ca o comunitate multinaţională. După 73 de ani, același sistem (multinaţional), în Uniunea Sovietică, a cauzat mai multe confl icte in-teretnice decât oriunde în lume.

* În Uniunea Sovietică unul din marile ţeluri a fost distrugerea statului-naţiune. Și asta este exact ce face UE astăzi. Bruxellesul absoarbe state-naţiu-ne pentru ca acestea să nu mai existe.

* Corupţia era generală în sistemul sovietic, de sus până jos. Și tot așa este și în UE. Aceeași activi-tate coruptivă care îmbiba Uniunea Sovietică este

și în UE. Cei care i se opun sau o dezvăluie sunt re-duși la tăcere sau pedepsiţi. Nimic nu s-a schimbat.

* În Uniunea Sovietică aveam Gulagul. Văd că, de asemenea, avem gulag și în UE. Nu se numește “gu-lag”, ci “politically corect”. Când oricine încearcă să exprime ce gândește în legătură cu evenimentele (cu agenda de lucru a UE), iar viziunea sa este di-ferită de linia agreată (aprobată, ofi cială), va fi os-tracizat. Acesta este începutul gulagului, începutul pierderii libertăţii.

* În Uniunea Sovietică ne-au spus că avem ne-voie de un stat federal pentru a evita războiul. În UE se face exact același lucru. Pe scurt, este aceeași ideologie, modelul sovietic prezentat în ambalaj vestic.

* Dar, din nou, la fel ca Uniunea Sovietică, UE conţine și propriul sfârșit. Din nefericire, când se va prăbuși, și se va prăbuși, va lăsa în urmă un dezas-tru imens și vom rămâne cu uriașe probleme eco-nomice și etnice.

* Vechiul sistem sovietic a fost incapabil de refor-mă, și, la fel, și UE. Dar există o alternativă la a fi conduși de cei 2000 de ofi ciali autodesemnaţi din Bruxelles. Se numește independenţă. Nu trebuie să accepţi ce au planifi cat pentru tine. Până la urmă, nimeni nu te-a întrebat dacă vrei să participi (să fi i în UE)!

* Eu am trăit în viitorul tău (Uniunea Sovietică) și nu a funcţionat!

Vladimir BUKOVSKY, scriitor rus, disident anticomunist originar din URSS, devenit

persona non grata în propria ţară, stabilit în Cambridge, UK

Sursa: gandeste.org

Analistul economic Ilie Șerbănescu a fost invitatul lui Radu Tudor în emi-siunea „Punctul de Întâlnire”, la Ante-na 3. Șerbănescu a avut mai multe comentarii acide la adresa economiei românești și a ex-plicat în ce condiţii se pierde controlul asupra economiei naţionale.

„O ţară, indiferent de cum se numește, dacă pierde controlul asupra propriei eco-nomii, devine colonie. Că vrem să-i spu-nem colonie sau nu... asta e cu totul altă problemă. Rulajul banului, chiar în epoca acestei revoluţii permanente în tehnolo-gia informaţiei, are trei puncte esenţiale. Sunt resursele naturale, dacă există, iar în cazul României există. Sunt distribuţi-ile din energie, indiferent dacă producţia este în mâini proprii sau nu. Și al treilea punct sunt băncile. În măsura în care ai pierdut aceste trei puncte strategice, și Ro-mânia le-a pierdut deja, devii o colonie. În cazul României se mai adaugă încă foarte multe lucruri noi. Nu mai avem control în comerţ. Nici bruma de industrie care a mai rămas nu este în mâini românești.”

De asemenea, Șerbănescu a făcut o comparaţie cu mai multe ţări din jurul României care au păstrat totuși anumite puncte cheie pentru putere, spre deose-bire de România.

„Vreau să fac o comparaţie cu ţările din jur și o să vedeţi că toate suratele foste comuniste ale României și-au păstrat pi-oni importanţi. În Ungaria există și piesa strategică bancară, și piesa strategică pe piaţa de carburanţi. Dacă nu cunoaștem care sunt acestea, le putem vedea, de exemplu, în economia din România. Una este OTP, care este bancă maghiară și care se extinde în România, preluând re-cent subsidiara din România a băncii por-tugheze Millennium. Există MOL-ul, care a cumpărat de la compania petrolieră ita-liană Eni benzinăriile Agip din România. Remarcabil este faptul că Ungaria nu are

resurse. Dar MOL face investiţii în resur-se, pentru că a observat că nu se poate să fi i prezent pe piaţă fără să ai resurse sub control.

Nu mai vorbim de Polonia, care are pie-se strategice și în producţia de minereu, și în bănci, și în retail. Faptul că a reușit să treacă prin criză fără să scadă PIB-ul, este pentru că s-a bazat pe aceste pie-se proprii, într-un moment în care în tot Occidentul s-a căzut din punct de vedere economic.

Nu mai spun de cehi. Ei nu s-au asociat planului german de „austeritate cu orice preţ”. Cehii nu au urmat prosteala asta la care ne-a obligat Banca Mondială de spargere a companiei naţionale integra-te din energie. Monopolul energetic ceh există perfect în România, el se numește CEZ. Acesta ne extrage seva energetică pe care Cehia nu o are, dar noi o avem și o trimitem în Cehia. Statul român nu există ca actor în context naţional.

Și Croaţia. Cel mai mare retailer din Croaţia este un croat. La noi nu mai exis-tă un retailer român. Se bat 10 companii străine pe ce a mai rămas. În toată criza, retail-ul din România (adică, consumul din hipermarketurile care fac vânzări uri-așe în România) a fost în boom. Consu-mul a scăzut, în tandem cu criza, ca să zi-cem așa, dar toate companiile străine din retail au avut creștere continuă. Aceasta s-a întâmplat pentru că statul român i-a lăsat de izbeliște pe micii comercianţi ro-mâni. Toată extinderea acestor companii străine are loc pe seama producătorului român”, a explicat Șerbănescu.

FLUX, după antena3.ro

ILIE ŞERBĂNESCU:

România a pierdut controlul asupra economiei

şi a devenit o colonie

Eu am trăit în viitorul tău Eu am trăit în viitorul tău şi nu a funcţionatşi nu a funcţionat

Uniunea Europeană asta e: o nouă URSS!

Cine vrea să pună de un război în Europa?Urmare din pag. 1

Ucraina denunță „o invazie direc-tă” de trupe ruse în estul țării, a decla-rat și ambasadorul Kievului la OSCE, Igor Prokopciuk, după o reuniune a Organizației pentru Securitate și Coope-rare în Europa, ieri, la Viena, potrivit AFP.

„Situația s-a agravat în mod semni-fi cativ. Am înregistrat o invazie directă de forțe militare ruse în regiunile din estul Ucrainei”, a declarat diplomatul ucrainean, menționând „cucerirea de către trupele regulate ruse a orașului Novoazovsk și a multor altor orașe din apropiere”.

Gaz pe foc au turnat declaraţiile unui ofi cial NATO, care a afi rmat ieri că „peste o mie de soldaţi ruși luptă în prezent în Ucraina. Ei îi susţin pe se-paratiști, luptă alături de ei” împotriva forţelor armate ucrainene, precizând că se bazează pe „o estimare foarte prudentă”.

Ambasadorul rus la OSCE, Andrei Kelin, a declarat însă, la fi nalul reuniu-nii de la Viena, că nu există trupe ruse în Ucraina.

Mai târziu, și Ministerul rus al Apără-rii a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruși, răspunzând acuzaţii-lor lansate de Administraţia de la Kiev.

„Acuzaţiile privind prezenţa mi-litarilor ruși nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat generalul Igor Konacenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

În a doua jumătate a zilei de ieri a fost anunţată o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, pe tema evoluțiilor din estul Ucrainei. Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată la cererea Lituaniei, după ce guvernul de la Kiev a acu-zat Moscova că a intervenit direct cu trupe alături de separatiștii din estul Ucrainei, potrivit AGERPRES.

Agențiile internaționale de presă au informat mai apoi că președinte-le Barack Obama a convocat la Casa Albă ședinţa Consiliului de Securita-te Națională al SUA. Însă convocarea acesteia survine nu doar în contex-tul escaladării confl ictului armat din Ucraina, ci și într-un moment când Statele Unite examinează posibilita-tea lansării unor raiduri aeriene în Si-ria împotriva pozițiilor jihadiștilor din gruparea Statul Islamic.

Tot ieri a fost difuzată și știrea că Statele Unite vor trimite, în luna oc-tombrie, sute de militari și tancuri, în state central și est-europene, în sco-pul oferirii de garanţii statelor mem-bre NATO „îngrijorate de activităţile ruse în Ucraina”.

De asemenea, ambasadorii statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice se reunesc în regim de urgenţă astăzi la Bruxelles, pe fondul informaţiilor

privind intrarea unor militari ruși în Ucraina, după cum au anunţat surse diplomatice citate de AFP, citate de Mediafax.

Însă spre seara zilei de ieri spiri-tele au părut să se mai potolească. Președintele Petro Poroșenko nu mai părea la fel de alarmat, apreciind că, deși trupe regulate ale armatei ruse echipate cu armament greu au pă-truns pe teritoriul Ucrainei și luptă de partea separatiștilor, situația militară din estul țării este totuși „controlabilă”, după cum a consemnat agenția EFE din declarațiile pe care le-a făcut șeful statului ucrainean la începerea reuni-unii de urgență a Consiliului de securi-tate națională și de apărare a țării.

„Suntem capabili să ne apărăm sin-guri”, deși „avem într-adevăr nevoie de armament modern și de tehno-logie militară avansată”, a continuat Poroșenko.

Președintele Traian Băsescu a de-clarat ieri că România nu apreciază că împotriva Ucrainei s-a propus o inva-zie, punctând că din analiza MAE și a serviciilor de informații ale Armatei, SRI și SIE, reiese că s-a produs o deba-lansare în favoarea separatiștilor, care sunt ajutați de Federația Rusă, potri-vit AGERPRES.

Afl ată la București, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, vice-prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a declarat referitor la eve-nimentele din regiune, că stabilizarea situației în Ucraina, în baza principiilor și normelor dreptului internațional, în primul rând a celor vizând suveranita-tea și integritatea teritorială a state-lor, neamestecul în afacerile interne, este în interesul vital al R. Moldova.

FLUX

29 AUGUST 201444F L U XF L U X Economic

Urmare din pag. 1Premierul Victor Ponta a partici-

pat miercuri, alături de prim-minis-trul Iurie Leancă, la inaugurarea ofi -cială a gazoductului Iași-Ungheni, dar și a altor investiții fi nanțate de Guvernul român. Acest „maraton” al transmiterii și primirii darurilor a fost, fără îndoială, important pentru cei doi premieri, în contextul unor apropiate alegeri atât la București, cât și la Chișinău.

Ce daruri au primit autorităţile de la Chişinău de la premierul României?Astfel, Ponta a transmis primele

15 automobile Dacia Duster, din do-naţia de 50 de unităţi, pe care Româ-nia le va pune la dispoziţia Guvernu-lui Republicii Moldova. Acestea vor ajunge în diverse instituţii de admi-nistraţie publică și din sfera socială din mai multe localităţi ale republi-cii. În afară de restul de 35 de auto-mobile, din România ar urma să mai fi e aduse și autobuze școlare.

De asemenea, cei doi premieri s-au deplasat împreună la Marinici, raionul Nisporeni, pentru a vedea cum decurg lucrările de renovare a grădiniţei din localitate. Șantierul de la Marinici face parte dintr-un proiect de 20 de milioane de euro fi nanțat de Guvernul României pen-tru construcţia și modernizarea in-stituţiilor preșcolare din Republica Moldova.

În aceeași zi, Ponta și Leancă au participat la ceremonia de transmi-tere a cinci autospeciale destina-te centrului de urgenţă din Bălți. Această donaţie a Guvernului Româ-niei va contribui la implementarea unui proiect-pilot SMURD la Bălți, care urmează să asigure intervenția în situații de urgență în zona de nord a ţării.

Ponta a mai anunţat o donaţie de un milion de euro pentru restaura-rea Muzeului Național de Artă. După mai bine de zece ani de la începutul

lucrărilor de reparaţie a edifi ciului, acestea au șansa acum să fi e duse la bun sfârșit.

Însă, cu siguranţă, punctul culmi-nant al vizitei premierului român a fost inaugurarea gazoductul Iași-Ungheni, eveniment care s-a produs în prezența comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger.

A obţinut Moldova independenţa energetică?„De la 1 septembrie, gazul româ-

nesc va trece Prutul, inițial într-o primă cantitate, asigurând astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an și jumătate, ma-ximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat și atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest – de acolo de unde vor fi condițiile mai bune”, a declarat pre-mierul Iurie Leancă după ce a fost aprinsă fl acăra pentru lansarea ga-zoductului.

În opinia lui Leancă, gazoductul care va asigura conexiunea între sistemele de transport al gazelor na-turale din România și R. Moldova ne va oferi mai multă siguranţă și ne va face imuni în faţa unor ameninţări.

La rândul său, prim-ministrul ro-mân Victor Ponta a menţionat că Moldova și România, pentru a deve-ni cu adevărat independente, au ne-voie și de energie: „Împreună putem să fi m cu adevărat independenți și împreună putem să fi m respectați pentru asta și acesta este mesajul pe care-l dăm astăzi Europei și tuturor”.

Ca o aluzie la faptul că guvernele precedente au făcut doar promi-siuni, Ponta a declarat următoare-le: “Exact în urmă cu un an eram aici împreună cu domnii Leancă și Oettinger și porneam în sfârșit proiectul gazoductului. Unii dintre dumneavoastră spuneau că au au-zit de gazoductul acesta și în urmă cu 5 ani, și acum 10 ani, și acum 15 ani, că nu o să-l faceți nici voi. Acum l-am făcut și vreau să-i mulțumesc comisarului Oettinger pentru că fără sprijinul Comisiei Europene n-am fi reușit, doar România și Moldova”.

În context, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a menționat: „Acest proiect este pentru oameni, pentru cetățeni, este pentru partea economică și pentru cei care activează în indus-trie. Totodată, vreau să zic că prin aceste proiecte pe care le susținem, vrem să asigurăm o viață mai bună, drumuri mai bune, iar toate acestea înseamnă o viață mai bună”.

„Ceea ce este esențial astăzi este că e prima dată în istoria Moldovei când nu mai are doar un singur fur-nizor. Mai departe însă, din punct de vedere tehnologic, Guvernul Româ-niei și compania, cred că Transgaz, va face lucrarea și, la fel, Guvernul Moldovei din granturile BEI și BERD”, a mai precizat Ponta.

Cine va fi furnizorul de gaze către Republica Moldova?Presa din România a atenţionat

însă asupra faptului că Ponta nu a

dorit să spună cine va furniza ga-zul – Romgaz sau OMV Petrom? El a susţinut doar că ambele sunt com-panii românești afl ate în competiţie.

În legătură cu afi rmaţiile lui Pon-ta cum că gazul din România nu doar că va fi mai ieftin, dar prin acest proiect Republica Moldova nu va mai sta niciodată cu frica că rămâne fără energie, Ziarul Finan-ciar notează:

„Gazoductul ajunge la Ungheni, un mic orășel afl at la 114 kilometri de capitala ţării Chișinău. Astfel, de-ocamdată, de gazul românesc vor benefi cia din septem brie doar 2% din cetăţenii Republicii Mol dova, prin urmare este mult spus că Mol-dova nu va mai depinde de gazul ru-sesc sau că nu va mai sta cu „cu frica în sân“. Va mai sta până ce se vor con-strui cei 114 kilometri până la Chiși-nău, principalul consumator al ţării”.

Ponta nu ştie ce vorbeşte?La București s-au auzit însă și voci

mult mai critice, care au afi rmat că premierul Ponta „habar n-are ce vorbește, și nici nu întreabă pe alt-cineva”.

Astfel, într-un articol de pe con-tributors.ro se menţionează în legă-tură cu declaraţiile prim-ministrului român cu privire la gazoductul Iași–Ungheni:

„1. Petrom nu e în competiţie cu Transgaz pentru „furnizarea gazului către Moldova”. Transgaz transportă gazul. Sursa de gaze va fi Petrom, Romgaz, Amromco, gaz de import etc. Furnizorii sunt vreo 100. Cei mai mari sunt EON și GDF, dar sunt foar-te mulţi alţi furnizori în piaţa liberă. Transgaz e obligat să asigure trans-portul gazului pentru oricine vrea să vândă către Moldova.

2. Preţul gazului nu va “scădea pentru România și pentru Moldova „odată cu inaugurarea gazoductu-lui. Pur și simplu, producătorii noș-

tri și furnizorii vor avea acces și la o altă piaţă (câștig: bugetul de stat al României, prin impozite și taxe); iar consumatorii din Moldova vor avea acces și la o sursă alternativă Gazprom-ului, adică nu vor mai fi dependenţi de un monopol cu ape-tit pentru șantaj politic.

3. Apoi, proiectul trebuie fi nalizat – mai e nevoie de o investiţie mare pe partea românească (două compre-soare și extinderea capacităţii ţevii) și de o investiţie mare pe partea mol-dovenească (o ţeavă de la Ungheni la Chișinău, care să nu fi e a Moldo-vagaz, controlată de Gazprom, ci administrată de o companie care să fi e controlată de Ministerul Econo-miei din Moldova și care să asigure accesul fără discriminare pentru ori-cine vrea să se conecteze la ţeavă. Adică, trebuie și reglementările din Moldova să fi e pe model european. Până nu se fac astea, cantităţile de gaz care vor circula între România și Moldova vor fi irelevante, iar Moldo-va rămâne tot pradă rușilor”.

Construcția gazoductului Iași-Ungheni a fost începută în urmă cu un an, costul total al proiectului fi ind de 26 de milioane de euro, din-tre care 7 milioane euro grant din partea UE.

Conducta, cu lungimea totală de 43,2 kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România va fi livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Ur-mătoarea etapă a proiectului este construcția conductei Ungheni-Chișinău, pe teritoriul Republicii Moldova și a gazoductului Onești-Lețcani cu stația de comprimare a gazelor pe teritoriul României.

Gazoductul va fi cesionat pe teri-toriul Republicii Moldova de Între-prinderea de stat Vestmoldtransgaz, iar pe partea română de compania Transgaz.

Ioana FLOREA, FLUX

Oare chiar nu va mai depinde Moldova de gazul rusesc?Oare chiar nu va mai depinde Moldova de gazul rusesc?

Declaraţiile recente ale edi-

lilor, acelea referitoare la

microbuzele din capitală, au

schimbat esenţial datele pro-

blemei. Primarul Chirtoacă a

spus că anumite rute trebuie

să mai rămână o vreme în oraș și chiar că unii pa-

sageri pot fi transportaţi în picioare. Asta după

ce declaraţiile sale anterioare păreau să inau-

gureze un recul al businessului cu microbuze, o

dispariţie lentă a acestui mijloc de transport.

E greu de spus de ce edilul și-a modifi cat punctul de ve-

dere. Poate și-a dat seama că, deocamdată, fără microbuze

viaţa chișinăuienilor e difi cilă. Poate patronii rutelor sunt

infl uenţi și atotputernici. Oricare ar fi cauza, avem de-a

face cu o revenire în forţă a celor care păreau plecaţi…

Cineva ar putea să spună că nu e bine să vorbim despre

microbuze într-o zi de sărbătoare, că ar fi mai potrivit să

discutăm despre independenţă, patriotism, despre calea

parcursă. Și pesemne omul acela ar avea dreptate.

Numai că într-o zi de sărbătoare e normal să se facă nu

doar bilanţurile succeselor, ci și ale problemelor cronice.

Iar în Moldova nereușitele sunt mai numeroase decât suc-

cesele, după părerea mea. Problema microbuzelor e o fa-

ţetă a incapacităţii noastre de a pune la punct domeniul

transportului în comun.

S-ar putea să greșesc, dar din punctul meu de vedere mi-

crobuzele sunt un mijloc de transport perimat și periculos,

care trebuie să dispară. Înţeleg că nu se poate face un me-

trou, dar cumpărarea unor trolee și autobuze noi e parcă

la îndemâna edililor. Asta ar trebui să fi e direcţia jinduită.

Acum, după ultimele declaraţii ale edililor, nu mai știi ce

viitor ne așteaptă. Sper cel puţin ca prin anul 2030 orașul

să se lepede de microbuzele hrentuite-grăbite…

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

Revenirea în forţă a microbuziştilor

29 AUGUST 2014 55 F L U XF L U XSocial

Potrivit avocatului Iulian Rusano-vschi, prin această dispoziţie, statul încalcă grav drepturile părinţilor la educaţie și dreptul copilului la liberta-tea religioasă.

În opinia lui Iulian Rusanovschi, această recomandare contravine art. 5 din Legea Învăţământului și este o sfi -dare la adresa libertăţii de conștiinţă a copiilor și părinţilor acestora, singurii care sunt în drept să decidă asupra educaţiei copiilor.

