Ultrasound Obstet Gynecol 2018; 52: 128–139 Publicat online în Wiley Online Library (wileyonlinelibrary.com). DOI: 10.1002/uog.19072 Ghidurile ISUOG de practică medicală: utilizarea ecografiei intrapartum Tradus de: Dr. Dominic Iliescu, Dr. Roxana Drăguşin Editor/Reviewer: Dr. Marius-Vicea Calomfirescu Comitetul pentru Standarde Clinice Societatea Internațională ̆ de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie (The International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology - ISUOG) este o organizație științifică care încurajează buna practică medicală clinică și un proces de învățământ și cercetare de înaltă calitate, în domeniul diagnosticului imagistic, în cadrul îngrijirilor de sănătate acordate femeii. Comitetul ISUOG pentru Standarde Clinice (CSC) are ca scop elaborarea de recomandări educaționale sub formă de Ghiduri de Bună Practică și Declarații de Consens ce oferă medicilor posibilitatea abordării diagnosticului imagistic pe baza consensului experților. Aceste ghiduri sunt concepute astfel încât să reflecte ceea ce ISUOG consideră cea mai bună practică la momentul publicării. Deși ISUOG face toate eforturile pentru a se asigura că ghidurile conțin date exacte în momentul publicării, atât societatea cât și angajații sau membrii acesteia îşi declină orice responsabilitate pentru consecințele datelor, opiniilor sau afirmațiilor inexacte sau eronate emise de către CSC. Documentele emise de CSC al ISUOG nu sunt destinate să stabilească un standard legal de îngrijire deoarece interpretarea dovezilor care stau la baza ghidurilor pot fi influențate de circumstanțe individuale, de protocoalele locale și de resursele disponibile. Ghidurile aprobate pot fi distribuite gratuit cu permisiunea ISUOG([email protected]). SCOPUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE Scopul acestor Ghiduri este de a revizui tehnicile de ecografie în travaliu publicate, precum și aplicațiile practice ale acestora, de a rezuma gradul de evidență în ceea ce
Societatea Internaționala de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie (TheInternational Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology - ISUOG) este oorganizație științifică care încurajează buna practicămedicală clinică și un proces deînvățământșicercetaredeînaltăcalitate,îndomeniuldiagnosticuluiimagistic,încadrulîngrijirilordesănătateacordatefemeii.ComitetulISUOGpentruStandardeClinice(CSC)are ca scop elaborarea de recomandări educaționale sub formă de Ghiduri de BunăPracticășiDeclarațiideConsensceoferămedicilorposibilitateaabordăriidiagnosticuluiimagisticpebazaconsensuluiexperților.Acesteghiduri suntconceputeastfel încâtsăreflecte ceea ce ISUOG consideră ceamai bună practică la momentul publicării. DeșiISUOG face toate eforturile pentru a se asigura că ghidurile conțin date exacte înmomentulpublicării,atâtsocietateacâtșiangajațiisaumembriiacesteiaîşideclinăoriceresponsabilitate pentru consecințele datelor, opiniilor sau afirmațiilor inexacte saueronateemisedecătreCSC.DocumenteleemisedeCSCal ISUOGnusuntdestinatesăstabileascăunstandardlegaldeîngrijiredeoareceinterpretareadovezilorcarestaulabazaghidurilorpotfiinfluențatedecircumstanțeindividuale,deprotocoalelelocaleșideresursele disponibile. Ghidurile aprobate pot fi distribuite gratuit cu permisiuneaISUOG([email protected]).
SCOPULȘIDOMENIULDEAPLICARE
Scopul acestor Ghiduri este de a revizui tehnicile de ecografie în travaliu publicate,precum și aplicațiile practice ale acestora, de a rezuma gradul de evidență în ceea ce
privește utilizarea ecografiei în travaliu și de a oferi practicienilor informaţii desprecircumstanţelecândecografiaîntravaliuesteindicatădinpunctdevedereclinicșicumdatele ecografice pot influența managementul travaliului. Prin acest document nustatuămsausugerămfaptulcăecografiareprezintăunstandarddeîngrijirenecesarîntravaliu.
ISTORICȘIINTRODUCERE
În mod tradițional, evaluarea și managementul unei parturiente în travaliu se bazează pe informațiile clinice1-7. Diagnosticul de lipsă de progresiune a travaliului sau deciziile în ceea ce privește momentul sau tipul de intervenție se bazează predominant pe examinarea digitală a dilatației cervicale, a stației și a poziției craniului fetal8-17. Totuși, examinarea digitală a stației și poziției craniului fetal este inexactă și subiectivă18-25, în special atunci când bosa serosanghinolentă împiedică palparea suturilor și fontanelelor.
Utilizarea ecografiei a fost propusă pentru a ajuta managementul travaliului. Câteva studii au demonstrat că examinarea ecografică este mai exactă și mai reproductibilă decât examinarea clinică în stabilirea poziției și stației craniului fetal19-33 și în predicția lipsei de progresiune a travaliului34-42. Examinarea ecografică poate, într-o anumită măsură, diferenția parturientele care vor naşte spontan, vaginal de cele care necesită operaţie43-47. Mai mult, se acumulează to mai multe dovezi care confirmă faptul că ecografia în travaliu poate prezice prognosticul unei nașteri vaginale instrumentale44-48.
Ecografia în travaliu poate fi realizată folosind abordul transabdominal, în special pentru a determina poziția craniului și coloanei fetale49, sau folosind abordul transperineal, pentru a determina stația craniului fetal și poziția acestuia la stațiile inferioare. Mai mulți paramentri ecografici cantitativi au fost propuși pentru a evalua stația craniului fetal30-
32,34,35,40,42,43,50,51. În prezent, nu există un consens cu privire la momentul din travaliu când ar trebui efectuată ecografia, ce parametru(-i) ar trebui măsurat(-ți) și cum ar tebui integrate informațiile ecografice în practica clinică, pentru a îmbunătăți managementului cazului.
IDENTIFICAREAȘIEVALUAREADOVEZILOR
S-acercetatbazadedateCochraneșiRegistruldeStudiiControlateCochranepentruaidentificastudiirandomizatecontrolaterelevante,review-urisistematiceșimeta-analize.S-arealizatșiocăutareînbazadedateMedlinepentruperioada1966-2017.Dataultimeicăutăriafost30Septembrie2017.Înplus,aufostcăutateproceedingsaleconferințelorși rezumaterelevante.Lacăutăris-au folosit termeniirelevanțiMeSH, incluzândtoatesubtitlurile.Acest proces a fost combinat cu o căutare folosind cuvinte cheieprecum:‘ecografia în travaliu’, ‚ecografia transperineală’, ‚stația craniului fetal’, ‚pozițiaocciputului fetal’ și ‚nașterea vaginală instrumentală’. Acolo unde este posibil,recomandăriledinacesteGhidurisebazează,șisuntînmodexplicitlegatededovezile
• Determinarea corectă a poziției craniului fetal este crucială pentru naștereainstrumentală. O eroare în evaluarea poziției craniului fetal poate determina oaplicareinadecvatădevaccumsauforceps,crescândrisculdetraumatismfetalșirata de eșec al manevrei instrumentale55-58. Finalizarea nașterii prin operaţieCezariană după eșecul extracției instrumentale se asociază cu creştereaintervalului de timp între decizie și extracția fătului și cu un risc înalt pentrutraumatismmaternșifetal62-65.
Înmodtradițional,clinicienistabilescpozițiacraniuluifetalprinpalpareasuturiisagitale și a fontanelelor anterioară și posterioară. Mai multe studii au evaluatacuratețeadiagnosticuluiclinicalpozițieicraniuluifetal,utilizândecografia19-28sauechipamentetehnologicededeterminareapoziției66dreptcomparație;s-adoveditcăexaminareadigitală este subiectivă. Studiile audemonstrat în mod consecvent cămetodadeexaminaredigitalăpentrudeterminareapozițieicraniuluiesteinexactă,cuoratădeeșec între20și70%,atuncicândecografiaa fostconsideratăstandard19(NIVELDEEVIDENŢĂ:1-).
