Secretele alianţei

ca armă în războiul

intereselor

Lumina vieţii omului – moştenire netrecătoare

1 EURO..............................16.45821 Do lar ame ri can ............. 11.96051 Leu românesc ................ 3.86241 Ru blă ru sească ............... 0.4072

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Sub pumnul grosolan ai forţei, dreptatea celui slab se

sfărâmă.”

Alexandru Vlahuţă

Cursul valutar 4.02.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 4 februarie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

4.02.2011

Noros, 3 -3 0C

5.02.2011

Noros, 7 -2 0C

Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Un magistrat părtinitor şi agramat

Moldova are nevoie de o revizuire radicală a politicii agrare

Moldova – partea devenită întreg

Funia lui Lucinschi în casa lui Lupu

44

66

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ANCHETĂ

SOCIAL

ACTUAL

OPINII

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 181TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Boala ochilor uscaţi şi roşiiBoala ochilor uscaţi şi roşii (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

SĂNĂTATE

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 4 (784)

EDI|IA DE VINERI

Așa, așa, obișnuiţi-vă cu noul Așa, așa, obișnuiţi-vă cu noul nostru regim alimentar: pâinea la fărâmi-nostru regim alimentar: pâinea la fărâmi-tură și laptele la picătură! Și eu cumpăr la tură și laptele la picătură! Și eu cumpăr la

fărâmitură și m-am îngrășat cu 6 kile fărâmitură și m-am îngrășat cu 6 kile într-o lună!într-o lună!

Moldovenii, în frig şi fără pâineMoldovenii, în frig şi fără pâineDupă scumpirile la carburanţi și gazele

naturale, urmate de majorarea

preţurilor la diverse servicii și produse, a crescut considerabil și preţul la căldură. Valul scumpirilor însă nu se oprește aici. Următorul la rând este cel mai

important produs alimentar – pâinea.

Premierul trandafi rilor albiPremierul trandafi rilor albi

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Voronin coalizează cu Filat împotriva lui Lupu şi Plahotniuc?

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Ostaticii Gazprom

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Gheorghe COJOCARU:

Adâncirea mizeriei sociale va repercuta

în sfera politică (citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

(Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la slujba de înmormântare a Mitropolitului Bartolomeu Anania, ofi ciată

în Catedrala Mitropolitană din Cluj, 3 februarie 2011)

4 FEBRUARIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Marian Lupu îşi face bagajul pentru

o vizită la MoscovaPreședintele interimar Marian Lupu va între-prinde „în perioada apropiată” o vizită la Mos-cova. Invitaţia a fost făcută ofi cialului moldo-vean de către Boris Grâzlov, președintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, cu care Marian Lupu a avut, marţi, 2 februarie, o discuţie telefonică.

Serviciul de presă al Parlamentului de la Chișinău nu precizea-ză, însă, când Marian Lupu va efectua vizita de lucru la Moscova, dar susţine că, în capitala rusă, spicherul urmează să discute „perspectivele activităţii Comisiei interparlamentare Republi-ca Moldova – Federaţia Rusă, precum și a acţiunilor comune la nivelul comisiilor permanente și a grupului parlamentar de prietenie”.

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grâzlov, este și președintele Consiliului Suprem al partidului „Edinnaia Rossia” (lider Vladimir Putin), formaţiunea politică de guvernământ din Federaţia Rusă. Un acord de colaborare între „Edinnaia Rossia” și Partidul Democrat din Moldova, al cărui lider este Marian Lupu, a fost semnat la Moscova în toamna anului trecut.

Sursa: HotNews.md

Actual

Gândirea noastră materialistă despre „legităţile istorice”, „drept-atea istorică” și inevitabilitatea unor evenimente împingeau cu îndărătnicie societatea spartă în două într-un trecut văzut ca prelu-diu al viitorului. Pentru unii „epoca de aur” se asocia cu statutul pe care l-a avut acest teritoriu până în anul 40, iar pentru cei care se situau pe poziţii diametral opuse – în perioada postbelică. În felul acesta, politicienii moldoveni,

intelectualitatea de creaţie, jurna-liștii au rămas, pentru o perioadă îndelungată de timp, prizonieri ai trecutului, ostatici ai unor re-alităţi politice deja inexistente și ireversibile. Devenirea politică și intelectuală a societăţii noastre a fost și continuă să rămână un proces dureros. Aceste „boli infan-tile” s-au dovedit a fi de neocolit. Am pătimit și am suferit cu toţii din plin în încercarea sinceră de a întoarce un trecut pierdut irevo-

cabil. Nu un trecut ca o amintire nostalgică și luminoasă a ceea ce a fost, ci ca o încercare inutilă și naivă de a-l reedita în forma lui iniţială.

La un moment dat se crease impresia că a fost găsită „calea de mijloc”, panaceul împotriva acelor idei nostalgice obsesive: iată ţărmul unde ar trebui să-și arunce ancora mica noastră am-barcaţiune, pentru a evita furtu-nile geopolitice și a nu ne zdrobi

din cauza iluziilor de care nu ne-am debarasat la timpul potrivit. Numele acestui nou curs spre care ne-am orientat este Uniunea Europeană. Însă - și aici năpastă! Fiecare este tentat să spună una, pe când, de fapt, în cap are cu totul altceva. Cei de dreapta se agită zgomotos: „UE este salvarea noas-tră, raţiunea noastră de a exista, Raiul pe pământ și Pământul Făgăduinţelor în același timp!” Iar în forul lor interior ei nutresc ideea apropierii, până la contopire, cu România. (De dragul exactităţii, ar trebui remarcat că unii o ţin mai la dos, pe când alţii suferă pur și simplu de diaree verbală sau, cum zice un proverb: „Ceea ce are omul treaz în cap, beţivul are pe limbă.” Nu este prea greu să intuim cine este partizanul camufl at și cine este adeptul vădit al acestui curs.) După lungi ezitări, stânga a adoptat și ea aceeași linie: „Sigur că UE și nimic altceva!” Dar să nu fi e prea departe nici de Rusia! Cum zicea cândva tovarășul Lenin: Vla-divostokul este departe, da-i oraș de-al nostru!” De remarcat că și pe fl ancul stâng situaţia este similară: unii se pronunţă direct, alţii se bâţâie dintr-o parte în alta, cum zicea un fost președinte despre un bătrân vulpoi.

Cine are și cine nu are dreptate,

vă întrebaţi dumneavoastră? Un răspuns înţelept poate fi doar so-lomoninc. Semiadevărurile, ideile preconcepute, unilateralitatea, miopia geopolitică, sunt nocive pentru poporul nostru. Da, acest teritoriu a fost parte componentă a Imperiului Rus, pe urmă al Ro-mâniei Mari, iar apoi - al nu mai puţin măreţei Uniuni Sovietice. Iar stările noastre de spirit nos-talgice, adesea diametral opuse, care sunt fi rești și explicabile, nu ar mai trebui să ne intoxice pre-zentul, plasând, totodată, mine cu efect întârziat pentru viitor. România este Patria istorică pen-tru unii dintre noi, Rusia – pentru alţii. Moștenirea noastră culturală, limbile noastre, categoriile în care gândim și simbolurile spirituale tind către aceste ţări și popoare. Și dacă într-un trecut ceva mai îndepărtat, în funcţie de regimul politic existent, unii dintre noi tră-iau uneori mai confortabil decât alţii, iar apoi când lucrurile luau o întorsătură diametral opusă, rolu-rile se inversau, asta nu înseamnă nicidecum că astăzi ar trebui să adoptăm tactica răzbunării, a revanșismului și dominării unora asupra altora.

Odată cu trecerea vremii și cu schimbările inevitabile, noi nu ne-am pierdut Patria. Nici unii,

nici alţii. Noi am dobândit o Pa-trie nouă, una care să ne încapă pe toţi. Evident, expresia „Patrie nouă” este una strict convenţiona-lă. Republica Moldova este Patria noastră comună și nu aș vrea ca tragerea funiei geopolitice dintr-o parte în alta să devină sportul nos-tru naţional. Nu „care pe care”, nu lupta „corp la corp”, ci împreună, cu dragoste pentru acest pământ și pentru oamenii acestui pământ. Toţi cei care s-au născut aici, care și-au înhumat în această ţărână strămoșii, care și-au născut aici copii – sunt fi ii acestei ţări și nu există cale în viitor fără înţele-gerea acestor adevăruri simple. Și chiar dacă unii politicieni mai luptă pentru trecut, chiar dacă nu s-au cicatrizat și nu au fost date uitării rănile istorice și supărările de ieri, calea de mai departe a fost deja conturată.

Cu altă ocazie poate voi reuși să dezvolt subiectul despre „visul de aur” al poporului moldovenesc – Uniunea Europeană – ca mișcare istorică pe un drum cu sens unic, pe același făgaș bătătorit de Hegel și Marx. Această situaţie amintește de starea de așteptare a venirii iminente a comunismu-lui în perioada hrușciovistă. Ce înseamnă „viitorul luminos”, cum îl concepeau anterior comuniștii și

cum îl tratează acum democraţii: la toate acestea mă voi referi, poa-te, în niște note ulterioare.

Acum – doar despre ceea ce este esenţial. În ce constă unici-tatea, originalitatea, irepetabilita-tea poporului Republicii Moldova, care este trăsătura lui esenţială? În Ortodoxia oamenilor care locuiesc în ţara noastră, într-o vastă omo-genitate religioasă și, implicit, de mentalitate. Moldovenii (românii), ucrainenii, rușii găgăuzii, bulgarii, romii – sunt creștini botezaţi, care cred într-un singur Iisus Hristos. Și nu avem o altă cale decât să fi m cu Dumnezeu în această lume și tot cu El – în cea de dincolo. Și dacă simbolurile duhovnicești, care ţin de spiritul nostru, se afl ă și în Ro-mânia, la mănăstirea Putna, unde zac rămășiţele pământești ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt, și în Ucrai-na, la Lavra Pecerska din Kiev, și în Rusia, la Catedrala Hristos Mântu-itorul din Moscova, și în Bulgaria, la Biserica Sfânta Sofi a, aceasta nu este altceva decât enorma noastră moștenire comună, din care tre-buie să sorbim credinţă și cultură, să ne umplem de mândrie pentru trecutul nostru comun.

Drumul meu de la radicalist – la statalist, cum ar zice Boris Marian, nu a fost nici neted, nici prea ușor. Nici drumul de la ateism la cre-

dinţă nu a fost mai puţin sinuos. Îi mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru aceste adevăruri durute pe care mi-a dat să le înţeleg. Drumul se lasă cucerit doar de cel care merge, nu stă. Trebuie să trecem de la confruntare – la unitate, de la antiteză – la sinteză. Cu toţii trebuie să ne reevaluăm trecutul nostru, personal și comun, să tra-gem linia și să facem totalurile. Nu putem să comitem în continuare unele și aceleași greșeli, să repe-tăm aceleași prostii, să călcăm pe aceeași greblă.

Pentru a ajunge la un echilibru în politica noastră internă, trebuie mai întâi să ne recăpătăm echili-brul spiritual, moral și geopolitic. Vom putea rezista cataclismelor spirituale, care ne pustiesc și ne umplu de răutate sufl etele, vom putea ţine piept stihiei zgudui-rilor globale? Totul depinde de noi. Dumnezeu își ajută fi ii, dacă aceștia își sacrifi că cu râvnă și în-sufl eţire forţele pentru Credinţă, Speranţă și Iubire.

Calea către această nouă pa-radigmă a societăţii noastre se întrevede deja. Nu ne rămâne decât să ne limpezim privirile și să învăţăm a vedea lucrurile în esenţa lor. Și atunci toate se vor reașeza la locul lor.

Iurie ROŞCA

Moldova – partea devenită întreg

Sinistraţii din Hâncești, cărora guvernarea le promisese locuinţe noi până la Crăciun, sunt rugaţi să mai aștepte. Până la Paște, de această dată. Cel puţin așa afi rmă ofi cialii din Guvern, în frunte cu premierul Filat, care a efectuat, zilele trecute, o „vizită de docu-mentare” pe șantierele din Cotul Morii, Obileni și Nemţeni.

Aceasta este prima vizită a premierului în zona sinistrată de după alegerile din 28 noiembrie, deși până la scrutinul parla-mentar din toamna anului trecut, Filat se deplasa acolo mai în toată ziua.

Astfel, termenul de fi nalizare a lucră-rilor de construcţie a fost fi xat, de către reprezentanţii Ministerului Construcţiilor

și Dezvoltării Regionale pentru data de 24 aprilie curent.

„Ca obiectiv ne-am pus Paștele”, a spus ministrul Construcţiilor, Marcel Răducan. „Am mai avut obiectiv către Crăciun”, l-a completat Filat.

Potrivit lui Răducan, din cele 706 case contractate pentru construcţie în Cotul Morii, 241 au fost fi nalizate în totalitate. 376 din acestea au geamuri și acoperiș, 26 au pereţi și acoperiș, iar alte 59 – doar pereţii ridicaţi. „De vină a fost vremea proastă”, se scuză responsabilii.

Filat a bătut la ușa mai multor familii, care s-au mutat deja în case noi, ca să vadă cum trăiesc și sa-i întrebe de ce mai au nevoie. Și de această dată premierul a fost darnic în promisiuni și le-a spus sinis-traţilor că în Bugetul de stat pentru 2011 vor fi bani pentru construcţia drumurilor și asigurarea cu apă potabilă.

FLUX, cu referire la StireaZilei

Alianța pentru Integrare Eu-ropeană va discuta toate vari-antele posibile de modifi care a art. 78 din Constituţie, inclusiv organizarea unui nou referen-dum. Consiliul AIE însă, va lua o decizie după ce proiectul îna-intat și ulterior retras de comu-niști va trece expertiza juridică, iar Curtea Constituţională se va pronunţa referitor la sesizarea PCRM. Totodată, există posibi-litatea ca retragerea proiectului să se declare ilegală. În acest caz, el va fi înaintat în plenul Parlamentului. Declarații în acest sens au fost făcute de președintele interimar Marian Lupu, joi, 3 februarie, transmite Unimedia.

„Noi suntem obligați să ne gândim la toate variantele po-sibile, dar vom evalua situația, acțiunile și viitoarele scenarii

după ce Curtea Constituțională va veni cu decizia referitor la se-sizarea fracțiunii PCRM. În tim-pul apropiat, subiectul va fi pus în discuție, e o situație proaspă-tă”, a precizat Lupu, menționând că acțiunile comuniștilor nu sunt altceva decât un joc tactic al opoziției, care are ca scop să destabilizeze situația.

Lupu a declarat că proiectul de modifi care a art. 78, propus de Partidul Comuniștilor, va tre-ce o expertiză juridică, pentru a stabili dacă acesta poate fi retras, din punct de vedere al legii. ”Astăzi voi avea expertiza juridică și situația va fi clară, vom avea norma legală care ne va spune dacă există posibilita-tea legală juridică de a retrage sau nu proiectul. Dacă experti-za va demonstra că retragerea lui este legală, proiectul nu

poate fi înaintat spre discuţii în

Parlament, în caz contrar, pro-

iectul va fi discutat”, a explicat

președintele interimar, citat de

Unimedia.

Amintim că, în toamna anu-

lui trecut, pe data de 5 sep-

tembrie, a fost organizat un

referendum similar, care a

eșuat din cauza neparticipării

alegătorilor la vot. Respectivul

plebiscit a costat Republica

Moldova circa 34 de milioane

de lei.

Ia poveste! De la o vreme mul-te stau întoarse cu fundul în sus în ţara noastră. Și parcă nu ar fi fost de ajuns că, iată, colac peste pupăză, vine în ultima campanie electorală cel mai verde dintre premieri, Filat, călare pe ideea năstrușnică și foarte populistă de anulare a imunităţii deputa-ţilor și judecătorilor. Campania electorală a trecut, dar Filat cel Verde ca Veninul a uitat să des-calece, așa că ne-am obișnuit să-l vedem în continuare pe gre-abănul populistei sale idei, când mai la trap, când mai în galop. Sărmana mârţoagă! Ar fi mers ea cât ar fi mers pe dinaintea ochilor moldovănașilor creduli cu un singur călăreţ în spate. Numai că, așa-i la noi, prostia se transmite cu iuţeală de la un cap la altul și mira-te-ai să aibă leac sau scăpare (precizare: mârţoa-ga este de culoare verde, ceea ce confi rmă zicala românească cu „cai verzi pe pereţi”).

Văzând isprava lui Filat, un alt Crai nepereche, Plahotniuc-Ulinici ot Grozești, invitat la Fabrika (de fapt, Fabrika invitată la el) hop și el în șa, în spatele premierului, strâns lipit, călare pe aceeași mârţoagă verde-po-pulistă a anulării imunităţilor. De greutate dublă, mârţoaga a icnit, a fârnâit din nări, pe când verdele nostru premier s-a rela-xat, simţind în spate căldură de Plahotniuc. Și hai din nou la trap, hai în galop cât ţine tot spaţiul mediatic al Moldovei: imuni-tatea, bat-o vina, este capul tuturor relelor, jos cu imunitatea pentru deputaţi și judecători!

Nu zăbavă, văzând, la rândul său, una ca asta, un procuror de milioane (cam de vreo două mi-

lioane de euro, zice-se!), oacheș și cu ţucălie, Zubco pre numele său, se pune pe alergat în urma mârţoagei, mai-mai c-o va prin-de de coadă! Îndemânatic fi ind, chiar a și înșfăcat-o vârtos și zdup! și el în șa, pentru a încălzi spatele lat al milionarului de Grozești.

Nu-i vorbă, loc pe greabănul mârţoagei verzi a populismului, alături de Filat, Plahotniuc și Zubco, ca și pe greabănul ori-căror cai verzi pe pereţi, a mai rămas. Poate încăpea acolo și ministrul Justiţiei, și veșnicul candidat la președinţie Lupu, și doctorul academician Ghimpu. Iar la nevoie, ideea poate fi că-lărită și de întreaga AIE 2.

De ce am pornit cu aceas-tă poveste? Pentru că filaţii, plahotniucii și zubcoii fac ţara noastră de poveste cât ţi-i Euro-pa de mare. Am crezut mai întâi că poate s-au întrecut oamenii cu măsura, că i-o fi luat gura pe dinainte, că s-au scăpat și ei cu vorba, dar, văzând cum stăruie cu multă și încăpăţânată făţăr-nicie să călărească ideea, am înţeles că gluma lor se îngroașă și se lăţește peste poate.

Ce-i, de fapt, cu imunitatea? Acesta este un concept euro-pean, preluat de toate statele democratice din lume. Imuni-tatea nu este un privilegiu, ci doar o garanţie a exercitării unui mandat încredinţat. Conform Constituţiei și altor legi sau tratate, de imunitate benefi-ciază deputaţii, diplomaţii și judecătorii. Imunitatea acestor categorii de reprezentanţi ai statului nu are valoare absolută, ci se aplică strict în limitele man-datului exercitat, drept garanţie

a libertăţii exercitării respectivu-lui mandat. Astfel, imunitatea îi ferește pe deputaţi, pe diplo-maţi și pe judecători de orice fel de imixtiuni, presiuni și abuzuri din partea reprezentanţilor altor puteri (fi e puteri din interiorul aceluiași stat, fi e puteri din afa-ră). Nu există nici un stat din cele 48 europene în care imunitatea să nu le fi e asigurată deputaţilor, diplomaţilor și judecătorilor.

Ce vor Filat, Plahotniuc și Zubco? Eu au propus să le fi e retras judecătorilor caracterul inamovibil, iar în cazul deputa-ţilor să fi e lichidată imunitatea acestora. Zubco, bunăoară, se arata recent revoltat, la o emisi-une în direct de la Prime TV, că pentru a supune un judecător reţinerii, percheziţiei, arestării sau trimiterii în judecată, Pro-curatura noastră nereformată trebuie să aibă, vezi Doamne! încuviinţarea prealabilă a Con-siliului Superior al Judecătorilor. Normal! Așa-i și în Europa, și în toate ţările normale. Atâta doar ca organele de anchetă, inclusiv Procuratura, trebuie să înveţe să acumuleze probe, argumente grele pe care să le prezinte ma-gistraţilor. Dacă Procuratura ar proceda legal și dacă nu ar mai fi o bâtă politică în mâinile Execu-tivului, din moment ce Consiliul Superior al Judecătorilor ar refuza o cerere întemeiată a Pro-curaturii, cazul ar deveni unul de mare scandal public. Vrând să anuleze imunitatea judecători-lor, cei trei vor, de fapt, să neu-tralizeze ramura judecătorească a puterii de stat, ca, mai apoi, să preia controlul complet asupra acesteia. Iar în cazul deputaţilor, anularea imunităţii ar deschide

o cale largă pentru reducerea la tăcere a oricărei critici în adresa Puterii și ar transforma controlul parlamentar într-o noţiune pur formală, o fi cţiune.

Să modelăm o situaţie ima-ginară. Să ne închipuim că vi-sul filaţilor, plahotniucilor și zubcoilor a devenit realitate. Este modificată Constituţia și imunitatea este anulată. Nimeni dintre judecători și nimeni din-tre deputaţi nu mai dispune de nici un fel de garanţii legale ale liberei exercitări a mandatului. Într-o asemenea situaţie va fi sufi cient ca fi e milionarul Filat,

fie miliardarul Plahotniuc din vârful piramidei statale să-i spu-nă lui Zubco fas! ca cel spre care vor arăta, deputat sau judecător, să fi e, pur și simplu, linșat, iar ideea de separaţie a puterilor în stat să rămână o dulce amintire despre timpurile de până la Filat și Plahotniuc.

Subiectul despre rostul imu-nităţii parlamentare și cel al in-amovibilităţii judecătorești este unul prea serios ca să-l epuizăm astăzi aici. Vom reveni cu sigu-ranţă la el. O singură întrebare ne vom permite totuși pe mar-ginea poveștii despre „netreb-

nica” imunitate: De ce oare tace mâlc Europa, bătrâna și iubita noastră Europă (UE, CoE, OSCE) când Filat cel Verde, Plahotniuc cel Ulinici și Zubco cel De două milioane (de euro) bat de o habă de vreme o Moldovă întreagă la cap cu antidemocratica și antieuropeana lor iniţiativă? De ce oare? Nu de alta, dar parcă prea îi vedem pe câte unii dând tăcut din cap, în sus și-n jos, în ritmul dat de trapul mârţoagei populismului din povestea de mai sus.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Poveste fără de imunitate sau Filat, Plahotniuc Poveste fără de imunitate sau Filat, Plahotniuc şi Zubco călărind mârţoaga verde a populismuluişi Zubco călărind mârţoaga verde a populismului

Un nou referendum pentru modifi carea Constituţiei?

Casele pentru sinistraţi vor fi gata la… Paşte

…Și iată că a venit „Perestroi-ka”. Un timp al trăirilor tragi-ce și al reevaluării trecutului, al reveriilor romantice și al mitingurilor zgomotoase, al transparenţei (Glasnosti) și schimbărilor. Aceste vremuri zbuciumate au dezbinat so-cietatea moldovenească de atunci în două tabere beli-gerante. Motivele acestei ex-plozii sociale sunt de profun-zime și ar fi naiv și incorect să le dăm acum o apreciere din perspectiva unor atitudini înjumătăţite, de pe vechile baricade politice. Cine a avut dreptate și cine nu a avut, a fost necesară dezintegrarea

URSS, ar fi trebuit să se producă, imediat după această dezintegrare, reunirea cu România etc.? Întrebarea, desigur, este interesantă, – cum ar fi zis un umorist celebru.

4 FEBRUARIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Marea cumpănă, aș zice chiar mai mult, apoca-lipsa de importanţă locală se apropie implaca-bil, se strânge funia la par și nu există cale de scăpare. Adică, o șansă ar exista totuși, doar una singură, și ea se numește Marian Lupu. Rămâne doar să ne agăţăm de ea, să ne ridicăm cu toţii până la înţelegerea adevăratei dimen-siunii (spirituale, nu fi zice) a acestei fi guri emblematice și atunci ni se va deschide drumul către Nirvana.

Alegerea preşedintelui – problema democraţilorViaţa politică este extrem de interesantă și palpitan-

tă. Azi zici una, mâine spui alta, poimâine gândești cu totul altceva, cum zicea și Marian Lupu. Uneori, între o declaraţie și alta, diametral opusă, nu trec nici două zile. Ieri interesul (naţional) ne-a cerut una, astăzi ne cere altceva. Și cu interesul nu te pui!

Cam pe la mijlocul lunii ianuarie, când candidatul indubitabil al alianţei începuse deja să-și tragă de mâ-necă partenerii, că ar fi cazul să se discute cu comuniștii, că ar trebui convins Voronin să-l facă președinte, șeful liberal-democraţilor i-a spus „de o manieră” subtilă să-și cam ia gândul de la așa ceva. „Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat vor contribui solidar la alegerea șefu-lui statului, însă rolul de a începe negocierile cu Partidul Comuniștilor îi revine Partidului Democrat și lui Marian Lupu, care este candidat la funcţia de președinte”, a precizat Vladimir Filat în cadrul unei emisiuni televizate. În opinia (de atunci) a lui Filat, alegerea șefului statului ar depinde exclusiv de dorinţa actorilor politici, adică a deputaţilor comuniști, care ar trebui să-și expună clar condiţiile, pentru ca acestea să poată fi luate în consi-derare. Altfel spus, Filat l-a asigurat pe Lupu că alianţa îl va vota, așa cum a fost înţelegerea, dar nu mai mult de atât. În felul acesta, șeful PLDM a sugerat maliţios că tratativele cu comuniștii rămân pe seama democraţilor, care au deja experienţa unor astfel de negocieri.

Sigur că Filat nu a negat necesitatea unui dialog cu comuniștii, în numele „interesului naţional”. Totodată, acesta a lăsat să se înţeleagă că, ori discuţi, ori nu dis-cuţi, rezultatul oricum va fi același. „Totuși, ar fi ridicol să credem că, dacă le va fi oferită o funcţie, comuniștii vor vota președintele”, a opinat Filat, anulând orice urmă de speranţă care ar mai fi pâlpâit în sufl etul și așa măcinat de disperare al „singurului candidat al alianţei”. Nu putem să nu vedem aici și o doză de satisfacţie răută-cioasă din partea liderului PLDM, pentru că acum Lupu nu mai este în situaţia de a pune condiţii, plin de sine și arogant, ca atunci când negocia cu atâta elan, pe două fronturi, crezând că-i păcălește pe toţi și dă lovitura vieţii sale. Ar fi cazul să ne preocupăm mai puţin de alegerile prezidenţiale, a mai spus Filat, imediat după aprobarea componenţei Executivului în Parlament, și să ne bucu-răm că avem, slavă Domnului, Guvern (cu el în fruntea acestuia!), care trebuie să implementeze programul de guvernare. Fără îndoială, un prim-ministru nu are când să se preocupe de frustrările unora, atunci când are de guvernat o ţară.

Vizită de curtoazie la „colegii comunişti”Ce s-a întâmplat mai apoi și cine i-a temperat premi-

erului cheful de ironii, nu se știe. Cert este că, în scurt timp, a urmat o întâlnire tête-à-tête între Lupu și Filat (fără Mihai Ghimpu, care, potrivit celor doi, mai explora cine știe ce meleaguri străine). După această întâlnire la care s-au discutat, chipurile, treburi de stat, ca între doi înalţi demnitari, lui Vladimir Filat nu i s-a mai părut atât de năstrușnică ideea dialogului cu comuniștii. În scurt timp, a fost mobilizat chiar un „desant” din partea alianţei care să fi e aruncat în bârlogul dușmanului. Și ne întrebăm și noi: cine l-o fi îndreptat pe Filat pe calea cea bună? Poate comisarul pentru Afaceri Interne al UE, care tocmai a avut drum pe la Chișinău, ori poate alţi parteneri externi de-ai premierului, care nu mai găsesc amuzantă ideea alegerilor permanente în Republica Moldova.

Așa ori altfel, după prima întrunire a Consiliului AIE, deputatul PLDM, Mihai Godea, democratul Dumitru Diacov și liberalul Ion Hadârcă au fost delegaţi să discute cu comuniștii, pentru a găsi o soluţie de alegere a șefului statului. Până la urmă, toate aceste negocieri ar fi trebuit să se reducă la una: comuniștii să renunţe la ideea unui candidat apolitic. Președintele democraţilor chiar a pus problema foarte clar: vrem să știm dacă propunerea colegilor comuniști poate fi schimbată. Greu de spus, dar mai degrabă că nu. Ei, dar întrebarea vină n-are. Așa că, la rugămintea „colegului democrat”, capul PLDM și-a călcat pe inimă, nu a mai insistat că ar fi treaba lui Lupu să-și regleze conturile cu comuniștii, și a mers, în persoană, să-i întrebe pe aceștia de sănătate.

Comuniștii l-au asigurat că se simt bine și în deplină-tatea facultăţilor mintale, drept dovadă înmânându-i un dosar impunător, de peste 1500 de pagini, cu propuneri și viziuni privind dezvoltarea Republicii Moldova și cu îndrumarea ca guvernarea să nu uite de necazurile oamenilor. Și cam atât. Iar Filat a luat frumos mapa și, uite, parcă și datoria și-a făcut, dar și Lupu a rămas tot unde a fost.

Opoziţia îşi consolidează baricadeleSă vedem, deci, care sunt șansele candidatului-fără-

de-șanse de a fi ales în funcţia de președinte. Puterea și opoziţia par să se situeze pe poziţii ireconciliabile. Opoziţia vrea în continuare candidat apolitic, iar Lupu vrea în continuare, cu aceeași ardoare, să fi e președinte. În concluzie, vorba lui Lupu, spaţiu de negocieri – ioc. Nu i-a convins pe ortacii lui Voronin nici disponibili-tatea președintelui de onoare al PD și negociator din partea alianţei de a le asigura îndeplinirea unei liste de solicitări. Comuniștii au negociat deja cu Diacov, așa că puţin probabil să mai încerce o dată. Nu au avut efect nici chemările la raţiune ale lui Diacov. Or, numele candidatului pe care l-ar putea vota comuniștii este, ca-tegoric, altul decât Marian Lupu. Și ca să nu rămână loc de dubii, comuniștii au semnat un soi de jurământ, un angajament politic prin care s-au obligat să-și folosească mandatul „în strictă conformitate cu deciziile colective ale Partidului Comuniștilor”. (Iată că până acum nu i-a dat nimănui prin cap să facă asemenea jurăminte, asta dacă nu ţinem cont de faptul că membrii alianţei de guvernământ s-au obligat, prin acord semnat de cei trei lideri, să se respecte reciproc.)

Până la urmă, dialogul dintre putere și opoziţie s-a încheiat înainte de a fi început. Comuniștii au precizat

că negocierile ar putea începe doar după ce va fi anun-ţată ofi cial data alegerilor prezidenţiale în Parlament. Evident că acesta este doar un pretext, destul de prost camufl at.

