+ All Categories
Home > Documents > Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei,...

Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei,...

Date post: 25-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
Finanțaț prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regional care urmărește sti- mularea mobilităţii regionale, prin con- ectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodu- rilor multimodale, acest proiect este de- numit ”Transalpina din Apuseni”. Titlul proiectului este ”Modernizare drum județean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus –Rîmeț – Brădești – Geo- gel – Măcărești – Bîrlești – Cătun – Co- jocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni Bucium Sat –DN74 (Cerbu)”, beneficiar fiind liderul de par- teneriat Consiliul Judeţean Alba. Ceilalți parteneri sunt primăriile din Municipiul Aiud, Comuna Bucium, Comuna Mogoş, Comuna Ponor, Comuna Rîmeţ. Proiectul este prevăzut să se finalizeze în 31.03.2023, având o valoare totală de 188.150.369,29 lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 183.988.373,36 lei Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea gradului de acce- sibilitate a zonelor rurale și urbane din județul Alba situate în proximitatea rețelei TEN-T de bază prin modernizarea dru- mului județean DJ 107I pe traseul Aiud (DN 1) – Aiudul de Sus – Râmeț-Brădești – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș - Valea Alba – Ciuculești – Bucium – Izbita –Coleșeni – Bucium Sat – DN74 (Cerbu), în conformitate cu practicile și politicile Uniunii Europene și în contextul Axei Prioritare 6 a Programului Opera- țional Regional 2014-2020. Prin obiectivele specifice se urmă- rește modernizarea unui traseu în lun- gime de 78,420 km reprezentând lungi- mea drumului județean pe tronsonul 0+000 km – 78+420 km al DJ 107I ce deservește un număr de 29.756 de lo- cuitori. Principalele rezultate așteptate ale proiectului sunt: lconstruirea unei piste de biciclete simple (cu un sens) în lungime de 6,7 km; lmodernizarea unei suprafețe de peste 12.610 mp trotuare/trasee pietonale; lrealizarea de 21 stații de transport public și alveole, precum și a 27.545 ml parapeți de protecție și peste alte 1250 elemente de semnalizare destinate si- guranței circulației. lconstruirea și reabilitarea a 16 poduri. Drumul judetean 107I va contribui, pe termen mediu, la facilitarea deplasării populaţiei şi mărfurilor în zona deservită direct de drum, dar şi la accesul direct la reţeaua TEN-T de bază, la facilitarea accesului populaţiei la servicii publice de educaţie, sănătate, transport,teleco- municaţii, intervenţii în situaţii de urgenţă, la revitalizarea activităţilor socio-econo- mice, inclusiv a turismului, la creşterea mobilităţii forţei de muncă şi crearea de noi oportunităţi de locuri de muncă, de- terminând o dezvoltare durabilă a zonei. Cristian Dumitraş Drumul județean 107 I de la Aiud la Bucium-Cerbu se va moderniza prin Programul Operațional Regional 2014-2020 Ziar difuzat GRATUIT în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu Nr. 1, Iunie 2018 Peste 30 de milioane euro sunt contractate în acest mo- ment pentru creșterea eficien- ței energetice Peste 52 milioane euro fon- duri europene, atrase de ju- dețul Brașov Coloana vertebrală a eco- nomiei, mediul privat din Re- giunea Centru, finanțat cu pes- te 400 milioane lei fonduri ne- rambursabile Regio Descoperă bijuteriile isto- rice din Regiunea Centru - pa- trimoniu cultural restaurat cu fonduri UE! Cursuri gratuite pentru cei ce vor să devină oameni de afaceri, manageri, patroni sau antreprenori! Citiți în această ediție: Vom vorbi mereu despre drepturi și despre responsabilitățile pe care le avem! După, iată, mai mult de 11 ani de la aderarea României la Uniunea Eu- ropeană, trebuie să recunoaștem că, poate ceva mai greu, am reușit să depășim multe din necunoscutele in- stituționale, care ne-au făcut să fim nepregătiți în urmă cu mai mult de un deceniu. Ultimii ani arată că acum suntem mai experimentați, ca țară, cu mecanismele europene. Concret, în ciuda tuturor dificultăţilor, eşecurilor şi neîmplinirilor, România şi românii au progresat semnificativ în ultimul deceniu. Asta o dovedesc datele sta- tistice, cifrele relevante din punct de vedere european. Oricine poate spune că statistica nu ține de foame, dar, în esență, este vorba de lucruri pozitive, care au dus la creșterea globală a calității vieții. În primul rând, diferenţa dintre banii plătiţi drept contribuţie națională la bugetul Uniunii şi cei primiţi drept fon- duri de coeziune sau subvenţii pentru agricultură. Trebuie să subliniem că țara noastră este un beneficiar net al fondurilor europene, pentru că am primit în plus cam 25 de miliarde de euro, față de cât am contribuit. Un alt exemplu este Regiunea noastră, for- mată din județele Alba, Brașov, Co- vasna, Harghita, Mureș și Sibiu, unde, global, prin toate programele opera- ționale de finanțare europeană ne- rambursabilă derulate la nivel regional, au fost implementate peste 12.000 proiecte, a căror valoare totală este de peste 6 miliarde euro, din care au fost atrase fonduri nerambursabile de peste 3,7 miliarde euro. Concret, ro- mânii au ajuns cu mai mulți bani acasă, deoarece salariul mediu net a crescut de la 866 lei (adică vreo 246 euro) în 2006, la aproape 2.500 lei (mai mult de 530 euro). Totuși, încă nu este așa cum ne dorim, dar, dacă ne documentăm, vedem că lipsa de responsabilitate poate fi și cea mai mare problemă. Ultimul deceniu arată bine și pentru regiunea noastră. Agenția pentru Dez- voltare Regională Centru susține per- manent dezvoltarea Regiunii Centru, printr-o gestionare corectă și transpa- rentă a fondurilor nerambursabile eu- ropene și guvernamentale, alocate celor șase județe ce o constituie: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Coordonăm procesul de dezvol- tare locală, susținem atragerea de in- vestiții, din orice resurse și ne preocupă monitorizarea rezultatelor, pentru a ști unde este nevoie de corecții și acțiuni suplimentare. Începem acum un demers jurna- listic oarecum inedit în presa locală. Nu facem concurență media tradițio- nală, dar dorim să oferim tuturor celor care consideră că dezvoltarea în- seamnă și multă muncă, de a explica modul în care s-a ajuns la fiecare re- zultat în parte. Avem șansa de a su- blinia impactul de care beneficiem cu toții. De informații mai complexe, de mai multe drepturi, de fonduri publice, de rezultate pe care altfel nu le-am fi obținut niciodată. Dar, subliniez din nou, este nevoie și de responsabilitate. De a gândi, de a face prognoze și programe, pe care apoi să le respec- tăm, pentru fiecare comunitate, prin proiecte bine întocmite și cu chibzuință implementate. Mai avem mult de mun- că și mai sunt de îndreptat nedreptăți sociale, dar cred că trebuie să muncim mai mult și, în continuare, să devenim mai productivi. Numai atunci vom pu- tea spune că suntem cu adevărat eu- ropeni. Ne dorim ca demersul nostru în presa scrisă să dovedească acest lu- cru, cât mai repede posibil! Simion Crețu Director general ADR Centru Editorial PROIECTELE REGIO REPREZINTĂ SOLUȚIA DEZVOLTĂRII REGIONALE Numărul cererilor de finanțare depuse până în prezent reprezintă 90% din numărul total al celor din perioada precedentă, iar cele con- tractate acoperă mai mult de jumă- tate din alocarea regională Programul Operațional Regional (REGIO) 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015, este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România poate accesa, în perioada 2014-2020, fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pen- tru Dezvoltare Regională (FEDR). Acest program are ca obiectiv ge- neral creșterea competitivității eco- nomice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor in- frastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valori- fice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Rezultatele programului REGIO, derulat de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru în prece- denta perioadă de programare, în decurs de peste opt ani, până la lansarea din 2015 a programului 2014-2020, au asigurat un grad de absorbție de peste 82,5% din cele 408 milioane euro alocate de Uni- unea Europeană pentru investiții în regiune. Cetățenii pot vedea direct impactul proiectelor de dezvoltare locală și regională, realizate cu fi- nanțare europeană, de care bene- ficiem cu toții, indiferent dacă este vorba de lucrări de îmbunătățire a drumurilor județene, a infrastructurii școlare, a structurilor sociale, de sănătate sau turistice. Toate aceste realizări sunt complementare și in- tegrate deja în peisajul cotidian, de la proiectele de dezvoltare a orașe- lor, până la investițiile locale ale mediului de afaceri, coordonate de ADR Centru. Toate aceste proiecte depășesc ca număr cifra de 1300 și au o valoare totală de peste 1,1 miliarde euro, fiind finanțate în prin- cipal pe Programul Operațional Re- gional 2007-2013, dar și pe progra- mul complementar de competitivitate economică. Continuator al precedentului Pro- gram Operațional Regional, progra- mul REGIO 2014-2020 (având și acronimul POR) a suferit mai multe modificări de la adoptarea sa în iunie 2015 și până în momentul de față. Ultima și cea mai importantă a fost cea de la finalul anului 2017, modificare prin intermediul căreia, pe lângă realizarea de realocări între diferitele Axe și Priorități de Investiții ale Programului s-a inclus o nouă axă prioritară – Axa Prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. De asemenea, în cursul anului 2017, POR 2014-2020 a primit o alocare de 160 milioane euro de la Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. (continuare în pagina a 2-a) Municipiul Sibiu continuă depunerea proiectelor pentru obținerea de fonduri europene Municipiul Sibiu se dezvoltă prin proiecte finanțate din bugetul local, dar pentru a suplimenta aceste resurse, Primăria Sibiu continuă să depună proiecte în vedere obținerii de fonduri europene. Doamna primar Astrid Fodor a precizat: “Până în prezent Municipiul Sibiu a obținut fonduri europene în valoare de peste 30 de milioane de lei, am depus și se află în evaluare proiecte de încă 56 de milioane de lei și pregătim documentații pentru proiecte pe care urmează să le de- punem estimate la peste 160 de milioane de lei. Fondurile europene sunt o sursă importantă de finanțare pentru proiectele Sibiului și de aceea vom încerca să obținem maximum posibil ca sume”. Până în prezent Primăria Sibiu a contractat fonduri europene în valoare de 23 milioane lei, fiind semnate trei contracte pentru eficientizarea energetică a clădirilor în care funcționează Liceul ”Constantin Noica” și Școlile generale nr. 1 și nr. 21. De asemenea, în luna iulie se va semna un al patrulea contract pentru eficientizarea energetică a clădirii Școlii generale ”Radu Selejan”, cu o valoare de 7,28 milioane lei. Aceste patru proiecte depuse în cadrul POR 2014- 2020, Axa prioritară 3, vizează ample reabilitări exterioare și interioare, instalarea de pompe de căldură aer-apă și de panouri fotovoltaice și amenajarea unui sistem de management pentru fiecare dintre aceste clădiri care să asigure eficientizarea consumului de utilități. Tot în cadrul POR au fost depuse și se află în evaluare în prezent următoarele proiecte care însumează 46,34 milioane lei: lReabilitarea termică a trei clădiri de blocuri din Sibiu (anvelopare, înlocuire tâmplărie exterioară cu tâmplărie PVC și geam termoizolant, înlocuirea sistemului de colectare ape pluviale); (continuare în pagina a 5-a) FOCUS REGIO pagina 2 pagina 3 pagina 4 pagina 5 pagina 6 PUBLICAȚIE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII CETĂȚENILOR - DESPRE PROIECTE, INIȚIATIVE ȘI INVESTIȚII EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREA REGIUNII CENTRU - EDITATĂ DE ADR CENTRU
Transcript
Page 1: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

Finanțaț prin Programul OperaţionalRegional 2014 – 2020, Axa Prioritară 6– Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere deimportanţă regional care urmărește sti-mularea mobilităţii regionale, prin con-ectarea nodurilor secundare şi terţiarela infrastructura TEN-T, inclusiv a nodu-rilor multimodale, acest proiect este de-numit ”Transalpina din Apuseni”.

Titlul proiectului este ”Modernizaredrum județean DJ 107 I: Aiud (DN1) –Aiudul de Sus –Rîmeț – Brădești – Geo-

gel – Măcărești – Bîrlești – Cătun – Co-jocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș– Valea Albă – Ciuculești – Bucium –Izbita – Coleșeni Bucium Sat –DN74(Cerbu)”, beneficiar fiind liderul de par-teneriat Consiliul Judeţean Alba. Ceilalțiparteneri sunt primăriile din MunicipiulAiud, Comuna Bucium, Comuna Mogoş,Comuna Ponor, Comuna Rîmeţ. Proiectuleste prevăzut să se finalizeze în31.03.2023, având o valoare totală de188.150.369,29 lei, din care finanțareanerambursabilă este de 183.988.373,36lei

Obiectivul general al proiectului îlreprezintă creșterea gradului de acce-sibilitate a zonelor rurale și urbane dinjudețul Alba situate în proximitatea rețeleiTEN-T de bază prin modernizarea dru-mului județean DJ 107I pe traseul Aiud(DN 1) – Aiudul de Sus – Râmeț-Brădești– Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun –Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești –Mogoș - Valea Alba – Ciuculești – Bucium– Izbita –Coleșeni – Bucium Sat – DN74(Cerbu), în conformitate cu practicile șipoliticile Uniunii Europene și în contextulAxei Prioritare 6 a Programului Opera-țional Regional 2014-2020.

Prin obiectivele specifice se urmă-rește modernizarea unui traseu în lun-

gime de 78,420 km reprezentând lungi-mea drumului județean pe tronsonul0+000 km – 78+420 km al DJ 107I cedeservește un număr de 29.756 de lo-cuitori.

Principalele rezultate așteptate aleproiectului sunt:lconstruirea unei piste de biciclete

simple (cu un sens) în lungime de 6,7 km;lmodernizarea unei suprafețe de peste

12.610 mp trotuare/trasee pietonale;lrealizarea de 21 stații de transport

public și alveole, precum și a 27.545 mlparapeți de protecție și peste alte 1250elemente de semnalizare destinate si-guranței circulației. lconstruirea și reabilitarea a 16 poduri.

Drumul judetean 107I va contribui,pe termen mediu, la facilitarea deplasăriipopulaţiei şi mărfurilor în zona deservitădirect de drum, dar şi la accesul directla reţeaua TEN-T de bază, la facilitareaaccesului populaţiei la servicii publicede educaţie, sănătate, transport,teleco-municaţii, intervenţii în situaţii de urgenţă,la revitalizarea activităţilor socio-econo-mice, inclusiv a turismului, la creştereamobilităţii forţei de muncă şi crearea denoi oportunităţi de locuri de muncă, de-terminând o dezvoltare durabilă a zonei.

Cristian Dumitraş

Drumul județean 107 I de la Aiud la Bucium-Cerbu se va moderniza prin

Programul Operațional Regional 2014-2020

Ziar difuzat GRATUIT în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu Nr. 1, Iunie 2018

Peste 30 de milioane eurosunt contractate în acest mo-ment pentru creșterea eficien-ței energetice

Peste 52 milioane euro fon-duri europene, atrase de ju-dețul Brașov

Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes-te 400 milioane lei fonduri ne-rambursabile Regio

Descoperă bijuteriile isto-rice din Regiunea Centru - pa-trimoniu cultural restaurat cufonduri UE!

Cursuri gratuite pentru ceice vor să devină oameni deafaceri, manageri, patroni sauantreprenori!

Citiți în această

ediție:

Vom vorbi mereudespre drepturi șidespre responsabilitățilepe care le avem!

După, iată, mai mult de 11 ani dela aderarea României la Uniunea Eu-ropeană, trebuie să recunoaștem că,poate ceva mai greu, am reușit sădepășim multe din necunoscutele in-stituționale, care ne-au făcut să fimnepregătiți în urmă cu mai mult de undeceniu. Ultimii ani arată că acumsuntem mai experimentați, ca țară,cu mecanismele europene. Concret,în ciuda tuturor dificultăţilor, eşecurilorşi neîmplinirilor, România şi româniiau progresat semnificativ în ultimuldeceniu. Asta o dovedesc datele sta-tistice, cifrele relevante din punct devedere european.