Evaluarea clinică prin palpare tinde să fie șimai puțin exactă în cazurile unorpozițiianormalealecraniuluifetal,precumocciputulsituatposteriorsautransvers,atuncicând intervențiamedicalăestemaiprobabilă19,20,22,23(NIVELDEEVIDENŢĂ:2++).
Aceastăimpreciziepoatefiaugmentatădeprezențaboseiserosanghinolentesauaasinclitismului,ambelesituaţiifiindfrecventasociateculipsaprogresieitravaliului.În mai multe studii nu au fost găsite diferențe semnificative între acuratețeaexamenului clinic digital efectuat de obstetricienii cu experiență și cei
Diverse studii au demonstrat superioritatea ecografiei cametodă unică sau înasocierecuexamenulclinicdigitalpentrustabilireacupreciziea rotației craniuluifetalîncomparațiecuexaminareadigitalăvaginalătradiționalăcametodăunicădeevaluare19-28,66(NIVELDEEVIDENŢĂ:1-).
Evaluareastațieicraniuluifetal
Stațiacraniuluifetalreprezintăsituaţiacraniuluifetalîncanaluldenaștereraportatălaplanul spinelor ischiaticematerne (prezentațianon-cefalicănuestediscutată înaceste Ghiduri). Termenul de ‘angajare’ a craniului fetal este utilizat atunci cândparteaceamailargăacraniuluifetaltreceprinstrâmtoareasuperioarăapelvisuluisaucânddouăcincimisaumaipuțindincraniulfetalsepotpalpaabdominal,ceeacecorespundelacoborâreaplanuluibiparietalalcraniuluifetalsubnivelulstrâmtoriisuperioare67. La examinarea digitală vaginală, craniul fetal este considerat angajatatuncicândparteainferioarăacraniuluidetalaatinsliniasauplanulimaginardelanivelul spinelor ischiatice materne. Această stație a craniului fetal este denumităstația0.Stațiilemaiînaltesaumaijoaseseexprimăîncentrimetriisuperiori(negativ)sauinferiori(pozitiv)planuluidereferință.
Subiectivitatea examenului digital transvaginal a stației craniului fetal a fostdemonstratădeDupuisşicolab.18(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+).Utilizândunsimulatorde naștere echipat cu un senzor, a plasat craniul fetal al unuimanechin la stațiiledefiniteconformColegiuluiAmericanalObstetricienilorșiGinecologilor,iarungrupdeexaminatoricudiversegradedeexperiențăauclasificatstațiacraniului fetalcafiind înaltă, medie sau joasă utilizând examinarea clinică. Media de eșec a fostaproximativ30%pentrurezidențiși34%pentruspecialiştiiobstetricieni.Maimult,majoritateaerorilorarezultatdincatalogareagreşităauneistaţiiînaltedreptstaţiemedie(88%încazulrezidențilorși67%încazulobstetricienilor).Înpracticaclinică,acesteerorideclasificarepotinfluențanegativmanagementultravaliului.
Examinarea ecografică documentează înmod obiectiv și precis stația craniuluifetalîncanaluldenaștere29-33,35,47,68(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+).
Câtevastudiiobservaționale36,37,39,72,73ausugeratfaptulcăexaminărileecograficeîndinamică efectuate pentru a evaluamodificarea stației craniului fetal (‘progresia’)sunt mai folositoare decât examinările clinice prin tuşeu digital în documentareacoborârii craniului fetal și îndemonstrareaunui travaliucuprogresie lentăsaucu
lipsă de progresie, atât în prima cât și în a doua perioadă a nașterii (GRAD DEEVIDENŢĂ:2+).
Evaluareaatitudiniicraniuluifetal
Atitudinea craniului fetal reprezintă relația craniului fetal cu coloana vertebralăfetală.Ecografias-adoveditutilăînevaluareavizualăaatitudiniicraniuluifetal74,75(GRADDEEVIDENŢĂ:2-)șiîndiagnosticulobiectivalmalpozițieicraniuluifetalîntravaliu76-80(GRADDEEVIDENŢĂ:3).
Tehnicadeexaminare
Evaluarea ecografică în travaliu poate fi realizată utilizând atât abordultransabdominalcâtșiceltransperineal,înfuncțiedeparametrulinvestigat(înspecialpoziția și stația) și indicația clinică. Se va utiliza un ecograf cu capabilităţi bi-dimensionale, echipat cu o sondă convexă, precum cea folosită pentru evaluareatransabdominală a biometriei și anatomiei fetale. Se recomandă ca echipamentuldestinatsăliidenașteresăfieuşordepusînfuncțiune,săaibăbateriifuncţionalepelungăduratășiușordeîncărcat.Pentruevaluareaecograficăîntravaliuserecomandăoinsonațiecuunghidesectormareșifrecvențăredusă(<4MHz).
Evaluareapozițieicraniuluifetal
Evaluareaecograficăapozițieicraniuluifetalestecelmaibinerealizatăprinabordultransabdominalînplanulaxialșisagital81.Prinplasareasondeiecograficetransversallanivelul abdomenuluimatern, sevaobțineo imagineaxialăa trunchiului fetal lanivelulabdomenuluisuperiorsautoraceluifetal.Sedeterminăastfelpozițiacoloaneivertebrale fetale. Sonda ecografică se va deplasa în jos până la nivelul regiuniisuprapubiene materne, vizualizând craniul fetal. Punctele de reper pentru adeterminapozițiaocciputuluifetalsuntreprezentatedeceledouăorbitefetalepentruocciputul posterior, linia mediană cerebrală fetală pentru occiputul transvers, șiînsușiocciputulșicoloanacervicalăpentrupozițiaanterioarăaocciputului81(Figura1și2).Plexurilecoroide,cutraiectdivergentspreocciput,potfiutileîndeterminareapozițieicraniuluifetal47.
Structurilelinieimedianeacraniuluifetalpotfidificildevizualizatînexaminareatransabdominală în cazul unui craniu fetal situat la stațiile inferioare. În astfel decazuri, se recomandă asocierea abordului ecografic transabdominal cu celtransperinealpentrudeterminareacuprecizieapozițieicraniuluifetal.
Poziția poate fi descrisă imaginând un cerc, asemănător cadranului unui ceas(Figura3):pozițiile≥ora02.30și≤ora03.30potfinotatecaopozițieoccipito-iliacăstângă transversă(OIST);pozițiile≥ora08.30și≤ora09.30caopozițieoccipito-iliacădreaptătransversă(OIDT);pozițiile>ora03.30și<ora08.30potfinotatecaopoziție occipitală posterioară; și pozițiile > ora 09.30 și < ora 02.30 ca o pozițieoccipitalăanterioară.
• articulația simfizei pubiene, ca o structură oblongă, neregulată, ecogenă;evidențiatăidealînpozițieorizontală;
• craniulfetal,cutăbliaanterioarășiposterioară.
Planul de referință tradițional în examinarea clinică vaginală prin tuşeu, respectivplanulspinelorischiatice,nupoatefivizualizatînacestplan.Totuși,existăorelațieanatomică fixă întremarginea inferioarăasimfizeipubieneșiplanul interischiatic:liniainfrapubicăreprezintăliniaimaginarăcuoriginelamargineacaudalăasimfizeipubiene,perpendicularpepropriulaxlung,cuextinderelaparteadorsalăacanaluluidenaștere.Înreconstrucțiiletri-dimensionalealepelvisuluiososlafemeianormală,obținuteprinexamencomputer tomograf, linia infrapubicăeste consideratăa fi la3cmdeasupraplanuluispinelorischiatice42,82-84.
Prin examinarea transperineală în planul sagital, au fost propuși mai mulțiparametriceutilizeazădreptreperșireferințăsimfizapubianăpentrumăsurătorilecantitative.Treiparametripotindicastațiacraniuluifetalînmoddirect:unghiuldeprogresie (UdP), de asemenea denumit și unghiul de coborâre40,43; distanța deprogresie (DP)30; și stația craniului fetal prin examinarea transperineală41. Alțiparametrii pot indica stația craniului fetal înmod indirect: distanța craniu-simfiză(DCS)reprezintăunparametruindirectcesemodificăodatăcucoborârea51;direcțiacraniuluifetalindicădirecțiaceluimailungaxidentificabilalcraniuluifetalraportatlaaxullungalsimfizeipubiene42.