„Lupu ne-a privit în ochi şi ne-a minţit”Nu putem ști acum cu exactitate, dar, dacă Marian

Lupu nu s-ar fi considerat mai „șmecher” decât toţi și nu-i folosea pe comuniști drept armă de șantaj în nego-cierile cu Filat, poate că astăzi avea niște șanse să obţină voturile mult râvnite de la aceștia. Dar Lupu a vrut să obţină totul și încă ceva pe deasupra, iar modul în care i-a dus de nas sau, ca să folosesc o expresie mai elegantă din lexicul rafi nat peste măsură al candidatului nostru, „i-a avut” pe comuniști, a făcut, practic, nule șansele acestuia. De asta ne putem da seama și din declaraţiile furibunde ale unor reprezentanţi ai PCRM, în special, ale lui Vladimir Voronin și Vadim Mișin. Califi cativele de „mincinos” și „potlogar politic” sunt doar cele mai blânde dintre ele. „Acest individ a minţit din prima și până în ultima zi. Ne-a privit în ochi și ne-a minţit”, a spus Mișin, în cadrul unei emisiuni televizate. Astfel că, ar fi de mirare „să li se ridice mâna” și să-l voteze acum pe Marian Lupu. De aici, și măsurile sporite de precauţie, cu jurăminte și angajamente.

Și ca să fi e lucrurile clare, PCRM și-a retras miercuri, 2 februarie, iniţiativa legislativă cu privire la modifi carea articolului 78 din Constituţie, tocmai când se intenţiona punerea acestuia pe ordinea de zi a uneia dintre apropi-atele ședinţe ale Legislativului. Amintim că, potrivit pro-iectului, alegerea președintelui urma să se desfășoare în trei tururi: în cazul în care candidatul nu acumulează 61 de voturi în primul tur, în turul doi numărul necesar de voturi scade până la 57, apoi până la majoritatea simplă de 52 de voturi în cel de-al treilea tur.

Deși anterior președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, credea și el că un președinte de ţară apolitic este mai bun decât unul angajat politic, acum nu mai crede așa. Iar Marian Lupu consideră chiar că un președinte care nu este „parte a unor aranjamente și obligaţiuni” ar putea să acţioneze mai de capul lui sau, cum a formulat interimarul în stilu-i inconfundabil, „de o manieră care să perturbeze tot sistemul politic”.

Marian Lupu se consideră un candidat potrivit pentru funcţia de președinte, pentru că, zice el, este o persoană constructivă și fl exibilă, iar alta mai bună, deocamdată, nu a fost propusă. Atâta doar că alţii ar putea să creadă un pic mai altfel…

Vechiul și cel mai cunoscutul as-pirant la funcţia de președinte al statului, Marian Lupu, a primit zilele acestea o gravă lovitură sub centură, care, chiar dacă nu l-a trimis în kno-caut, bănuim că l-a descumpănit și l-a lăsat cu sufl etul răvășit. Lupu, care, în disperare de cauză, nu știe cu cine să mai vorbească, ce să facă și pe lângă cine să se dea bine ca să guste din feri-cirea supremă (pentru că, iată, fericirea este aproape, trebuie doar să întinzi mâna și s-o prinzi de coadă), a primit lovitura de la cine s-ar fi așteptat mai puţin – de la părintele democraţiei mol-dovenești, de la baciul superior peste cei trei baci mai mici, dar tot mioritici, Petru Lucinschi.

Recunosc cu toată since-

ritatea: îmi place Mihai

Ghimpu. Rectifi c: îmi

place să scriu despre

Mihai Ghimpu. Pentru că,

de fapt, nu ai nimic de

scris. El „se scrie” singur.

Doar să pleci urechea, să-l

asculţi cu toată atenţia și

să-i sorbi vorbele înţelep-

te care curg, curg, curg...

Însă, de la un timp, ex-

președintele este mai rar

pe acasă și viaţa a devenit

oarecum mai tristă. Dar

îl înţelegem. A muncit.

Mult. Acum se odihnește.

Are dreptul.

Deci, astăzi nu voi scrie nimic despre Mihai Ghimpu. Astăzi voi scrie despre Vladimir Filat. De bine. Pentru că și el a muncit. A muncit cel mai mult. Mai mult decât Ghimpu. Și decât Lupu?

Dar și pentru că-i plac fl orile. Trandafi rii. Albi. Mulţi. Indecent de mulţi. Cu braţul. Cu carul.

Garda de corp s-a spetit deja cărând la trandafiri albi. Au făcut cu toţii hernie de disc. Pentru că Vladimir Filat merge peste tot cu câte un braţ (mare) de trandafiri. Albi. Și toţi cei care-l invită la vreo aniversare sau alt eveniment știu deja că vor primi un buchet (mare) de trandafi ri (albi). Și primul pre-ședinte, Mircea Snegur, a primit de ziua lui un buchet (mare) de trandafi ri (albi) de la Vladimir Filat. Și cel de-al doilea preșe-dinte, Petru Lucinschi, a primit de ziua lui un buchet (mare) de trandafi ri (albi) de la Vladimir Filat. Dar parcă buchetul lui Lu-cinschi a fost oleacă mai mare decât al lui Snegur. Dar poate mi s-a părut doar.

Și fi ica miliardarului Anatol Stati, care și-a inaugurat recent o expoziţie de pictură, a primit de la Vladimir Filat un buchet de trandafi ri. Albi. Dar nu chiar atât de mare, pentru că pictori-ţa este o fi inţă mai fi ravă și i-ar

fi fost greu să ţină un buchet foarte mare de trandafi ri. Albi. Și tatăl pictoriţei părea extrem de fericit și zâmbea către pre-mierul care i-a adus fi icei sale un buchet (nu foarte mare) de trandafi ri (dar, totuși, albi).

Și premierul Vladimir Filat primește de fiecare dată, la diferite ocazii, buchete (mari și foarte mari) de trandafi ri (albi). Pentru că toată lumea știe că lui Vladimir Filat îi plac buchetele (mari) de trandafiri (albi). Și toată lumea vrea să fi e pe pla-cul premierului Vladimir Filat. De aceea, toţi îi aduc buchete (indecent de mari) de trandafi ri (albi). Pentru că premierul este o fi re romantică. Și îi plac fl orile. Trandafi rii. Albi.

Cam de un an și ceva au crescut substanţial vânzările la trandafiri. Albi, îndeosebi. Spre bucuria comercianţilor de trandafi ri albi. Care îi sunt nespus de recunoscători pre-mierului Vladimir Filat. Pentru

contribuţia la bunăstarea lor materială. Și la bunăstarea po-porului în totalitate. Și astfel, „foarte curând”, nu vom mai avea sărăcie. Pentru că toată populaţia Republicii Moldova va vinde trandafiri albi. Iar premierul îi va cumpăra. Și, în felul acesta, toată populaţia Republicii Moldova va fi bo-gată. Și va trăi bine. Pentru că sunt guvernaţi de un premier romantic. Căruia îi plac fl orile. Trandafi rii. Albi.

Și Marian Lupu merge la evenimentele la care merge Vladimir Filat. Și tot cu buchete de fl ori. Dar nu atât de mari. Dar tot trandafi ri. Dar nu albi. Roșii. Dar asta-i deja altă poveste.

Vi s-a părut că unele ex-presii, cuvinte s-au repetat de prea multe ori? Acestea nu sunt repetări. Sunt figuri de stil. Cu trandafi ri. Albi. Ca să-i placă premierului Vladimir Fi-lat. Pentru că lui îi plac fl orile. Trandafi rii. Albi.

Funia lui Lucinschi în Funia lui Lucinschi în casa lui Lupucasa lui Lupu

Se pare că Lucinschi nu-l vrea prea tare (sau poate chiar deloc) pe Lupu președinte. Și dacă nu-l vrea Lucinschi… Cu prilejul zilei sale de naștere, președintele nr. 2 a făcut o mulţime de declaraţii pe care toate televiziunile, dar mai ales unele, le-au tirajat cu generozitate. (Doar cu puţin timp în urmă, a fost și ziua de naștere a primului președinte, Mircea Snegur. Dar acolo parcă și discursurile au fost mai scurte, și omagiatul mai modest, și reportajele mai concise.) Nu putea să nu se refere venerabilul înţelept și la problema „complexă” a Republicii Moldova – alegerea șefului statului. Și aici, mare surpriză pentru ide-ologul valorilor și principiilor: Lucinschi a zis că Lupu-i băiat tare bun de pus președinte, numai că nu-l vor comuniștii. Și dacă nu-l vor... Dar nu-i baiul dacă nu-l aleg pe Lupu, pentru că, în afară de acesta, ar mai fi încă vreo doi-trei moldoveni pe faţa pământului, apolitici și liberi de angaja-mente. Și chiar a dat câteva nume. Dar, culmea, nici alegerile anticipate nu-s sfârșitul lumii, ne-a liniștit ex-președintele. Ba chiar a zis că nu ni se vor usca picioarele dacă „piști” un an vom merge iar la alegeri. Să auzi și să nu crezi. Să-i spui ase-menea lucruri lui Marian Lupu, care a venit cu un ditamai buchet de trandafi ri roșii (simbolul iubirii eterne) este ca și cum ai vorbi de funie în casa spânzuratului. Ei și ce i-ar putea riposta sărmanul Lup? Că doar n-o să-i spună ca și lui Voronin că astea-s emoţii și „mânzuri”.

Lucinschi, care, și de data aceasta, s-a compor-tat ca unul care le pune pe toate la cale în ţara asta, care decide cum și în jurul cui ar trebui să se învârtă lucrurile, nu a spus de dragul metaforei ceea ce a

spus. S-ar putea, deci, ca nu numai comuniștii să nu-l vrea pe Marian Lupu în fruntea ţării. Și dacă nu Lupu, atunci cine?

Fostul președinte (fost, este un fel de a spune) a dat de ziua lui sfaturi la toată lumea, ba chiar a spus că va merge să dea sfaturi și pe la ministere, pentru că știe cum ar trebui să ieșim din criză, dar a dat și aprecieri politicienilor de la guvernare. Însă cuvintele de laudă la adresa premierului Vladimir Filat au fost parcă mai multe și mai din toată inima decât cele spuse despre Marian Lupu. Lucru expli-cabil, nu? Că doar fi ul acestuia nu a ajuns deputat pe lista democraţilor, ci a liberal-democraţilor. Și atunci, oare să fi e întâmplătoare această disponi-bilitate a bătrânului și abilului trăgător de sfori de a-și mai târâi o dată pașii către secţia de votare? Deci, poate anume pe Vladimir Filat ar prefera să-l vadă în înalta funcţie (dar și cu niște împuterniciri suplimentare votate ulterior, împuterniciri pe care și le-a dorit odată pentru sine, dar pe care nu le-a putut obţine la timpul respectiv).

Miza ar fi ca, până la eventualele alegeri antici-pate, partidul lui Lupu, care și-a negociat atât de „ingenios” intrarea în coaliţia de guvernământ, să se dezumfl e de tot, iar Filat să câștige detașat alegerile. Și atunci, ar trebui să ne gândim că poate nu întâmplător șeful PD afi rma anterior că PLDM-ul ar tergiversa intenţionat negocierile și că ar fi interesat de provocarea unor alegeri anticipate?

Așa ori altfel, Lupu s-a văzut încolţit din toate părţile și se zice că lupul încolţit începe să acţio-neze contrar logicii. Asta în cazul în care nu este un lup atipic.

Premierul trandafi rilor albiPremierul trandafi rilor albi

Marian Lupu, acum ori niciodatăEste demnă de toată aten-

ţia periodicitatea cu care se trezește în politicienii noștri spiritul justiţiar și dragostea pentru adevăr. Aceste accese de sinceritate nu depind de fa-zele de creștere și descreștere ale Lunii și nu au nimic în co-mun cu depresiile de toamnă sau acutizările de primăvară. De regulă, crizele respective îi lovesc pe politicienii afl aţi la guvernare când nici nu se aș-teaptă: în preajma campaniilor electorale sau în plin proces de împărţire a funcţiilor. Dacă trec cu bine de aceste perioade, uită de toate și sunt preocupaţi iarăși de valori și de principii.

Şantaj ca între „prieteni”Vă mai amintiţi câte lucruri interesante au

început să se strecoare din „bucătăria alianţei” încă în vară, atunci când politicienii s-au lăsat amăgiţi de startul fals al unor ipotetice alegeri prezidenţiale. Aliaţii nu-și dădeau rândul să-i cânte prohodul alianţei și să povestească ce scene „horror” se întâmplă pe acolo, ce ghiorlani hrăpăreţi sunt partenerii lor de nevoie, cum au furat și lor nu le-au dat, ce bătălii se dau pentru funcţii, cine a vândut și cine a cumpărat procu-rorul etc. Premierul Vladimir Filat a avut atunci chiar revelaţia faptului că funcţiile în coaliţia de guvernământ au fost împărţite după alte criterii decât cele ale profesionalismului. Ce păcat că aceste străfulgerări de conștiinţă intervin doar post factum! Dezvăluirile ţin doar atâta timp, cât ţine și lupta pentru „sufl etele” alegătorilor sau cât trebuie să-și ţină în șah partenerii cu care au de împărţit niște funcţii. Odată operaţiunea încheiată, comândul împărţit mai mult sau mai puţin mulţumitor, toată lumea se relaxează și este preocupată doar de administrarea cât mai bună a agoniselii. Până la o nouă provocare…

Mai mult decât dezvăluiri, sunt proliferate ameninţări privind posibilitatea unor dezvăluiri, un soi de șantaj pe care politicienii de la putere îl aplică unii împotriva altora, atunci când au de obţinut ceva, când le sunt ameninţate interesele sau când vor să se poziţioneze într-o lumină mai favorabilă, pentru un eventual câștig electoral sau de imagine. Noi putem doar să bănuim proporţiile mișmașurilor care s-au întâmplat pe parcurs în coaliţia de guvernământ, a lăcomiei și avidităţii de putere a aliaţilor, a rapacităţii cu care aceștia s-au luptat pentru acapararea cât mai multor funcţii, a luptei pentru fi ecare loc căl-duţ și profi tabil. Politicienii nu ameninţă să facă dezvăluiri pentru că ar fi oripilaţi de proporţiile acestor abuzuri, de pericolele la care expune ţara lăcomia unor parveniţi, de nerușinarea cu care au fost amăgite speranţele populaţiei, care a crezut în schimbarea promisă de cei pe care i-a adus la putere. Nimic din toate acestea. Dez-văluirile apar doar atunci când unii au impresia că alţii pretind să obţină prea mult și le lasă lor prea puţin, când intuiţia lor de animale politice le spune că cineva ar pretinde la teritoriul, spaţiul vital marcat de ei.

„Ideile prosteşti” şi bine ascunse ale alianţeiAnterior, când Marian Lupu întrevedea șansa

de a fi ales președinte de către întregul popor,

acesta era de părerea că, pe parcursul unui an de guvernare a Alianţei pentru Integrare Euro-peană, în societate s-au întâmplat mai multe lucruri negative, decât pozitive. Că la Serviciile Fiscal și Vamal lucrurile merg mai prost decât pe vremea comuniștilor, că și fenomenul corupţiei este mai puternic, că profesioniștii sunt aruncaţi din serviciu, pentru că se ajunge, probabil, la schimbări de găști, că nu sunt urmărite intere-sele statului, ci interese fi nanciare și economice de grup. Ei bine, dacă atunci, înainte de alegeri, Marian Lupu era mort de îngrijorare, acum pare să fi e destul de liniștit.

Nu mai are probleme nici Mihai Ghimpu care, de ceva timp, a dispărut din viaţa publică și de pe întinsurile patriei. Înainte de a plonja în ile-galitate profundă, acesta a ameninţat, însă, că ar avea și el ceva de dezvăluit opiniei publice. Dar nu pentru că l-ar durea în cot de această opinie publică și de interesele ei, ci doar dacă partenerii de la guvernare îi vor ameninţa lui interesele (și nepotul) la alegerile locale: „Dacă o să înceapă să atace PL-ul, n-am să mai tac cum am tăcut anul trecut. Eu pot să tai în carne și în oase”, s-a stropșit Ghimpu către parteneri și apoi a dispărut fără urmă.

Dezvăluiri și mai interesante a făcut recent, la un post privat de televiziune, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. Acesta a declarat că justiţia, un domeniu care trebuie să rămână independent de politică, risca să fi e partajat în timpul fostei guvernări AIE. El a afi rmat că, atunci când a fost instituit Guvernul Filat I, au existat intenţii de partajare a justiţiei, respinse din start cu susţi-nerea premierului. „Se ajungea până la absurd, la partajarea funcţiilor de șefi de instituţii peni-tenciare. Idei prostești sunt oriunde, important este ca ele să nu meargă înainte”, a declarat Tănase, fără a spune cine au fost autorii „ideilor prostești”. Vicepreședintele PLDM a mai afi rmat, sus și tare, că, atât timp cât va fi el ministru, jus-tiţia nu va fi subiectul unor târguri politice, iar AIE-2 va promova reforme care să-i ofere inde-pendenţă maximă domeniului și să-l distanţeze de infl uenţa politică. Îl credem pe cuvânt, dar ce se va întâmpla dacă nu va mai fi el ministru? Dar poate altcuiva nu i se vor mai părea atât de prostești ideile respective?

Este grav însuși faptul că au existat asemenea tentative, care, la timpul respectiv, au fost tăinu-ite cu strășnicie, ca să nu prejudicieze imaginea imaculată a alianţei. Politicienii „își calcă pe principii” doar de dragul păstrării unor alianţe de interese. Acum, când se discută iarăși despre po-sibilitatea unor alegeri anticipate, dar și despre organizarea unui alt referendum constituţional, ne ia frica de câte am mai putea afl a.

Pagină realizată de Ioana FLOREA, FLUX

Secretele alianţei ca armă în războiul intereselor

4 FEBRUARIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAnchet=

În ultima perioadă de timp, numele acestui ju-decător a mai apărut în subiecte de scandal nu o singură dată. Dacă vă mai amintiţi, fosta guvernare, AIE-1, a și încercat să facă o reformă substanţială în justiţie. Se pare că iniţia-tiva acestei reforme radi-cale, care ar fi permis stârpirea măcar parţială a corupţiei și a re-laţiilor de tip mafi ot din sistemul judecătoresc, a fost susţinută destul de energic de premierul V. Filat și de ministrul Justiţiei, A. Tănase. Dar, ghinion, în mo-mentul votării în Parlament, nu au ajuns vreo două voturi. Ale cui? Păi al unui ins despre care am mai avut ocazia să scriem și cu care ne judecăm încontinuu. Al ex-deputatului și dubiosului om de afaceri Veaceslav Platon, intrat în Parlament cu AMN, precum și al ex-vicepreședinte-lui de atunci al Parlamentului, Alexandru Stoianoglo, membru PD (Lupu-Plahotniuc).

Cauzele acestor situaţii se as-cund adânc în ramifi caţiile lungi și stufoase ale „capitalismului oligarhic și clientelar”, consti-tuit în ţara noastră în ultimii douăzeci de ani. Cine face bani mari trebuie să reprezinte urmă-toarea concrescenţă malefică: instituţii statale (Președinţie, Parlament, Guvern, Justiţie), plus complicii lor din businessul tenebros, aflat sub protecţia demnitarilor, care huzuresc prin serviciile de protecţie acordate acestora.

De această dată, ţinta atacuri-lor lui A. Colenco au devenit cei de la „Eventis”, o companie de telefonie mobilă, care a intrat

în proces de insolvabilitate și nu mai poate scoate la capăt vânzarea către alţi investitori a companiei. De ce? Păi cineva are interesul să blocheze totul. Cine? Partea văzută a acestora, vârful de lance, este A. Colenco. Cine stă în spatele lui? Bănuim. Știm chiar foarte bine. Dar să vedem cine și cum va reacţiona la materialul de faţă, la demersul făcut de unul dintre cei care a devenit principala ţintă a atacu-rilor lui A. Colenco, Iurie Ceban.

Vorba e că dl Iu. Ceban, vă-zând că nu se poate apăra în instanţe în faţa unor serii de nelegiuiri comise de judecători, dar și aflând că președintele instanţei economice din capitală a expediat către conducătorii principalelor instituţii de stat un demers-plângere-dezinformare, a depus, la 1 februarie curent, o scrisoare pe numele următo-rilor demnitari: Marian Lupu, președinte al Parlamentului și președinte ad-interim, Vladimir Filat, prim-ministru, Alexandru Tănase, ministru al Justiţiei, Dumitru Visterniceanu, preșe-dinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Valeriu Zubco, procuror general, Gheorghe Mihai, director SIS. Adică tocmai acelor conducători care au fost induși în eroare de judecătorul A. Colenco. De ce a recurs Colen-co la aceste măsluiri, minţind în faţa șefi lor mari, pe ce mizează și cine îl protejează? Asta se va vedea pe parcurs. Deocamdată, vom da publicităţii scrisoarea promisă. Și vom aștepta să ve-dem cine și cum va reacţiona. (Tăcerea sau lipsa de reacţie sunt și ele elocvente.)

Citiţi și vă cruciţi, oameni buni. Și după aceea să nu vă miraţi cum Lupul a ajuns paznic la stână, iar Vulpea – la găinărie. Ah, da! Nici de Bursuc nu uitaţi. Cel care constata cu ironie, în fabula lui A. Donici, că cineva „are pufușor pe botișor”.

Va urma. Fiţi cu ochii pe noi.

Vasile GHANEA, pentru FLUX

Cele două materiale inserate în această pa-gină și consacrate falnicului judecător Aureliu Colenco de la Curtea de Apel Economică a Republicii Moldova prezintă pe larg un caz concret. Gra-vitatea acestui caz este însă a m p l i f i c a t ă printr-un ele-ment fără pre-cedent în istoria jurisprudenţei in-stanţelor judecăto-rești naţionale. Este vorba despre distinc-ţia netă pe care jude-cătorul Aureliu Colenco o face, într-o Încheiere oficială, între Republica Moldova, pe de o parte, și Transnistria, pe de altă parte. O idee mai idioată și mai peri-culoasă nici că puteam găsi în respectivul document.

Să cităm din Încheiere: „Reie-șind din cele expuse, instanţa de judecată consideră oportun de aplicat interdicţia de ieșire din Republica Moldova sau intrare pe teritoriul Transnistriei, în privinţa lui Ceban Iurie și aplicarea sechestrului pe bunurile-proprietate personală a lui Ceban Iurie, 07.04.1966 a.n.”. Ce mai vorbăraie alambicată și neghioabă! Dincolo de păcatele logice și politice ale acestui frag-ment, trebuie să fi m de acord că parcă am citi traducerea cea mai proastă posibil, prin google translate, a unui text gata prezentat dinainte în limba rusă! Așa gândește, așa vorbește și așa scrie puterea noastră de stat, puterea judecă-torească!

Judecătorul Aureliu Colenco nu a emis o opi-nie cu caracter personal, nu s-a exprimat cum i-a venit la socoteală într-un cadru privat, ci a vorbit în numele legii și, respectiv, al puterii de stat, mai exact, în numele ramurii judecătorești a puterii de stat. Gravitatea fără precedent a celor formulate ofi cial de judecătorul Colenco vine din faptul că, practic, acesta susţine în numele legi cum că Transnistria ar fi o entitate distinctă în afara Republicii Moldova. Cuvintele „interdicţia de ieșire din Republica Moldova sau intrare pe teritoriul Transnistriei” sunt atât de clare și uni-voce încât pot șoca orice minte atașată valorilor naţionale ale Republicii Moldova, printre care una de căpătâi este independenţa și integritatea teritorială a statului.

Poate cineva va fi înclinat să obiecteze și ne va spune că interpretăm abuziv o formulă nevinovată. Poate. Numai că cine ar vrea să obiecteze, ar fi bine ca mai întâi să încerce să înlocuiască sintagma „teritoriul Transnistriei” cu o alta, luată aleatoriu, să zicem, „teritoriul raionului Nisporeni”. Cum v-ar suna în ureche: „interdicţia de ieșire din Republica Moldova sau intrate pe teritoriul raionului Nisporeni”? Păi, raionul Nisporeni nu este parte inseparabilă și

inalienabilă a Republicii Moldova? Sau poate, în viziunea judecătorului Colenco, „teritoriul Transnistriei” nu mai este, în accepţia legilor pe baza cărora judecă domnia sa, parte inseparabilă și inalienabilă a ţării noastre?

Pentru că nu este vorba de o proastă expri-mare, adică de o gafă gramatical-stilistică, ci de formule ofi ciale limpezi și univoce, pe deplin asu-mate de ofi cialul respectiv, înţelegem că acesta sapă la rădăcina statului știind că se va putea oricând acoperi cu prevederi formale din legile care îi conferă dreptul de aplicare a legii.

Efectul afi rmaţiilor lui Colenco nu a întârziat să se producă la Tiraspol. Au primit deja semnale că acolo o asemenea formulă era de mult timp așteptată. Acum forţele separatiste se vor blinda cu ticăloasa formulă judecătorească a lui Colenco și vor trâmbiţa sus și tare, dintr-un capăt în altul al Europei (dar, mai ales, la CEDO), că, iată, până și puterea judecătorească de la Chișinău recunoaș-te că „teritoriul Transnistriei” este altceva decât Republica Moldova, că poţi „intra pe teritoriul Transnistriei” abia după „ieșirea din Republica Moldova”… Mai în glumă, mai în serios (ce e glumă și ce e serios la Tiraspol?) unii chiar au pro-pus să i se acorde judecătorului Aureliu Colenco „cetăţenia de onoare a Transnistriei” împreună cu un premiu pentru promovarea imaginii unei „Transnistrii” distincte de Republica Moldova. Alţii sunt de părere că, în condiţiile unei corupţii endemice din sistemul judecătoresc, această for-mulă ticăloasă, anticonstituţională și antistatală din Încheierea judecătorului Colenco a fost bine plătită din timp, cadrul și miza acesteia depășind cu mult sfera judiciarului și înscriindu-se perfect (perfect de ticălos sau ticălos de perfect) în cea a politicului și geopoliticului.

Grav este, de asemenea, că asupra acestui caz de instrumentare politică nu s-a sesizat nici unul dintre factorii politici din stat, nici vreunul dintre organele de autoadministrare judecătorească, dar nici falnica noastră Procuratură nereformată și la fel de mucegăită ca pe timpul sovietic.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Un magistrat părtinitor şi agramatUn magistrat părtinitor şi agramatCine compromite Justiţia în Moldova sau cum preşedintele Curţii de Apel Economice,

Aurel Colenco, se descalifi că profesional cu preţul suferinţei celor care ajung pe mâna lui

Stimate domnule Preşedinte,În perioada dintre 17 și 19 ianuarie

2011, pe adresa conducătorilor de prim-rang ai instituţiilor statului a fost expediat un demers semnat de dl Aurel Colenco, președinte al Curţii de Apel Economice.

Nu vom menţiona aici faptul că însuși numele dlui A. Colenco se asoci-ază pentru majoritatea juriștilor sau a persoanelor care au tangenţă cu justiţia cu ideea de corupţie, lipsa de principi-alitate și fărădelegea.

Voi aduce mai jos un șir de argumen-te care demonstrează că demersul pe care l-aţi primit poartă un caracter to-talmente ilegal. Oricât ar fi de neplăcut să constat, doresc să vă atrag atenţia că respectivul judecător sus-pus caută să Vă inducă în eroare. Dl Colenco vă pre-zintă o informaţie care nu corespunde adevărului, având drept scop intenţia de a se acoperi ulterior cu numele Dvs. și de a-și continua jocurile murdare.

Mai întâi, dl Colenco arată, precum că un grup de persoane, în tentativa de a intra în posesia întreprinderii, ca urmare a procesului de insolvabilitate, încă la 25.06.2010 ar fi prezentat dlui administrator Veaceslav Apostol un proces-verbal falsifi cat al adunării ge-nerale a creditorilor. Dincolo de faptul că este vorba de un neadevăr, aș adresa o întrebare. Cum a stabilit dl Colenco faptul că respectivul proces-verbal ar fi fost falsifi cat? Există vreo expertiză în acest sens? A fost pornită vreo urmărire penală? Există vreo hotărâre judecăto-rească de ordin penal sau măcar civil care ar confi rma că documentul respec-

tiv ar fi falsifi cat? Și de ce administrato-rul nu a apelat la organele de drept, nu a pus la curent despre această situaţie creditorii? Declarând precum că persoa-nele indicate în plângere ar face uz de documente false, respectivul judecător a încălcat unul dintre principiile de bază ale unui stat democratic și de drept, cel a prezumţiei nevinovăţiei. (Art. 21 al Constituţiei, art. 7 al Legii cu privire la organizarea judecătorească.)

În continuare, dl Colenco vă induce în eroare asupra faptului precum că dânsul, prin hotărârea din 06.10.2010, ar fi confirmat caracterul nelegitim al vânzării bunurilor companiei Î.M. „Eventis Mobile” SRL. Dl Colenco a tre-cut cu bună știinţă sub tăcere faptul că hotărârea emisă de el la 06.10.2010 a fost anulată de către Curtea Supremă de Justiţie încă la 16.12.2010, adică cu o lună înaintea demersului adresat de acesta Dumneavoastră. În plus, tot aici s-a constatat o gravă încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În continuare, dl A. Colenco pune la îndoială faptul că întreprinderea-cumpărător ar dispune de resursele fi nanciare necesare, asta în timp ce, la cererea administratorului Veaceslav Apostol, respectivele sume de bani au fost virate în Republica Moldova, au fost înregistrate de BNM, fi ind prezentat și extrasul din contul bancar. Cu toate acestea, drept urmare a hotărârii ne-legitime emise de judecătorul Colenco din 06.10.2010, investitorul a retras din Moldova întreaga sumă de bani.

În legătură cu relaţiile juridice cu Nokia Siemens Tietoliikenne, doresc să precizez că, în urma investigării acestor fapte de către colaboratorii Procuraturii Generale, s-a constatat faptul că acele contracte, la care face trimitere dl Co-lenco, de fapt, au fost contrafăcute de către administratorul V. Apostol. Perso-nal nu am avut nici o atribuţie la aceste tranzacţii. În plus, același V. Apostol a semnat actul de control al Serviciului Vamal, care arată că schimbarea regi-mului vamal al utilajului a fost realizată la iniţiativa Serviciului Vamal, fără nici o implicare din partea mea.

Dl Colenco mai menţionează și un șir de tranzacţii efectuate de întreprinde-

rea pe care am condus-o, „Î.M. „Eventis Mobile” S.R.L.”, indicând în mod incorect data realizării acestora, obiectul lor, ac-ţiunile mele etc. Și aici e vorba de niște lucruri inventate.