Oricine poate spune că statisticanu ține de foame, dar, în esență, estevorba de lucruri pozitive, care au dusla creșterea globală a calității vieții.În primul rând, diferenţa dintre baniiplătiţi drept contribuţie națională labugetul Uniunii şi cei primiţi drept fon-duri de coeziune sau subvenţii pentruagricultură. Trebuie să subliniem cățara noastră este un beneficiar net alfondurilor europene, pentru că amprimit în plus cam 25 de miliarde deeuro, față de cât am contribuit. Un altexemplu este Regiunea noastră, for-mată din județele Alba, Brașov, Co-vasna, Harghita, Mureș și Sibiu, unde,global, prin toate programele opera-ționale de finanțare europeană ne-rambursabilă derulate la nivel regional,au fost implementate peste 12.000proiecte, a căror valoare totală estede peste 6 miliarde euro, din care aufost atrase fonduri nerambursabile depeste 3,7 miliarde euro. Concret, ro-mânii au ajuns cu mai mulți baniacasă, deoarece salariul mediu net acrescut de la 866 lei (adică vreo 246euro) în 2006, la aproape 2.500 lei(mai mult de 530 euro). Totuși, încănu este așa cum ne dorim, dar, dacăne documentăm, vedem că lipsa de

responsabilitate poate fi și cea maimare problemă.

Ultimul deceniu arată bine și pentruregiunea noastră. Agenția pentru Dez-voltare Regională Centru susține per-manent dezvoltarea Regiunii Centru,printr-o gestionare corectă și transpa-rentă a fondurilor nerambursabile eu-ropene și guvernamentale, alocatecelor șase județe ce o constituie: Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș șiSibiu. Coordonăm procesul de dezvol-tare locală, susținem atragerea de in-vestiții, din orice resurse și ne preocupămonitorizarea rezultatelor, pentru a știunde este nevoie de corecții și acțiunisuplimentare.

Începem acum un demers jurna-listic oarecum inedit în presa locală.Nu facem concurență media tradițio-nală, dar dorim să oferim tuturor celorcare consideră că dezvoltarea în-seamnă și multă muncă, de a explicamodul în care s-a ajuns la fiecare re-zultat în parte. Avem șansa de a su-blinia impactul de care beneficiem cutoții. De informații mai complexe, demai multe drepturi, de fonduri publice,de rezultate pe care altfel nu le-am fiobținut niciodată. Dar, subliniez dinnou, este nevoie și de responsabilitate.De a gândi, de a face prognoze șiprograme, pe care apoi să le respec-tăm, pentru fiecare comunitate, prinproiecte bine întocmite și cu chibzuințăimplementate. Mai avem mult de mun-că și mai sunt de îndreptat nedreptățisociale, dar cred că trebuie să muncimmai mult și, în continuare, să devenimmai productivi. Numai atunci vom pu-tea spune că suntem cu adevărat eu-ropeni.

Ne dorim ca demersul nostru înpresa scrisă să dovedească acest lu-cru, cât mai repede posibil!

Simion CrețuDirector general ADR Centru

Editorial PROIECTELE REGIO REPREZINTĂSOLUȚIA DEZVOLTĂRII REGIONALE

Numărul cererilor de finanțaredepuse până în prezent reprezintă90% din numărul total al celor dinperioada precedentă, iar cele con-tractate acoperă mai mult de jumă-tate din alocarea regională

Programul Operațional Regional(REGIO) 2014-2020, adoptat deComisia Europeană (CE) pe datade 23 iunie 2015, este succesorulProgramului Operațional Regional2007-2013 și unul dintre programeleprin care România poate accesa,în perioada 2014-2020, fondurileeuropene structurale și de investițiiprovenite din Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională (FEDR).Acest program are ca obiectiv ge-neral creșterea competitivității eco-nomice și îmbunătățirea condițiilorde viață ale comunităților locale șiregionale, prin sprijinirea dezvoltăriimediului de afaceri, a condițiilor in-frastructurale și a serviciilor, caresă asigure o dezvoltare sustenabilăa regiunilor, capabile să gestionezeîn mod eficient resursele, să valori-

fice potențialul lor de inovare și deasimilare a progresului tehnologic.

Rezultatele programului REGIO,derulat de Agenția pentru DezvoltareRegională (ADR) Centru în prece-denta perioadă de programare, îndecurs de peste opt ani, până lalansarea din 2015 a programului2014-2020, au asigurat un grad deabsorbție de peste 82,5% din cele408 milioane euro alocate de Uni-unea Europeană pentru investiții înregiune. Cetățenii pot vedea directimpactul proiectelor de dezvoltarelocală și regională, realizate cu fi-nanțare europeană, de care bene-ficiem cu toții, indiferent dacă estevorba de lucrări de îmbunătățire adrumurilor județene, a infrastructuriișcolare, a structurilor sociale, desănătate sau turistice. Toate acesterealizări sunt complementare și in-tegrate deja în peisajul cotidian, dela proiectele de dezvoltare a orașe-lor, până la investițiile locale alemediului de afaceri, coordonate deADR Centru. Toate aceste proiecte

depășesc ca număr cifra de 1300și au o valoare totală de peste 1,1miliarde euro, fiind finanțate în prin-cipal pe Programul Operațional Re-gional 2007-2013, dar și pe progra-mul complementar de competitivitateeconomică.

Continuator al precedentului Pro-gram Operațional Regional, progra-mul REGIO 2014-2020 (având șiacronimul POR) a suferit mai multemodificări de la adoptarea sa îniunie 2015 și până în momentul defață. Ultima și cea mai importantăa fost cea de la finalul anului 2017,modificare prin intermediul căreia,pe lângă realizarea de realocăriîntre diferitele Axe și Priorități deInvestiții ale Programului s-a incluso nouă axă prioritară – Axa Prioritară13 – Sprijinirea regenerării orașelormici și mijlocii. De asemenea, încursul anului 2017, POR 2014-2020a primit o alocare de 160 milioaneeuro de la Programul OperaționalInfrastructură Mare 2014-2020.

(continuare în pagina a 2-a)

Municipiul Sibiu continuădepunerea proiectelor pentru

obținerea de fonduri europeneMunicipiul Sibiu se dezvoltă prin proiecte finanțate din bugetul

local, dar pentru a suplimenta aceste resurse, Primăria Sibiu continuăsă depună proiecte în vedere obținerii de fonduri europene.

Doamna primar Astrid Fodor a precizat: “Până în prezent MunicipiulSibiu a obținut fonduri europene în valoare de peste 30 de milioane delei, am depus și se află în evaluare proiecte de încă 56 de milioane delei și pregătim documentații pentru proiecte pe care urmează să le de-punem estimate la peste 160 de milioane de lei. Fondurile europenesunt o sursă importantă de finanțare pentru proiectele Sibiului și deaceea vom încerca să obținem maximum posibil ca sume”.

Până în prezent Primăria Sibiu a contractat fonduri europene învaloare de 23 milioane lei, fiind semnate trei contracte pentrueficientizarea energetică a clădirilor în care funcționează Liceul”Constantin Noica” și Școlile generale nr. 1 și nr. 21. De asemenea, înluna iulie se va semna un al patrulea contract pentru eficientizareaenergetică a clădirii Școlii generale ”Radu Selejan”, cu o valoare de7,28 milioane lei. Aceste patru proiecte depuse în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 3, vizează ample reabilitări exterioare și interioare,instalarea de pompe de căldură aer-apă și de panouri fotovoltaice șiamenajarea unui sistem de management pentru fiecare dintre acesteclădiri care să asigure eficientizarea consumului de utilități.

Tot în cadrul POR au fost depuse și se află în evaluare în prezenturmătoarele proiecte care însumează 46,34 milioane lei:lReabilitarea termică a trei clădiri de blocuri din Sibiu (anvelopare,

înlocuire tâmplărie exterioară cu tâmplărie PVC și geam termoizolant,înlocuirea sistemului de colectare ape pluviale);

(continuare în pagina a 5-a)

F O C U S   R E G I O

pagina 2

pagina 3

pagina 4

pagina 5

pagina 6

PUBLICAȚIE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII CETĂȚENILOR - DESPRE PROIECTE, INIȚIATIVE ȘI INVESTIȚII EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREA REGIUNII CENTRU - EDITATĂ DE ADR CENTRU

Page 2: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

(urmare din pagina 1)

Pentru dezvoltarea Regiunii Cen-tru, în următorii ani continuă muncaprivind absorbția unei sume de circa800 milioane euro, ce reprezintăfondurile alocate pentru a fi investiteîn proiecte de reabilitare termică șieficiență energetică, proiecte de fi-nanțare a firmelor private, de dez-voltare a infrastructurii rutiere, deregenerare și dezvoltare a obiecti-velor istorice și a stațiunilor turistice,dar și proiecte ce vizează dezvoltareadurabilă a orașelor, de modernizarea infrastructurii sanitare și sociale,proiecte pentru susținerea dezvoltăriicomunităților marginalizate și a in-frastructurii educaționale.

Concret, în cadrul ședinței Co-mitetului de Monitorizare al POR,desfășurată în data de 24 mai 2018,s-a propus o nouă modificare asupraprogramului, prin crearea a 2 AxePrioritare noi: Axa Prioritară 14 „Crea-rea infrastructurii spitalelor regionalede urgență” și Axa Prioritară 15 „Ini-țiativa pentru IMM-uri”. Prin urmare,Programul are în momentul de față15 Axe Prioritare, care au în totalo alocare estimată de 8,39 miliardeeuro, din care 6,86 miliarde euroreprezintă sprijinul UE, prin FondulEuropean pentru Dezvoltare Regio-nală (FEDR). Alocarea aferentă Re-giunii Centru din cadrul programuluiREGIO 2014-2020 este de 667,81milioane euro din FEDR, la care seadaugă cofinanțarea națională, re-zultând un buget total de 797,02milioane euro.

Peste o jumătate de miliard deeuro reprezintă suma investițiilorprevăzute prin POR 2014-2020 înRegiunea Centru prin contractelesemnate până în acest moment

ADR Centru, care are calitateade Organism Intermediar abilitat săcoordoneze și să gestioneze pro-iectele depuse pentru dezvoltare înRegiunea de Dezvoltare Centru, for-mată din județele Alba, Brașov, Co-vasna, Harghita, Mureș și Sibiu, aderulat o serie de activități pentru

implementarea programului REGIO2014-2020, constând în informareapotențialilor solicitanți de fonduri pri-vind oportunitățile și resursele dis-ponibile, lansarea regională a prio-rităților de investiții pe care se potdepune proiecte, evaluarea și se-lecția cererilor de finanțare depuse,precum și contractarea proiectelorcare au îndeplinit toate cerințeleprocedurale.

Până la această dată, în cadrulPOR 2014-2020 s-au lansat la nivelregional 35 de apeluri de proiecte(care includ patru apeluri ajunse însesiunea a doua de cereri de pro-iecte, un apel pentru scrisori de in-tenție, un apel pentru documentestrategice și un apel proiecte nefi-nalizate) pe 11 dintre Axele Prioritareale programului. Dintre acestea, 19apeluri de proiecte sunt închise – ți-nând cont că pentru patru din aces-tea a fost deschisă sesiunea a II-a;iar 16 apeluri de proiecte încă sunt

deschise. Practic, la data de30.06.2018, situația proiectelor de-puse în cadrul Programului Opera-țional Regional (REGIO) 2014-2020,la nivelul Regiunii Centru cuprinde1.081 proiecte depuse, cu o valoaretotală de peste 1,5 miliarde euro,prin care sunt solicitate fonduri ne-rambursabile în valoare de circa1,44 miliarde euro. Dintre acesteproiecte 394 sunt contractate, cu o

valoare a sumei solicitate de peste420 milioane euro, respectiv maimult de jumătate din suma alocatăla nivel regional. La această valoarese adaugă cheltuielile eligibile și ne-eligibile ale beneficiarilor, ridicândvaloarea totală a investițiilor realizateîn cadrul Programului REGIO în Re-giunea Centru la circa 500 milioaneeuro.

Contractele semnate până la ju-mătatea acestui an asigură dezvol-tarea a 247 microîntreprinderi, prinPrioritatea de Investiții 2.1A, susți-nerea a 85 de firme medii cu sumede până la un milion de euro, prinPrioritatea de Investiții 2.2, dar șireabilitarea a mai mult de 360 kmde drumuri județene, prin cele zececontracte pe Prioritatea de Investiții6.1. De asemenea, în acest momentse știe că se va derula un contractpe prioritatea care vizează eficiențaenergetică a clădirilor rezidențiale,pe lângă cele 14 proiecte destinatecreșterii eficienței energetice, a ge-stionării inteligente a energiei și autilizării energiei din surse regene-rabile la mai multe clădiri publice,din domeniul medical, social și edu-cațional. În ceea ce înseamnă valo-rificarea resurselor, a patrimoniuluiși a oportunităților locale, în RegiuneaCentru sunt semnate 32 contractepe Prioritatea de Investiții destinatărevitalizării patrimoniului cultural, treicontracte pentru Prioritatea de In-vestiții care urmărește modernizareainfrastructurii de turism și încă douăcontracte pe Prioritatea de Investițiiprivind regenerarea urbană.

De-a lungul timpului, activitatea

ADR Centru a vizat un cât mai efi-cient transfer de bune practici, dinperioada precedentă, colaborareacu actorii relevanți și cu reprezen-tanții administrației publice localepentru pregătirea atentă a cererilorde finanțare în conformitate cu re-glementările Programului Operațio-nal Regional 2014-2020, dar și ac-tivități de simplificare, unde a fostposibil, a procedurilor de lucru. Prin-cipalele rezultate ale acestei activitățitehnice au constat în colaborareacu Autoritatea de Management aPOR (AMPOR) 2014-2020 la adop-tarea mai multor măsuri pentru creș-terea absorbției fondurilor alocateprin POR 2014-2020. Este vorbadespre prelungirea termenului pentrudepunerea documentelor privind în-scrierea definitivă a dreptului deproprietate publică la un an de zilede la intrarea în vigoare a contrac-tului de finanțare pentru toate ape-

lurile de proiecte dedicate exclusivbeneficiarilor publici, supracontrac-tarea până la un grad de 150% aproiectelor aferente dezvoltării ur-bane durabile, avându-se în vedereposibilitatea ca în anul 2018 să fiefinanțate proiectele acelor municipiicare au înregistrat cheltuieli, precumși scurtarea perioadei de contractarea unui proiect, prin verificarea pebază de eșantion lunar a documen-tațiilor de contractare la nivelul AM-POR, cu preponderență pentru ape-lurile competitive destinate mediuluide afaceri.

Toate informațiile privind Progra-mul Operațional Regional 2014-2020, inclusiv stadiul depunerii decereri de finanțare și lista proiectelorcontractate în Regiunea Centru, seregăsesc pe pagina de internetwww.regio-adrcentru.ro, coordonatăde Agenția pentru Dezvoltare Re-gională Centru. (N.M.)

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.2

Agenția pentru Dezvoltarea Regională

(ADR) Centru

Sediul: Alba Iulia, str. Decebal, nr. 12, tel 0258.818.616,[email protected]; www.adrcentru.ro

Director general: Simion CrețuRedactori: Nicolae Mărginean – Director Departament Relatii Publice și

Comunicare, Mirela Crina Groza – Șef Serviciu Relații PubliceColaboratori: Cristian Dumitraș, Roxana Roman și Lia Dogaru, consilieri

- Consiliul Județean Alba; Gabriela Mureșan și Andreea Groza, consilieri -Primăria Municipiului Alba Iulia; Mihaela Chicomban, consilier - Consiliul Ju-dețean Brașov; Sorin Toarcea, purtător de cuvânt - Primăria MunicipiuluiBrașov; Cojocaru Andreea, specialist comunicare - Agenția MetropolitanăBrașov; Lukacs Katalin și Sanda Vițelar, consilieri - Consiliul JudețeanMureș; Andreea Farcașiu, Șef Serviciu - Consiliul Județean Sibiu; MirelaGligore, Șef Serviciu Comunicare - Primăria Municipiului Sibiu; Ady András,consilier - Primăria Municipiului Miercurea Ciuc; Maria Ciorba, coordonator -Europe Direct Timișoara.

