VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU III. Invãþãmânt, culturã, culte. Sãnãtate. Dacã în numãrul de sãptãmâna trecutã am prezentat modul cum mi-am îndeplinit programul promis în campania electoralã în anul 2004, acum voi prezenta ceea ce nu am promis, dar am realizat. ªi cred cã Dumneavoastrã apreciaþi munca pe care am depus-o ºi rezul- tatele acestei munci. 1. Vã mai amintiþi cum arãta centrul comunei? Sunt sigur cã da. Nu arãta deloc bine. Am amenajat centrul comunei Vladimirescu cu pavaje. Suprafaþa amenajatã a depãºit în suprafaþã 2.000 de metri pãtraþi. 2. Pãrinþii elevilor din Mândruloc îºi amintesc cum arãta toaleta ºcolii. În curte, fãrã apã curentã ºi vechi de când erau bunicii elevi. Am amenajat grupul social în incinta clãdirii. Are apã curentã, curent electric, iarna nu îngheaþã nimeni. Geamurile ºcolii sunt din termopan. 3. Tot la ªcoala din Mândruloc: Vã mai amintiþi cum arãta curtea. Fãrã gard, cu un teren de sport asfaltat în urmã cu 20-30 de ani. Pãºteau animalele în curte, iar pe aici se circula „pe scurtãturã“ cine trebuia ºi - mai ales - cine nu trebuia. Curtea ºcolii s-a îngrãdit, iar terenul de sport a fost asfaltat. 4. Mai ºtiþi, stimaþi pãrinþi din Mândruloc, câte calculatoare avea ºcoala în urmã cu patru ani? Rãspuns: Nici unul. Astãzi, ºcoala are peste 10 calculatoare, copiator ºi o salã mare, unde copii învaþã sã lucreze cu aceste aparate. Mari merite aici o au ºi dascãlii cãrora trebuie sã le mulþumim. 5. La Cicir. Vã mai amintiþi, stimaþi elevi - actuali ºi foºti - unde se mergea în pauzã la toaletã? În fundul curþii. De unde au bãut elevii apã, în pauze? Din sticle puse în ghiozdan de „bunica“. Continuare în pagine 3 E D I T O R I A L VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 3 Nr. 70 11 - 17 Mai 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - Raport privind activitatea Primarului pe anul 2007 (II) NOUA PIAÞà DIN VLADIMIRESCU Finalizatã de curând, Piaþa agroalimentarã din Vladimirescu îºi aºteaptã clienþii pag. 7 pag. 4 Premiu de frumuseþe ªcoala din Horia Bace Toghiere pag. 6 Invitaþie... la distracþie! „Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în zilele de sâmbãtã, 7 ºi duminicã, 8 iunie 2008 a ajuns la cea de-a 3- a ediþie! Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure de dis- tracþie ºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul «Fete versus Bãieþi», care constã într-o serie de probe dis- tractive ºi de culturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vã înscrieþi la «Parada costumelor de carnaval». Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþi înscrie le puteþi primi în fiecare zi, la Cãminul Cultural Vladimirescu (etajul 1), între orele 8-16 sau la tel. 514.014, pânã la data de 20 aprilie 2008.
Transcript
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU
III. Invãþãmânt, culturã, culte. Sãnãtate.Dacã în numãrul de sãptãmâna trecutã am prezentat modul cum
mi-am îndeplinit programul promis în campania electoralã în anul2004, acum voi prezenta ceea ce nu am promis, dar am realizat. ªicred cã Dumneavoastrã apreciaþi munca pe care am depus-o ºi rezul-tatele acestei munci.
1. Vã mai amintiþi cum arãta centrul comunei? Sunt sigur cã da. Nuarãta deloc bine.
Am amenajat centrul comunei Vladimirescu cu pavaje.Suprafaþa amenajatã a depãºit în suprafaþã 2.000 de metri pãtraþi.
2. Pãrinþii elevilor din Mândruloc îºi amintesc cum arãta toaletaºcolii. În curte, fãrã apã curentã ºi vechi de când erau bunicii elevi.
Am amenajat grupul social în incinta clãdirii. Are apã curentã,curent electric, iarna nu îngheaþã nimeni. Geamurile ºcolii sunt dintermopan.
3. Tot la ªcoala din Mândruloc: Vã mai amintiþi cum arãta curtea.Fãrã gard, cu un teren de sport asfaltat în urmã cu 20-30 de ani.Pãºteau animalele în curte, iar pe aici se circula „pe scurtãturã“ cinetrebuia ºi - mai ales - cine nu trebuia.
Curtea ºcolii s-a îngrãdit, iar terenul de sport a fost asfaltat.
4. Mai ºtiþi, stimaþi pãrinþi din Mândruloc, câte calculatoare aveaºcoala în urmã cu patru ani? Rãspuns: Nici unul.
Astãzi, ºcoala are peste 10 calculatoare, copiator ºi o salãmare, unde copii învaþã sã lucreze cu aceste aparate. Mari meriteaici o au ºi dascãlii cãrora trebuie sã le mulþumim.
5. La Cicir. Vã mai amintiþi, stimaþi elevi - actuali ºi foºti - unde semergea în pauzã la toaletã? În fundul curþii. De unde au bãut elevii apã,în pauze? Din sticle puse în ghiozdan de „bunica“.
Continuare în pagine 3
E D I T O R I A L
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Ziar de informare a cetãþenilor comunei
sãptãmânã de sãptãmânã
Anul 3 Nr. 70 11 - 17 Mai 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -
Raport privind activitatea
Primarului peanul 2007 (II)
NOUA PIAÞÃ DINVLADIMIRESCU
Finalizatã de curând, Piaþa agroalimentarã
din Vladimirescu îºi aºteaptã clienþii
pag. 7 pag. 4
Premiu de frumuseþeªcoala din HoriaBace Toghiere
pag. 6
Invitaþie... la distracþie!
„Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în zilelede sâmbãtã, 7 ºi duminicã, 8 iunie 2008 a ajuns la cea de-a 3-a ediþie! Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure de dis-tracþie ºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul
«Fete versus Bãieþi», care constã într-o serie de probe dis-tractive ºi de culturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vãînscrieþi la «Parada costumelor de carnaval».
Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþi înscrie leputeþi primi în fiecare zi, la Cãminul Cultural Vladimirescu
(etajul 1), între orele 8-16 sau la tel. 514.014, pânã la data de 20 aprilie 2008.
11 - 17 Mai 2008 INFORMAÞII UTILE
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 2
Un Pãsulã, un Urs, un LupVor sã bage pe cineva la zdup,Cu Dubãþ ºi ziarul lui,La ordinul Primarului.ªi-aduc aminte, deodatã,Sã sunt echipa destinatã,Ca sã facã disciplinãLa Cooperativã în grãdinã.
Se adunã în ºedinþe,Sã-i dea lui Fonta sentinþe.ªi se judecã într-una,Pânã toacã toatã brumaDe bãnuþi lãsaþi profit.Pe care i-au risipit,Profit lãsat chiar de Fonta,Dacã înþelegeþi poanta.
Dar au un îndrumãtor,Ce-a fost ales de popor.De poporul lui cel negru,Ce-l considerã integru.ªi lingãii roatã, roatã.Sã dea Cooperativa toatã,Pe felii ºi felioare,La fraþi ºi surioare,Cã se întreabã tot satul,Cine a mâncat Cãcatul.
Vã spun eu cin’ l-a mâncat…Cel mai sus menþionat.„Dumnezeul” satului,Mafiotul „Clanului”.Ce-i conduce pe cei treiªi face ce vrea cu ei.
Ursu, Lupu’ ºi PãsulãSunt cãþeii rãi de gurã,Care strigã sus ºi tare,Primaru-i cel mai tare.ªi susþin, cu ironie,Cã ei au o teorie:De ce sã fure alþii tot,S-o punem noi de-un complot,Dividende, spaþii, bani,Ce sã-i dãm, noi, la þãrani?Ursu-ºi face-alimentarã,Lupu’ mai dã cu o ghearã,Iar Pãsulã, lângã ei,Face ce fac alþi lingãi.Se aleg ºi se numescPe funcþii ºi ctitorescStrategii salvatoare,C-au firme falimentare.Da-s deºtepþi, nevoie mare,Ei se cred atotputernici,Dar sunt doar niºte nemernici,Cã ei ºtiu mai bine, frate,Cum sã-ºi facã dreptate.Cu bârfa ºi cu minciuna,Uniþi pentru totdeauna.