Singurul lucru indicat corect de dl Colenco este faptul că creditorii caută să înlocuiască cu orice preţ atât administratorul insolvabilităţii, cât și judecătorul care examinează cazul „Eventis”. Dar nu este vorba doar de cei șase oameni indicaţi de dl Colenco. Este vorba de peste 120 de persoane fi zice și juridice care sunt creditori și care deţin peste 70% din masa debitoare. Anume adunarea generală a acestora, în conformitate cu articolul 66 al Legii cu privire la insolvabilitate, reprezintă organul suprem de conducere. Anume acest organ suprem de conducere a votat deja de două ori PENTRU exclu-derea administratorului din funcţia pe care o deţine și PENTRU înstrăinarea activelor companiei „Eventis Mobile”. Însă ambele hotărâri au fost ignorate de administrator, în aceste condiţii, dl Colenco permiţându-și să mai scrie astfel de demersuri.

Dar cel mai important aspect pe care vreau să îl accentuez este următorul: dispune, oare, în general, dl Colenco de dreptul să facă astfel de demers?

Mai întâi aș dori să menţionez că, în conformitate cu prevederile art. 263 al Codului de procedură penală, dispune de dreptul să facă astfel de plângeri persoana căreia i s-au cauzat prejudicii în urma săvârșirii respectivei infracţi-uni. În ce mod a avut de suferit aici ju-decătorul Colenco pentru mine rămâne o enigmă. În schimb, drept urmare a acţiunilor acestor persoane, Colenco și Apostol, care acum se victimizează, au avut de suferit astfel de companii inter-naţionale cum ar fi NOKIA, NEC, RTKL (drept exemplu poate servi demersul companiei RTK-leasing la Procuratura Generală asupra acţiunilor lui V. Apos-tol în legătură cu prejudiciul cauzat în sumă de 850 000 de euro prin interme-diul sustragerii utilajului aparţinând RTK-leasing (anexez copia demersului către dl Valeriu Zubco).

În conformitate cu art. 6 al Conven-ţiei Europene cu privire la Drepturile Omului, orice cetăţean, în cazul apa-

riţiei unor litigii privind drepturile și obligaţiile acestuia sau în situaţia adu-cerii unor acuzaţii cu caracter penal, se bucură de dreptul la un proces echitabil și transparent, în termeni rezonabili, într-o instanţă independentă și impar-ţială. Potrivit prevederilor alin. 3, art. 26 al Codului de procedură civilă, instanţa judecătoreasă care examinează cauza își păstrează caracterul imparţial și obiectiv. În corespundere cu prevederi-le art. 3 al Codului Etic al Judecătorului, „Judecătorul își va exercita funcţiile nepărtinitor și fără prejudecăţi, nu va manifesta atitudine preconcepută prin exprimare sau prin fapte și nu-și va permite cuvinte, fraze, gesturi sau alte acţiuni care ar putea fi interpretate ca semne de părtinire sau prejudecată”. Iar conform art. 8 al aceluiași Cod al Eticii Judecătorului, „Judecătorul nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloa-cele de informare în masă, pe marginea cauzelor afl ate pe rol în instanţă până la intrarea în vigoare a hotărârilor adoptate”. Același principiu este indicat și în art. 14 al Codului de procedură civilă, în care se menţionează faptul că în procesul de examinare a cauzelor civile în instanţele judecătorești, actele judecătorești se adoptă sub formă de hotărâri, încheieri și ordine.

Acum a devenit clar pentru toată lumea că, după ce judecătorul Colenco a semnat respectivul demers, nu poate fi vorba despre nici un fel de imparţi-alitate. Un judecător care, în absenţa unei hotărâri judecătorești, declară vi-novăţia unor persoane, încălcând astfel principiul prezumţiei nevinovăţiei, s-a pronunţat asupra caracterului pretins fictiv al unor acte fără a avea vreun temei legal, a indus în eroare conducă-torii instituţiilor de prim-rang ale sta-tului prin invocarea legalităţii propriei hotărâri deja anulate, precum și, ceea ce e nu mai puţin grav, a comis câteva sute de greșeli gramaticale, stilistice și sintactice, nu numai că este părtinitor, dar și agramat. Și cu toate acestea, omul respectiv utilizează funcţia încredinţată după bunul său plac și contrar legii, compromiţând în felul acesta imaginea Justiţiei în Republica Moldova.

Cu respect și încredere în justiţie,

Iurie CEBAN, 1.02.2011

Gheorghe Cojocaru: - Lipsa unei soluţii pentru depășirea crizei constitu-ţionale din anul trecut și conservarea unui raport de forţe în favoarea Ali-anţei pentru Integrare Europeană, dar insufi-cient, totodată, pentru promovarea unui preșe-dinte din partea actualei guvernări democratice, pare să readucă societatea în faţa acelorași probleme din perioada precedentă. Problemele sunt aceleași, actorii politici sunt ace-iași, însă condiţiile sunt altele...

Europa Liberă: - Ce aveţi în vedere când spuneţi că „sunt alte condiţii”?- Înainte de toate, con-

diţiile cu caracter social și economic sunt altele. În-ceputul acestei guvernări coincide cu un nou val de scumpiri, care lovește cu toată puterea și care pro-duce nemulţumiri în toate straturile societăţii, ne-mulţumiri care se acumu-lează și care pot provoca o criză socială de proporţii,

dacă nu se va reacţiona

rapid și cu instrumenta-

rul social indispensabil.

Adâncirea mizeriei sociale

va repercuta în sfera poli-tică, servind drept factor

catalizator al erodării au-

torităţii Alianţei pentru

Integrare Europeană.

Creditul de încredere pe care moldovenii l-au acordat guvernării democratice se poate consuma foarte repede- În schimb, Alianţa are perna de oxigen care a funcţionat până acum - buna relaţie cu Uniu-nea Europeană ...- Într-adevăr, guverna-

rea actuală înregistrează

progrese certe în sfera

relaţiilor cu Uniunea Euro-

peană, ceea ce este foarte

bine. Pentru că prin aceas-ta Alianţa demonstrează

că își merită numele, dar pașii pe care îi face în di-recţia spaţiului comunitar nu au, deocamdată, rezo-nanţe sesizabile pe plan naţional și, mai mult decât atât, nu pot compensa, pentru moment, scăderea nivelului de trai al unei majorităţi a populaţiei.

Așa cum se arată în toate sondajele de opinie, oamenii își doresc să fie parte a Uniunii Europene, dar problemele sociale cotidiene sunt cele care îi preocupă, în primul rând. Prin urmare, progresele pe calea integrării europene trebuie să aibă o confi rma-re și pe plan naţional.

- Cum zice dictonul ori-ental, oricât ai spune „halva”, nu ţi se face dulce în gură. Deci, tre-buie să vorbim despre așteptările sociale. Ce așteaptă astăzi oame-nii de la noua-vechea guvernare?- Oamenii, ca întot-

deauna, așteaptă o viaţă mai bună, și un viitor mai bun pentru generaţiile tinere. Oamenii vor solu-

ţii tranșante, iar creditul

de încredere pe care l-au

acordat acestei guver-

nări democratice se poate

consuma foarte repede.

Politicienii sunt cei care

trebuie să decidă cu ce

mijloace și în ce fel să le

rezolve problemele.

În situaţia în care va

deveni limpede că această

criză constituţională în

care riscă să se împotmo-

lească din nou clasa poli-

tică nu va putea fi soluţi-

onată fără sprijinul direct

al societăţii, preocuparea

pentru rezolvarea proble-

melor sociale va trebui

abordată ca una absolut

prioritară. Pentru că s-ar

putea ca anume o aseme-

nea abordare să ofere și

cheia pentru depășirea

crizei constituţionale.

Interviu realizat de Vasile BOTNARU

Sursa: www.europalibera.org

Deputaţii ar putea vota, în viitorul apropiat, un proiect de hotărâre care prevede interzicerea utilizării simbo-lurilor comuniste „secera și ciocanul”, în scopuri politice.

Proiectul documentului a fost discutat marţi, 2 februarie 2011, în cadrul Comi-siei parlamentare Securitate Naţională și Ordine Publică, care a luat decizia de a-l înainta pentru discuţii în Parlament.

Potrivit deputatului liberal Vlad Lu-pan, proiectul include cinci articole. Primul articol prevede că se ia act de raportul comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar sovietic, creat anul trecut prin decretul lui Mihai Ghimpu. Al doilea articol stabilește că se condamnă regimul autoritar comu-nist din RSSM și RASSM. Prin articolul trei

este interzisă utilizarea în scopuri politice

a secerii și ciocanului. Iar articolul patru

include, printre altele, elaborarea și pro-

movarea de către Guvern a proiectului

Legii lustraţiei, fi nanţarea elaborării și

editării unui manual de istorie a regi-

mului totalitar comunist și introducerea

în învăţământul preuniversitar a unui

curs de istorie a regimului totalitar co-

munist.

Membrii comisiei au avut păreri îm-

părţite pe margine proiectului.

Amintim că proiectul acestui docu-

ment a fost discutat și în cadrul Alianţei

pentru Integrare Europeană, în iunie

2010.

Atunci, PLDM, PD și AMN au pledat

pentru amânarea examinării proiectului

în Parlament, pe motiv că urmau să aibă

loc alegerile anticipate.

sursa: jurnal.md

Secera şi ciocanul ar putea fi interzise

Adâncirea mizeriei sociale va repercuta în sfera politică

Interviu realizat cu analistul politic şi istoricul Gheorghe Cojocaru

Cum recunoaşte Chişinăul Cum recunoaşte Chişinăul independenţa Tiraspoluluiindependenţa Tiraspolului

4 FEBRUARIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Gestul liderilor comuniști confirmă faptul că ei sunt preocupaţi doar de reușita proiectului lor politic, afl at acum în mare cumpănă, iar interesele lor per-sonale și de partid prevalează asupra celor naţionale.

Să menţionăm mai întâi că iniţiativa comuniștilor de modifi care a Constituţiei este în prezent singura șansă de depășire a crizei politice provocată de nealegerea șefului statului. Dacă deputaţii comuniști și-ar fi menţinut sprijinul pentru aceasta, atunci șeful statului ar putut fi ales cu doar 52 de mandate, în cazul în care nu se reușește alegerea lui cu 61 de voturi – chestiune care e mai mult decât sigură. Adică, AIE l-ar fi votat pe Marian Lupu în funcţia de președinte și astfel s-ar fi evitat pericolul unui nou scrutin parlamentar anticipat în 2012.

De ce comuniştii nu-l mai iubesc pe fostul lor favorit, Marian Lupu Comuniștii însă nu vor ca Marian

Lupu să fie președinte, din mai multe considerente. Întâi, pentru că Marian Lupu i-a trădat în 2009. Lupu i-a trădat pe comuniști și după alegerile din 28 noiembrie 2010, promiţându-le solemn, în faţa lui Narâșkin, că va forma majorita-tea parlamentară împreună cu deputaţii din PCRM, ca, în defi nitiv, să coalizeze din nou cu Ghimpu și Filat. Deci, comuniștii au sufi ciente motive de supărare.

Comuniştii vor alegeri parlamentare anticipate Dar nu supărarea este principalul

resort ce i-a determinat pe liderii PCRM

să-și retragă sprijinul pentru proiectul de lege care l-ar fi făcut pe Lupu preșe-dinte cu acte în regulă. Alegerea șefului statului ar fi însemnat pentru comuniști rămânerea în opoziţie încă timp de 4 ani, ceea ce este echivalent cu desfi inţarea acestei formaţiuni politice. Lui Vladimir Filat i-a fost sufi cient să guverneze doar un an și jumătate, în condiţiile unei instabilităţi politice, a unei guvernări afl ate sub semnul provizoratului, ca să determine 7 din 10 administraţii raionale controlate de PCRM să treacă în subordi-nea PLDM. Dar vă imaginaţi ce „minuni” ar fi reușit Filat în condiţiile unui mandat sigur de 4 ani? Ce s-ar fi ales atunci din această enormă plăcintă electorală care se numește PCRM?

În mod sigur că Filat ar fi acaparat toate fi lialele, structurile de partid ale comuniștilor și, mai ales, pe oamenii de afaceri care mai gravitează astăzi în jurul lui Voronin. Plus că nu doar Filat ar fi dat târcoale ţarcului electoral al comu-niștilor. Aici trebuie adăugat și Vladimir

Plahotniuc, liderul informal al Partidului Democrat. Cei doi Vladimiri, unul Filat, iar altul Plahotniuc, s-ar fi întrecut în sfârtecarea partidului celui de-al treilea Vladimir – Voronin.

Patru ani de afl are în opoziţie, ar fi fost letal pentru PCRM, mai ales din considerentul că liderul carismatic al acestei formaţiuni, Vladimir Voronin, se afl ă exact în momentul în care trebuie să se retragă din această funcţie din cauza vârstei. Dacă nu azi, atunci mâine. Dar comuniștii nu au un alt lider care să-l poată substitui măcar în proporţie de 50 la sută pe Vladimir Voronin și care să poată să menţină coeziunea în interiorul partidului și adeziunea electoratului comunist faţă de PCRM.

Iată de ce comuniștii au decis că pen-tru ei este mai bine să aibă loc un nou scrutin parlamentar anticipat.

Înţelegerile secrete Filat–Voronin Această decizie îi convine de minune

lui Filat. Gurile rele spun că liderii comu-niști au anunţat despre retragerea spriji-nului lor pentru iniţiativa de modifi care a Constituţiei în urma consultărilor pe care le-au avut cu Vladimir Filat. Nu în zadar s-a tot scris prin presă despre întâlnirile secrete Filat–Voronin. Premierul nu are nici un interes să-l facă pe Marian Lupu președinte de ţară, să-i ofere cea mai importantă funcţie în stat. Interesul lui Filat este să-i distrugă pe cei din PD, pe Marian Lupu - ca și concurent politic, și pe Vladimir Plahotniuc – ca și concurent economic, ca oligarh care luptă pentru acapararea aceleiași pieţe.

Vladimir Filat are planuri mari, el vrea să-i înghită nu doar pe comuniști, ci și pe democraţi (liberalii lui Ghimpu nu mai contează), ei, practic, au fost scoși din cărţi. Filat vrea să domine viaţa politică

din Republica Moldova și să controleze orice mișcare fi nanciară, economică, așa cum a făcut-o Voronin timp de 8 ani. Și dacă are asemenea planuri măreţe, de ce ar consolida poziţiile Partidului De-mocrat, făcându-l pe Lupu președinte? Nu mai bine să-l bage la apă, căci s-a văzut după rezultatele alegerilor din 28 noiembrie 2010 că trendul electoral al PD este în descreștere, spre deosebire de cel al PLDM, care este în ascensiune.

O coaliţie verde–roşu? S-ar putea să nu fi e lipsite de logică

nici zvonurile că Filat ar intenţiona chiar să constituie o nouă majoritate parlamentară împreună cu comuniștii, debarcându-i de la putere pe Lupu și Ghimpu. E greu de crezut că Filat ar pu-tea să-și asume riscul unei guvernări cu comuniștii. Dar nu e și imposibil.

Ce va fi – o să vedem. Cert este însă că PCRM va avea de suportat un grav prejudi-ciu de imagine din urma deciziei liderilor comuniști de a nu-și susţine propria iniţi-

ativă de modifi care a Constituţiei. O parte însemnată a alegătorilor acestui partid își va schimba opţiunea electorală pentru că nealegerea șefului statului (oricine ar fi acesta), perpetuarea crizei politice, desfă-șurarea unui nou scrutin electoral este în detrimentul întregului electorat, inclusiv al sutelor de mii de votanţi comuniști, care abia dacă reușesc să se descurce în această perioadă de creștere galopantă a preţurilor și de scădere a veniturilor. Ei sunt cei care nu au să înţeleagă gestul egoist al liderilor PCRM.

Mai bine un preşedinte prost, decât alegeri anticipate în fi ecare an Comuniștii au dreptate atunci când

afi rmă că Marian Lupu este o candidatură proastă la funcţia de președinte, poate mai proastă decât cea a lui Mihai Ghimpu. Marian Lupu nu merită să fi e președinte, asta e evident pentru toată lumea. Mai ales când în spatele său se afl ă un mare oligarh, Vladimir Plahotniuc. Dar tot e mai bine cu un președinte prost, decât cu alegeri parlamentare anticipate în fi ecare an. Rău cu rău, dar mai rău fără rău. Cel puţin, așa crede lumea. Dar lumea, după cum crede, așa și votează.

Este interesant, deși deloc nouă, propunerea comuniștilor de a alege o persoană neafi liată politic la funcţia de președinte. Este clar însă că AIE nu o va accepta. Tot din interese egoiste perso-nale și de partid. Așa cum nu au acceptat această propunere nici liderii PCRM după alegerile din 5 aprilie 2009, ci au insistat cu alegerea doamnei Zinaida Greceanâi în funcţia de șef al statului, având 60 din 101 de mandate în Parlament. Comuniș-tii nu au știut atunci cum să fructifi ce o victorie electorală importantă. Se pare că nici acum nu prea știu cum să acţioneze, cum să gestioneze procentele electorale pe care le mai au (au totuși 42 de manda-te în Parlament!) și se îndreaptă cu pași siguri spre o înfrângere totală.

Comuniștii au înregistrat un succes electoral incredibil în ultimul deceniu pentru că o importantă parte a societăţii moldovenești a văzut în ei apărătorii intereselor celor săraci, celor ajunși la limita disperării. Iată însă că gestul cu retragerea sprijinului pentru propria iniţi-ativă legislativă ce ar fi dus la soluţionarea crizei politice va schimba în mod radical percepţiile electoratului comunist privind atașamentul liderilor PCRM faţă de binele comun. Pe zi ce trece, electoratul comunist e tot mai puţin comunist. Numai PCRM va rămâne comunist până la capăt.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Politic

Amintim că boicotarea alegerii șefului statului de către ei a fost însoţită de publicarea în mass-media moldovenească a declaraţiei unei oareca-re organizaţii „Ciclon”, care preîntâmpina în mod deschis deputaţii partidelor liberale că participa-rea la „votare împreună cu comuniștii este echi-valentă cu trădarea, iar trădătorii trebuie să fi e pedepsiţi cu moartea pentru o asemenea crimă gravă”. Asemenea forme de teroare și presiune informaţională asupra corpului de deputaţi au fost o continuare directă a logicii de pogrom a organizatorilor evenimentelor din 7 aprilie, care tindeau pe această cale să destabilizeze situaţia politică în Moldova, să trezească neîncredere faţă de instituţiile democratice din ţară, supre-maţia legii și a statalităţii moldovenești.

Toate acţiunile politice ulterioare ale noii guvernări, instaurate după 29 iulie 2009, de-monstrau în mod evident: alianţa creată nu intenţionează să găsească limbă comună cu majoritatea societăţii moldovenești, nu tinde

spre consolidarea eforturilor în numele depășirii crizei sociale și a catastrofei economice evidente. Pe parcursul întregii perioade de guvernare nu a fost adoptată nici o iniţiativă legislativă în dome-niul protecţiei sociale, nici o decizie îndreptată spre modernizarea economică a ţării, nici o lege în domeniul integrării europene.

Refuzul de a examina în Parlament toate iniţiativele și proiectele pozitive, fără excepţie, înaintate de către PCRM, a scos în evidenţă și mai mult autoizolarea regimului, incapacitatea lui de a înainta și implementa o ordine de zi con-structivă pentru Republica Moldova. Întreaga activitate a guvernării a fost consacrată în mod exclusiv luptei contra comuniștilor și mijloacelor de informare în masă independente, precum și lichidării consecvente a sistemului democratic previzibil în Republica Moldova. Refuzul laș de a organiza alegeri anticipate, tentativa de anulare a Constituţiei în vigoare, teroarea poliţieneas-că, aventura cu referendumul constituţional, schimbarea completă a legislaţiei electorale, coruperea alegătorilor și falsifi carea obraznică a alegerilor parlamentare, formarea perfi dă a noii Alianţe criminal-oligarhice construite pe demonstrarea deschisă a principiilor răspunderii colective și, în cele din urmă, capitularea deplină în administrarea practică a ţării. Și iată rezultatul: saltul extraordinar al preţurilor la toate mărfu-rile, creșterea distrugătoare a tarifelor, securi-tatea alimentară subminată, sistemul bancar în agonie, precum și diletantismul demonstrativ și indiferenţa guvernanţilor. Indiscutabil, nou creata alianţă doar în câteva luni își va fi naliza programul neanunţat de distrugere totală a Republicii Moldova. Pentru aceasta Alianţa de guvernare are nevoie doar să obţină întreaga putere: să-și aleagă propriul Președinte și să-i instaleze în fotoliul de președinte al Parlamen-tului pe Mihai Ghimpu.

În situaţia creată, Partidul Comuniștilor, care reprezintă interesele a jumătate din alegătorii Republicii Moldova, înaintează trei iniţiative menite să preîntâmpine scenariul de lichidare a statalităţii moldovenești, a democraţiei și între-gului sistem social-economic al ţării.

În primul rând, Partidul Comuniștilor conside-ră că atât guvernarea, cât și opoziţia trebuie să

instituie un dialog privind principiile de bază ale modernizării Republicii Moldova, a modalităţilor concrete privind depășirea crizei social-econo-mice, elaborarea unei strategii de acţiuni clare în problematica integrării europene, precum și redarea unui conţinut nou principiilor de par-teneriat strategic cu Federaţia Rusă. Controlul preţurilor, micșorarea tarifelor, asigurarea secu-rităţii alimentare și energetice, propunerea unui program concret de investiţii sociale – răspunsuri la aceste probleme prioritare așteaptă întreaga societate. Partidul Comuniștilor cere de la guver-nare să renunţe la sectarism și trufi a exagerată, să-și asume un nivel nou de responsabilitate, să demonstreze o cointeresare cel puţin în realiza-rea propriilor promisiuni electorale.

În al doilea rând, Partidul Comuniștilor își retrage iniţiativa cu privire la modifi carea artico-lului 78 al Constituţiei, care a apărut ca reacţie la tentativa Alianţei de guvernare de a renunţa la republica parlamentară și alegeri parlamentare

anticipate. Societatea moldovenească a apărat parlamentarismul printr-o altă metodă mult mai efi cientă, acordând vot de neîncredere guvernă-rii și experimentelor ei în cadrul așa-numitului referendum din 5 septembrie 2010. În condiţiile create, Partidul Comuniștilor consideră că princi-piile și sarcinile consolidării naţionale trebuie să fi e asigurate prin înaintarea și alegerea în comun de către guvernare și opoziţie la funcţia de șef al statului al unui reprezentant al societăţii civile cu autoritate, fără apartenenţă politică. Doar o asemenea abordare va trezi încrederea societăţii moldovenești, va oferi speranţă că timpul confrun-tărilor și confl ictelor primitive a rămas în trecut. Anume din aceste considerente, Partidul Comu-niștilor insistă asupra necesităţii alegerii unui nou șef al statului prin votul majorităţii absolute a deputaţilor, fapt ce va simboliza o nouă etapă constructivă în dezvoltarea politică a ţării.

În al treilea rând, Partidul Comuniștilor cere demisia imediată a întregului bloc social-econo-mic din cadrul guvernului în exerciţiu, precum și a Guvernatorului Băncii Naţionale. Incapacitatea tuturor persoanelor care sunt responsabili de activitatea acestei direcţii a puterii executive de a face faţă provocărilor actuale este evidentă pentru toată lumea. Afl area lor în continuare la guvernare va duce la aprofundarea crizei și degradarea irecuperabilă a economiei moldove-nești, precum și a sistemului protecţiei sociale. Partidul Comuniștilor consideră că a venit timpul pentru crearea unui guvern al unităţii popu-lare, capabil nu doar să reprezinte interesele majorităţii absolute, dar și să-și asume întreaga responsabilitate pentru situaţia din Republica Moldova, capabil să soluţioneze, în scurt timp, criza și să direcţioneze ţara pe calea modernizării efi ciente.

Partidul Comuniștilor speră că reprezen-tanţii Alianţei de guvernare conștientizează că doar această cale reprezintă unica variantă de revenire pe făgașul dezvoltării stabile, că doar o asemenea abordare va permite evitarea unui confl ict fără compromis dintre societate și guvernare.

Comitetul Central al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

02 februarie 2011

Poziţia Partidului Comuniştilor cu privire la depăşirea crizei politice

Criza politică în Republica Moldova continuă din iunie 2009. Anume atunci forţele politice de dreapta care au trecut în Parlament au refuzat să participe la alegerea șefului statului, fapt ce a dus la alegeri parla-mentare anticipate.

Voronin coalizează cu Filat Voronin coalizează cu Filat împotriva lui Lupu şi Plahotniuc? împotriva lui Lupu şi Plahotniuc?

Lupu nu e lup, el e varză!

Povestea lupului, a caprei și a verzii Povestea lupului, a caprei și a verzii Lupu nu e lup, Lupu e varza pe care vrea să o mănânce

capra, adică Filat. Cine este însă lupul care va mânca

capra, adică îl va mânca pe Filat? S-ar putea ca lupul care

îl va mânca pe Filat să nu fi e nici Voronin, nici Ghimpu și,

cu atât mai puţin, Urechean. Lupul ce îi va veni de hac

lui Filat este creșterea preţurilor, salariile și pensiile mici,

frigul din case și sărăcia din ţara. Acesta daaa, lup!

Deși conţine un șir de constatări și aprecieri pertinente, în co-respundere cu realităţile politice din ţara noastră, declaraţia Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din 2 februarie 2011, prin care PCRM anunţă că își retrage iniţiativa legis-lativă cu privire la modifi carea articolului 78 al Constituţiei, trădează lipsa totală de interes a comuniștilor pentru depăși-rea crizei politice și a consecinţelor negative, fără precedent, pentru starea economică și socială din Republica Moldova.

4 FEBRUARIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Ochiul sănătos dat de mama natură este o comoară și aceas-tă comoară trebuie îngrijită și protejată. Știm noi oare sa fa-cem acest lucru?

De ce se irită ochii?Ochii sunt supuși zilnic la

numeroși agresori externi. Ochii vin în contact permanent cu po-luanţi atmosferici, cu aerul uscat datorat climatizării și încălzirii, vânt, fum, cosmetice, lumina intempestivă sau neadecvată, radiaţii UV, ecranul calculato-rului, apă clorată, cât și cu alte cauze posibile care pot deter-mina jenă și iritaţii oculare. Ca răspuns, ochii ne oferă surprize neplăcute sub formă de senzaţie de corp străin, arsură, uscăciu-ne, lăcrimare, roșeaţă, sensibili-tate excesivă la lumină. Ochiul dispune de un sistem natural de protecţie: lacrimile, o mem-brană subţire numită conjunc-tivă și pleoapele. Lacrimile sunt secretate de glanda lacrimală și menţin ochiul umed. Conjunc-tiva acoperă partea interioară a pleoapei și vine în contact cu globul ocular. Aceasta secretă un mucus necesar lubrifierii globului ocular. Pleoapele, îm-preună cu genele și glandele sebacee ale acestora, asigură o barieră naturală a ochiului.

Ochii și pleoapele pot suferi diverse afecţiuni. Bine vascula-

rizaţi și inervaţi, îmbolnăvirea lor implică un tratament de urgenţă și de lungă durată pen-tru refacerea sistemului natural de protecţie. Din păcate, prea puţine persoane care suferă de afecţiuni oculare își dau seama că igiena necorespunzătoare a ochilor este una din cauzele înmulţirii acestor afecţiuni.

Sindromul ochiului uscatSvetlana Marina, medic oftal-

molog la Spitalul de Neurochi-rurgie și la Centrul de corecţie a vederii Optic-Lux, ne-a spus că sindromul ochilor uscaţi sau ke-ratita sicca este o afecţiune din ce în ce mai des întâlnită. Odată cu apariţia televizorului, iar mai recent a calculatorului, tot mai mulţi oameni suferă de acest sindrom, care se manifestă prin micșorarea secreţiilor lacrimale, care în timp duc la insufi cienta hidratare a corneei, hiperemie conjunctivală (prin lipsa oxige-nării, capilarele din conjunctivă se dilată și ochii devin din ce în ce mai roșii), conjunctivită cro-nică, scăderea acuităţii vizuale, înceţoșarea vederii etc.

Potrivit medicului, deși în sta-diu incipient, majoritatea per-soanelor ignoră acest sindrom, totuși mai târziu se prezintă la medic, fiind cauza cea mai frecventă pentru care pacienţii ajung la oftalmolog. Simpto-matologia sindromului de ochi uscaţi include:

- jenă oculară manifestată sub forma de mâncărimi, ade-sea ignorate la început, durere, arsură, uscăciune, senzaţie de corp străin în ochi;

- după somn pleoapele sunt

lipite, putând prezenta durere sau disconfort atunci când în-cercaţi să le deschideţi;

- ochii obosesc ușor, bolnavul prezintă și dureri de cap;

- vederea devine înceţoșată, capilarele din conjunctivă se dilată datorită lipsei de oxigen și apare hiperemia conjuncti-vală (ochi roșii), conjunctivită cronică, tulburări de vedere, predispoziţia spre infecţii ocu-lare etc.

Statul îndelungat în faţa calculatorului sau televizorului, una dintre cauzele acestui sindromCauzele acestui sindrom sunt

multiple, de aceea afectează un număr mare de persoane. Cele mai frecvente cauze sunt: statul timp îndelungat în faţa monitorului sau televizorului, lentilele de contact, utilizarea timp îndelungat a preparate-lor anticoncepţionale, antide-presive, antihistaminice orale, somnifere, antihipertensive

(betablocante), fumul de ţiga-ră, diverse boli ale pleoapelor, aerul condiţionat din casă sau mașină, precum și ventilaţia. Modifi cările hormonale duc la diminuarea mai multor secreţii naturale ale organismului uman, de aceea vârstnicii, femeile afl a-te în perioada de premenopauză și menopauză pot să acuze de uscăciune a ochilor. Ochii uscaţi pot reprezenta simptomatolo-gia unor boli sistemice, precum: lupusul, artrita reumatoidă, sin-dromul Sjogren. Locuitorii zone-lor uscate, cu vânt și praf, sau cu un nivel înalt de poluare sunt și ei expuși riscului de a dezvolta boala ochiului uscat.

Sfaturile medicului-oftalmo-log Svetlana Marina, privind regulile de comportament și de igienă oculară, care vor ajuta

ochii să se menţină sănătoși și

frumoși mulţi ani în șir:

- Evitaţi la maximum condiţii-

le dăunătoare pentru ochi;

- Clipiţi cât mai des pe parcur-

sul zilei atunci când citiţi, priviţi

televizorul, lucraţi la calculator,

croșetaţi, adică în toate cazurile

când aveţi o activitate ce solicita

multă atenţie. Atunci când sun-

teţi implicaţi într-o activitate ce

necesită o atenţie sporită, ochiul

„uită” să clipească, suprafaţa lui

se usucă și ochiul devine iritat.