Cuosimplărotațieînsensulacelordeceasornicde90degrade,sepoateobțineunplan axial, în carepot fi evaluați șimăsurați doi parametrii adiționali: distanțacraniu-perineu(DCP)34,careperpentrustațiacraniuluifetal;șiunghiullinieimediane(ULM)31,cepoateevaluarotațiacraniuluifetal.
Unghiuldeprogresie(UdP)/unghiuldecoborâre. UdPreprezintăunghiulformatdeaxullungalosuluipubianșiliniatrasatădinmargineainferioarăapubeluitangențialla partea de jos a craniului fetal (Figura 4). A fost descris pentru prima dată în200940,43șidemonstratdreptunparametruexactșireproductibilpentruevaluareacoborâriicraniuluifetal40,41,69,70(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+).Duckelmannşicolab.72audemonstrat că măsurarea UdP poate fi ușor de învățat, indiferent de nivelul deexperiență în ecografie a clinicianului (NIVEL DE EVIDENŢĂ: 2+). Într-un studiuasupracâtorvaparametri,Tutschekşicolab.41auanalizatUdPșistațiacraniuluifetaldeterminatăecografictransperineal,şiauconcluzionatfaptulcăstația0acraniuluifetalcorespundeunuiUdPde116grade(Tabel1).
Direcția craniului fetal. Direcția craniului fetal, ca marker indirect pentru stațiacraniuluifetal,afostdescrisăpentruprimadatădeHenrichşicolab.42,dreptunghiuldintreaxulcelmailungaxdetectatalcraniuluifetalșiaxullungalsimfizeipubiene,măsuratînplanulsagitaltransperineal(Figura5).Direcțiacraniuluifetalseclasificăîn‘direcțieînjosacraniului’(unghiul<0ᵒ),‚orizontală’(unghi0ᵒ-30ᵒ)și‚direcțieînsus a craniului’ (unghi >30ᵒ). Autorii au remarcat cu uşurinţămodelul după caredirecţia craniului fetal se modifică în travaliu, pe măsură ce progresează cătreplanşeulpelvin:initialorientatăînjos,apoiorizontalșiapoiînsus.Direcțiacraniuluifetal orientată în sus imediat înainte de decizia de naștere vaginală instrumentală(NVI)afostcorelatăcureușitaproceduriișifacilitateaacesteia(puţinetracțiuni).
Stația craniului fetal stabilită ecografic. Stația craniului fetal stabilită ecograficreprezintă stația craniului fetal pe o scală convențional utilizată pentru evaluareapalpatorie a progresiei travaliului (număr de cm inferior sau superior de planulspinelor ischiatică) și ține cont de curbura canalului de naștere. Este necesarădeterminarea: (i) direcției craniului fetal (descrisămai sus) și (ii) distanța dintreplanulinfrapubic(situatla3cmdeasupraplanuluiischiatic)șiparteaceamaidejosacraniuluiososde-alunguldirecțieicraniuluifetal(Figura6).Determinărileecograficetransperinealealestațieicraniuluifetalaufostcomparatecualțiparametriaistațieicraniului fetal. Aparent este o evaluare complexă (necesită măsurarea atât aleunghiuluicâtșidistanței),dars-adoveditfaptulcăsecoreleazăliniarcuUdP,careesteuşordemăsurat:relațiadintreceidoiparametriipermiteastfelconversiadirectăavalorilorUdPîncentimetripescalaconvenționalăpalpatorie(Tabelul1).
Distanțacraniu-perineu (DCP). DCPa fostdescrisăpentruprimadatădeEggeboşicolab.34(Figura7).Sondasevaplasaîntrelabiilemare(încomisuraposterioară)șițesutulmoalecompletcomprimatlanivelulosuluipubian.Sondavafiangulatăpânăcând conturul craniului este cât se poate de clar, ceea ce indică faptul că undadeultrasunete este perpendiculară pe craniul fetal. DCP se va măsura în plantransperineal frontal drept ceamai scurtă distanța dintre limita externă osoasă acraniuluifetalșiperineu.Aceastădistanțăreprezintăparteacanaluluidenașterecaremaitrebuiestrăbătutădecrainulfetal.Parturientelenuresimtaceastăcompresieațesutuluimoalecafiinddureroasă36.
DCPnupoateficomparatădirectcuevaluareaclinicăastațieicraniuluifetal(dela-5 la+5),deoareceDCPnucoreleazăcurburacanaluluidenaștere36.Tutschekşicolab.32 a raportat că stația 0 corespunde unei DCP de 36mm, Kahrs şi colab.47 acorelatstaţia0cuDCPde35mm,iarMaticot-Baptistaşicolab.85araportatoDCPde38mmpentruaceeaşisituaţieclinică.
Unghiul liniei mediane (ULM). ULM diferă de alți parametri pentru că utilizeazăunghiulderotațiealcraniului fetalca indicatorpentruprogresiatravaliului.A fostdescrispentruprimadatădeGhişi colab.31, și semăsoară înplanulaxialutilizândabordultransperineal:seidentificăliniaecogenădintreceledouăemisferecerebrale(liniamediană), iarULMestemăsurat întreaceastă linieșiaxulanteroposterioralpelvisuluimatern (Figura8).Autorii audemonstrato corelație semnificativă întrestația craniului fetal evaluată clinic și rotația determinată prin măsurarea ULM.Exceptândcazuriledepoziţieposterioarăaocciputului,s-ademonstratcaorotație≥45◦corespundeuneistațiiacraniuluifetal≤+2cmîn70/71cazuri(98.6%), iarorotație de <45◦ corespunde unei stații a craniului fetal ≥+3 cm în 41/49 cazuri(83.7%)(P<0.001)(GRADDEEVIDENŢĂ:2+).DeșiULMafostdescrisiniţialdreptununghiînrelațiecupelvisulmatern,pozițiacraniuluifetalpoatefireprezentatăsimilarcu pozițiile pe cadranul unui ceas în acelașimod descris la tehnica de examinaretransabdominală.
Parametriiadiționalipentruaevaluastațiacraniuluifetal. Doiparametriiadiționaliau fost propuși pentru a determina stația craniului fetal în travaliu: distanța deprogresie(DP)șidistanțacraniu-simfiză(DCS).Totuși,aceștianuaufostutilizațiînstudiilargidecercetare,astfelîncâtrolullorînpracticaclinicănuafostlafeldebinestabilităcaîncazulcelorlalţiparametri.
DPa fost descrisă iniţial drept omăsurare obiectivă a angajării craniului fetal,evaluatăînaintededebutultravaliuluidecătreDietzșiLanzarone30.Estedefinităcadistanțaminimădintreliniainfrapubicășiparteaprezentată(definităcaparteaceamaidistalăa curburiihiperecogenea craniului fetal) (Figura9).UdPestepreferatpentrudeterminareastațieicraniuluifetal,deoareceestemaifacildemăsuratdecâtDPși,fiindomăsurătoareangulară,sepreteazămaibinelatraiectulcurbalcanaluluidenaștere,sprediferenţădeDP,omăsurătoareliniară.
Figura9.Măsurareadistanțeideprogresie.
DCSreprezintădistanțadintremargineainferioarăasimfizeipubienematerneșicraniulfetal,de-alungullinieiinfrapubice(Figura10).Spațiulpalpabildintrecraniulfetal și simfiza pubianămaternă se utilizează pe scală largă în practica clinică caindicatorpentrustabilireastațieicraniuluifetal.AstfelDCSafostpropusădeYoussefşi colab.51, ca unmarker indirect pentru evaluarea coborârii craniului fetal. Într-ocohortă de feți orientaţi cu occiputul anterior, acest parametru s-a dovedit a fireproductibil51, demonstrând o corelație liniară negativă cu stația craniului fetalstabilităprinexamenclinicșiscurtându-seprogresiv,pemăsurăcecraniulcoboarăspreplanșeulpelvin(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+).Maimult,DCSsecoreleazășicualțiparametri măsurați ecografic pentru stabilirea stației craniului fetal; se coreleazăpozitivcuDCPșinegativcuUdP32(Figura11).Acestparametrusepoatemăsuradoarlastațiileinferioarelinieiinfrapubice(adică≥–3cm).