Îi mai spun lui RomulusCe-au fãcut ºi ce-au produs.Numai zvonuri mincinoase,
Cu care sã dea la oase.Însã, gata cu clemenþa,Fiindcã vine ºi scadenþa,Când vine nota de platã,Ce trebuie achitatã.Pentru tot ce au fãcutAu sã plãteascã… ªi-atât!
Morala:„Prostul nu e prost destul,Dacã nu e ºi fudul.”
Autor:JoliDon Giovanni
NOTÃ.Stimaþi cititori, Aceastã fabulã, la adresa
mea, în principal, a apãrut înurmã cu circa doi ani. Acum amgãsit-o în cutia de poºtã, acasã.Cineva a reactivat-o. Nu ºtiucine, dar cred cã este în legãturãcu politica, în general ºi cualegerile locale, în particular.Cine sunt cei care practicã acestmod de a-ºi prezenta realizãrileeste foarte uºor de a firecunoscuþi. Un lucru, însã, esteabsolut sigur ºi anume:
Da, eu, primarul, m-amopus ca cele ºase sau ºaptefamilii (care nu întâmplãtor seaflã pe lista aceluiaºi partid lacandidaþi pentru primãrie ºiC.L.) sã punã gheara pe întrea-ga avere a Cooperaþiei deConsum Vladimirescu. Fie ºidin respect pentru cel care aînfiinþat-o, om la o vârstãînaintatã, un adevãrat pãrinteal localitãþii, ºi desigur pentrurespectarea spiritului ºi litereilegii.
Atunci, am sprijinit, princuvîntul ºi votul meu, o persoanãcare, în final, a ajuns preºedinteal cooperativei, iar averea acesteicooperative este acum propri-etatea a circa 80 de familii, ade-vãraþii fondatori. ªtiu cã atunci nuse credea cã cooperativa o sãreuºeascã pe „propriile picioare“.Astãzi, aceasta funcþioneazãbine, a dat dividente în fiecarean, iar în 2007 o parte socialã aadus un venit de 20 milioane leivechi. În acelaºi timp, coopera-tivele „surori“ sunt o paraginã.Iar eu, primarul, care am fostfãcut „prost, fudul ºi penal” ºicare „va trebui sã plãteascã notade platã“ am plãtit. Ba nu, a plãtitUrsu’, Lupu’ ºi Pãsulã, iar cei carearuncau cu noroi au luat banii.Fãrã nici mãcar sã roºeascã, dim-potrivã au fost negrii la faþã. Deciudã.
Primar, Criºan Ioan
Niºte fuduli(i)
S-a întâmplat…* Au fost montate toate refugiile din staþiile de
tramvai la Cicir, Mândruloc, Vladimirescu. Aratã bine,dar, mai ales sunt practice, utile ºi au fost necesare.Urmeazã cele din Horia.
* Gardul ªcolii Generale Vladimirescu a fost finalizat(foto). Totuºi, fiindcã toþi am fost copii, tentaþia de-asãri gardul existã. Atenþie cui serviþi bãuturi ºi þigãri,domnilor proprietari de localuri. Copiii sunt foarteinventivi…
* Repararea strãzilor, în urma sãpãturilor care aufost fãcute pentru introducerea canalizãrii, a început înHanefield, str. Ion Vodã ºi va continua. Tot înHanefield se fac trotuarele.
* A trecut ºi 1 MAI. Muncitoresc sau nu, „ZiuaMuncii“ a fost o zi deosebit de frumoasã, cu multãlume la iarbã verde. Primãria a plasat containere pen-tru deºeurile care au rezultat în astfel de situaþii.MULÞUMIM TUTUROR pentru disciplinã. Containereleau fost folosite la maxim. Garda de Mediu ne-a felici-tat. Felicitãrile le meritaþi dumneavoastrã, cei care aþifost responsabili ºi aþi dat dovadã de simþ civic.
* ªi, totuºi, pentru puþinele deºeuri existente înpãdure, rãmase dupã sãrbãtori, elevii ªcolii GeneraleVladimirescu au participat la adunarea acestora. Lemulþumim, lor ºi doamnei profesoare Oneþ Ileana,care i-a îndrumat.
* ªi una urâtã… Din curtea dispensarului medicaluman Vladimirescu au fost furate - de Paºti - 3,5 tonede tablã nou-nouþã, depozitatã aici pentru acoperireaclãdirii. Oare chiar trebuia sã facem (ºi) astfel de per-formanþe de sãrbãtori? Nimeni nu a vãzut, nu a auzit.Chiar aºa sã fie? Sã disparã un camion de tablã, ca ºiun pachet de zahãr !!!
Se va întâmpla…* Vor continua lucrãrile de asfaltare a pieþei
Vladimirescu. Vom interzice accesul ºi parcarea TIR-
urilor. Atenþie la amenzi. Excepþie fãcând
Salubritatea ºi Pompierii.
* ªi lucrãrile la canalizare vor continua, pe cel
puþin trei strãzi, în paralel. Vã rugãm, sesizaþi-ne
despre orice neregulã constatatã!
A consemnat,Primar, Ioan Criºan
Vând centrale termicepe gaz, noi, la preþuri avanta-joase, tel. 0744-986.295.
Angajez vânzãtor cucarte de muncã la Gheretade la Moara dinVladimirescu, cu programde lucru de 8 ore, zilnic întreorele 10-18. Informaþiisuplimentare, la telefonul0741-491.854.
Vând 1.000 de mp deteren intravilan în localitateaMândruloc la 200 de metride DN7, cu utilitãþile asigu-rate, 2 fronturi stradale,excelent poziþionat (încartierul nou), la preþul de20 de euro/mp, negociabil.Informaþii suplimentare, latelefonul 0741-491.854.â
Vând CASÃ CU ETAJ,în suprafaþã construitã de300 mp, cu toate utilitãþile,inclusiv centralã pe gaz,teren 1.400 mp, din carelivadã de 700 mp, la intrareaîn localitatea Mândruloc, la100 de metri de DN7, cupreþul la vedere. Informaþiisuplimentare, la telefonul0741-491.854.
Vând 1.000 de þigledin ciment, de culoare roºie,la preþul de 1.000 de euro,negociabil. Informaþii supli-mentare, la telefonul 0741-491.854.
Vând casã în locali-tatea Vladimirescu, str.Vasile Milea nr. 45, cu 4camere, pivniþã, gaz, curent,pe stradã asfaltatã, preþnegociabil. Informaþii supli-mentare, la telefonul 0728-168.375.
Execut lucrãri deinstalaþii electrice ºi confecþiimetalice. Relaþii suplimenta-re se pot obþine la tele-foanele 0746-174.02 ºi0742-129.988.
Filmãri ºi fotografii dig-
itale la nunþi, botezuri, aºteevenimente, tel. 0743-012.666.
Salon de înfrumuseþareultramodern Karm’Style, înloc. Vladimirescu, str.Progresului, bloc C2, ap.4,oferã servicii la cele mai micipreþuri: coafurã, cosmeticã,manichiurã, pedichiurã, solarcu abonament (2 ºedinþegratis) ºi fitness. Informaþii latel. 0257/515.297.
Cabinetul «Medmun»,loc. Vladimirescu, str.Progresului nr. 69 vã oferãservicii de: masaj facial, masajparþial, masaj anticelulitic ºimasaj general (reflexo ºifacial), cu programãri la tel.0727-266.725.
Angajãm îngrijitoarecopii la Casa de tip familialdin Vladimirescu, condiþiideosebite de lucru. Informaþiila tel. 0257/514.237 ºi 0729-039.014.
Vând loc de casã,1.000 mp, în satulMândruloc, tel. 0744-245.910.
Vând circular pentrutãiat scândurã, leaþuri ºi grinzi,cu masã extensibilã. Se poatepurta ºi acþiona de pe oricetip de tractor, este adaptabilºi la motor electric mono sautrifazic, tel. 0257/514.620sau la adresa, str. VasileRoaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.
Vând un covor persan,o canapea extensibilã, o cana-pea, douã fotolii, tel.0257/514.186.
Firmã de croitorieangajeazã confecþionere cuexperienþã, tel. 0724-363.028.
Vând garsonierã con-fort 1, încãlzire centralã, gre-sie, faianþã, nou mobilatã, sit-uatã în spatele staþiei de tram-vai de la moara dinVladimirescu, 30.000 euro,negociabil, tel. 0720-312.991.
Vând vacã + junincã,rasa Bãlþatã româneascã,ambele gestante - luna a treia,respectiv a 6-a. Informaþii latel. 0724/060705 sau DanciuElena, str.V.Roaitã nr.117.