De aceea, clipiţi conștient. Pu-

teţi folosi și picăturile oftalmice

sau lacrimile artificiale, care

umezesc suprafaţa ochiului,

oferindu-i confort și lubrifi ază

ochiul;

- Folosiţi lenjerie de toaletă

individuală, iar în cazul când

aveţi doar numai o suspiciune

de infecţie oculară, prosopul

pentru faţă va fi schimbat zilnic

și, desigur, nu ezitaţi să vă adre-

saţi la medicul specialist. Nu

uitaţi că produsele cosmetice și

fardurile sunt lucruri personale,

ce nu se împrumută altor persoa-

ne. Prin intermediul lor se pot

transmite o multitudine de boli,

ce se tratează destul de difi cil,

una din ele fi ind demodecoza.

Un lucru extrem de important

este demachierea, care trebuie

făcută în fi ecare seară, înainte

de culcare. Produsele folosite trebuie să fi e special create pen-tru demachierea ochilor. Evitaţi fricţiunile puternice și insistente și procedaţi întotdeauna cu maximă atenţie în momentul în care te demachiezi sau aplici o cremă hidratantă;

- Evitaţi contactul cu praful, polenul, fumul de ţigară, părul de animale etc. În cazul unui contact cu aceste substanţe, ochiul va fi spălat cu apă curată, ser fi ziologic și se vor folosi pică-turi oftalmice, însă numai sub supraveghere medicală;

- Pentru îngrijire (comprese, spălaturi) folosiţi infuzii de plante medicinale cu efect be-

nefi c asupra ochiului, iar pentru instilare în ochi folosiţi picături oftalmice cu extract din aceste plante;

- În cazul persoanelor care poartă lentile de contact, trebu-ie să aveţi grijă cum manevraţi lentilele, respectând o igienă strictă a acestora. De asemenea, e foarte importantă curăţarea și păstrarea lor, conform indicaţi-ilor date de medic sau de opto-metrist. Spre exemplu, folosirea unor alte produse de curăţare, decât cele recomandate, poate duce la infecţii grave;

- Nu uitaţi de gimnastica oculară, pentru că ea face ochii dumneavoastră să se simtă mai

bine. Câteva exerciţii care pot fi

făcute zilnic ar fi : rotirea ochilor

de câteva ori, de la stânga la

dreapta; ridicarea și coborârea

pleoapele; privirea spre colţurile

camerei fără a întoarce capul,

folosindu-vă doar de mișcarea

ochilor în arcadă. Aceste exerci-

ţii ajută și la prevenirea ridurilor

și a cearcănelor;

- Nu uitaţi să consultaţi un

medic oftalmolog în toate ca-

zurile când aveţi o problemă

oculară, iar dacă nu o aveţi, ori-

cum, e de dorit să faceţi anual un

control medical oftalmologic.

Nu uitaţi că ochii frumoși

înseamnă ochi sănătoși!

SĂNĂTATE cu Victoria CUŞNIR fl ux.sanatate@gmail.com

Boala ochilor uscaţi şi roşii

Vlad Plahotniuc va dona sala-riul său de prim-vicepreședinte al Parlamentului, de pe durata mandatului, Tatianei Surugiu, femeia care zilele trecute a născut 5 copii. El a declarat aceasta luni, 31 ianuarie, la Centrul Mamei și Copilului, unde a mers pentru a o vizita pe Tatiana Surugiu și unde i-a înmânat 10 000 de lei din partea Fundaţiei Edelweiss și un card VictoriaBank tot cu 10 000 lei pe el.

Vlad Plahotniuc a spus că a solicitat luni,

Contabilităţii Parlamentului, printr-o scrisoare,

ca salariul său să fi e transferat mamei celor 5 co-

pii: „Am crescut și eu într-o familie numeroasă și

cunosc bucuriile, dar și grijile ce implică aceasta.

Am fost profund impresionat de cazul Dvs., aș

vrea să vă felicit cu această ocazie, dar și să vă

ofer un suport - pe numele Dvs. a fost deschis

un cont bancar, Vă înmânez cardul pe care deja a

fost transferată suma de 10 000 de lei, adițional

voi dona lunar salariul meu de parlamentar,

banii vor fi transferați lunar pe card, aveți aici

scrisoarea adresată Contabilității Parlamentului.

Mai mult, aș vrea să vă inmânez 10 000 de lei din

partea Fundației Edelweiss pentru ca să puteți

asigura necesarul pentru acești copii pentru pri-

ma perioadă. Din partea Edelweiss vom asigura

transportul confortabil al Dvs. și al cvintupleților

acasă, când va veni timpul”.

Tatiana este din rn. Glodeni și împreună cu

soţul ei mai crește doi copii. Familia lor trăiește

într-un cămin din oraș. Soţul lucrează în Cipru.

Până în august 2010, când a afl at că este însărci-

nată, Tatiana a muncit și ea în Cipru, ca menajeră.

Soţul Tatianei se va întoarce acasă când mama și

cei 5 copii vor fi externaţi. Până atunci Serghei

muncește din greu pentru a aduna suma de bani

necesară pentru o perioadă cât mai îndelungată.

Tatiana a declarat că nu știe cum va face faţă si-

tuaţiei, în condiţiile în care sigur va avea nevoie

de medicamente, mai multe scutece, pătucuri

etc., mai mult spaţiu etc.

Nou-născuții au între 700 g și 1 kg 300 g, se

afl ă în incubator și sunt în afara oricărui pericol.

Tatiană va putea merge acasă atunci când copiii

săi vor avea peste 2 kg. Primele 10 zile ea va sta în

secția reanimare, după care va fi plasată, pentru

aproximativ o lună, în maternitate și va aștepta

până când copiii vor crește.

Vlad Plahotniuc este cunoscut pentru acţiuni-

le sociale realizate în ultimii ani prin intermediul

Fundaţiei Edelweiss. Doar în anul 2010 această

Fundaţie a făcut donaţii importante pentru

familii afl ate în difi cultate, pentru case de copii

și aziluri de bătrâni, sprijinind, totodată, diferite

organizaţii și evenimente culturale.

Serviciul relaţii publice Edelweiss

Vlad Plahotniuc donează salariul de parlamentar femeii care a născut zilele trecute 5 gemeni

Albăstreaua este originară din Asia Mică, însă crește peste tot în Europa. O putem întâlni atât în lunci, păduri, pe șesuri și marginea drumului, dar și în grădini special amenajate. Florile au culoarea albastră. În popor albăstreaua este denumită și albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică, (reg.) ghioc, zglăvoc, fl oarea-grâului, fl oarea-paiului, clopoţel, fl oare-vânătă, iarba frigurilor, măturică, tătăișă vânătă. În latină această specie este numită Centaurea cyanus.

Datorită proprietăţilor sale calmante, emoliente, antiinfl amatoare, antiiritan-te, decongestionante și cicatrizante se folosește foarte mult în medicina naturistă, tradiţională și în cosmetică. În scop medicinal se vor utiliza doar fl orile plantei. Uscarea fl orilor se va face întinzându-le într-un singur strat pe o suprafaţă uscată. După acest procedeu, pentru prepararea ceaiurilor (infuzii) fl orile vor fi păstrate în pungi de hârtie.

Infuzia de albăstrele este indicată în tratarea dispepsiei, a catarului sau a ta-

hicardiei. Se utilizează, de asemenea, în tratarea eczemelor, ulcioarelor, ihtiozei, etc. Preparatele din albăstrele se folo-sesc și ca diuretic. Infuzia de albăstrele administrată intern tratează bronșitele, stările febrile, bolile hepatice, bolile renale, boli ale aparatului urinar, ame-liorează stările diareice, diureza, litiaza biliară.

Pentru tratamentele afecţiunilor renale – se face ceai din 1 ½ linguriţă de albăstrele, în amestec cu frunze de mes-teacăn și cozi de cireșe, din care se beau 3-4 căni pe zi. În diaree, alcoolism – se face o infuzie din albăstrele, anghinare, mentă, coada-șoricelului și se consumă 3 căni pe zi. În reumatism, anorexie - ceaiul preparat din fl ori de albăstrele are un efect ușor calmant asupra sistemului nervos.

În cosmetologie, extractele de albăs-trele și produsele cosmetice pe bază de acestea sunt folosite în tratarea tenului iritat și infl amat, pentru mușchii faciali, riduri și cearcăne. Infuzia se aplică sub

formă de comprese călduţe pe ochi și faţă, timp de 30 de minute. Pentru ca efectul albăstrelelor să fi e evident, în scop cosmetic, acestea trebuie utilizate sub formă de comprese, zilnic, timp de 2-3 luni. Ceaiul de albăstrele era folosit de multe femei pentru a da nuanţă pa-rului cărunt.

Albăstreaua conţine centaurină, poli-en, tanin, mucilagiu, cianină, vâscozităţi, diverși pigmenţi, săruri de potasiu și mangan. Florile uscate se folosesc în industria farmaceutică la colorarea unor medicamente. Iar pigmentul albastru este larg utilizat în industria cosmetică la colorarea machiajelor.

În oftalmologie, albăstrelele se uti-lizează sub formă de infuzie pentru ochi obosiţi, iritaţi sau infl amaţi. Este recomandat în tratarea: blefaritelor și a conjunctivitelor. Unul din prepara-tele pe bază de extract de albăstrele este Optiserum, care poate fi găsit în farmacii și procurat fără prescriptivă medicală. Acesta poate fi folosit zilnic

atât ca produs igienic, cât și ca adjuvant

în tratamentul afecţiunilor oftalmice.

Este efi cient în cazul ochilor uscaţi și

roșii, a lavajului ocular în cazul în care

a nimerit un corp străin în ochi, a lăcri-

mării excesive din cauza alergenilor sau

a poluanţilor atmosferici, având acţiune

antiinfl amatoare, decongestionantă și

antiseptică.

Datorită efectelor benefi ce asupra să-

nătăţii și frumuseţii noastre, albăstreaua

mai este cunoscută ca „fl oarea fericirii”

sau „fl oarea cu o mie de virtuţi”.

Albăstreaua – „Floarea cu o mie de virtuţi” sau „Floarea fericirii”

Criza alimentară nu este un produs al actualei guvernări, ci un rezultat al mo-dului în care sunt abordate problemele din domeniul agriculturii și securităţii alimentare de întreaga clasă politică și “societatea civilă”. Nu este nici un secret că în decursul a câţiva ani de-a rândul, Republica Moldova a fost avertizată de pe-ricolul apariţiei defi citului de produse ali-mentare. În anul 2007, Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO) a inclus ţara noastră în lista celor 37 de ţări care necesită susţinere alimentară urgentă. La aceste semnale de alarmă, guvernanţii și tot felul de „experţi” neoliberali răspun-deau la unison că Republica Moldova este capabilă să depășească orice criză și că introducerea regulilor de piaţă și a „normelor europene” în agricultură este o primă necesitate, iar orice politică pro-tecţionistă și orice limitare a exporturilor din partea statului ar fi o greșeală.

Rezultatele sunt pe faţă: ţăranii aban-donează pământurile, populaţia depinde în totalitate de importurile străine și riscă să se confruntă cu o lipsă acută de produse alimentare. Pe lângă aceasta, schimbările climatice nefavorabile com-plică și mai mult situaţia.

Este adevărat că modelul agriculturii autohtone, în mare parte, nu corespunde normelor europene și nici nu dispune de suprafeţe de teren și de o capacitate necesară de cultivare a produselor care ar putea să devină competitive pe piaţa externă. În calea unui astfel de proces de „modernizare” a agriculturii stau două impedimente: densitatea populaţiei rurale și multitudinea de culturi.

Una din cele mai mari greșeli a clasei politice de la noi a fost acceptarea dog-matică și impunerea legilor economiei de piaţă în agricultură. În practica euro-peană, dar și cea mondială, o mare parte a măsurilor economice au fost îndreptate spre „consolidarea gospodăriilor agrico-le”, cu alte cuvinte – falimentarea micilor fermieri și susţinerea formării unor gospodării agricole mari, care sunt mult mai competitive din punct de vedere al economiei de piaţă.

Guvernul nostru chiar a și aprobat, în 2006, un „plan de consolidare a terenu-rilor agricole”, care conţine următoarea defi niţie: „consolidarea terenurilor agri-

cole reprezintă un complex de măsuri economice, juridice, tehnice, organiza-torice și ecologice, orientat spre folosirea raţională a terenurilor agricole, sporirea efi cienţei sectorului agricol în ansamblu și, ca rezultat, a nivelului de viaţă în co-munităţile rurale”.

Cu toate că programul asigură că procesul de „consolidare” va fi unul „democratic” și „benevol”, contribuind la ridicarea nivelul de trai în mediul rural, realitatea este cu totul alta. Condiţiile impuse micilor proprietari îi determină fi e să-și vândă, fi e să-și abandoneze tere-nurile agricole, iar populaţia economică activă este determinată să emigreze.

Așa-numitul procesul de consolidare a gospodăriilor agricole presupune două efecte: depopularea mediului rural și uniformizarea culturilor agricole. În con-diţiile Republicii Moldova, unde o parte considerabilă a populaţiei economic active este ocupată în agricultură, un astfel de proces ar fi egal cu un genocid. De fapt, acest proces deja este derulat, doar că este implementat destul de lent, din cauza unor impedimente de ordin ju-ridic (Codul Funciar interzice cetăţenilor străini să deţină pământuri agricole), de ordin social (pericolul unor revolte ale populaţiei înfometate) și de ordin poli-tic. Cu toate astea, în fi ecare an numărul persoanelor care activează în agricultură scade cu ritmuri rapide.

Pe lângă aceasta, actuala guvernare intenţionează să liberalizeze piaţa funci-ară, care ar permite agenţilor economici străini să achiziţioneze terenuri agricole, ceea ce ar desăvârși opera de ruinare a populaţiei Moldovei.

Un raport realizat de agenţia britanică pentru dezvoltare „Progressio” avertizea-ză asupra faptului că decenii de neglijare a micilor fermieri, care hrănesc 2 miliarde de oameni din toată lumea – o treime din umanitate – au împins aceste mici comunităţi agricole la limită, fi ind nece-sare măsuri urgente pentru a remedia situaţia.

Potrivit unui fost ministru francez al Agriculturii, Michel Barnier, „ceea ce se întâmplă acum în lume este rezultatul liberalizării radicale a pieţelor. Nu putem lăsa hrănirea oamenilor la discreţia capri-ciilor pieţelor. Este nevoie de o politică

agricolă, de intervenţie, pentru a stabiliza situaţia“. Fostul ministru francez spune că statele cu probleme alimentare nu trebuie să se concentreze pe export, ci pe hrănirea propriei populaţii. Abia apoi, când problema foametei este stabilizată, aceste state se pot concentra pe exportul surplusurilor de produse agricole.

Pentru a putea răspunde intereselor vitale ale populaţiei, clasa politică tre-buie să-și schimbe radical optica asupra agriculturii. Această ramură nu trebuie privită ca o sursă de venit, ci, în primul rând, ca o sursă de aprovizionare a popu-laţiei cu produse alimentare. Respectiv, politica economică trebuie reorientată în această direcţie. Securitatea alimentară trebuie să fi e o problemă prioritară în agricultură.

Concluzii- În primul rând, statul are nevoie de

crearea unui mecanism de monitorizare a situaţiei cu privire la securitatea alimen-tară, care ar exclude nu doar apariţia de-fi citului de alimente, dar și dependenţa pieţei interne de importurile străine.

- În al doilea rând, statul trebuie să renunţe la politica de liberalizare a pieţei funciare, al cărui rezultat poate fi unul distrugător pentru populaţia ţării.

- Statul trebuie să adopte o politică de susţinere a modului de producţie tra-diţional prin eliminarea oricăror taxe și

impozite pentru ţăranii care nu se ocupă cu comercializarea produselor, ci cultivă strict pentru consum propriu. În situaţia actuală, perceperea impozitului funciar de la persoanele care deţin terenuri cu o suprafaţă redusă nu este decât un șantaj, care încearcă să determine ţăranii să se dezică de propriile loturi de pământ. Absurdă este situaţia când impozitul funciar este mai mare decât însuși costul producţiei agricole obţinute.

A doua categorie de ţărani trebuie să fi e micii fermieri, care deţin terenuri cu o suprafaţă medie și nu cultivă cantităţi considerabile de produse. Astfel de pro-ducători au o semnifi caţie locală, aprovi-zionând atât localitatea în care activează, cât și localităţile învecinate.

A treia categorie de ţărani sunt an-treprenorii, care deţin terenuri agricole cu o suprafaţă mare și cultivă produse agricole în cantităţi considerabile. Anu-me acești producători au capacitatea de export, dar această posibilitate trebuie oferită strict după ce este suplinită piaţa internă cu cantitatea necesară de produ-se alimentare.

Politica agricolă trebuie să diferenţi-eze în mod clar aceste tipuri de produ-cători agricoli, găsindu-i fi ecăruia rolul său în sistemul economic al Republicii Moldova.

Octavian RACUSursa: octavianracu.wordpress.com

Moldova are nevoie de o revizuire Moldova are nevoie de o revizuire radicală a politicii agrareradicală a politicii agrare

4 FEBRUARIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

SA “Apă Canal Chișinău” va fi obligată să instaleze gratuit contoare și să nu mai includă în conturile consumatorilor pier-derile tehnice, iar ÎS “Gările și Staţiile Auto” să nu mai aplice taxe neîntemeiate călătorilor. Această decizie a fost făcută publică în cadrul unui briefi ng organizat de către Agenţia Naţi-onală de Protecţie a Concuren-ţei (ANPC).

“În urma unei solicitări primite din partea Prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, am iniţiat o serie de investigaţii pentru verifi carea și controlul majorării pre-ţurilor la serviciile comunale prestate popu-laţiei (energia termică, gaze naturale, apă, energie electrică), servicii de transport (auto și feroviar), servicii de comunicaţii electronice (telefonie fi xă, mobilă, roaming) și produse alimentare social-importante (pâine, zahăr, lapte etc.). În toate aceste cazuri a fost verifi -cată corespunderea situaţiei actuale Legii cu privire la Protecţia Concurenţei, și anume art. 7 - acordurile anticoncurenţă dintre agenţii eco-nomici (înțelegeri de cartel) și art. 6 - abuzul de situaţia dominantă pe piaţă”, a declarat Viorica Cărare, Președintele Consiliului Administrativ al ANPC, în cadrul briefi ngului. Președintele Consiliului Administrativ al ANPC a spus că “în urma controalelor au fost depistate încăl-cări la SA “Apă-Canal Chișinău” și ÎS “Gările și Staţiile Auto”.

În urma controalelor s-a constatat că, SA „Apă-Canal Chișinău” percepe ilegal plata pentru volumul de apă restant pe contorul comun de la acei consumatori care folosesc contoare de alt tip decât cele stabilite de furni-zor. În 2008, ANPC a iniţiat un dosar și a sesizat întreprinderea la problema dată. Suntem în 2011 și legea nu este executată. SA „Apă-Ca-nal Chișinău”, fi ind întreprindere cu situaţie dominantă, violează legea, iar venitul obţinut este ilegal. Perceperea diferenţei de plată între

contorul din apartament și contorul comun este ilegală. Prin decizia ANPC, SA „Apă-Canal Chișinău” este obligată să instaleze contoare din cont propriu, conform Legii cu privire la Protecţia Consumatorilor din 2003.

În cadrul aceluiași control s-a constat că ÎS „Gările și Staţiile Auto” continuă să facă abuz de situaţie dominantă în detrimentul consu-matorilor, prin majorarea preţurilor la biletele vândute, cât și pentru încasarea ilegală a taxelor pentru parcare, în special:

- pentru vânzarea biletelor în prealabil la

rutele în trafi c naţional: 3lei; - pentru vânzarea biletelor în prealabil la

rutele în trafi c internaţional: 3% din costul

biletului;- pentru intrarea mijlocului de transport

particular pe teritoriul gării: 5 lei;

- pentru parcarea mijlocului de transport

pe teritoriul gării pe parcursul zilei (mai mult de o oră): 10 lei.

Dat fi ind că întreprinderea a fost sesizată la

acest subiect în 2009, încălcarea este repetată. De aceea, li se prescrie:

- anularea imediată a taxelor ilegale, ceea

ce va duce la micșorarea preţului biletului cu minimum 3 %.

- încasarea de la ÎS „Gările și Staţiile Auto” a

venitului obţinut prin încălcarea legislaţiei.

* * *

Agenţia Naţională pentru Protecţia Concu-renţei a fost creată prin Hotărârea Parlamentu-lui Nr. 21-XVI din 16.02.07, pentru promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concu-renţei, pentru limitarea și reprimarea activi-tăţii anticoncurenţă a agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice, precum și pentru efectuarea controlului asupra executării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei. Ro-lul ANPC constă în: promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concurenţei, prevenirea, limitarea și reprimarea activităţii anticoncu-renţă și controlul de stat asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei și la publicitate.

Serviciul relaţii publice ANPC

ANPC a obligat SA “Apă-Canal” să instaleze gratuit contoare, iar ÎS “Gările şi Staţiile Auto”

să anuleze o serie de taxe pentru călători

ASOCIAŢIA ASOCIAŢIA JURIȘTILOR JURIȘTILOR

CREȘTIN-CREȘTIN-DEMOCRAŢIDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 10marţi 100000 – 12 – 120000

joi 10joi 100000 – 12 – 120000

Persoană de contact: Mihai BușilăPersoană de contact: Mihai Bușilătel: (022) 92 76 71; mob: 079502402tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402

e-mail: busilaradu@gmail.come-mail: busilaradu@gmail.compagina web: juristi.mdpagina web: juristi.md

Adresa: str. N. Iorga, 8, or. ChișinăuAdresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

După scumpirile la carburanţi și gazele naturale, urmate de majorarea preţurilor la diverse servicii și produse, a crescut considerabil și pre-ţul la căldură. Valul scumpirilor însă nu se oprește aici. Ur-mătorul la rând este cel mai important produs alimentar – pâinea.

Ca să se încălzească, oamenii vor trebui să plătească mii de lei lunarPrecizăm că, la începutul săp-

tămânii curente, Agenţia Naţi-onală pentru Reglementări în Energetică (ANRE) a scumpit căl-dura la cei 10 furnizori ai săi de la 9,2 % până la 50 %. Noile tarife au fost aprobate, însă vor intra în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Ofi cial, posibil că până la 4 februarie.

Pentru „Termocom” (principa-lul furnizor de energie termică în capitală), noua majorare la căldură este acceptabilă în com-paraţie cu a altor furnizori de căldură. ANRE a aprobat majora-rea tarifului pentru chișinăuieni cu 9,4 la sută. Astfel, dacă până acum o gigacalorie de energie termică avea un tarif de 821 de lei, după majorare va fi de 898 de lei, cu 77 de lei mai mult.

ANRE a anunţat, de aseme-nea, și tariful de livrare a ener-giei termice de către “Apă Canal Chișinău”, care va fi , în 2011, de 934 lei, adică cu 182 de lei mai mult decât cel actual sau cu 24,6% mai mult.

Preţuri astronomice la căldură pentru Călăraşi, Cimişlia, Anenii Noi, Comrat, Bălţi, OrheiSituaţia din Chișinău pare

însă destul de optimistă în com-paraţie cu cea a locuitorilor din celelalte raioane ale Republicii Moldova. Conform calculelor

ANRE, tariful de livrare a energiei termice către Termocentrala din Orhei se mărește cu 31,4% faţă de tariful actual. Pentru anul 2011, orheienii vor plăti pentru o gigacalorie 1161 lei.

Pentru Bălţi s-a stabilit un tarif majorat la căldură cu 33 %. Pentru o gigacalorie aceștia vor plăti 1047 lei, cu 261 lei mai mult. Com-gaz Plus din Ungheni a cerut un tarif la energia ter-mică de 1033 lei pentru o giga-calorie.

Tariful la energia termică livrată de Termocentrala din Călărași va fi de 1505 lei pentru o gigacalorie, adică cu 50 % mai mult faţă de tariful actual. Pentru Reţeaua Termică din Cimișlia, agenţia a stabilit un tarif de livrare de 1432 lei pentru o gigacalorie sau cu 580 de lei mai mult faţă de tariful în vigoare.

Tariful mediu de livrare a ener-giei termice pentru întreprin-derea Antermo din Anenii Noi a fost stabilit în sumă de 1053 de lei pentru o gigacalorie. Și pentru reţelele termice Comrat s-a stabilit un tarif de 41 % mai mult. Aceștia vor plăti 1123 lei pentru o gigacalorie.

În ceea ce privește tarifele la gaze și energie termică, directo-rul ANRE, Victor Parlicov, a decla-rat că acestea nu vor mai fi modi-fi cate, cel puţin până la sfârșitul anului.

Riscăm să rămânem şi fără pâine„Calculele ne arată că nu

vom putea evita scumpirea pâinii în câteva luni. Prin anu-mite măsuri, noi dorim acum să evităm scumpirea excesivă sau dramatică” (Ministrul Agricultu-rii, Vasile Bumacov, 31 ianuarie 2011).

Tot săptămâna aceasta, Guvernul a interzis producă-torilor de grâu din Republica Moldova să-și exporte producţia peste hotare. Decizia a fost luată la propunerea ministrului Agri-

culturii, Vasile Bumacov, care a atenţionat că exporturile masive pun în pericol securitatea ali-mentară a ţării. „În ultimul an, exportul de grâu s-a triplat. Tot-odată, în ceea ce privește expor-tul de porumb, este o situaţie pe care o monitorizăm”, a precizat Bumacov.

„Îmi cer scuze de la produ-cătorii de grâu. Am fost obligaţi de circumstanţele din acest an, fi indcă securitatea alimentară este o prioritate pentru noi. Regretăm că am fost nevoiţi să luăm această decizie, dar preci-zăm că este o decizie care poate fi modifi cată ulterior”, a spus Bumacov.

Pe de altă parte, ministrul susţine că sistarea exportului nu este în detrimentul exporta-torilor. „Preţul la grâu pe piaţa internă este destul de bun. Decât să fi e scos cu 2,5 lei, e mai bine să fi e comercializat cu acest preţ în ţară, să nu ne pomenim apoi că-l importăm la preţuri mai mari”, a adăugat Vasile Bumacov.

Totodată, ofi cialul a precizat că urmează să fi e luată o decizie și în privinţa porumbului. „Stocu-

rile de porumb încă nu s-au epu-izat. Pe viitor, trebuie să luăm în consideraţie necesităţile pentru fermele zootehnice, pentru a nu le falimenta”, a menţionat Buma-cov.

Acesta a precizat că până la recolta nouă, adică când grâul recoltat nou poate fi măcinat, pentru consumul populaţiei este nevoie de 145 de mii de tone. „În prezent, avem în stocuri 135 de mii de tone. Restul urmează să fi e acoperit prin importul de făină de calitate înaltă, astfel vom îmbunătăţi calitatea făinii locale”, a concretizat ministrul.

„Calculele ne arată că nu vom putea evita scumpirea pâinii în câteva luni. Prin anumite măsuri, noi dorim acum să evităm scum-pirea excesivă sau dramatică”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Vasile Bumacov, citat de Mold-pres.

Filat, „un pic panicat” Premierul Vlad Filat s-a arătat

nemulţumit că s-a ajuns la așa o situaţie. „Trebuie să privim un

pic în viitor. Să nu luăm în calcul doar interesele producătorilor, dar securitatea alimentară a ţării. Avem un pic de panică. Unii deja prezintă procente și anticipează creșterea la pâine. Trebuie să fi e o lecţie și să avem această capacitate de analiză și în cazul porumbului”, a spus Filat.

Premierul a cerut ca această restricţie să fi e publicată cât mai repede în Monitorul Ofi cial. „Să nu ne trezim peste noapte cu bani în cont și cu contracte pentru toată cantitatea de grâu rămasă în ţară. La noi se mai fac contracte pe pod, la vamă”, a menţionat Filat, cerând, tot-odată, să fi e luată în vedere și achiziţionarea unei cantităţi de grâu de peste hotare.

De menţionat că preţul unui kilogram de grâu pe piaţa internă este de 2,9 lei, în timp ce la export, acesta este vândut cu 3,1 lei kilogramul. În 2010, producţia de grâu alimentar a fost de circa 800 de mii de tone, în timp ce necesităţile interne sunt de aproximativ 400 de mii de tone.

Moldovenii, în frig şi fără pâineMoldovenii, în frig şi fără pâineSerios? Serios?

Cârnaţul e scump? Cârnaţul e scump? Nu face nimic, vă hrănim Nu face nimic, vă hrănim

noi cu promisiuni!noi cu promisiuni!

Urmează să ajungem la achitarea sută la sută a datoriilor curente și să ne comportăm cu demnitate”. Comen-tând declaraţia ambasadorului rus la Chișinău că „Moscova așteaptă pro-puneri din partea Chișinăului privind negocierea preţului” la gazele naturale importante, Lazăr a mai menţionat că poate doar intui ce ar putea oferi ţara noastră Rusiei, în schimbul unei redu-ceri de preţ. Ciudat și neașteptat, nu-i așa? Ministrul a rostit chiar de două ori cuvântul „demnitate” și a făcut o aluzie cât se poate de transparentă la utilizarea șantajului economic de către Moscova pentru atingerea unor scopuri politice. Trebuie să recunoaștem că rar ne este dat să auzim așa ceva din gura vreunui ofi cial de la Chișinău când e

vorba despre raporturile noastre cu marii factori de putere politică și econo-mică de pe continent și din lume.

Că Valeriu Lazăr, care a fost ani la rând responsabil de chestiunile econo-mice în cadrul Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, este edifi cat și bine informat asupra chestiunilor economice, este de admis. Că el și echipa din care face parte are relaţii speciale în cercurile puterii de la Moscova este, de asemenea, de admis. Deci, ofi cialul vorbește în cunoștinţă de cauză. Chiar dacă nu spune totul expres și până la capăt.

Să dezghiocăm puţin subiectul im-portului de gaze naturale din Federaţia Rusă. Nu ne interesează aici aspectele tehnice, cifrele privind volumul impor-

turilor și procentul de creștere a preţu-lui pentru 1000 de metri cubi în raport cu perioada anterioară. Aceste aspecte au făcut deja obiectul comentariilor și analizelor mai multor economiști și ziariști. Ceea ce ne preocupă pe noi sunt aspectele politice ale cazului și posibilul lor impact asupra destinelor Republicii Moldova.