Ofi cierea unui ritual la deschiderea anului școlar nu aduce nicio atinge-re legală caracterului laic al învăţă-mântului, stabilit prin art. 4 alin. (3) din Lege, deoarece nu se suprapune acestuia, nu îndoctrinează copiii și nu vine în contradicţie cu nicio prevedere legală. În aceeași ordine de idei, am putea invoca și că obiectul de studiu

(opţional) Religia nu poate fi predat în școli, deoarece învăţământul este laic. Această logică este una autoritară, abuzivă și discriminatorie, din simplul motiv că Religia nu îndoctrinează, iar dreptul asupra educaţiei copilului îl au părinţii.

Ministerul Educaţiei nu este în drept să remită direcţiilor generale de învă-ţământ o asemenea recomandare fără a consulta în prealabil părinţii și/sau odraslele acestora. O asemenea abor-dare a problemei poate fi comparată cu metodele sovietice de traumatizare și manipulare grosolană a copiilor în școli.

Este de neconceput faptul că Minis-terul Educaţiei și-a întemeiat această recomandare pe art. 14 din Convenţia Internaţională privind drepturile co-pilului, deoarece tocmai acest articol,

la alin. (1) stipulează clar că: “Statele părţi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conștiinţă și religie”.

Alineatul (3) din această Convenţie prevede că: „Libertatea de a-și mani-festa religia sa sau convingerile sale nu poate fi supusă decât restricţiilor care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare pentru protecţia securităţii publice, a ordinii publice, a sănătăţii și moralei publice sau a libertăţilor și drepturilor fundamentale ale altora”.

Care Lege a R. Moldova interzice ofi -cierea unei slujbe de sfi nţire sau a unui Tedeum la început de an școlar? Nici controversata Lege privind egalitatea de șanse nu interzice/restricţionează acest drept.

Sper că la mijloc nu este decât o eroare tehnică, ci nu o intenţie totali-tară de constrângere psihică și fi zică a libertăţii de conștiinţă aplicată tinerei generaţii, a conchis avocatul Iulian Ru-sanovschi.

Anterior, Centru de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO) a cerut imperativ Ministerului Educaţiei să interzică ceea ce el numește „propa-gandă religioasă” în școli, prin icoane, rugăciuni, crucifi xe, tablouri și orice „retorici religioase”.

Octavian RACU, sursa: mesager.net

Ministerul Educaţiei nu vrea „ritualuri religioase” în şcoliMinisterul Educaţiei nu vrea „ritualuri religioase” în şcoliMinisterul Educaţiei recomandă

directorilor instituţiilor de învă-

ţământ să excludă „ritualurile

religioase”, tradiţionale pentru

deschiderea anului școlar. O dis-

poziţie în acest sens a fost sem-

nată de viceministrul Educaţiei,

Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Crudu a ocupat funcția re-spectivă în perioada în care în fruntea ministerului se afl a Mihail Șleahtițchi. Potrivit ac-tualului ministru, funcţionarul a fost demis pentru încălcările comise de acesta în procesul de administrare a unui proiect realizat cu sprijinul fi nanciar al UNICEF, pentru implementarea planului-cadru de transforma-re a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. O revizie fi nanciară efectuată 2012 a arătat că banii alocați în cadrul proiectului ar fi fost cheltuiți nejustifi cat.

Anterior, prima instanță, Judecătoria Buiucani, i-a dat câștig de cauză Ministerului Educației. Avocatul lui Crudu, Vitalie Nagacevschi, a atacat mai apoi decizia la Curtea de Apel.

Martori-beton în procesul lui CruduDeși a evitat să facă prea

multe comentarii pe marginea cazului, Valentin Crudu a men-ţionat pentru moldovacurata.md că instanța de apel a ac-ceptat audierea martorilor, ale căror declarații „puternice” ar fi demonstrat că a fost demis pe nedrept.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a confi rmat într-un in-terviu pentru Europa Liberă că instanţa a emis o decizie prin care i-a cerut Ministerului Edu-caţiei să-l repună în funcţie pe Valentin Crudu și să-i achite

salariul pe perioada ultimelor

20 de luni, ceea ce ar însemna

aproximativ 140 de mii de lei.

Ea s-a referit și la martorii

care au făcut declaraţii „pu-

ternice” în sprijinul lui Crudu,

aceștia fi ind „fostul ministru

Șleahtiţchi, fostul viceministru

Potâng și doi foști șefi de di-

recţie ai ministerului. Zic foști,

pentru că aceștia au trebuit să

plece din motiv de activitate

nesatisfăcătoare…”.

Referindu-se la încălcările

comise de Crudu, ministrul a

precizat că acesta se face vino-

vat de „angajarea contrar legii a

unui funcţionar public în calita-

te de consultat într-un proiect,

fapt recunoscut de CNI, precum

și achitarea pe parcursul a 16

luni a salariului unei persoane

care nu s-a prezentat niciodată

la birou”.

Maia Sandu revine la cazul „autobuzele şcolare”Mai mult decât atât, Maia

Sandu a dat de înţeles că fostul

șef de direcţie de la minister ar

fi fost implicat și în tranzacţia

cu autobuze școlare. La vre-

mea respectivă, presa a scris că

peste o sută de vehicule desti-

nate transportării elevilor din

localităţile rămase fără școli, în

urma procesului de optimizare,

au fost procurate la preţ dublu

faţă de preţul de piaţă. În afară

de aceasta, nici calitatea auto-

buzelor nu era dintre cele mai

bune, o parte defectându-se în scurt timp.

În acest context, ministrul a ţinut să vină cu mai multe de-talii, atenţionând că instituţia pe care o conduce a prezentat toate actele cu privire la achi-ziţia acestor autobuze școlare Procuraturii Generale, dar lu-crurile se mișcă destul de încet, existând riscul că până se va face lumină în acest caz „să ne trezim cu eroii acestei tranzac-ţii înapoi la minister”.

„Trebuie să spun că achiziţia de autobuze s-a făcut din două surse – din sursele Bugetului de stat și din sursele proiectului realizat cu sprijinul Băncii Mon-diale, care se numește „Educa-ţie de calitate în mediul rural”. Valentin Crudu a fost desemnat director executiv al acestui pro-iect. S-au procurat 45 de auto-buze din mijloacele creditului și 64 din contul Bugetului de stat… În anul 2011, din contul creditului Băncii Mondiale, a fost anunţată licitaţia pentru două loturi. Prima – 11 autobu-ze cu 27 de locuri. Și a doua – 24 de autobuze cu 34 de locuri. Oferte au fost recepţionate de la trei companii și a câștigat „Auto-Prezent”, pentru că a avut cel mai mic preţ. În confor-mitate cu contractul de vânza-re-cumpărare, un autobuz cu 27 de locuri a fost achiziţionat la preţul de 72.163 de dolari SUA și un autobuz de 34 de lo-curi la preţul de 77.735 de do-lari SUA. Toate bune și frumoa-se până aici, dacă ministerul nu ar fi știut preţul de import al autobuzelor. După cum s-a dovedit mai târziu, majoritatea membrilor Comisiei de achiziţii nu au știut care sunt preţurile de import, dar câteva persoane din minister totuși au deţinut această informaţie. Ca dovadă este scrisoarea ministerului

adresată Serviciului Vamal, prin care cere scutirea de TVA a bunurilor importate și pot să vă prezint o copie pentru informa-re. În această scrisoare, Ministe-rul Educaţiei indică că preţul de import al unui autobuz cu 27 de locuri este de doar, atenţie! 38.730 dolari SUA, compara-tiv cu 72.163 dolari SUA cât a plătit ministerul. Și preţul unui autobuz cu 34 de locuri este de 42.080 de dolari SUA compa-rativ cu 77.735 de dolari SUA achitaţi de minister. Puteţi face calculele ca să vă convingeţi dacă această tranzacţie a fost una bună pentru stat. Eu zic că a fost una proastă sau chiar foarte proastă…”, a declarat Maia Sandu în interviu.

Ar trebui să mai amintim că Mihail Șleahtiţchi a fost retras de PLDM din funcţia de minis-tru în vara lui 2012, iar cu câ-teva luni mai devreme fusese demis și din funcţia de vicepre-ședinte al formaţiunii. Imediat după demitere, fostul șef de la Educaţie a ajuns în funcţia de consilier al președintelui ţării, Nicolae Timofti. Mai trebuie spus că ex-ministrul a bene-fi ciat anterior de tot sprijinul fostului premier Vladimir Filat, care nu punea la îndoială co-rectitudinea achiziţiilor și chiar a ţinut să le înmâneze personal reprezentanţilor autorităţilor locale cheile de la aceste auto-buze.

„Manipulări şi denigrare”, afi rmă ŞleahtiţchiScandalul pare să fi e depar-

te de fi nal. Mihail Șleahtiţchi a califi cat toate învinuirile drept încercări de „manipulare și de-nigrare” înainte de campania

electorală. Așa cum e moda în ultima vreme, explicaţiile s-au făcut pe Facebook. El a reite-rat că procurarea autobuzelor școlare în perioada în care a fost ministru al Educaţiei s-a făcut în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, precizând că Ministerul Educaţiei a pro-curat autobuze școlare, exact în aceleași condiţii și la aceleași preţuri, și înainte de venirea sa la minister.

„Achiziţia din sursele buge-tului de stat a fost supervizată cu stricteţe de către Agenţia Naţionala pentru Achiziţii Pu-blice (ANAP), iar achiziţia din grantul alocat de Banca Mon-dială – de către experţii Băncii Mondiale. Activitatea ambelor grupuri de lucru a corespuns în deplinătate legislaţiei în vigoa-re, documentele de procurare fi ind avizate favorabil atât de către ANAP, cât și de către re-prezentanţii Băncii Mondiale”, explică fostul ministru.

Șleahtiţchi mai afi rmă că pre-ţurile la care s-au procurat au-tobuzele au fost cele mai mici oferite în cadrul celor două licitaţii, iar scrisoarea adresată Serviciului Vamal a fost emisă

post-factum, după desfășura-rea licitaţiei și nu înaintea ei: „Aceasta a fost expediată în conformitate cu legislaţia și actele normative care prevăd scutirea de TVA în cazul impor-tului produselor cumpărate din granturi internaţionale. Dife-renţa dintre preţul de la produ-cător și preţul stabilit în rezul-tatul licitaţiei nu face obiectul încălcării legislaţiei. Preţul pe care câștigătorul licitaţiei l-a negociat cu producătorul și la care urma să cumpere auto-buzele de la acesta nu era cu-noscut nici ministrului, nici ex-perţilor ME și BM la momentul licitaţiei”.

Promiţând să dea detalii despre adevăratele motive ale plecării sale de la minister, Șleahtiţchi îi avertizează pe cei „obsedaţii de PR care își fac campanie de imagine indu-când lumea în eroare” că dacă vor continua să-l denigreze, își va apăra „în instanţă demnita-tea și onoarea!”.

Prin urmare, nu ne rămâne decât să așteptăm continuarea. Pentru că suntem abia la înce-put de campanie electorală.

Ioana FLOREA, FLUX

Luptă cu corupţia sau obsesie pentru imagine şi PR? Un soi de scandal cu tentă de corupţie a adus iarăși în vizor foști funcţionari de la Ministerul Educaţiei. Zarva a reizbucnit la începutul acestei luni, când Curtea de Apel Chișinău l-a repus în funcție pe fostul șef al Direcției Generale învățământ preșcolar, primar și secundar-general a ministerului de resort, Valentin Crudu, demis de ministrul Maia Sandu în 2012.

29 AUGUST 201466F L U XF L U X Economic

Comerţul exterior al Re-publicii Moldova a con-semnat în prima jumă-tate a anului o evoluţie nefavorabilă. Volumul exportului mărfurilor autohtone a scăzut, iar reexporturile au sporit. De asemenea, s-a redus și volumul importurilor. Ca și în anii precedenţi, topul importatorilor este dominat de companiile importatoare de produse energetice, iar în clasa-mentul exportatorilor, un loc important îl ocupă companiile ce activează în regim lohn.

Potrivit Biroului Naţional de Sta-tistică, în ianuarie-iunie 2014 ex-porturile de mărfuri au totalizat 1,17 mld. dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2013 cu 3,2%. Exporturile de mărfuri autohtone au constitu-it 727,7 mil. dolari (62,1% din total exporturi), înregistrând o diminuare de 5,4% faţă de ianuarie-iunie 2013, care a atenuat sporirea exporturilor cu 3,6%. Reexporturile au avut o va-loare de 444,6 mil. dolari, care echi-valează cu o cotă de 37,9% în total exporturi. Comparativ cu ianuarie-iunie 2013, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 21,1%.

În ianuarie-iunie 2014, importuri-le au totalizat 2,547 mld. dolari, vo-lum inferior celui realizat în perioa-da corespunzătoare din anul 2013 cu 1,8%. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importuri-lor a determinat acumularea în ia-nuarie-iunie 2014 a unui defi cit al balanţei comerciale în valoare de 1,375 mld. dolari, cu 82,7 mil. dolari (-5,7%) mai puţin faţă de cel înre-gistrat în perioada corespunzătoare din anul 2013. Perspectiva unui rol decisiv îl joacă agenții economici pentru competitivitatea pe piețele internaționale. La cele menționate s-a efectuat analiza celor 100 de ex-portatori și importatori pe perioada ianuarie-iunie 2014.

„Vamcomplex’’ SRL rămâne cel mai mare exportator al Republicii Moldova, conform datelor aferente în prima jumătate a anului 2014. Po-trivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în clasamentul companiilor care au vândut cel mai mult peste hotare apar însă și nume-surpriză.

Compania cu capital german „Dra-exlmaier Automotive’’ SRL a cedat poziția de lider, ocupată anul trecut, în clasamentul curent ocupând locul doi. O apariţie surpriză în top este compania din sectorul agroalimen-tar „Agrofl oris – Nord’’ SRL, care s-a plasat pe locul trei. În topul expor-tatorilor, pe locul patru s-a clasat alt rezident al unei zone economice li-bere, întreprinderea cu capital străin „Lear Corporation’’ SRL.

Pe următoarele două poziții se afl ă compania ICS „Trans Bulk Lo-gistics’’ SRL, prestatoare de servicii de transport, și „Introscop’’, care se menține după privatizarea de acum doi ani la vârful clasamentului ex-

portatorilor, fapt ce denotă un ma-nagement profesional al companiei. Aceasta activează deja non-stop, în trei schimburi de producere a câte 8 ore pe tură.

Întreprinderea ÎM „Glass Contai-ner Company’’ SA, unul dintre cei mai mari producători de sticle și borcane de sticlă din Moldova, mai mulţi ani la rând se menţine în prima parte a clasamentului, plasându-se în topul actual pe poziţia a 31-a.

Cei mai mari jucători din industria de conserve, cum ar fi societăţile „Orhei-Vit’’ SA, „Natur Bravo’’ SA și „Alfa Nistru’’ SA, de asemenea, se afl ă în top, situându-se pe locurile 27, 39 și, respectiv, 47. Companiile din industria ușoară „Ionel’’ SA, „Zo-rile’’ SA și „Tricon’’ sunt și ele în top 100 de exportatori, pe locurile 40, 54 și, respectiv, 76.

O surpriză este apariţia companiei transnistrene SATI „Tiraspol. Com-binat Hleboprod.” aceasta ocupând locul 59.

Întreprinderile vinicole părăsesc încet topul exportatorilorDe notat că întreprinderile vini-

cole și-au înrăutățit poziţiile în cla-samentul 100 de exportatori. În top sunt prezente cele mai cunoscute companii de profi l, care au cedat pozițiile ocupate în anii precedenţi. „Renaissance-Perfect’’ SRL s-a plasat pe poziţia 37, „Vinăria din Vale & CO’’ SA – pe 44, ICS „Moldavskii Standart’’ SRL – pe 60, „Zolotoi Aist’’ SA – pe 63, ÎM „Vinaria Bostavan’’ SRL – pe 68. Situația este explicabilă, fi rește, prin embargoul impus, în septembrie 2013, de către Federaţia Rusă asu-pra vinurilor moldovenești. Drept urmare a embargoului, din top au dispărut „Cricova’’ SA, „Imperial Vin’’ SA și ÎM „ChateauVartely’’ SRL.

Companiile importatoare de resurse energetice, în vârful clasamentului importatorilorÎn primele șase luni ale anului

2014, lista celor mai mari importa-tori ai Moldovei este condusă de „Moldova Gaz’’ SA, care deţine de trei ani consecutiv poziţia de lider.

De menţionat că în lista celor mai mari 100 de importatori sunt pre-zenţi majoritatea jucătorilor de pe piaţa produselor petroliere din Mol-dova. Astfel, compania cu capital ru-

sesc „Lukoil-Moldova’’ se situează pe locul 2, „Petrom-Moldova’’ SA este pe locul 3, „Rompetrol Moldova’’ SA – pe 4, iar „Bemol Retail’’ SA – pe 6.

Marii exportatori sunt şi importatori semnifi cativiEste de remarcat că companiile

din topul exportatorilor se regă-sesc și în cel al importatorilor. Ast-fel, compania „Draexlmaier Auto-motive’’ SRL, care ocupă locul 2 la export, deţine și locul 4 la import, iar „Vamcomplex’’ SRL, care deține locul 1 la export, ocupă și locul 5 la import.

De asemenea, operatorii de pe piaţa de telecomunicaţii ocupă lo-curi importante în top: „Orange Mol-dova’’ SA pe 50, iar „Moldtelecom’’ SA pe locul 57.

În listă nu este prezentă cea mai mare companie producătoare de ţi-gări – „Tutun CTC’’ SA, care în 2013 deţinea locul 69 la import, iar la ex-port – poziţia 77.

Tot mai mul depind de importuri astfel de companii precum „Efes Vitanta Moldova Bewery’’ SA – 32, compania de lactate „JLC’’ SA – 36 și „Introscop’’ SA pe locul 16.

În topul importatorilor, pe locul 46 se menține compania „Orhei Vit’’ SA, antrenată în procesul de prelucrare a materiei prime locale, care există din abundenţă în acest an.

De remarcat diminuarea importu-rilor efectuate de către unele compa-nii din retail precum „47 th Paralel’’ SRL (Market Nr1), aceasta ocupând în topul importatorilor poziţia 93, sau „Supraten’’ SA, care se plasează pe 84. Aceasta nu poate să însemne, în cazul companiilor de retail, că ele vând mai multă producţie autohto-nă odată ce volumul vânzărilor nu a scăzut. Cel mai mare producător de zahăr, compania „Sudzuker – Moldo-va’’, de asemenea, a cedat mai multe poziţii în clasamentul exportatori-lor, plasându-se pe locul 81.

Economia Moldovei este puţin ori-entată spre exporturi. Dezvoltarea insufi cientă a unor industrii, precum cea constructoare de mașini, de pro-cesare și fasonare a produselor agro-alimentare, sau TIC, permite plasa-rea printre cei mai mari exportatori a companiilor ce activează în regim lohn sau cele specializate în presta-rea serviciilor. O constatare clară a unei economii subdezvoltate. Topul exportatorilor vorbește de la sine.