PESTE 30 DE MILIOANE EURO SUNT CONTRACTATE ÎN ACESTMOMENT PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE

Clădirile sunt cele mai mariconsumatoare de energie, cu atâtmai mult cu cât cele mai multesunt construite cu grad redus deizolare termică

Viața noastră depinde de energie,iar creșterea rapidă a consumuluide combustibili fosili - cum sunt pe-trolul, gazele naturale și cărbunele -

are un impact dramatic asupra emi-siei de gaze de seră. Deși încă maiexistă rezerve exploatabile de gazenaturale și cărbuni, în timp acestease vor epuiza. Pe de altă parte,creșterea temperaturii globale, po-luarea mediului și problemele legatede schimbările climatice sunt în modregulat subiecte de știri. În acestmoment este necesară o schimbarea comportamentului cetățenesc, însensul economisirii energiei și efi-cientizării consumului acesteia. Oparte din soluție este creșterea utili-zării energiei din surse regenerabile(eoliană, energie termică solară,geotermală, a mareelor/hidro etc),precum și reducerea cererii de com-bustibili fosili, ceea ce va contribuiîn mod substanțial la reducerea emi-siilor de CO2. Dar cea mai marecontribuție va proveni din creștereaeficienței energetice a clădirilor, de-oarece studiile globale arată că 45%din totalul energiei consumate lanivel mondial este realizat în clădiri,publice sau de locuit, acestea re-prezentând cei mai mari utilizatoride energie.

De unde apare necesitatea de acrește eficiența energetică? De laimportanța reducerii consumurilor

din bugetele de familie sau din celpublic pentru facturile de energie.Dar, în calitate de stat membru alUniunii Europene, pentru a protejamediul înconjurător, România și-aasumat angajamentul de a limitaemisiile de gaze cu efect de seră lao creștere de maxim 19% în 2020,față de nivelul din 2005. Creștereaeconomică proiectată generează o

cerere mai mare de energie iar,astfel, măsurile de eficientizare ener-getică reprezintă un mijloc importantde controlare a emisiilor nocive. Pede altă parte, România are un patri-moniu important de clădiri construitepreponderent în perioada 1960-1990,cu grad redus de izolare termică. Înconsecință, potențialul de economi-sire a energiei utilizate în clădiri estesemnificativ, depășind valorare de40% din volumul actual.

Sume importante alocate creș-terii eficienței energetice prin Pro-gramul Operațional Regional 2014-2020 în Regiunea Centru

La nivel național, sunt alocate1,10 miliarde de euro pentru inves-tițiile în creșterea eficienței energeticea clădirilor rezidențiale, a celor publiceși a sistemelor de iluminat public,iar 106,49 milioane euro din aceastăsumă îi revin Regiunii Centru. Infor-mații detaliate despre finanțarea mă-surilor de eficiență energetică prinProgramul Operațional Regional2014-2020 se găsesc în acest mo-ment pe site-ul www.regio-adrcentru.ro, secțiunea Prezentare REGIO2014-2020 și pe site-ul www.infore-

gio.ro, cu referire la finanțările dis-ponibile prin Axa prioritară 3 - Spriji-nirea tranziției către o economie cuemisii scăzute de carbon, Prioritateade investiții 3.1 - Sprijinirea eficiențeienergetice, a gestionării inteligentea energiei și a utilizării energiei dinsurse regenerabile în infrastructurilepublice, inclusiv în clădirile publice,și în sectorul locuințelor.

Cu fonduri europene, prin Pro-gramul REGIO 2014-2020 este fi-nanțată creșterea eficienței energe-tice în clădiri rezidențiale. Practic,asociațiile de proprietari din mediulurban sunt sprijinite în vederea creș-terii eficienței energetice a blocurilorde locuințe. În anii 2016 și 2017 aufost deschise două apeluri de proiecteîn cadrul acestei operațiuni, cerereade finanțare fiind întocmită de Uni-tățile administrativ-teritoriale din me-diul urban, pentru reabilitarea a ma-xim 10 blocuri, dintre cele construiteîn perioada 1950-1990 ce au regimde înălțime minim P+2. O singurăcerere de finanțare putea să aibăvaloarea totală eligibilă de minim100.000 euro și maxim 5.000.000euro, alocarea la nivel de regiunefiind de maxim 44,4 milioane euro,fonduri europene provenite din Fon-dul European pentru Dezvoltare Re-gională (FEDR) și contribuții de laBugetul de stat. Contribuția UnitățiiAdministrativ Teritoriale solicitanteși a Asociației de proprietari trebuiasă se ridice la valoarea de minim40% din valoarea totală eligibilă.

În primul apel de proiecte peacest domeniu, încheiat în 16.11.2016, au fost depuse 8 proiecte iar

în cel de al doilea apel, închis în28.02.2018, au fost depuse 16 pro-iecte. Trebuie menționat faptul cădin primul apel 7 proiecte au fostrespinse, fiind selectat și contractatdoar unul singur, în valoare de 0,06milioane euro. Prin proiectele dincel de-al doilea apel, care au o va-loare totală de peste 30 milioaneeuro, se solicită suma nerambursa-bilă de 16,08 milioane euro.

Prin aceste proiecte sunt finanțateîmbunătățirea izolației termice și hi-droizolarea anvelopei clădirii, a șar-pantelor, inclusiv măsuri de consoli-dare a acestora; reabilitarea și mo-dernizarea instalației de distribuțiea agentului termic; precum și mo-dernizarea sistemului de încălzire,inclusiv repararea/înlocuirea centraleitermice de bloc/scară. De asemenea,pot fi achiziționate și instalate sistemealternative de producere a energieidin surse regenerabile; pot fi înlocuitecorpurile de iluminat fluorescent șiincandescent din spațiile comune,cu corpuri de iluminat cu eficiențăenergetică ridicată și durată marede viață; sau pot fi implementatesisteme de management al funcțio-nării consumurilor energetice.

Interes foarte mare al adminis-trației publice din Regiunea Centrupentru finanțarea creșterii eficien-ței energetice în clădirile publice

Autoritățile și instituțiile publicedin mediul urban și rural sunt sprijiniteîn vederea creșterii eficienței ener-getice a clădirilor deținute în pro-prietate/ administrare tot prin Pro-gramul Operațional Regional (POR)

2014-2020. Apelul de proiecte în ca-drul acestei operațiuni a fost deschisîn perioada 28 februarie – 4 octom-brie 2017. Au fost depuse 87 deproiecte, în valoare totală de 146,5

milioane euro, de către autoritățilepublice centrale, autoritățile și insti-tuțiile publice locale din mediul urban

și rural, precum și parteneriate întreacestea, pentru reabilitarea termicăa clădirilor construite până la sfârșitulanului 1999, cu o suprafață utilă to-tală mai mare de 250 mp. Valoareatotală eligibilă a unei cereri de fi-nanțare nu a putut fi mai mică de100.000 euro și nu a putut depăși25 milioane euro, în condițiile încare alocarea financiară pentru Re-giunea Centru a fost puțin peste 50milioane euro, cumulat, din FEDRși Bugetul de stat, iar contribuțiasolicitanților autorități și instituții pu-blice locale a reprezentat minim 2%din valoarea totală eligibilă a unuiproiect.

În acest moment, în întreaga re-giune sunt contractate 17 proiecte,pentru eficientizarea termică a șapte

spitale și unități medico-sociale, treigrădinițe, cinci școli, și un liceu, darși o clădire aparținând JandarmerieiRomâne. Aceste proiecte vizeazăîmbunătățirea izolației termice a an-

velopei clădirii, a șarpantelor și în-velitoarelor, inclusiv măsuri de con-solidare a clădirii, acolo unde este

cazul; introducerea, reabilitarea șimodernizarea, după caz, a instalațiilorpentru prepararea, distribuția și uti-lizarea agentului termic pentru în-călzire și a apei calde menajere, asistemelor de ventilare și climatizare;precum și utilizarea intensivă a sur-selor regenerabile de energie. Be-neficiarii au și posibilitatea de acrea sisteme centralizate de ter-moficare (căldură/răcire) de mici di-mensiuni, utilizând soluții de coge-nerare și trigenerare, împreună cusurse regenerabile; să implementezesisteme de management energetic;inclusiv să introducă sisteme deventilare mecanică cu recuperarede căldură pentru asigurarea calitățiiaerului interior și a unor sisteme declimatizare. În fiecare cerere de fi-nanțare pot fi prevăzute înlocuireacorpurilor de iluminat fluorescent șiincandescent cu corpuri de iluminatcu eficiență energetică ridicată șidurată mare de viață; dar și achizi-ționarea, instalarea, montarea șioperarea de echipamente /instalațiiși tehnologii care permit depozitareaenergiei electrice și termice – acțiunicare duc la creșterea eficienței ener-getice.

Interesul foarte mare al adminis-trației pentru acest gen de proiecte s-a tradus în acoperirea în procentde peste 140% din suma alocată lanivel regional, din cele 87 de cereride finanțare, cele 17 contractate soli-citând peste 31,34 milioane euro, iarrestul de 60 aflate în etapa de selecție,solicitând ca fonduri nerambursabilepeste 50 milioane euro. (N.M.)

PROIECTELE REGIO REPREZINTĂ SOLUȚIA DEZVOLTĂRII REGIONALE

Redacția:

Page 3: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

Cu un buget de peste 157 milioanelei fonduri nerambursabile, prin contractelede finanțare semnate la ADR Centru, unnumăr de 32 de obiective de patrimoniudin Regiunea Centru sunt acum în plinproces de implementare a activităților,prin diversele faze de derulare a lucrărilorde consolidare, restaurare, de dotare saude promovare a obiectivelor.

În categoria obiectivelor de patrimoniucultural ce primesc fonduri nerambursabileprin programul Regio, intră monumenteistorice, biserici, cetăți, muzee, construiteîn oricare dintre cele șase județe ale Re-giunii Centru, respectiv Alba, Brașov, Co-vasna, Harghita, Mureș și Sibiu și caresunt incluse pe listele obiectivelor de pa-trimoniu UNESCO, patrimoniu cultural

național (indiferent de localizare, urban(orașe/municipii) sau rural (sate/comune))și patrimoniu cultural local din mediul urban.

Prin bugetul aprobat pentru fiecareproiect care a intrat la finanțare, beneficiariice au depus proiectele vor deconta lu-crările de restaurare, protecție și conser-vare a clădirilor, a picturilor interioare, acelor murale exterioare, a frescelor, stu-caturilor și iconostaselor, lucrări de res-taurare și remodelare a fațadelor. O altăcategorie de activități pentru care vorprimi fonduri din bugetul contractului definanțare sunt cele de dotări interioare,respectiv instalații electrice sau de încăl-zire, echipamente şi dotări pentru asigu-rarea condițiilor de climatizare, siguranțăla foc, antiefracție, dar și dotări pentru

expunerea şi protecția patrimoniului culturalmobil şi imobil.

Este obligatoriu ca toți cei ce auobținut finanțare să întreprindă și activitățide marketing, respectiv să organizezeevenimente sau activități deschise publi-cului, pentru promovarea turistică a obiec-tivului. Conform cerințelor europene, lafinalizarea celor 32 de proiecte finanțatepână în prezent, toate obiectivele de pa-trimoniu vor pune la dispoziția doritorilorposibilitatea de a vedea proiectul în mediulon-line. Asta înseamnă faptul că bisericilefortificate, cetățile, muzeele și celelaltetipuri de obiective finanțate se vor scana3D, imaginile rezultate fiind transpuse peun website în mediul online, dând apoiposibilitatea să se poată vizita virtual clă-dirile și în interior și exterior, ca într-unjoc de pe calculator.

”Suntem regiunea cu cea mai marecreștere ca număr de turiști, peste 2,5milioane vizitându-ne regiunea în anul2015, iar din numărul mare de proiectedepuse pe această prioritate, respectiv71, care solicitau peste 509 milioane leifonduri nerambursabile pentru reabilitareaobiectivelor de patrimoniu, rezultă căvrem să păstrăm intactă bogăția patri-moniului nostru, pentru a-l reda nealterat,cetățenilor. Pentru salvarea obiectivelor,pentru reducerea nivelului de degradareși introducerea lor în circuitul turistico-economic, principalele acțiuni care suntfinanțate prin Program se concentreazăasupra activităților de restaurare, protecțieşi conservare a obiectivelor de patrimoniu,

dar și asupra activităților de promovare,pentru punerea lor în valoare. Atât popu-lația rezidentă, cât și turiștii, vor apreciași alege acele destinații care acordă oatenție sporită mediului și comunitățilorlocale, care beneficiază astfel de o creșteresemnificativă a calității vieții”, a declaratdomnul Simion Crețu, director generalADR Centru.

Aceste proiecte sunt finanțate prinAxa Prioritară 5 a Programului OperaționalRegional 2014-2020, un proiect putândobține fonduri nerambursabile de la minim100.000 euro până la maximum 5.000.000euro. În cele șase luni, cât a fost deschisdepunerii acest apel de proiecte, la ADRCentru au fost depuse 71 de cereri de fi-nanțare pentru reabilitarea de obiectivede patrimoniu. Proiectele au putut fidepuse de către primării, consilii județeneși unitățile de cult din Regiunea Centru,ce au în custodie un obiectiv istoric depatrimoniu cultural înscris pe lista monu-mentelor istorice emisă de Ministerul Cul-turii. Aceste proiecte depuse spre finanțareaveau o valoare totală de peste 530 mi-lioane lei, din care solicitau spre finanțareo sumă de 509 milioane lei. După cetoate proiectele care au fost depuse aufost evaluate de experții ADR Centru șicei independenți, un număr de 32 deproiecte care au avut punctajele cele maibune au intrat la finanțare deși bugetulexistent a fost depășit, prin solicitare, înproporție de 131%.

Începând din 14 mai 2018 s-a redes-chis apelul de proiecte în cadrul Priorității

de Investiții 5.1 – Conservarea, protejarea,promovarea și dezvoltarea patrimoniuluinatural și cultural, a POR 2014-2020, cuaccent pe proiectele nefinalizate. Prinproiect nefinalizat se înțelege un proiectcare poate conține mai multe elementefizice sau componente sau articole sauactivități, care la data depunerii cererii definanțare nu are finalizat integral cel puținunul dintre acestea. În acest sens, solici-tanții vor anexa la cererea de finanțare,în mod obligatoriu, contractul de lucrărişi documentele de atribuire. Contractulde lucrări trebuie să fie în perioada devalabilitate la data depunerii cererii de fi-nanțare. În situația în care contractul în-

cheiat presupune proiectare şi execuție,la data depunerii cererii de finanţaretrebuie să existe minim proiectul tehnicrecepționat şi ordin de începere a lucrăriloremis, în caz contrar proiectul va fi respinsde la finanțare. În cadrul acestui apel deproiecte solicitanți eligibili sunt unitățileadministrativ teritoriale, autoritățile admi-nistrației publice centrale, instituțiile publicefinanțate.

Pentru proiectele ce se mai pot de-pune până în 16 iulie 2018 există unbuget de finanțare disponibil de fondurieuropene și de la bugetul de stat de circa17 milioane euro.