Doar într-un studiu autorii nu au identificat beneficii ale utilizării de rutină aecografieiîntravaliupentruastabilipozițiacraniuluifetal(stațiacraniuluifetalnuafost
determinată ecografic în acest studiu) într-o populație de risc scăzut, iar utilizareaecografiei în travaliu s-a asociat cu un risc crescut pentru naștere prin operațiecezariană86(NIVELDEEVIDENŢĂ:1-,GRADDERECOMANDARE:A).
Deșis-ademonstratcădeterminareaecograficăapoziţieişistațieicraniuluifetalîntravaliuestemaiexactășireproductibilăfaţădeexaminareaclinicăprintuşeuvaginal,cercetărilenuaupusînevidenţăîmbunătăţireamanagementuluitravaliuluișinașteriiîncazulcunoașteriiacestorelemente.Datorităfrecvenţeireduseacomplicaţiilorperinataleșimaterne în travaliu, sunt necesare studii randomizate foarte largi pentru a dovedibeneficiulclinicalecografieiintrapartumatâtpentrufătcâtșipentrumamăînrelaţiecumorbiditateaperinatalășimaternă.Totuși,ecografia în travaliupermitedeterminareamaiexactăapozițieișistațieicraniului fetalșiestemaiuşoracceptatădeparturientedecât examinarea digitală72. Datorită acestor calități, poate fi utilizată ca metodăadjuvantăexaminăriicliniceînurmătoarelecircumstanţe:
Câteva studii consecutive au demonstrat ca DCP și UdP sunt parametri cu acurateţesuperioară faţă de examinarea digitală, în predicția nașterii vaginale la parturientelenuliparecuprelugireaprimeiperioadetravaliului36,39(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+,GRADDE RECOMANDARE: B). În cel mai extins trial multicentric, care a conţinut 50parturiente39,DCP<40mmafostcorelatăcuoprobabilitate7%deanaşteprinoperațiecezariană,pecândcazurilecuDCP>50mm,asociazăoprobabilitatede82%denaștereprin operație cezariană. În același studiu, probabilitatea de naștere prin operațiecezarianăafostde12%atuncicândUdPaprezentatvalori>110◦şiacrescutla62%înlotulcuUdP<100◦.
Înacelaşistudiuasupra150parturientecuprelungireaprimeiperioadeatravaliului37,autorii au demonstrat că poziția posterioară a occiputului s-a asociat cu un riscsemnificativcrescutpentrunaștereprinoperațiecezariană,încomparațiecupozițiadeocciputne-posterior(38%versus17%,P=0.01)(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+,GRADDERECOMANDARE:B).
Câtevaprezentăridecazsaustudiipeloturimici76-80,auarătatcă,lapacientelecuprelungireaprimeiperioadeatravaliului,ecografiatransabdominalăsautransperinealăpoate identifica drept cauză a lipsei progresiei diferite tipuri de malprezentaţie acraniului fetal, incluzândprezentațiadeflectată (frontală sau facială) sau asinclitismul(NIVELDEEVIDENŢĂ:3;GRADDERECOMANDARE:C).
Existăpuținestudiicesereferăspecificlarolulecografieiînpredicțianașteriispontanepe cale vaginală în comparație cu nașterea pe cale abdominală sau nașterea vaginalăinstrumentalălapacientelecuprelungireaperioadeiadouaatravaliului.Într-unlotde62 astfel de parturiente, folosind examinarea ecografică transperineală, Masturzo şi
colab.73audemonstratasociereadintreodirecțiefavorabilăacraniuluifetal(‚însus’)şinașterea spontană vaginală înmajoritatea cazurilor (16/20; 80%), spre deosebire decazurilecudirecțiacraniului‘înjos’(4/20:20%)sau‘orizontală’(9/22:41%)(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+,GRADDERECOMANDARE:B).
Certificarea poziției și stației craniului fetal înainte de nașterea vaginalăinstrumentală
Într-unrecentstudiurandomizat,s-ademonstratfaptulcă,înaintedenaștereavaginalăinstrumentală, evaluareaecograficăasociatăexaminării cliniceprin tuşeuvaginalestesemnificativmai exactă în comparație cu examinarea clinică singulară în diagnosticulpoziției craniului fetal (diagnosticul ecografic a fost incorect în 1.6% din cazuri,comparativcu20.2%îngrupulcuexaminareprintuşeuvaginal)(NIVELDEEVIDENŢĂ:1-,GRADDERECOMANDARE:A).Deșistudiulnuaprezentatmodificărisemnificativeînceeacepriveștemorbiditateafetalășimaternă,principalulscopafostdeadeterminacuexactitate poziția craniului fetal, iar formatul studiului nu și-a propus determinareadiferențelorînapariţiacomplicaţiilor87.
Într-untrialrandomizat,Wongşicolab.88audemonstratcăplasareacupoleidevidextractie a fost semnificativmai apropiată față de punctul de flectare, atunci cândpoziția craniului fetal a fost determinată prin ecografie, în comparație cu examinareaclinică(tuşeuvaginal)(NIVELDEEVIDENŢĂ:1-,GRADDERECOMANDARE:A).
Direcțiacraniuluifetalesteunsemndepredicţiepentruprognosticuluneinașterivaginaleinstrumentale42.Atuncicândesteevaluatăînaintedevacuum-extracție,înlipsade progresiune a travaliului, direcția craniului fetal ‘în sus’ este un indicator pozitivpentrusucces.Dintre11parturientecudirecțiacraniuluifetal‚însus’șiocciputulsituatanterior, toateauavutovacuum-extracțiereuşităşi facilă (5/11)saumoderatdificilă(6/11). Prin comparație, dintre cele 6 cazuri de feți cu occiputul situat anterior și cudirecțiacraniuluiorientată‘înjos’sau‚orizontal’,numaiunadintreextracțiilevaccumafostsimplă, iarsingurulcaz deextracțieeșuatăa fost înregistrat înacestgrup.Studiiulterioare41auconfirmatvaloareaacestuisemnaldirecțieicraniuluifetal‘însus’pentrupredicția nașterii vaginale, ca și acordul bun intra și interobservator (NIVEL DEEVIDENŢĂ:3,GRADDERECOMANDARE:C).
UdPafoststudiatcapredictorpentrusuccesulextracţieivacuumla41defețicuocciputul poziționat anterior. O valoare cut-off de 120◦ a fost stabilită ca factor depredicțiepentruovacuum-extracţiereuşităşisimplăînpeste90%dincazuri43(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+;GRADDERECOMANDARE:B).
Într-unlotde52departurientecufețiiavândocciputulorientatanteriorşilacarenaștereas-arealizatcuajutorulvacuum-extracției,asociereadirecțieicraniului ‘însus’cu ULM < 45◦ și UdP > 120◦ s-au dovedit factori ecografici importanţi de predicție areuşiteiprocedurii45.
Cuerva şi colab.46, au evaluat rolul ecografiei în predicţia reuşiteimanevrei deaplicareaforcepsuluila30departurientecufețiicuocciputulnon-posterior.Aceștiaaudemonstratfaptulcă,cucâtUdPestemaimicșiDPestemaimică,cuatâtrisculdeeșecalproceduriiestemaimare.UdP<138◦șiDP<4.8cmaufostceimaiputernicifactoridepredicțiepentru9proceduricomplicate(definitecanecesitândmaimultde3tracțiunisauprocedurăeșuatăsautraumatismmaternsauneonatal)(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+,GRADDERECOMANDARE:B).
Într-un studiu larg, recent44, a fost investigată relația dintre rata de eșec aextracțieiprinvacuumșiUdP(măsuratimediatînaintedeaplicareainstrumentului)într-unlotde235departuriente.La30parturiente(12%),extracțiacuvaccumaeșuat, întimpcelarestulde205cazuriareuşit.Eşeculvaccumextracțieis-aasociatcuomedianăa UdP semnificativmaimică (136.6◦ vs 145.9◦); de remarcat că stația craniului fetalstabilităprinexamenclinic–tuşeuvaginalnuafostdiferităîntreceledouăgrupuri(2vs2cm)(NIVELDEEVIDENŢĂ:2+;GRADDERECOMANDARE:B).