Igor GOREACII

Sursa: eco.md

Cei mai mari exportatori şi importatori Cei mai mari exportatori şi importatori din prima jumătate a anului 2014din prima jumătate a anului 2014

TOP 100 importatori ianuarie-iunie 2014

1 „MOLDOVAGAZ” SA2 „LUKOIL-MOLDOVA” SRL3 IM”ROMPETROL MOLDOVA” S.A.4 „DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE”SRL5 „VAMCOMPLEX” SRL6 I.C.S. „BEMOL RETAIL”SRL7 „TIREX-PETROL” SA8 „DITA ESTFARM” SRL9 I.C.S. „PETROM-MOLDOVA” S.A.10 I.C.S.”LEAR CORPORATION”S.R.L.11 S.R.L. „AGROFLORIS-NORD”12 SA „ENERGOCOM”13 I.C.S. „GG CABLES & WIRES EE” S.R.L.14 SC „TRANS CARGO TERMINAL” SRL15 „DUFREMOL” SRL16 „INTROSCOP” SA17 „DAAC-AUTOSPORT” SRL18 SRL „POLITRANS-BROKER”19 IM”RIHPANGALFARMA” SRL20 „TETIS INTERNATIONAL CO” SRL21 „VADALEX-AGRO” SRL22 „TRANSIMEX” SRL23 SRL,,DUNAV-TIR”24 ICS „FFA TRANS OIL LTD” SRL25 „ACVILIN-GRUP” SRL26 „METALICA-ZUEV” S.R.L.27 IM”AGROPIESE TGR GRUP”SRL28 ICS „ORBICO MA” SRL29 FIRMA „AVANTE” SRL30 IM”VINAMEX” SRL31 „DIAZCHIM” SRL32 „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” SA33 „PRIM-EXPORT” SRL34 IM „AIM HELICOPTER PLANT” SRL35 ICS „ROMINA CABLAGGI” SRL36 „JLC” SA37 „ACCENT ELECTRONIC” SA38 SRL „MOL-DECLAR PROIECT”39 „AGROSTOC”CI40 SC „GRAND PREMIUM” SRL41 ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL42 „ANDEZIT” SRL43 ICS „INDUSTRIAL INVEST”SRL44 „TRIGOR AVD” SRL45 „MOLDABELA” SRL46 „ORHEI-VIT”SA47 „ADD-PRODUCTION” SRL48 „AUTOSPACE” SRL49 „LE BRIDGE CORPORATION LTD”(M.BRIT)50 IM „ORANGE MOLDOVA”SA51 „MAXITEH-ST”SRL52 ICS „CSM UNIFORM” SRL53 „MOLDAGROTEH” SRL.54 ICS „CARLSBERG” SRL55 „COCA-COLA IMBUTELIERE” SRL56 „DAAC AUTO” SRL57 MOLDTELECOM SA58 „F.A.FASHION”SRL59 „VEACES-NOVA” SRL60 ICS”ASENA-TEXTIL” SRL61 SRL „ELERONTEH”62 „GLOBALPHARM COMPANY”SRL63 „CONSTRUCT-ARABESQUE”SRL64 „AZMOL COMPANY” SRL65 „SPITALUL CLINIC REPUBLICAN”IMSP66 „VERO NADINA” SRL67 „FARMAPRIM”SRL68 IM”STEINEL ELECTRONIC”SRL69 „DAAC SYSTEM INTEGRATOR”SRL70 „FERTILITATEA-CHISINAU” SA71 „DOMINIC” SRL72 SC „AMG-AGRO MANAGEMENT GRUP” SRL73 „LAFARGE CIMENT (MOLDOVA)” SA74 SRL „AGRO MESTER HD”75 SRL „PRIDETEX”76 SRL „MEDIA PRODUCTION”77 I.C.S. „MAXMANSERV” SRL78 „RUMEON” SRL79 „ICATEX-PRO” SRL80 SC „BASAPETROL” S.R.L.81 IM”SUDZUKER-MOLDOVA” SA82 „BECOR” SRL83 ICS „KNAUF-GIPS” SRL84 „SUPRATEN”SA85 „PRINTEMPS” SRL86 F.P.C.”NUMINA” S.R.L.87 I.C.S „STRABAG” S.R.L.88 „ROMSTAL TRADE” SRL89 „CODRU”SRL90 UNITAT DE IMPLIMENT SI ADMIN A PCPA91 IM „ERMO-GRUP” SRL92 „PROTECTIA PLANTELOR” SRL93 I.M. „47TH PARALLEL”SRL94 SRL „ENERGO PETROL”95 „MOLDIS TRADING LTD” IM SRL96 „PACIFIC MOTORS MOLDOVA” SRL97 „SLAVENA LUX”SRL98 „CONTINENT” SRL99 ICS „WE TRADE” SRL100 „VITALCOMUS”SRL

TOP 100 exportatori ianuarie-iunie 2014

1 „VAMCOMPLEX” SRL2 „DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE”SRL3 S.R.L. „AGROFLORIS-NORD”4 I.C.S.”LEAR CORPORATION”S.R.L.5 ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL6 „INTROSCOP” SA7 IM”SUDZUKER-MOLDOVA” SA8 SRL „POLITRANS-BROKER”9 SRL,,DUNAV-TIR”10 „TRANSIMEX” SRL11 ICS „FFA TRANS OIL LTD” SRL12 „METALFEROS” SA13 „CRIST-VALG” SRL14 „RUSAGRO-PRIM” SRL15 „ADD-PRODUCTION” SRL16 „MOLDABELA” SRL17 I.C.S. „GG CABLES & WIRES EE” S.R.L.18 „MAESTRO-NUT” SRL19 „OROM-IMEXPO” SRL20 ICS „CSM UNIFORM” SRL21 „PRIM-EXPORT” SRL22 ICS „ROMINA CABLAGGI” SRL23 „PROMETEU-T” SA24 „F.A.FASHION”SRL25 „DUFREMOL” SRL26 CA „AIM AIR” SRL27 „ORHEI-VIT”SA28 SRL „MOL-DECLAR PROIECT”29 IM „TRANS OIL REFINERY” SRL30 I.C.S. „MAXMANSERV” SRL31 „GLASS CONTAINER COMPANY” SA32 SRL „PRIDETEX”33 „MONICOL”SRL34 „FABRICA DE STICLA”IS35 ICS”ASENA-TEXTIL” SRL36 IM”STEINEL ELECTRONIC”SRL37 „RENAISSANCE-PERFECT” IM SRL38 „ICATEX-PRO” SRL39 ICS „NATUR BRAVO” SA40 „IONEL”SA41 I.C.S. „EXCEL MANUFACTURING” S.R.L.42 ICS „KNAUF-GIPS” SRL43 „PINTO MOLD COMP” SRL44 „VINARIA DIN VALE” S.A.45 ICS „INDUSTRIAL INVEST”SRL46 „LE BRIDGE CORPORATION LTD”(M.BRIT)47 „ALFA-NISTRU” SA48 ICS „MOLDOVA ZAHAR” SRL49 „UNICAPS” SRL50 „FLOAREA SOARELUI”SA51 „OILTECH” SRL52 ICS „STAG TEXTILE INDUSTRY” SA53 IM CA „CONTINENTAL AIRWAYS” S.R.L.54 „ZORILE” SA55 IM”MAX & FURNITURE „SRL56 „TITITI SI C” SRL57 „CODRU”SRL58 IM „ERMO-GRUP” SRL59 SATI „TIRASPOL.COMBINAT HLEBOPROD.”60 „MOLDAVSCHII STANDART” ICS SRL61 „TEHNOSTEL-CAR” SRL62 „CROWN” SRL63 „ZOLOTOI AIST”SRL64 ICS „AGROLEON CONSULTING” SRL65 SC „GLASS CONTAINER PRIM” SA66 IM „MOBITRADE” SRL67 I.C.S. „CB-TEX” S.R.L.68 „VINARIA BOSTAVAN”SRL IM69 „S.IMEX TRADE” S.R.L.70 „FARMAPRIM”SRL71 IM”EURO OLMAR”SRL72 I.M „IRAID-SOR” S.R.L.73 S.R.L. „EXINT LOGISTIC”74 „DK-INTERTRADE” SRL75 „FLOREANA FASHION” II S.R.L.76 „TRICON”SA77 „GLORIA QVARC” SRL78 „IDT DIN BARDAR”SA79 „ARTIZANA” SA80 I.M. „BALTEANCA” SA81 „AGRIMEC” SRL82 ICS „NIRES INTERNATIONAL” SRL83 IM „NOVA NUT”SRL84 IM „HANUCO” SRL85 MOLDOVAHIDROMAS SA86 „ALIONEXAGRO” SRL87 „BERHORD” SRL88 „NORTHSIDE TEXTILE”S.R.L.89 ICS „ONUR SUMMA JV” SRL90 IM”SALCUTA”SRL91 SRL „BIAGRO NATAL”92 ICS „STUDIO LINE” SRL93 ICS „CARLSBERG” SRL94 IM”F-CA DE BRINZETURI DIN SOR.” SA95 „ANVAR-COM” SRL96 „SUVOROV-VIN” SRL97 SRL „INFINITEXTIL”98 IM „MISO TEXTILE” SRL99 „RULTEHCOM” SRL100 „ECOVIT” S.R.L.

29 AUGUST 2014 77 F L U XF L U XSocial

Subvenţiile pe care le-au pri-

mit în anul 2013 gospodăriile

agricole din Republica Moldo-

va se ridică la 454 de milioane

de lei, iar cea mai mare sumă

a fost obţinută de Moldasig,

pentru asigurarea riscurilor de

producţie în agricultură.

2013 a fost unul dintre cei mai buni ani agricoli ai Republicii Moldova. Acest lucru s-a făcut observat atât printr-o recoltă mai bogată, cât și prin creșterea volumului subvenţiilor cu 13,5%.

Mold-street a analizat pe baza ra-poartelor Agenţiei pentru Intervenţii și Plăţi în Agricultură (AIPA) cine au fost cei mai mari benefi ciari de sub-venţii în anul 2013.

De ce asiguratorii sunt lideriÎn mod deloc surprinzător topul

este condus de compania de asigurări Moldasig, care a încasat anul trecut de la AIPA peste 32 de milioane de lei sau 7% din totalul subvenţiilor. Alte două companii, Moldcargo și Garanţie, ocu-pă locurile patru și șase cu sume de 4,6 și, respectiv, 4,2 milioane de lei, în cla-samentul benefi ciarilor de subvenţii.

„În mod normal ar trebui să indicăm și lista gospodăriilor agricole care și-au asigurat culturile agricole, dar banii alocaţi din fondul de subvenţionare pentru asigurarea riscurilor de pro-ducţie în agricultură se duc, de fapt, direct în conturile fi rmelor de asigu-rări”, explică Nicolae Ciubuc, director adjunct la AIPA.

Potrivit demnitarului, subvenţiile din fondul de subvenţionare acoperă între 50 și 60% din suma pe care tre-buie să o achite asiguratorului gospo-dăria agricolă ce și-a asigurat culturile. Cel mai mult își asigură culturile pro-ducătorii agricoli ce cultivă sfeclă de zahăr și cei care deţin livezi.

Producător de votcă investeşte în porcineLocul doi îi revine fi rmei Mărculești-

Combi, care a ridicat de la AIPA suma de 5,1 milioane de lei, grosul de 4,94 milioane de lei fi ind destinat pentru utilarea și renovarea fermei de por-cine. Ţinând cont că fi rma este unul dintre cei mai mari producători de nutreţuri combinate, apoi dezvolta-rea unei ferme de porcine pare să fi e o extindere a afacerii. Proprietarul Măr-culești-Combi este fi rma Zernoff , pro-ducătoare a mărcii de votcă cu aceeași denumire.

Urmează fi rma Agrogled din Tara-clia, cu suma de 4,7 milioane de lei, ceea ce nu este deloc întâmplător în condiţiile în care este vizitată frecvent de conducerea ţării. Întreprinderea administrează circa 11.000 de hectare de terenuri agricole, fi ind una dintre cele mai mari din ţară.

Agrogled mai deţine și aproape o mie de hectare de plantaţii de viţă-de-vie, iar anul trecut a primit 3,5 milioa-ne de lei pentru defrișarea plantaţiilor vechi de viţă-de-vie și înfi inţarea altor noi, în care a investit circa 40 de mili-oane de lei. Dmitri Gheorghiev, direc-torul Agrogled, susţine că ar fi vorba de 150 de hectare de viţă-de-vie pe an. Alte 1,2 milioane de lei au constitu-it subvenţii pentru achiziţia de tehnică agricolă.

Următoarea în clasament este fi rma Aidin din Comrat, care a benefi ciat de subvenţii de 4,5 milioane de lei. Cea mare parte din subvenţie, circa 3,24 milioane de lei, au fost destinaţi pen-tru achiziţia a două sute de vaci mul-gătoare din Olanda, care sunt în stare să dea până la 9.000 de litri de lapte pe an. Preţul unei vaci este de circa 2.100 de euro.

Compania Aidin este controlată de omul de afaceri Grigori Morar, depu-tat democrat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, care intenţionează să-

și extindă ferma până la 500 de vaci mulgătoare. Firma se mai ocupă de cultivarea cerealelor, deţine sute de hectare de livezi și plantaţii de viţă-de-vie.

Investiţii în infrastructura postrecoltarePe locul șapte se găsește fi rma Cete-

ronis-ST, cu subvenţii de 4,14 milioane de lei. Circa 2,4 milioane de lei au fost subvenţii pentru frigider și altă infra-structură postrecoltare. Ceteronis-ST deţine circa 4.000 de hectare de teren agricol, inclusiv plantaţii legumicole și livezi de nuci.

Fondatorii întreprinderii sunt oame-nii de afaceri Vladimir și Steliana Davi-descu. Ei mai deţin și compania Vinăria din Vale, unul dintre cei mai mari pro-ducători și exportatori de vinuri din ţară. Împreună cele două companii au benefi ciat în 2013 de subvenţii de 5,1 milioane de lei.

Codru-ST, fi rmă ce ocupă locul opt, a benefi ciat de subvenţii de circa 4 milioane de lei, din care 2,5 milioane au constituit investiţii pentru un frigi-der. Compania este cunoscută ca unul dintre cei mai mari exportatori de fructe din ţară și primul producător ce a primit încă în anul 2006 certifi catul EUREPGAP. Acest document demon-strează că fi rma asigură cerinţele de calitate și de siguranţă alimentară im-puse de piaţa europeană de fructe și legume proaspete.

Cu suma de 3,64 milioane de lei, pe locul nouă, se afl ă fabrica avicolă Flo-reni, unul dintre cei mai mari producă-tori de carne de pasăre din ţară. Banii au fost destinaţi achiziţiei de utilaj și echipament pentru prelucrarea pri-mară, ambalarea, refrigerarea, conge-larea și păstrarea cărnii.

O singură gospodărie ţărăneascăUltima poziţie în top zece este ocu-

pată de gospodăria ţărănească „Mus-taţă Lidia” din Căușeni, cu subvenţii de 3,1 milioane de lei, în special pentru plantarea a 94 de hectare de viţă-de-vie.

Foarte aproape de locul 10 se găseș-te compania Agromaxer din Criuleni, specializată în creșterea legumelor în sere, Alfa-Nistru din Soroca, unul din-tre cei mai mari producători de conser-ve din ţară, dar și Wetrade, unul dintre cei mai mari proprietari și gestionari de terenuri agricole din Moldova.

În top 30 găsim și compania Smart-Team, a cărei conducere este în pre-zent anchetată pentru că ar fi falsifi cat documentele depuse la AIPA, în care solicita subvenţii de 9,47 milioane de pentru înfi inţarea unei ferme de ovine.

„La cerere au fost anexate certifi cate de înregistrare a animalelor cu semne vădite de falsifi care manifestate prin ștergerea datei nașterii, cât și a numă-rului crotaliei. De asemenea, intenţi-onat a fost majorat costul animalelor importate de la întreprinderea Agro Solei din Bulgaria”, a declarat Petru Ma-leru, directorul AIPA, citat de Infotag.

Sanda Filat, proprietar de companie agricolăAproape de locul 40 se afl ă com-

pania Caravita Co, în jurul căreia se derulează un scandal pentru că ar fi benefi ciat nejustifi cat de o subvenţie de 1,37 milioane de lei. Curios este că, deși în mass-media se vehiculează că benefi ciar ar fi nepotul ex-premierului Vlad Filat, AIPA anunţă că în anul 2013, benefi ciar și proprietar al companiei Caravita Co apărea Nadejda (Sanda) Filat, fosta soţie a liderului PLDM.

Între benefi ciarii de subvenţii apa-re și o altă companie controlată de rudele ex-premierului, Showbiz Ma-nagement, care a primit în 2013 o subvenţie de 591.000 de lei pentru procurarea utilajului agricol.

Sunt favorizaţi producătorii mariEconomistul Viorel Chivriga consi-

deră că volumul subvenţiilor acordate de stat agricultorilor este încă foarte mic și, în plus, de acești bani benefi ci-ază, de regulă, cei mai mari producă-tori.

„Concepţia actuală de subvenţiona-re necesită a fi schimbată, pentru că ea duce la situaţia în care întreprinderile mari benefi ciază de mai multe sub-venţii decât cele mici, iar majoritatea banilor ajung în câteva raioane. În plus se atrage atenţie la dotarea agri-culturii și mai puţin la performanţele înregistrate de fi rmele benefi ciare de subvenţii”, constată Chivriga.

În opinia economistului, embargou-rile impuse de Rusia arată elocvent că întreprinderile agricole din Moldova au un randament scăzut și nu pot asi-gura o calitate a produselor ce ar per-mite exportul lor în statele UE.

„La distribuţia banilor foarte rar se ţine cont de rezultatele înregistrate de companii. Ar trebui să se facă evaluări ale rezultatelor și să li se explice oame-nilor de ce este nevoie de o astfel de procedură. Totodată, e nevoie de o in-formare mai bună a ţăranilor. Or, mulţi agricultori nici nu știu că ar putea apli-ca și benefi cia de subvenţii de la stat”, a mai precizat Viorel Chivriga.

Expertul mai susţine că în domeniul subvenţiilor avem nevoie de o adevă-rată revoluţie. „Cu actualul volum de subvenţii nu putem concura cu cei din UE. La fel e nevoie de modifi cat și di-recţiile prioritare de subvenţionare”, a adăugat Chivriga.

Datele AIPA relevă că în anul 2013, cea mai mică subvenţie, de 298 de lei, a primit gospodăria ţărănească Stegă-rescu I.I. din Telenești, pentru consoli-darea terenurilor.

Cele mai efi ciente asociaţii agricoleAceleași date relevă că aproape o

treime din totalul subvenţiilor le-au primit agricultorii ce fac parte din Asociaţia Uniagroprotect, circa 20% cei din cadrul Agroinform și circa 15% le-au revenit gospodăriilor din cadrul Federaţiei Naţionale a Fermierilor.

În clasamentul unităţilor adminis-trative lider este raionul Cahul, cu subvenţii de 38,56 milioane de lei, urmat la mică distanţă de raionul Edi-neţ, cu 38,3 milioane de lei. Pe locul trei se afl ă UTA Găgăuzia, cu o sumă de 30,4 milioane de lei, pe patru – Soroca, cu 25,6 milioane, iar pe cinci – raionul Briceni, cu suma de 22,9 mi-lioane de lei.

La coada clasamentului se afl ă mu-nicipiile Chișinău și Bălţi, cu subvenţii de circa un milion de lei, și raioanele Basarabeasca, Nisporeni și Rezina, cu subvenţii de 2,3, 3,2 și 3,9 milioane de lei.

Sursa: mold-street.com

Cine sunt campionii subvenţiilor Cine sunt campionii subvenţiilor din agricultura moldoveneascădin agricultura moldovenească

29 AUGUST 201488F L U XF L U X Geopolitic

La întrunirea din capitala belarusă

au participat Catherine Ashton, înal-

tul reprezentant UE pentru Afaceri

Externe, comisarul UE al Energiei,

Günther Oettinger, și comisarul UE

al Comerţului, Karel De Gucht.

Gazda reuniunii, președintele be-

larus Aleksandr Lukașenko, a carac-

terizat discuțiile drept „difi cile”.

Pe de altă parte, șefa diplomației

europene, Catherine Ashton, a afi r-

mat că discuțiile au fost „cordiale”

și „pozitive”, precizând că a insistat

asupra necesității unui armistițiu în

Ucraina, precum și a livrării de ajutor

umanitar în conformitate cu legea

internațională.

Negocierile dintre președinţii rus

și ucrainean s-au încheiat miercuri

la Minsk fără mari progrese concrete

în vederea încheierii confl ictului din

estul Ucrainei. Președintele rus Vla-

dimir Putin a declarat marţi seara că

Rusia va face totul pentru un proces

de pace și pentru încetarea vărsării

de sânge în Ucraina, relatează agen-

ţia RIA Novosti, citată de MEDIAFAX.

„Rusia va face totul pentru proce-

sul de pace, dacă acesta va fi lansat

(în Ucraina). Acest proces trebuie să

înceapă cât mai curând”, a afi rmat

Putin, după întrevederea la Minsk

cu omologul său ucrainean, Petro

Poroșenko.

El a adăugat că în cadrul negocie-

rilor s-a convenit asupra unei noi re-

uniuni a Grupului de contact pentru

Ucraina. Reuniunea urmează să aibă

loc în zilele următoare, la Minsk.

De asemenea, președintele rus a

comentat arestarea de către servi-

ciile de securitate ucrainene a unor

parașutiști ruși. El a confi rmat de-claraţiile unei surse militare ruse, menţionând că cei zece militari participau la misiuni de patrulare la frontiera ruso-ucraineană.

„Încă nu am primit un raport din partea Ministerului Apărării, însă am înţeles că acești militari patrulau frontiera și, posibil, au traversat-o accidental”, a afi rmat Putin.

Conform Serviciului ucrainean de securitate (SBU), zece parașutiști ruși au fost arestaţi la Zerkalnâi, la circa 20 de kilometri de frontieră și la 50 de kilometri de bastionul sepa-ratist Doneţk.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a evocat negocieri „di-fi cile” și „câteva rezultate”, dar care par insufi ciente pentru a pune capăt confl ictului sângeros, care durează de peste patru luni, între rebeli pro-ruși și forţe guvernamentale în estul Ucrainei.

Poroșenko a declarat în cursul nopții de marți spre miercuri că o „foaie de parcurs” va fi pregătită pentru a ajunge la un acord privind o încetare a focului cât mai curând posibil în estul Ucrainei, după între-vederea pe care a avut-o cu omolo-gul său rus, Vladimir Putin, la Minsk, relatează Reuters, citat de AGER-PRES.

„Va fi pregătită o foaie de parcurs pentru a ajunge cât mai repede la un regim de încetare a focului care trebuie obligatoriu să fi e bilateral”, a precizat Poroșenko într-un comuni-cat dat publicității după întrevede-rea cu liderul de la Kremlin.

Potrivit DPA, forțele armate rusă și ucraineană și comandanții trupelor de grăniceri vor desfășura consultări pentru a reglementa confl ictul din estul Ucrainei.

În consultări ar urma să fi e impli-cate structurile de stat major din cele două țări și comandanții tru-pelor de grăniceri în scopul de a răspunde solicitării Ucrainei de a restabili controlul la frontiera sa cu Rusia, a mai afi rmat Poroșenko, citat de DPA.

Președintele ucrainean a mai de-clarat că toate părţile, inclusiv Rusia, au susţinut propunerile sale pen-tru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei, după o întâlnirea bilaterală de la Minsk, relatează AFP.