Mirela GROZA

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.3

Peste 52 milioane euro fonduri europene, atrase de județul BrașovInfrastructura rutieră și de sănătate publică a județului Brașov, modernizată cu fonduri europene, prin axele POR 2014-2020

Două proiecte de modernizare aunor drumuri interjudețene, alăturide două proiecte de reabilitare șieficientizare energetică a unor instituțiimedicale, sunt implementate în pre-zent de Consiliul Județean Brașov

Primii bani europeni din exercițiulfinanciar 2014-2020 au fost atrașide județul Brașov pentru moderni-zarea drumului „de sub munte” – ar-tera rutieră care facilitează accesulspre zona mirifică de la poalele nor-dice ale Munților Făgăraș. Este vorbadespre o investiție totală de peste32 de milioane de euro care se varealiza în Țara Făgărașului, în ur-mătorii patru ani. Proiectul intitulat„Modernizare drum interjudeţean DJ104A, DJ 105C și DJ 105P – formatdin DJ 104A, km 0+000-45+000, DJ105C, km 6+300-3+800, DJ 105P,km 0+000-3+800” are o valoare de146.864.245,94 lei, din care cheltuielitotale nerambursabile –141.522.749,92 lei, (adică aproximativ27 de milioane de euro). Contribuțiaproprie a Județului Brașov la cheltu-ielile eligibile este de 2.888.219,39lei, iar cheltuielile totale neeligibileajung la 2.453.276,63 lei. Proiectuleste finanțat prin Programul Opera-țional Regional 2014-2020 – Axaprioritară 6 – Îmbunătățirea infras-tructurii rutiere de importanță regio-nală. El cuprinde modernizarea dru-mului interjudețean DJ 104A, în le-gătură cu DJ 105C și DJ 105P, pe olungime lungime totală de 53,01 km(din care 49,039 km realizați cu fon-duri POR și 4 km modernizați dinfondurile proprii ale Județului Brașov).Drumul străbate localitățile Șinca Ve-che, Șercăița, Bucium, Mărgineni,Sebeș, Recea, Gura Văii, Lisa, Sâm-băta de Sus, Drăguș, Viștea de Sus,Victoria și Ucea de Sus. lLucrări de amploare pe 53de km de drumuri din Țara

FăgărașuluiPe lângă înnoirea structurii rutiere

și a carosabilului, realizarea acosta-mentelor, a drumurilor laterale, a tro-tuarelor și a canalizării, amenajareaunor stații de transport public de că-lători, construirea de poduri și podețe,precum și asigurarea elementelorde siguranță a circulației pe întreagasa lungime, modernizarea drumului„de sub munte” va asigura conecti-vitatea cu rețeaua TEN-T și descon-gestionarea traficului de pe DN 1Sibiu - Brașov, având în vedere elcă facilitează legătura Brașovului cujudețele limitrofe. Totodată, acestdrum modernizat va face legăturaîntre DN 1/E 68 și DN 7C (Transfă-gărășan). Concret, la finele proiectuluivor exista: 53 km de drumuri județenemodernizate și conectate la TEN-T(DJ 104A – 45,525 km; DJ 105C –2,173 km; DJ 105P – 1,341 km),64.422 mp de acostamente și 16.280mp de drumuri laterale; 24.884 mpde trotuare și 21 de stații de transportpublic realizate; 4.665 metri de pa-

rapete metalice direcționale, 70 deindicatoare rutiere cu lumină galbenăintermitentă, 6 oglinzi rutiere, 1.534de indicatoare și stâlpi rutieri, 10.224metri de benzi rezonatoare montate,158,48 km de marcaje longitudinale

și 2.704 mp marcaje rutiere trans-versale realizate; 15 poduri, 105 po-dețe transversale, 164 podețe drumurilaterale și 401 podețe de acces mo-dernizate.

lModernizarea drumului interjudețean Covasna – Brașov,o necesitate pentru dezvoltarea

zonei Cel de-al doilea proiect de in-

frastructură rutieră pus în practicăde Consiliul Județean Brașov este„Modernizare drum interjudețean Co-vasna – Brașov care face legăturaîntre drumul național DN 12 și drumulnațional DN 13 – format din DJ 131km 0+000 – 7+856 și DJ 131B km0+000 – 12+978”. Proiectul este fi-nanțat în cadrul POR 2014-2020,Axa prioritară 6 și are o valoaretotală de 110.894.604,55 lei, din carecheltuielile eligibile însumează109.895.685,23 lei. Practic, proiectulbeneficiază de o finanțare neram-bursabilă de 107.697.771,52 lei (apro-ximativ 24,6 milioane de euro – lamomentul semnării contractului definanțare), la care se adaugă contri-buția proprie a Județului Brașov afe-rentă cheltuielilor eligibile, în sumăde 2.197.913,71 lei. Cheltuielile ne-eligibile se ridică la 998.919,32 lei.În plus față de aceste sume, JudețulBrașov va acoperi din fonduri propriialte cheltuieli neeligibile în cuantumde 24.655.153 lei. Drumul străbatelocalitățile brașovene Măieruș, Apața,Ormeniș, Augustin, (respectiv DJ131– 7,8 km și DJ131B – 12 km), șicontinuă prin localitățile Baraolt, Bi-borțeni, Bățanii Mari, Malnaș Băi dinjudețul Covasna. De altfel, porțiuneade drum din județul Covasna va fi șiea modernizată printr-un proiect si-milar, derulat de Consiliul JudețeanCovasna.

Prin modernizarea acestui drumde importanță regională, care facelegătura între drumul național 12(Brașov – Miercurea Ciuc – Toplița)și drumul național 13/E60 (Brașov –Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Oradea

– Budapesta), se realizează conec-tarea la rețeaua TEN-T și se asigurălegătura între județele Brașov, Co-vasna și Harghita. Pe lângă refacereacompletă a structurii rutiere și a părțiicarosabile aferente drumului interju-

dețean, proiectul prevede realizareade 6018 mp trotuare modernizate, 3stații pentru transportul în comun, 3poduri (inclusiv cele peste râul Olt),1 sens giratoriu, 2 parcări moderni-zate și 74 de podețe (inclusiv podețela drumuri laterale). Se estimeazăca lucrările să se încheie până în2021.

lPeste 24 de milioane de lei nerambursabili, pentru

eficientizarea energetică a douăinstituții medicale

Consiliul Județean Brașov imple-mentează și două proiecte în cadrulProgramului Operațional Regional(POR), Axa prioritară 3 – Sprijinireatranziției către o economie cu emisiiscăzute de carbon, pe Prioritatea deInvestiții 3.1 – Sprijinirea eficiențeienergetice, a gestionării inteligentea energiei și a utilizării energiei dinsurse regenerabile în infrastructurilepublice, inclusiv în clădirile publiceși în sectorul locuințelor, OperațiuneaB - Clădiri publice. Acestea totalizeazăpeste 24 de milioane de lei, fondurieuropene nerambursabile, adică pes-te 5,2 milioane de euro. Pentru am-bele proiecte au fost deja întocmitestudiile de fezabilitate și documen-tațiile DALI, urmând să fie lansateprocedurile de licitație pentru parteade proiectare și de execuție.lUnitatea Medico-Socială din

Sânpetru va fi modernizatăProiectul denumit „Reparații ca-

pitale, modernizare, eficientizare ener-getică a Unității de Asistență Medi-co-Socială de Pneumoftiziologie Sân-petru” are ca obiectiv general reali-zarea lucrărilor de reparații și con-solidare, de recompartimentare, mo-dernizare și eficientizare energeticăa clădirii instituției menționate. Aceas-tă clădire este una de tip pavilionar,fiind alcătuită din cinci corpuri alipite,cu înălțimi și funcțiuni diferite: uncorp de cămin – cu saloane pacienți,radiologie, cabinete medicale, salăde tratament, sală de club, grupurisanitare comune cu dușuri, vestiare,holuri; un corp de legătură prin in-termediul căruia se realizează accesulprincipal în clădire și către morgă;blocul alimentar – cuprinzând spațiipentru călcătorie, spălătorie, uscă-torie, sală de mese, bucătărie șispații anexe; pavilionul administrativ– cu centrală termică, farmacie, grupsanitar, vestiar de depozitare, cameretehnice, garderobă, birouri, cabinete,holuri și o sală festivă – în prezentdezafectată.

Proiectul cuprinde lucrări de rea-bilitare termică, inclusiv reparații lanivelul fațadei, al soclurilor și trotua-relor, modernizarea și reabilitareainstalațiilor de încălzire, climatizare

și iluminat, dar și reparații la ele-mentele structurale, la acoperiș, laterasele exterioare și căile de acces.Alte tipuri de lucrări preconizate suntde recompartimentare a unor spațiiinterioare și cele prin care întreagaclădire va fi adusă la standardele defuncționare din punctul de vedere alsiguranței la incendiu. Valoarea totalăa proiectului este de 8.584.757,90

lei, din care cheltuielile totale eligibilesunt de 6.346.926,02 lei, iar2.237.831,88 lei înseamnă cheltuielitotale neeligibile. Din totalul eligibil,6.219.987,50 lei reprezintă cheltuielinerambursabile, iar diferența de126.938,52 lei reprezintă contribuțiaproprie a Județului Brașov. lCorpul nou al Maternității, dinBrașov va fi dotat cu panouri solare și pompe de căldură Cel de-al doilea proiect, denumit

„Modernizare, dotare și eficientizareenergetică a corpului S+P+7+M șicorp extindere (de legătură) existentîntre corpul nou și corpul vechi aleSpitalului Clinic de Obstetrică-Gine-cologie Dr. A. I. Sbârcea Brașov”, îșipropune creșterea eficienței ener-getice a corpului nou al Maternitățiidin municipiul reședință de județ șia celui care face legătura cu clădireaveche (cea recent modernizată printr-un program derulat de Ministerul Să-nătății). În acest sens, proiectul vi-zează realizarea tuturor lucrărilorcare asigură reabilitarea termică: izo-larea termică a fațadei, termo-hidroi-zolarea terasei, înlocuirea instalațieide încălzire și reabilitarea sistemuluide furnizare a apei calde de consum,montarea de panouri solare pe aco-periș și pompe de căldură, moderni-zarea sistemelor de climatizare șide ventilare mecanică pentru asigu-rarea calității aerului interior, moder-nizarea instalațiilor de iluminat dinambele clădiri, înlocuirea circuitelorelectrice deteriorate sau subdimen-sionate. Nu în ultimul rând, vor firealizate reparații la elementele fa-țadei care prezintă potențial pericolde desprindere și la acoperișul tipterasă, recompartimentări interioare,reparații la trotuare, precum și toatetipurile de lucrări necesare obțineriiavizului ISU. De asemenea, se vorconstrui rampe de acces pentru per-soanele cu dizabilități.

Cheltuielile totale ale proiectuluisunt de 26.552.919,96 lei, din carecheltuielile totale eligibile ajung la18.219.927,27 lei, iar cheltuielile ne-eligibile sunt în valoare de8.332.992,69 lei. Din totalul sumeloreligibile, 17.855.528,72 reprezintăcheltuieli totale nerambursabile, iar

364.398,55 lei este valoarea contri-buției proprii a Județului Brașov.

lJudețul Brașov, campion laatragerea fondurilor UE

Prin „câștigarea” proiectelor men-ționate, județul Brașov se află în topla nivelul Regiunii Centru în ceea ceprivește absorbția fondurilor de laUniunea Europeană în actualul exer-cițiu financiar. „Derularea acestorcontracte de finanțare înseamnă pen-tru noi o realizare remarcabilă, avândîn vedere că este vorba, în esență,despre proiecte de modernizare ainfrastructurii, atât a celei rutiere, câtși a celei de asistență socială și me-dicală din județul Brașov. Suntembucuroși că strădaniile noastre de aatrage cât mai multe fonduri europenenerambursabile în județul Brașovsunt încununate de succes și putemrealiza în județul nostru investiții deordinul zecilor de milioane de euro.Practic, aceste proiecte oglindescmunca de echipă din ultimii doi ani asalariaților din cadrul Consiliului Ju-dețean Brașov, sub coordonarea ad-ministratorului public Daniel Gligoraș”,spune președintele CJ Brașov,Adrian-Ioan Veștea.

lÎncă două proiecte sunt în analiză la ADR Centru

Consiliul Județean Brașov a pre-gătit documentația în vedere accesăriiunei alte finanţări pe Programul Ope-raţional Regional 2014 – 2020, Axaprioritară 3, pentru realizarea unorlucrări de strictă necesitate la SpitalulClinic de Psihiatrie și NeurologieBrașov. Proiectul denumit „Consoli-darea, modernizarea şi creştereaeficienţei energetice a spitalului Clinicde Psihiatrie şi Neurologie Braşov”,ale cărui lucrări sunt estimate la25.849.892 lei, la care se adaugăTVA în valoare de 4.877.037 lei, afost întocmit și depus la ADR Centru.În momentul de față această Cererede finanțare se află în evaluare, lafel ca un alt proiect, de această datăpe Axa prioritară 8 – Investiții în in-frastructurile sanitare și sociale, rea-lizat în cadrul Operaţiunii 8.2.B: Uni-tăți de primiri urgențe. Acest proiecteste destinat Unității de Primiri Ur-gențe (UPU) din cadrul SpitaluluiClinic Județean de Urgență Brașov.Prin intermediul proiectului „Dotareacu echipamente și aparatură medicalăperformante a UPU din cadrul Spi-talului Clinic Județean de UrgențăBrașov”, 18 tipuri de echipamentecomplexe și aparatură medicală deînaltă performanță, totalizând 83 deobiecte și aparate, vor dota cabinetelemedicale ale UPU, în vederea creș-terii calității serviciilor medicale șiscurtării timpilor de așteptare pentrupacienți. Cheltuielile totale ale acestuiproiect sunt de 6.793.628,72 lei, dincare 6.657.756,14 lei sunt cheltuielitotale nerambursabile și 135.872,58lei reprezintă contribuţia proprie aJudețului Brașov.

Mihaela CHICOMBAN

Patrimoniul cultural al Regiunii Centru, unul dintre cele mai bogatedin România, restaurat prin fonduri Regio

Page 4: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

La începutul lunii mai, în organi-zarea Primăriei MunIcipiului Mier-curea Ciuc a avut loc un evenimentmajor: semnarea unui contract definanțare de reabilitare termică aGrădiniței Aranyalma din municipiu.Părțile semnatare ale contractuluiau fost primarul municipiului, RádulyRóbert Kálmán și directorul generalal ADR Centru, Simion Crețu. A fostvorba, de fapt, de semnarea primuluicontract de finanțare din cadrul ci-clului de proiecte cu susținere dinfonduri UE, privind perioada 2014–2020. Programul se referă la spriji-nirea investițiilor în eficiența clădirilorrezidențiale sau non-rezidențiale.Primarul Ráduly Róbert Kálmán și-a exprimat acordul și speranța îndemararea acestui program și în –tardiva – dar oportuna pornire – aunei serii de implementări. Directorulgeneral ADR Centru a afirmat că s-a spart gheața pentru o nouă seriede contracte pe axa care își propuneîmbunătățirea eficienței energeticepentru clădiri. O rezolvare parțialăa problemei resurselor de energie,și prin urmare a necesității iminentede conservare cât mai bună a aces-tei energii se întrevede prin creștereaeficienței energetice a clădirilor. Cos-tul total al reabilitării Grădiniței Ara-nyalma este de 4.202.792,07 lei,costuri care vor acoperi lucrări cumsunt: schimbarea tâmplăriei exte-rioare, termoizolarea subsolului, apereților exteriori, a podului, mo-dernizarea sistemului de încălzire,a rețelei de apă caldă și electricitate,construirea unui sistem de ventilațieși a sistemului fotovoltaic.

Alte două instituții de învățământdin Miercurea Ciuc vor obține fondurinerambursabile pentru reabilitaretermică, ca urmare a semnării con-tractelor de finanțare în valoaretotală de peste 10 milioane de lei.

Este vorba de Școala GimnazialăJózsef Attila şi Școala GimnazialăLiviu Rebreanu, pentru modernizareacărora municipalitatea solicită sumade circa 1,7 milioane de euro pentruîmbunătățirea eficienței energetice.Contractele cu reprezentanții ADRCentru au fost semnate la 14 mai,iar în ziua următoare aceste infor-

mații au fost aduse și la cunoștințaopiniei publice, printr-o conferințăde presă dedicată, organizată dePrimăria Municipiului Miercurea Ciuc.Fiecare dintre aceste instituții, res-pectiv cele ce vor urma în decursulimplementării altor reabilitări, vorcuprinde intervențiile menționate încazul grădiniței Aranyalma, adică:schimbarea tâmplăriei exterioare,termoizolarea subsolului, a perețilorexteriori, a podului, modernizareasistemului de încălzire, a rețelei deapă caldă și electricitate, construireasistemului de ventilație și a sistemuluifotovoltaic. Reabilitarea Școlii Gim-naziale József Attila are o valoaretotală de 6.214.244,55 lei, din carepeste 4,6 milioane de lei sunt asi-gurați din fondurile nerambursabile

alocate de UE şi Guvernul României,pentru realizarea activităților, dife-rența constând în cofinanţarea be-neficiarului. Finalizarea proiectuluise preconizează până în finele luniiiulie, anul viitor.

Proiectul cu titlul „Reabilitare ȘcoliiGimnazială Liviu Rebreanu” are o va-loare totală de 4.013.136,07 lei, din

care peste 3 milioane lei sunt asigurațidin fondurile nerambursabile alocatede UE şi Guvernul României, pentrurealizarea activităților, diferența con-stând în co-finanţarea beneficiarului.Finalizarea proiectului se preconizeazăa fi tot în 2019, cu o lună după finali-zarea proiectului amintit anterior.