Într-un studiu prospectiv European47, a fost evaluat rolul ecografieitransperineale și durata extracției fătului prin vacuum-extracţie într-o cohortă departurientecuprogresielentăaperioadeiadouaatravaliului.Dintrecele222defemeiincluseînstudiu,parturientelecuDCP≤25mmauprezentatoduratăsemnificativredusăaextracțieifătuluiprinaplicaredevaccum.RataoperațiilorcezarieneafostsemnificativmaimicăînlotulparturientelorcuDCP≤35mmîncomparațiecucelecuDCP>35mm(3,9% vs 22,0%, P < 0.01) și, în cazurile în care DCP > 35mm s-a asociat cu pozițiaposterioarăaocciputului,rataoperațiilorcezarieneafostde35%.Maimult, incidențaunuipH<7,1înarteraombilicăafostsemnificativmaimarelanou-născuţiiextrașiprinaplicaredevaccum,laoDCP>35mm.
Într-un studiu prospectiv pe o cohortă de 659 femei, DCP (în acest studiudenumită distanța perineu-craniu) a fost evaluată înaintea extracției prin aplicare deforceps48.Dupăajustareaînfuncțiedeparitate,tipuldeprezentațieșimacrosomiafetală,DCP≥40mms-aasociatsemnificativcuoextracțiedificilă(riscrelativ2,38;95%CI,1,51–3,74; P = 0.0002). Pe baza analizei curbei ROC (receiver–operating characteristics),distanțaperineu-craniumăsuratăecograficafostunfactordepredicțiemaiexactpentrunașteriileinstrumentaledificiledecâtexaminareaprintuşeuvaginal(P=0.036).
Confirmareavizualăamalpozițieicraniuluifetal
Prezentația craniană deflectată sau cu asinclitism reprezintă principala cauzăpentrulipsadeprogresieatravaliului13,14,responsabilăpentruaproximativotreimedincazuriledeoperațiecezarianăindicatăpentrulipsadeprogresieatravaliului4-6,8-10,15-17.Înacestecazuridiagnosticulsebazeazăînmodtradiționalprinexaminareaprintuşeuvaginalîntravaliu89-91,deșiutilizareaecografieipentruasusținediagnosticulclinicafostcomunicatărecent76-80(NIVELDEEVIDENŢĂ:3,GRADDERECOMANDARE:C).
REZUMAT
Ecografia nu este utilizată pe scara largă în faza activă a travaliului, deși studiile audemonstratcăestemaiexactășimaireproductibilădecâtexaminareaprintuşeuvaginal.Ecografiapermitemăsurareaobiectivă și documentareaprecisă adatelor obținutepeparcursul examinării. Câțiva parametri ecografici pot fi utilizați în travaliu pentru aevaluaînprincipalstațiașipozițiacraniuluifetal.
1. Stațiacraniuluifetalsepoatemăsuraobiectiv,deexemplucuajutorulUdpșiDCP,pentru a evalua statusul curent și ca punct de referință pentru măsurători îndinamică. Este de asemenea utilă în predicţia reuşitei unei nașteri vaginaleinstrumentale. Stația craniului fetal se evaluează transperineal, nutransabdominal.DCPesteodistanțăsimpludemăsuratșireproductibilă.UdP(îngrade)poatefiechivalatăcustațiacraniuluifetalexprimatăîncentrimetri,dela-3cm la+5cm(conversiadirectăesteposibilă), și are capacitateadea relaționainformațiileecograficecuevaluareatradiționalăprintactdigital.DCPșiUdPsecorelează liniar cu stația craniului fetal (pentruo stație înaltă,deexemplumaiînaltădecât0şipânăla+1).
2. Poziția craniului fetal (şi a coloanei vertebrale) sepoate evaluamai exact prinecografie transabdominală decât prin examinare digitală. Este fundamentalăcunoaștereapoziției craniului fetal în cazurile cuprogresie redusăsau lipsădeprogresieatravaliului.Cunoaștereapozițieicraniuluifetalesteesențialăînaintedenaștereavaginalăinstrumentală.
3. ULMsepoateevaluaprinecografietransperinealăînplantransversalșipoatefiutil pentru a estima dacă o naștere vaginală instrumentală poate fi tentată însiguranță.
4. Direcția craniului fetal sepoateevaluaprinecografie transperineală șipoate fiutilă pentru a estimadacă o naștere vaginală instrumentală poate fi tentată însiguranță.
1. În cazurile de progresie redusă sau lipsă de progresie în prima sau în a douaperiadăatravaliului.RecomandămmăsurareafieaUdPsauaDCPtransperinealșievaluareapozițieicraniuluifetaltransabdominal.
2. În cazurile în care nașterea vaginală instrumentală este luată în considerare.Recomandăm evaluarea poziției craniului fetal prin evaluare ecograficătransabdominală și sugererăm măsurarea stației craniului fetal prin evaluareecograficătransperineală.ParametriiecograficiceimaideîncredereînpredicțiaprognosticuluiuneiprocedurisuntDCPșiUdP.ULMși/saudirecțiacraniuluifetalpotfideasemeneautilipentruaimbunătăţipredicțiareuşiteiuneimanevredeextracțieinstrumentală.
La latitudineaclinicianului,sevoradăugaurmătoriiparametriiobținuțiprinecografiatransperineală în perioada a doua a travaliului, în special în cazul nașterii vaginaleinstrumentale (se va nota dacămăsurarea a fost efectuată în afara contracției sau întimpulacesteiaasociatăcuefortexpulzivmatern).
Aceste ghiduri au fost redactate pentru Societatea Internațională de Ecografie înObstetricășiGinecologie(ISUOG)deurmătoriiautorișiaufostrevizuitedeComitetuldeStandardeClinice.
T.Eggebø,NationalCenterforFetalMedicine,TrondheimUniversityHospital(StOlavsHospital), Trondheim, Norway; Department of Obstetrics and Gynecology, StavangerUniversityHospital,Stavanger,Norway
L. J. Salomon, Hôpital Universitaire Necker-EnfantsMalades, AP-HP, Université ParisDescartes,Maternité,Paris,France;SociétéFrancaisepourl’AméliorationdesPratiquesEchographiques,SFAPE
B. Tutschek, Prenatal Zurich, Heinrich-Heine-University,Medical Faculty, Zürich,Switzerland.
Cei care au revizuit extern aceste ghiduri au fost V. Berghella, O. Dupuis și W. Lau.VersiuneafinalăreprezintăresponsabilitateaComitetuluideStandardeClinicealeISUOG.Procesulderevizuirealacestuighidvaîncepeînanul2023,cuexcepțiasituaţieiîncareexistădovezicaprocesultrebuieinițiatmaidevreme.