Vând casã în Vladi-mirescu, str. Vasile Milea nr.84 A, compusã din 3 camere,sufragerie, bucãtãrie, baie,apã, gaz, canalizare, încãlzirecentralã ºi cu o curte lângã,preþ 110.000 euro, negocia-bil, tel. 0751-909.373.
West MotelVladimirescu angajeazãurgent ospãtarã cu sau fãrãexperienþã, telefon:0 2 5 7 / 5 1 5 . 5 0 0 ,0357/423.901.
Vând încãlzitor de apã
pentru bucãtãrie, pe gaz, de5kW ºi poartã de metal 3x2metri, cu poartã micã, tel.0740-473.72, 0257/541.361.
Cumpãr casã circa70.000 euro, din cãrãmidã,1.000 mp, front stradal 18metri, tel. 0741-491.854.
Meditez limbile ger-manã, englezã ºi francezã,pentru elevi ºi adulþi, cumetode moderne ºi la preþuriconvenabile. Tel. 0746-198.010.
Vând Ford Sierracomby, anul 1990, 1,8 Tdi,albastru, 2200 euro, negocia-bil + un motor de rezervã, tel.0743-913.281.
Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu800 lei (8.000.000 lei vechi),tel. 0741-491.854.
Vând clãdire mare cuetaj (fostã moarã) cu teren, si-tuatã în judeþul Bihor, zonã tu-risticã, pe malul CriºuluiNegru. Ideal pentru agrotur-ism. Informaþii la tel:0745/304504.
Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania,Ungaria, la cel mai bun preþ alpieþei. Asigur ºi întocmireaactelor necesare transcrieri.Informaþii la tel:0724/590747.
Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate.Informaþii la tel. 0742-038.200,str. Vasile Roaitã nr. 105.
Mica publicitate
Fabulã ARATÃ-LE CÃ TU AI PUTEREA...
Du-te la vot pe 1 iunie!
11 - 17 Mai 2008 ADMINISTRATIV
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 3
Urmare din pagina 1Astãzi, ºcoala are trasã apã curentã
la robinet, iar elevii merg la grupulsocial în interior. În curte, gazonul estetot gazon, iar betonul platformei dinfaþa clãdirii ºcolii este beton. Turnatnou-nouþ. Iar geamurile sunt din ter-mopan. Tot noi.
6. La Horia. Tot despre instituþiiºcolare. Grãdiniþa avea mobilierul învechit,geamurile coridorului cu rame metalicevechi ºi prin care trecea frigul ca prin sitã.Vã mai amintiþi, stimaþi pãrinþi ?
Acum, de mobilierul nou se bucurãcopiii, dar ºi pãrinþii, geamurile sunt dintermopan, creându-se, astfel, condiþiinormale de instruire a copiilor ºi demuncã a dascãlilor.
7. Sã ne amintim, de asemenea, cu cese încãlzeau copiii la grãdiniþa din Horia.
Acum, existã centralã termicã carefuncþioneazã pe gaz.
8. ªcoala. Cred cã nu am uitat nimenicã ºcoala Horia avea WC-ul în curte, acumtrei ani, încãlzirea sãlilor de curs se fãceacu lemne, iar geamurile „vechi de cândlumea“.
Astãzi, ºcoala are încãlzirea cu cen-tralã pe gaz, geamurile din termopan, iargrupurile sociale sunt în interior, asig-urând condiþii „de hotel“.
9. ªcolile din Vladimirescu. Cine ºtie cãîn douã încãperi din fostul Liceu Chimicstãteau încuiate de zece ani aparate înve-chite de vreme, cãzute pradã dezinteresu-lui. Împreunã cu o inimoasã doamnã direc-tor, spaþiul a fost eliberat, ºi… ºi atenþie.
Copii ºi adulþi! ªtiþi cã la ªcoala gen-eralã din Vladimirescu existã un Centrude documentare, unde toþi copiii – cu
vârsta de la 7 la 70 de ani – pot sã-ºipetreacã timpul învãþând lucrul pe cal-culator, navigând pe internet sau docu-
mentându-se din cãrþi, de la literaturãpânã la informaþii ºtiinþifice? ªi la înfi-inþarea acestui centru a pus umãrul pri-marul ºi directoarea ºcolii.
10. Vã mai amintiþi cum, la etajul supe-rior, al ªcolii Generale Vladimirescu, apade ploaie se înfiltra prin tavan.
Astãzi, existã acoperiº pe toatãclãdirea ºcolii. Înfiltraþiile sunt, deja, oamintire (foto 1).
11. În urmã cu patru ani, Grãdiniþele PN1 ºi PN 2 aveau WC în curte, geamurivechi la coridoare ºi sãli.
Astãzi, Grãdiniþa PN 1 are geamuritermopan la coridor ºi grup social îninterior. La PN 2, geamurile sunt toatedin termopan, grupul social este în inte-rior, iar mobilierul este aproape nou.
12. Deºi am organizat concerte de
Crãciun, la Cãminul Cultural dinVladimirescu sau baluri la Cãminele dinMândruloc ºi Horia, încãlzirea s-a fãcut „cusufletul“.
Astãzi, Sala Tineretului dinVladimirescu este 90% finalizatã, ben-eficiind de condiþii dintre cele mai mod-erne pentru a-ºi împlini destinaþia „cubrio“ (foto 2, 3 ºi 4).
13. Pentru prima datã în ultimii 20 deani, toate cultele religioase recunoscuteau primit ajutoare financiare de la buge-tul primãriei. Aceste ajutoare au fostdate în funcþie de posibilitãþile bugetu-lui aprobat de Consiliul local, la cei careau solicitat indiferent de confesiuneareligioasã.
14. Povestea dispensarelor este lungãºi întortocheatã. La început, legea per-mitea ca acestea sã fie date medicilor defamilie, cu chirie gratuitã. Apoi, cu platã achiriei la o valoare simbolicã. Dupã aceas-ta, s-a permis – prin lege – sã fie vândutecãtre medicii a cãror cabinete funcþionau înaceste clãdiri. În prezent, nu se mai per-mite vânzarea acestor clãdiri.
În consecinþã, am hotãrât ca acesteclãdirii sã fie renovate, creând, astfel,condiþii civilizate pentru desfãºurareaactului medical. De aceea, astãzi aces-tea sunt în construcþie (foto 5 ºi 6).
Sunt conºtient cã mai sunt multe lucruride fãcut, atât la ªcoli, Cãminele Culturale ºiSãnãtate, precum ºi mult necesar financiarpentru lãcaºele de cult, dar cred cã estecorect sã se ºtie ºi ce s-a fãcut. Dacã estemult, dacã este puþin, Dumneavoastrã,cetãþenii, veþi judeca.
Primar, Criºan Ioan
Raport privind activitatea
Primarului pe anul 2007 (II)
“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã
ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.
Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................
Arbitrii: Paul Barta - ClaudiuTripa, Gabriel Hãrduþ.Observator AJF: MirceaToderici. La juniori: 1-2.
Deºi se anunþa a fi un meci cuscântei, dat fiind faptul cãambele echipe ocupã poziþiifruntaºe în clasament (gazdele,
locul 4, iar oaspeþii, locul 1), iarrivalitatea dintre CSVladimirescu ºi Naþional Sebiº -din punct de vedere fotbalistic -era destul de mare, partida cares-a jucat sâmbãtã, 3 mai 2008,meritã un premiu de frumuseþepentru faptul cã toþi jucãtorii careau cãlcat pe gazon ºi-au vãzutnumai ºi numai de fotbal,oferind publicului prezent întribune un adevãrat spectacolfotbalistic. Chiar ºi cei de la AJFArad au considerat acest mecica fiind unul de maximã impor-tanþã, iar ca dovadã, a trimis obrigadã formatã din Paul Barta(care a condus bine), acesta fiindajutat de asistenþii Claudiu Tripaºi Gabriel Hãrduþ.
Meciul începe fãrãobiºnuitele minute de tatonare,iar Boloº, de la gazde, se remar-cã în minutele 6 ºi 9, când peri-ciliteazã serios poarta lui
Merºca, iar dacã în prima fazã,mingea trece puþin pe lângãpoartã, la cea de-a doua fazã,portarul oaspeþilor reþine cumare greutate. În replicã,oaspeþii, în minutele 13 ºi 14,beneficiazã de ocazii bune de adeschide scorul, dar ºutul luiPopa trece pe lângã poarta luiSzabo, apoi Creþu îl imitã, trim-iþând tot pe lângã poarta gazde-lor.