La o scurtă privire vom observa, principial, următoarele: 1. Republica Moldova achiziţionează gazele natu-rale din Rusia la un preţ dintre cele mai mari în tot spaţiul ex-sovietic. Preţul de achiziţie este mai mare decât cel prac-ticat de Federaţia Rusă, bunăoară, în cazul Georgiei, cu care a avut un scurt, dar sângeros, război în 2009 și cu care nu întreţine relaţii la capacitate norma-lă, sau în cazul Estoniei, în care există o minoritate etnică rusă de circa 40% și ai cărei membri au doar statutul ofi cial de „necetăţeni”. 2. Menţinerea de către ruși a preţului ridicat la gazele naturale vândute în Republica Moldova are me-nirea de a compensa menţinerea la cote

ridicol de mici a preţului la gazele livra-te consumatorilor din partea de răsărit a ţării noastre (Transnistria) controlată efectiv de către Moscova (chiar dacă re-gimul de la Tiraspol nu achită nici aceste preţuri modeste, acumulând, în contul Republicii Moldova, datorii imense de-a lungul ultimilor ani). 3. Prin politica sa de preţuri, gigantul rus Gazprom (a se citi Guvernul Rusiei) a reușit performan-ţa unică ca un regim-marionetă instalat în alt stat să fi e fi nanţat cu mijloacele statului în care Moscova a instalat și menţine acel regim-marionetă. 4. După precedentul ucrainean, de extindere a infl uenţei Moscovei asupra Kievului și de legalizare a prezenţei militare ruse în Crimeea până în 2042 și de livrarea la preţ politic diminuat (cu 30%) a gazelor naturale în Ucraina, Kremlinul, lăsat în voie de partenerii săi „energetici” francezi, germani și italieni (trei state constituind demografi c 1/2, iar econo-mic 2/3 din UE), așteaptă „propuneri din partea Chișinăului privind negocierea preţului” la gazele rusești vândute în

Republica Moldova. Dovadă sunt de-claraţiile ambasadorului Kuzmin, care nu aruncă niciodată vorbe în vânt, ci transmite către Chișinău semnalele politice ale Moscovei. 5. Nu este pentru nimeni un secret că propunerile aștep-tate de Kremlin vizează trei aspecte: a) legalizarea prezenţei militare ruse în ţara noastră; b) determinarea Chișină-ului să accepte un termen de minimum 30 de ani pentru această prezenţă militară, cu posibilitatea prelungirii respectivului termen și c) federalizarea (a se citi transnistrizarea) Republicii Moldova ca o garanţie a transformării ei într-un satelit sigur și de durată al Federaţiei Ruse.

Faptul că acum jurnaliștii, analiștii politici și economici și oamenii politici de la Chișinău, din tabăra puterii sau din cea a opoziţiei, dezbat subiectul în contradictoriu, încercând să atragă nu doar atenţia, ci și spiritul de compasi-une și solidaritate umană al Moscovei, este de explicat. Am văzut o situaţie asemănătoare acum un an și la Kiev.

Acolo, Moscova a as-cultat, a luat act de tot și de toate și, im-perturbabilă, a făcut ceea ce trebuia să facă pentru satisfacerea interesului său poli-tic: mai întâi bazele militare și abia apoi reducerea cu 30% a preţului pentru gaze.

Numai că Moscova, după cum bine se știe, nu crede în lacrimi. Ea se conduce, cu spirit rece și neclintit, doar de propriile ei intere-se geopolitice. Pentru acest motiv ea nu ezită să se servească de pârghiile economice care îi stau la dispoziţie, folosind arma energetică pentru a-i transforma pe foștii săi rivali occidentali în prieteni și parteneri, iar pe noile state apărute pe ruinele URSS în sateliţi de durată și executori fără crâcneală a voinţei acesteia.

Cunoscând aceste adevăruri simple, elementare și greu de răsturnat, trebuie să recunoaștem că vocea singulară a ministrului Lazăr, predicând despre „demnitate” și, implicit, „interes naţi-onal”, nu trebuie să rămână o voce în pustiu.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

SCANDAL MARCA EUROVISION

Patru concurenţi acuză juriul naţional

de incompetenţă

Joi, 3 februarie, a avut loc o conferinţă de presă organizată de câţiva semifi naliști ai preselecţiei naţionale Eurovision. La con-ferinţă au participat interpreţii: Dyma, Ale-xandru Belenkii, Ionel Istrati, Elena Condu-rache (concurenţi care nu au intrat în lista celor 25 de fi naliști), compozitorul Alex Brașoveanu și PR managerul Nina Juncă.

Tinerii și-au manifestat nemulţumirea că nu s-au regăsit în lista fi naliștilor, acuzând juriul de incompetenţă.

Cel mai indignat s-a arătat compozitorul Alex Brașoveanu, care a fost mirat că nici una dintre cele 7 piese semnate de el nu a trecut în fi nală. Este vorba despre piesele interpretate de Dyma, Danu Boian, Sergiu Căruntu, Elena Condurache și Ionel Istrati. „În fi ecare an am avut piese în concursul Eurovision, toate au reușit să se claseze pe primele poziţii, de aceea mă miră fap-tul că anul acesta am fost ignorat într-un mod nejustifi cat. Au fost voci bune, precum Ionel Istrati, care are în palmares zeci de premii, este vorba de Dyma, care anul trecut s-a clasat pe locul 5 la Eurovision, etapa naţională. Nu înţeleg cum a apreciat juriul piesele mele și au inclus în concurs piese care sunt foarte slabe”, a declarat compozitorul.

Nemulţumiţi sunt și ceilalţi interpreţi, care au participat la proiectul „Fabrica de Staruri”. Aceștia sunt supăraţi pe Liviu Știr-bu, membru al juriului, care a declarat că respectivii interpreţi au cântat rău și că atunci când au fost în scena fabricii, au cântat play-back, pe când la semifi nala Eurovision, au cântat live.

Managerul contestatarilor, Nina Juncă, a sesizat presa despre încălcările care s-au produs la preselecţie. Printre acestea ea a enumerat faptul că interpreta Catrina a trecut în fi nală, deși avea piesa lansată pe 20 mai 2010 (regulamentul obligă ca piesa să fi e lansată după 1 octombrie, anul acesta au fost luate în considerare piesele lansate după 1 septembrie), accesul la sonorizare a lui Vlad Gorgos de la Millenium, precum și participarea cu back-vocal a trupei „Zdob și Zdup” etc.

Interpreţii au depus o cerere de contestare la compania TRM. Însă în decurs de 2 zile aceștia nu au primit nici un răspuns de la comitetul organizatoric Eurovision, iată de ce au decis să or-ganizeze o conferinţă de presă și să comunice presei încălcările sesizate.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Ostaticii GazpromÎn sfârșit, un membru al Guvernului verde ca spanacul a emis o

idee valabilă și de luat în seamă. Numărul 2 în Cabinetul de mi-

niștri, Valeriu Lazăr, care deţine și portofoliul Economiei, s-a dat

cu părerea despre noile scumpiri la gazele naturale vândute în

Republica Moldova de gigantul monopolist rus Gazprom. Cuvân-

tul demnitate a răsunat în context. Lazăr a ţinut să arate: „Sau

mergem, în continuare, pe strategia prin care Republica Moldova,

cu demnitate, va ajunge la media europeană, ceea ce ne dă drep-

tul să negociem tariful de tranzit, sau facem ca ucrainenii. Asta

vrem noi? Am impresia că odată ce am ajuns aici și greul a trecut,

noi nu trebuie să facem compromisuri politice exagerate.

4 FEBRUARIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Luni, 31 ianuarie, la Casa Actorului aţi prezentat spectacolul „Meniu de post” (poezii cenzurate) de George Topârceanu... De mult nu aţi mai apărut în faţa publicului cu acest proiect.

- Iniţial, acest spectacol a fost con-ceput pentru un spaţiu neconvenţional – „Proiect 513”, de fapt, a fost un proiect experimental și a avut premiera în clubul 513. Pentru prima dată acest spectacol s-a jucat luni, pe o scenă adevărată, într-o sală de spectacole.

- A fost o schimbare, o diferenţă de percepţie a acestui spectacol?

- Cred că publicul a perceput acest spectacol la fel ca la început, pentru că rămâne aceeași categorie de public, formată din spectatori care sunt coin-teresaţi să absoarbă ceea ce îi oferi pe scenă. Pur și simplu, pentru mine perso-nal, impactul a fost mai mare, deoarece ai publicul în faţă. În club trebuia să mă mișc printre mese, la un moment dat mă pomeneam cu spatele la cineva dintre spectatori. Or, aici i-am avut pe toţi permanent în faţă, am lăsat și un pic de lumină să le văd ochii. Spectacolul este conceput într-un stil interactiv și am per-manent contact direct cu publicul...

- Să înţelegem că a fost o relansare a acestui spectacol?

- Da, putem spune și așa.

- La început a fost un spectacol de poezie după Eugen Cioclea, apoi „Meniu de post” cu poeziile lui Geor-ge Topârceanu, a urmat un spectacol din poezia poeţilor transnistreni din perioada interbelică... Nu vă e frică că aţi putea fi perceput după clișeul – Andrei Sochircă, actorul care joa-că spectacole poetice? Sau, actorul preocupat de poezia poeţilor necon-venţionali?

- Am început cu spectacolul după textele lui Cioclea, apoi, din inerţie, au urmat celelalte două, mai ales că la al treilea am lucrat foarte mult la colecta-rea materialului, am stat prin biblioteci, la arhivă, prin podurile caselor...

- A fost difi cil acest proces pentru că lucrările respectivlor poeţi transnis-treni au fost trecute de mult la ma-culatură.

- Exact! Acest material a fost aruncat de mult la gunoi și deja nu îl mai găsești. Dacă mergeţi la Biblioteca Naţională, la Secţia Colecţie de carte veche, există doar câte un singur exemplar din poezia acestor poeţi, n-ai cum să scoţi nici o car-te pentru câteva zile sau măcar pentru a face copii. Cu mare greu am obţinut copiile poeziilor care mă interesează din acești șase poeţi transnistreni și am reu-șit să fac spectacolul respectiv. Urmează să prezint în curând și acest spectacol la Casa Actorului. Dar, ca să mă întorc la întrebarea pe care mi-aţi acordat-o, următorul proiect deja nu mai prevede un spectacol de poezie, va fi un text scris de un scriitor american de origine italia-nă, Stephano Bene, „Jack one hand”. Eu l-am tradus „Jack fără o mână”, pe care preconizez să-l realizez cu Alex Calancea Band și interpreta Olia Tira.

- Este vorba de un proiect ambiţios, implică mai multă lume și, deci, mai multe onorarii. Cum veţi reuși să soluţionaţi această problemă, din cauza căreia rămân la nivel de idee

atâtea proiecte îndrăzneţe în ţara noastră?

- Subiectul piesei redă istoria unui contrabasist care s-a născut fără o mână. În primul rând, mă bucur enorm că l-am cunoscut pe Alexandrin Calancea, l-am cunoscut, în primul rând, ca artist, apoi ca persoană. Lui i-a plăcut foarte mult textul și pentru că trebuia să lansez teatrul, am amânat puţin ideea acestui proiect și urmează, chiar de azi, să ne întâlnim pentru a programa etapele proiectului. Alex a fost încântat de idee și a fost de acord să căutăm împreună re-surse fi nanciare. Așa cum s-a întâmplat, de fapt, și cu spectacolul muzical „Daţi totul la o parte ca să văd”, după poezia lui Eugen Cioclea. Am început lucrul fără a dispune de mijloace fi nanciare, iar pe parcurs s-au găsit persoane care ne-au sprijinit fi nanciar.

„Eu îmi aleg singur rolurile”- Sunt câţiva ani de când vă urmă-rim în spectacole de genul acesta, de când sunteţi mono. De ce aţi ales anume această modalitate de tea-tru? Sau ea v-a ales?

- Cred că a fost reciproc. Ultimul spectacol pe care l-am jucat într-o piesă cu o distribuţie numeroasă a fost astă-vară, am jucat împreună cu trupa

Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” în piesa „A douăsprezecea noapte”, de W. Shakespeare, în limba italiană, un pro-iect realizat cu Andreea Batistini, care urmează să fi e montat la Naţional în lim-ba română. Dar un pic se tărăgănează montarea, din mai multe motive, și dacă în ultimii ani m-am implicat în proiecte cu monospectacole, asta nu înseamnă că am renunţat la spectacole cu distri-buţie mare. Dar am ajuns la o concluzie – noi, actorii, avem mult timp liber pe care-l irosim în zadar, or, acest timp ar fi bine să-l folosim cu pricepere. Sigur, asemenea idei îţi vin odată cu înaintarea în ani, când simţi că timpul trece și e păcat să nu valorifi ci tot timpul de care dispui. Și asta m-a mobilizat. Or, ce se întâmplă? În teatru, când începe lucrul la un spectacol, regizorul face mai întâi distribuţia. Poate să-ţi placă sau poate să nu-ţi placă rolul care ţi-a revenit, sau, pe parcurs, trebuie să faci tot posibilul să apropii de tine acest rol. În plus, tre-buie să-ţi îndeplinești și obligaţiunile pe care ţi le-ai asumat în calitate de angajat în teatru și să faci un rol sau altul. Dar în cazul de faţă, eu îmi aleg singur rolurile, textele la care vibrez, materialul care îmi mângâie sau răscolește sufl etul, la care ţin eu cel mai mult.

„Prin proiectele pe care le-am realizat până acum, am reuşit să devin curios pentru multă lume”- Teatrul, ca instituţie, mai are un avantaj: are un repertoriu stabil și un public educat să vină la premie-re și la spectacole. Pe când, în cazul dvs., sunteţi pus în situaţia să găsiţi sală, sponsori și public.

- De exemplu, spectacolul „Meniu de post”, pe care l-aţi văzut luni, la Casa Actorului nu a benefi ciat de o promova-re. Afi șul spectacolului a stat pe faţada clădirii UNITEM timp de patru zile și nu am avut lipsă de spectatori. În plus, prin proiectele pe care le-am realizat până acum, am reușit să devin curios pentru multă lume, care, atunci când mă întâlnește în stradă, mă întreabă ce mai pregătesc, când mai pot vedea un spectacol de-al meu. Deci, pot spune că mi-am format un public, care este foarte activ și în reţelele de socializare. Luni, am venit acasă după spectacol și am deschis contul meu pe facebook, unde erau o mulţime de mesaje care mi-au fost adresate, felicitări cu ocazia lansării teatrului.

- Apropo despre Teatrul „U.S.A.” pe care l-aţi lansat la începutul săptă-mânii, probabil, de la asta trebuia să pornim discuţia noastră. Când citești denumirea noului teatru te gândești la United States of America sau la ușă și, numai puţini, doar cei care știu că acest teatru este iniţiat de un singur actor, Andrei Sochir-că, descifrează denumirea „U.S.A.” drept Teatrul Unui Singur Actor, de

altfel, o denumire justifi cată. De ce insistaţi pe ideea de Teatrul Unui Singur Actor? Nu vă lipsește un par-tener în scenă?

- La noul proiect despre care v-am povestit voi avea parteneri în scenă, pe Alex și bandul lui. Apropo de această întrebare, în 2008, când am participat la Festivalul One Man Show din Bacău și când am prezentat oferta pentru spectacolul „Daţi totul la o parte ca să văd”, de Eugen Cioclea, le-am spus or-ganizatorilor că vom fi șase persoane, iar ei m-au întrebat cine sunt ceilalţi. Le-am spus că sunt muzicanţi. Și pri-ma întrebare a fost: „Dar ei vorbesc în scenă?” Le-am răspuns că ei doar vor cânta, și ei mi-au spus: „Important e să vorbească numai unul!” Și ne-am întors chiar și cu un premiu de la acel festival. Această colaborare cu muzicanţii este foarte interesantă pentru mine.

Noi, actorii, avem mult timp liber pe care-l irosim în zadar- În astfel de spectacole aveţi posi-bilitatea să fi ţi și regizor, și actor, și scenograf...

- În ceea ce privește spectacolul după poeziile lui Eugen Cioclea, am apelat la regizorul Mihai Fusu. În proiectul pe care urmează să-l realizez, voi încerca să fac și regie, și actorie.

- Este adevărat că sunteţi într-un confl ict cu Mihai Fusu?

- Dacă pot fi implicat într-un confl ict, atunci e vorba de un confl ict cu mine însumi. Eu nu am problema de a intra în confl ict cu cineva, chiar dacă îmi face ci-neva un rău, eu zic: „Dumnezeu cu el!”.

- De aici deducem că Mihai Fusu v-a făcut un rău?

- Nu.

- Am înţeles că au existat anumite disensiuni între Dvs. din cauza spec-tacolului după poezia transnistrea-nă interbelică, „De la întuneric la lumină”.

- Da, a fost ceva care nu mi-a plăcut.

- Cui aparţine acum acest spectacol, sau joacă atât Mihai Fusu, cât și An-drei Sochircă acest spectacol?

- Eu nu știu dacă îl joacă Mihai...

- Dar nu aţi pus lucrurile la punct în privinţa asta?

- Nu, nu am discutat despre asta. Dar ceea ce vă pot spune cu siguranţă e că eu voi juca în curând acest spectacol și îl voi juca și pe viitor pe scena Teatrului „U.S.A.”.

Peste tot în lume arta nu este profi tabilă- Să ne fi e clar, Teatrul „U.S.A.” își va avea sediul în cadrul Uniunii Teatra-le din Republica Moldova, pe scena Casei Actorului?

- De fapt, trebuie să menţionez că asta a fost ideea lui Sandu Grecu, pre-ședinte UNITEM, care, în cadrul unei discuţii, m-a întrebat de ce nu deschid un teatru: îţi oferim sală, scenă, ai deja un repertoriu, de ce să nu exploatăm scena asta, mai ales că e amplasată în centrul orașului”, mi-a spus Sandu Grecu. Și a avut perfectă dreptate. Dacă regizorul italian Andreea Batistini, cu care colaborez de atâţia ani de zile, ar fi avut o scenă de teatru proprie în centrul orașului Torino, unde locuiește, eu vă asigur, ar fi fost cel mai fericit regizor din lume. Deoarece el închiriază spaţii pentru repetiţii și pentru spectacole.

- Trebuie să facem totuși o diferenţă. În Europa, un spectacol de teatru își răsplătește, de cele mai multe ori, in-vestiţiile, pe când la noi nu e posibil acest lucru.

- Așa credem noi! Dar nu întotdeauna este așa. Peste tot în lume arta nu este profi tabilă, nu te hrănești din artă dacă nu ai un ajutor din altă parte. Cu unele spectacole pe care le-am făcut noi în Italia, regizorul a rămas în pierdere și sunt sigur că așa e peste tot.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes pe viitor.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1883. Victor GHERMAN: „Cuvân-tul potrivit la locul potrivit” a avut deja și efectul… potrivit?

Valentin MÂNDÂCANU: Vedeţi dumneavoastră… În orice meserie au fost și sunt oameni harnici și oameni mai puţin harnici. Unii în-vaţă toată viaţa, aspiră mereu spre perfecţiune. Alţii, la un moment dat, slăbesc ritmul în muncă, se lasă pe tânjală. Dacă vom lua meseria noastră, a scrisului, în prima cate-gorie îi vom situa pe jurnaliștii de la „Tinerimea Moldovei”. Scrisul lor îngrijit, gospodăresc, cu mai puţine hopuri și hopurele, denotă faptul că ei se ţin la curent cu tot ce apare la noi în domeniul cultivării limbii, inclusiv cu sfaturile din „Cuvântul potrivit…”. Din a doua categorie, a celor cu tânjala, fac parte condeie, mai ales tinere, despre care nu ne putem grăbi să spunem că au atins perfecţiunea, dar, cu toate acestea, au un indice de interes redus faţă de creșterea lor spirituală și profe-sională.

Valentin MÂNDÂCANU în dia-log cu Victor Gherman. „Nistru”, nr. 9, 1984

1884. De curând a ieșit în sfârșit la iveală adevărul despre execuţiile în masă de la Katyn. Semnăturile lui Stalin, Voroșilov, Molotov și Mikoian pe un raport al lui Beria au hotărât asasinarea a 26.000 de militari și civili care nu fuseseră niciodată cetăţeni sovietici, chiar dacă a patra împărţire a Poloniei i-a aruncat în la-gărul NKVD-ului după atacul mișelesc împotriva unei ţări învinse. Despre această crâncenă faptă unii au minţit cincizeci de ani, iar alţii n-au avut voie să-i numească pe călăi. Katyn nu e decât un episod, oricât de cumplit, al tragediei est-europene, în care gropile comune nu se mai numără, nici mormintele anonime din jurul închisorilor.

Andrei PIPPIDI. Istorie și mo-rală. „Lettre internaţionale”, Ediţia română, 1993

1885. Rusia, de când există pe har-ta lumii, este percepută ca o imensă balenă, care înghite tot ce-i stă în cale, atunci când e vorba de extindere teritorială.

Alina STAŢIUC. „Poftăreţii” din Ural. „Clipa”, nr. 5, 2008

1886. Rusia trebuie oprită!Karl MARX. 18531887. Cine sunt rușii? Astăzi au

ajuns o mare putere, care ameninţă nu numai România, dar și alte ţări ca Germania, Polonia, Ţările Baltice, Fin-landa, în concluzie Europa toată…

(…)Rușii s-au considerat întotdeauna

ca o naţiune adusă pe lume cu misiu-nea de a administra alte naţiuni!

Iosif DRĂGAN. 19871888. Rog pe Excelenţa Voastră să-

mi permită să vorbesc, de asemenea, de la soldat la soldat, și tot așa de deschis de la om la om. Este evident (…) că războiul actual decide soarta Europei și, în special, soarta poporului român. Nu numai eu și pătura noastră conducătoare, ci și poporul român, în covârșitoarea lui majoritate, s-au convins de superioritatea ameninţă-toare (…) a statului ruso-sovietic, cu atât mai mult cu cât poporul român a luptat secole de-a rândul împotriva soartei vitrege și a asupririi rusești și a trebuit să suporte tendinţele de cotro-pire ale Rusiei, în expansiunea ei spre Sud-Estul european, smulgerea de că-tre ea a unor bucăţi întregi din trupul românesc. Această conștiinţă a peri-colului care ameninţă Europa o găsim la păturile conducătoare, aproape la toate popoarele europene.

(…)În intervalul 1711-1940, teritoriile

românești au fost invadate de 11 ori de trupele rusești.

Mareșal Ion ANTONESCU în-tr-un dialog cu generalul german Friessner, 1942

1889. Ar putea să vină din nou frăţescul pistol!

Grigore VIERU

1890. E Vinerea Patimilor Români-ei Mari! Sfârșitu-s-a! Ceea ce generaţii întregi au luptat, au sângerat, au muncit, s-a risipit, s-a distrus și s-a năruit. Este oare de crezut aceasta, ca în câteva ceasuri să se prăbușească o provincie, să se răpească milioane de oameni și să sfârșească o religie creștină de două mii de ani? Ce seară liniștită a fost aseară, nimic nu știam. Dimineaţa, 28 iunie, printr-o creștină venită la biserică, afl u că Rusia Sovie-tică a cerut Basarabia și că guvernul român, sub puterea forţei, a cedat Basarabia și Nordul Bucovinei…

Preot Paul MIHAIL. Jurnal (1940-1944)

1891. Măi Staline, măi Staline,Arde-ar pământul sub tineCum ne-ai ars și tu pe noiDe-am rămas fl ămânzi și goi (…)Bolșevici încornoraţiAu ajuns până-n Carpaţi.Ca să nu vă stăm în cale,Ne-aţi mânat la tribunale,Apoi ne-aţi trimis la moarteÎn Siberii îngheţateMăi Staline sângeros,Din Bucovina ne-ai scos…

Valentin Mândâcanu

ANDREI SOCHIRCĂ:ANDREI SOCHIRCĂ:

„Dacă pot fi implicat într-un confl ict, atunci „Dacă pot fi implicat într-un confl ict, atunci e vorba de un confl ict cu mine însumi”e vorba de un confl ict cu mine însumi”

CALEIDOSCOP4 februarie

Evenimente1769: În Marea Britanie se introduce pedeapsa cu moartea pentru distru-

gerea instalaţiilor industriale1789: George Washington este ales de Colegiul Electoral primul preșe-

dinte al SUA1861: Carolina de Sud, Mississippi, Florida, Alabama, Louisiana, Georgia

și Texas proclamă secesiunea și creează, la Montgomery (Alaba-ma), Confederaţia Statelor din Sud (căreia în aprilie și mai i se mai alătură Virginia, Carolina de Nord, Arkansas, Tennessee)

1909: Are loc, pe scena Teatrului Naţional din București, premiera piesei “Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea

1922: Tratatul chinezo-japonez, prin care Chinei îi este retrocedat Shan-dunul

1927 - În SUA se lansează fi lmul The jazz singer (Cântăreţul de jazz), de Warner Brothers, prima peliculă sonoră din istoria fi lmului

1933: Legea pentru starea de asediu autoriza declararea stării de asediu. Guvernul putea declara stare de asediu globală sau parţială, pe termen de cel mult 6 luni

1970: A fost publicat romanul “Love Story” de Erich Segal, un adevărat succes

1976: Olimpiada de iarnă se deschide la Innsbruck, Austria Puternic cutremur de pământ în Guatemala - 7,5 grade pe scara Richter,

soldat cu 22 778 de victime1998: Un cutremur de 6,1 grade pe scara Richter în nord-estul Afganista-

nului omoară mai mult de 5.000 de oameni2003: Parlamentul Iugoslav a proclamat ofi cial apariţia noului stat Serbia-

Munte Negru. Concomitent a fost votată și noua Constituţie2004: Tenismanul elveţian Roger Federer devine Numărul 1 Mondial, după

ce câștigă turneul de Mare Șlem Australian Open, după ce l-a învins în fi nală pe rusul Marat Safi n cu scorul de 7-6(3); 6-4; 6-2

Naşteri1688: Pierre Carlet de Chambain de Marivaux, dramaturg francez (m. 12

februarie 1763)1746: Tadeusz Kosciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională

în Polonia (m. 5 oct. 1817)1799: Almeida Garrett, poet, dramaturg, romancier, orator și om politic

portughez (m. 9 dec. 1854)1871: Friedrich Ebert, primul președinte social-democrat al Republicii de

la Weimar (1919 - 1925) (m. 28 februarie 1925)1900: Jacques Prevert, poet francez (m. 11 apr. 1977)1902: Charles A. Lindberg, aviator american, care la 20/21 mai 1927 a

realizat primul zbor fără întrerupere pe deasupra Atlanticului (m. 26 aug. 1974)

1906: Clyde W. Tombaugh, astronom american; a descoperit, în 1930, planeta Pluto

1910: Alfred Mendelsohn, compozitor, dirijor și pedagog (m. 9 mai 1966)

1975: Natalie Imbruglia, actriţă și cântăreaţă australiană1988 - Carly Patterson, gimnastă americană

Decese211: Septimius Severus, împărat roman (193–211), fondator al dinastiei

Severilor (n. 146)708: Papa Sisiniu1849: Costache Conachi, unul dintre poeţii reprezentativi ai perioadei de

început a literaturii noastre (n. 1777)1921: Carl Hauptmann, scriitor german (n. 1858)1928: Hendrik Lorentz, fi zician olandez, laureat al Premiului Nobel (n.

1853)1974: Satyendra Nath Bose, matematician indian (n. 1894)1983: Karen Carpenter, membră, alături de Richard Carpenter, a celebrei

formaţii “The Carpenters” (n. 2 martie 1950)

Muzeele lumii pot fi văzute acum online

Google a lansat pe 1 februarie, la Londra, o platformă care permite iubitorilor de artă să se plimbe virtual prin 17 dintre cele mai mari muzee din lume, printre care MoMA din New York și palatul Versailles, graţie tehnologiei Street View, anunţă Mediafax.

Tehnologia Street View, cunoscută deja utilizatorilor serviciului Google Maps, a fost aplicată pentru a obţine o viziune panoramică în interiorul a 17 muzee din întreaga lume.

Noua platformă lansată de Google, googleartproject.com, le va oferi iubitorilor de artă posibilitatea de a se plimba virtual prin mai multe muzee celebre, precum MoMA din New York, Palatul Versailles, Rijksmuseum din Amsterdam și Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg.

Peste o mie de opere de artă au fost fotografi ate pentru acest proiect. Utilizatorii noului serviciu pot mări imaginile, pentru a observa chiar și cele mai fi ne detalii ale operelor de artă.

“Noi sperăm ca această platformă să îi facă pe oamenii de pretutindeni să doreas-că să vadă operele de artă și să le exploreze cu lux de amănunte”, a declarat Nelson Mattos, vicepreședinte al departamentului de inginerie al Google, în cadrul confe-rinţei de lansare a googleartproject.com, care a avut loc la Tate Britain, în Londra.

Fiecare dintre cele 17 muzee participante la proiect au ales o operă de artă a cărei fotografi e în versiune HD (high defi nition) va putea fi văzută în detaliu, mult mai bine decât cu ochiul liber în muzeu, mai ales că în unele dintre aceste instituţii o parte din opere sunt îngrădite de cordoane de siguranţă, ceea ce face ca distanţa între vizitatori și obiectul expus să fi e mai mare.

Printre aceste opere selectate special se numără “Nașterea lui Venus”, de Botticelli (Galleria Uffi zi, Florenţa), “Noaptea înstelată”, de Van Gogh (MoMA, New York), și “Rondul de noapte”, de Rembrandt (Rijksmuseum, Amsterdam).

Muzeul Palatului Versailles a propus în această selecţie de opere de artă un portret al Mariei Antoinette, alături de copiii săi, realizat de Louise Elisabeth Vigee-Lebrun.

În total, pe platforma Google pot fi văzute operele a 486 de artiști.Muzeele partenere ale acestui proiect nu se tem că prezenţa online a operelor

de artă pe care le găzduiesc va duce la o scădere a numărului de vizitatori.“Experienţa noastră ne arată că oamenii, după ce au văzut o lucrare pe internet,

vor să vadă și opera veritabilă”, a declarat Nicholas Serota, director la muzeul Tate.Alte muzee se vor alătura proiectului Google în viitor.

Nici o instituţie din România nu a orga-nizat vreo manifes-tare dedicată zilei de naștere a autorului „Scrisorii pierdute“, venit pe lume la 1 fe-bruarie 1852. Dacă 15 ianuarie, ziua lui Mihai Eminescu, devenită Ziua Culturii Naţiona-le, aduce în fi ecare an evenimente omagiale, Ion Luca Caragiale nu este sărbătorit în nici un fel.

În așteptarea lui 2012, Anul Caragiale, când se va comemora centenarul morţii celui mai im-portant dramaturg din literatura română, instituţiile de cultură și cele educaţionale din ţară nu sunt interesate de o zi importantă pentru cultura autohtonă, fi e ea 30 ianuarie, cum susţin unele surse, sau 1 februarie, potrivit altora, când a venit pe lume inventatorul nemuritorilor Nenea Iancu, Ghiţă Pristanda, Rică Venturiano, domnul Goe și al multor altor personaje fără egal.

Radu Enache, consilierul ministrului Culturii, Kelemen Hunor, a declarat pentru „Adevărul literar și artistic” că anul acesta „ministerul nu a contribuit fi nanciar la nici un eveniment legat de Caragiale”. Ofi cialul a precizat că, fi ind un organ administrativ, ministerul nu are atribuţia de lua

astfel de iniţiative, care „trebuie să vină din partea instituţiilor de cultură subordonate”. Radu Ena-che a susţinut că nu s-au primit propuneri în acest sens.