„Am depus proiecte pentru aproa-pe toate instituțiile de învățământ şiprobabil vom avea unsprezece con-tracte de finanțare, dacă totul mergebine. Asta înseamnă că vor fi un-sprezece unități de învățământ carevor fi la nivelul cerințelor momentuluidin două puncte de vedere majore– eficiență energetică şi aspect ur-banistic” – a evidențiat primarul Rá-duly Róbert Kálmán.

ady andraS

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.4

Coloana vertebrală a economiei, mediul privat din Regiunea Centru,finanțat cu peste 400 milioane lei fonduri nerambursabile Regio

Peste 330 de microîntreprinderiși firme din cele șase județe ale Re-giunii Centru, respectiv din Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureșși Sibiu, au primit fonduri nerambur-sabile pentru modernizarea și dotareasocietăților comerciale, pentru păs-

trarea și crearea de noi locuri demuncă.

Prin două domenii de finanțarenerambursabilă, Programul Opera-țional Regional 2014-2020 derulatde către ADR Centru la nivel regional,a pus la dispoziția firmelor din re-giune, un buget de 495 milioane leifonduri nerambursabile, care să poa-tă fi solicitate de firme pentru a-șiextinde activitatea și producția, a-șiîmbunătății procesul tehnologic șipentru a se dezvolta. Finanțarea fir-melor private mai mici sau mai maria fost deja o prioritate derulată cusucces încă din perioada 2007-2013,când prin același program derulatde ADR Centru au fost finanțatecirca 250 de firme private au obținutfonduri nerambursabile pentru dez-voltarea lor și modernizare de hote-luri, construire de centre de afaceri,sau pentru modernizare cabinetemedicale, service-uri auto, extinderepensiuni, retehnologizare spații deproducție de diverse tipuri.

Din 2016, de când s-au lansatapelurile de depunere cereri de fi-nanțare pe noul program Regio 2014-

2020, aceste domenii ale firmelorau fost cele mai active în depunereși contractare. Practic, pe cele douălinii de finanțare disponibile pentrufirme s-au depus în total 722 de so-licitări de finanțare, respectiv proiectedepuse de firmele mici cu până la

nouă angajați sau și cele mai maridin județele Alba, Brașov, Covasna,Harghita, Mureș și Sibiu. Toate cele722 de firme au declarat că vor derulaproiecte cu o valoare totală de 1672milioane lei, din care ei solicitau cafonduri nerambursabile 980 milioanelei pentru a-și dezvolta afacerile.

”Programul Operațional Regional,pe care îl gestionăm la nivel regional,are un buget preponderent axat pefinanțarea proiectelor de dezvoltarea orașelor și a infrastructurii județene,proiecte depuse de primăriile șiconsiliilor județene din regiune Deșiau o mica cotă parte din bugetul de697 milioane euro pe care îl avemnoi a investi în dezvoltarea orașelor,modernizarea unităților de învăță-mânt, spitale, drumuri, achiziția deambulanțe, modernizarea infrastruc-turii turistice, 125 milioane euro suntbanii destinați finanțării mediului pri-vat. Aceste linii de finanțare suntcele mai active, aici activitatea estefebrile, atât din partea noastră careevaluăm fiecare proiect cu fiecareactivitate și cheltuială prevăzute încele peste 722 de proiecte, dar și

din partea celor ce reușesc să încheieapoi un contract de finanțare. Dacăîn cazul autorităților avem proceduride achiziții și lucrări complexe, caresunt anevoioase și implică multeetape, iar durata în care se imple-mentează un proiect este în mediede cel puţin doi ani, aici în schimbun proiect se poate încheia ca de-rulare și în decurs de câteva luni.Știm că nevoie de finanțare pentrumediul privat est e mult mai maredecât bugetul disponibil. Practic,doar jumătate din proiectele depusereușesc să intre la finanțare, restulrămânând într-o listă de rezervă.Însă noi, continuăm să facem de-mersuri de a atrage mai multe fon-duri pentru firmele din regiunea noas-tră, care sunt coloană vertebrală șimotorul ce susțin financiar autoritățilelocale și familiile din regiune și înprezent ne axăm pe o supracon-tractare a banilor disponibili, pentrua sprijini cât mai multe firme și acrea cât mai multe locuri de muncăpentru cetățeni”, a declarat domnulSimion Crețu director general ADRCentru.

Punctual, situația proiectelor de-puse pe cele două linii de finanțare,este următoarea:

-pe Prioritatea 2.1 a POR 2014-2020, a fost disponibil un buget de225 milioane lei pentru finanțarea

firmelor și dezvoltarea microîntre-prinderilor cu maxim 9 angajați. Pen-tru a primii acești bani, s-au depusla ADR Centru un număr de 497 deproiecte ce solicitau 333 milioanelei ca fonduri nerambursabile. Dupăevaluarea lor, un număr de 247 pro-iecte au primit ok-ul de finanțare.Aceste proiecte vor investii în eco-nomia regiunii peste 243 milioanelei, din care ei vor primii prin POR2014-2020 un buget de 161 milioanelei ca fonduri nerambursabile. Peaceastă axă o firmă putea solicitaun buget maxim de 200.000 de euro,echivalent în lei.

Fondurile alocate din program sevor investi în lucrări de construire,extindere sau modernizare a spațiilorde lucru ale microîntreprinderilor, in-clusiv pentru utilități generale (ali-mentare cu apă, canalizare, alimen-tare cu gaze naturale, agent termic,energie electrică, PSI); în achizițio-narea de echipamente tehnologice,utilaje, instalații de lucru, mobilier,echipamente informatice, birotică,în achiziționarea de echipamenteprin care se poate obține o economiela consumul de energie, precum şisisteme care utilizează surse rege-nerabile (alternative) de energie. Totdin acești bani se pot investi în achi-ziția de brevete, licențe, mărci co-merciale, programe informatice, sau

de site-uri web. La finalizarea tuturorproiectelor se vor crea cel puțin 300de noi locuri de muncă. Firmele careau primit finanțare își desfășoarăactivitatea în varii domenii, cum suntcel de producție a lemnului, a mobilei,

matrițelor, produselor de hârtie, aproduselor cosmetice, laboratoaremedicale, pensiuni, service auto,construcții, agenții de publicitate,sală de fitness și multe altele.

-pe prioritatea 2.2 a POR 2014-2020, era disponibil un buget de269 milioane de lei pentru sprijinireafirmelor și crearea, extinderea ca-pacității de producție și dezvoltare aserviciilor. Pe această prioritate, ofirmă putea solicita minim 200.000de euro, dar nu mai mult de1.000.000 euro, contravaloare în lei.Un număr de 497 de firme au depussolicitări de finanțare la ADR Centru,prin care cereau 647 milioane de leica să își dezvolte afacerile, depășindastfel cu 300% bugetul disponibil.După evaluarea proiectelor depuse,145 de proiecte au rămas în etapade selecție, dintre care un numărde 85 de proiecte au fost aprobatespre finanțare, până în prezent. Aces-te 85 de firme care au semnat con-tractele vor investii prin aceste pro-iecte 459 milioane lei, din care eivor primi ca fonduri nerambursabile250 milioane lei, diferența dintre cele

două sume fiind contribuția financiarăa firmei, adusă la finalizarea proiec-tului.

Prin banii alocați pe fiecare pro-iect, firmele pot realiza o nouă unitatede producție sau prestare servicii,

pot extinde capacitatea de producțiea unități existente, prin creștereavolumului de producție cu cel puținun produs sau serviciu sau își potdiversifica producția. Achiziția deechipamente tehnologice, lucrărilede construcție, participarea la târguriși evenimente pentru promovareanoilor produse, sunt o parte din ac-tivitățile obligatorii pe această liniede finanțare. Pentru amenajarea te-renurilor, asigurarea utilităților, obți-nerea de autorizații, proiectare, asis-tență, ridicarea construcției noi sauextinderea unei existente cu insta-lațiile aferente, dotarea cu echipa-mente, achiziția de brevete, suntcheltuielile pentru care firmele vorprimi fonduri nerambursabile.

În curând vom afla dacă acestedomenii se vor relansa depunerii deproiecte. dacă doriți să aflați maimulte, puteți urmări site-ul www.re-gio-adrcentru.ro unde puteți vedeanumele firmelor celor ce au semnatcontracte sau ce fonduri mai suntdisponibile și când se vor mai puteadepune proiecte.

Mirela GrOZa

Miercurea Ciuc

Reabilitări termice pentru unitățide învăţământ

Valorizarea patrimoniului cultural, oprioritate a Consiliului Judeţean Mureș

Potrivit datelor Institutului Na-țional al Patrimoniului, în județulMureș există peste 1000 de mo-numente istorice. Acestea acoperăîntreaga istorie a acestor melea-guri, din perioada neolitică și pânăîn perioada contemporană. Păs-trarea, conservarea și promovareapatrimoniului cultural este, prinurmare, una dintre prioritățile Con-siliului Județean Mureș.

Anul 2018 reprezintă un animportant pentru a scoate în evi-dență importanța acestui patri-moniu, mai ales în contextul încare Parlamentul European șiConsiliul European au declaratanul 2018 ca fiind Anul Europeanal Patrimoniului Cultural.

Investiții din fonduri europenepentru reabilitarea a două clădiride patrimoniu

Preocuparea pentru patrimoniulcultural nu se reduce la organi-zarea de evenimente menite săpopularizeze monumentele din ju-deț. Astfel, în cursul anului 2017,Consiliul Județean Mureș a sem-nat două contracte de finanțareprin Programul Operațional Re-gional 2014-2020, Axa prioritară5 – Îmbunătățirea mediului urbanși conservarea, protecția și valo-rificarea durabilă a patrimoniuluicultural, Prioritatea de Investiții5.1 – Conservarea, protejarea,promovarea și dezvoltarea patri-moniului natural și cultural, Auto-ritatea de Management fiind Mi-nisterul Dezvoltării Regionale, Ad-ministrației Publice și FondurilorEuropene (MDRAPFE), iar Orga-nismul Intermediar fiind Agențiapentru Dezvoltare Regională Cen-tru (ADR Centru).

Este vorba de reabilitarea Pa-latului Culturii din Tîrgu Mureșprecum și a clădirii care găzduieșteMuzeul de Științele Naturii.

Proiectul de reabilitare a Mu-

zeului de Științele Naturii are ovaloare totală de 11.273.740,86lei, din care asistența financiarănerambursabilă solicitată este de9.201.073,17 lei. Clădirea în carefuncționează Muzeul de ȘtiințeleNaturii a fost construită între anii1891- 1893, după planurile arhi-tectului budapestan Kiss István,iar lucrările de construcție au fostcoordonate de localnicii SófalviJózsef și Soós Pál. Reabilitareamuzeului mureșean, include prin-tre altele, restaurarea sculpturilorși a elementelor decorative, pre-cum și reamenajarea sălilor deexpunere, inclusiv achiziționareadotărilor pentru expunerea și pro-tecția patrimoniului cultural mobil.În partea din spate a clădirii va fi

înființată o centrală termică nouăși se va realiza un spațiu exterior,tip seră, pentru expunerea încadru natural. În plus vor avealoc amenajări peisagistice, cu-prinzând o grădină senzorială înaer liber și o grădină terapeutică,cu plante aromatice și terasă ne-acoperită. Termenul de implemen-tare a proiectului este 27 martie2022.

Proiectul de reabilitare a Pa-latului Culturii are o valoare de6.515.142,93 lei, din care: asis-tența financiară nerambursabilă -6.076.895,95 lei, contribuția be-neficiarului - 438.246,98 lei. Prin-cipalele activități care se vor derulaîn cadrul proiectului sunt: reparațiiexterioare - finisaje exterioare,tâmplarii exterioare, șarpantă șiînvelitoare, reparații la soclugard, restaurare piese decorativemetalice, reparații elemente ex-terioare din piatră, inscripții me-talice pe fațadă, reparații instalațiielectrice exterioare. Se vor rea-liza și reparații interioare: lacasa scării de la Biblioteca Ju-dețeană, reparații la Sala oglin-zilor, finisaje interioare, recon-

diționarea picturilor pe pânză,recondiționare lambriuri și par-doseli, reparații la orga din Salade concerte. Proiectul mai pre-supune digitizarea obiectivuluide patrimoniu și promovareaacestuia prin activități specificede marketing. Termenul de im-plementare a proiectului este 7septembrie 2021.

Sanda Vițelar

Page 5: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

În anul acesta, 2018, se sărbătorește„Anul European al Patrimoniului Cultural”.Patrimoniul cultural din România - clădiriistorice, biserici, monumente, obiecte șiarticole vestimentare ce ilustrează trecutul,opere de artă, cărți vechi, mașini, orașeistorice, situri arheologice - are o valoareatât pentru ceea ce suntem noi, ca oameniși țară, cât și pentru cultura europeană.

Imaginați-vă un tablou pe care-l vedețidestul de des și din care, datorită timpului,s-a șters un colț care era interesant pentrupovestea acelei bucăți lipsă. Așa ar fi șiîn cazul în care patrimoniul cultural al Ro-mâniei s-ar șterge, prin neglijență saulipsă de fonduri, din tabloul european alistoriei europene.

În acest an se celebrează tot ceea cene definește ca și cetățeni europeni, dinprisma patrimoniului pe care îl oferim co-munității. Diversele proiecte de restaurarea cetăților, orașelor istorice și bisericilor,diversele evenimente de celebrare a obi-ceiurilor și tradițiilor, de promovare a cărțiivechi, evenimentele și proiectele derulateîn România cu susținere europeană saucu fonduri europene, sunt cele mai buneexemple ale activității de revitalizare aacestui patrimoniu al nostru, al Europei.Obiectivul acestei teme este de a încurajaprețuirea patrimoniului cultural al Europei,ca o resursă comună, de a conștientizași sensibiliza oamenii cu privire la istoriași la valorile noastre comune, precum șide a consolida sentimentul de apartenențăla un spațiu european comun.

Istoria și trecutul sunt importante sătrebuie păstrate, dar și transmise intactegenerațiilor următoare, așa cum și părințiiși moștenirea lor, alături de iubirea bunicilorși învățămintele și poveștile lor, trebuieduse mai departe.

Patrimoniul nostru cultural joacă unrol important în construirea viitorului Eu-ropei, iar noi - eu, tu, vecinul, vecina -prin ceea ce arătăm turiștilor străini, carevin tot mai mulți în România, sau turiștilorromâni ce vor să viziteze locurile istorice,suntem purtătorii de cuvânt și prezentatoriiacelor imagini valori primite de la părințiși bunici, a locului unde stăm.

Începând cu anul 2007, Uniunea Eu-ropeană a investit în Regiunea Centru,adică în județele Alba, Brașov, Covasna,Harghita, Mureș și Sibiu, prin proiectelede restaurare ale patrimoniului nostrucultural-istoric, peste 100 milioane deeuro. Azi avem la Alba Iulia, Râșnov, Ru-pea, Făgăraș, Mediaș, Târgu Mureș,Sibiu, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc,cetăți istorice și biserici care și-au deschisporțile și vor mai dăinui mulți ani de acum

înainte, ca moștenire istorică românească,parte din cultura europeană.

Avem mai jos o listă cu ceea ce s-arestaurat sau se va restaura în RegiuneaCentru, prin fondurile europene, locuriunde au loc acum, și sunt preconizate înviitor, multe evenimente ce vor aduna laun loc localnicii și turiștii, care vor transmitecopiilor și tinerilor mesajul că, pentru unviitor mai bun, să își aducă aminte defundația pusă din trecut și să aducăfiecare propria contribuție spirituală la fie-care moment pe care îl trăiește.

Județul Alba1. Conservarea, restaurarea și valo-

rificarea durabilă a Ansamblului PalatuluiPrincipilor din Alba Iulia – proiect imple-mentat de Primăria Municipiului Alba Iulia,având o valoare totală de 21,72 milioanelei, din care 17,90 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

2. Reabilitarea și introducerea în cir-cuitul turistic a Bisericii Reformate Aiud -proiect implementat de Parohia ReformatăAiud – Alba, cu o valoare totală de 16,24milioane lei, din care 13,77 milioane leireprezintă fondurile europene alocate.