Gazdele nu se lasã, ºi în min-utul 19 Huþanu (cel mai bun depe teren în acest meci) îldeschide pe Ionaºcu, acestapãtrunde în careu ºi de la 13metri trimite puþin pe lângãpoarta lui Merºca. În tribune ten-siunea creºte, iar golul pluteºteîn aer.
Scorul va fi deschis de gazde,concretizând astfel jocul multmai bun prestat pânã atunci. Înminutul 28, acelaºi Huþanu trim-ite o minge de pe stânga pedreapta, Rus recupereazã ºi trim-ite spre poarta oaspeþilor, iarportarul reþine mingea, dar din-colo de linia porþii, fiind surprinsieºit din poartã: 1-0.
Dupã gol, tot gazdele suntcele care conduc ostilitãþile, iarPeia (min. 38) ºi Huþanu (min.41) rateazã din poziþii foartebune posibilitatea celor de laVladimirescu sã intre la cabinecu o diferenþã mai mare de scor.
La reluare, jocul are un altaspect, în sensul cã gazdele seretrag în propria jumãtate ºi iniþi-azã contraatacuri periculoase, învreme ce oaspeþii, care benefici-azã acum de culoare spe poartaveteranului Szabo, forþeazãegalarea ºi pun de câteva ori îndificultate apãrarea gazdelor.
Astfel, în minutul 49, Alin Gligortrimite de la 15 metri pe lângãpoarta lui Szabo, pentru ca,ºapte minute mai târziu, Popa sãrateze una dintre cele mai mariocazii de care au beneficiatoaspeþii, trimiþând mingea, de lanumai 6 metri, mult peste poar-ta lui Szabo! Gazdele revin înatac ºi rateazã bune oportunitãþide a marca, prin Dinu, care trim-ite de douã ori pe lângã poartalui Merºca, în minutele 65 ºi 67.
Meciul scade din intensitate,ambele echipe mulþumindu-secã construiascã atacuri cu caresã-ºi surprindã adversarul, astfelcã pânã spre final nu mai se con-semneazã nici o ocazie mairãsãritã. ªi când meciul seîndrepta spre o victorie la limitã
a gazdelor, oaspeþii scapã pecontraatac, în minutul 86, iarAlin Gligor trimite din interiorulcareului peste poartã, irosind obunã ocazie de a egala.
Porniþi pe contraatac,gazdele obþin un penalty, Cr.Man fiind faultat în careu deMerºca. Penalty-ul este transfor-mat de Boloº ºi scorul devine 2-0 pentru CS Vladimirescu.
Centralul Barta aratã treiminute de prelungire, oaspeþiiies curajos la atac, dar nimic nuse mai întâmplã, astfel cãgazdele obþin o victorieneaºteptatã, dar pe deplin meri-tatã. Nu putem, însã, sã mini-malizãm aportul oaspeþilor, care,prin jocul prestat, au arãtat cãsunt, totuºi, o forþã în Liga a IV-a, deºi în meciul de laVladimirescu, jucãtorii antrenaþide Alexandru Gaica au jucatmult sub aºteptãri.
Claudiu Iacob
Premiu de frumuseþeAsupra ultimului meci de cam-
pionat jucat de Regal Horia ºi pier-dut la Lipova (1-2 cu ªoimii) aplanat suspiciunea unui joc deculise. Pentru a elucida lucrurile cuprivire la acest joc, dar ºi desprecelelalte meciuri din acest mini-retur de campionat, am purtat ointeresantã discuþie cu antrenorulMarcel Duºan, omul care a pus,practic, temeliile acestei echipe, înurmã cu trei sezoane
- Ce poþi sã ne spui despremeciul de la Lipova?
- Dacã priveºti din exterior,poþi spune cã a fost ceva, dar eusunt cel mai în mãsurã sã explicacest eºec. Avem un lot tânãr, iarla acel joc am vrut sã dau creditcelor ce joacã mai puþin la echipã,pentru cã din varã va veni rândullor sã joace ca titulari. Astfel, amjucat cu doi jucãtori de 15 ani înteren, ca sã vãd cum se comportãsub presiune. ªi chiar ºi în acestecondiþii, am avut ocazii de gol.Singurul care a marcat a fost ºi deaceastã datã Lipitor, un jucãtortehnic, care a ajuns al patruleamarcator al campionatului.
- Cine crezi cã are interes caRegal Horia sã fie mereu vorbitãde rãu?
- Am fost douã sezoane acolosus ºi ne-am fãcut mulþi duºmani.Dupã ce am ratat consecutiv pro-movãrile, toþi se aºteptau ca noi sãfim în picaj, în acest sezon. Nu tre-buie uitat cã, dupã ce am promo-vat din „Onoare”, am schimbat 22de jucãtori, iar dupã primul an în
liga a IV-a am mai adus alþi 15jucãtori. Obiectivul nostru real afost mereu menþinerea în acesteºalon, rezultatele ne-au dusacolo sus, dar nu cred cã am fiputut continua în Liga a treia, încazul am fi obþinut promovarea.Sezonul acesta am câºtigat încompania unor echipe de top.
- Cum vezi meciul cuVladimirescu?
- Pentru noi, este un simplumeci, ca unul de verificare. Dacãfacem un egal, ne salvãm deja ºimatematic, dar nu mã intereseazãrezultatul, pentru cã mai avem - înultima etapã - un meci cu cei dinApateu. În tur, Vladimirescu ne-aînvins cu 2-1 ºi erau în inferioritatenumericã, beneficiind ºi de multeocazii clare de gol. Între timp, laVladimirescu s-au fãcut investiþiimajore ºi îl respect pe Sculici pen-tru asta. Eu nu voi putea conta înacest joc pe Haº, dar voi da creditjucãtorilor tineri.
- Ce va urma în viitor?- Nu am fost prea mulþumit de
începutul acestui sezon, dar ne-am revenit pe parcurs. Trebuie capolitica conducerii clubului sã seschimbe, mai trebuie investiþii aici,pentru cã vrem sã ne luptãm acolosus, nu sã stãm la „daciadã”. Eusunt pe picior de plecare, dacã nuse rezolvã situaþia financiarã. Nusunt în conflict cu Ionescu ºi nuvreau sã mã despart aºa uºor deechipa pe care am creat-o.
Cosmin Gherman
Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 31-aCS Vladimirescu 2003 - Naþional Sebiº 2-0 (1-2)Criºul Ch. Criº - Progresul Pecica 3-0 (5-2)ªoimii Lipova - Regal Horia 2-1 (5-0)Victoria Zãbrani - CNM Pâncota 0-1 (1-3)Voinþa Mailat - AS Dorobanþi 1-0 (5-0)Unirea ªeitin - Aqua Vest ªofronea 2-3 (6-1)Frontiera Curtici - Pãuliºana Pãuliº 0-2 (1-0)Recolta Apateu - Înfrãþirea Iratoºu 3-1 (4-4)
Meciul Partizan Satu Mare - Unirea Sântana nu s-a jucat.* în parantezã sunt trecute rezultatele de la juniori.