Un spirit incomodCriticul literar Dan C. Mihăiles-

cu, care se pregătește să publice o carte intitulată „I.L. Caragiale și caligrafi a plăcerii”, susţine că, pentru poporul român, „marele clasic” care s-a stins la Berlin, departe de ţara natală, este o conștiinţă incomodă: „Cum și când să-l mai și sărbătorim, de vreme ce ne bălăcim, cu fervoare mizofi lă, în cruntele lui adevăruri de dimineaţa până seara? Ia să revedem fi lmul lui Lucian Pintilie „De ce trag clopotele, Mitică?”. E ditamai bolgia infernului dan-tesc. Ia citiţi Domniile Voastre cât se poate de serios „decalogul puterii” (cum i-am spus cândva)

din „O scrisoare pierdută”. Ne mai dă gura să râdem la steagurile furate de poliţai, adulterul omnipotent, trafi -cul oneros, cameleonismul de partid și halena alcoolică a Cetăţeanului alegător, plus numele candidatului venit „pe sârmă”, de la Centru și fi nala împăcare generală pe fondul corupţiei și deriziunii generalizate?”. Nici teatrele nu au organizat nici un fel de manifestări de ziua „dra-maturgului naţional” în 2011. În schimb, se pregătesc de Anul Caragiale, pentru care au proiecte consistente.

Sursa: adevarul.ro

Personaj boem, actor în propriul teatru și în propria lume, Andrei Sochircă ne-a prilejuit la începutul săptămânii curente o întâlnire cu poezia neconvenţională, prezentându-ne spectacolul „Meniu de post”. Totodată, acest spectacol a fost primul dintr-un nou teatru, apărut pe 31 ianuarie la Chișinău, Teatrul „U.S.A.”, care de acum în-colo își va avea sediul la Uniunea Teatrală din Republica Moldova, în incinta Casei Actorului. Mai multe detalii despre acest teatru, despre spectacol, dar și despre cum e să fi i actor pe cont propriu ne poves-tește astăzi actorul Andrei Sochircă.

Caragiale, uitat de ziua lui

4 FEBRUARIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

„Episcopul Petru spală obrazul bisericesc al Basarabiei”„Episcopul Petru spală obrazul bisericesc al Basarabiei”

Piatra de la temelia Mitropoliei BasarabieiAdevăratul motiv pentru

care Înaltpreasfi nţitul Mitropo-lit și Exarh Petru este hărţuit de atâta vreme de către Patriarhia Moscovei este fapta lui îndrăz-neaţă de a reactiva Mitropolia Basarabiei și a adera la Patri-arhia Română. Este limpede pentru toată lumea că fără un ierarh, Mitropolia Basarabiei nu putea fi reactivată. Și că lucruri-le stau anume așa ne-o demon-strează și încercarea nereușită de a reactiva Mitropolia Bucovi-nei la Cernăuţi. Inexistenţa unui ierarh alături de cei câţiva pre-oţi care au întreprins o tentativă de reactivare a vechii mitropolii din nordul ţării în anii ’90 a făcut ca iniţiativa să sufere un eșec. Avântul grupului de preoţi a fost metodic temperat, de către cei interesaţi, până la stingere completă. Părintele Mihai Ivasi-uc, iniţiatorul reactivării Mitro-poliei Bucovinei, a fost treptat izolat și, până la urmă, s-a stins din viaţă prematur. Astăzi, ide-ea de reactivare a Mitropoliei Bucovinei este abandonată complet. La Cernăuţi, în pre-zent nu există nici o voce care ar pune această problemă în mod hotărât. În Republica Moldova, lucrurile s-au derulat cu totul al-tfel. Episcopul Petru de Bălţi s-a dovedit a fi piatra de temelie a structurii ecleziastice românești din Basarabia. Toţi cei care sunt familiarizaţi cu viaţa bisericeas-că de la noi cunosc adevărul că fără implicarea unui ierarh, în 1992, Mitropolia Basarabiei nu ar fi fost reactivată. Acest lucru îl știe foarte bine și Patriarhia Moscovei. De aici vine marea

ei supărare pe Episcopul Petru. Prin urmare, așa-zisa “oprire” a fost inventată pentru a stăvili întoarcerea preoţilor și a cre-dincioșilor la Mitropolia Basa-rabiei. Temei legal pentru un asemenea act n-a existat. La fel este cunoscut și adevărul că fi -ind o „oprire” inventată, nu s-a efectuat nici o cercetare regula-mentară a cazului, n-a existat o judecată, de asemenea, episco-pului Petru nu i s-a oferit posibi-litatea să-și expună punctul de vedere asupra situaţiei create. De ce? Pentru că a fost un fals. Mai mult decât atât, acel do-cument, despre care vorbește Mitropolitul Vladimir cum că ar exista din 1992, nu l-a văzut nimeni, nu i-a fost adus la cu-noștinţă Înaltpreasfi nţitului Mi-tropolit și Exarh Petru, nu a fost publicat în toţi acești ani și nu i-a fost trimis cel puţin Patriar-hiei Române pentru a o informa frăţește de ce sar face, chipuri-le, „vinovat” episcopul Petru. Și atunci cum a apărut această „oprire”? Este doar un capriciu al Patriarhiei Moscovei? Canoa-nele nu justifi că o asemenea „oprire”. Și care este explicaţia că cele câteva adresări ale Epi-scopului Petru către Patriarhia Rusă, în care cerea să i se ia apă-rarea împotriva atacurilor veni-te din partea Mitropolitului Vla-dimir și a preoţilor românofobi, au rămas fără răspuns?

Alte timpuri, aceleaşi metodeIstoria de după 1944 a Basa-

rabiei cunoaște mai multe ca-zuri când preoţii au fost opriţi pe nedrept de a ofi cia cele sfi nte doar pentru că s-au manifestat ca români și au avut impruden-ţa să vorbească dezaprobator

la adresa Patriarhiei Ruse. Ca-zul arhimandritului Varlaam Chiriţa, oprit de la cele sfi nte în 1958, după ce făcuse și 8 ani de pușcărie, fi ind condamnat conform cunoscutului articol 54-10, este emblematic în acest sens. După cum menţiona și arhimandritul Varlaam într-o scrisoare din 1 iunie 1958, adre-sată arhiepiscopului Nectarie, că oprirea sa a fost „fără probe care ar atesta vreo încălcare, fără martori și fără a prezenta o învinuire și a asculta apărarea. Dintr-o lovitură și reclamant, și procuror, și judecător”. Printre păcatele grave care i se incri-minau arhimandritului Chiriţa erau: simpatii faţă de statul ro-mân și opinii naţionaliste. Alte timpuri, aceleași metode.

Înaltpreasfi nţitului Petru îi sunt aplicate aceste biciuiri pentru că prea mare este du-rerea provocată de acest ierarh Patriarhiei Moscovei. Condu-cerea acestei Biserici cunoaște adevărul că stăpânește neca-nonic în acest spaţiu și înţelege foarte bine că, mai degrabă sau mai târziu, parohiile românești vor reveni în matca fi rească – Mitropolia Basarabiei (Patri-arhia Română). În paranteză, trebuie să amintim că Mitropo-lia Basarabiei nu contestă drep-tul etnicilor ruși să aparţină de Patriarhia Rusă și structura re-spectivă poate să aibă în acest spaţiu o unitate bisericească – episcopie sau mitropolie.

Dragostea de neam – vina Episcopului PetruFaptul că așa-zisa oprire n-a

avut motive se întrevede și din spusele Mitropolitului Vladimir în interviul sus-pomenit, când menţionează că situaţia poate fi rezolvată foarte ușor: „Dânsul (ÎPS Mitropolit și Exarh Petru – n.n.) să depună o cerere, fi e cu întârziere cu mulţi ani în urmă, către Patriarhul Rusiei și Sfân-tul Sinod ca totuși să primeas-că această foaie de eliberare și atunci i se ridică oprirea, el trece ofi cial în Patriarhia Română și nu sunt probleme, nu există pro-bleme”. Deci, rezolvarea, în opi-nia Mitropolitului Vladimir, ar fi foarte simplă - o cerere. Înseam-nă aceasta prin deducţie că n-a existat nici un temei, pentru așa-zisa “oprire”, dacă se poate atât de ușor de rezolvat? Însă asemenea scrisori au fost ex-

pediate de către Înaltpreasfi n-ţitul Mitropolit și Exarh Petru pe adresa Patriarhiei Moscovei: una în 1992, una în 1997 și alta în 1999 (textul este publicat în pag. 5), la care Patriarhia Rusă nu a răspuns. Adevărul este că, dacă actul de “oprire” există în realitate, acţiunea Sinodului Bi-sericii Ruse a fost doar un gest politic. În acest caz valoarea unei asemenea opriri este nulă. Nu întâmplător Sfântul Sinod al Bisericii Române l-a primit pe episcopul Petru, oferindu-i toate drepturile ca membru al forului superior al Bisericii Or-todoxe Române, acţiune con-fi rmată printr-un Act Sinodal și Patriarhal în anul 1992. Patriar-hia Rusă vrea să-și justifi ce acţi-unile dictate din raţiuni politice, forţându-l, astfel, pe Mitropoli-tul Petru și, implicit, pe Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, să recunoască o greșeală pe care n-au comis-o.

Izgonirea Episcopului Petru din sediul episcopal din Bălţi ră-mâne o faptă rușinoasă pe con-știinţa clericilor promoscoviţi. Corect ar fi ca Înaltpreasfi nţitu-lui Mitropolit și Exarh Petru să i se prezinte scuze pentru eveni-mentele din 1992. Amintim că episcopul Petru a fost alungat, în 1992, în stradă din reședinţa sa episcopală din Bălţi fără acte de identitate. În acea situaţie, fi ind părăsit și neprotejat de Patriarhia Moscovei, singura soluţie pentru a nu rămâne pe drumuri, cum s-a întâmplat cu atâţia preoţi după 1944, care au fost scoși din biserici pe motiv că „ar avea simpatii proromâ-nești”, a fost întoarcerea la Pa-triarhia Română. Este evident că Mitropolitul Petru nu are nici o vină, că singura lui vină în faţa Patriarhiei Ruse este dragostea fi rească pentru neamul său.

În același interviu Mitropo-litul Vladimir afi rma: „… fi ind dânsul (ÎPS Mitropolit și Exarh Petru – n.n.) hirotonit de însuși Patriarhul Alexie atunci când a vizitat Republica Moldova, ar fi bine să facă acea scrisoare și să primească…”. Dar adevărul este că la hirotonia Episcopului Pe-tru n-a participat doar Patriar-hul Alexie, ci și actualul Patriarh Daniel, care în 1990 era Mitro-politul Moldovei și Bucovinei. De aceea, Sinodul Bisericii Or-todoxe Române l-a recunoscut și l-a primit ca membru deplin atunci când a fost lăsat pe dru-muri de Patriarhia Rusă.

Patriarhia Moscovei – un URSS bisericescAmintim aici câteva gân-

duri de-ale regretatului Mi-tropolit basarabean Antonie Plămădeală inserate în studiul „Biserica Basarabiei. Problema jurisdicţiei canonice în trecut și astăzi”, publicat, în 1993, în volumul „Adevărul despre Mi-tropolia Basarabiei”, studiu în care, cu argumente solide, în-altul ierarh demască pofta im-perială a Patriarhiei Ruse de a stăpâni necanonic teritorii care nu-i aparţin. Biserica Rusă, spu-nea înaltul ierarh, „a profi tat de o situaţie politică, operând o ocupaţie bisericească.” „Oare Biserica Rusă nu știe că URSS-ul a dispărut și că, prin urmare, au dispărut condiţiile care au per-mis Bisericii Ruse să ocupe și să se întindă și peste Basarabia? Se mai crede Patriarhia Moscovei Patriarhia întregii URSS, care nu mai există? Sau menţine UR-SS-ul bisericesc, în ciuda tuturor schimbărilor care au intervenit în lumea răsăriteană?”, se între-ba retoric Mitropolitul Antonie.

„După fi ecare ocupaţie po-litică, Biserica Ortodoxă Rusă a operat simultan și o ocupaţie bisericească în ciuda tuturor pre-vederilor canonice”. În anul 1944 a avut loc „o nouă ocupaţie bi-sericească, operată simultan de Sinodul Bisericii Ruse care deve-nise Sinodul Teritoriilor URSS.

Cu ce drept canonic?Cu nici unul. Afară doar de

dreptul forţei și de profi tarea de ocupaţia politică. Ne-a consultat Biserica Rusă? Nu. Nu există nici o dovadă. Și chiar dacă ne-ar fi consultat și ar exista vreo do-vadă, ea ar fi nulă de drept și de fapt, pentru că România și Bise-rica Ortodoxă Română erau, de fapt, și ele într-o altă formă sub ocupaţia Sovietelor”, mai afi rma Înaltul Antonie.

Referindu-se la gestul epi-scopului Petru de a reveni la Patriarhia Română, ÎPS Antonie Plămădeală scria: „…Mai gravă și mai de neînţeles însă decât toate acestea, este atitudinea unor ierarhi și preoţi basarabeni, români, care, în dispreţul atâtor jertfe, atâtor crime împotriva neamului lor, a neamului nostru, se închină în continuare biseri-cește celor de la care am avut în-totdeauna numai de suferit. Asu-pra acestei „închinări” nimeni nu va putea găsi vreodată cuvintele

cele mai grele cu care ar trebui descrisă. Istoria va face drepta-te. Și va fi fără milă. Și judecata lui Dumnezeu va face dreptatea ultimă, fără întârziere.

Noroc de episcopul Petru, de preoţii care îl ur mează și de credincioșii care îl ascultă. Aceș-tia spală obrazul bisericesc al Basarabiei. Nu este ade vărat că asupra episcopului Petru ar ope-ra vreo oprire de la slujire. După alungarea lui de la Bălţi, el a ve-nit în România și a cerut trecerea sub juris dicţia fi rească a Patriar-hiei Române. Și a fost pri mit. Exis-tă actele la Cancelaria Sfântului Sinod din București. Chiar dacă Moscova ar fi luat vreo de cizie, pe care însă nu i-a comunicat-o și nu ne-a comunicat-o nici nouă la vreme, acea decizie ar fi fără obiect. Episcopul Petru, alungat de la Bălţi de cazaci și de clericii ierarhiei rusofi le din Chișinău, din acel moment a devenit mem-bru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Semnătura lui se afl ă pe acte ofi ciale la Bu-curești. Dacă Moscova a luat vreo măsură împotriva lui, nu mai avea nici o calitate s-o facă. Moscova ar fi trebuit să-1 apere, dar n-a făcut-o, ci a fost de acord cu cei care l-au alungat”.

„De ce a fost dat afară epi-scopul Petru? Pentru că este și se afi rmă ca român. A fost acuzat că e fi loromân. El a răspuns: „Nu e adevărat, sunt român, nu fi lo-român!”. Pentru aceasta a fost iz-gonit. Atât. Nimic altceva nu i se impută. Iar Patriarhia Moscovei a salutat alungarea PS Sale cu bucurie… frăţească!

Episcopul Petru, izgonit din casa, biserica și eparhia lui n-a avut altă ieșire decât să vină la Biserica-mamă și să ceară pro-tecţie. I s-a dat. Nu putea să nu i se dea. Biserica Ortodoxă Ro-mână n-a desfi inţat niciodată Mitropolia Basarabiei, așadar este datoare s-o protejeze. N-a desfi inţat nici Mitropolia Buco-vinei. Mitropoliţii s-au refugiat în interiorul ţării, în 1944, fugind de armatele bolșevice, atee, dis-trugătoare de biserici și ucigă-toare de clerici. Refugierea a fost atunci temporară și fi rească. Toţi refugiaţii au plecat cu speranţa întoarcerii”.

Și încă o constatare tristă a Înaltpreasfi nţitului Mitropolit Antonie: „După aproape jumă-tate de secol de silnicii sistematic administrate, comuniste, ateiste, sovietice, dar cu nimic mai puţin imperialiste decât silniciile ţaris-

te împotriva sufl etului românesc al basarabenilor, e de mirare că au mai rămas inimi curate. Căci multe au fost îmbolnăvite. Și ceea ce e mai trist, cu adevărat trist și dureros, e că drogul dez-naţionalizării a fost administrat, cu metodă și cu perseverenţă diabolică, până și în „clinicile” teologice de la Leningrad, Za-gorsk și Odesa. Așa se explică faptul că unele feţe bisericești, mai mari sau mai mici, care au studiat acolo, și care ar fi trebu-it să înduhovnicească Biserica românească, pe românește și în vederea păstrării conștiinţei românești, au fost condiţionate, precum cobaii lui Pavlov, să-și aduleze călăii, să saliveze la au-zul cuvântului „Moscova”, și la vederea tuturor felurilor de ţari din marele oraș!”

Adevăruri dureroase pe care trebuie să le cunoaștem dacă pretindem că înţelegem ce se petrece sub raport bisericesc în acest spaţiu.

Care este soluţia?Că până la urmă o înţelegere

și o conlucrare între structura

românească și cea rusească din Republica Moldova trebuie să existe este un lucru evident. O cooperare între cele două structuri bisericești este benefi -că pentru destinele Ortodoxiei de la noi. Problema este cum se ridică acest „hotar dintre Mi-tropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei” pe care și-l dorește surpat și Mitropolitul Vladimir? În situaţia creată, deoarece există trei scrisori din partea Mitropolitului și Exarhului Pe-tru adresate Patriarhiei Mosco-vei, ar fi binevenit ca și Mitro-politul Vladimir să facă un pas, și anume: să regrete public cele întâmplate în 1992 la Bălţi și să vină cu o iniţiativă de împăcare către Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei, gest pe care îl va co-munica și Sinodului Rus, unde va face și o intervenţie de a i se răspunde ierarhului Mitropoliei Basarabiei la cele trei scrisori ale Înaltpreasfi nţiei Sale. Nu e posibil? Ba, da. Pentru așa ceva este nevoie de puţin, și anume: voinţă și dragoste.

Ierodiacon Antonie Telem-bici, Misionarul

Așa cum ne-am obișnuit deja, Înaltpreasfi nţitu-lui Mitropolit și Exarh Petru i se aplică periodic câte o lovitură: când din exteriorul Mitropoliei, când din interiorul ei. Cu toate că Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei nu reacţionează la astfel de atacuri, neacordându-le multă atenţie, totuși ele au o ţintă concretă, și anume: de a șifona imaginea Mitropoliei Basarabiei și a Ierarhului ei. Ultima dată Înaltpreasfi nţitul Petru a fost atacat de Mitropolitul Vladimir în interviul din 9 ianuarie 2011, acordat postului de televiziune Jurnal TV, în cadrul emisiunii „Pietrele vorbesc”, unde ierarhul subordonat Patriarhiei Ruse a afi rmat că ar exista o „oprire” asupra Înaltprea-sfi nţitului Petru încă din 1992.

În Biserica Ortodoxă slujba de în-mormântare a ierarhilor este de fapt slujba de înmormântare a monahilor. Este o slujbă sobră, pătrunsă de duhul smereniei și al pocăinţei, de cerere a iertării păcatelor și a odihnei în lu-mina și bucuria sfi nţilor. Conținutul acestei slujbe ne arată că, în faţa rea-lităţii morţii, ca despărţire a sufl etului de trup și a trupului de cei vii, omul muritor revine la esenţialul vieţii sale, și anume legătura sa cu Dumnezeu Cel Nemuritor, Izvorul vieţii veșnice. De ce? Pentru că în clipa morţii sale fi zice omul trăiește totala sa neputinţă în a-și prelungi viaţa și simte totala sa singurătate, fi ind despărţit de toţi cei pe care i-a cunoscut în viaţa pămân-tească.

De aceea, omul credincios, dece-dat sau adormit în Domnul, adică în starea de rugăciune către Hristos-Domnul Cel Răstignit și Înviat, poate fi ajutat doar de rugăciunea Bisericii, adică a sfi nţilor din ceruri și a credin-cioșilor rugători pe pământ, pentru ca sufl etul lui să fi e primit în odihna celor mântuiți.

Când se desparte de lumea aceas-ta sau de viaţa pământească, omul nu ia cu el nimic din bunurile materiale adunate în jurul său, ci doar lumina credinţei, a gândurilor, a cuvintelor și a faptelor bune adunate în sufl etul sufl etul său. De intensitatea acestei lumini depinde și intensitatea ferici-rii sufl etului său în viaţa cerească din Împărăţia lui Dumnezeu, care „nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt”, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 14, 17).

Însă lumina pe care o adună omul în sufl etul său nemuritor în timpul vieţii pământești și o ia cu el după despărțirea sa de trup se arată și în timpul vieţii sale pe pământ. În acest sens, Mântuitorul Iisus Hristos spune: „Așa să lumineze lumina voastră înain-tea oamenilor, încât văzând ei faptele voastre cele bune să preamărească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16).

Lumina spirituală pe care o răspân-dește omul în jurul său în timpul vieţii pe pământ, este, de fapt, lumina ha-rului dumnezeiesc pe care omul credin-

cios și harnic, înţelept și darnic l-a făcut roditor de fapte bune. Cu alte cuvinte, această lumină este lumina virtuţilor sau a roadelor Duhului Sfânt în om (cf. Galateni 5, 22-23), împărtășite semenilor prin starea duhovnicească a vieții sale, prin cuvintele și faptele sale.

Prin urmare, când un om se mută din viaţa pământească la cele veșni-ce, Biserica și cei care l-au cunoscut se roagă pentru iertarea păcatelor lui și pentru odihna sufl etului său, iar apoi evidenţiază lumina adunată în sufl etul său și răspândită în jurul său, ca fi ind binecuvântare, binefacere și moștenire spirituală pentru contemporanii săi și pentru generaţiile viitoare.

În cele ce urmează vom evidenţia, concentrat și ilustrativ, lumina perso-nalităţii Arhiepiscopului și Mitropoli-tului Bartolomeu Anania ca fi ind: un distins om de cultură, un apărător sta-tornic al tradiţiei ortodoxe românești și un înfl ăcărat patriot român.

Ca om de cultură, cunoscut mai în-tâi sub numele de Valeriu Anania, el a fost pasionat permanent de literatură

(proză și poezie) mai ales de drama-turgie. Acestei mari pasiuni literare i-a acordat timp mult și efort susţinut, poate mai mult decât elaborării de studii și articole teologice. Desigur, scopul efortului său literar nu a fost unul pur artistic, deoarece, mai ales în timpul comunismului din Româ-nia, omul de cultură creștin trebuia să depună un efort deosebit pentru ca valoarea sa intrinsecă să fi e remarca-tă, recunoscută și respectată. Cu alte cuvinte, prin opera sa literară bogată, Valeriu Anania și apoi Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Anania, deve-nea, de fapt, un misionar creștin orto-dox printre intelectualii români, scriitori și poeţi, ajutându-i, direct sau indirect, să înţeleagă că legătura dintre credinţă și cultură în istoria și viaţa poporului ro-mân este mai tare și mai benefi că decât orice ideologie politică venită din exte-rior. Pe de altă parte, talentul său lite-rar l-a ajutat să devină și un predicator talentat, care folosea adesea metafora sau expresia artistică pentru a sublinia legătura dintre credinţa creștină și viaţa cotidiană a omului din societate. Talen-

tul său literar s-a remarcat, de aseme-nea, în diortosirea cărţilor de cult pe când lucra la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, precum și în diortosirea Sfi n-tei Scripturi, aceasta fi ind publicată ca ediţie jubiliară, la începutul mileniului al treilea creștin (2001).

O frumoasă sinteză între tradiţia ortodoxă românească a acatistelor li-turgice și poezia sa este lucrarea „File de acatist”, dedicată Sfântului Martir Ioan Românul (Valahul) și Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. „File de acatist” reprezintă o transfi gurare a poeziei în rugăciune, pentru a înveș-mânta sufl etul evlavios al cititorului în odăjdiile de lumină și bucurie ale comuniunii sfi nţilor.

În plan editorial, talentul său literar s-a remarcat în supravegherea atentă a calităţii publicaţiilor de la Centrul Eparhial Cluj, precum și în intervenţii-le sale publice la radio și televiziune.

Ca apărător statornic al tradiţiei ortodoxe românești, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu s-a înscris cu fi delitate în linia marilor ierarhi orto-

docși români, care au evitat, în același timp, pietismul crispat pe orizonturi minore și secularismul devastator de valori spirituale. În felul acesta, el a confi rmat specifi cul Ortodoxiei româ-nești, care „îmbină simţul răsăritean al misterului (al tainei) cu luciditatea la-tină” – după cum înţelept se exprima Părintele Dumitru Stăniloae.

În această privință, el cultiva con-stant legătura dintre credinţă și cultu-ră, dintre Liturghie și fi lantropie, dintre viaţa spirituală a Bisericii și activitatea ei socială. Din acest motiv, trebuie evi-denţiate dorinţa și eforturile multiple ale ierarhului cărturar de a construi biserici noi acolo unde era nevoie de ele, în orașe și sate, dar și de a organiza instituţii și programe social-fi lantropice pentru a ajuta pe cei afl ați în difi culta-te.

Adesea, păstrarea și promovarea tradiţiei ortodoxe românești se mani-festa și în atitudinile sale ferme privind valoarea familiei creștine tradiţionale, călăuzită de învăţătura morală a Sfi ntei Scripturi și a Sfi nţilor Părinţi, care apără sfi nţenia și unitatea familiei, darul sa-cru al vieţii copiilor încă din momentul zămislirii lor, demnitatea persoanelor bolnave și vârstnice, a oamenilor săraci ș.a.

Totodată, el aprecia rolul mănăstiri-lor în păstrarea și promovarea credinţei ortodoxe, a spiritualităţii și culturii ro-

mânești încurajând înfi ințarea și orga-nizarea de noi mănăstiri și schituri. Cât privește dialogul și cooperarea cu alţi creștini, el cerea ca acestea să nu se realizeze pe bază de compromis teo-logic sau etic, ci pentru a contribuii la binele comun al societăţii.

Ca înfl ăcărat patriot român, care a trăit nu numai în libertate, ci și în timpul mai multor dictaturi, unele de dreapta, altele de stânga, el a militat pentru păstrarea credinţei, libertăţii și demnităţii poporului român.

Încă din timpul studenţiei sale clu-jene, el a respins ideologiile totalitare și opresive ale vremii. Această atitu-dine fermă i-a adus uneori suferinţă, alteori apreciere. Totdeauna, însă, el avea conștiinţa că apără valori esenţi-ale, și anume, credinţa și fi inţa neamu-lui, care nu pot fi negociate, nici relativi-zate, pentru câștig imediat.

Dragostea sa faţă de Biserică și po-por s-a văzut în ultimii ani și în faptul că era intolerant faţă de corupţie, la orice nivel și în orice instituţie s-ar practica aceasta, deoarece mita, co-rupţia, nedreptatea și frauda unora desconsideră valori și competenţe ale altora, deteriorează relaţiile comuni-tare sau sociale și slăbesc demnitatea și unitatea unui popor.

Patriotismul său a fost remarcat și în anii petrecuţi în diaspora română, ale cărei răni adânci le-a trăit și le-a

deplâns. Acestea, însă, l-au sensibili-zat și mai mult în efortul său de a păs-tra și cultiva comuniunea cu Biserica Ortodoxă Română din țară în vremuri grele pentru aceasta.

Ca patriot luptător în cuvânt, el mi-lita adesea pentru o etică a actului po-litic, întrucât acesta poate avea con-secinţe pozitive sau negative la nivel naţional sau internaţional. Totdeauna, însă, patriotismul său avea și o dimen-siune pastorală.

În încheiere, considerăm că odată cu trecerea timpului lumina vieţii sale pământești, lăsată nouă tuturor ca moștenire spirituală, va rodi în cei care au cunoscut-o precum și în cei care o vor cunoaște din studierea operei sale.

Pentru lumina aceasta pe care Arhi-episcopul și Mitropolitul Bartolomeu o lasă acum moștenire spirituală Bise-ricii și poporului român, cu profundă recunoștinţă și preţuire, ierarhi, cler și popor ne rugăm lui Dumnezeu, Părin-tele luminilor, de la Care vine toată da-rea cea bună și tot darul desăvârșit (cf. Iacob 1, 17), să așeze sufl etul său în lumina neînserată și pacea netulbu-rată a Împărăţiei Preasfi ntei Treimi, în fericirea vieţii cerești, „unde drepţii ca luminătorii vor străluci!”

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Lumina vieţii omului - moştenire netrecătoare(Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la slujba

de înmormântare a Mitropolitului Bartolomeu Anania, ofi ciată în Catedrala Mitropolitană din Cluj, 3 februarie 2011)

4 FEBRUARIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salate reciSalate reci

Diverse

Puişori în cuibIngrediente: Cuibul: 6 batoane de surimi, 200 de

grame de brânză topită, 2 ouă fi erte, 100 de grame de boabe de porumb fi ert, 4 linguri de maioneză, o lingură de muștar, sare, piper.

Puișori: 2 ouă fi erte, 1 linguriță de muștar, 2 linguri de ulei de măsline, 2 linguri de brânză de vaci, o felie de unt, sare, piper măcinat și boabe, fâșii de gogo-șar, o bucățică de morcov și pătrunjel verde pentru ornat.

Mod de preparare: Cuibul se obține din salată: su-rimi și ouăle se taie cuburi, brânza se dă pe răzătoa-rea mare. Încorporăm celelalte ingrediente, condi-mentăm, așezăm pe 2 farfurii.

Puișorii: Tăiem ouăle în jumătăți pe lungime. Găl-benușul se pasează cu sare, piper, muștar și ulei. Se obține o pastă omogenă. Cu această compoziție se umplu jumătățile de ou. Pasați brânza cu untul, din pasta obținută se modelează bile care se înfi g cu ajutorul unei jumătăți de scobitoare în jumătatea de ou, reprezentând capul puișorului. Din boabe de piper obținem ochii, ciocul din morcov și creasta din fâșie de gogoșar. Astfel, se obține un mic dejun apetisant.

Salată de sfeclă cu ciuperciIngrediente: 4 sfecle mici, 100 de grame de ciuperci,

o ceapă, ulei, oțet, sare, piper, usturoi.

Mod de pre-parare: Sfecla se fi erbe în coajă sau se coace în cuptor. După ce se răcește, o dăm pe răzătoa-rea mare. Ceapa se călește ușor, apoi se adaugă

ciupercile. Se amestecă cu sfecla, se condimentează după gust cu sare, piper, oțet. Cine dorește, adaugă usturoi pisat.

Salată delicioasă cu surimiIngrediente: 1 rădăcină de țelină, 1 rădăcină de

morcov, 1 rădăcină de păstârnac, 1 pachet surimi (8 bucăți), 2 ouă fi erte, 100 grame brânză topită, 1/2 cutie boabe de porumb, 1 gogoșar murat în oțet, 4-5 linguri de maioneză, măsline și gogoșari pentru or-nat, sare, piper.