3. Restaurarea Bisericii de lemn Sf.Arhangheli Mihail și Gavril, Geogel -proiect implementat de Parohia OrtodoxăRomână Geogel, având o valoare totalăde 3,09 milioane lei, din care 2,62 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

4. Conservarea, reabilitarea și pro-movarea Bisericii Evanghelice din Câlnic– Alba, componentă a Ansamblului protejatUNESCO - proiect implementat de ParohiaEvanghelică Câlnic, cu o valoare totalăde 3,8 milioane lei, din care 3,28 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

5. Trei proiecte de reabilitare a Cetățiidin Alba Iulia - Fortificația de tip Vaubanimplementate de Primăria MunicipiuluiAlba Iulia, cu o valoare totală de 187,09

milioane lei, din care 117,73 milioane leireprezintă fondurile europene alocate.

Județul Brașov6. Două proiecte ce vizează restau-

rarea, conservarea și valorificarea durabilăa Cetății Râșnov și a Centrului IstoricRâșnov - implementate de Primăria Ora-șului Râșnov, Brașov, cu o valoare totalăde 34,24 milioane lei, din care 24,98 mi-lioane lei reprezintă fondurile europenealocate. Este vorba de două proiecte in-

tegrate prin care reabilitarea patrimoniuluiistoric este corelată cu modernizarea ur-bană, în timp ce un alt proiect implementattot de Primăria Orașului Râșnov, a finanțatrealizarea Ascensorului pe plan înclinatpentru acces mai ușor către Cetatea Râș-nov - proiect cu o valoare totală de 15,35milioane lei, din care 5,94 milioane lei re-prezintă fondurile europene alocate.

7. Reabilitarea și extinderea Infras-tructurii turistice în orașul Rupea (la Ce-tatea Rupea) – proiect implementat dePrimăria Orașului Rupea, cu o valoaretotală de 30,82 milioane lei, din care20,20 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate

8. Lucrări de reparații, conservare șiintroducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Fortificate Rupea - proiectimplementat de Parohia Evanghelică C.A.Rupea, Brașov, având o valoare totalăde 2,04 milioane lei, din care 1,66 milioane

lei reprezintă fondurile europene aloca-te.

9. Restaurarea și valorificarea durabilăa patrimoniului cultural al Municipiului Fă-găraș - Cetatea Făgărașului - proiect im-plementat de Primăria Municipiului Fă-găraș, Brașov, cu o valoare totală de21,80 milioane lei, din care 18,53 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

10. Lucrări de reparații, conservare șiintroducerea în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice FortificateSânpetru, Brașov - proiect implementatde Parohia Evanghelică Sânpetru, cu ovaloare totală de 2,87 milioane lei, dincare 2,31 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

11. Lucrări de reparații, conservare șiintroducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Fortificate Evanghelice Se-liștat, Brașov - proiect implementat deParohia Evanghelică. Seliștat, având o

valoare totală de 1,33 milioane lei, dincare 1,10 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

12. Lucrări de reparații, conservare șiintroducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice Fortificate din

Vulcan, Brașov - proiect implementat deBiserica Evanghelică Parohia Vulcan,având o valoare totală de 1,50 milioanelei, din care 1,15 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

13. Lucrări de reparare, conservare,restaurare și introducere în circuit turistica Ansamblului Bisericii Evanghelice For-tificate Codlea, Brașov - proiect imple-mentat de Biserica Evanghelică Codlea,având o valoare totală de 3,19 milioane

lei, din care 2,61 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

14. Lucrări de reparații, conservare șiintroducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Fortificate EvangheliceCincu - proiect implementat de ParohiaEvanghelică Cincu, cu o valoare totalăde 2,77 milioane lei, din care 2,29 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

15. Reabilitare Centru istoric Codlea- proiect implementat de Primăria Muni-cipiului Codlea, având o valoare totalăde 13,06 milioane lei, din care 10,27 mi-lioane lei reprezintă fondurile europenealocate.

Județul Covasna16. Reabilitarea Ansamblului Muzeului

Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe -proiect implementat de Consiliul JudețeanCovasna având o valoare totală de 21,81milioane lei, din care 14,31 milioane leireprezintă fondurile europene alocate.

17. Consolidare, restaurare AnsamblulBisericii Unitariene Fortificate - proiectimplementat de Parohia Unitariană AitaMare, cu o valoare totală de 6,52 milioanelei, din care 5,38 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

18. Reabilitare - restaurare BisericaReformată Dalnic - proiect implementatde Parohia Reformata Dalnic, având ovaloare totală de 2,97 milioane lei, dincare 2,34 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

19. Consolidare-restaurare AnsamblulBisericii Romano-Catolice "Sf. Mihail"Lemnia - proiect implementat în parteneriatde primăriile comunelor Lemnia, Mereniși Parohia Romano-Catolică Lemnia șiMereni, cu o valoare totală de 6,72 mi-lioane lei, din care 5,69 milioane lei re-prezintă fondurile europene alocate.

20. Restaurarea, refuncționalizarea"Casei Bene" din municipiul Sfântu Ghe-orghe - proiect implementat de PrimăriaMunicipiului Sfântu Gheorghe, cu o valoaretotală de 2,28 milioane lei, din care 1,38milioane lei reprezintă fondurile europenealocate.

Județul Harghita21. Conservarea și revitalizarea Mu-

zeului Tarisznyas Marton din municipiulGheorgheni - proiect implementat de Pri-măria Municipiului Gheorgheni, cu o va-loare totală de 3,34 milioane lei, din care2,61 milioane lei reprezintă fondurile eu-ropene alocate.

22. Restaurarea Ansamblului ”Capela

Inima lui Isus” din Odorheiu Secuiesc-proiect implementat de Protopopiatul Ro-mano-Catolic Odorheiu Secuiesc, cu ovaloare totală de 1,45 milioane lei, dincare 950 mii lei reprezintă fondurile eu-ropene alocate.

23. Reabilitarea Ansamblului BisericiiReformate din Comuna Șimonești, satulRugănești - proiect implementat de Pa-rohia Reformata Rugănești, având o va-loare totală de 2,84 milioane lei, din care2,37 milioane lei reprezintă fondurile eu-ropene alocate.

24. Restaurarea Conacului Henter dincomuna Sântimbru - proiect implementatde Primăria Comunei Sântimbru, cu ovaloare totală de 5,56 milioane lei, din

care 4,70 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

25. Restaurare consolidare clădire –”Vila nr. 49, azi Vila nr. 51 "Emil" din Sta-țiunea turistică Borsec - proiect imple-mentat de Primăria Orașului Borsec,având o valoare totală de 2,97 milioanelei, din care 2,32 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

Județul Mureș26. Lucrări de reparații, conservare și

introducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice Fortificate Sas-chiz - proiect implementat de ParohiaEvanghelică Saschiz, Mureș, cu o valoaretotală de 2,23 milioane lei, din care 1,87milioane lei reprezintă fondurile europenealocate.

27. Restaurarea Cetății de refugiusec. XIV din Saschiz, - proiect implementatde Primăria Comunei Saschiz, Mureș,având o valoare totală de 8,49 milioanelei, din care 7,16 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

28. Reabilitarea Palatului Culturii TîrguMureș - proiect implementat de ConsiliulJudețean Mureș, cu o valoare totală de6,51 milioane lei, din care 5,49 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

29. Reabilitarea Muzeului de Științele

Naturii - proiect implementat de ConsiliulJudețean Mureș, cu o valoare totală de11,27 milioane lei, din care 7,98 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

30. Reamenajare şi conservare Ce-tatea Medievală Tîrgu Mureş - proiectimplementat de Primăria Municipiului TîrguMureş, având o valoare totală de 29,22milioane lei, din care 18,82 milioane leireprezintă fondurile europene alocate.

Județul Sibiu31. Lucrări de reparații, conservare și

introducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice Fortificate dinCisnădie - proiect implementat de ParohiaEvanghelică Cisnădie, având o valoaretotală de 7,12 milioane lei, din care 6,02milioane lei reprezintă fondurile europenealocate.

32. Restaurarea Ansamblului BisericiiFortificate Agnita - proiect implementatde Parohia Evanghelică Agnita, cu o va-loare totală de 6,52 milioane lei, din care5,41 milioane lei reprezintă fondurile eu-ropene alocate.

33. Lucrări de reparații, conservare șiintroducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice Fortificate dinMiercurea Sibiului - proiect implementatde Biserica Evanghelică Miercurea Sibiului,având o valoare totală de 2,09 milioanelei, din care 1,75 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

34. Lucrări de reparații, conservare și

introducere în circuitul turistic a Ansam-blului Bisericii Evanghelice Fortificate Șa-roșul pe Târnave - proiect implementatde Parohia Evanghelică Șaroș pe Târnave,cu o valoare totală de 1,33 milioane lei,din care 1,05 milioane lei reprezintă fon-

durile europene alocate.35. Lucrări de reparații, conservare

și introducere în circuitul turistic a An-samblului Bisericii Evanghelice FortificateRuja - proiect implementat de ParohiaEvanghelică Ruja, cu o valoare totală de1,39 milioane lei, din care 1,14 milioanelei reprezintă fondurile europene aloca-te.

36. Lucrări de reparații, conservareși introducere în circuitul turistic a An-samblului Bisericii Evanghelice FortificateȘeica Mică - proiect implementat de Pa-rohia Evanghelică Șeica Mica, având ovaloare totală de 1,91 milioane lei, dincare 1,53 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

37. Conservarea, protejarea și pune-rea în valoare a monumentului patrimoniunaţional Biserica Evanghelică Sibiu prindouă proiecte implementate de ParohiaEvanghelică Sibiu, investiții având o va-loare totală de 34,33 milioane lei, dincare 26,95 milioane lei reprezintă fondurileeuropene alocate.

38. Crearea și modernizarea infras-tructurii pentru valorificarea turistică apatrimoniului cultural al Muzeului Civili-zației Populare Tradiționale din DumbravaSibiului – proiect implementat de ConsiliulJudețean Sibiu, cu o valoare totală de3,92 milioane lei, din care 2,72 milioanelei reprezintă fondurile europene alocate.

39. Reabilitarea turnurilor și zidurilorde Fortificație medievală Mediaș - proiectimplementat de Primăria Municipiului Me-diaș, cu o valoare totală de 25,94 milioanelei, din care 16,39 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

40. În patru județe din Regiunea Cen-tru s-au investit fonduri europene pentrureabilitarea a 18 biserici fortificate dinApold, Archita, Ațel, Bunești, Cârța, Cin-cișor, Curciu, Criț, Cârța, Dealu Frumos,Gârbova, Mâlâncrav, Ighișu Nou, Me-șendorf, Netuș, Sebeș, Stejărișu, Valchid.Proiectul cu numele ”Tezaure FortificateRedescoperite- Dezvoltarea durabilă aregiunii Centru prin punerea în valoare apotențialului turistic al rețelei de bisericifortificate săsești din Transilvania” a fostimplementat de Consistoriul Superior alBisericii Evanghelice CA din România șia avut o valoare totală de 22,06 milioanelei, din care 14,39 milioane lei reprezintăfondurile europene alocate.

Mirela GroZA

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.5

Descoperă bijuteriile istorice Din regiunea centru -patrimoniu cultural restaurat cu fonDuri ue!

Municipiul Sibiu continuă depunerea proiectelor...(urmare din pagina 1)

lConstrucția de noi creșe în cartierul Țiglari și încartierul Ștrand; lExtinderea clădirilor în care funcționează Școlile ge-

nerale ”Nicolae Iorga”, ”I.L. Caragiale” și ”Regele Ferdi-nand”, pentru eliminarea învățământului de după amiaza; lReabilitarea spațiilor destinate urgenței pediatrice în

cadrul Spitalului de Pediatrie, prin recompartimentări,crearea de facilități pentru persoanele cu dizabilități, in-stalarea unui sistem de ventilație, climatizare şi tratarea aerului, înlocuirea sistemului de distribuție a fluidelormedicale, precum şi dotarea cu echipamente moderneși performante.

În această săptămână va fi depus pentru obținerea fi-nanțării pe Axa prioritară 8 a POR 2014-2020 un proiectpentru dotarea ambulatoriului integrat al Spitalului Clinicde Pediatrie Sibiu, proiectul având o valoare de 10,28 mi-lioane lei. Acesta prevede dotarea ambulatoriilorexistente de pediatrie, ortopedie, chirurgie, ORL, oftal-mologie, dermatologie situate pe str. G. Barițiu, nr. 1-3 șia celor ce vor fi înființate, respectiv endocrinologie șialergologie.

De asemenea, Primăria Sibiu pregătește în prezentdocumentațiile pentru câteva dintre proiectele pe careurmează să le depună, valoarea totală a acestor proiectefiind estimată la peste 160 milioane lei. Dintre acesteamenționăm:lModernizarea sistemului de transport public (achiziția

de autobuze ecologice, modernizarea sistemului de tic-keting, a sistemului de informare a călătorilor și a celuide management al flotei);lLinia verde de transport public care va deservi zona

centrală a orașului cu autobuze ecologice;lSistem pentru închirierea de biciclete în regim self-

service - Sibiu Bike City;lCentrul mobilității, care va monitoriza și va oferi in-

formații despre traficul auto, transportul public și cu bi-cicleta, pentru instituirea unor măsuri care să creascămobilitatea în oraș;lCoridor de deplasare cu bicicleta pentru conectarea

cartierului Ștrand cu zona centrală și Parcul Sub Arini; lReamenajarea malurilor Cibinului, prin crearea de

piste pentru biciclete, alei de promenadă, iluminat șilocuri de odihnă;lModernizarea străzii Calea Dumbrăvii, inclusiv crearea

unei benzi dedicate transportului public, amenajareaunor piste sigure pentru bicicliști și reconfigurarea tro-tuarelor pentru creșterea atractivității mersului pe jos;lCrearea în cartierul Lazaret a unui centru de activități

educative și recreere pentru persoanele marginalizate; lSpațiu multifuncțional de recreere, sport și educație

activă în cartierul Gușterița; lCrearea unui parc în zona Tilișca, prin reconversia

unei zone neutilizate; lReabilitarea Internatului Liceului ”Independența”.

Mirela GliGore

EU Cetăţean.ro

Page 6: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

Cursuri gratuite care te învațăcum devii om de afaceri, cu posibi-litatea de a obține și banii neram-bursabili pentru a trece de la ideela fapte. Deja 50 de oameni dinAlba au început să învețe cum șide ce au nevoie pentru a demara oafacere. Centrul Europe Direct Re-giunea Centru colaborează la reușitaacestor cursuri prin prezentareaunor detalii despre programele definanțare disponibile, care sunt ce-lelalte oportunități la care pot apeladacă acum nu au acces la finanțare,unde să găsească mai multe infor-mații sau ce alte posibilități de dez-voltare europene au. Urmează caaceste cursuri să se deruleze și înjudețele Brașov, Covasna, Harghita,

Mureș si Sibiu. Pentru cei interesați,perioada de înscriere la cursurilede formare antreprenorială a fostprelungită până în 31 iulie 2018.

Agenția pentru Dezvoltare Re-gională (ADR) Centru implemen-tează, în parteneriat cu SC DADExpertise SRL, proiectul ”StartUpHub Centru”, inițiativă prin care celpuțin 300 de persoane vor participala cursurile de formare antrepreno-rială în vederea accesării unei fi-nanțări nerambursabile de până la38.000 euro (177.002 lei), la nivelulRegiunii Centru, în cadrul Progra-mului Operațional Capital Uman2014 – 2020, linia de finanțare Ro-mânia Start Up Plus.

Se vor selecta minim 36 de pla-

nuri de afaceri pentru finanțare, iarcei ce își înființează firme vor puteaface și practică, printr-un internshipîn companii cu experiență din do-meniul în care vrea să se dezvolte.La cursurile de dezvoltare antre-prenorială au acces gratuit șomerii,tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani cuprinși într-o formă deînvățământ, dar și persoanele careau deja un loc de muncă și vor săinițieze o mică afacere cu domiciliulîn Regiunea Centru (județele Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureșși Sibiu).

Calendarul activităților, metodo-logiile de selecție a grupului țintă șia planurilor de afaceri sunt dispo-nibile pe pagina de internet a ADRCentru (http://www.adrcentru.ro/De-taliu.aspx?t=StartHub_Centru) și apartenerului SC DAD Expertise SRL,iar alte detalii pot fi găsite pe Facebook.

Pentru informații sau înscrieriputeți suna la 0358 403 121, pro-iectul Start-up Hub din cadrul ADRCentru.