„Strategia de pacifi care pe care vrea s-o aplice Ucraina a fost sus-ţinută de către toţi liderii care au participat la summitul de la Minsk, fără excepţie”, a afi rmat Poroșenko, potrivit unui comunicat publicat pe contul său de Facebook.

FLUX

Pleacă „greii” din partidul Iuliei Timoşenko

Premierul Iațeniuk și președintele parlamentului, Tur-cinov, au părăsit partidul condus de Iulia Timoșenko.

Primul minis-

tru ucrainean Ar-

seni Iațeniuk și

președintele Radei Su-

preme (Parlamentul)

de la Kiev, Aleksandr

Turcinov, au demi-

sionat miercuri, 27

august, din partidul

Batkivșina, condus de

fostul premier Iulia

Timoșenko, în urma

neînțelegerilor cu pri-

vire la campania elec-

torală pentru alegerile legislative, transmite agenția EFE.

Împreună cu ei au mai părăsit respectiva formațiune politică alți 13

membri marcanți, printre care se numără titularii internelor, Arsen

Avakov, justiției, Pavel Petrenko, protecției sociale, Ludmila Denisova,

infrastructurii, Maxim Burbak, fostul secretar al Consiliului de Securitate

Națională și Apărare, Andrei Parubi, și mai mulți deputați.

Potrivit lui Avakov, cel care a dat vestea pe Facebook, demisiile sunt

rezultatul divergențelor cu privire la strategia de urmat în campania elec-

torală pentru alegerile parlamentare de pe 26 octombrie. Cei care au pă-

răsit partidul doreau ca Iațeniuk să fi e plasat în fruntea listei electorale și

să o înlăture pe Iulia Timoșenko de la conducerea formațiunii, inițiativă

ce a condus la dezbateri intense, la tot mai multe neînțelegeri și, în fi nal,

la aceste demisii.

Deputatul Vladimir Iavorinski a anunțat miercuri că în fruntea listei

electorale a acestei formațiuni se va afl a Iulia Timoșenko, cea care a sufe-

rit o înfrângere usturătoare la alegerile prezidențiale de pe 25 mai, când

a obținut numai 13,5% din voturi.

Președintele Petro Poroșenko a dizolvat luni, 25 august, Parlamentul

și a convocat alegeri legislative anticipate, argumentând că 80% dintre

ucraineni aprobă organizarea scrutinului.

Sursa: agerpres.ro

Putin şi Poroşenko vor să oprească vărsarea Putin şi Poroşenko vor să oprească vărsarea de sânge. Dar nu au decis cum vor face astade sânge. Dar nu au decis cum vor face astaVladimir Putin și Petro Poroșenko s-au afl at marţi, 26 august, la Minsk pentru a participa la un summit re-gional în care liderii rus, ucrainean, belarus și kazah și reprezentanți ai Comisiei Europene au încercat să găsească o soluție pentru criza din Ucraina. Cei doi au avut o întrevedere bilaterală după summit, fi ind a doua întâlnire dintre președinţii rus și ucrainean, după o scurtă întrevedere la 6 iunie, în Franţa, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Debarcării din Normandia.

Peste 130 de lideri de indus-trie din Scoția au semnat o scrisoare deschisă în care avertizează că independența va lovi mediul de afaceri. În schimb, reprezentanți ai fi rmelor mici și mijlocii cer scoțienilor să voteze Da la referendumul pentru independență, programat în 18 septembrie.

Incertitudinile, schimbarea monedei și a legislației, ca și problemele din sistemele de pensii și asigurări sociale vor afecta afa-cerile dacă în 18 septembrie scoțienii vo-tează Da la referendum, susțin semnatarii scrisorii.

Afaceriștii care se opun independenței sunt reprezentanți ai marilor corporații, de la directori ai unor bănci, cum ar fi HSBC, la administratorii unor con-cerne producătoare de alimente sau de whisky. Ian Cur-le, președintele fi rmei care produce mărcile de Famous Grouse and Macallan, se numără printre oamenii de afa-ceri care cred că Scoția nu ar trebui să părăsească Marea Britanie.

Scrisoarea deschisă a fost publicată de ziarul Scots-man, în ziua în care premierul britanic David Cameron a început campania pentru respingerea referendumului cu o vizită în Scoția.

Cei 133 de capitaliști cer populației să voteze Nu la referendum cu argumentul că legăturile economice cu Marea Britanie și aranjamentele de securitate vor fi afec-tate, punând în pericol 50.000 de locuri de muncă. Com-paniile reprezentate de cei 133 de directori angajează peste 1 milion de oameni.

Micii capitaliști susțin independența

Argumentele acestor investitori sunt respinse de un grup de afaceriști care susțin independența. „Bussines for Scotland” este o mișcare ce reprezintă în principal în-treprinderile mici și mijlocii, având peste 2500 de mem-bri. „Bussines for Scotland” susține că independența va da scoțienilor un control mai mare asupra resurselor, sistemului de taxare și a modului de creare a locurilor de muncă.

Independența este în interesul scoțienilor și a mediu-lui de afaceri din țară, spun reprezentanții fi rmelor mici și mijlocii. Printre susținătorii independenței se numără și fostul președinte al Royal Bank of Scotland, Sir Geor-ge Mathewson, dar și directori ai proprietarilor British Airways și Ryanair. „O Scoție independentă ne va da re-surse pentru industrializarea țării, pentru dezvoltarea industriilor manufacturiere și a serviciilor”, se arată într-un articol postat de The Guardian.

Sursa: dcnews.ro

Scoţia, independenţă. Război între patroni, la referendum

29 AUGUST 2014 99 F L U XF L U XExterne

Președintele Francois Hollande și premierul Manuel Valls au stabilit marţi, 26 august, numele celor 32 de membri ai cabinetului Valls II, după remanierea decisă luni dimineață ca urmare a criticilor lansate de 3 miniștri față de politica de austeritate a Executi-vului.

Controversatul Arnaud Montebo-urg va fi înlocuit la Ministerul Eco-nomiei de Emmanuel Macron, fostul secretar general al Palatului Elysée. Fleur Pellerin este nominalizată pentru portofoliul Culturii, în timp ce Najad Vallaud-Belkacem va fi propusă pentru Ministerul Educației Naționale.

Echipa guvernamentală este com-pusă din 16 miniștrii și 17 secretari de stat. Dintre cei 16 miniștri, 8 sunt bărbați, iar 8 sunt femei.

Conform RFI, principalele pos-turi din precedentul cabinet rămân neschimbate: Laurent Fabius la Ex-terne, Jean-Yves Le Drian la Apăra-re, Bernard Cazeneuve la Interne, Ségolène Royal la Ecologie și Ener-

gie, Stéphane Le Foll la Agricultură.Pentru prima dată în istoria

Franței, ministerul Educației va fi condus de o femeie. Tânăra Najat Vallaud Belkacem, cu origini ma-rocane, are doar 36 de ani și face parte din noua garnitură a social-democraților francezi. În guvernul precedent, ea s-a ocupat de Egalita-tea femeilor și Sportul.

Le Point o descrie pe Najat Vallaud Belkacem drept „elevul bun care și-a primit recompensa”, trimitere la lo-ialitatea ei față de social-democrații conduși de Francois Hollande și Ma-nuel Valls.

Amintim că guvernul francez con-dus de social-democratul Manuel Valls, care și-a preluat atribuțiile de doar patru luni, a demisionat la înce-putul acestei săptămâni, fi ind a treia remaniere guvernamentală din ulti-mii doi ani. Demisia a venit la aproa-pe două săptămâni de la publicarea cifrelor Eurostat care arătau că eco-nomia Franței a stagnat.

Convulsiile politice de la Paris au fost declanșate de ministrul francez al Economiei, Arnaud Montebourg, care a cerut să se pună capăt măsu-rilor de austeritate impuse de Ger-mania.

Valls și consilierii săi au avertizat că ministrul Economiei a depășit „o

linie galbenă” când l-a criticat pe

președintele Franței și pe aliatul său

din fruntea Executivului, notează

The Guardian.

Montebourg (51 de ani) a lansat

prima diatribă într-un interviu acor-

dat Le Monde și publicat sâmbă-

tă, pentru ca mai apoi să continue

ofensiva în cadrul unui eveniment al

social-democraților. „Germania este

prinsă in capcana politicii austerității

pe care a impus-o întregii Europe”, a

declarat el pentru Le Monde. „Vreau

să vorbesc despre dreapta germană,

care o susține pe (cancelarul) Angela

Merkel. (...) Franța este o țară liberă

care nu ar trebui să se alinieze la ob-

sesiile dreptei germane”, a spus el, solicitând „o rezistență justă și sănă-toasă”.

Lui Montenbourg i s-a alăturat ministrul Educației, Benoit Hamon, care luni a respins acuzațiile pri-vind lipsa de loialitate. Un al treilea ministru, Aurelie Filipetti, a fost pe punctul de a-și pierde slujba după ce le-a urat „o zi bună” pe Twitter ce-lor doi colegi dizidenți.

Conform unui răspuns al Palatului Élysée remis Bloomberg, Hollande i-a cerut lui Valls să propună o echi-pă ministerială „în conformitate cu planurile lui pentru țară”.

Căderea guvernului Valls a subli-niat presiunea enormă de pe umerii lui Hollande, care încearcă să revita-lizeze economia într-un moment în care susținerea sa în rândul france-zilor a atins un nou record negativ, ajungând la 17%.

Economia franceză, a doua ca mă-

rime din zona euro, a stagnat în ulti-

mele două trimestre, în timp ce rata

șomajului a crescut în luna iulie.

„Hollande a luat această decizie

spectaculoasă din două motive”,

spune pentru Bloomberg Bruno

Cautres, analist politic al Cevipof,

un institut din Paris. Intenționează

„să-și afi rme autoritatea – oricine îl

va sfi da va fi înlăturat – și pentru a

trasa o linie clară a politicii sale eco-

nomice de reducere a cheltuielilor și

concentrarea pe competitivitate”, a

explicat Cautres.

Premierul francez Manuel Valls a

anunţat marţi, după nominalizarea

noii echipe ministeriale, că va supu-

ne guvernul său unui vot de încrede-

re al deputaților „în septembrie sau

în octombrie”, relatează AFP.

FLUX, după dcnews.ro

Șefa FMI, Christine Lagarde, inculpată în Franţa într-un

dosar de arbitraj controversatDirectoarea generală a FMI, Christi-ne Lagarde, fost minis-tru francez de Finanțe, a fost inculpată miercuri, 27 august, pentru „neglijență” într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Ber-nard Tapie și banca Crédit Lyonnais, transmite AFP.

Întrebată dacă intenționează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. „Mă întorc la Washington în cursul acestei du-pă-amiezi”, a precizat Lagarde.

Inculparea lui Christine Lagarde vine după ce în luna mai directoarea generală a FMI a fost plasată de justiția franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor și cel de inculpat.

Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat și apropiat al fostului președinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de Finanțe al Franței. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluționa un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participației la Adidas în anii 1990.

Litigiul dintre omul de afaceri și Credit Lyonnais se referă la o tranzacție ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut către bancă participația pe care o deținea la producătorul german de îmbrăcăminte și echipamente spor-tive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profi t semnifi ca-tiv, iar Tapie a început o acțiune în justiție susținând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obținut de la stat despăgubiri de 420 de milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiție.

Sursa: agerpres.ro

A fost stabilită componenţa noului Guvern francez A fost stabilită componenţa noului Guvern francez În componenţa acestuia nu se mai regăsesc cei trei miniştri care au criticat politica de

austeritate a Executivului

Rusia dorește încetarea confruntărilor și relua-rea negocierilor între Kiev și insurgenţi, afi rmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ple-dând pentru o Ucraină în care comunitatea ruso-fonă, etnicii români și maghiari să poată convie-ţui în pace și să le fi e respectate drepturile.

„Noi nu avem interesul de a asista la destrămarea statului ucrainean”, a declarat Lavrov, conform AFP. „Respectăm în totalitate rezultatele referendumurilor organizate în mai în Lugansk și Doneţk și ne pronunţăm pentru negocieri pe tema votului locuitorilor din sud-es-tul Ucrainei. Interesul nostru este păstrarea populaţiei proruse în Ucraina, unde să aibă condiţii agreabile”, a subliniat șeful diplomaţiei de la Moscova, potrivit ME-DIAFAX.

„Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, după cum a observat și Crucea Roșie, este un confl ict armat intern; pledăm pentru aplicarea principiilor prevăzute în legis-laţia internaţională: iniţierea unui armistiţiu și începerea negocierilor”, a continuat Lavrov.

„Vrem ca rușii din Ucraina să trăiască alături de ucrai-neni, împreună cu maghiarii, cu românii, să convieţu-iască așa cum făceau până acum. Vrem ca aceste co-munităţi să fi e respectate, să li se respecte drepturile”, a insistat ministrul rus de Externe, potrivit RIA Novosti.

În opinia lui Lavrov, nu este necesară constituirea unui tribunal special pentru judecarea infracţiunilor semna-late în confl ictul separatist din sud-estul Ucrainei. „Nu cred că trebuie să multiplicăm tribunalele pentru anu-mite ţări. Am văzut exemple în acest sens, prin formarea unor instanţe speciale pentru fosta Iugoslavie, pentru Rwanda. Aceste instanţe funcţionează, dar mi se pare contraproductiv să existe tribunale pentru toate confl ic-tele. Există alte structuri judiciare internaţionale”, a spus șeful diplomaţiei ruse.

Luptele între armata ucraineană și rebelii proruși din estul Ucrainei au făcut cel puţin 2.249 de morţi – civili și militari – de la mijlocul lunii aprilie, dintre care 1.200 în ultima lună, se arată într-un raport ONU, informează joi AFP, citat de AGERPRES.

Raportul, realizat de o misiune de observare aparţi-nând de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, este cel de-al cincilea cu privire la situaţia din Ucraina de la începutul crizei. Raportul face un bilanţ pentru perioada 16 iulie-17 august, în timpul căreia au fost contabilizaţi 6033 de răniţi. Documentul urmează să fi e analizat săptămâna viitoare de Consiliul de Secu-ritate al ONU.

„Bilanţul total s-a dublat de la ultimul raport publicat în urmă cu o lună”, a subliniat Înaltul Comisariat.

Cu toate acestea, a precizat organismul ONU, este vor-ba despre o estimare „foarte prudentă” bazată pe cifrele ofi ciale, adăugând că „este posibil ca numărul celor uciși și răniţi să fi e mult mai mare”.

Acest bilanţ include civili, forţe guvernamentale și grupuri armate proruse, însă nu și cele 298 de victime ale prăbușirii avionului aparţinând Malaysian Airlines la 17 iulie.

FLUX

Ministrul rus de Externe afi rmă că etnicii ruşi, români şi maghiari din

Ucraina trebuie să convieţuiască în paceNumărul morţilor în confruntările din estul Ucrainei

s-a dublat în ultima lună, se arată într-un raport ONU

29 AUGUST 20141010F L U XF L U X Externe

Elena Udrea, neverosimila candi-dată la Președinţie, repetă cu oarece retorică disperată că pe dânsa o inte-resează votul lui Băsescu. Știe ce știe pâmpa (de la PMP)! Votul lui Băses-cu poate fi mai tare decât votul a 7,4 milioane de români banali. S-a văzut limpede și la referendum. Pentru că în democraţia de mucava de la Bucu-rești contează trei elemente: securiștii, banii și euro-americanii. Cele trei ele-mente sunt reprezentate la vârf de un grup foarte restrâns, mic de tot, un fel de „Cupolă”, un fel de „Comisie” (inven-tată cândva de Lucky Luciano) la care, evident, Traian Băsescu are acces de mai bine de zece ani. Și dacă acel grup „te votează”, ești președinte. Știe madam ce știe! Experienţele de prin birourile Cotrocenilor și parti-ciparea la grupul de interese dubi-oase Bitner-Petrache-Cocoș își spun cuvântul.

Acel grup, Sistemul, „Comitetul”, pare să fi decis deja de ceva vreme, de vreo trei-patru ani: Victor Viorel Ponta. Și chiar dacă lui Traian Băses-cu nu-i place, n-are ce face, se supu-ne, c-așa-i în Sistem. Iar Comitetul a votat. Dar și Elena Udrea își are locul ei deloc neglijabil. Ce argumente

are în campania electorală Victor Vi-orel? Păi, nu prea are. La fel cum n-a prea avut în ultimii doi ani și jumăta-te de când e prim-ministru. Și totuși... Cu „Jos Băsescu!” a câștigat deja trei rânduri de alegeri: locale, referendum, generale. Unde au mers trei va merge și al patrulea, prezidenţialele. Și cine altcineva întruchipează mai bine „Jos Băsescu!” decât cunoscuta săritoare cu parașuta, Elena Udrea? Cristian Diaconescu? Monica Macovei? Klaus Iohannis? Dan Diaconescu? Nici po-meneală! Elena Udrea e însuși Traian Băsescu, dacă nu cumva începând de

săptămâna asta chiar mai mult decât atât. Pentru că Traian Băsescu e trecu-tul, Elena Udrea mai poate fi viitorul. Desigur, un viitor mic și sumbru, care ne va bate tuturor la ușă. Cu candida-tura sa, Elena Udrea îl poate deci ajuta enorm pe Victor Ponta. E bau-baul bă-sist indispensabil.

Cât se mai poate duce România la vale? O întrebare grea, la care nu avem încă răspuns. De ce ar fi Victor Viorel încă doar un biet pisicuţ (Băsescu di-xit)? Pentru că nimeni nu poate servi mai bine interese obscure, interne și externe, ca să terminăm odată pentru totdeauna cu România, decât un pisi-cuţ. De aceea, „pisicuţul” a fost numit de două ori prim-ministru de Băsescu și tot de aceea a fost avansat surprin-zător mai înainte pe scaunul de preșe-dinte PSD. Dar „pisicuţul” promite să se facă mare, poate chiar un tigru car-patin. De pluș, bineînţeles. Sistemul a hotărât că trebuie să fi m pedepsiţi și cu Victor Viorel, după Băsescu, Năstase, Iliescu și Ceaușescu. Pentru că asta me-rităm, dacă nu ne-a plăcut socialismul multilateral dezvoltat. Și, în plus, Vic-tor Viorel va asigura „stabilitatea”. Încă un președinte pentru „liniștea noastră”.

Piesa de teatru politic, comedia, tragicomedia din România care se joa-că în aceste zile și se va juca și în lunile următoare, până în decembrie, pare

scrisă de mult. Autorul sau, mai de-grabă, autorii, Comitetul, par lipsiţi de talent, vulgari, stupizi și cinici. Am stabilit mai devreme că Elena Udrea joacă în piesă rolul băsismu-lui detestabil, pe modelul „scuipaţi aici!”. Dar ce rol joacă junele prim Klaus Iohannis? De ce a fost nevoie să fi e tras pe linie moartă Crin Anto-nescu, cel care ne-a agresat vreo trei ani cu candidatura sa, și adus în faţă marele comic serios de fi lm mut Kla-us Iohannis? Pentru că Antonescu era incapabil să înţeleagă directi-vele și să se supună disciplinat Sis-temului. În plus, l-ar fi bătut măr pe

Victor Ponta în dezbaterile televizate. De acord, dar de ce totuși tocmai Ioha-nnis? Pentru că Victor Ponta, român și ortodox, îl poate surclasa ușor, la pas, pe Klaus Iohannis, neamţ și luteran. E reiterată experienţa de succes din anul 2000 cu Vadim Tudor în turul doi contra prea de tot uzatului Ion Iliescu. L-au susţinut pe Ion Iliescu cu inima deschisă până și guralivii disidenţi ai Sistemului („nu mai avem de ales între reforma lentă sau rapidă, între un par-tid sau altul, ci între democraţie și dic-tatură, între libertate și tiranie” – Apel GDS). La fel ar trebui să fi e susţinut și românul ortodox Victor Ponta de Mol-dova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea, care nu vor înţelege de ce ar trebui să aibă un voievod neamţ. Ideea e simplă și măreaţă, trebuia numai să-ţi treacă prin cap. Și ce rol ar avea în această piesă scrisă de Comitet Călin Popes-cu Tăriceanu și Monica Macovei? Sunt doar rezerve, ca la fotbal, în caz că se accidentează titularii, respectiv Ponta și Iohannis. Nu e clar ce rol le-a fost

rezervat, dacă le-a fost rezervat vreu-nul, lui Teodor Meleșcanu și, mai ales, lui Mircea Geoană, care parcă și-a sus-pendat veleităţile de candidat.

Oricum, n-avem niciun motiv să ne mai batem capul, Sistemul s-a ocupat de toate. Și-a pregătit și un buff er de peste 3 milioane de voturi rezultat din-tr-o înţepenire a listelor electorale la 18,3 milioane de posibili votanţi, plus o rezervă incontrolabilă de votanţi în străinătate, de ordinul a 500.000, deși știm cu toţii că suntem mult mai puţini votanţi, ceva peste 15 milioane, dar nu putem nicicum să ne numărăm om cu om – Comitetul se opune. În ţară au mai rămas 19,94 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014, faţă de 23,1 milioa-ne în 1989 (cf. INS). Rămâne de văzut doar cât de tare se vor plictisi și poate chiar enerva spectatorii piesei de ma-xim prost gust de la care se așteaptă un vot dinainte convenit.