Mod de preparare: Legumele fi erte se taie în cuburi, se adaugă surimi și ouăle tocate mărunt, Brânza to-pită se dă prin răzătoare, iar boabele de porumb, ma-ioneza, gogoșarul se taie mărunt în formă de cuburi. Se condimentează cu sare și piper. Se ornează cu măsline verzi și negre, gogoșar, sau după imaginația fi ecărei gospodine.

Salata orientalăIngrediente: 500 de grame de cartofi , o roșie mare,

2 castraveți, 2 ardei, unul roșu și unul verde, 100 gra-

me de măsline, 1 ceapă roșie, 2 ouă, 40 grame muștar, pătrun-jel sau leuștean proaspăt, 200 grame de ulei, sare, piper.

Mod de pre-parare: Se spală cartofi i bine și se pun la fi ert.

Roșia, castraveții, ceapa, ardeii și măslinele se taie mărunt, la fel și cartofi i după ce sunt fi erți și răciți puțin. Un ou se fi erbe și altul se separă de albuș. La acestea se adaugă muștarul și uleiul din care se face maioneza. Se amestecă toate, dar cu grijă pentru a rămâne întregi. Se pune salata pe farfurie și se or-nează cu leuștean sau pătrunjel.

Salată cu hribi şi carne de puiIngrediente: 1 bucată de pui (pot fi 2 pui fără piept

și fără pulpe), 1 morcov, o țelină, o rădăcină de păs-târnac, o ceapă, 2 castraveți murați, 300 grame de hribi, 3 cepe, 1 ceșcuță de oțet, se condimentează cu maioneză.

Mod de pre-parare: Carnea de pui se fi erbe cu legumele. Se scoate din supă și se lasă la răcit. Dezosăm carnea, o tăiem bucățele mici. Castravetele tocat mărunt se stoarce de moa-re. Hribii tocați mărunt se fi erb,

se strecoară. Ceapa mărunțită se opărește într-un baiț obținut din oțet, apă, condimente. Se strecoară, se lasă la răcit. Toate ingredientele se amestecă cu maioneză și se ornează după imaginație.

Salată de vinete şi dovleceiIngrediente: 2 vinete, 2 dovlecei, 1 gălbenuș, 3-4

căței de usturoi, 1 linguriță de muștar, 1 linguriță de smântână, 200 de mililitri de iaurt, 3-4 linguri de ulei, sare, piper.

Mod de preparare: Se curăță vinetele și dovleceii și se taie cubulețe. Se stropesc cu zeamă de lămâie să nu se înnegrească. Cubulețele se pun la fi ert în apă cu sare. Când sunt fi erte bine se răstoarnă într-o stre-curătoare și se lasă să se scurgă bine. După ce s-au scurs bine se fărâmițează cu furculița sau cu blende-rul și se lasă iar la scurs.

Din gălbenuș, usturoi presat, muștar și smântână se face o maioneză dietetică, la care se adaugă încet uleiul de măsline. Când este gata adăugăm vinetele și dovleceii, apoi iaurtul. Se condimentează cu sare și piper și se amestecă bine.

Salată greceascăIngrediente: Pentru 8 persoane: 400 grame de brâ-

nă feta, 8 roșii, 2 cepe, 4 castraveți, 300 grame de măsline grecești sau de care se găsesc în casă, 2 ardei verzi, 4 linguri de oțet, 8 linguri de ulei, sare.

Mod de preparare: Se curăță ceapa și se taie solzi. Se pune în apă rece pentru 30 de minute, schimbându-se apa mereu. Se taie bucățele castravetele și ardeiul, apoi roșiile. Se adaugă măslinele, ceapa și se ameste-că bine. Se adaugă uleiul, oțetul, sarea și amestecați totul bine. Se adaugă feta tăiată și se servește.

Salată cu şuncă şi crudităţiIngrediente: 1 salată verde mică, 1 țelină mică, 1-2

morcovi, 1 măr verde, 1 castravete, 3-4 felii de șuncă, 1-2 linguri maioneză, sare, piper.

Mod de pre-parare: Se spală legume-le bine, apoi se taie salata fâșiuțe. Țelina, morcovul, mă-rul și castra-vetele se dau pe răzătoare.

Șunca se taie și ea fâșiuțe. Se pun toate legumele și șunca într-un bol împreună cu maioneză, sare și pi-per, apoi se amestecă bine.

Salată de portocaleIngrediente: 1 portocală mare, 1 crenguță de pă-

trunjel verde tocat, 1 linguriță de ulei de măsline, un praf de sare, un praf zahăr. Opțional se adaugă 1 frunzuliță de mentă uscată.

Mod de preparare: Se curăță portocala de coajă și se taie în bucăți. Se adaugă pătrunjelul verde tocat, lingurița de ulei de măsline, un praf de sare și unul

de zahăr. Se amestecă ușor, se adaugă menta și se servește imediat.

Salată cu carne de pui, ciuperci şi cârnaţiIngrediente:

150 de grame de carne fi artă, 50-100 grame de cârnați prăjiți, 150-200 gra-me de ciuperci champignon la borcan, 1 lămâ-ie, 1 ou, 2 linguri de muștar, 50 mililitri de ulei, 1-2 roșii, câțiva castraveciori murați, câteva măsline, 50 grame de smântână sau iaurt, câ-teva fi re de mărar, pătrunjel, sare, piper, cimbru.

Mod de preparare: Tocați carnea și tăiați cârnații feliuțe foarte subțiri. Ciupercile le puteți lăsa întregi dacă sunt foarte mici sau le tăiați în două-trei bucăți. Puneţi într-un castron mai mare carnea și ciuperci-le, apoi preparați sosul: într-un castronel amestecați gălbenușul, muștarul, zeama de la jumătate de lămâ-ie, sare, piper, apoi adăugați uleiul și amestecați în continuare până se leagă sosul. Adăugați smântâna sau iaurtul și acriți cu restul de zeamă de lămâie sau oțet. Albușul rămas prăjiți-l puțin într-o tigaie anti-aderentă până se încheagă și tocați-l fâșiuțe subțiri. Adăugați-l în castronul cu carne și ciuperci. Tocați feliuțe subțiri 2-3 castraveciori și restul îi tăiați în două pe lungime. Feliuțele de castraveți le puneți în salată. Adăugați sosul acrișor și amestecați ușor cu o spatulă. Tăiați roșia felii subțiri și aranjați-le pe marginea castronului. Ornați cu restul de jumătăți de castraveți și verdeață. Decorați cu măslinele, 1-2 felii de lămâie răsucite și fi re de mărar și pătrunjel.

Poftă bună!

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIESfaturi utile

Păstrarea alimentelorFoarte multe gospodine începă-toare întâmpină mici probleme în bucătărie când este vorba de cunoașterea alimentelor altera-te și cum se pot păstra mai bine acestea pentru a se evita altera-rea lor.

OuăleOuăle al-

terate se pot cunoaște în două feluri:

- fi e prin o b s e r v a r e a a s p e c t u l u i anormal al conținutului, care poate fi

opac sau colorat în roșu, verde sau negru;- fi e prin degajarea unui miros neplăcut de

putrefacție sau de “ou clocit”, la spargerea aces-tuia.

CarneaCarnea alterată are suprafața lipicioasă și de

cele mai multe ori este acoperită cu mucegai. Pentru a vă da seama mai bine dacă este alte-rată carnea, trebuie să știți că atunci când este apăsată rămân urme pe aceasta. Tendoanele

sunt acoperite cu mucus. Culoarea cărnii alte-rate este cenușie sau verzuie. Are miros greu de putregai. Măduva osului este cenușie.

Laptele și produsele lactatePentru a-și menține frăgezimea, brânza păs-

trată în frigider trebuie pusă într-o pungă de plastic, bine strânsă la gură.

Plantele de interior adaugă frumusețe și eleganță casei sau biroului, dar știați că ele pot fi folosite și pentru a curăța aerul din căminul vostru? Covorul, vinilul, obiec-tele de ceramică și alte materiale obișnuite de construcție pot emana substanțe chimice care poluează aerul dintr-o încăpere.

Vă prezentăm în continuare câteva plante de apartament despre care se știe că îndepli-nesc acest rol și care sunt în general ușor de îngrijit: fi cus benjamina, iedera, planta pă-ianjen, spathiphyllum, feriga și palmierii.

Ficus Benjamina este un ar-bust deseori cultivat ca plan-tă de apartament. Are frunze strălucitoare, de culoare verde-închis, care atârnă de ramuri subțiri. Plasați ghiveciul în lo-curi luminoase, dar nu în bă-taia directă a razelor de soare.

Nu îl așezați niciodată direct în fața ferestrei pentru că soarele direct poate arde frunzele fu-cusului benjamina. Pământul

trebuie să fi e reavăn, dar nici-odată saturat de apă. Folosiți un amestec obișnuit de com-post cu nisip pentru a asigura

un bun drenaj. Nu udați planta abundent, pentru că rădăcina fi cusului nu trebuie să stea în

umezeală. Tratați planta cu fer-tilizator cu acțiune generală la câteva luni.

Iedera (Hedera helix) se

găsește într-o varietate de for-

me, culori și texturi ale frunzei. Ea trebuie plasată la o fereastră orientată spre nord sau într-un loc în care să benefi cieze de lu-mina fi ltrată. Iedera se dezvol-tă cel mai bine într-un loc mai răcoros. Pământul trebuie să fi e reavăn, dar nu saturat cu apă.

Nu trebuie să tratați planta cu fertilizator, din contra, se pare că iedera se dezvoltă mai bine în pământ sărac în substanțe nutritive decât alte plante. Puteți să lăsați iedera să crească și să se întindă cum dorește sau o puteți ajusta la forma dorită.

Cel mai des întâlnit dăunător al acestei plante este purice-le de plante; pentru a preveni apariția lor sau pentru a-i com-bate, stropiți frunzele pe ambe-le părți cu un insecticid special.

Planta păianjen (Chlorophy-tum comosum) este o plantă des folosită în ghivece atârnate sau așezate pe mijlocul mesei datorită frunzelor lungi, subțiri și a fl orilor albe. Planta se dez-voltă cel mai bine într-un loc bine luminat și umed. Dacă at-mosfera din cameră este usca-

tă, puteți duce planta în baie. Pământul trebuie lăsat să se usuce între udări, dar nu îl lăsați uscat pentru mult timp; udați din abundență și tratați lunar cu o substanță fertilizatoare nu foarte concentrată pentru a în-curaja creșterea foliajului.

Spathiphyllum are frunze mari, lucioase și fl ori delicate, de un alb strălucitor, care apar tot timpul anului. Așezați plan-ta într-o cameră caldă, cu at-mosferă puțin umedă pentru a înfl ori mai des. Folosiți pământ obișnuit de ghiveci amestecat cu puțin nisip, pentru că spathi-phyllum preferă pământul bine drenat. Udați frecvent, iar dacă frunzele devin gălbui, tratați planta cu fertilizator.

Feriga este cunoscută pentru foliajul deosebit. Sunt potrivite pentru coșuri atârnate, ca plan-te singure sau în aranjamente. Plasați feriga într-un loc lumi-nos, dar niciodată în bătaia directă a soarelui. Pământul trebuie să fi e reavăn, dar pe perioada de iarnă nu necesită udări frecvente. Ca să obțineți rezultate foarte bune, feriga

trebuie amplasată într-un me-diu umed; puteți stropi frun-zele cu apă o dată pe zi, dar nu seara, pentru că apa va strica frunzele.

Palmierii dau camerei un aer tropical. Au nevoie de lumină puternică și umezeală constan-tă. Dacă frunzele devin maro-nii, probabil că planta trebuie udată mai mult; de asemenea, puteți stropi frunzele cu apă și tratați planta cu un fertilizator slab. Palmierii se plantează în ghivece mari atunci când sunt crescute ca plante de interior, pentru că rădăcinile lor ocupă mult spațiu.

Pe lângă o serie de produse con-cepute special pentru a-i ajuta pe fumători să se lase de fumat, natura a fost generoasă cu noi și ne-a dat câteva plante și remedii care au același efect. Afl ă care sunt acestea.

Sucul de struguri și de portocale: se pare că

aceste două “licori” ajută la atenuarea poftei de

nicotină, dacă sunt consumate de câteva ori pe

zi.

Mierea, consumată ca atare sau amestecată cu

o ridiche rasă, este un alt remediu la îndemână

care te ajută să te lași de fumat.

Două linguri de bicarbonat de sodiu dizolvate

într-un pahar cu apă la fi ecare masă este un alt

remediu care îți va ameliora simptomele de se-

vraj asociate lipsei de nicotină.

Fulgii de ovăz te ajută nu doar să ții colestero-

lul sub control, ci și să reduci pofta de nicotină,

chiar și în situațiile în care nu încerci neapărat să

renunți la fumat.

Ovăzul sălbatic este cunoscut pentru capacita-

tea sa de a reduce pofta de tutun și stările de ner-

vozitate care se resimt în primele zile când decizi

să renunți la fumat. Pentru ameliorarea simpto-

melor, se pun 10 boabe de ovăz într-un pahar de

suc sau de apă și se iau de trei ori pe zi.

Ghimbirul este deosebit de efi cient pentru re-

ducerea simptomelor de greață pe care le resimți atunci când vrei să renunți la fumat.

Lobelia este o altă plantă care este utilizată ca remediu pentru renunțarea la fumat. Este mai efi cientă decât ovăzul sălbatic, dar poate fi toxică dacă este luată în doze mari. Se administrează ca și ovăzul săl-batic, dar nu trebuie să pui mai mult de 10 picături de extract natural de lobelia într-un pahar cu apă și să bei mai mult de trei ori pe zi când simți nevoia să fumezi. Lobelia nu se re-comandă persoanelor care suferă de boli coronariene și hipertensiune și nici femeilor însărcinate și celor care alăptează.

Sunătoarea este frecvent folosită pentru a ameliora simptomele de de-presie și anxietate resimțite de cei care vor să se lase de fumat.

De asemenea, unele suplimente de vi-tamine (în special vitaminele C, E și A) administrate zilnic, te pot ajuta să treci mai bine peste stările și simp-tomele pe care le ai atunci când te-ai hotărât să renunți la nicotină.

Cum să te lași de fumat?Nu există o formulă magică care să stopeze fu-

matul. În schimb, iată câteva “chei” care asigură succesul:

Ia decizia de a renunţa la tutunGândește-te la motivul pentru care vrei să faci

acest pas: sănătatea, anturajul, banii, sau pur și simplu: “mi-a ajuns”. Important este motivul tău personal, acel “ceva” esenţial pentru tine, care te

va face să-ți spui, atunci când vor apărea tentațiile interioare sau exterioare, “nu

mulțumesc, nu mai fumez pentru că...”

Alege-ţi prima zi ca nefumător

Alege perioada în care crezi că îți va fi mai ușor - în zilele de odihnă sau în cele în care lucrezi, în concediu sau când ești la serviciu. În cazul femeilor, este indicat să nu fi e în pe-rioada premenstruală. Șansele cele mai mari de a renunța defi nitiv la fumat le au cei care se lasă “dintr-o dată”. Reducerea treptată a numărului de țigări nu are șanse de succes pe termen lung.

Fă-ţi un planAnalizează-ți viața de fumător: de ce fumezi,

care sunt situațiile, persoanele, locurile, obice-iurile care “cer” o țigară. Recunoaște-ți ritualuri-le, tabieturile, dar și momentele când aprinzi o țigară fără să conștientizezi gestul.

Găsește un înlocuitor pentru fi ecare tip de ţigarăTrebuie să fi e lucruri, activități care îți plac.

Scrie-ți planul și prinde-l cu o pioneză în locurile pentru fumat. Dacă ai mai încercat, adu-ți aminte ce te-a făcut să reîncepi fumatul și gândește-te cum vei reacționa într-o situație asemănătoare.

FRUMUSEŢE

5 soluţii ca să scapi de cearcăne

Pielea din jurul ochilor este sensibilă și are nevoie de îngrijire spe-cială, spun dermatolo-gii. Cearcănele, ridurile fi ne, pungile sunt doar câteva dintre proble-mele frecvente care apar în această zonă și care ne trădează vârsta, nivelul de stres, cât și lipsa somnului. Ce facem când dimine-ţile ne sunt umbrite de cearcăne?

Iată 5 remedii naturale efi ciente care vor reda prospeţimea ochilor tăi în doar câteva minute. Încearcă-le!

Felii de cartof crud. Face parte dintre cele mai cunoscute și efi ciente tratamente naturale împotriva cearcănelor și pungilor de la nivelul ochilor. Aplică-le seara înainte de culcare și lasă-le câteva minute pentru a acţiona. Dimineaţa vei avea o surpriză plăcută. Repetă tratamentul de cel puţin 3 ori pe săptămână.

Suc de castraveţi. Fie că îl aplici cu ajutorul unor dischete demachiante, fi e că așezi direct feliuţe de castravete pe ochi, castravetele te va ajuta să redai luminozitate pielii din jurul ochilor. Lasă-i timp de acţiune aproximativ 15 minute.

Ceai verde. Nu numai consumat aduce benefi cii. Păstrează-l la frigider și aplică-l sub formă de comprese pe ochii obosiţi.

Smochine. Un alt remediu delicios care și-a dovedit efi cien-ţa în timp este smochina. Taie o smochină proaspătă pe jumă-tate și așaz-o pe ochi. Lasă-le 10-15 minute și apoi clătește cu apă călduţă.

Ulei de migdale și ulei de măsline. Extrem de hrănitoare pen-tru piele, aceste uleiuri hidratează, reduc ridurile și te scapă de cearcăne. Masează-ţi pielea cu ulei în fi ecare seară și vei avea numai de câștigat.

Învaţă să ascunzi imperfecţiunileFolosește zilnic produse destinate îngrijirii ochilor și alege-le

în funcţie de problemele cu care te confrunţi, cearcăne, riduri, piele grasă sau uscată. Pentru a diminua cearcănele trebuie să folosești atât creme contur, cât și anticearcăne. Cele mai efi cien-te creme sunt cele de seară, pentru că în timpul nopţii activita-tea celulară este mai intensă.

Machiajul este o metodă foarte efi cientă pentru a ascunde micile imperfecţiuni, fi e că este vorba de cearcăne sau pete. Im-portant este să știi să îl aplici. Pentru a masca cearcănele, folo-sește o nuanţă de anticearcăn mai deschisă decât fondul de ten pe care îl folosești.

Ce mai poţi face pentru pielea ta?Consumă cât mai multe lichide (1,5-2 litri pe zi);Urmează o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional și

evită variaţiile de greutate;Redu consumul de condimente, cafea, ceai negru, alcool, tutun;Evită suprasolicitarea ochilor, lumina prea puternică, curenţii

de aer și fumul;Folosește produse speciale anticearcăn care menţin elastici-

tatea și hidratarea pielii și au în același timp un ușor efect an-tiinfl amator. Cele mai recomandate sunt produsele pe bază de vitamina C.

Plante de interior care menţin aerul curat

SĂNĂTATE

Remedii naturiste pentru renunţarea la fumat

4 FEBRUARIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.12,13

11.00 Telecinemateca. Jurnalul lui Bridget

Jones. Bridget Jones diary Comedie. SUA

2002 13.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep. 14 - 18 16.30 Concert 18.30

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.28,29 20.00 Fata de la ora

8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca.

Cît durează o căsnicie. The heartbreak kid. Comedie . SUA 2007

00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshop-

ping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45

Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance)

15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de

ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne

de poveste 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 Cristina Show cu actorii din “Fructul oprit” (“Cristina Show: El

elenco de Mi pecado”) (AP) (divertisment) 20:30 - Cinema ACASĂ:

Urasc ziua indragostitilor (“I Hate Valentine’s Day”) (12) (comedie)

22:30 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 23:30 - Film serial:

Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:15

- Doamne de poveste (r) 03:00 La naiba să poveștim! (r) (12)

(divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 9

februarie) (12) (divertisment) 04:30 - Poveștiri de noapte (reluare

de joi, 10 februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Ostaticul (r) 12:15 Serial: Le-

genda Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv

13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog

(reluare veche) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog (conti-

nuare) 17:00 Film: Într un sufl et 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Iron Man Omul de oţel 22:45

Film: Patologie 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Film: Iron Man

Omul de oţel (r) 03:00 Film: Patologie (r) 04:30 Serial: Om sărac,

om bogat, ep.113, 114 (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Bivoli în misiune”.

6.55 Film. “BANII”

(Franța). 8.20 Respiro. Program muzical. 8.30 Casa mea. 9.00 Film

în desen animat. “Sandocan”. 9.30 “Omuleții de zăpadă”. Spectacol

pentru copii. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie.

11.30 Ghidul sănătății tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii

de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 “Mai în glumă,

mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.30 Documentar. “25 de zile în Europa. Cehia”. 15.00 ȘTIRI. 15.10

Miracolul dansului. 15.40 La mulți ani! Dedicații muzicale. 16.10

Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 17.50 Documentar. “Drumeții”.

18.15 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis.

20.25, 2.45 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 “Eu și fl oarea lui albastră”. Spec-

tacol de divertisment dedicat Zilei îndrăgostiților. 23.15 ȘTIRI.

23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 În ritm de dans.

2.55, 5.00 Conservatorul la 70 de ani. Concert jubiliar. 4.30 Dor.

Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35

Приключенческий фильм “Эрагон” 8.05 “Dimi-

neaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости

10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости

12.15 “КВН. 50 виртуальных игр” 13.00 “Лидия Смирнова.

Женщина на все времена” 14.00 “Апостол”. Многосерийный

фильм 17.15 К юбилею легенды. “Анна Герман. Эхо любви”

19.05 Премьера. Приключенческая комедия “V центурия. В

поисках зачарованных сокровищ” 21.00 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 22.00 “Какие наши

годы! 1962” 23.30 “Познер” 0.25 Вин Дизель в остросюжетном

фильме “Вавилон нашей эры” 2.00 Джо Пеши в триллере

“Фотограф” 3.35 Валерий Гаркалин в фильме “Лифт уходит

по расписанию”

7:10 Universul cre-

dinţei . 9:00 Ca la

carte. Moderator

Crist ian Tabără

10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00

Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului

Prezintă George Robu 13,00 Ultima ediţie. Moderator Ramona

Avramescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Vedeta

familiei Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 17:00 Dănutz

S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua 18:00 50 de

minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza

Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea

tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei

Meteo 21:10 Film Alesul (LE CONCILE DE PIERRE-Franţa, 2007)

22:55 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (R) Ediţie

veche 23:55 O carte pe săptămână. Prezintă Cosmin Ciotloș 0:10

Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte (R)

2:10 Tezaur folcloric (R) 2:50 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 13,14 (R) 3:15 Telejurnal (R) 3:50

Tema zilei Meteo (R) 4:10 Europa mea. (R) Producător tv. Gabriel

Giurgiu 4:35 Universul credinţei (R) Producător tv. Paula Tăbîrcă

6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas 6:30 A BON ENTENDEUR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE

LA VERITE? 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH

10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE

- SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE

- TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40

TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE

10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE

DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY

12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR

MESURES Imprimeur 14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction

Le chalet 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00

KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS

DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes”

Changer la ville 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ICEBERG / Cinéma 23:30

T’EMBRASSER UNE DERNIÈRE FOIS / Court métrage 0:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 GÉNÉALOGIES D’UN CRIME / Cinéma 2:35

KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PARADIS EN SURSIS /

Documentaire Maldives, l’archipel qui prend l’eau

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.13,14 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.16,17 10.30 Telecinemateca.

În căutarea fericirii.The pursuit of happyness.

Dramă. SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX

juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.101 19.00 Serial. Dosarele X. The

X - fi les. Sez.8 Ep.24,25 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin infor-

mativ 21.10 Telecinemateca. Cuscrii. The in – laws.Comedie .SUA 2003

23.10 Telecinemateca. Comoara din spatele carţilor 2. The librarian 2.

Acţiune .SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 -

Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa

(AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r)

Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Transformare fatală (r) 12:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Brazilia Franţa (meci amical) (r) 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3926 17:00 Știrile

Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Focul din

adâncuri 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film:

Moștenirea, ep.52 00:00 Serial: Flashpoint, ep.12, anul I 01:00 Film:

Focul din adâncuri (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv

cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.52 (r) 04:00 Știrile

Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r)

06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Lu-

cinda Childs”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Veșmintele lumii”. 9.40

Orchestra “Lăutarii” la 40 de ani. Spectacol jubiliar. Partea a 2-a. 11.10

Desene animate. “Lecții de gastronomie” 11.30 Russkii mir. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Bună dimineața! (reluare). 15.05 Documen-

tar. “Bolivia: o arcă a lui Noe”. 16.00 ȘTIRI. 16.15, 1.15 Fii tînăr! 17.00

Documentar. “Jurnale de călătorie. Armenia”. 17.30 Perpetuum mobile.

18.00, 5.00 Ioan Paulencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume...” Concert

omagial. Partea I. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.25,

2.50 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Po-

vestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani

cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45, 3.00 Moldova în direct.

22.45, 2.30 Reporterul de gardă. 23.00 Respiro. Program muzical. 23.10

ȘTIRI. 23.20 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 4.30 Cu noi la teatru. 5.50

Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30

“Доктор Тырса”. Многосерийный фильм. Заключительная серия

22.20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные

новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Майкл

Кейн, Джуд Лоу в детективе “Сыщик” 1.55 Грегори Пек, Роберт

Митчем в триллере “Мыс страха” 3.40 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat)Meteo (II) 9:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare)

10:00 Întâlnirile JTI. (R)din 6 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R)

11:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu(R)din 6 februarie 12:15 Desene

animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade

12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 57 14:00 Telejurnal Sport

(criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie

(Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR

(Reluare) cu Mircea Radu (I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu

Mircea Radu (II) 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea 17:30

O carte pe săptămână (R) din 6 februarie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5

/40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 58 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea trage-

rilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin

informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial

CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 11 22:55

Eurovision 2011 23:10 Film 21 de grame (21 GRAMS - SUA, 2003) 1:20

Film (R)Inimi (Coeurs - Franta 2006) 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei

Meteo (R) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:10 Serial

Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008)

Episodul 109 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2

episoade(R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS 10:30 JARDINS

ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction La fugitive 12:30

PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1003 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR,

LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE - AYEN / Documentaire

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA COMMANDERIE / Fiction Volonté

divine 15:50 LA COMMANDERIE / Fiction La procession 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU

POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL

DE L’ECO 19:35 JE HAIS LES VACANCES / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 GÉNÉALOGIES D’UN CRIME / Cinéma 23:50 CLIK CLAK

/ Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE

1:50 AUTOUR DU FLEUVE / Documentaire 2:50 QUESTIONS À LA UNE 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 NANGADEF / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.12,13 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.15,16 10.30 Telecinemateca.

Codul lui Da Vinci. The Da Vinci code. Mister. SUA

2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.

6 Ep.4,5 18.00 Serial. Luna. Ep.100 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les.

Sez.8 Ep.23,24 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ

21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. În căutarea fericirii.The pur-

suit of happyness. Dramă. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Te-

leshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa

(AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r)

Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45

Serial: Om sărac, om bogat, ep.113, 114 12:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping

14:00 Film: Transformare fatală 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3925 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Maestrul beţiv 22:00 Brazilia Franţa

(meci amical) 23:55 Profi t 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30

Serial: Moștenirea, ep.51 01:15 Serial: Flashpoint, ep.11, anul I 02:00

Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

02:45 Brazilia Franţa (meci amical) (r) 04:15 Serial: Moștenirea, ep.51

(r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Poștașul din Hima-

laia”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Zona liberă. 9.45 Orchestra

“Lăutarii” la 40 de ani. Spectacol jubiliar. Partea I. 11.15 Desene

animate. “Micul vampir”. 11.30 Gagauz ogea. 12.00 Moldova în direct.

13.00 Bună dimineața! (reluare). 15.10 Documentar. “Bertrand Blier: în

contra curent”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 La noi în sat. 16.55 Cu noi la teatru.

17.30 Conservatorul la 70 de ani. Concert jubiliar. Partea a 2-a. 18.20

Russkii mir. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Portrete în timp. Valeriu Ga-

giu, scenarist, regizor de fi lm. 20.10, 5.00 Respiro. Pictură. 20.25, 5.35

“Eu vreau la Dusseldorf...” 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00

MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Focus TV. 23.10 ȘTIRI.

23.25 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. Secțiunea maturi.

0.10 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligență.

2.30 Ghidul sănătății tale. 4.30 Dor. Program muzical. 5.15 Music

Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 Среда

обитания. “Разводка на бензине” 23.20 Футбол. Товарищеский

матч. Сборная России - Сборная Ирана. Трансляция из ОАЭ 1.20

“Обмани меня”. Новые серии 2.20 Расселл Кроу в фильме “Игры

разума” 4.15 Сериал “Жизнь на Марсе”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat) Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu

Eugenia Vodă (R) din 5 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15

Vedeta familiei (R) din 6 februarie 12:15 Desene animate Povești cu

lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial(R)

Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE

LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 56 14:00 Telejurnal Sport (criptat)

Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) Producător tv. Mihaela Brumă

14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade

17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 57 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” bule-

tin informational 21:00 Ochiul magic Realitatea fi ltrată de obiectivul

camerei de luat vederi 22:00 Eurovision 2011 22:15 Film Inimi (Coeurs

- Franta 2006) 0:25 Telecinemateca (R)Ragtime (RAGTIME –SUA, 1981)

2:55 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș (R) 3:15 Pur și simplu delicios (R)

3:20 Telejurnal (R) 3:55 Tema zilei Meteo (R) 4:15 Teleenciclopedia 5:05

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) Episodul 108 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5 :00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS

LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Assurance mort

12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1002 13:00 FLASH 13:05

AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LES SOMMETS DE LA SCIENCE / Do-

cumentaire Chamonix, les sommets de la science 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:05 TOTO LE HEROS / Cinéma 16:35 LE PÈRE DE MON

PÈRE NE S’APPELAIT PAS JIMMY CONNORS / Court métrage 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA COMMANDERIE / Fic-

tion Volonté divine 20:20 LA COMMANDERIE / Fiction La procession

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MARION MAZZANO / Fiction La blessure

du passé 1:40 MARION MAZZANO / Fiction L’enfant de la prison 2:35

TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE ROUGE ET LE

NOIR... AU SERVICE DU BLANC ! / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 11,12 9.00

Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.14,15 10.30 Telecine-

mateca. P. S Te iubesc. P.S I love you. Romantic.

2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH.