Partidul Popular ºi al Protecþiei SocialeCALALB ION VladimirescuANGHELIN IOAN MândrulocSOLOMON MARIA VladimirescuªUMÃNDAN MIHAI HoriaPUIA ADRIAN-HORAÞIU VladimirescuCRÃCIUN ION VladimirescuDAN AUREL VladimirescuLUPU GHEORGHE HoriaFRÃSINCAR GRIGORE VladimirescuªERAN LIDIA VladimirescuGIURGIU ISPAS MândrulocPAªCA FLORICA VladimirescuDASCÃLU ALEXANDRU VladimirescuMARCU NICOLAE-FLORIAN VladimirescuBUZEªAN GHEORGHE VladimirescuÞIGU VASILE-CRISTIAN VladimirescuHEIDEMAC GHEORGHE VladimirescuIGNAT GEORGE HoriaBLAJ IOAN MândrulocHARAGA IOAN VladimirescuGIURGIU IOAN MândrulocLILE IOAN Vladimirescu
Asociaþia Partida Romilor “Pro-Europa“MARTOCEAN CÃLIN VladimirescuSILAGHI ADRIANA HoriaBUTEAN GHEORGHE VladimirescuBOGDANOV PASCU-MIRCEA VladimirescuMUSCAN IOAN-GHEORGHE VladimirescuBORTES SORIN VladimirescuFRITEA VIOREL VladimirescuCOVACI AMBROZIE VladimirescuSTOIAN VASILE VladimirescuBALAª ANTON-MIRCEA VladimirescuDUMBRA MATEI Vladimirescu
Partidul Noua Generaþie Creºtin DemocratPANTOª IOAN VladimirescuMATES NICUSOR VladimirescuPUGNA VASILE HoriaILUÞ EUGENIA CicirGHERMAN GHEORGHE VladimirescuCAPRARIU FLAVIUS VladimirescuIENCUS VIOREL-AUREL HoriaCOZMA ALEXANDRU CicirCALISTRU VIORICA VladimirescuSFIRLOGIA RAUL-CONSTANTIN VladimirescuGHERMAN PETRU VladimirescuCUCUIAT GHEORGHE MândrulocMUDURA FLORIAN MândrulocPASCA VIOREL HoriaBANDEAN SEBASTIAN-COSMIN VladimirescuOLTEANU VASILE VladimirescuDOBRE SAVU VladimirescuTRIF LUCIAN MândrulocUNGUR MIHAI-OCTAVIAN MândrulocVITCA SORIN-CLAUDIU CicirFLORIN MOCANU-MIRCIA MândrulocIGNAT GEORGE Horia
Partidul ConservatorMITREA DORIN-FLORIN VladimirescuOLTEANU GHEORGHE HoriaTODERICI GHEORGHE VladimirescuVOLENTAR GHEORGHE MândrulocHUZUR DOREL MândrulocMATEªAN DÃNUÞ-FLORIN MândrulocKEMPF FRANCISC VladimirescuDIG ELISABETA HoriaHOTÃRAN SORIN CicirBAIDOC ALINA-JOSANA VladimirescuPURECE FLORIN-CLAUDIU VladimirescuVÃDUVA MARINELA VladimirescuGIURGIU OCTAVIAN-NICOLAE VladimirescuHUZUR CIPRIAN-COSMIN CicirPOPESCU MIRCEA CicirHARAGA VICTOR VladimirescuTODERICI RODICA VladimirescuMITREA MIHAELA VladimirescuURSACHE OVIDIU-PETRU VladimirescuMEGYEªI MIHAI VladimirescuPASCU COSTICÃ VladimirescuZAHARIA MIHAI Vladimirescu
Partidul Social DemocratCRIªAN IOAN VladimirescuHORGA DOREL HoriaPOPESCU DUMITRU-DOREL VladimirescuIOJA ELIÞA VladimirescuDINU ION MândrulocHORVAT VASILE CicirIACOB SORIN VladimirescuMOGA GHEORGHE VladimirescuARDELEAN OLTEAN-IOAN VladimirescuFARCAª GHEORGHE VladimirescuDOHANGIE IOAN HoriaPOPUÞE GHEORGHE VladimirescuHORNARIU VIRGIL VladimirescuSUCIU VIORICA VladimirescuLAZA ALINA-FLORINA MândrulocMICLEAN CIPRIAN-FLORIN MândrulocMAG MIHAI VladimirescuRUS ALEXANDRU VladimirescuSCULICI ADRIAN VladimirescuPASCAL CONSTANTIN-DUMITRUVladimirescuLAZÃR FLORIN-DÃNUÞ VladimirescuCIONCA IOSIF Horia
Partidul România MareIANCU MARIUS-VIOREL HoriaSAVIN ALEXANDRU-MARIUS VladimirescuVIZUREANU MIHAI VladimirescuMEHELEAN DUMITRU HoriaNEAGU DANIEL-TEODOR CicirLAZEA BAZIL HoriaPOPA VALER HoriaLAZEA GHEORGHE HoriaDURA MARIA HoriaCIOACÃ ADRIAN-GABRIEL Horia
Uniunea Democratã Maghiarã din RomâniaSZILVESZTER ZOLTAN VladimirescuDEZSI ISTVAN VladimirescuSANDOR FRANCISC Vladimirescu
Lista candidaþilor pentru CONSILIUL LOCAL
Alegeri locale - Iunie 2008Lista candidaþilor
pentru funcþia de PRIMAR al Comunei
Vladimirescu la alegerile locale de la 1 iunie 2008
zor, m-aduc aminchie cu dragcum nie uitam pã vremuri latelenciclopedie. Fainã emisiu-nie. Vorbeu ba dã animale, badã planchie, uniele dîn ielenãmaivãzuchie, alchiele nãma-iauzîchie. Nãcazu iera cã nuþînia mult cã iera scurt progra-mu’. Amu la televizor îi pro-gram încontinu.
ªi dacã tãt îmi adusãiaminchie, aº puchia zîce cã ºiprogramu’ dî la televizor îi caoraru’ dî la magazînu dîntr-onsat dã lîngã noi (nu-i daunumile cã sã ºchie). Îi voarba cãdîpã ce-or fãcut magazînu,numa ºi-i deie drumu’maitrãbuiea. Da problema iera cumºi scrie pã obloace cã-i dãschistãt timpu’, zî ºi noapchie, ca ºi-nþãleagã lumea. S-or tãt sfãtuitei cîchieva zîle, da nu vreiea ºiiasã nimic, pîn-or trimãs la noiîn sat on hinchieu dîpã baceToghiere.
Auzîsãrã ei cã-i om umblatºi ºchie mulchie.
Bace Toghiere s-o dus, s-ouitat, s-o sãmãlit ºi li-o zîs-o cutîlc:”Mã oamini buni, iac-aºeatreabã scris - DêCHISUNANTRUNA”. Aºia i-o ºirãmãs magazînului numilepînã-n zîua dã astîz’. Da ºi nie-ntorcem la ale noaºchie.
Ursu’ ºi carchiaIac-aºea stãchiam, ca dã
obicei la uliþã-ntr-o sarã la lumi-na lãmpaºurilor, cã-ncepusã d-o vreme ºi sã ieie corentu’.Apucasãm ºi vighiem o emisiu-nie dãsprã urºi ºi ursoaice cupui cu tãt º-amu fiecare-ºi spu-nia pãrerea. Ba cã ursu’ nu-þ’are baiu’ dacã chie-ntîlnieºchicu iel la cules dã afinie; ba cã-iplace tare mult mnierea dãalbinie, da musai ºi fie dã manã;ba c-ar îi periculos dacã dai cupchietre dîpã iel, no, care cumsã socochiea.
- Ursu’ dã lãtratu’ cînilornu sã spãrie, o zîs baceToghiere cîtã noi tãþ’.
- Da dinghie ºchii ‘mnietacã-i aºe? am întrebat noipruncii, cã la telenciclopedie n-o vorbit dã treaba asta.
- Bace Toghiere, dupã ceînchighie ochii vo doauã, trisecunghie, îºi rãghicã clopu’uºor, cu doauã jejichie, îl dãcâtã ceafã, îºi îmbumbã vizlicu’,cã sã rãcorisã afarã întrã timp ºizîce: -Apãi drajii ’mnei cei dãbuni, una ºi cu una fac doauã,într-on an, aºe mai cîtã toamnã,primii o carchie dî la cuscru’mnio ce stã într-on sat pã lîngã
Hãlmaj (facsimil). Cichindcarchia n-am putut ºi nu-miaduc aminchie cum zîcia bunucîtã minie: “niepoachie, ai dãgrije cã dacã prechinii þi-i poþ’aleje, niamurile nu, cã þi le dãDumniezo”. ªi dacã seri lanievoie pãntr-on prechin, cumºi nu-þ’ ajuþ’ niamu’. Aºe cã m-am pregãchit dã plecare.
Aprozaru’, boactãru’ ºi profesoru’ªi cum nu poþ’mere cu
brãnca goalã la niamuri am luatcu minie: vo doauãzãci dã chiledã pãrãdãici, într-o coºarãmare, dã paie; on sac cu pipar-cã grasã; on sac cu gogoºeri;(aºchie dî la minie dîn
ogreadã); on sac cu lebeniþã ºi-on sac cu pepini (aºchie mi li-oadus on niepot dã la ceapeu,iera d-inghie) ºi cinci litre dãrãchie dîn prunie bistriþã. Pînã lagarã la Inieu mo dus cu cocieaon niepot. D-acolea am luattrenu cîtã Hãlmaj. Evenimentienotabile n-or avut loc în timpulcãlãtoriei!!! Staþ’ aºe oaminibuni, nu vã spãrieþ’ cã asta cu“notabile..” nu-i dî la minie, amluat-o dîn Flacãra Roºie ci-oaviam în taºca dã pchiele lîngãachie, cã am abonament. Da ºinu uit, ceva tãt s-ontîmplat. Num-am suit binie-n tren c-o ºivinit boactãru. Iel – ‘mniaþa. Io– ‘mniaþa. Iel – cã, ce-i cuaprozaru’ aista-n comparti-ment? Io – domle, mis veteranºi nu vînd, cumpãr. Iel – cã acimniroasã a speculã dã Hãlmaj.