BIBLIOGRAFIE1.FriedmanE.Thegraphicanalysisoflabor.AmJObstetGynecol1954;68:1568–1575.2.FriedmanEA.Primigravidlabor;agraphicostatisticalanalysis.ObstetGynecol1955;6:567–589.3.FriedmanEA.Laborinmultiparas;agraphicostatisticalanalysis.ObstetGynecol1956;8:691–703.4.ZhangJ,TroendleJF,YanceyMK.Reassessingthelaborcurveinnulliparouswomen.AmJObstetGynecol2002;187:824–828.5.ZhangJ,LandyHJ,BranchDW,BurkmanR,HabermanS,GregoryKD,HatjisCG,RamirezMM,BailitJL,Gonzalez-QuinteroVH,HibbardJU,HoffmanMK,KominiarekM,LearmanLA,VanVeldhuisenP,TroendleJ,ReddyUM;ConsortiumonSafeLabor.Contemporarypatternsofspontaneouslaborwithnormalneonataloutcomes:Consortiumonsafelabor.ObstetGynecol2010;116:1281–1287.6.SegelSY,Carre˜noCA,WeinerSJ,BloomSL,SpongCY,VarnerMW,RouseDJ,CaritisSN,GrobmanWA,Sorokin Y, SciscioneA,Mercer BM, Thorp JM,Malone FD,HarperM, Iams JD; EuniceKennedy ShriverNational Institute of Child Health and Human Development Maternal-Fetal Medicine Units Network.Relationshipbetweenfetalstationandsuccessfulvaginaldeliveryinnulliparouswomen.AmJPerinatol2012;29:723–730.7.HamiltonEF,SimoneauG,CiampiA,WarrickP,CollinsK,SmithS,GariteTJ.Descentofthefetalhead(station)duringthefirststageoflabor.AmJObstetGynecol2016;214:360.e1–6.8.AmericanCollegeofObstetriciansandGynecologists,SocietyforMaternal-FetalMedicine,CaugheyAB,CahillAG,GuiseJM,RouseDJ.Safepreventionoftheprimarycesareandelivery.AmJObstetGynecol2014;210:179–193.9.BarberEL,LundsbergLS,BelangerK,PettkerCM,FunaiEF, Illuzzi JL. Indicationscontributing to theincreasingcesareandeliveryrate.ObstetGynecol2011;118:29–38.10.SpongCY,BerghellaV,WenstromKD,MercerBM,SaadeGR.Preventing the firstcesareandelivery:summaryofajointEuniceKennedyShriverNationalInstituteofChildHealthandHumanDevelopment,
SocietyforMaternal-FetalMedicine,andAmericanCollegeofObstetriciansandGynecologistsWorkshop.ObstetGynecol2012;120:1181–1193.11. Cohen WR. Influence of the duration of second stage labor on perinatal outcome and puerperalmorbidity.ObstetGynecol1977;49:266–269.12.LevenoKJ,NelsonDB,McIntireDD.Second-stagelabor:howlongistoolong?AmJObstetGynecol2016;214:484–489.13.StitelyML,GhermanRB.Laborwithabnormalpresentationandposition.ObstetGynecolClinNorthAm2005;32:165–179.14.BoyleA,ReddyUM,LandyHJ,HuangCC,DriggersRW,LaughonSK.PrimarycesareandeliveryintheUnitedStates.ObstetGynecol2013;122:33–40.15.ShinKS,BrubakerKL,AckersonLM.Riskofcesareandeliveryinnulliparouswomenatgreaterthan41weeks’gestationalagewithanunengagedvertex.AmJObstetGynecol2004;190:129–134.16.OboroVO,TaboweiTO,BosahJO.Fetalstationatthetimeoflaborarrestandriskofcaesareandelivery.JObstetGynaecol2005;25:20–22.17.ACOGPracticeBulletin.Number49,December2003.Dystociaandaugmentationoflabor.18.DupuisO,SilveiraR,ZentnerA,DittmarA,GaucherandP,CucheratM,RedarceT,RudigozRC.Birthsimulator:reliabilityoftransvaginalassessmentoffetalheadstationasdefinedbytheAmericanCollegeofObstetriciansandGynecologistsclassification.AmJObstetGynecol2005;192:868–874.19.DupuisO,RuimarkS,CorrineD,SimoneT,AndreD,Rene-CharlesR.Fetalheadpositionduringthesecondstageoflabor:comparisonofdigitalandvaginalexaminationandtransabdominalultrasonographicexamination.EurJObstetGynecolReprodBiol2005;123:193–197.20. Akmal S, Kametas N, Tsoi E, Hargreaves C, Nicolaides KH. Comparison of transvaginal digitalexaminationwithintrapartumsonographytodeterminefetalheadpositionbeforeinstrumentaldelivery.UltrasoundObstetGynecol2003;21:437–440.21.ShererDM,MiodovnikM,BradleyS,LangerO.IntrapartumfetalheadpositionI:comparisonbetweentransvaginal digital examination and transabdominal ultrasound assessment during the active stage oflabor.UltrasoundObstetGynecol2002;19:258–263.22.ShererDM,MiodovnikM,BradleyKS,LangerO.IntrapartumfetalheadpositionII:comparisonbetweentransvaginaldigitalexaminationandtransabdominalultrasoundassessmentduringthesecondstageoflabor.UltrasoundObstetGynecol2002;19:264–268.23. Souka AP, Haritos T, Basayiannis K, Noikokyri N, Antsaklis A. Intrapartum ultrasound for theexaminationofthefetalheadpositioninnormalandobstructedlabor.JMaternFetalNeonatalMed2003;13:59–63.24.KreiserD,SchiffE,LipitzS,KayamZ,AvrahamA,AchironR.Determinationoffetalocciputpositionbyultrasoundduringthesecondstageoflabor.JMaternFetalMed2001;10:283–286.25. Akmal S, Tsoi E, Nicolaides KH. Intrapartum sonography to determine fetal occipital position:interobserveragreement.UltrasoundObstetGynecol2004;24:421–424.26.ChouMR,KreiserD,TaslimiMM,DruzinML,El-SayedYY.Vaginalversusultrasoundexaminationoffetalocciputpositionduringthesecondstageoflabor.AmJObstetGynecol2004;191:521–524.27. Ramphul M, Kennelly M, Murphy DJ. Establishing the accuracy and acceptability of abdominalultrasoundtodefinethefoetalheadpositioninthesecondstageoflabour:avalidationstudy.EurJObstetGynecolReprodBiol2012;164:35–39.28.RamphulM,OoiPV,BurkeG,KennellyMM,SaidSA,MontgomeryAA,MurphyDJ.Instrumentaldeliveryand ultrasound: a multicentre randomised controlled trial of ultrasound assessment of the fetal headpositionversusstandardcareasanapproachtopreventmorbidityatinstrumentaldelivery.BJOG2014;121:1029–1038.29. Sherer DM, Abulafia O. Intrapartum assessment of fetal head engagement: comparison betweentransvaginaldigitalandtransabdominalultrasounddeterminations.UltrasoundObstetGynecol2003;21:430–436.30.DietzHP,LanzaroneV.Measuringengagementofthefetalhead:validityandreproducibilityofanewultrasoundtechnique.UltrasoundObstetGynecol2005;25:165–168.31.GhiT,FarinaA,PedrazziA,RizzoN,PelusiG,PiluG.Diagnosisofstationandrotationofthefetalheadinthesecondstageoflaborwithintrapartumtranslabialultrasound.UltrasoundObstetGynecol2009;33:331–336.32. Tutschek B, Torkildsen EA, Eggebo TM. Comparison between ultrasound parameters and clinicalexaminationtoassessfetalheadstationinlabor.UltrasoundObstetGynecol2013;41:425–429.33.DuckelmannAM,BambergC,MichaelisSA,LangeJ,NonnenmacherA,DudenhausenJW,KalacheKD.Measurementoffetalheaddescentusingthe‘angleofprogression’ontransperinealultrasoundimagingis