Nicolae MĂRGINEAN

l „Musica Barcensis 2018, ediția aIX-a”, organizat de Asociația ForumArte, beneficiază de o finanțare neram-bursabilă de 50.000 lei, pentru Concertede muzică sacră în bisericile fortificatedin Țara Bârsei, în perioada 30 iunie -26 august 2018.

l „Caravana Metropolis – Cinemaîn aer liber”, realizată de Asociația Cul-turală Metropolis, se finanțează cu49.999,50 lei, aduce proiecții de film înaer liber, în perioada 17–22 iulie 2018,în Piața Sfatului din Brașov.

l „Festivalul Săptămâna Haferland”,este realizat de Fundația MichaelSchmidt și este finanțat cu 49.925 lei.Promovarea culturii satelor săsești dinjudețul Brașov se va desfășura în pe-rioada 2 - 6 august 2018, cu dansurisăsești, românești și maghiare.

l Pentru „Celebrarea CentenaruluiMarii Uniri în Comuna Măieruș”, s-aalocat o finanțare nerambursabilă de25.700 lei. Se va organiza un spectacol

cultural-artistic în cursul lunii august2018, un seminar cultural în cadrul bi-bliotecii și o suită de sesiuni de învățareinteractivă în cadrul școlii gimnazialedin comună.

l „Salon BD România 100”, al Aso-ciației Forums, cu o finanțare de 47.830lei, își propune să stimuleze interesulpublicului pentru banda desenată cu te-matică istorică. Sunt prevăzute activitățiprecum expoziții interioare și outdoor,workshop-uri, demonstrații, proiecții filmede animație, mese rotunde.

l „Les Films de Cannes á Brașov,ediția a II-a”, organizat de Asociația Ci-nemascop este finanțat cu 50.000 lei.Proiectul vizează prezentarea unor filmede autor din selecția oficială a Festivaluluide la Cannes 2018, în premieră la Bra-șov, în perioada 1-3 noiembrie 2018, laCentrul Cultural „Reduta”.

l „Dracula Film Festival, ediția aVI-a”, proiectul Asociației culturale Fan-zin, este finanțat cu 50.000 lei. În decursde 5 zile vor avea loc proiecții de filmefantastice, filme horror, filme și conferințecu tema ”Dracula”, filme pentru copii,conferințe despre misterele Brașovului.

l „Festivalul Internațional de TeatruMaghiar în Brașov, ediția a II-a”, al Aso-ciației pentru Diaspora Maghiară dinTransilvania Egyesulet Az Erdelyi Szor-vanymagyarsagert, va primi 49.500 lei,pentru realizarea unui eveniment teatralcu caracter internațional.

l „Vulcanul Racoșului, resursă dedezvoltare culturală”, proiect al AsociațieiCarpaterra, obține o finanțare cu 49.000lei, pentru reorganizarea festivalului desucces „Ziua Pietrei” în localitatea Racoș,prin patru perspective: artistică, arhi-tecturală, geologică și a civilizației loca-le.

l „Ziua Stejarului” realizată de Aso-ciația Carpaterra, beneficiază de o fi-nanțare nerambursabilă de 46.800 lei.Proiectul își propune organizarea unuieveniment în Mercheașa, comuna Ho-morod, dedicat ”Stejarului Secular”.

l „Vacanța altfel”, organizată deAsociația Mioritics este finanțată cu50.000 lei. Proiectul propune desfășu-rarea a 220 de ateliere tematice inte-ractive, având ca scop promovarea va-lorilor de istorie națională și patrimoniulocal, precum și publicarea unei cărțicu titlul „Povestea unui steag tricolor –1918”.

l „CinemaTour Kids – ediția a IX-a”, proiect realizat de Asociația Enkidu,obține o finanțare nerambursabilă de50.000 lei. Proiectul propune proiecțiade filme pentru copiii din localitățile ju-dețului în care nu există cinematografe.

l „Antares Fest 2018, ediția a II-a”,realizat de Asociația Antares Sci-Fi &Fantasy Club, este finanțat cu 4.074 leinerambursabili, fiind dedicat iubitorilorde literatură și arte vizuale science-fiction & fantasy. (M.C.)

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.6

Proiect pentru comunitățile marginalizate din Alba IuliaÎn perioada 2018-2023, Asociația Grupul de Acțiune Locală Alba Iulia Incluzivă, va implementa Strategia de

Dezvoltare Locală la nivelul municipiului Alba Iulia. La nivelul comunității se vor finanța intervenții pentrureducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin crearea de facilități pentru recreere - zone special amenajatepentru sport, locuri de joacă pentru copii - crearea de spații verzi, construirea de locuințe sociale în vederea îm-bunătățirii mediului de viață a membrilor comunității, stimularea antreprenorială pentru crearea de noi activitățieconomice și noi locuri de muncă. Strategia menționată prevede și dezvoltarea unui sistem de servicii sociale,medicale și culturale în sprijinul persoanelor din acest areal urban prin construirea unui Centru Multifuncțional,care va include sală de spectacole, sală de activități, sală pentru întâlniri comunitare. Proiectele prevăzute deadministrația publică locală urmăresc crearea, reabilitarea și modernizarea spațiilor publice urbane.

Prin diversitatea dotărilor și activităților desfășurate, se va asigura îmbunătățirea substanțială a accesuluicomunității marginalizate la servicii publice: înființarea unui program After-school în vederea susținerii școlarizăriicopiilor din zonă, organizarea de evenimente culturale în comunitate cu participarea rezidenților, serviciimedicale, sociale și socio-medicale mai bune, existența unei microcantine socială etc. Totodată, siguranțaoferită de existența unei locuințe decente, permite orientarea rezidenților spre preocupări în domenii altfel multignorate ca, ocupare, educație și cultură. (Andreea GROZA)

Românii, optimiști în legăturăcu economia UE, pesimiști când

vine vorba de cea națională!Românii sunt mai optimiști în ce

privește situația economică a UE,31% dintre ei considerând că se vaîmbunătăți în următoarele 12 luni,peste media europeană de 21%.În schimb, doar 27% dintre româniconsideră că starea economiei na-ționale este una bună în pre-zent, față de o medie UEde 49%. De asemenea,românii aumai mareîncredere înUE, respec-tiv 52% (fațăde doar 42%la nivel euro-pean), decâtîn instituții-le naționa-le. Acesteasunt câte-va dintre rezultatele sondajului Eu-robarometru standard, ediția de pri-măvară, publicate joi, 14 iunie.

Doar 54% dintre români consi-deră că situația financiară a gos-podăriei este bună, iar 42% au opărere similară despre locul demuncă, față de o medie europeanăde 71%, respectiv 61%. La nivelnațional, principala problemă o re-prezintă inflația/creșterea prețurilorși a costului vieții.

Printre tendințele identificate lanivelul UE se numără:

-optimism în legătură cu econo-

mia și o susținere puternică a mo-nedei euro: pentru prima dată în-cepând din primăvara anului 2007,opiniile pozitive cu privire la stareaeconomiei naționale (49%, +1 fațăde 2017) au depășit numărul opi-niilor negative (47%, -2 față de

2017); nivelulde susținerepentru uni-unea econo-mică și mone-tară și pentrumoneda eurofiind cel mai ri-dicat de pânăacum, 74%dintre respon-

denții dinzona euroexprimân-du-și spri-

jinul pentru dezvoltarea acesteia;-încrederea în Uniunea Euro-

peană este în creștere: cu 42% si-tuându-se la cel mai ridicat nivelîncepând din toamna lui 2010; ma-joritatea europenilor sunt optimiștiîn ceea ce privește viitorul UE(58%);

-pentru europenei imigrația esteconsiderată cea mai importantă pro-vocare a UE la ora actuală (38 %, -1 față de 2017). Terorismul se si-tuează pe locul doi (29 %, -9 fațăde 2017), cu mult înaintea stăriieconomice (18 %, +1).

-europenii resimt beneficiile po-liticilor și ale realizărilor Uniunii,cum ar fi: lipsa controalelor la fron-tieră sau reducerea numărului aces-tora cu ocazia călătoriilor în stră-inătate (53%), scăderea prețurilorpentru convorbirile telefonice efec-tuate într-o altă țară UE (48%), spo-rirea drepturilor consumatorilor laachiziționarea de produse sau ser-vicii în altă țară din UE (37%) sauîmbunătățirea drepturilor pasagerilorde transport aerian (34%); liberacirculație este susținută de 82%dintre respondenți, iar o politică desecuritate și apărare comună estesusținută de 75%.

-la nivel național, principalelepreocupări sunt șomajul (25 %, pro-cent neschimbat), sănătatea și se-curitatea socială (23 %, +3 față de2017) și imigrația (21 %, -1 față de2017)). Sănătatea și securitateasocială ating un nou record în pre-zent și se situează pe locul doipentru prima dată începând cu pri-măvara anului 2007.Context

„Sondajul Eurobarometru stan-dard din primăvara anului 2018”(EB 89) a fost realizat prin interme-diul unor interviuri față în față des-fășurate între 17 și 28 martie 2018.Au fost intervievate 33.130 de per-soane din toate statele membre aleUE și din țările candidate.

Sursa: Comisia Europeană

Profesorii din UE pot primi o "grădinăîn miniatură", ca material didactic

Școlile din Uniunea Europeană potsolicita truse de grădinărit personali-zate, care să fie folosite de profesoridrept material didactic. Inițiativa areca scop sporirea gradului de conștien-tizare, în rândul elevilor, a importanțeiagriculturii (pentru hrană, mediul în-conjurător și economie). Acest programa fost lansat în luna mai, de DirecțiaGenerală pentru Agricultură și Dez-voltare Rurală (DG Agri) a ComisieiEuropene.

Grădinăritul este o activitate prac-tică. Prin introducerea sa în cadrullecțiilor din școli, elevii vor fi încurajațisă se implice în teme importante, dela securitatea și siguranța alimentarăpână la durabilitatea mediului încon-jurător, bunăstarea animalelor, nutrițieși nu numai.

Grădina în miniatură conține unmaterial de bază de tip compost mul-tifuncțional, semințe și o broșură cuinstrucțiuni. Pachetul poate fi comandatde către profesori până în luna oc-

tombrie 2018, prin completarea unuiformular online ce se găsește pe site-ul http://www.agripatch.eu/.

Totodată, prin Pachetul pedagogicdestinat profesorilor, acestora li se

pun la dispoziție resurse educaționalegata de utilizare pentru a crea planuride lecții pe trei teme: alimente, mediuși zona rurală.

Școlile joacă un rol important însuccesul continuu al acestor inițiativedestinate creșterii gradului de con-

știentizare. În acest pachet de inițiativeintră și programele prin care peste 30de milioane de copii au primit lapte,fructe și legume în cursul anului școlar2016/2017.

Agricultura este un mod de viațăcare rămâne esențial pentru bunăsta-rea a peste 500 de milioane de cetățenieuropeni. UE are o tradiție bogată înceea ce privește sprijinul pentru agri-cultură și dezvoltarea rurală durabilă.

Sursa: Agripatch

Evenimente culturale brașovene,finanţate de administraţia judeţeană

Cursuri gratuite pentru cei ce vorsă devină oameni de afaceri,

manageri, patroni sau antreprenori!

Page 7: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.7

Consiliul Județean Brașov a dat publicității lista finală abeneficiarilor de finanțări nerambursabile, din bugetul propriual județului Brașov, pentru proiectele culturale depuse înanul 2018. Vicepreședintele CJ, Tóásó Imelda, cea carecoordonează derularea programelor de finanțări nerambur-sabile ale administrației județene în domeniul cultural șisportiv, a prezentat cele 17 proiecte declarate eligibile și fi-nanțabile în limita bugetului aprobat. Dintre acestea, unnumăr de 13 proiecte au în componență evenimente careserbează Centenarul Marii Uniri.

Patru proiecte au bugete totale de peste 200.000 de lei • „Festivalul de Film și Istorii Râșnov, ediția a X-a”,

organizat de Asociația Râșnov Society, obține o finanțarenerambursabilă de 97.700 lei. Este vorba despre un produscultural complex care include o secțiune de film, o școalăde vară, o secțiune muzicală, expoziții și un târg de carte.Evenimentul are loc la Râșnov, în perioada 20- 29 Iulie2018.

„Brașov Jazz & Blues Festival, ediția a VI-a”, pentru careAsociația culturală Fanzin primește 100.000 lei. Proiectulîși propune spectacole de muzică jazz și blues live, susținutede artiști de renume din România și de peste hotare. Primazi a festivalului va fi dedicată jazz-ului românesc, cu ocaziacelebrării Centenarului Marii Uniri.

• „C’Art Fest – Festivalul Internațional de Artă Cristian,ediția a V-a”, organizat de Asociația C’Art Fest și estefinanțat de CJ Brașov cu 100.000 lei. Asociația își propunerealizarea unor evenimente artistice, combinate cu o seriede conferințe și dezbateri concentrate în jurul ideii de multi-culturalitate în spațiul românesc. În cea de-a cincea ediție afestivalului, asociația va celebra diversitatea culturală, printr-o serie de evenimente și spectacole, cu scopul de a aduceîmpreună etniile care locuiesc laolaltă în spațiul românesc.

• „Amural Festival Vizual”, pentru care Asociația Amuralprimește 99.250 lei, este cel mai mare festival dedicat artelor vi-zuale din România. Timp de patru zile, promenada ”După Ziduri”va găzdui artiști și lucrările lor din domeniile artelor vizuale: ilus-trație, fotografie, design, film, animație și proiecții video.

Aceasta a fost cea de-a patra sesiune de finanțăriculturale susținută de administrația județeană. „Grila de

punctare a proiectelor a fost similară cu cea utilizată de Ad-

ministrația Fondului Cultural Național și de alți finanțatori

din țară. Pentru a elimina într-o măsură cât mai mare su-

biectivismul în notare și pentru a respecta prevederile legii,

Consiliul Județean Brașov a angajat evaluatori externi,

specialiști din instituțiile culturale ale municipiului, cu minimum

trei ani de experiență în domeniu, care, în baza ghidului de

finanțare, au avut la dispoziție criterii de evaluare bine

definite pe baza cărora au acordat punctajele”, a precizatvicepreședintele CJ Brașov Tóásó Imelda.

Comparativ cu anul precedent, în 2018 au fost depuseși admise mai multe proiecte care se vor desfășura în mu-nicipiul reședință de județ. Astfel, vom avea peste vară unBrașov cultural, cu filme de Cannes, jazz și blues la„Reduta”, cu artiști contemporani prezenți într-un centrucultural inovator în cadrul festivalului Amural și cu alte ac-tivități interesante.

Cu toate că primăriile, cu o singură excepție, nu senumără printre aplicanții declarați eligibili și finanțabili înlimita bugetului alocat, comunele brașovene vor beneficiade 7 proiecte culturale care, ca arie de răspândire, vor cu-prinde mare parte din județ. Caravana „CinemaTour Kids”va proiecta filme pentru copii în peste 20 de comune,„Săptămâna Haferland” se va desfășura la Rupea, Roadeș,Criț, Bunești, Meșendorf și Viscri, iar concerte de muzicăsacră vor avea loc la Vulcan, Ghimbav, Hărman, Prejmer,Cristian, Râșnov și Brașov în cadrul festivalului „MusicaBarcensis”. Cristianul și Râșnovul vor găzdui și anul acestadouă festivaluri de prestigiu – „C’Art Fest” și „Festivalul deFilm și Istorii”, iar Mercheașa și Racoș vor fi animate deproiectele Asociației Carpaterra.

Tóásó Imelda a precizat că „prin finanțările oferite pe

baze competitive unor proiecte culturale, Consiliul Județean

Brașov urmărește să dezvolte în județ o viață culturală di-

versificată, racordată la cultura europeană, care să schimbe

mentalități și să formeze noi consumatori culturali”.

Mihaela CHICOMBAN

Proiectele culturale pentru careadministrația brașoveană acordă

finanțări nerambursabile în anul 2018

#EUandMECampania #EUandME informează cetățenii tineri cu privire

la beneficiile traiului în Uniunea Europeană. Multe persoane nu își cunosc drepturile care decurg din ca-

litatea lor de cetățeni ai UE. De exemplu, știați că putețisolicita daune de până la 1.200 EUR în cazul în care bagajuldumneavoastră nu este găsit la aterizare? Sau că putețibeneficia de sprijin din partea oricărui stat membru al UE, încazul în care țara dumneavoastră nu are ambasadă în loculunde vă aflați, oriunde în lume?