Io – ie d-aci o gurã dã rãchie.Iac-aºe ni-am împãcat.
Amu, întrã noi fie voarba, boac-tãru’ avia ghireptachie, cã io cubagajile mele ocupasãm jumã-tat dã compartiment. Ar mai fizîs iel cinie ºchie cîchie numa’cã io l-am fãcut atent º-aibegrije c-are si-i pice dîn steagbanii. Da, nu vã mniraþ’, c-aºei.Avia bîta dî la steag fãcutãdîntr-o þevuºcã dîn plastic ºi laon capãt zbîrlonþau cîþva“vladimireºchi”. A fi uitatãomu’ bughielarãºu acasã. Dînacel moment dus o fost, nu l-am mai vãzut. Ce-am vãzut ofost alta. Stãchiem aºe zbîr-lonþat pã obloc, ºi mai ieu aier.Pã peron la Gurahonþ, doioamini º-o muiere sã chinzuieuc-on om ºi-l scoale dîp-o laviþã.Trenu’începusã ºi margã ºi ciastrîgau cîtã ciala:”Dom’ profe-sor. Scoalã cã rãmîi dã tren”. Daomu’, no, cu scaon la cap o zîs,sughiþînd: ”Lãsaþ’ mã ºi margã,cã biletu-i la minie”.
Cu caru’ tras dã boiDîn garã la Hãlmaj m-or luat
cu ei minerii cu “tamba” -maºina cu care meria schimbu’la minã, ºi numa’ binie m-orlãsat la cuscru’ în sat, în vale.M-am bãgat la on vãr d’acuscrului. Acoalea, oaminiprimitori, tãt ci-or avut mai bunor scos pã masã. Întrã timp ortrimãs on prunc mai iuchie dãpicior ºi-l anunþã pã cuscru c-am vinit. Nu pãstã multã vremeo vinit ºi cuscru dîn vîr-fu’ghialului, cã aculu are casa,cu caru tras dã boi. Mã, daniºchie boi mîndri c-am scopitpã ei dã nuºchiu cîchie ori ca ºinu-i ghiot. Bucuroºi cã ni-amîntãlnit, cu bagajile în car lîngãnoi, uºor, uºor am luat-o cîtãghial. Boii trãjeau, noi beiam ºi
cîntam: urºii cu ursul ursãrãsc/ în danþuri nu sã lovãsc...
Am ajuns într-on tîrzîu. Ni-opus cuscra ºi mîncãm ºi ni-amculcat. No, trãbuia ºi fim hogh-iniþ’pã a doaua zî c-aviam tre-abã cu tîlc.
ComeghiaA doaua zî dîpã ce l-am
inºtruit pã cuscru cam von cias,o-nceput comeghia. Cuscru sodus la primãrie ºi le-o spus:“Tov primar, tov ºef dã post ºiIliuþã dragã-nchinie (aista ieraon niepot pãdurar), fãceþ’ cevacu ursu ciala cã rãmîn fãrã pomiîn livezi. Cã dacã nu, i-o îl aran-jez!”. Cînd or auzît s-or luat dãcap. Cã ºi nu omoare cumvaursu, cã-i caz dã puºcãrie, cã-iprotejat, cã a fi baiu cît casa. Dacuscru, calm, le-o spus: ”Daþî-mi dãspãgubiri în fiecare an ºin-am treaba lui”. Dã dãspãgu-biri nici n-or vrut ºi-audã.Atunci cuscru’ o aruncat“grenada” întrã ei: ”Nu-i bai, c-am ºi-l leg d’on pom ca ºi vãfac dã ruºinia satului”. Da ei, ceºi sã spãrie, or început ºi rîdã-nhohochie, auz’ tu – zîceu ei, ºileje ursu, ho, ho, ho... vinghiepchielea ursului în tîrg ºiursu-i în pãdure, hã, hã, hã...
Minunea cu ursuPã cînd o ajuns acasã
cuscru, io am apucat ºi prind ºiºi leg ursu’ d-on pom dîn mar-jinia pãdurii, lîngã livada cupricina (nu mã-ntrebaþi cum l-am prins cã îi secret!). O gãlãjiece fãcia ursu’, niºchie jghierã-turi cã le-auzai pãstã ghialuri.Uºor, uºor, lumia curioasã o-nceput a sã aduna. Oamini,muieri, da ºi mulþ’ prunci sãmnirau pã urs ca la comeghie.Într-on tîrzîu or apãrut ºi ofi-cialãtãþîle. Io cu cuscru numanie uitam dî la distanþã, nu zîci-am nimic. Ursu iera legat c-onlanþ cam dã cinci metãri dat pãdîp-on pom gros ºi bãgat pînveriga dî la capãt – aºe cum sãface-on balþ – ºi prins lacealalalt capãt dîpã grumaz colãcatã d-aceia aºe mai mare,îmi pare cã diamond scria pãiea.
O larmã ºi-on rîs dã bubuieughialurile. Primariu, tãt roº laobraz, stãruiea pã lîngã cuscruca ºi dãzleje ursu’. Cuscru nu ºinu, numa’ dacã-ldãspãgubeºchie. Dajaba otrimãs primariu vo doi oaminid-a lui ca ºi dãzleje cumva ursucã d-abghia or scãpat dîn ghier-ile ursului cu pãru’vîlvoi.Oricum, n-aveu ce face cãcheia iera la cuscru, legatã c-oaþã la grumaz. Atunci ºi vez’nervi pã urs, jghiera cã þi sãfãcia pãru’mãciucã. Într-ontîrzîu, vãzînd cã nu-i altã cale dãrezolvare, da ºi dã fricã ºi n-ajungã-n Flacãra Roºie, dã rîsu’judeþului, o trimãs primariu dãurjenþã pã casier ca º-aducã dî
la primãrie, dîn casa dã fer,suma datoratã ºi binie sãmãlitãdã cuscru’.
DemonstraþiaAmu, dîpã ce o luat banii,
lumia curioasã ºi-l vadã pãcuscru’ cum dãzleagã ursu’.Binie inºtruit, cuscru so duspîn-acasã ºi-o apãrut co laboºecam dã vo zece litre. Apoi corudã lungã aºea cu doauacrace, uºor o-mpins laboºeacîtã urs. O-nceput ursu’ ºimînce, nimea nu ºchia ce,numa’ io ºi cuscru’, dã o lins ºilaboºea, dîpã care so mai jucatcu iea cam cît numeri pînã laºaizãci dã tri ori, s-omburdat poparchie, cred cã pã ghireapta,ºi dã-i la somn. Da somn serios,cu horoituri. În clipa aceia,cuscru, aºea în pas dã valþ, s-oapropiet, cu curajie nãmaintîl-nitã, dã urs, o dãscuiet lãcatacîntînd o cîntare dã cãtãnie, ºi-o recuperat lanþu’ ºi duºi amfos. În urma noastã or rãmastãþ’ gurã cascã. N-am spus lanimia cã-n oalã pusãsãm ºi lalegat ºi la dãzlegat, mniere dãalbinie amestecatã cu o litrã dãvinars.
Tãtã lumea fericitãªi iac-aºe cuscru’ so ales cu
banii ºi cu fala, primariu ºiciilalþ’ cu ruºinia, oaminii cucomeghia, ursu’ cu groaza dãlivadã ºi io cu doauã dimijenie:una cu vinars dã prunie, alta cuafinat ; cu doauã coºerci: unacu manã, alta cu afinie.
Acasã cînd am ajuns tãþ’ s-or bucurat: muierea dã manã,c-o fãcut jem; cii mai bãtrîni dãrãchie ºi dã afinatã ºi cii maimici dã afinie. Numa c-o zîsdoctoru’ satului, trecînd pãuliþa noastã cu bicicleta (cã bici-cletã o avut cînd o vinit ºimãºinã cînd o mãrs dî lanoi):”Nu mai vã daþi cucernealã-n gît cã nu aºa se vin-decã amigdalele”. Iel nu ºchiacã noi mîncasãm tãtã sãptãmînaafinie.
Ehehei drajii mnei, mulchiepã lumia asta cu ºpil sã fac, ozîs bace Toghiere, cã ºi ariciu’cu meºchieºug sã pringhie ºivrabiea cu mei, da ajunje pãn-tru sara asta. Pînã ni-om întãlniiarã nu uitaþ’: viaþa-i frumoasãda-i scurtã, aºe cã ascultaþ’ siveghieþ’”.