Petru ROMOŞAN

Sursa: cotidianul.ro

România e ceea ce se vede. Și nimic mai mult. Iar ceea ce se vede e urât, vulgar, sărac, foarte trist, deși atât de zgomotos. O copie stângace a unei presupuse democraţii de care-și bate joc toată lumea, de la Londra (presa britanică) până la Moscova (vicepre-mierul Rogozin etc.). Dar „noi” ne „simtem” bine și avem multe „succe-suri”. „Noi” suntem acel grup ceva mai extins care a pus laba pe ţărișoară după asasinarea Ceaușeștilor. Cu aju-torul străinilor de la Est și de la Vest.

Cu miniștri mulţi, cu deputaţi și senatori și mai mulţi, cu miliardari de carton de toată jena, interlopi și bișniţari de baltă, cu ziariști aproape analfabeţi, de fapt ingineri rataţi, care nici măcar nu mai scriu, doar vorbesc la televizor, că e fără reguli și fără răspundere, verba volant. Republica teletranziţiei și a Internetului.

Marinarul, paraşutista şi un pisicuţ pentru viitorul „nostru”

Kievul știe despre planurile Rusiei de a opri livrările de gaze naturale către Europa în această iarnă, ceea ce ar putea să conducă la o escaladare a confl ictului dintre Moscova și Occident, a declarat miercuri, 27 august, premierul ucrai-nean Arseni Iațeniuk, la mai puţin de 24 de ore după întâlnirea dintre președin-tele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, de la Minsk.

„Situaţia din sectorul energetic ucrainean este difi cilă. Iar noi cunoaștem planurile Rusiei de a bloca livrările de gaz chiar și către ţări din Uniunea Europeană în această iarnă”, a afi rmat el cu ocazia unei reuniuni guvernamentale, trans-mite site-ul Moscow Times, citat de ActiveNews.

Anul trecut, jumătate dintre exporturile de gaze naturale rusești către UE au tranzitat Ucrai-na.

Iaţeniuk avertiza săptămâna trecută că în Ucraina va urma o „iarnă lungă și rece”, referin-du-se la problemele energetice și la faptul că ţara sa mai are nevoie de alte 5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. În plus, Ucraina ar putea fi nevoită chiar să importe cărbune din cauza impactului confl ictului asupra regiunilor sale industriale es-tice.

Rusia, care a furnizat aproximativ jumătate din cantitatea de gaz folosită de Ucraina anul tre-cut, a redus livrările, la 16 iunie, pe fondul unei dispute privind preţul gazelor, dar a continuat să furnizeze gaze Europei, cea mai mare piaţă a sa.

Este pentru a treia oară în ultimul deceniu când Rusia a oprit livrările de gaze către Ucraina, din cauza neînţelegerilor referitoare la preţ. În 2006 și 2009 au fost sistate și livrările către Euro-

pa, după ce statul ucrainean a folosit o parte din acestea pentru consumul propriu, în perioada de iarnă, potri-vit InCont.ro.

Întrebat într-un interviu televizat dacă, în opinia sa, Ucraina ar putea supravieţui fără gazul rusesc, Iaţe-niuk a răspuns: “Nu (…) Situaţia din timpul iernii va fi foarte difi cilă”.

De cealaltă parte, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a res-pins acuzaţia Ucrainei, afi rmând că statul rus va face „maximum de efor-turi” pentru a-și respecta obligaţiile contractuale faţă de importatorii europeni, indiferent de problemele politice.

Novak a califi cat comentariile lui Iațeniuk drept o „încercare neîntemeiată de a in-duce în eroare în mod intenționat sau dezinfor-ma consumatorii europeni în legătură cu gazul rusesc”.

El a adăugat că Rusia este deschisă unui dia-log constructiv în domeniul energiei, inclusiv cu Ucraina, relatează CNBC.

Tranzitul gazului rusesc către consumatorii din UE a fost, practic, suspendat, deoarece Kie-vul a întors înapoi banii achitaţi de „Gazprom” în avans pentru tranzit, a declarat președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în cadrul confe-rinţei de presă de la Minsk, după întrevederea cu omologul său ucrainean, informează News-Mol-dova.

„Gazprom a plătit un avans Kievului pentru tranzitul gazelor rusești în Europa, însă Ucrai-na a întors înapoi acest avans. Practic, tranzitul gazelor rusești către consumatorii din UE este în

impas. Ce va fi mai departe? Este o întrebare care așteaptă o cercetare minuţioasă atât din partea partenerilor UE, cât și a Ucrainei”, a declarat Putin în faţa jurnaliștilor.

Potrivit președintelui rus, „chestiunea gazelor se afl ă acum în impas”, adăugând că „este foarte serios atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina și partenerii europeni”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia este și va fi un furnizor de încredere de gaze naturale către Europa, ca răspuns la avertismentele Kievului că Moscova ar putea opri alimentarea cu combusti-bil a continentului în această iarnă, informează Reuters, citat de AGERPRES.

„Rusia a fost, este și va fi un furnizor de încre-dere de resurse energetice pentru Europa”, le-a declarat Peskov jurnaliștilor.

„Sperăm că Ucraina, la rândul ei, va garanta tranzitul nestingherit”, a adăugat el.

Comentariile premierului ucrainean au venit după ce marți directorul Agenţiei Internaţiona-le a Energiei, Maria van der Hoeven, afi rma că Europa va rămâne mult timp de acum înainte „ostatică” gazului rusesc, având opţiuni limitate pentru a găsi alte surse de aprovizionare cu gaze naturale în afară de Rusia.

O sursa a afi rmat că este mai probabil ca Ucraina să înceapă să folosească din gazele des-tinate UE, pentru a-și acoperi consumul, așa cum a mai făcut în trecut, decât ca Rusia să oprească livrările destinate Europei.

Temerile că Ucraina ar putea utiliza la iarnă gazele destinate Europei par să fi e împărtășite și de comisarul european pentru energie, Günther Oettinger.

Oettinger a făcut joi un apel pentru găsirea unei soluții privind destinderea tensiunilor din-tre Ucraina și Rusia, adăugând însă că, în paralel, UE a început deja pregătirile pentru umplerea facilităților de depozitare a gazelor naturale, transmite Reuters.

„Avem nevoie de o soluție care să împiedice escaladarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia” a declarat Oettinger pentru postul german de televiziune ARD. „Avem nevoie de Ucraina ca o țară de tranzit. Ucraina va avea nevoie de gaze la iarnă. În situația unei ierni lungi și friguroase, Ucraina nu va avea sufi ciente rezerve proprii de gaze naturale și există riscul ca gazele naturale să se piardă în drumul dinspre Est spre Vest”, a apreciat comisarul european pentru Energie.

Aproximativ o treime din totalul gazelor con-sumate de Europa vine din Rusia, iar o cincime din Norvegia. Alte surse sunt Olanda și Marea Britanie.

FLUX

O nouă dispută pe chestiunea gazelor între Kiev şi O nouă dispută pe chestiunea gazelor între Kiev şi Moscova. Vor fi oprite livrările de gaze către Europa?Moscova. Vor fi oprite livrările de gaze către Europa?

29 AUGUST 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea fostei cârmuiri a moşiilor

mănăstirilor închinate „Sfântului Munte

Athos”Monument de arhitectură de însem-nătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, situat pe strada Mihai Eminescu, 54.

A fost construită în 1898 pentru Cârmuirea moși-ilor mănăstirilor închinate „Sfântului Munte Athos”, pe locul care aparţinea Cârmuirii mănăstirilor. A fost construit din piatră spartă cu căptușirea din piatră tăiată de calcar. Preţul construcţiei a fost evaluat la suma de 120 000 de ruble. Arhitectura este eclectică, cu reminiscenţe clasiciste. În 1940 era sediul Școlii normale de fete.

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridi-cată pe un plan unghiular, în două etaje, pe un de-misol înalt, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale stră-zilor Vlaicu Pârcălab și Veronica Micle. Planul este soluţionat laconic, cu repartizarea încăperilor de o parte a unui culoar central. Holul intrării este ilumi-nat de o fereastră ovală, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare, în trei rampe este deschisă vederii, amplasată în axa intrării în clădire.

Faţadele sunt simetrice, cu rezalite laterale, re-spectiv cu 12 axe faţada laterală (extinsă în perioa-da postbelică cu o porţiune nouă) și 15 axe – faţa-da principală, ultima dotată și cu un rezalit central. Axa centrală a faţadei principale este susţinută de intrarea în clădire, care se afl ă în rezalitul central, cu partea superioară rectilinie. Rezalitele laterale sunt în segment de cerc, și ca și rezalitul central, proiec-tate pe fundalul unor atice în trepte. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente, unite prin plita de pervaz comună, care separă între ele etajele printr-un registru neted. Ferestrele de la etajul superior din rezalitele faţadei principale sunt în segment de cerc, forme care armonizează cu acoperirea rezalitelor re-spective.

Paramentul este neted, colţurile rezalitelor sunt în bosaje diamant. Pereţii se termină în partea superi-oară printr-o cornișă și o friză cu console.

În perioada postbelică, arhitectura clădirii nu a fost modifi cată, doar alungită aripa de-a lungul stră-zii Fântânilor.

Sursa: monument.sit.md

24.III.199424.III.1994M. Cimpoi îmi spune că din partea socie-

tăţii „Pro Basarabia și Bucovina” am o invita-ţie de a mă odihni la Sovata, la miraculoasele ape termale de acolo. Să alegem perioada, în lunile mai, iunie sau septembrie. Cred că voi pleca în iunie, spre sfârșitul lunii (dacă va fi să plec, totuși).

Dezordine și dezinteres general. Apatie și lehamite. Statul nu mai are nevoie nici de arhivele „gloriei” sale de odinioară… În biro-ul, vast, în care se ticluiau (se puneau la cale) dosarele celor înaintaţi la premiul de stat rssm-ist, unde fusese unsă, de I. C. Ciobanu, din motive conjuncturiste, o oarecare Korki-na, nici până astăzi cunoscătoare de verb românesc, – deci, în acea forjerie de celebri-tăţi stau abandonate mape cu recomandări pentru Matcovschi, Esinencu, Aurel David etc. Le poţi confi sca oricând, fără să întrebe sau să răspundă cineva. Eu unul „salvez” dosarul (foarte sumar) al lui Aurel David.

Criză în toate. Costică Bălan ilustrează „ABC-ul poveștilor” (o comandă a noastră, de la „EUS”) pe reversul unor poze (fain paper!) de la congresul IV al pedagogilor din RSSM. Personaje fericite, și pe o parte, și pe cealaltă (cealaltă – a personajelor din basmele pe care le ilustrează pictorul). În toate pozele – aia, Skalnaia, pe când era, se vede, șefă la CC. Tuș negru – inscripţii rusești.

29.III.199429.III.1994Se face multă politică de berărie. E logic să

remarc acest lucru în ziua când așa-zisul noul parlament al ţărișoarei s-a întrunit pentru pri-ma oară; parlament fonf, precum este însuși Lazarev, cadavrul ce deschide o „nouă eră” politică.

Așadar, perplexitate generalizată, și mora-lă, și intelectuală, și economică, și… mondială chiar, se pare.

Împreună cu Ioan Mânăscurtă ticluim un nou demers către Fundaţia Culturală Româ-nă, aproape implorându-l pe dl președinte Buzura (dacă nu e totuși… Huzura) să gă-sească o posibilitate de a ne susţine. Eu unul însă nu prea cred în receptivitatea fundaţiilor. Pentru că am mai fost și pe la Soros-a… chi-șinăuiană. La capitolul tergiversări și promisi-uni stăm cum nu se poate mai bine. Blocajul sneguriano-melnician devorează Basarabia. Ar fi mare miracol dacă editura „EUS” nu se va întoarce sub propria sa fundaţie-fundament-temelie, adică acolo de unde a pornit: punctul zero. Viciosul cerc al datoriilor: noi – altora, al-ţii – nouă etc.

30.III.199430.III.1994Acum vreo două săptămâni, la agapa cu

care s-a încheiat la US comemorarea celor 175 de ani de la nașterea lui Alecu Russo, Popică îmi povestește foarte serios că la Satu Mare, E. P. i-a șterpelit de sub nas premiul revistei „Poesis”. Zice: „Eu am aţipit, ca după prânz. Iar când era să se meargă la ceremonia de înmâ-nare a premiului, E. nu m-a trezit, pentru ca acolo, la înmânare, să se ofere el însuși drept unic și indicat personaj demn de distincţie”. Cine știe… Poate niște suspiciuni, niște exa-gerări… Însă putea fi chiar și așa, pentru că pălinca cea cu multe accente îţi cam poate juca festa, dându-te spre somn adânc și pier-dere de șansă…

În nr. 200, aniversar, al revistei „Contempo-ranul”, într-o trecere în revistă retrospectivă, printre multele nume ale colaboratorilor sunt trecut și eu sub cozorocul: „Capitolul beletris-tică a fost susţinut, de asemenea, în continu-are, de numeroși autori din diferite genera-ţii…”. Și spaţii.

2.IV.19942.IV.1994Pentru prima oară în primăvara aceasta

am văzut caiși și pruni înfl oriţi la Tecuci. O di-

ferenţă de temperatură dintre Chișinău și alte spaţii românești. Răceala pe care o impun niș-te bicisnici demagogi care se cred agrarieni, dar o fac pe politicienii.

Constrânși de durităţile generate de bloca-jul fi nanciar impus de fi inţele cu frunţi îngus-te din vârful delușorului politic basarabean, împreună cu Ioan Mânăscurtă am făcut o escapadă la București, să preluăm niște bani de la editura „Uranus” cu care am colaborat la publicarea „Ciumei albe” a lui Frank Herrbert și un îndreptar de engleză pentru începători. Suma 5 mii de dolari și ceva e doar o parte din ce datorează dl Dm. Ionicică și foarte neîn-destulătoare cu care, la moment, să lichidăm datoriile pe care le are „EUS” către alţii. Cerc vicios – toţi sunt datori tuturora și viceversa; conturi blocate, mare ajun de faliment pentru mulţi întreprinzători.

Cu această ocazie vizităm și o parte din Casa Poporului, unde-și are un birou și direc-torul de la „Uranus”, însă deja în calitate de funcţionar în parlamentul român. Ce gran-doare! Ce aberaţie impunătoare! Sau, posibil, nu chiar aberaţie. Greu de spus… Muncă si-sifi că depusă pentru șlefuirea milioanelor de tone de marmură de Dobrogea. Cel mai mare candelabru din lume, dimensiune 60 pe 33 de metri. Multă fantezie în geometrizări și orna-mentare. Ca mărime, e a doua construcţie din lume, după cea a Pentagonului. Aici se lucrea-ză de zor: nu peste mult timp, în Casa Poporu-lui va avea loc un important for internaţional și guvernul a alocat 20 de miliarde de lei să ducă la bun sfârșit amenajarea unei părţi din grandioasa construcţie.

Vizită la Ministerul Culturii. Anghel Dum-brăveanu, Ioan Flora, Florin Costinescu. Fugi-tiv, îmi sunt prezentaţi poetul Ion Gheorghe și dramaturgul Iosif Naghiu. Las „Spunerea de sine” pentru Mircea Tomuș și Marin Sorescu, prezenţi cu interviuri în carte, dar care în ziua respectivă lipsesc de la minister.

Trecem pe la Fundaţia Culturală Română, pe la editura acesteia. Dna Domniţa Ștefă-nescu crede că am venit după donaţia de car-te pe care ne-a făcut-o fundaţia. Noi, zicem, o preluăm cu altă ocazie, astăzi însă, am dori să primim și un alt gen de ajutor, posibil și prin coeditări ale unor cărţi. Însă fundaţia nu are bugetul fi xat. 20 de milioane de lei datorie. Nici dl Buzura nu se afl ă pe loc.

Am trecut și pe la dl Ioan Albescu, directo-rul societăţii „Știinţă și tehnică”. Niște proiecte de colaborare, vagi, deocamdată, inclusiv – tragerea ediţiei a doua a unui volum intitulat „Psihoteste”.

Și, ca să nu ies din trista zonă a hărţuieli-lor editorial-fi nanciare care, până la urmă, ar putea să ne lase fără acea sfântă daily bread, să reproduc rezultatele unei autotestări la care m-am supus și care, aproape nuanţă în nuanţă, coincid cu presupunerile ce mă pri-vesc ale unor colegi, inclusiv cea a Aurei din interviul pe care l-am publicat în „Contempo-ranul” (chestia cu atașamentul faţă de tineri; apropo, Ioan Flora mi-a dat invitaţii pentru un simpozion al tinerilor ce va avea loc la Bu-curești: Vasile Gârneţ, Nicolae Popa, Galaicu-Păun, Eugen Lungu, Ghenadie Postolache…). Așadar, la punctul „Care este vârsta creativi-tăţii dvs.?”, străduindu-mă să răspund cât mai obiectiv și explicit posibil (explicit pentru mine însumi), iau 31 de puncte, care vin la ca-pitolul „Tinereţea creativităţii”. Un rezultat al autoevaluării cuprins între 21 și 40 de punc-te (înseamnă că eu am exact… miezul de aur al grilei de punctaj) reprezintă un certifi cat pentru tinereţea și energia creaţiei. Evalua-torii-testologi susţin că persoanele afl ate la această vârstă sunt încântate de tot ce e nou (poate că aici „încântat” nu e termenul cel mai adecvat), sunt în ton cu moda (deși nu se lasă înrobiţi de ea). Sunt receptivi la transformă-rile care au loc, implicându-se în ele ca niște creatori activi și cu iniţiativă (nu atenuez em-faza limbajului, care putea fi unul mai fi resc și, deci, mai de crezut). Persoanele respective sunt atrase de activităţi ce se caracterizează prin varietate și noutate, creaţia fi ind pentru

ele o necesitate, precum – atrase – și de mis-terele lumii și, dacă li se oferă prilejul, pleacă în căutarea lor. Reprezentanţii acestei vârste părăsesc fără regret un loc de muncă obișnuit de dragul unei activităţi mai interesante. Sunt entuziasmaţi de munca și arta contemporană sau le cultivă cu plăcere. Sunt înclinaţi spre autoapreciere pozitivă. (Mie să-mi spui?... Cam așa este… Dar în acest caz, o autoapre-ciere pozitivă pare a deveni o… autocritică… suportabilă). Au o poziţie critică faţă de regu-lile și regulamentele care limitează tendinţa lor spre independenţă. Uneori sunt naivi și lipsiţi de simţul măsurii. (Exact… Dar aș fi pu-tut omite totuși această constatare… mda… cam…) Chiar dacă nu mai sunt la o vârstă tâ-nără, comportamentul, modul lor de aborda-re a problemelor îi atrag spre cei tineri. Sub raport intelectual, sunt aproape totdeauna productivi, deoarece îmbină în ei înţelepciu-nea oamenilor maturi cu entuziasmul și ener-gia caracteristice tinerei generaţii.

Să sperăm că așa este…De data aceasta, în noaptea de 1 spre 2

aprilie, din nou ne-a salvat de la un grav acci-dent o miime de secundă. Și din nou în apro-pierea comunei Spătaru, mai precis – la circa 10 kilometri de Buzău. Șoferul, tânăr de tot, Radu Bujoreanu, reușește ca prin minune să forţeze brusc volanul spre stânga, noi reușind să vedem doar, ca într-o fulgerare de cadru, cum „Volga” în care ne afl ăm trece la câţiva milimetri de o căruţă ce se „decupă” pe ne-așteptate din întuneric. Muţenie, uluială și febrilă presupunere a ceea ce putea să se în-tâmple acum câteva clipe, când, poate, cineva dintre noi nici nu ar mai fi fost în stare să pre-supună; n-ar mai fi fost în starea vieţii. Învăţă-mântul ce se poate trage n-ar fi decât unul: să nu circuli noaptea pe drumurile românești, în special toamna, ele fi ind fl ancate de bicicliști și căruţași zevzeci, turmentaţi.

Însă astăzi, ca nicicând altădată, trebuie să te miști în toate, ca să supravieţuiești. Astăzi, când existenţa ta este supusă legii bicicletei: dacă se oprește, cade.

Iată rezultatul a încă două teste la care m-am supus. Primul, intitulat: „Șansa fericirii”, nu-mi lasă prea multe șanse, eu, acumulând 8-9 puncte, mulţumindu-mă cu concluzia că nu voi ajunge la adevărata fericire, unde mai pui că nu mă încălzește și entuziasmează consolatoarea concluzie că: „Oricum, nu este imposibil să vă schimbaţi comportamentul și modul de a privi lumea. Încercaţi”.