Cu #EUandME descoperi sprijinul venit din partea UE • Reprezinți o companie, o asociație antreprenorială sau o

rețea profesională?Pe https://europa.eu/euandme/en/ găsești numeroase

tipuri de sprijin oferite de UE antreprenorilor tineri și consilierea

furnizată prin intermediul Rețelei Enterprise Europe. Putețiutiliza programele de dezvoltare profesională susținute de UE,cum ar fi Erasmus Pro sau Garanția pentru tineret, în vedereadezvoltării competențelor și stimulării carierei lor.

• Reprezinți un grup de studenți sau o universitate?UE oferă oportunități de studiu, formare sau voluntariat în

străinătate. Aflați tot ceea ce trebuie să știți de pe site-ulhttps://europa.eu/euandme/en/ și vorbiți-le studenților despreprogramele Erasmus+, EURES sau Corpul european de solidaritate.

• Reprezinți o organizație de tineret sau altă organizație ci-vilă/partid politic/organism public care se ocupă cu problemeletinerilor?

Indiferent de interesele tinerilor, UE oferă programe șioportunități pentru a-i ajuta să își realizeze potențialul. Infor-mațiile relevante pot fi găsite online pe www.euandme.eu.

Pentru a vă implica și a-i sprijini pe membrii organizației,descărcați pachetul informativ accesând linkul: https://euandme-stakeholder-toolkit.prezly.com/.

Următoarele trei luni vor adu-ce un regim termic călduros, cuvalori termice peste mediile cli-matologice lunare, în iulie şi au-gust, respectiv apropiate de nor-me în septembrie, dar şi cu de-ficite importante de precipitațiiestimate, în principal, în ultimeledouă luni de vară, relevă prog-noza de specialitate, valabilăpentru intervalul iulie - septem-brie, publicată de AdministraţiaNaţională de Meteorologie(ANM).

Potrivit prognozei ANM, înluna iulie, temperaturile mediiale aerului vor fi mai ridicatedecât în mod normal, îndeosebiîn regiunile sudice, sud-esticeşi vestice. În ceea ce privește

valorile termice medii, specia-liștii ANM estimează, în perioa-da analizată, valori medii detemperatură de până la 21 degrade Celsius în Maramureş şiTransilvania, între 15 şi 23 gra-de în Moldova, respectiv pânăla 24 de grade în Oltenia şiMuntenia.

În august, temperatura aeruluiva avea valori peste norma cli-matologică, în cea mai mareparte a ţării, în condiţiile în caremedia multianuală valabilă pentruaceastă lună este de 19,7 gradeCelsius. Cele mai scăzute tem-peraturi medii se vor înregistraîn zona Maramureşului şi Tran-silvaniei (de până la 20 de gradeCelsius), iar valori termice mediimai ridicate, de până la 23 degrade Celsius, se vor consemnaîn Oltenia, Muntenia, Banat, Do-brogea şi Moldova.

Potrivit ANM, în septembrie,temperatura aerului va avea va-lori apropiate de media multia-nuală, în nord şi centru, şi mairidicate în restul teritoriului. Media

valorilor termice pentru intervalulanalizat se situează la 14,8 gradeCelsius. Temperaturile medii vorfi cuprinse între 10 şi 17 gradeCelsius în Moldova, respectivîntre 11 şi 16 grade Celsius înTransilvania, dar vor ajunge pânăla 19 grade Celsius în Dobrogea.

Sursa: GORJEANUL

PROGNOZA METEO - Cum va fivremea în intervalul iulie-

septembrie 2018

Noile norme ce garanteazăprezumția de nevinovăție uneipersoane, atunci când aceastaeste suspectată sau acuzată

de o infracțiune, dar fără ca vi-novăția acesteia să fie încă do-vedită, au intrat în vigoare îndata de 1 aprilie 2018. Regle-mentările garantează, de ase-menea, dreptul inculpaților de

a păstra tăcerea și de a fi pre-zenți la propriul proces. Astfel,cetățenii din întreaga UE vorbeneficia de aceleași drepturi

procedurale peste tot, acesteadin urmă nefiind protejate la felîn prezent, în toate statele mem-bre.

Comisarul european VĕraJourová, responsabil pentru Jus-

tiție, consumatori și egalitate degen, a declarat: "În UE, nouămilioane de persoane fac obiec-tul unor proceduri penale, înfiecare an. Prezumția de nevi-novăție este un drept funda-mental și trebuie respectat înactul de justiție peste tot în Eu-ropa. Fiecărui cetățean trebuiesă-i fie garantat dreptul la unproces echitabil. Fac apel latoate statele membre să punăîn practică aceste norme câtde curând posibil."

Directiva garantează faptulcă autoritățile publice și deciziilejudiciare nu pot să facă nici unfel de referire publică la vinovățiaunei persoane, înainte ca aceas-ta să fie dovedită. Totodată,aceasta oferă cetățenilor dreptulde a păstra tăcerea, iar în cazulîn care dreptul de a fi prezentla propriul proces le este încăl-cat, posibilitatea de a avea unnou proces.

Actul normativ face parte

dintr-un pachet de șase legi,care stabilesc standardele mi-nime privind drepturile proce-durale ale persoanelor suspec-tate sau acuzate, pe parcursuldesfășurării unei proceduri pe-nale. Pachetul legislativ asigurăaceleași drepturi pentru toți ceicare sunt acuzați sau suspectați,în țările de origine sau în altestate membre, și facilitează maibuna cooperare judiciară pe te-ritoriul UE.

PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE, GARANTATĂ PRIN NOI NORME

Fundația Student Plus și Par-tenerii – Federația YMCA Roma-nia, YMCA Baia Mare, AsociațiaYoung Inițiative și Forumul Tânărdin Odorhei – lansează Consul-tarea națională ”Orientare ideo-logică și comportament civic înrândul tinerilor”. Peste 1000 detineri sunt invitați să își exprimeopinia și să completeze chestio-narul online până la data de 1august 2018. Consultarea faceparte din proiectul Erasmus+ –Dialog Structurat “Europarlamentarpentru o zi | Structuri de sprijinpentru implicarea tinerilor in pro-cesul legislativ”.

Chestionarul își propune săpună în evidență legătura dintreorientarea ideologică și gradul deimplicare civică a tinerilor între 13și 30 de ani, și să identifice măsurice duc la creșterea participării lorla viața democratică. Întrebărilesunt împărțite pe 4 secțiuni: civism,ideologie politică, influența tinerilorîn societate și date demografice,iar timpul necesar completării nueste mai mare de 25 de minute.

Vă rugăm să completați și voichestionarul care este disponibilonline aici: http://dialog.student-plus.ro/chestionar/

Dialogul structurat este unuldin instrumentele pe care Uniunea

Europeană, prin programul Eras-mus+, îl propune tinerilor pentrua-și face vocea auzită și pentru ase implica în elaborarea politicilorcare îi privesc. Sunt însă tineriicapabili să aducă îmbunătățiri lapoliticile de tineret și soluții la pro-blemele cu care se confruntă? Or-

ganizatorii doresc să se asigurecă procesul de formare la care seînscriu tinerii participanți va avearezultate concrete în doua direcții:educația pentru o cultură demo-cratică și dialogul cu autoritățile.

Proiectul ”Europarlamentarpentru o zi” are o importantă com-ponentă educațională și își pro-pune să formeze 250 de tineri,prin evenimentele pe care le de-rulează în patru orașe din regiunidiferite ale țării. El oferă informațiinepartizane privind funcționarea

instituțiilor statului și ale UE, sesiunide formare prin ateliere de educațienon-formală și simulări, astfel cătinerii se simt încurajați pentru ase implica în tot ceea ce înseamnăproces democratic, și în mod par-ticular pentru a contribui la îmbu-nătățirea politicilor de tineret.

Proiectul pleacă de la o realitateîngrijorătoare: tinerii români sesimt din ce în ce mai puţin repre-zentați, simțind că vocea lor nueste luata în calcul. Acest lucruse observa și în rata scăzută departicipare la procesul democratic,atât la alegerile locale/naționale,cât și la cele europene.

Implementat prin programulErasmus+ al Uniunii Europene înperioada 2017-2019, proiectul “Eu-roparlamentar pentru o zi | Struc-turi de sprijin pentru implicarea ti-nerilor in procesul legislativ” co-lectează propunerile tinerilor șirezultatele cercetării pentru a fiînsumate într-o Cartă Albă, ce vafi prezentată autorităților în lunanoiembrie 2018.

Maria CIORBĂ

Consultarea națională online

Orientare ideOlOgică și cOmpOrtament civic în rândul tinerilOr

Page 8: Ziar difuzat GRATUIT în judeele Alba, Braov, Covasna ... · Coloana vertebrală a eco-nomiei, mediul privat din Re-giunea Centru, finanțat cu pes- ... listic oarecum inedit în

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 1, iunie 2018 Pag.8

Despre noi:

Centrul de informare Europe Direct Regiunea Centru editează prezentapublicație, gratuită, pentru a îmbunătăți nivelul de informare al cetățenilorRegiunii Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) în ceprivește drepturile cetățenilor, legislația europeană, programele definanțare, activitățile instituțiilor europene.

Dacă vreți să aflați mai multe informații, vă oferim:-răspunsuri la întrebări despre drepturile dumneavoastră în calitate

de cetățean al UE, -răspunsuri la întrebările despre fonduri europene la sate și orașe,-exemple despre ce a făcut Uniunea Europeană pentru noi și unde

sunt rezultatele, -organizăm sau susținem evenimente regionale de informare cu

privire la UE,-vă punem la dispoziție documente şi publicaţii ale UE,-dacă vă căutați un loc de muncă în UE, vă oferim informații despre

rețeaua Eures, -colaborări punctuale care ne sprijină în atingerea scopului de

informare. Dacă aveți întrebări, propuneri sau solicitări de colaborare ne găsiți la

telefon 0358-403.121, e-mail: [email protected], WEB www.europedirect-adrcentru.ro| Facebook: Europe Direct Regiunea Centrusau ne puteți vizita de Luni până Vineri între orele 9-16 la sediul din AlbaIulia, str. Decebal, nr. 12, județul Alba.

Vrei să fii voluntar? Ai între 18 și 30 de ani și vrei să faci

un stagiu de voluntariat în alte statemembre? Poți să te înscrii la CorpulEuropean de Solidaritate, o inițiativă aComisiei Europene ce reunește tinericare vor să învețe, să ajute și să sedezvolte.

Dacă decizi să devii voluntar, nu veiprimi un salariu, dar îți vor fi acoperite

cheltuielile de deplasare, cazare și întreținere și vei benefica deasigurare pe durata întregului proiect. Vei participa la cursuri deformare, înainte și imediat după începerea activității.

Participanții care optează pentru un stagiu sau un program deucenicie vor putea, în unele țări, să semneze un contract deangajare în conformitate cu reglementările naționale din țara-gazdă. Ei vor primi și o diurnă. Intră pe site https://europa.eu/youth/so-lidarity_ro, află mai multe și înscrie-te! (Sursa: CE)

În 11 mai 2018, Cetatea AlbaIulia, a fost recucerită de cetă-țeni, de peste 1.500 participanțila Crosul Europei, din care1.140 de alergători din țară și

de peste hotare, prezenți laeveniment. Dacă în urmă cu 7ani, zona de desfășurare a Cro-sului Europei era o zonă închisă,în această zi, datorită fonduriloreuropene, soarele și buna dis-poziție, bucuria, muzica, cetă-țenii, Comisia Europeană, Mi-nistrul Delegat pentru AfaceriEuropene, alături de organiza-tori, Agenția pentru DezvoltareRegională Centru și Centrul Eu-rope Direct Regiunea Centru,Primăria Alba Iulia și CentrulEurope Direct Alba Iulia, autransformat Alba Iulia într-omare de tricouri albastre și fețezâmbitoare.

”Ziua de 9 Mai e o zi a bu-curiei de a fi împreună, o zi a

voinței de solidaritate, o zi amarii comunități din care facparte toți cetățenii UE. Poate fidefinită ca zi a cetățenilor unei”Europe Unite”, construită de-

a lungul deceniilor, uniune aoamenilor în diversitatea ga-rantată de fiecare națiune. Noiam decis să organizăm acestCros al Europei, și am fost co-pleșiți de numărul și bucuriacelor prezenți, care deja ne cu-nosc și știm că au revenit tocmaipentru că ne consideră un par-tener de încredere care orga-nizează an de an Crosul Euro-pei. Trebuie să le mulțumim ce-lor ce au muncit, din echipanoastră de comunicare, dar șivoluntarilor, celor ce au alergat,precum și invitaților și sponsorilor”a declarat domnul Simion Crețu,director general ADR Centru.

Evenimentul sportiv, cel maimare de acest gen din Alba

Iulia, după 1990, a fost organizatîn concordanță cu scopul Cen-trului de informare Europe DirectRegiunea Centru, din cadrulAgenției pentru Dezvoltare Re-gională Centru, fiind prezențicetățeni din județele Alba, Timiș,Arad, Gorj, Iași, Cluj, Sibiu, Bra-șov, Mureș, dar și din Germania,Danemarca, Elveția și RepublicaMoldova. În acest an, alăturide organizatori au participat șidoamna ambasador AngelaCristea, Șefa ReprezentanțeiComisiei Europene din Româ-nia, alături de invitații proprii,precum și domnul Victor Ne-grescu, Ministrul delegat pentruAfaceri Europene.

Mulțumiri pentru organizareaacestui eveniment, trebuie adre-sate și sponsorilor. Aceștia aususținut prin premii și logistică

extraordinarul eveniment. Sel-gros a oferit 15 premii (biciclete

și electrocasnice), dar și unpunct de vitaminizare cu apă șifructe, Sega Events a furnizatlogistica și o scenă foarte ge-neroasă pe care s-au desfășuratmomentele artistice, Alba Turisma oferit două excursii în Greciatimp de 7 zile în insula Creta-Grecia. Ceilalți parteneri ai eve-nimentului sunt prezenți în afișulalăturat.

Centrul Europe Direct Re-giunea Centru și ReprezentanțaComisiei Europene au sărbătoritîmpreună cu ADR Centru și in-vitații lor, Ziua Europei alăturide peste 1500 de oameni, ausărbătorit impactul sprijinului eu-ropean obținut la nivel de județ,fondurile nerambursabile inves-tite în restaurarea Cetății, și re-zultatele proiectelor pentru tinerisau a activităților civice ce do-

resc implicarea tinerilor, pentrua-i responsabiliza pentru viitor.

Crosul s-a desfășurat pe odistanță de 3 km pentru o sin-gură tură, sau pe 6 km, pentru

două ture, având loc în șanțurileCetăţii Alba Carolina, punctulde start și finish fiind zona dinfața Catedralei Reîntregirii.

Toți participanții la cros auprimit tricouri, dar și produsepromoționale din partea ADRCentru și a Centrului EuropeDirect Regiunea Centru. Ani-mație, picturi pe fețe, cadouripentru cei mici de la Grădinițeledin Alba Iulia, care au susținutmomente artistice, un photo-boot și poze pentru toți cei ceau dorit să meargă acasă cu oamintire în plus, dar și premiide tombolă de la Selgros, Re-prezentanța Comisiei Europeneîn România, Cafeneaua 3 Est

și Ionuț Văidean, au mai fostacordate altor 11 câștigători fe-riciți de la Cros. Doi membri ai

trupei The Puzzles, Robert Ga-vrilaș și saxofonistul Matei, auvenit pro-bono și au încântatparticipanții. Cei mici de la gră-dinițe au mobilizat alergătoriiîn dans alături de ei, imnul Ro-mâniei a fost interpretat de AlinaCucui, iar cel al Europei decătre Maria Furdui, iar alți treiartiști de la Liceul de Muzică șiArte au încântat audiența cumuzica lor, respectiv duetul deviolă: Ilinca Gota și Peter Timea,un moment de jazz: Opruța De-borah, și acorduri de nai susți-nute de Cataramă Carina.

NE VEDEM ÎN 2019!Mirela GROZA

Salvați-vă data de 10 mai 2019 în agendă.

Vă aşteptăm cu mic cu mare să sărbătorim împreună!


Recommended