Gheorghe Hodrea
Binie-i cînd ºchie mulchie omu’. Cã d-aceie îi pã faþapãmîntului ca ºi-nveþã dã tãchie. Dîrt-aceie îs cãrþîle, radiu’,televizoru’ºi uiºagurile ca ºi auzîm ºi ca ºi veghiem, cã numaaºe puchiem fi cuminþ’. Da, mã gînghiesc io, º-on om bãtrînîi binie ºi-l ai aproape, nu dã altã da cînd dai dã bai, îl ai la-ndãmînã ºi-þ’ dã sfatu’ potrivit, nu trea ºi meri ºi-l coþ’anghirechie.
Într-o comunitate,ªcoala este instituþia cucare, mai devreme saumai târziu, intrã în relaþiefiecare cetãþean, în cali-tate de elev ºi, apoi, defost elev. Deschidem, dinacest numãr, o rubricãpusã la dispoziþia foºtilorelevi, în care toþi cei caredoresc, pot sã-ºi exprimegânduri ºi sentimente faþãde locul unde ºi-au for-mat primele deprinderiintelectuale ºi de com-portament sau faþã dedascãlii care i-au ajutat îndevenirea lor.
* Raluca Ponta, profesoarã:„Privind, acum, înapoi, prin pris-ma omului matur, reuºesc sãridic ªcoala Generalã la adevãra-ta ei valoare. Mi-a fost oarecumdificil sã retrãiesc clipele petre-cute între pereþii acestei ªcoli,dar am regãsit emoþia fiecãreizile de ºcoalã, a fiecãrei ore decurs, a fiecãrui extemporal, afiecãrei teze sau a fiecãrei ieºiri latablã, pentru a rãspunde la orade curs.
ªi, totuºi, dacã dau la o partetoate aceste lucruri lumeºti, carealcãtuiesc universul ºcolii, rãmânoamenii care „sfinþesc locul”.Am avut plãcerea ºi bucuria de aavea în faþa mea dascãli ade-vãraþi, care au ºtiut sã ne mod-eleze minþile tinere ºi necoapte.Ne-au oferit o adevãratã edu-caþie, ne-au insuflat simþul ºispiritul civic ºi pe cel moral. Amavut, într-adevãr, parte de niºteoameni desãvârºiþi, adevãratemodele de urmat în viaþã, carem-au fãcut sã mã simt mândrã de
locul de unde am plecat ºi undeam fãcut primii paºi cãtre ceea cea urmat – un drum lung, plin desuiºuri ºi coborâºuri – care m-acondus spre ceea ce sunt astãzi –un om împlinit.”
* Daniela Ghidel, absolven-tã a Facultãþii de Sociologie:„Amintiri… ºi gânduri! Este o zisuperbã. Soarele încãlzeºte ºi nemângâie, îndemnându-ne,parcã, la visare. Stau pe o bãn-cuþã, în faþa porþii, gânditoare –oare la ce mã gândesc? ªi gân-dul mã duce departe. Deodatã,vãd pâlcuri de prichindei, venindde la ªcoalã. Par sã fie în clasa I.Zâmbesc. Îmi amintesc de primazi de ºcoalã, 15 septembrie. Dedimineaþã, mama mã trezeºte cuglasul ei suav… Îmbrãcatã în uni-formã, du douã codiþe prinse cuniºte funde mari ºi cu ghiozdan-ul în spate – ce frumos, parcãeram o prinþesã! – am pornit spreªcoalã. Ce încântatã eram!
Au trecut primii patru ani, caîntr-un vis, ani în care am îmbi-nat studiul cu divertismentul ºicu excursiile organizate de dom-nul învãþãtor Eugen Marinoff, celcare ne-a pus stiloul în mânã ºine-a învãþat sã scriem cel maidulce cuvânt: MAMA.
Iatã-mã în clasa a V-a. Chipurinoi – fiecare chip este deosebit,în felul lui. Fiecare dintre aceºtioameni cu suflet mare a con-tribuit, puþin câte puþin, laîmbogãþirea orizontului nostrucultural. Printre cei care m-auajutat ºi m-au condus spreobþinerea unor rezultate extraor-dinare, se numãrã doamna dirig-intã Florica Muntean, datoritãcãreia am învãþat sã mã cunosc.Apoi, mai este regretata profe-soarã Clara Babocsik, cea carene-a ajutat sã avem „o mintesãnãtoasã, într-un corp sãnãtos”ºi care, astãzi, este undeva sus,
printre îngeri, veghind generaþiide copii care trec pragul ªcoliidin Horia. Voi continua enumer-area cu doamna MãrioaraStãnculeasa, datoritã cãreia maînvãþat toate capitalele lumii,apoi doamna Fibia Luca, profe-soara care ne-a învãþat cã istoriase repetã ºi – deºi la urmã, darnu în ultimul rând, pentru cã, nu-i aºa?, cei din urmã vor fi cei din-tâi – doamna Maria Socaciu, ceacare m-a învãþat sã vorbescromâneºte ºi m-a ajutat sã înþe-leg zicala „cartea este mamaînvãþãturii”.
Pentru generaþii de copii dinHoria, dumneaei a fost un omdeosebit, cu un suflet cald, o adoua mamã pentru noi toþi. Afost omul care a demonstrat cãªcoala Generalã din Horia sepoate mândri cu copiii ei.”
* Matei Monica-Cosmina,elevã în clasa a XII-a: „Îmi estegreu sã gãsesc cuvintele potriv-ite pentru a vorbi despre ceea ceînseamnã pentru mine ªcoalaGeneralã Horia. În primul rând,vreau sã spun cã este locul încare am trãit emoþiile cele mai
puternice, în momentul în caretrebuie sã rãspuns în faþa învãþã-torului ºi a întregii clase; deasemenea, este locul în care a,învãþat sã fiu responsabilã pentrufaptele ºi vorbele mele.
Mi-am început activitatea caelev al ªcolii Generale din Horia,în data de 15 septembrie a anu-lui 1996, alãturi de doamnaînvãþãtoare Ana Beluþ. Alãturi dedumneaei, am învãþat lucruri ele-mentare elevului: þinutã, com-portament, spiritul lucrului înechipã, responsabilitateafaptelor, respectul pentru dascãlºi pentru colegii mai mari. Ampetrecut patru ani minunaþi, plinide nãzbâtii ºi de experienþe noi,de care îmi voi aminti toatã viaþacu mare plãcere.
Urmãtoarea etapã a vieþii deelev a reprezentat-o clasa a V-a,moment în care am luatcunoºtinþã cu un nou îndrumãtor,un pãrinte nou, doamna dirigintãAna Cristea, profesoarã dematematicã. Alãturi de dum-neaei, am petrecut patru ani plinide tot felul de experienþe, dar ºiemoþiile primului examen. Peatunci, o consideram ca fiind
foarte exigentã, datoritã faptuluicã era foarte severã cu noi ºi, înmomentul în care cãlcam cuvân-tul dumneaei sau încãlcam vreoregulã, eram, cu siguranþã, traºila rãspundere. Acum, însã, îimulþumesc pentru cã, dacã nuera dumneaei, nu eram copiibuni, respectuoºi ºi atenþi la ceeace facem ºi cum facem.
ªcoala Generalã din Horiaeste pentru mine locul acela plinde amintiri ºi de experienþe, încare mã întorc ºi mã regãsesc cumare drag ºi plinã de emoþii,alergând pe coridoare, jucându-mã cu colegii ºi fãcând tot felulde lucruri interesante.
Astãzi, mã întorc cu sufletuldeschis, plin de cãldurã ºi debucurie cãtre acele amintiri plã-cute ºi cãtre cei care au vegheatasupra mea, precum ºi acolegilor mei, mulþumindu-lepentru ceea ce au fãcut pentrumine ºi cerându-le iertare pentrutoate neplãcerile pe care le-amprovocat de-a lungul anilorpetrecuþi alãturi de dumnealor.”
Materiale realizate deProf. Maria Socaciu,
ªcoala Generalã Horia
Elevii ªcolii Generale cu clasele I-VIII din localitatea Vladimirescu,coordonaþi de profesoarele Rus Carmen ºi Vanc Antiþa, au participat -în calitate de parteneri - la Proiectul educaþional «Rãdãcini». Invitaþiaa fost primitã de la ªcoala cu clasele I-VIII din localitatea VatraMoldoviþei, jud. Suceava, cu aprobarea Inspectoratului ªcolar alJudeþului Suceava.