Pe de altă parte, doar un neghiob nu ar dori să privească altfel lumea, deoarece azi lumea e alta. Curând va fi chiar categoric alta. Și noi trebuie să fi m alţii. Dar nu obligatoriu – ghiftuiţi de fericiţi…

Apoi testul „Potenţialul de lider” și cel care vrea să afl e dacă avem sau nu o psihologie de învingător. Primo: „Aveţi un excelent po-tenţial de conducere, dacă aţi obţinut peste 8 puncte”. Eu însă am totalizat exact 8 puncte și mă pretez, moderat, doar la: un bun poten-ţial de lider. Eșecul însă îmi vine la întrebarea dacă aș putea deveni milionar. Concluzia, în baza punctajului (între 20 și 45 accente): acumularea averii ego ar fi o problemă cam difi cilă. Trebuie să evit speculaţiile fi nanciare. Dar cel mai mare bine pe care mi-l pot face eu însumi este să fac carieră în profesia care îmi place, chiar dacă ea n-o să mi-aducă milioa-ne. Și, liniștitor, zice „exegetul”: „Oricum, viaţa dvs. va fi asigurată material”.

Eu unul nu pot zice nimic despre a face ca-rieră în profesia de scriitor, însă ea îmi place cu adevărat, ceea ce-mi atenuează apreciabil lipsa… milioanelor…

5.IV.19945.IV.1994Pe un colţ de hârtie găsesc o informaţie ca-

re-mi trezește oarecum tristeţea unui om ce a fost jefuit de anumite lucruri: cică (un „cică” astronomic), aproape trei sferturi din stelele fi rmamentului se văd în emisfera de sud și doar ceva mai bine de un sfert se văd aici, la noi, în partea de nord. Ce să-i faci, nedreptă-ţile continuă…

Leo BUTNARU

LEGEA BICICLETEI: DACĂ SE OPREŞTE, CADE (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

29 AUGUST 20141212F L U XF L U X Magazin

Argentina a aniversat o sută de ani de Argentina a aniversat o sută de ani de la naşterea scriitorului Julio Cortazar la naşterea scriitorului Julio Cortazar

Un mozaic bine conservat, descoperit într-un mormânt antic misterios din Grecia

Un mozaic bine conservat a fost găsit în interiorul unui uriaș mormânt antic din Grecia, cel mai mare descoperit vreodată în această ţară, afl at în Amfi polis, un fost oraș elen din nordul Greciei, a anunţat marţi, 26 august, Ministerul grec al Culturii.

„După ce am îndepărtat zidul care sigila intrarea în mormânt, am descoperit o po-dea acoperită cu mozaic, alcătuit din forme pătrate și dreptunghiulare, înconjurate de rom-buri negre și albe”, se afi rmă în comu-nicatul de presă dat publicităţii de auto-rităţile elene.

Potrivit ministerului citat, „lucrările vor continua pentru a curăţa interio-rul mormântului și pentru a ranforsa structura de sprijin de la intrare”.

Anunţul prin care arheologii au dezvăluit că au descoperit acest mormânt uriaș, ce are o lungime de 497 de metri și datează din epoca lui Alexandru cel Mare, fi ind construit între anii 330 î.e.n. și 300 î.e.n., a generat numeroase speculaţii despre conţinutul acestui tumul impresionant, afl at la o distanţă de 600 de kilometri de Atena.

„Ne afl ăm în faţa unei descoperiri foarte importante din provincia Ma-cedonia, o regiune care continuă să ne surprindă prin comorile ei unice”, a declarat, pe 12 august, premierul grec Antonis Samaras, care a vizitat situl arheologic.

Începute în urmă cu doi ani, lucrările de la acest sit, cunoscut mai ales pentru „Leul din Amfi polis”, o statuie din marmură cu înălţimea de 5,2 metri, au fost întrerupte în iarnă, dar au fost reluate în iunie.

Leul de pe vârful sitului și cei doi sfi ncși de la intrare atestă caracterul „spectaculos” al monumentului, afi rmă Katerina Peristeri, coordonatoarea săpăturilor arheologice.

Arheologii consideră că mormântul ar putea să aibă o înălţime de trei me-tri și să aparţină unei personalităţi eminente din anticul regat macedonean.

O serie de ipoteze evocă mormântul Roxanei, soţia persană a lui Alexan-dru, altele spun că ar fi mormântul mamei regelui macedonean sau al unuia dintre generalii care l-au însoţit în lupte.

Profesorul grec de arheologie Michalis Tiverios consideră că este foarte posibil ca mormântul să aparţină lui Nearchos, unul dintre amiralii lui Ale-xandru cel Mare.

Șansele ca mormântul din Amfi polis să fi e cel al lui Alexandru cel Mare sunt însă aproape nule, întrucât după moartea acestuia, la vârsta de 32 de ani, în Babilon, sicriul regelui ar fi fost înhumat în Alexandria, în Egipt. To-tuși, niciuna dintre misiunile arheologice de până acum nu au confi rmat acest scenariu.

Sursa: mediafax.ro

Argentina a marcat săp-tămâna aceasta o sută de ani de la nașterea cele-brului său scriitor Julio Cortazar, autor al romanu-lui „Șotron”, apropiat de suprarealiști și considerat unul dintre cei mai mari autori latino-americani. Timp de trei zile, scriitori, profesori universitari și ziariști au evocat, la Bibli-oteca Națională din Bue-nos Aires, rolul intelectua-lului angajat, exilat peste trei decenii în Franța, unde a și primit cetățenia franceză, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Născut la Ixelles (Belgia), la 26 august 1914, și mort la Paris, la 12 februarie 1984, Julio Cortazar, ma-

estru al nuvelei, este cunoscut în-deosebi pentru romanul „Șotron”, apărut în 1963. Amestec de fantastic și suprarealism, opera sa, tradusă în peste 30 de limbi, s-a vândut în acest

an în peste 100.000 de exemplare în țările de limbă spaniolă

În semn de omagiu adus lui Cor-tazar, London City — cafeneaua din anii 1950 imortalizată în cartea „Câștigătorii” — și-a redeschis porțile la Buenos Aires și unde a fost insta-lată o masă cu o placă de bronz și o scrumieră în memoria scriitorului.

Scriitorul cu convingeri de stân-ga, care a susținut revoluțiile cuba-neză și sandinistă, a plecat din Ar-gentina în 1951 în Franța, în semn de protest față de dictatura genera-lului Peron.

Julio Cortazar a scris, de aseme-nea, poezii, teatru și eseuri, dar și traduceri prin care a făcut cunoscuți în limba spaniolă autori precum Marguerite Yourcenar sau Lautrea-mont. Scenariul fi lmului „Blow-up”, în regia lui Michelangelo Antonioni, s-a inspirat din cartea lui Cortazar „Las babas del diablo”.

Debutează în anul 1938 cu volu-mul de poeme Prezențe.

A publicat numeroase volume de

povestiri: Bestiario (1951), Sfârșitul

jocului (1956), Armele secrete

(1959), Povești cu cronopi și glorii

(1962), Toate focurile, focul (1966),

Urmăritorul și alte povestiri (1967),

Insula la amiază și alte povestiri

(1971), Octaedrul (1974), Cineva în

trecere pe aici, (1977), Un oarecare

Lucas (1979), Cât de mult o iubim pe

Glenda (1980), Ceasuri nepotrivite (1982), Autonauţii de pe cosmopistă (1983), Celălalt cer.

Cortazar a scris romanele Șotron (1964), Examenul (1950), Premiile (1960), Fantomas contra vampirilor multinaționali (1965), 62: model de asamblat, (1968), Cartea lui Manuel, (1974).

FLUX

Operaţiune de salvare la casa unde a copi-lărit și trăit o bună perioadă de timp compozitorul George Enescu la Mihăileni. O echipă de voluntari ai Ordinului Arhitecţilor din România a reușit să împiedice prăbuși-rea casei afl ată într-o stare avansată de degradare.

Casa unde a copilărit și a ve-nit până în 1946, se afl ă de mai bine de 30 de ani într-o stare de continuă degradare. Căsuţa preotului Ioan Cosmovici, bunicul lui Jurjac, cum era alintat Enescu în familie, a ajuns după 1974, când a fost vândută și nu a mai fost locuită de Eugenia Dimitriu, verișoara compozitoru-lui, rând pe rând depozit de cartofi , de cereale, ca mai apoi, după 1990, să fi e abandonată de-a binelea de familia care o cumpărase deja la a treia mână de la o moștenitoare a familie Enescu.

Construită în stil ţărănesc, dar cu o distincţie aparte, căsuţa unde Enescu ar fi compus una dintre bijuteriile sale muzicale, ”Simfonia concertantă pentru violon-cel și orchestră op. 8" s-a înclinat în faţa timpului și a indiferenţei. Acoperișul s-a prăbușit în partea din faţă a clădirii, cerdacul s-a surpat, la fel și o parte din beci. Interiorul era de-a dreptul răvășit, pianul unde cânta Enescu nici nu mai există, pereţii stau să se crape. Casa părea condamnată, șefi i primăriei din Mihăileni susţin că arhitecţii pe care i-au consultat i-au mai prezis sum-bru casei lui Enescu doar un an de viaţă.

A venit însă și salvarea. În urma campaniei de infor-mare și conștientizare derulată de cunoscuta pianistă Raluca Știrbăţ, a venit și salvarea acestei monument istoric. Ordinul Arhitecţilor din România și Fundaţiei Pro Patrimonio au găsit o mână de voluntari, arhitecţi, muncitori, studenţi la arhitectură care au lucrat volun-tar la această casă. Totodată, au fost deschise două conturi de donaţie: unul de Societatea Internaţională Enescu din Viena, împreuna cu Revista Timpul din Iași, unde s-au strâns 1800 de euro, și un al doilea cont des-chis de Organizaţia Arhitecţilor din România, unde au fost viraţi până la 1 august 16.200 de lei. Cu acești bani a fost consolidată clădirea.

Din lipsă de fonduri, deocamdată, nu este posibilă

reabilitarea acestui obiectiv, dar spun arhitecţii volun-

tari de la casa lui Enescu de la Mihăileni prioritatea „0”

a fost salvarea de la prăbușire a imobilului. Au fost de-

rulate lucrări de consolidare, dirijate de președintele

Ordinului Arhitecţilor din România, Șerban Sturdza.

Din echipa care a realizat și coordonat aceste lucrări

fac parte arhitectul Lucian Rădulescu și 11 studenţi la

arhitectură de la Universitatea de Arhitectură și Urba-

nism ”Ion Mincu” din București și de la Universitatea

Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași.

Deși au promis la începutul acestui an că vor cum-

păra casa de la proprietari și vor da fonduri pentru

restaurarea acesteia, șefi i de la Consiliul Judeţean nu

au mișcat nici măcar un deget. „Vrem să achiziţionăm

casa respectivă ca să o refacem. George Enescu a stat

și vreau ca să o băgăm în circuitul turistic”, declara

președintele Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, la

începutul acestui an. Mai mult decât atât, autorităţile

judeţene au evitat să mai discute despre această casă.

În casa de la Mihăileni a preotului Ioan Cosmovici,

bunicul după mamă al lui George Enescu, compozito-

rul și-a petrecut o bună parte a copilăriei, după divor-

ţul părinţilor din 1890. Aici localnicii spun că ar fi învă-

ţat să cânte de la lăutarii satului și tot aici, la căpătâiul

mamei sale bolnave, în 1901, ar fi compus și ”Simfonia

concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8”. Mai

târziu, Enescu va vizita mereu Mihăileniul și va concer-

ta în garnizoana de la marginea orașului, unde era sala

de bal.

Sursa: historia.ro

Casa lui Enescu de la Mihăileni, salvată de un grup de arhitecţi voluntari

29 AUGUST 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

2.00 Bună dimineaţa! 9.00, 17.30, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 10.15 Carta drepturilor. 10.40 Destine

literare. 11.40 Ediţie specială. Forumul miniștrilor de externe.

13.10 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 14.10 «1989». Rolul

evenimentelor din 1989 din istoria Europei și RM. 15.15 Docu-

mentar. «New York. Confi denţial». 16.00 Congresul Diasporei.

Transmisiune în direct. 17.45, 0.50 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accen-

te economice. 20.25 ARTelier. Mihai Brunea, artist plastic. 21.25

Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Aniversări. 23.05 Documentar. «Roa-

dele viitorului». 3.40 «Cântec, dot și omenie». Program muzical.

4.30 Evantai folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshoping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Casa de alături (r) 07:15 Minciuna

(r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30

Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Soţ

de închiriat (r) 11:45 Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Legături riscante (r) 15:30

Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Rosa diamante 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Soţ de închiriat 19:50

Pentru că te iubesc 20:45 Spune-mi că ești a mea 22:00 Legături

riscante 23:00 Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Războiul sexelor 02:30 Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV 10:00 Teleshoping 10:15

Trăiește-ţi vara (r) 11:15 Film: Iepurașul casei

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4788 15:00 Film:

Ingredientele dragostei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cris-

tina Gheiceanu 20:45 Film: Solomon Kane 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Film: Terra Nova, ep.1 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 Apropo

Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 “Жить

здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 “Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 14:10 “Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00

“Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Смак” 17:00 “Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele stiri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom)

21:40 “Время” 22:30 “Нюхач”. Многосерийный фильм 00:30

“Primele stiri” (rus) 00:45 “Первая Мировая” 01:40 Ночные

новости 01:55 “Юрий Николаев. “Не могу без ТВ” 02:45 “Prima

Ora” (R)

06:00 Новости. 06:15 Programa

de divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости.

08:50 Бывших не бывает. Криминальный боевик. Россия

2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив.

Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом

Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Бывших не бывает.

Криминальный боевик. Россия 2013 1 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Stiri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:40 Stiri. 01:05 Programa de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX

9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:33 LE

JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:15

EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO

12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10

FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 SADATE

BEGIN, LE CHEMIN DE LA PAIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 LA PETITE FILLE ET LES REQUINS 22:51 ENFANT

D’ÉLÉPHANT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 HÔTEL DU NORD 2:35 LES

CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

L’AFRIQUE À VÉLO 4:30 L’AFRIQUE À VÉLO

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 17.45, 0.20 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog

social. 22.40 }n premieră. 23.50 Documentar. «La drum». 3.10

Documentar. «Pinul nordic». 4.30 «1989». Rolul evenimentelor

din 1989 din istoria Europei și RM. 5.30 ARTelier. Mihai Brunea,

artist plastic.


10.45 Teleshoping 11.00Concert 12.55 Market

9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film

indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshoping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19. 30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md




Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Soţ de

închiriat (r) 11:45 Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Legături riscante (r)

15:30 Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Soţ de închiriat

19:50 Pentru că te iubesc 20:45 Spune-mi că ești a mea 22:00

Legături riscante 23:00 Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Războiul sexelor 02:30 Casa de

alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Războiul sexelor (r)


Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ingre-

dientele dragostei (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4786 15:00 Film: Ursul Jack 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Grădiniţa lui

tăticu’ 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Terra

Nova ep.2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Mol-

dova – emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в эфирном

вещании с 09.00 до 17.00 в связи с

профилактическими работами на технических средствах

ГП «Radiocomunicatii”. 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Te-

leshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Ясмин”.

Многосерийный фильм 14:20 “Добрый день” 15:00 “Primele

stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Ясмин”.

Многосерийный фильм 16:25 “Смак” 17:00 “Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele stiri”


поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom)

21:40 “Время” 22:30 “Нюхач”. Многосерийный фильм 00:35

“Primele stiri” (rus) 00:50 “Первая Мировая” 01:45 Ночные

новости 02:00 “Ангелина Вовк. Женщина, которая ведет”

02:50 “Prima Ora” (R)

06:00 Stiri. 06:25 Programa de

divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Stiri.






Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Бывших не

бывает. Криминальный боевик. Россия 2013 2 серия 19:10

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Stiri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Stiri. 00:30 Programa de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN

8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY

SPIES 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:04 TÉLÉTOURISME

11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRI-

NAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU

PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI

LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PAR-

TIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38

CATIMINI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES

22:46 APPARENCES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

ZONE D’OMBRE 2:00 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTRE-

MENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AFRIQUE À VÉLO

4:30 L’AFRIQUE À VÉLO

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Documentar. «La drum». 6.45 «Cân-

tec, dot și omenie». Program muzical.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. «AGRODOLCE». 10.10, 17.15 Desene animate. «Fru-

moasa adormită». 10.40 La datorie. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 0.20 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 14.20 Documentar. «360 grade

GEO: Thailanda, copiii ringului». 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul

copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

22.20 Avangaraj. 23.05 Documentar. «Europa neîncheiată». 0.10

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu.

3.10 World stories - lumea în reportaje. 3.40 Tezaur. 5.30 Accente

economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshoping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md







15:30 Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Soţ de închiriat

19:50 Pentru că te iubesc 20:45 Spune-mi că ești a mea 22:00

Legături riscante 23:00 Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Războiul sexelor 02:30 Casa de

alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Războiul sexelor (r)


Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ursul

Jack (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4787 15:00–

Serial: Experimentul Philadelphia 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ninja 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Film: Terra Nova 00:00 Știrile ProTv cu Ani-

șoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 România,

te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La

Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)


«Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Ясмин”. Многосерийный

фильм 14:20 “Добрый день” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Ясмин”. Многосерийный

фильм 16:25 “Смак” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время” 22:30

“Нюхач”. Многосерийный фильм 00:35 “Primele stiri” (rus)

00:50 “Первая Мировая” 01:45 Ночные новости 02:00 “Игорь

Кириллов. Жизнь в прямом эфире” 02:50 “Prima Ora” (R)


divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Stiri.






Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Бывших не бывает.

Криминальный боевик. Россия 2013 3 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Stiri. 22:25 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Stiri. 00:30 Programa de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:31 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 ATOUT 5 10:03

TENDRES AGNEAUX 10:04 POK ET MOK 10:11 MAGIC 10:34

UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES

VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:27 LA TÉLÉ DE

A @ Z 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF

12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 CURIEUX

BÉGIN 13:39 BIENVENUE AUX PÂQUIS ! 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:03 C’ÉTAIT MIEUX AVANT ? 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 VAUGAND 21:30 LE JO-

URNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CARNETS DE JULIE GRAND

FORMAT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA FAMILLE KATZ 1:43

LA FAMILLE KATZ 2:32 ACOUSTIC 2:59 LES VOIX HUMAINES

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AMBASSADES ET PALAIS

DIPLOMATIQUES

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Свiтанок. 6.45 Chișinăul de ieri și

de azi. 7.10, 8.15, 1.20 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45,

17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.15 Cunoaș-

te-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Eugen Doga. 10.25

Accente economice. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.55 O

seară în familie. 13.10, 17.45, 0.10 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 14.25 Evantai folcloric. 15.15 Erudit-cafe. 16.00

Părinţi și copii. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55, 3.00 Avanpremiera festivalului-concurs

«Maria Bieșu». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de

vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Geta Burlacu. «La poarta pă-

mântului». 5.30 Свiтанок.


10.45 Teleshoping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film

indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshoping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md







15:30 Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Rosa diamante

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Soţ de

închiriat 19:50 Pentru că te iubesc 20:45 Spune-mi că ești a

mea 22:00 Legături riscante 23:00 Casa de alături 00:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Războiul sexelor

02:30 Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Experimentul Philadelphia (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4788 15:00 Film: Coliziune devastatoare 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film:

Afaceri necurate 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05

Film: Terra Nova ep.4 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova – emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)


«Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Ясмин”. Многосерийный

фильм 14:20 “Добрый день” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Ясмин”. Многосерийный

фильм 16:25 “Смак” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40 “Время”

22:30 “Нюхач”. Многосерийный фильм 00:35 “Primele stiri”

(rus) 00:50 “Первая Мировая” 01:45 Ночные новости 02:00

“Татьяна Веденеева. “Здравствуйте, я ваша Таня!” 02:55

“Prima Ora” (R)


divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Stiri.






Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Бывших не

бывает. Криминальный боевик. Россия 2013 4 серия 19:10

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Stiri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Stiri. 00:30 Programa de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50

ATOUT 5 10:03 POK ET MOK 10:10 TENDRES AGNEAUX 10:11 MAGIC

10:34 FLASH INFO 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:03 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:27 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE

13:38 GENTILLY OR NOT TO BE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

FORTIER 15:51 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:41 LA FAMILLE KATZ 20:24 LA FAMILLE

KATZ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA VIERGE, LES COPTES

ET MOI... 23:29 DÉLICATE GRAVITÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ALCALINE,

LE CONCERT 2:33 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:31 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 TONY FRANK, DEVANT L’OBJECTIF

1 SEPTEMBRIE 2 SEPTEMBRIE 3 SEPTEMBRIE 4 SEPTEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

29 AUGUST 20141414F L U XF L U X Cultur=

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVechile aspiraţii sunt din nou vii în sufl etul tău, însă le trăiești cu o in-tensitate diferită faţă de cea din trecut. Îţi dorești cu adevărat să îţi schimbi puncte esenţiale din viata ta și nu eziţi să faci tot ce îţi stă în putinţă.

TaurEste o perioadă propice exprimării sentimentelor, mai ales dacă sim-ţi că în ultimul timp nu ai fost prea deschisă faţă de cei din jur. Povestea de iubire pe care o trăiești este una lipsită de complicaţii, dar și de pro-funzime.

GemeniTe confrunţi cu situaţii difi cile, care te solicită la nivel emoţional și inte-lectual. Faci o schimbare de mediu, care îţi va pune la încercare curajul și diplomaţia, dar care îţi va aduce și mult noroc.

RacTe confrunţi cu propriile ambiţii. Ești în apele tale oriunde mergi, nu te deranjează să schimbi oamenii și locurile, ci din contra, profi ţi din plin de aceste mici ajustări de contexte.