Sez.6 Ep.3,4 18.00 Serial. Luna. Ep.99 19.00 Serial. Dosarele X. The

X - fi les. Sez.8 Ep.22,23 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin

informativ 21.10 Telecinemateca. Codul lui Da Vinci. The Da Vinci

code. Mister. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebuna

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebuna

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Te-

leshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film

serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30

Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial:

Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial:

Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12)

(divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance)

00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de

noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r)

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sărutul spionului

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3924 17:00

Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film:

Copilu’ lu’ tăticu’ 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.50

00:15 Serial: Flashpoint, ep.10, anul I 01:00 Film: Copilu’ lu’ tăticu’ (r)

02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.50 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Bertrand Blier: în

contra curent”. 6.45

Respiro. Picturi. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața!

9.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 10.45 Documentar.

“Euromaxx”. 11.10 Reporterul de gardă. 11.30 Săptămîna sportivă.

12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineața! (reluare). 15.05

Documentar. “Poștașul din Himalaia”. 16.00 ȘTIRI. 16.15, 1.10 Vedete

la bis. 17.10 Conservatorul la 70 de ani. Concert jubiliar. Partea I.

18.20 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă.

20.10 Respiro. Versuri. G.Coșbuc. 20.25, 5.35 “Eu vreau la Dussel-

dorf...” 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40,

3.00 Moldova în direct. 22.40 Din fondul TV Moldova-1. Portrete

în timp. Liviu Deleanu. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Festivalul violoniștilor

“Filip Toderașcu 2010”. Gala recitalurilor. 0.50, 5.10 Respiro. 1.00

Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30

ARTelier. 5.00 Pagini de creație. Liviu Deleanu. 5.25 Descoperă

Moldova. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00

“Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20

“Чудеса исцеления” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя”

0.30 Премьера. Мистический триллер “Омен” 2.15 Комедия

“Декамерон” 3.50 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10

“Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (crip-

tat) Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal

Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare)

10:00 Ca la carte (R) din 6 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R)

11:15 Spune-mi ce te doare (R) 11:45 Bebe magia (R)din 5 februarie

12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRA-

LIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul

55 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar

(R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 epi-

soade 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum Moderator Marian

Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal

Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 56 19:40 Sport

20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eu,

cetăţeanul. Moderator Cătălin Sava 22:00 Eurovision 2011 22:15

Telecinemateca Ragtime (RAGTIME –SUA, 1981) 0:50 Film (R)Ascultă

tăcerea!(LISTENING TO THE SILENCE/Slușaia tișinu-Rusia, 2007)

2:30 Ca la carte (R) din 6 februarie 3:20 Pur și simplu delicios (R)

3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 Teleenciclopedia

5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-

Argentina, 2008) Episodul 107 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks

– Australia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS

ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES

GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05

TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT

SUR MOI / Fiction Episode 12-LE MARIAGE (PARTIE 2) 12:30 PLUS

BELLE LA VIE / Fiction Episode 1001 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPA-

DES DE PETITRENAUD 13:30 CEUX DE LA COLLINE / Documentaire

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARION MAZZANO / Fiction La

blessure du passé 15:55 MARION MAZZANO / Fiction L’enfant de la

prison 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LE BRUIT DES

GENS AUTOUR / Cinéma 21:15 TEMPUS FUGIT / Court métrage 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JE HAIS LES VACANCES / Fiction

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THALASSA 2:45 LE POINT

3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Les

rats démineurs de Tanzanie

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 11,12 11.00

Telecinemateca. Quo vadis. Istoric. 2001 13.30

Film indian 15.50 Telecinemateca. Troia. Troy.

Război. 2004 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.27,28

20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate

22.15 Telecinemateca. Jurnalul lui Bridget Jones. Bridget Jones

diary. Comedie. SUA 2002 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teles-

hopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de

pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25

- Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance)

17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (sfarsitul serialului) (AP)

(romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Love Story (“Love Story”) (12)

(dramă) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de

ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 7 februarie)

(12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 8

februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă,

doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Romania,

te iubesc (reluare veche) 14:15 Film: Legenda Căutătorului, ep.19

15:00 Teleshopping 15:15 Film: În umbra unui vis 17:15 Film:

Ostaticul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș

20:30 Film: Triplu X 22:45 Film: Viaţa ca un pariu 01:00 Știrile Pro

Tv din Sport 01:15 Film: Triplu X (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Kigali: imagini con-

tra unui masacru”.

7.35 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. 8.35 Desene

animate. “Lecții de gastronomie” 9.00 Film în desen animat.

“Sandocan”. 9.30 Dor. Program muzical. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefi lm-Chișinău”, 1995). 12.00

ȘTIRI. 12.10 Melodii de neuitat. Spectacol muzical. 14.15 Lumina

adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulți

ani! Dedicații muzicale. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor”.

17.05 Desene animate. “Micul vampir”. 17.25, 5.00 Ioan Paulencu.

“Ce mi-a fost mai drag pe lume...” Concert omagial. Partea a 3-a.

18.10, 1.20 Templul muzicii. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-ca-

fe. 20.20 O carte pentru tine. 20.25, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...”

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să

cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45 Miniserial.

“TAXIMETRISTA” (Italia). 23.25 ȘTIRI. 23.35, 3.00 Pro-percuție.

Program de muzică jazz. 0.35 Documentar. “Expediția pe fl uviul

Yangtze”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Abraziv. 4.30 Portrete

în timp. 5.50 Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35

Людмила Хитяева, Ростислав Плятт в фильме

“Москва - Генуя” 8.15 “Dimineaţa pe Prime”

9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости

10.10 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.15 Среда

обитания. “Скрежет зубовный” 13.05 “Моя родословная.

Валерия” 13.50 Кинохит 70-х. “Посвящается Стелле” 15.20

“Побег”. Заключительные серии 19.50 “Минута славы”

21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 21.50

“Прожекторперисхилтон” 22.20 “Детектор лжи” 23.20 Елена

Дробышева в фильме “Репетитор” 1.00 Анна Самохина,

Валентин Гафт в фильме “Воры в законе” 2.30 Людмила

Крылова, Лидия Федосеева-Шукшина в фильме “Сверстницы”

3.50 Сериал “Жизнь на Марсе”. Заключительные серии 5.15

“Поле чудес”

7:00 Marele Big

Bang (Lost Hori-

zons The Big Bang-

Marea Britanie,

2008) 8:00 Semne (R) Ediţie veche 8:30 Arca lui Noe Prezintă Dan

Helciug (R) Ediţie veche 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki

(R)Ediţie veche 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-

SUA, 2006)Sez.II. Episodul 12 10:00 Desene animate Clubul Disney

(SUA) 2 episoade 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 1 episod 11:00 Bebe magia (R) 11:30 Iubiri dincolo de ecran

(RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 13,14 12:00 Vizor

monden cu Liviu și Ela (R) din 11 februarie 12:30 Pro patria. 13:00

Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport

(criptat)Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional

15:15 Ne vedem la TVR 16:40 O dată’n viaţă. Prima parte (R) 17:40

O dată’n viaţă. Partea a doua (R) 18:40 Teleenciclopedia Albrecht

Dürer. Poveștile dansurilor .Catedrala din Reims. 19:40 Sport

20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Fraţii Dalton

(DALTONZ-Franţa, 2004) 22:35 Campania Ovidiu Rom 22:45 Pro-

fesioniștii ...cu Eugenia Vodă 23:45 Filme șoc Slevin: Nevinovat

cu ghinion (LUCKY NUMBER SLEVIN-SUA, 2006) 1:40 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod (R) 1:45 Marele Big

Bang (Lost Horizons The Big Bang- Marea Britanie, 2008)(R) 2:45

Călător pe viaţă (R) 3:10 Telejurnal (R) 3:45 Tema zilei Meteo (R) 4:05

Circ internaţional (R) 4:30 Semne (R)Producător tv.Dan Micu 4:55

Viaţa satului (R) din 6 februarie 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 360°

- GEO / Documentaire Le secret des montres suisses 6:35 MEDITER-

RANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES

TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET

LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE

10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU

MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE -

MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS

DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS

SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30

36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF

DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire

Irlande, célibataire cherche amoureuse 16:05 ADN, ACCELERATEUR

DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GE-

OPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE

19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTIS-

SEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:02 ACOUSTIC 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 REVE DE CHINE / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 14,15

9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.17,18 10.30

Telecinemateca. Cuscrii. The in – laws.Co-

medie .SUA 2003 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.102 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.26,27 20.30 Desene animate

21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Quo vadis.

Istoric. 2001 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshop-

ping 07:00 Film serial: Dragoste

nebună (AP) (romance) 08:00 -

Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30

Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25

- Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance)

17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune

(AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film

serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne

de poveste (reluare din 6 februarie)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Film: Lupta pentru

custodie (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Drept la

ţintă! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3927

17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:30 Film: Dresat pentru a ucide 22:45 Film: Masca neagră 2:

Orașul măștilor 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv

cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Promotor (r) 02:00 Ce se întâmplă

doctore? (r) 02:30 Film: Masca neagră 2: Orașul măștilor (r)

04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Bolivia: o arcă a lui

Noe”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10, 1.15 Vector european.

9.55 Film. “FRATE ȘI SOR+” (Italia). 11.30 Abraziv. 12.00 Moldova

în direct. 13.00 Bună dimineața! (reluare). 15.05 Documentar.

“Lucinda Childs”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Mai în glumă, mai în serios.

17.15 Documentar. “Arts 21”. 17.40 ARTelier. 18.10, 5.00 Ioan

Paulencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume...” Concert omagial.

Partea a 2-a. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 “În decor de iarnă...”

20.25, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.35 Joker plus. 20.40

Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să

cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45 Film.

“BANII” (Franța). 23.10 ȘTIRI. 23.25 Arsenie Botnaru la 60 de ani.

Spectacol muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova:

aici și acum. Știri. 2.30 Documentar. “Vatra strămoșească. Maria

Cebotari”. 2.55 “Un bluess pentru doi” Spectacol al Teatrului

“Luceafărul”. 4.30 Focus TV. 5.50 Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья”

18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес”

19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики:

Гарик Сукачев” 23.20 Премьера. Фильм Гарика Сукачева

“Дом солнца” 0.55 Кейт Бланшетт в фильме “Елизавета”

2.55 Джин Хэкмен, Барбра Стрейзанд в комедии “Всю

ночь напролет” 4.20 Любовь Полищук в фильме “Выигрыш

одинокого коммерсанта”

7:00 Telejurnal

m a t i n a l S p o r t

(criptat) Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre.

(Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA

ANILOR cu Mircea Radu (I) (R) din 5 februarie 11:20 ÎnTRECEREA

ANILOR cu Mircea Radu (II) (R) din 5 februarie 12:30 Teleshopping

12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 58 14:00 Te-

lejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade

15:00 Ca la carte. (Reluare) 16:30 Europa mea. Moderator Gabriel

Giurgiu (R) din 6 februarie 17:00 Meseria brăţară de aur (R)

Ediţie veche 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (R)Ediţie veche

18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Epi-

sodul 59 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin

informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n

viaţă. Partea a doua 23:00 Eurovision 2011 23:15 Film Bandele

din New York (GANGS OF NEW YORK –SUA, 2002) 2:00 Film(R) 21

de grame (21 GRAMS -SUA, 2003) 4:00 Pur și simplu delicios (R)

de joi 10 februarie 4:05 Tema zilei Meteo (R) 4:25 Viitorul Planetei

albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 5:15 Serial

Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) Episodul 110 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Aus-

tralia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DES-

TINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS

OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU

MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction

L’avaleur d’aiguilles 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1004

13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT

/ Documentaire “Des Terres & des Hommes” Ces voyageurs qui

changent le monde 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 JE HAIS

LES VACANCES / Fiction 16:30 TERRES D’ECHANGES / Documentaire

Bulgarie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE

SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

MARION MAZZANO / Fiction La blessure du passé 22:50 MARION

MAZZANO / Fiction L’enfant de la prison 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:55 LA COMMANDERIE / Fiction Volonté divine 1:40 LA COMMAN-

DERIE / Fiction La procession 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 LE MAGICIEN DE KABOUL / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.10,11 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.13, 14 10.30 Telecinemateca.

Seniorul războiului. Lord of war. Acţiune. SUA

2005 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH

. Sez. 6 Ep.2,3 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de

Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din

Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.21,22 20.30 Desene animate

21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Parfumul – is-

toria unei crime. Parfume : the story of a murder. Thriller . 2006 0.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebuna

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebuna

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping

10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teles-

hopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30

Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance)

13:45 - Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa

(AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r)

Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-

leshopping 14:00 Film: Pumnul de fi er (r) 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3923 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-

tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25

Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea,

ep.49 00:00 Serial: Flashpoint, ep.9, anul I 01:00 Film: Ochi de vultur

02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.49 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Umbrele ocnei”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineața! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15

Erudit-cafe. 18.00 Documentar. “Jurnale de călătorie. Cambogia”.

18.30 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40

Moldovenii de pretutindeni. 20.10 Respiro. Program muzical. 20.35

Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Din culisele “Eu-

rovision-2011”. 21.45, 3.00 Moldova în direct. 22.45, 4.30 Săptămîna

sportivă. 23.15 ȘTIRI. 23.30 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Ediția XI. 1.00

Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 La

noi în sat. 2.30 Descoperă Moldova. 2.35, 5.00 Respiro. 5.20 Baștina.

Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Талисмания.

Сочи-2014. Начало” 21.45 “Доктор Тырса”. Многосерийный

фильм 22.35 Спецрасследование. “Дети порока” 23.35 Ночные

новости 23.55 “На ночь глядя” 0.35 Комедия “Аквамарин”

2.15 Остросюжетный фильм “Патруль времени: Берлинское

решение” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай

поженимся!”

7 : 0 0 Te l e j u r n a l

matinal Sport (crip-

tat) Meteo(I) 8:00

Telejurnal matinal

Sport (criptat) Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare)

10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (R)

din 6 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Dănutz S.R.L.

– Supermarket de divertisment. Partea a doua(R)din 6 februarie

12:50 Serial(R) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 54 14:00 Telejurnal

Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Viaţa satului

Prezintă George Robu (Reluare) 16:30 Bebe magia (Reluare) Prezintă

Camelia Csiki 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler

(R) Ediţie veche 17:30 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin

18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul

55 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informati-

onal 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui

Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 14

22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Ascultă tăcerea! (LISTENING TO

THE SILENCE/Slușaia tișinu-Rusia , 2007) 1:00 Nocturne. Moderator

Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (R) din 5 februarie

3:15 Istorii de buzunar (R) 3:20 Telejurnal (R) 3:55 Tema zilei Meteo

(R) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05

Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) Episodul 106 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉ-

TOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF

DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL

DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS

11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction

Episode 12-LE MARIAGE (PARTIE 1) 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction

Episode 1000 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 HISTOIRE

DU LOOK / Documentaire Révolutions & modes 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:05 LA RESISTANCE / Documentaire Quand il fallait sauver les

juifs 16:40 SUR MESURES Relieur 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MARION

MAZZANO / Fiction La blessure du passé 20:25 MARION MAZZANO /

Fiction L’enfant de la prison 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

FOOT ! 22:55 360° - GÉO / Documentaire Expédition au Spitzberg 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE BRUIT DES GENS AUTOUR / Cinéma 2:35

TEMPUS FUGIT / Court métrage 2:50 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 11 FEBRUARIE 12 FEBRUARIE 13 FEBRUARIE 10 FEBRUARIE 7 FEBRUARIE 8 FEBRUARIE Luni 9 FEBRUARIE

Miercuri

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute

internaţionale,

cunoașterea limbilor

engleză și franceză

este obligatorie.

CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.:

079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

Publicăm gratuit anunţuri de mică publicitate. Puteţi trimite anunţurile dumneavoastră pe adresa electronică:

publicitate@fl ux.md. Telefoane de contact:

235091, 079707440.Departamentul publicitate

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca

Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca.

Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bu-cătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi.

Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fi ecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi.

Apartamentele sunt un singur edifi ciu, cu priveliște deosebită, se afl ă la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aero-port, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane.

Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania.

Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edifi ciu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR.

Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024, începând de luni, 7 februarie.

4 FEBRUARIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

Christina Aguilera şi-a lansat o linie vestimentară în Brazilia

Cântăreaţa Christina Agui-lera și-a lansat, la Săptămâna modei de la Sao Paulo, în Bra-zilia, propria linie vestimen-tară, creată pentru lanţul de magazine C&A, informează dailymail.co.uk.

Prin această colaborare, cântăreaţa calcă pe urmele unor celebrităţi precum Be-yonce, Nicole Scherzinger și Fergie.

De asemenea, Christina Aguilera va fi lma la Sao Paolo campania de publicitate pen-tru lansarea acestei linii ves-timentare, care va demara cel mai probabil în aprilie.

“Midnight in Paris” deschide Festivalul de la Cannes

Cel mai recent fi lm al lui Woody Allen, “Midnight in Paris”, în care apare și prima doamnă a Franţei, Carla Bruni-Sarkozy, va fi proiectat în deschiderea Festivalului de la Cannes, pe 11 mai, au anunţat pe 2 februarie organizatorii.

Filmul va fi lansat în aceeași zi în cinematografele din Franţa. “Midnight in Paris” va fi proiectat în afara competiţiei, pentru că Woody Allen nu vrea să participe în competiţie, a spus delegatul general al festivalului, Thierry Frémaux. El a adăugat că speră că-l va convinge până la urmă pe regizorul american să participe în competiţie.

În afară de Carla Bruni-Sarkozy, care debutează astfel într-un fi lm, această “comedie romantică”,

fi lmată în vara anului 2010 în Paris, îi reunește pe Marion Cotillard, Léa Sey-doux și Gad Elmaleh, dar și pe Owen Wilson, Rachel McAdams, Kathy Bates și Adrien Brody.

Cea de-a 64-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se desfășoară în perioada 11– 22 mai.

Jane Fonda îşi arată ridurile într-un pictorial pentru a demonstra că nu este perfectă

Celebra actriţă Jane Fonda a refuzat să-i fi e modifi cată imaginea pe calculator pentru cel mai recent pictorial al său, arătându-și ridurile, pentru că a dorit astfel să demon-streze fanilor că nu este “perfectă”, informează contactmusic.com.

Actriţa americană apare pe co-perta celui mai recent număr al revistei Good Housekeeping și a cerut editorilor să nu-i modifice fotografi ile cu ajutorul tehnologiei digitale.

Jane Fonda, în vârstă de 73 de ani, declară că femeile tinere au impus standarde de frumuseţe im-posibile, dar speră că prin apariţia ei naturală din acest pictorial lucrurile vor începe să se schimbe la Hollywood.

“Îmi pare rău pentru aceste tinere actriţe de acum. Sunt mereu fotografi ate peste tot, iar dacă au o gropiţă pe posterior, aceasta va fi prezentată într-o revistă de scandal. Există acest cult al perfecţiunii. În mod consecvent, toate tinerele care imită celebrităţile cred că trebuie să arate perfect, iar acest lucru este distructiv”, spune Fonda.

DJ Layla & Dee-Dee le vor cânta ruşilor de Sf. Valentin

Moldovencele DJ Layla & Dee-Dee vor susţine, săptămâna viitoare, două recita-luri pentru publicul din Rusia. Unul dintre aceste recitaluri va avea loc în cadrul Big Love Show, pe 12 fe-bruarie, la Moscova, în sala Palatului Olim-piiski, iar al doilea, pe 14 februarie, în Palatul de Gheaţă dn Sankt-Petersburg. Big Love Show este cel mai im-

portant concert de Ziua Îndrăgostiţilor, desfășurat la Moscova. Conaţionalele noastre vor evolua alături de cele mai în vogă vedete din Rusia, precum Dima Bilan, Serghei Lazarev, Zveri, Iulia Saviceva, A-Style, Quest Pistols și alţii. Pe aceeași scenă va mai evolua și Dan Bălan, în duet cu Vera Brejneva.

Se mărită Kate MossTop modelul Kate Moss

își planifi că nunta, care va avea loc în acest an, după ce a acceptat cererea în căsătorie a iubitului ei, Jamie Hince. Zvonuri des-pre logodna celor doi au mai circulat anul trecut, când tabloidele chiar au relatat că Hince a cerut-o de soţie pe Kate Moss într-o vacanţă petrecută la începutul lui 2010 în Caraibe. Un ziar britanic susţinea chiar că cei doi s-au căsătorit în secret în vara anului 2010.

Potrivit tabloidului The Sun, nunta celor doi este programată pe 2 iulie. Perechea a fost surprinsă la cumpărături la magazinul de bijuterii S.J. Phillips Ltd din zona centrală a Londrei, Mayfair, după care și-a sărbătorit logodna la un restaurant de lux. De asemenea, Moss a fost fotografi ată purtând o verighetă vintage pe degetul inelar. Cei doi nu au confi rmat încă știrea.

S l d i ă i li

fil l

d Zi ÎÎ d ă i il d fă l M

BerbecO săptămână bună pentru rezolvarea unor probleme în relaţii. Singura difi cultate cu care vă puteţi confrunta e să înţelegeţi exact care sunt motivele de nemulţumire ale celor dragi.

TaurPot veni vești bune din străinătate sau de la persoane sus-puse, pe lângă care aţi tot făcut demersuri pentru reușita unui proiect impor-tant. Situaţia nu e însă nici pe departe rezol-vată.

GemeniVă recăpătaţi optimismul, mai ales în proble-mele legate de profesie, poate și pentru că discuţiile cu cei la care aţi apelat au fost mai productive în ultima vreme. E bine să fi ţi răb-dători.

RacSe observă o asprime în felul în care îi trataţi pe cei din jur, pentru că vă gândiţi că așa vă feriţi de dezamăgiri. E nevoie de o încrede-re în cei din jur pentru a putea găsi cele mai bune soluţii.

LeuLucrurile sunt complicate la serviciu, dar v-aţi recăpătat curajul și aveţi puterea de a trece peste toate. Sunt posibile evenimente nepre-văzute provocate de partenerii de afaceri.

FecioarăÎncă nu s-a deblocat, pentru unii dintre voi, situaţia legată de serviciu. Trebuie să aveţi răbdare și să vă continuaţi demersurile, pen-tru că șansa e de partea voastră.

BalanţăS-ar putea să fi ţi tentaţi să luaţi decizii rapi-de în legătură cu cei dragi, pentru că nu mai aveţi răbdare să analizaţi fi ecare problemă în parte și să vedeţi ce complicaţii ar putea apărea.

ScorpionDin familie vine sprijinul pentru tot ce aveţi de rezolvat, dar tot de acolo pot veni și sur-prize de toate felurile. E o săptămână în care puteţi clarifi ca multe dintre probleme.

SăgetătorÎntregul interval se anunţă foarte dinamic și profi tabil pe termen lung, mai ales pentru cei care sunt implicaţi în afaceri. Ar fi bine să vă ţineţi sub control entuziasmul.

CapricornUna dintre cele mai înţelepte atitudini în această săptămână, mai ales la serviciu, este să vă controlaţi impulsurile, inclusiv înclina-ţia de a vă învinovăţi, dacă ceva nu merge.

VărsătorDincolo de problemele vechi, vă confruntaţi cu diverse situaţii noi, în care vă e pusă la în-cercare răbdarea. Trebuie să respectaţi anu-mite reguli nescrise atunci când apelaţi la ajutorul cuiva.

PeştiLăsaţi lucrurile să evolueze ca să observaţi în ce direcţie merg, în ideea de a interveni nu-mai dacă o iau razna. Contextul recomandă o atitudine calmă și atenţie la detalii.

4 -11 februarie4 -11 februarie

La sfârșitul săptămânii trecute, Dianna Rotaru a trecut prin momente penibile și jenante. „Pentru week-end am avut o invitaţie să susţin un recital de 45 de minute la o petrecere privată, pentru o persoană importantă, care și-a săr-bătorit ziua de naștere. Și m-am pome-nit că nu am o haină adecvată pentru această petrecere, de aceea am decis să-mi cumpăr ceva, mai cu seamă că printre invitaţi era și Janna Friskie, cu-noscuta vedetă din Rusia, pe care chiar îmi doream s-o cunosc. Prin urmare, am decis că e tocmai momentul să-mi cumpăr o rochie roșie, ultra sexy, pe care o ochisem la începutul lunii tre-cute într-un magazin de fi ţe din Chiși-nău”, a povestit Dianna pentru FLUX.

Zis și făcut. Vedeta și-a achiziţionat mult do-rita rochie roșie, pentru o sumă care a lăsat-o fără economiile pe care le pusese deoparte din concertele de sărbători și deja își imagina cum ar arăta la petrecerea care urma să aibă loc vinerea trecută, dar, ghinion! „Eu nu am probat rochia la magazin, era mătimea mea, modelul potrivit, culoare îndrăzneaţă și provocatoare, eram sigură că îmi va veni perfect. În plus, mă grăbeam la o întâlnire. Și când am ajuns acasă și am îmbrăcat-o, am constatat că arată chiar mai bine decât mi-am imaginat, dar cum umblam eu așa îmbrăcată prin casă și îmi ale-geam o pereche de pantofi , am început să mă înfi erbânt și să mă înroșesc, mi-au apărut pete pe faţă, pe urechi, apoi pe tot corpul, aveam mâncărime, am strigat-o pe mama și ea, când m-a văzut, a telefonat imediat la Urgenţă. Am făcut o formă gravă de alergie. Drept urmare, am petrecut o noapte la Spitalul de Urgenţă,

mi-au făcut perfuzii, a doua zi i-am rugat să mă lase să urmez tratament la domiciliu. Eu încă mai credeam că a doua zi pu-team susţine recitalul, dar nu a fost să fi e, a trebuit să renunţ la el! Încă urmez un tratament cu anhistaminice și sunt la dietă strictă, medicul mi-a interzis să mănânc orice aliment care ar putea provoca alergie”, ne-a împărtășit Dianna, care spune că este în continuare foarte nedumerită. „Am învăţat pe de rost deja eticheta și instrucţiu-nea care era atașată rochiei. Nu înţeleg de ce stofa putea să-mi provoace alergie, mai ales că avea un procentaj scăzut de polyester, 5 %! Dar deja am jurat că nu mai cumpăr nici o haină de la acest brand. Pe lângă faptul că sunt indecent de scumpe, mai pot provoca și alergii. E pentru prima dată când mi s-a întâmplat așa ceva. În plus, am ratat și ocazia să o cu-nosc personal pe Janna Friskie”, ne-a mai spus Dianna.

Acum Dianna încearcă să uite de necaz și se pregătește pentru filmările la un nou videoclip – „Good bye”, pentru care acum selectează dansatori. „În noul videoclip voi purta doar haine concepute și cusute special de sti-listul meu. Nu vreau să văd iar roșu în faţa ochilor”, accentuează Dianna Rotaru.

Liliana POPUŞOI, FLUX

GHINION

Dianna este Dianna este alergică la haine!

Când s-a lansat pe piaţa muzica-lă, în 2007, avea 16 ani și toată lu-mea a comparat-o pe Diana Grigor cu Lina, judecând după manieră interpretativă, voce, dar și ţinută scenică, vestimentaţie, coafură, ma-chiaj. Ulterior, cârcotașii au spus că Diana și-a schimbat preferinţele și a împrumutat câte ceva din secretele Karizmei, pe atunci Alexa.

Apoi Diana a dispărut pentru o perioadă din vizorul opiniei publice, apărând sporadic, fiind și prezentatoarea unei emisiuni muzicale la un post de televiziune. În acest răstimp, se pare că Diana a înţeles că trebuie să fi e ea însăși

și pentru a ne convinge de asta, a făcut recent o piesă nouă, la care a lucrat cu Alex Brașoveanu, care a compus și piese precum “Fight” pentru Natalia Barbu, “Minimum”, “Remember me” și “Erase it” pentru Arsenie, dar și altele.

Noul single a fost postat la înce-putul săptămânii curente pe youtu-be. Piesa se numește “Light me up” și urmează a fi lansată, în curând, și la posturile de radio. Noi sperăm că această piesă va însemna o nouă etapă în viaţa Dianei Grigor, de la care așteptăm în continuare piese noi și inspirate, care să-i dezvăluie adevărata identitate.

La etapa naţională a concursului Eurovision de anul trecut, Pasha Parfeni a avut foarte mulţi susţinători și multe au fost vocile care au afi rmat că anume piesa lui, „You should like”, merita să ne reprezinte la Oslo. Și show-ul lui Pasha, în care au dansat persoane cu handicap locomotor, a fost unul deosebit, punân-du-se accent pe ideea că, de cele mai multe, ori în showbizz o atenţie deosebită se acordă exteriorului, în detrimentul talentului, iar persoanele talentate, dar cu handicap, fi ind discriminate.

Pasha Parfeni se afl ă „în cărţi” la Eurovision și anul acesta, unde concurează cu piesa „Dorule”. Și în acest an, în echipa lui Pasha este o persoană cu dizabilităţi. Este vorba de naistul Iulian Pușcă, care nu are o mână. „Zilele astea m-am prins la ideea că mulţi vor interpreta că încerc să continuu tema de anul trecut. Pe Iulian îl cunosc de foarte mulţi ani și este unul dintre cei mai buni virtuozi de la noi, orice specialist o să vă confi rme acest lucru. Și l-am invitat să facă parte din echipa noastră, alături de ţambalistul Andrei Pavlinciuc, anume pentru calităţile sale profesioniste, nu ca să sensibilizăm pe cineva. Nu cred că ar trebui să jude-căm artiștii după alte criterii decât cele profesioniste”, a spus pentru FLUX Pasha Parfeni, care zilele acestea a terminat fi lmările la videoclipul piesei „Dorule”.

Pentru prima dată de când Repu-blica Moldova participă la concursul de frumuseţe Miss World, în acest an, pe podium, un model a purtat o întreagă colecţie (12 ţinute) realizată special pentru acest concurs de un designer vestimentar moldovean.

La cea de-a 60-a aniversare a concursului de frumuseţe, Republi-ca Moldova a fost reprezentată de modelul de 20 de ani Daria Zaytseva, care a purtat în ultima zi a concursu-lui o rochie roșie de seară, creată de Daniel Racovizză. Daria a primit în cadrul concursului Miss World 2010 titlul de model look, pentru senzu-alitate și ţinută.

Referindu-se la rochie, desig-nerul a menţionat: „Este o rochie inspirată din culoarea dragostei și a pasiunii, confecţionată din atlas regesc și garnisită cu trandafiri și pietre swarowski. Este inspirată din muzica și vestimentaţia sec. XVIII, ceea ce conferă senzualitate, lux și originalitate și te duce cu gândul la preţiosul diamant roșu”, a declarat pentru FLUX Daniel, care consideră că, deși afl aţi abia la început de cale, designerii moldoveni pot concura cu cei de talie internaţională, atâta doar că la noi rămân într-un con de umbră și nu sunt trataţi cu neîncredere.

L. P., FLUX

REVINE

Diana Grigor păşeşte într-o nouă etapă

PASHA PARFENI:

„Nu cred că ar trebui să judecăm artiştii după alte criterii

decât cele profesioniste”

CREATORII NOŞTRI BAT LA UŞA MODEI MONDIALE

Diamantul lui Daniel Racovizză, prezentat la Miss World 2010