reliableregardlessoffetalheadstationorultrasoundexpertise.UltrasoundObstetGynecol2010;35:216–222.34.EggebøTM,GjessingLK,HeienC,SmedvigE,ØklandI,RomundstadP,SalvesenKA°.Predictionoflaboranddeliveryby transperinealultrasound inpregnancieswithprelabor ruptureofmembranesat term.UltrasoundObstetGynecol2006;27:387–391.35.EggebøTM,HeienC,ØklandI,GjessingLK,RomundstadP,SalvesenKA°.Ultrasoundassessmentoffetalhead-perineumdistancebeforeinductionoflabor.UltrasoundObstetGynecol2008;32:199–204.36.TorkildsenEA,SalvesenKA°,EggebøTM.Predictionofdeliverymodewithtransperinealultrasoundinwomenwithprolongedfirststageoflabor.UltrasoundObstetGynecol2011;37:702–708.37.EggebøTM,HassanWA,SalvesenKA°,TorkildsenEA,ØstborgTB,LeesCC.Predictionofdeliverymodebyultrasound-assessedfetalpositioninnulliparouswomenwithprolongedfirststageoflabor.UltrasoundObstetGynecol2015;46:606–610.38.EggebøTM,Wilhelm-BenartziC,HassanWA,UsmanS,SalvesenKA,LeesCC.Amodeltopredictvaginaldeliveryinnulliparouswomenbasedonmaternalcharacteristicsandintrapartumultrasound.AmJObstetGynecol2015;213:362.e1–6.39.EggebøTM,HassanWA,SalvesenKA°,LindtjørnE,LeesCC.Sonographicpredictionofvaginaldeliveryinprolongedlabor:atwo-centerstudy.UltrasoundObstetGynecol2014;43:195–201.40.BarberaAF,PombarX,PeruginoG,LezotteDC,HobbinsJC.Anewmethodtoassessfetalheaddescentinlaborwithtransperinealultrasound.UltrasoundObstetGynecol2009;33:313–319.41.TutschekB,BraunT,ChantraineF,HenrichW.Astudyofprogressoflaborusingintrapartumtranslabialultrasound,assessingheadstation,direction,andangleofdescent.BJOG2011;118:62–69.42.HenrichW,DudenhausenJ,FuchsI,KamenaA,TutschekB.Intrapartumtranslabialultrasound(ITU):sonographic landmarks and correlationwith successful vacuum extraction. UltrasoundObstet Gynecol2006;28:753–760.43. Kalache KD, Duckelmann AM, Michaelis SA, Lange J, Cichon G, Dudenhausen JW. Transperinealultrasoundimaginginprolongedsecondstageoflaborwithoccipitoanteriorpresentingfetuses:howwelldoesthe‘angleofprogression’predictthemodeofdelivery?UltrasoundObstetGynecol2009;33:326–330.44. Bultez T, Quibel T, Bouhanna P, Popowski T, Resche-Rigon M, Rozenberg P. Angle of fetal headprogressionmeasuredusingtransperinealultrasoundasapredictivefactorofvacuumextractionfailure.UltrasoundObstetGynecol2016;48:86–91.45. Sainz JA,BorreroC,AquiseA, SerranoR,Guti´errezL,Fern´andez-Palac´ınA.Utilityof intrapartumtransperinealultrasoundtopredictcasesof failure invacuumextractionattemptandneedofcesareansectiontocompletedelivery.JMaternFetalNeonatalMed2016;29:1348–1352.46.CuervaMJ,BambergC,TobiasP,GilMM,DeLaCalleM,BarthaJL.Useofintrapartumultrasoundintheprediction of complicated operative forceps delivery of fetuses in non-occiput posterior position.UltrasoundObstetGynecol2014;43:687–692.47.KahrsBH,UsmanS,GhiT,YoussefA,TorkildsenEA,LindtjørnE,ØstborgTB,BenediktsdottirS,BrooksL,HarmsenL,RomundstadPR,SalvesenKA°,LeesCC,EggebøTM.Sonographicpredictionofoutcomeofvacuumdeliveries:amulticenter,prospectivecohortstudy.AmJObstetGynecol2017;217:69.e1–10.48.KasbaouiS,S´everacF,A¨ıssiG,GaudineauA,LecointreL,AkladiosC,FavreR,LangerB,Sanan`esN.Predictingthedifficultyofoperativevaginaldeliverybyultrasoundmeasurementoffetalheadstation.AmJObstetGynecol2017;216:507.e1–9.49.BlasiI,D’AmicoR,FenuV,VolpeA,FuchsI,HenrichW,MazzaV.Sonographicassessmentoffetalspineand head position during the first and second stages of labor for the diagnosis of persistent occiputposteriorposition:apilotstudy.UltrasoundObstetGynecol2010;35:210–215.50. Barbera AF, Imani F, Becker T, Lezotte DC, Hobbins JC. Anatomic relationship between the pubicsymphysisandischialspinesanditsclinicalsignificanceintheassessmentoffetalheadengagementandstationduringlabor.UltrasoundObstetGynecol2009;33:320–325.51.YoussefA,MaroniE,RagusaA,DeMussoF,SalsiG,IammarinoMT,PaccapeloA,RizzoN,PiluG,GhiT.Fetal head-symphysis distance: a simple and reliable ultrasound index of fetal head station in labor.UltrasoundObstetGynecol2013;41:419–424.52.CarseldineWJ,PhippsH,ZawadaSF,CampbellNT,LudlowJP,KrishnanSY,DeVriesBS.Doesocciputposterior position in the second stage of labor increase the operative delivery rate?AustN Z J ObstetGynaecol2013;53:265–270.53.WuJM,WilliamsKS,HundleyAF,ConnollyA,ViscoAG.Occiputposteriorfetalheadpositionincreasestheriskofanalsphincterinjuryinvacuum-assisteddeliveries.AmJObstetGynecol2005;193:525–528.54. Pearl ML, Roberts JM, Laros RK, HurdWW. Vaginal delivery from the persistentocciput posteriorposition.Influenceonmaternalandneonatalmorbidity.JReprodMed1993;38:955–961.
55.GeiAF,SmithRA,HankinsGD.Brachialplexusparesisassociatedwith fetalneckcompression fromforceps.AmJPerinatol2003;20:289–291.56.MolaGD,AmoaAB,EdilyongJ.Factorsassociatedwithsuccessorfailureintrialsofvacuumextraction.AustNZJObstetGynaecol2002;42:35–39.57. VaccaA, KeirseMJNC. Instrumental vaginal delivery. In Effective care in pregnancy and childbirth,ChalmersI,EnkinM,KeirseMJN(eds).OxfordUniversityPress:Oxford,1989;1216–1233.58.DupuisO,SilveiraR,DupontC,MottoleseC,KahnP,DittmarA,RudigozRC.Comparisonof‘‘instrument-associated’’and‘‘spontaneous’’obstetricdepressedskullfracturesinacohortof68neonates.AmJObstetGynecol2005;192:165–170.59.RamphulM,KennellyMM,BurkeG,MurphyDJ.Riskfactorsandmorbidityassociatedwithsuboptimalinstrument placement at instrumental delivery: observational study nested within the InstrumentalDelivery&UltrasoundrandomisedcontrolledtrialISRCTN72230496.BJOG2015;122:558–563.60.DonnellyV,FynesM,CampbellD,JohnsonH,O’ConnellPR,O’HerlihyC.Obstetriceventsleadingtoanalsphincterdamage.ObstetGynecol1998;92:955–961.61.MacLennanAH,TaylorAW,WilsonDH,WilsonD.Theprevalenceofpelvicfloordisordersandtheirrelationshiptogender,age,parityandmodeofdelivery.BJOG2000;107:1460–1470.62. Olagundoye V,MacKenzie IZ. The impact of a trial of instrumental delivery in theatre on neonataloutcome.BJOG2007;114:603–608.63.TownerD,CastroMA,Eby-WilkensE,GilbertWM.Effectofmodeofdeliveryinnulliparouswomenonneonatalintracranialinjury.NEnglJMed1999;341:1709–1714.64.AlexanderJM,LevenoKJ,HauthJ,LandonMB,ThomE,SpongCY,VarnerMW,MoawadAH,CaritisSN,HarperM,Wapner RJ, Sorokin Y,MiodovnikM, O’SullivanMJ, Sibai BM, LangerO, Gabbe SG; NationalInstituteofChildHealthandHumanDevelopmentMaternal–FetalMedicineUnitsNetwork.Fetal injuryassociatedwithcesareandelivery.ObstetGynecol2006;108:885–890.65.MurphyDJ,LieblingRE,PatelR,VerityL,SwinglerR.Cohortstudyofoperativedeliveryinthesecondstageoflaborandstandardofobstetriccare.BJOG2003;110:610–615.66.NizardJ,HabermanS,PaltieliY,GonenR,OhelG,LeBourtheY,VilleY.Determinationof fetalheadstation and position during labor: a new technique that combines ultrasound and a