LeuSchimbările care se petrec în viata ta sunt inevitabile, va trebui să accepţi că nu mai poţi avea aceeași stabili-tate emoţională în familie, în special din cauza distanţei care intervine în-tre tine și ceilalţi membri.

FecioarăNimic nu este obţinut cu eforturi ne-glijabile. Cel mai important obstacol pe care trebuie să îl depășești este acela de a nu scăpa din vedere inte-resul celor dragi, care nu corespun-de, adesea, cu al tău.

BalanţăÎntâlnirile cu oameni noi se dove-desc a fi foarte interesante și fructu-oase, descoperi noi oportunităţi de dezvoltare, ajungi să îţi înţelegi mai bine propriile aspiraţii și îţi amelio-rezi starea de spirit.

ScorpionNimic nu te intrigă și nu te solicită mai mult decât relaţiile cu cei din jur, ești profund implicată în viaţa ta socială și îţi fi xezi ţinte clare, care să te ajute să îţi reabilitezi imaginea în societate.

SăgetătorPoţi cunoaște persoane importan-te pentru viitorul tău profesional, te poţi promova în medii selecte, însă nu este indicat să dedici tot timpul explorării, amintește-ţi și de nevoile familiei tale, pe care ai neglijat-o în ultimul timp.

CapricornEști mai tranșantă și mai dură decât de obicei, totul este alb sau negru pentru tine, mai ales în situaţii limi-tă. Acest mod absolutist de a vedea lucrurile îi deranjează pe cei din jur, care se simt judecaţi și criticaţi la fi -ecare pas.

VărsătorTe implici mai mult în activităţi care nu ţin nici de familie, nici de serviciu, ci mai mult de societate, voluntaria-tul fi ind o opţiune foarte interesantă pentru tine. Ai numeroase ocazii de a-ţi trăi adevăratele pasiuni.

PeştiTotul îţi merge din plin. Ești naivă și destul de superfi cială în activităţile zilnice, dar asta îţi conferă o deose-bită naturaleţe în discuţiile cu cei din jur. Lucrul în echipa va fi fundamen-tal în această săptămână.

29 august - 5 septembrie29 august - 5 septembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 932TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.05

ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Teza-

ur. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10

Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Frumoasa

adormită». 10.15 Documentar. «Almanah cinematografic».

10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00 Avanpremiera

festivalului-concurs «Maria Bieșu». 12.00 Dor. Program muzical.

12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 14.25 B.Britten. «Seri muzicale».

14.35 Documentar. «Arts 21». 15.30 Ne distrăm cu «Do-re-mi».

16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună

seara! Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr!

23.15 Festivalul Intenaţional de Operă și Balet «Maria Bieșu».

G.Verdi.”Traviata”. 4.30 Destine literare. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshoping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00Muzică 21.30 Produs au-

tohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV.Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Știrile Euro

TV.Reluare 03.00 Fără măști.Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile

Euro TV.Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Casa de alături (r) 07:15 Minciuna (r)

08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Soţ de închiriat (r)

11:45 Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Legături riscante (r) 15:30 Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Soţ de închiriat 19:50 Pentru că te iubesc 20:45

Spune-mi că ești a mea 22:00 Legături riscante 23:00 Casa de ală-

turi 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Războiul

sexelor 02:30 Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Războiul sexelor (r)


Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00– Film: Coliziune

devastatoare(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tele-

shoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4789

15:00 Film: Halloween-ul căţeilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45– Film: Legiunea 23:00 Film: Furtuna

tropicală 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emi-

siune muzicală 02:15 Film: Furtuna tropicală (r) 04:00 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima

Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10

Новости 12:30 “Ясмин”. Многосерийный фильм 14:20 “Добрый

день” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Смак” 17:00

“Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele stiri”


поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:40

“Время” 22:30 “ДОстояние РЕспублики: Александр Зацепин”

00:40 “Primele stiri” (rus) 00:55 “Вечерний Ургант” 01:50 Футбол.

“Спартак” (Москва) - “Црвена звезда” (Белград). Трансляция

со стадиона “Открытие Арена” 03:35 “Городские пижоны”.

Премьера. “Джими Хендрикс”


divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Stiri. 08:50

След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Stiri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Stiri. 00:30 Programa

de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 ATOUT 5 10:03

POK ET MOK 10:10 TENDRES AGNEAUX 10:11 MAGIC 10:33 FLASH INFO

10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:01 DESTINATION WEEK-END 11:29 NEW

YORK - NEW YORK 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF

12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO 13:38

BUZKASHI ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA FAMILLE KATZ 15:45

LA FAMILLE KATZ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES VIVANTS 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:40 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

21:59 BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MON-

DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 MORT D’UN PRÉSIDENT 2:33

LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUAGA PARADISO

6.05, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. «Arts 21». 7.10 Film. «B+IATUL ȘI

MAREA». 8.55 Videoteca copiilor. 9.05

Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Documentar. «Almanah cinematografi c». 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 }n premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.30

Festivalul «La izvorul Osoiencelor». Selecţiuni. 15.00 «1989».

Rolul evenimentelor din 1989 din istoria Europei și RM. 16.00

Documentar. «Euroboxx». 16.30 ARTelier. Tabăra de sculptură

de la Glodeni. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 }n ritm de dans.

17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.20 Destine

de colecţie. 22.20 Festivalul Intenaţional de Operă și Balet «Maria

Bieșu». P.Ceaikovski. «Lacul lebedelor». Balet. 1.30 Fii tânăr! 2.15

Avangaraj. 3.00 Geta Burlacu. «La poarta pământului». 4.30 Bună

seara! Talk-show. 5.30 Unda Bugeacului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshoping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00

Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy

Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudi-

nale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic

02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Casa de alături (r) 07:15 Minciuna (r)

08:15 O seară perfectă cu Natalia Chepte-

ne (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Soţ de închiriat (r)

11:45 Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Legături riscante (r) 15:30 Minciuna 16:30

Rosa diamante 17:30 Clona 18:30 Soţ de închiriat 19:30 Pentru că

te iubesc 20:30 Spune-mi că ești a mea în culisele succesului 22:00

Legături riscante 23:00 Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Războiul sexelor 02:30 Casa de alături

(r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15

Serial: Toate pânzele sus, ep.5 11:00 Film:

Halloween-ul căţeilor (r) 13:00 Stirile PRO TV

13:05– Teleshoping 13:20– Patru nunţi și o

provocare (ultima ediţie) 15:15 Film: Răsfăţaţii Americii 17:00

Film: 27 de rochii 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja 20:45 Film: Ultima redută 22:45 Film: Pariu riscant 00:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile PROTV (r)

02:00 Film: Pariu riscant (r) 03:30 Serial: Toate pânzele sus (r)

04:15– Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Петр Вельяминов,

Игорь Кваша в остросюжетном фильме

«Хищники» 07:35 Наталья Гундарева,

Екатерина Васильева в фильме «Прощание славянки» 09:05

«Играй, гармонь любимая!» 09:45 «Слово пастыря» 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера.

“Эдуард Хиль. Обнимая небо...” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “В наше время” 14:15

Премьера. Евгений Стычкин, Павел Майков, Сергей Газаров

в приключенческом фильме “Золото “Глории” 15:00 Новости

(с субтитрами) 15:15 “Золото “Глории”. Продолжение 18:00

Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Золото “Глории”.

Продолжение 18:25 Премьера сезона. “Ледниковый период”

21:00 “Primele stiri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:45 “КВН”. Премьер-лига.

Финал 01:25 Том Беренджер в приключенческом фильме “Буч

и Сандэнс: Ранние дни” 03:10 Фильм “Разрушенный дворец”

04:45 “В наше время”

6:00 Stiri. 6:30 Programa de diver-

tisment. 7:00 Stiri. 7:30 Programa

de divertisment. 8:00 Stiri. 8:25 Programa de divertisment.

9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия

2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15

Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010

0:00 Новости. 0:15 Programa de divertisment.


NAL 5:30 LE BEAU VÉLO DE

RAVEL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 PARDONNEZ-MOI

7:27 AFRIQUE PRESSE 7:59 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE

10:15 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES

MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:54 YAKARI 11:07 MARCELINO

11:31 HELVETICUS 11:36 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE !

12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS

13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:32 OSER UNE AUTRE VIE

14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

UN ÉTÉ EN FRANCE 16:00 DESCENTE EN CUISINE 17:00 LA TÉLÉ DE

A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 FAUT PAS

RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 SIGNATURE 1:56 SIGNATURE 2:54 D6BELS ON

STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE POINT

6.05, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Jules Dassin, biografi a unui puști ne-

wyorkez». 7.10 Cuvintele Credinţei. 7.55

Aniversări. Ion Hadârcă. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar.

«Apa, aurul albastru». 10.00 Ne distrăm cu «Do-re-mi». 11.00

Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutin-

deni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «New York.

Confi denţial». 13.50 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat

istoria. V.Rusu-Ciobanu și G.Sainciuc. 14.00 Baștina. Magazin

agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Festivalul «Nicolae Glib».

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane

pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 20.40

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. D.Matcovschi.

21.25 Săptămâna sportivă. 22.20 Festivalul Intenaţional de Operă

și Balet «Maria Bieșu». G.Bizet. «Carmen». Operă. 1.30 Cinemateca

universală. 1.45 Festivalul «La izvorul Osoiencelor». Selecţiuni.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshoping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshoping 16.00 Film artistic 17.55 Mar-

ket 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00

Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic

22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30 Film artistic 01.00

Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic




Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Soţ de

închiriat (r) 11:45 Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping 13:00

Spune-mi că ești a mea în culisele succesului (r) 14:30 Legături

riscante (r) 15:30 Minciuna 16:30 Rosa diamante 17:30 Clona

18:30 Soţ de închiriat 19:30 Pentru că te iubesc 20:30 Spune-mi

că ești a mea (sfârșitul serialului) 22:00 Legături riscante 23:00

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Războiul sexelor 02:30 Casa de alături (r) 03:30 Acasă în

bucătărie (r) 04:30 Războiul sexelor (r )

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15

Serial: Toate pânzele sus, ep.6 11:00 Film:

Secrete fatale (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05–

Teleshoping 13:20 Film: Răsfăţaţii Americii (r)

15:15 Film: 27 de rochii (r) 17:00 Film: Tipul cel nou 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Diavolul

se îmbracă de la Prada 23:00 Film: Vagabondul milionar 01:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Mol-

dova – emisiune muzicală 03:00 Film: Vagabondul milionar (r)

05:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

05:30 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер

в фильме «Не было печали…» 06:00

Новости 06:10 Фильм «Не было печали…»

Продолжение 06:45 Елена Цыплакова в фильме «Школьный

вальс» 08:20 «Армейский магазин» 08:50 Teleshopping

09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Пока все дома”

11:00 “Первый. Старт сезона” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:15 “Первый. Старт сезона” 14:00 Новости (с субтитрами)

14:15 “Первый. Старт сезона” 18:00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:15 “Первый. Старт сезона” 20:00 “100 de mol-

doveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное

“Время”. Информационно-аналитическая программа 23:55

Политика 01:00 “Первый. Старт сезона” 02:30 “Тихий дом” на

Венецианском кинофестивале. Программа Сергея Шолохова

02:55 Кэмерон Диас в комедии “Подальше от тебя”

6:00 Новости. 6:15 Programa de

divertisment. 7:00 Новости. 7:15

Programa de divertisment. 8:00 Новости. 8:15 Понять простить.

10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки.

Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010

23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:15 Programa de

divertisment.


NAL 5:30 SADATE BEGIN, LE

CHEMIN DE LA PAIX 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 8:01

REFLETS SUD 8:52 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14

T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA BANDE DES

MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO

11:30 HELVETICUS 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:08

JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:00

NEW YORK - NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES

RACINES & DES AILES 16:52 UN AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-

ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES

TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 LE JARDIN, UNE ÉCOLE DE LA VIE

20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE VIE

23:23 SUPPORTER 23:29 SUPERMAN N’EST PAS JUIF (ET MOI UN

PEU...) 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LE SEL DE LA MER 2:46 INTUS 3:00

ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

5 SEPTEMBRIE 6 SEPTEMBRIE 7 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

29 AUGUST 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Lupta cu cancerul ar putea fi imposibil de câștigat, întrucât maladia este prea dezvoltată, primele dovezi ale unor tumori canceroase fi ind înregistrate cu sute de milioane de ani în urmă, ceea ce, potrivit cercetă-torilor, înseamnă că boala este parte a evoluţiei umane.

Deși au fost investiţi foarte mulţi bani în proiecte de cercetare, peste tot în lume, un studiu recent a arătat că această boală este greu de vinde-cat. Descoperirea a arătat că această maladie va fi mai greu de tratat și de vindecat din cauza structurii sale foarte evoluate. Aceasta sugerează că abilitatea celulelor de a dezvolta cancer este o «proprietate intrinse-că», ce a evoluat în decursul a sute de milioane de ani, informează dai-lymail.co.uk.

Cu toate acestea, cercetătorii de la Kiel University din Germania și Ca-tholic University din Croaţia, care au realizat acest studiu, spun că oame-nii de știinţă vor avea cea mai bună șansă de a lupta cu această maladie, «cunoscând dușmanul».

Biologii evoluţioniști au descope-

rit că prima dovadă a unor tumori,

apărute în mod natural, s-a înre-

gistrat la două specii de hidră - ani-

male de apă dulce. Aceștia spun că

existenţa bolii cu sute de milioane

de ani în urmă sugerează că aceas-

ta este o parte inerentă a evoluţiei

noastre.

«Cancerul este la fel de vechi pe

Pământ ca și viaţa multicelulară și,

probabil, nu va fi niciodată complet

eradicat», a declarat profesorul Tho-

mas Bosch, cel care a condus echipa

de cercetători.

În timp ce căuta originea genei

canceroase - cauza tuturor tumori-

lor -, echipa a făcut descoperirea la

hidre. Potrivit oamenilor de știinţă,

din datele obţinute s-a constatat

că primele animale multicelulare

aveau deja gena canceroasă, ceea

ce poate duce la dezvoltarea cance-

rului la oameni. Cercetătorii vor să

stabilească dacă, într-adevăr, aceste

animale ar putea dezvolta tumori.

Pentru descoperirea tratamen-

tului pentru vindecarea cancerului

s-au cheltuit deja foarte mulţi bani.

Doar în SUA se estimează că s-au

cheltuit peste 500 de miliarde de

dolari, doar în 2012, în acest scop.

Potrivit cercetătorilor, fi eca-

re persoană poartă «o bombă cu

ceas» în corp încă de la naștere.

«Poate exploda la începutul, la mij-

locul sau spre sfârșitul vieţii. Asta

nu înseamnă că pentru un pacient

care dezvoltă cancer nu se mai

poate face nimic. Tehnologia medi-cală ne va permite (...), cel puţin în unele cazuri, să tratăm cu succes și să curăţăm complet un pacient de celulele cu probleme. Cunoașterea originilor dușmanului este cel mai bun mod de a lupta cu el și de a câștiga multe bătălii», au mai spus cercetătorii.

Mediafax.ro

STUDIU

Cancerul este parte a evoluţiei umane şi lupta Cancerul este parte a evoluţiei umane şi lupta cu această boală ar putea fi imposibil de câştigatcu această boală ar putea fi imposibil de câştigat

FARMACIA NATURIIPerele, fructele-

medicament care scad tensiunea

și colesterolul rău

Perele sunt fructe delicioase ce conțin apă în proporție de 80%, fi bre, fi er, vitamina C, vitamina A, vitamina E, vita-mine din complexul B, acid folic, enzime, antioxidanți și minerale precum zinc, sodiu, clor, calciu, magneziu, potasiu, cupru și mangan. Au un indice glicemic redus (30), motiv pentru care sunt digerate și absorbite mult mai lent față de alimentele care au un indice glicemic mediu sau mare.

Pentru a benefi cia de proprietățile acestor fructe deli-cioase se recomandă consumul cu tot cu coajă.

Atât para în sine, cât și sucul de pară sunt adevărate medicamen-te naturiste pentru organism.

Cunoscute ca fructe hipoaler-genice, perele nu sunt de natură să cauzeze reacții alergice. Ele pot fi utile în tratarea infl amației mu-coaselor, în tulburările cronice, artrită și gută.

Perele sunt recomandate în prevenirea obezității, diabetului și a bolilor coronariene. Dintre toate fructele, perele au cel mai scăzut indice glicemic, fapt pen-tru care sunt indicate persoane-lor care suferă de diabet.

Cu un conținut bogat de fi bre, perele reduc nivelul colesterolu-lui “rău”, micșorând astfel riscul apariției bolilor cardiovasculare.

Prin conținutul bogat de pota-siu, perele ajută la reglarea ten-siunii arteriale. Mai mult, fi ind o sursă de pectine și biofl avonoide, au un puternic efect antioxidant.

Consumul acestor fructe sti-mulează formarea globulelor roșii și combate anemia.

Perele conțin acid hidroxici-namic care s-a dovedit că ajută la prevenirea cancerului de sto-mac și cel pulmonar la femei. Un alt nutrient care se regăsește în compoziția perelor, cuprul, ajută la prevenirea cancerului de colon.

Perele conțin mult mai multe fi -bre față de alte fructe, fapt pentru care ajută la digestie, însă joacă și un rol important în menținerea glicemiei în limite normale prin încetinirea absorbției carbohi-dratilor din intestin în sistemul circulator sangvin. De asemenea, perele sunt recomandate copiilor care suferă de refl ux gastro-eso-fagian, deoarece ele nu afectează mucoasa stomacului. Au rolul și de a atenua constipația datori-tă pectinei care este diuretică și poate avea un efect laxativ ușor.

Printre numeroasele benefi cii ale consumului de pere se nu-mără și efectul sedativ și calmant asupra sistemului nervos, la fel ca un medicament de combatere a efectului stresului.

Doctorulzilei.ro

BEAUTYMachiajul luminos: secretul unui look plin de prospeţime

Machiajul luminos, ce debordează sănătate și prospeţime, se menţine în preferin-ţele noas-tre, în ciuda tendinţelor de makeup mat promo-vat pe podi-umuri. Un ten iluminat în puncte strategice ale feţei, va arăta întotdeauna bine și va conferi o mină sănătoasă.

Secretul obţinerii unui ten luminos și a unui

machiaj natural constă în alegerea unui fond

de ten potrivit pentru tipul tău de ten. Bazele

de machiaj moderne nu încarcă tenul și nu îi

conferă un aspect de mască, ci sunt hidratante

și se simt bine pe piele.

Dacă ai tenul uscat, un fond de ten emoli-

ent este perfect pentru tine, venind în armo-

nie perfectă cu un primer iluminator, iar dacă

ai tenul gras, un fond de ten matifi ant pe zona

T, unde te confrunţi mai mereu cu excesul de

sebum este complimentat de minune de o pu-

dră iluminatoare, amplasată pe arcade sau pe

vârful pomeţilor.Secretul este alegerea unor iluminatoare

și a unor formule potrivite pentru tine și tipul tenului tău, astfel încât rezultatul să fi e unul natural, luminos, ce inspiră prospeţime și tine-

reţe. Acestea conţin particule fi ne ce refl ectă lu-

mina și minimizează aspectul liniilor fi ne și a ridurilor, conferă tenului un aspect înviorat și creează iluzia unor pomeţi mai bine reliefaţi,

fi ind un pas esenţial în tehnicile decontouring & highlighting.

One.ro

Există cel puţin un model

de fustă care se va potrivi

perfect conformaţiei tale

și care te va face să arăţi

superb. Iată câteva idei

pe care să le aplici atunci

când îţi cumperi o fustă.

• Fusta cloș, fusta creion, mini, în formă de A ori cea cu talie înal-tă: acestea sunt piesele noastre preferate când vine vorba de fuste.

• Fustă scurtă, cloș, cu talia ceva mai înaltă: acest tip de fustă îţi va camufl a perfect zona abdo-minală. Poart-o cu un top din mă-tase și sandale cu platformă. Nu uita să asortezi ţinutei un colier lung din perle.

• Fusta scurtă (mini): se va potrivi persoanelor mignone ori celor înalte, dar care nu sunt late în șolduri. Poţi purta o astfel de fustă atunci când mergi în club, împreună cu un top cu aplicaţii, o jachetă din piele și un colier din lanţuri. Alege o pereche de stilettos cu tocuri ameţitoare, bo-canci military ori botine.

• Fusta creion: dacă ai o talie mică și șolduri rotunde, alege fusta creion. O fustă de acest gen îţi va pune formele în evidenţă. O poţi purta cu un T-shirt din bumbac ori un top din mătase și este musai să porţi pantofi cu tocuri înalte ori san-dale cu platformă, pentru a-ţi avan-taja silueta. Acest tip de fustă poate fi purtat și la birou împreună cu un sacou. Dar dacă modelul fustei este unul cu print (animal print, print fl o-ral, dungi, buline etc.), acesta poate fi purtată și în weekend.

• Fusta din dantelă ori cu broderie preţioasă: avantajează

aproape orice tip de siluetă. Este extrem de sexy și de elegantă. Alege doar lungimea potrivită conformaţiei tale și caută să porţi culoarea care să te avantajeze. Sezonul acesta poţi purta paste-luri, culori neutre, monocrom ori culori delicioase.