Proiectul a constat în organizarea ºi prezentarea unei expoziþii-con-curs de fotografii vechi de costume populare, cu ajutorul cãrora eleviiparticipanþi au descris fiecare costum din fotografiile trimise, acestafiind alese din zona Þãrii Zãrandului.
Rezultatul obþinute de elevii noºtri au constat în premii ºi menþiunipentru elevii Ardelean Moise (clasa a VI-a A), Fiþiu Abel (clasa a V-aA), Savin Loredana, Oneþ Cristina, Vale Denisa (eleve în clasa a VII-aA), precum ºi un CD cu toate pozele de la expoziþie, în care ni se prez-intã costume populare din toatã þara.
Prof. Vanc Antiþa
Unirea statelor româneºtiÞara Româneascã, Moldova ºiTransilvania a fost un obiectivdorit ºi urmãrit încã din EvulMediu. Condiþiile interne, dar ºiexterne au fãcut posibilãrealizarea acestui vis, abia înepoca modernã. niþi, dar nuindependenþi, românii urmãrescrealizarea celui de-al doileapunct: Independenþa.
Abia dupã anul 1859, vomasista la eforturi economice, cul-turale, diplomatice pentrurealizarea acestui vis.Dezvoltarea economicã, cultur-alã, dar ºi situaþia internaþionalãau permis câºtigarea indepen-denþei. Iar un rol important înrealizarea acestui eveniment l-au avut personalitãþi, precum:Ion C. Brãtianu ºi regele Carol I alRomâniei.
În urma declanºãrii rãzboiuluiruso-turc, România prin acor-durile cu Rusia, permitea tre-cerea trupelor ruseºti peste teri-toriul românesc la sud de laDunãre. În caz de victorie,România solicitã recunoaºterea
independeþei prin garanþia mar-ilor puteri: Rusia, Austro-Ungaria, Franþa, Anglia ºi Prusia.Astfel, în contextul istoric, min-istrul de externe al României deatunci, Mihail Kogãlniceanu,putea declara la 9 Mai 1877, înfaþa corpurilor legiuitoare cãRomânia este o naþiune desine stãtãtoare ºi constataruperea relaþiilor de dependenþãfaþa de Turcia.
Dupã trecerea trupelorruseºti peste Dunãre, din cauza
rezistenþei militare turceºti,comandantul rus a solicitat aju-tor guvernului român, astfel cãþara noastrã a fost nevoitã sã par-ticipe la acest rãzboi. Bãtãliilecare au hotãrât soarta rãzboiuluiau intrat în analele istoriei, maiales datoritã jertfei dorobanþilorromâni.
În urma înfrângerii Turciei, sesemneazã pacea de la SanStefano, la 3 martie 1878, princare se recunoaºte Indepen-denþa României, cu unele piedi-ci, care au dus la semnareadefinititvã a pãcii, la Berlin.România rãmâne independentãºi suveranã, dar nu ºi întregitã.De aici încolo, România avea unalt þel - întregirea þãrii -, care seva realiza la Alba Iuliam, abia la1 Decembrie 1918, când vomîmplini visul românilor:ROMÂNIA MARE.
În întâmpinarea acestei sãr-bãtori, elevii clasei I A de laªcoala Generalã Vladimirescu,vor face o vizitã la MuzeulJudeþean Arad.
Înv. Florica Hurezan
«ªi eu am fost elev al ªcolii din Horia»
Din preocupãrile noastre Independenþa României:un vis al românilor
11 - 17 Mai 2008 MAGAZIN
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 8
Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!
S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t
Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245
momente de ezitare în dragoste.Nesiguranþa pe sentimentelepartenerului ia proporþii, mai ales cãpoate interveni ºi o separare tem-porarã (o cãlãtorie mai lungã). Înschimb, randamentul intelectual vareveni pe calea cea bunã ºi vor reuºisã rezolve multe probleme rãmasedin urmã.
Taur (20.4 – 20.5): În urmãtoarele zile, viaþa Taurilor
va sta sub semnul armoniei senti-mentale. Totul va merge ca peroate, comunicarea cu partenerul vaatinge cote maxime, iar viaþa sexu-alã va fi mai mult decât interesantã.Iar, dacã totul merge bine acasã, vamerge bine ºi la serviciu. Buna lordispoziþie va fi molipsitoare ºi vordeveni favoriþii întregului anturaj.
Gemeni (21.5 – 21.6): Gemenii se trezesc iar cã au lãsat
totul pe ultima clipã: examene,proiecte de serviciu sau pregãtiripentru un eveniment important.Acest lucru, însã, nu este atât degrav pentru ei, deoarece suntobiºnuiþi sã lucreze sub stres ºi chiaratunci dau cel mai mare randament.
Rac (22.6 – 22.7): Urmeazã o perioadã propice
pentru tot ce þine de cultivarea pro-priei persoane. Racii sã nu uite cã,înainte de a aºtepta ceva de la alþii,trebuie sã-ºi ofere lor înºile cât potde mult. Este un moment bun pen-tru cumpãrãturi, excursii, distractii,adicã pentru orice fel de rãsfãþ.Starea psihicã bunã pe care o vorcâºtiga le va fi de mare folos maitârziu.
Leu (23.7 – 22.8): Leii se trezesc copleºiþi de
responsabilitãþi ºi probleme amâ-nate de când lumea. Se va trage deei în toate pãrþile ºi nu vor aveatimp nici sã respire. Tot acest du-te-vino va fi legat în special de prob-leme oficiale ºi de birocraþie, adicãde lucrurile pe care Leii le detestãprofund.
lizeze viaþa sentimentalã prin nesin-ceritate. Aceasta poate fi mai gravã,sau mai puþin gravã, însã va fidescoperitã ºi va isca discuþii neplã-cute. Vor trece la limitã prin niºtesituaþii profesionale incomode, însensul cã nu vor fi penalizate gravpentru niºte gafe.
Balanþa (23.9 – 22.10): Balanþele trec ºi ele printr-o
perioadã de activitate intensã, dar încare nu vor construi, ci mai mult vorîncerca sã repare niºte greºeli pecare le-au fãcut. Asta e, se maiîntâmplã, dar important este cãºansele de rezolvare sunt mari. Opropunere amoroasã maineobiºnuitã, dar incitantã, le va dade gândit.
Scorpion (23.10 – 21.11): Perioadã de negocieri intense
pe toate planurile pentru Scorpioni.Nimic nu iese din prima, totul tre-buie reanalizat ºi rediscutat, adicãprilej de ezitãri ºi vorbãrie multã,domeniul lor de specialitate. Sunt înpericol sã comitã o gafã amoroasã,din dorinþa de a se asigura de senti-mentele partenerului, de aceea ar fimai bine sã se abþinã.
Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Banii vor fi cei care vor pune la
încercare toatã perseverenþa ºi cre-ativitatea Sãgetãtorilor în urmã-toarea perioadã. Nu va merge totulperfect, dar este de-ajuns sã se ºtiecã va merge totul grozav! Pe ce vorpune mâna, se transformã în aur.
Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii au toate ºansele sã
fie prinºi într-un joc de intrigi profe-sionale. Deºi liniºtiþi ºi docili de felullor, pot fi destul de rãutãcioºi,uitând, uneori, cã acest lucru lepoate aduce necazuri. Dacã nu seabþin de la bârfeli ºi sãpãturi,lucrurile se vor întoarce împotrivalor. În relaþie, se vor trezi puºi în faþaunor situaþii delicate, pentru cãcineva din trecut va reapãrea înviaþa lor.
Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii nu vor avea o sãp-
tãmânã strãlucitã, din pãcate. O situ-aþie sentimentalã confuzã le vaîntuneca buna dispoziþie, îºi vorpune multe întrebãri, dar nu suntºanse sã gãseascã rãspunsuri înviitorul apropiat. Se recomandã opauzã de gândire, mai ales celorcare au relaþii la distanþã. Vor fi ºiniºte emoþii legate de bani, niºtesituaþii penibile.
Peºti (19.2 - 20.3): Pentru Peºti, perioada urmã-
toare va fi un moment al cãrþilor pefaþã. Cei care au ascuns ceva pânãacum, nu vor mai putea þine multtimp secretul. Discuþii neplãcute,dar necesare, le vor strica un picstarea psihicã. Totuºi, dupã o micãfurtunã, este foarte posibil sã seajungã la rezolvarea unor conflicte,în special dacã sunt cu membriifamiliei.
Horoscopul sãptãmânii
Grup de elevi de la ªcoala Generalã Vladimirescu, care au participatla concursul de la Suceava