position-trackingsystem.AmJObstetGynecol2009;200:404.e1–5.67.CunninghamF,MacDonaldPC,GantNF,LevenoKJ,GilstrapLC3rd,HankinsGDV,etal.Anatomyofthereproductivetract.InWilliamsObstetrics,LichtJ(ed).Appleton&Lange:Stamford(CT),1997.68.BambergC,ScheuermannS,SlowinskiT,D¨uckelmannAM,VogtM,Nguyen-DobinskyTN,StreitparthF, Teichgr¨aber U, HenrichW, Dudenhausen JW, Kalache KD. Relationship between fetal head stationestablishedusinganopenmagneticresonanceimagingscannerandtheangleofprogressiondeterminedbytransperinealultrasound.UltrasoundObstetGynecol2011;37:712–716.69.GhiT,ControE,FarinaA,NobileM,PiluG.Three-dimensionalultrasoundinmonitoringprogressionoflabor:areproducibilitystudy.UltrasoundObstetGynecol2010;36:500–506.70. Molina FS, Terra R, Carrillo MP, Puertas A, Nicolaides KH. What is the most reliableultrasoundparameterforassessmentoffetalheaddescent?UltrasoundObstetGynecol2010;36:493–499.71.YoussefA,BellussiF,MontagutiE,MaroniE,SalsiG,Morselli-LabateAM,PaccapeloA,RizzoN,PiluG,Ghi T. Agreement between two- and three-dimensionalmethods for the assessment of the fetal head-symphysisdistanceinactivelabor.UltrasoundObstetGynecol2014;43:183–188.72. D¨ uckelmann AM, Michaelis SA, Bamberg C, Dudenhausen JW, Kalache KD. Impact of intrapartalultrasoundtoassessfetalheadpositionandstationonthetypeofobstetricalinterventionsatfullcervicaldilatation.JMaternFetalNeonatalMed2012;25:484–488.73.MasturzoB,DeRuvoD,GagliotiP,TodrosT.Ultrasoundimaginginprolongedsecondstageoflabor:doesitreducetheoperativedeliveryrate?JMaternFetalNeonatalMed2014;27:1560–1563.74.EggeboTM,HeienC,OklandI,GjessingLK,SmedvigE,RomundstadP,SalvesenKA.Predictionoflaboranddeliverybyascertainingthefetalheadpositionwithtransabdominalultrasoundinpregnancieswithprelaborruptureofmembranesafter37weeks.UltraschallMed2008;29:179–183.75.GhiT,BellussiF,AzzaroneC,KrsmanovicJ,FranchiL,YoussefA,LenziJ,FantiniMP,FruscaT,PiluG.The‘‘occiput-spineangle’’:anewsonographicindexoffetalheaddeflexionduringthefirststageoflabor.AmJObstetGynecol2016;215:84.e1–7.76.LauWL,ChoLY,LeungWC. Intrapartumtranslabialultrasounddemonstrationof facepresentationduringfirststageoflabor.JObstetGynaecolRes2011;37:1868–1871.77. LauWL, LeungWC, Chin R. Intrapartum translabial ultrasound demonstrating brow presentationduringthesecondstageoflabor.IntJGynaecolObstet2009;107:62–63.
78.GhiT,MaroniE,YoussefA,CarielloL,SalsiG,ArcangeliT,Frasc`aC,RizzoN,PiluG.Intrapartumthree-dimensional ultrasonographic imaging of face presentations: report of two cases. Ultrasound ObstetGynecol2012;40:117–118.79.MalvasiA,StarkM,GhiT,FarineD,GuidoM,TinelliA.Intrapartumsonographyforfetalheadasynclitismand transverse position: sonographic signs and comparison of diagnostic performance betweentransvaginalanddigitalexamination.JMaternFetalNeonatalMed2012;25:508–512.80. Ghi T, Bellussi F, Pilu G. Sonographic diagnosis of lateral asynclitism: a new subtype of fetal headmalpositionasamaindeterminantofearlylaborarrest.UltrasoundObstetGynecol2015;45:229–231.81. YoussefA, GhiT, PiluG.How toperformultrasound in labor: assessment of fetal occiput position.UltrasoundObstetGynecol2013;41:476–478.82.ArmbrustR,HenrichW,HinksonL,GrieserC, Siedentopf JP. Correlationof intrapartum translabialultrasoundparameterswithcomputedtomographic3Dreconstructionofthefemalepelvis.JPerinatMed2016;44:567–571.83.ArthuisCJ,PerrotinF,PatatF,BrunereauL,SimonEG.Computed tomographic studyofanatomicalrelationship between pubic symphysis and ischial spines to improve interpretation of intrapartumtranslabialultrasound.UltrasoundObstetGynecol2016;48:779–785.84.TutschekB,BraunT,ChantraineF,HenrichW.Computedtomographyandultrasoundtodeterminefetalheadstation.UltrasoundObstetGynecol2017;49:279–280.85.Maticot-BaptistaD,RamanahR,CollinA,MartinA,MailletR,RiethmullerD.Ultrasoundinthediagnosisoffetalheadengagement.[ApreliminaryFrenchprospectivestudy].JGynecolObstetBiolReprod(Paris)2009;38:474–480.86.PopowskiT,PorcherR,FortJ,JavoiseS,RozenbergP.Influenceofultrasounddeterminationoffetalheadpositiononmodeofdelivery:apragmaticrandomizedtrial.UltrasoundObstetGynecol2015;46:520–525.87.GhiT,YoussefA.Doesultrasounddeterminationoffetalocciputpositionimprovelaboroutcome?BJOG2014;121:1312.88.WongGY,MokYM,WongSF.Transabdominalultrasoundassessmentofthefetalheadandtheaccuracyofvacuumcupapplication.IntJGynaecolObstet2007;98:120–123.89.JacobsonLJ,JohnsonCE.Browandfacepresentations.AmJObstetGynecol1962;84:1881–1886.90.CunninghamGFLK,BloomSL,HauthJC,RouseDJ,SpongCY.Laboranddelivery.InWilliamsObstetrics,23rdedn,LichtJ(ed).Appleton&Lange:Stamford(CT),2010;374–577.91.AkmalS,Paterson–BrownS.Malpositionsandmalpresentationsof the foetalhead.ObstetGynaecolReprodMed2009;19:240–246.92. Akmal S, Tsoi E, Howard R, Osei E, Nicolaides KH. Investigation of occiput posterior delivery byintrapartumsonography.UltrasoundObstetGynecol2004;24:425–428.93.RaneSM,GuirgisRR,HigginsB,NicolaidesKH.Thevalueofultrasoundinthepredictionofsuccessfulinductionoflabor.UltrasoundObstetGynecol2004;24:538–549.
1++ Meta-analize de calitate superioară, review-uri sistematice alestudiilorrandomizatesaustudiirandomizatecuriscscăzutpentrubias
1+ Meta-analize bine conduse, review-uri sistematice ale studiilorrandomizatesaustudiirandomizatecuriscscăzutpentrubias
1- Meta-analize, review-uri sistematice ale studiilor randomizate saustudiirandomizatecuriscînaltpentrubias
2++ Review-uri sistematice de înaltă calitate ale trialurilor de tip caz-controlsaucohortesaustudiidecazurisaucohortedeînaltăcalitatecu risc scăzut pentru suprapunere, bias sau șansă și probabilitateînaltăpentruorelațiecauzală.
2+ Studii de cazuri sau cohorte bine conduse cu risc scăzut pentrusuprapunere,biassaușansășiprobabilitatemoderatăpentrurelațiecauzală.
2- Studii de cazuri sau cohorte cu risc înalt pentru intricare, bias saușansăsauriscsemnificativpentrurelațienon-cauzală
A Celpuținometa-analiză,reviewsaustudiurandomizatnotatcu1++cuaplicabilitatedirectăpepopulațiațintă;saureviewsistematicasuprastudiilor randomizate sau dovezi bazate pe studii notate 1++ cuaplicabilitate directă pe populația țintă și demonstrând per totalconcordanţarezultatelor.
B Dovezi ce includ studii notate cu 2++ cu aplicabilitate directă pepopulațiațintășidemonstrândpertotalconcordanţarezultatelor;saudoveziextrapolatedelastudiinotatecu1++sau1+
C Dovezi ce includ studii notate cu 2+ cu aplicabilitate directă pepopulațiațintășidemonstrândpertotalconcordanţarezultatelor;saudoveziextrapolatedelastudiinotatecu2++.