• Fusta în forma literei A: dacă ai o conformaţie pară (șolduri vo-luptoase) alege această fustă în formă de A. Aceasta îţi va scoate în evidenţă talia și îţi va avantaja zona șoldurilor, creând astfel o si-metrie siluetei tale.

Glamourmagazine.ro

Cercetătorii americani au descoperit că

principiul Goldilocks, conform căruia

oamenii preferă un «echilibru între două

extreme», se aplică și ținutelor vestimen-

tare. Astfel, secretul eleganței constă în

alegerea unor articole vestimentare care

să nu formeze o ținută uniformă, dar nici

una contrastantă, relatează Daily Mail.

Unele persoane consideră că asortarea culori-

lor hainelor este cheia eleganţei, în timp ce altele

consideră că secretul este combinarea hainelor în

culori contrastante. Cele mai bune combinaţii de

culori există între aceste două extreme, se arată în

studiul publicat de cercetătorii americani în revis-

ta Public Library of Science.

Cu toate acestea, autorii studiului au căzut de

acord că principiul Goldilocks este doar un ele-

ment al eleganţei în ansamblu.

«Desigur, asortarea moderată nu reprezintă singura cheie a eleganţei, care variază de-a lun-gul timpului și culturilor și depinde de numeroși factori, printre care croiala, designul și alinierea la canoanele modei», au declarat autorii studiului.

Romanialibera.ro

Oamenii de ştiinţă au descoperit secretul eleganţei

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Cum găseşti fusta perfectă pentru conformaţia ta?

29 AUGUST 20141616F L U XF L U X Interviu

- Propun să abordăm astăzi tema fa-miliei, a fericirii conjugale, pentru că se vorbește/scrie mult despre proble-mele cu care se confruntă o familie modernă, în special despre rata spori-tă a divorţurilor, care devin un soi de rutină. - Moldovenii se plasează pe primele

trei locuri după rata divorţurilor în Eu-ropa și pe primul în rândul fostelor re-publici sovietice. În raport cu căsătoria, rata divorţurilor a ajuns să fi e unu la unu. Acum trei ani ne afl am pe locul trei între ţările din fostul spaţiu URSS.

- În familiile noastre se educă bune gospodine, bărbaţi care să aibă grijă să îndestuleze familia. De ce se întâm-plă acest lucru?- S-au schimbat paternurile educative

în familie. Cunosc personal cazuri și mă confrunt aproape zilnic cu situaţii în care mamele le spun băieţilor: ”Totul o să fi e bine, nu-ţi face griji, există mereu solu-ţii, e plină lumea de femei!”. Iar fetelor li se spune în felul următor: ”Parcă nu mai sunt bărbaţi pe lumea asta?” sau ”Ce, a murit mama bărbaţilor?”. Și aceste me-tafore educative nu se utilizează doar în mediul rural, dar și în oraș. Știu doamne culte, moderne, informate care operează cu aceleași soluţii și afi rmaţii când copiii lor se confruntă cu probleme în cuplu. Noi suntem o ţară credincioasă și ţinem la toate canoanele, tradiţiile bisericești. Iar eu cred că o relaţie dintre un el și o ea în care este loc de Dumnezeu este una fantastică. Dacă pătrunzi în chintesenţa credinţei, atunci lucrurile chiar sunt mi-nunate și se vindecă de la sine.

- Mai rar am întâlnit psihologi care propagă religia ca o soluţie vindecă-toare.- Fiecare dintre noi crede în ceva, în

cineva. Cred chiar și cei care afi rmă că nu cred. Bine, el nu crede în ceea ce nu cre-de, dar totuși crede în ceva: în sine, în fa-milia sa, în propriile valori. Eu nu propag nimic, astea sunt păreri pe care, în lucrul meu cu clienţii, le ţin pentru mine, dar acum sunt sinceră cu tine și, pe alocuri, psihologul se contopește cu persoana, femeia, soţia care sunt. Explicaţie logică la ceea ce se întâmplă astăzi, din păcate, nimeni nu poate să dea, dar vremurile s-au schimbat și familiile nu mai sunt ce au fost odată.

- Verdicte precum ”n-a mai pierit mama bărbaţilor/femeilor” se dau de când lumea, dar rata divorţurilor cu-noaște o mai mare creștere anume în această perioadă.- Așa este. În același timp, crește și

numărul căsătoriilor, inclusiv pentru a doua, a treia oară. Lumea nu încetează să creadă în esenţa relaţiei și aici e potrivit să aduc o afi rmaţie a lui Einstein: „este absurd să faci același lucru în mod repe-tat și să te aștepţi să obţii alt rezultat”. Sau altă afi rmaţie care îmi place mult: „când tu procedezi ca majoritatea, e tim-pul să te schimbi”.

- Avem acces la multă informaţie, di-versă literatură, călătorim liber, ve-dem altă lume, alt gen de relaţii, pu-tem analiza lucrurile prin comparaţie, de ce asta nu ne ajută să ne dorim o familie durabilă, să o putem păstra? Să găsim soluţii pentru problemele noastre prin exemplele altora?- Ba da, anume așa procedăm. Pentru

moment împrumutăm lucruri care pen-tru unii funcţionează, dar asta se întâm-plă pentru o perioadă scurtă. Nu avem răbdare să depunem efort și să muncim la o relaţie. O relaţie de cuplu presupu-ne muncă zilnică: în fi ecare zi te gândești ce să faci nou. Rutina e bună, îmi place și

mie, e binevenită doar până în momen-tul în care începe să te plictisească. Dar asta depinde de tine și de el, partenerul de viaţă. Nimeni nu o să vină să-ţi spu-nă: „Astăzi facem show!” „Azi mergem la librărie!” „Azi facem ceva ca să ne sur-prindem copiii”. Nu. Tu ești stăpânul vie-ţii tale. Tu ești stăpân pe propriul destin și procedezi în maniera în care vrei să evolueze viaţa ta. Asta înseamnă că tu te angajezi în lupta zilnică pentru viaţa ta și gradul tău de fericire depinde de decizii-le asumate pe care le iei.

- Sigur, tu ești psiholog nu doar în ca-binet. Aș dori să afl u din analizele pe care le efectuezi nu doar asupra cli-enţilor, ci și a celor care te înconjoară, ce-i face pe oameni să se separe, să uite ce i-a unit?- E bine că ai amintit acum de ceea

ce i-a unit, ce i-a făcut să intre în fami-lie. Unii se căsătoresc pentru că fug de singurătate, și dacă acesta este motivul tău, e bine să te întrebi mai întâi: dacă ţi-e frică și te plictisești când ești singur, cum va fi când vei fi împreună cu cine-va? Singurătatea uneori este un lucru foarte bun, care te ajută să te cunoști, să te evaluezi, să evoluezi. Altceva este atunci când te căsătorești ca să fugi de părinţi sau când ești convins că în cu-plu îţi va fi mai bine, dar mergi orbește, virtual, după niște gânduri care, pur și simplu, vehiculează în capul tău. De ce oamenii ajung să se despartă? Oricât de banal ar suna, dar se întâmplă pentru că oamenii nu comunică între ei. Sunt distanţi. Până să apară primul copil în cuplu există șansa să se formeze acele poduri, reţete magice, care i-ar ajuta să comunice. Dar cum să comunicăm? De ce? Noi doar ne cunoaștem, ce să mai vorbim? Comunicarea nu este soluţia, comunicarea este mijlocul prin care să găsești soluţia. Clientele mă întreabă: „Cum să-i zic eu lui că mie nu-mi place că se uită la altele?”. E foarte simplu, doar îi spui așa cum simţi. Dacă n-ai co-munica deschis, transparent, cu singura persoană cu care împarţi patul, casa, viaţa, copiii și, în general, corpul tău, atunci cu cine să o faci?

- Dar poate nu vor să spună dintr-o frică, să nu pară sufocante?- Lipsa de comunicare face parte din-

tr-o serie de tabuuri arhetipale, care se păstrează în ADN-ul nostru și se trans-mit din generaţie în generaţie. Poate tinerii care pleacă peste hotare văd și experimentează un altfel de gen de co-municare, de relaţie, pot schimba un pic fl uxul acesta. Dar și aici apare o proble-mă: foarte mulţi tineri care pleacă pes-te hotare și simt gustul autorealizării, presimt că pot să facă mult mai multe, prind gustul libertăţii, se văd admiraţi, li se dezvoltă un puternic simţ al egois-mului și nu mai vor să se schimbe când au pe cineva alături, nu vor să se dedice. Pentru că relaţia înseamnă timp, efort, sacrifi ciu și trebuie să vrei sincer să le faci ca să obţii o relaţie armonioasă și să primești același lucru. Văd tinere de 35 de ani care sunt bine realizate fi nan-ciar și cognitiv și chiar sunt împlinite și nu simt necesitatea de a se realiza ca mamă, nu simt instinctul de reprodu-cere. Ele spun: „Mi-e bine așa, nu vreau mai mult”. Și atunci când le întrebi: „Dar peste 20, 30 de ani, când vei dori să ai pe cineva alături sau vei avea nevoie de grijă din partea cuiva, ce vei face?” răs-punsul este: „Atunci voi avea bani sufi ci-enţi să achit serviciile unui azil, unde se va avea grijă de mine”.

- Cum reușesc unele femei aparent superfi ciale să găsească și să menţină echilibrul și, prin comportamentul și

starea lor de bine, să-i facă și pe alţii să se simtă confortabil în preajma lor?- Sunt femei care se văd de departe,

prin ţinută, prin felul în care vorbesc. Sunt femei care, poate, n-au ajuns la un statut înalt, poate nu sunt celebre și cu-noscute de multă lume, dar atunci când stai cu ele de vorbă, simţi armonie și simţi cum îţi umpli bateriile. Ce fac ele? Cele mai multe femei care au ajuns la un anumit echilibru au trecut prin mul-te greutăţi. Greutăţile ne călesc. Precum diamantul trebuie șlefuit ca să devină o piatră preţioasă, precum aurul trebuie trecut prin foc, ca să fi e strălucitor, la fel e și cu noi, oamenii. Doamnele care ajung la o vârstă: 30, 40, 50 de ani, deja e ideal să vezi o femeie împlinită (dar și acolo sunt foarte multe obstacole: andropau-za bărbatului, menopauza femeii, există reevaluarea priorităţilor în viaţă), s-ar putea să realizeze într-o bună zi că a trăit 25, 30 de ani cu o persoană care, de fapt, nu este cel pe care l-a avut în min-tea ei și care, de cinci ani, are o relaţie extraconjugală, dar ea era la fel de afec-tuoasă, la fel de încrezută în el. În astfel de momente chiar cade cerul peste tine. Mă impresionează femeile care găsesc forţe să-și încarce bateriile, să-și schimbe valorile, să-și ascundă vulnerabilitatea și chiar să-și reorienteze viaţa, pentru copii, pentru nepoţi, pentru sine, pentru alte persoane. Ca să trăiască, omul are nevoie de cineva. Egoismul (atunci când trăiești pentru tine și ești centrul univer-sului tău) ţine pentru o perioadă de timp, după asta apare nevoia ca să îngrijești de cineva, să fi i utilă cuiva, să fi i utilă comu-nităţii în care te afl i. Lucrurile sună un pic fi losofi c, dar la nivel individual, fi ecare persoană vrea să fi e protejată, îngrijită de cineva din afară.

- În prezent avem multe posibili-tăţi să le oferim copiilor confort sau obiecte la care noi sau părinţii noștri altcândva nici n-au visat, pornind de la hăinuţe, accesorii, jucării, cărţi co-lorate, și terminând cu gadgeturi. De ce, chiar și așa, suntem nemulţumiţi de faptul cum cresc copiii, ne îndoim de ce vor ajunge când vor crește mari? De ce, având părinţi, sunt și unii, și al-ţii, singuri? - Îmi plac părinţii care cunosc potenţi-

alul copilului și știu ce să admire la el. Dar, pentru etichetă, în primul rând, trebuie să fi i foarte atent cui vorbești asta. Sunt și cazuri când te lauzi cu copilul tău în faţa unei persoane care nu are copii sau nu-i poate avea, sau are un copil cu handicap. Se poate întâmpla într-un cerc să vorbești înfl ăcărat despre tot ce face și cum face copilul tău și te ascultă o mamă necăjită și îndurerată de nevoile propriului copil. Și acum să trecem la esenţa problemei. Este adevărat că noi, părinţii, vrem ce e mai bun pentru copiii noștri. Spuneam anterior că vrem ca odrasla noastră să le facă și să le reușească pe toate. De ce? Fiindcă vedem că așa funcţionează siste-mul, toţi fac asta. Și atunci goana asta de a reuși, de a fi în permanentă competiţie, face ca noi să pierdem esenţialul, face ca noi să nu investim timp, dragoste și să nu comunicăm cu copiii noștri.

- Să avem așteptări exagerate de la ei?- Absolut. Îmi pare rău să spun asta,

dar noi afectăm foarte mult psihicul copiilor noștri și nici măcar nu realizăm asta. Am multe cazuri de copii cu psi-hicul traumatizat. Sunt cazuri când la patru ani copilul cunoaște deja literele, desenează foarte bine, ia ore de pian, dans, dar părintele simte că pierde ceva în dezvoltarea lui. Opriţi-vă. Fiţi sinceri, elementar, dvs. vă jucaţi cu acest copil? Știi ce mi se răspunde în astfel de cazuri: „Păi, dar cum?”. Nu vă supăraţi, dar la patru ani copilul încă se joacă. Și la cinci ani trebuie să se joace, și la șapte, și la 12. Noi, maturii, tot ne jucăm. Uitaţi-vă ce scenarii avem noi! Jucăm pe atotputerni-cul, pe invincibilul. De ce ne este frică să ne scoatem masca impusă de societate? De ce ne e frică să spunem lucrurilor pe nume și să recunoaștem: ”Da, și noi eșu-ăm. Și noi avem zile proaste. Și la noi se strigă. Și noi ne simţim umiliţi”. Asta l-ar ajuta pe copil să găsească forţă în el. Nu ne naștem părinţi, ne formăm odată cu el. Tu, ca părinte, crești odată cu el și copilărești împreună cu el, bucură-te de fi ecare genunchi lovit, fl eac, reușită a lui, bucură-te de fi ecare inovaţie minu-nată a lui. Relaţia cu copilul tău trebuie să înceapă din burtică și din momentul apariţiei lui pe lume. E nevoie să acorzi atenţie fi ecărei schimbări din viaţa lui și mai ales atunci când îl vezi abătut. Nu trebuie să te liniștești cu gândul că „o să-i treacă” sau „așa e vârsta asta”, „criza”, „n-am timp acum”… Toate preocupările trebuie lăsate la o parte, prioritar este copilul și ceea ce-l frământă. Și dacă noi din sentimentele și emoţiile copilului fa-cem o prioritate, crede-mă, nu o să apuce pe căi greșite.

- Dar asta nu-l va face pe copil depen-dent de părintele lui, de părerea ma-mei? Pentru el va fi o normă: mami, tati rezolvă cazul, problema…- Ba da, asta e o extremă în care se

poate cădea în cazul în care părintele este prea cicălitor și o face pe hiperpro-tectorul, genul de părinte-elicopter care vuiește mereu protector deasupra capu-lui copilului: „asta fac eu”, „tu nu știi”, „eu te ajut”, „tu nu poţi”, „eu reușesc”… Noi, părinţii, ne regăsim și aici de multe ori. Dar e bine să ne oprim la timp și să ieșim din jocul acesta de-a elicopterul. Să știţi, copiii sunt buni cunoscători ai limbaju-lui nonverbal, pentru că asta ei știu mai întâi să arate, nu a comunica, dar a de-monstra prin gesturi, mimică, grimase.

- De ce în cuplu de cele mai dese ori apar probleme anume după naște-rea unui copil? De ce se înstrăinează cei doi? Aparent, fi ecare pornește din cele mai bune intenţii, tot spre ce ai tins ani de-a rândul ai obţinut: soţul pe care ţi l-ai dorit, un copil minunat și brusc se întâmplă ceva și dispare vraja.- Sunt foarte multe aici de explicat, dar

este un motiv asupra căruia vreau să in-sist, pentru că el adesea se invocă greșit. Copilul nu poate salva căsătoria. Multă lume o să mă contrazică, toţi spun: ba da, copilul salvează o căsătorie. Răspunsul

este: copilul salvează căsătoria pe o dura-tă scurtă. Greșeala pe care o comit multe cupluri este că ei trăiesc împreună trei, patru ani și parcă simt că le lipsește ceva: „Hai să facem un copil”. Mai trăim doi-trei ani, crește copilul. „Hai să-l facem și pe al doilea”. Cu primul copil a funcţionat, o pe-rioadă relaţia lor a fost ok, ceva i-a unit, i-a ţinut împreună, dar dacă atunci când staţi alături voi nu comunicaţi, nu putem vorbi despre o relaţie cu șansă de dura-tă. Cum se întâmplă în familiile noastre? Unul decide, altul execută. Și de aici por-nesc o sumedenie de probleme. Bărbaţii care nu găsesc puterea cuvântului, care simt lipsă de argumente, caută să domi-ne, să controleze, chiar și prin violenţă, hărţuială psihologică. Prin asta ei își ma-nifestă virilitatea. Dacă femeile ar fi un pic mai înţelepte și și-ar manifesta slăbi-ciunile, ar arăta că au nevoie de un bărbat puternic, prin asta ele ar ajuta foarte mult bărbaţii să crească, să-și asume responsa-bilităţile, să le fi e alături. Femeile se mas-culinizează, iar bărbaţii se feminizează. Cine este de vină?

- Nu știu!- Mamele cresc băieţii, adică femeile.

De ce băieţii nu cresc cu respect și cu în-ţelegere faţă de femei? Pentru că le văd pe mame. De ce trebuie să facem diferen-ţa: mama e mamă și femeia e altceva? De ce există confl ict între soacră-noră și nu există confl ict între soacră și ginere? De ce acolo există compromis, dar aici nu? Pentru că mamele cu feciori încearcă din răsputeri să facă ordine în viaţa acestora. Acasă la ea este cocoșul, dar în niciun caz nu vrea ca în casa feciorului nora să fi e autoritate. Eu le întreb pe soacre: „Fecio-rul dvs. spune că este fericit”? „Da”. ”Chiar așa cum spuneţi dvs. că e manipulat, de-pendent, că e înjositor pentru un bărbat să spele vasele, el e fericit”? ”Da”. „Și nu asta v-aţi dorit dvs. ca mamă”? Atunci când soacra a fost noră, ei îi este mai ușor să înţeleagă, ea a trăit rolul acesta, ea îl cunoaște. Nora n-a fost soacră, ei îi este mai greu. Empatia ne lipsește atât de mult când vrem să spunem lucrurilor pe nume. Trebuie să învăţăm a spune „nu” fără a ne simţi vinovate. Noi încercăm să evităm anumite probleme crezând că facem bine, dar înăuntrul nostru ce se în-tâmplă? Ne formăm sentimentul de vină, ne culpabilizăm și ne transformăm într-o permanentă victimă și, la un moment dat, aparent dintr-un fl eac răbufnim. Și el se miră: „Dar n-am spus nimic, ce te-ai aprins acum?”. Dacă ar exista o comuni-care aici și acum și partenerii și-ar vorbi despre bucurii și probleme, le-ar analiza împreună și ar lua decizii, nu s-ar ajunge la astfel de probleme.

- Bine, dar omul pe care îl avem ală-turi și pe care îl considerăm omul nos-tru pereche n-ar trebui să se priceapă ce ne deranjează, e mai bine să nu ne facă, când simţim nevoia să discutăm, să ascultăm…? Că altfel, de ce mai e perechea noastră, dacă nu ne simte?- Noi vrem să ne citească gândurile ci-

neva?! Da, ar fi minunat. Dar hai să cădem de acord că atunci când noi credem că suntem înţelese e bine, iar atunci când ni se spune asta, impactul e de două ori mai puternic. Și când ai un moment greu, îţi amintești cuvintele care ţi-au fost spuse. Dar știi cât e de greu să vorbești? Știi cât de greu e să scoţi sentimentele la ivea-lă și să vorbești despre ele? La capitolul inteligenţă emoţională: să recunoaștem emoţiile, să empatizăm, să vorbim, avem multe de învăţat. Coefi cientul nostru de inteligenţă în matematici, limbă, este atât de secundar când vorbim de inteli-genţa emoţională, pentru că el te ajută și în raport cu tine însuţi, atunci când tu nu te înţelegi.

- Îţi mulţumesc pentru că ai acceptat invitaţia mea și sper să ne revedem curând.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

”Comunicarea nu este soluţia, comunicarea ”Comunicarea nu este soluţia, comunicarea este mijlocul prin care să găseşti soluţia”este mijlocul prin care să găseşti soluţia”

Rata crescută a divorţurilor în societatea noastră și numeroasele cazuri de depresie infantilă, iată subiectele pe care am decis să le discut cu psihologul Rodica Rudei, ca să afl ăm împreună care sunt cauzele și consecinţele acestor probleme.

Date post:	02-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	ziarul-flux
View:	264 times
Download:	2 times

Ziarul Flux, Ed. 31 (956)

Documents