Sanda Maria Deme - uniuneascriitorilorarad.ro · am sa-þi fac umbrã cu mâinile aº putea sã le...

Sanda Maria Deme

Am strigat dupã mine

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

DEME, SANDA MARIA Am strigat dupã mine / Sanda Maria Deme ; ed.:Ioan Matiuþ. - Arad : Mirador, 2009 ISBN 978-973-164-027-3

I. Matiuþ, Ioan (ed.)

821.135.1-1

Coperta: Bibi Stroia

Tehnoredactare: Cãlin Chendea

Editura MIRADORe-mail: [email protected]

ISBN: 978-973-164-027-3Ediþia a II-a

Arad, 2009

Sanda Maria Deme

Am strigat dupã mine

4 Sanda Maria Deme

5Am strigat dupã mine

Rusalca

Am strigat dupã minedar nu m-am auzitnu m-am zãrit,doar simptome de Zvon, alarma inimiise pierde în nuanþe verzuiNu clocesc în captivitatenu suport delfinii rãniþiculoarea metalului de aur mã deprimãÎn gheaþa apei stau îngeri cu chipuri speriateaºteptând greºeli capitale mici„lasã-ne Doamne” se tânguie pãcãtoºii,în dezordinea ideilor apare Frica,jupuitã Melancolia atârnã plinã de sângeºi trupul ascunde privirea întoarsã curajospãcãlindu-ºi gustul cu aromeCineva aleargã pe câmpia memoriei mele,pânã la ziuã mai sunt o mie de aniºi pânã la mine mai sunt o mie de nopþi,bãrbaþii mei îºi pierd minþile, adorm mereupe ºolduri spãlate de apele lunii

mereu tãcutã cu rochia lipitã de pulpe,cu pãrul amestecat în alge ºi iarba de mare,ascult cum se istoveºte mâniaUneori devin blestemat de frumoasã

6 Sanda Maria Deme

(plãcerea apei depãºeºte mângâierea bãrbatului)ºi sunt Rusalca prãbuºitã în nisip încinsnãluca de la marginea lumilor,în fond viaþa-nseamnã ºi puþinã moarteSimt în mine mirosul ierbii înflorite de tine,am crezut cã ai rãmas acolo, în noaptea aceea,noaptea prelungitãîn care am plecat sã aflu un adevãrºi m-am întors sã-þi spun cã nu l-am gãsit,atunci mi-am dat seama câtã foame de Soarese ascunde în sângele meu


Rãzboi ºoptit

Când toate trec pe alãturiºi nimeni nu-þi mai repetã numeleºi nimeni nu te mai prinde de încheieturivin alãturi de tinetoate morþile pe care nu le-ai visatse sprijinã pe tâmplele talepe umãrul tãuceaiul de lângã de tineare aroma de varã neînþeleasãgenunchii se înmoaietoceºti întunericul între obrajidezordine imensãuºa deasupra râului cu amintirise cufundã, puþin câte puþinÎmi acopãr faþa cu mâinileRãmân tãcut ºi încerc sã-mi imaginez apusul

Dã-mi te rog o petalã de irisCa sã pot îmblânzi somnul dureros

8 Sanda Maria Deme

Imaginabil

Azi mã prefac în lacrimãaº putea sã învãþ sã morridic pleoapele încet cu efortºi tot încet cu efort cuvinteleSensul întrebãrii este acela cã nu ºtiu nimicNU MAI AUD NIMICDacã te aºezi lângã mineam sa-þi fac umbrã cu mâinileaº putea sã le þin în formã de aripisoarele o sã-mi ardã pieleaEu am sã compun un cântec de leagãnsã-mi adorm copiiiam sã adorm ºi eughemuit ca o fetiþã fãrã pãrinþisub noio mânã nevãzutãva sãpa niºte litere mari goticeºi câteva semne de neînþeles


Incertitudini

Nu am mult de oferito foaie de corto pisicã ambulantãpot sã formez un verssã oftezsã-mi pun privirea de serviciucostumul de sticlã glazuratã(ºtii vreun surogat pentru niciodatã?)Or sã te întrebe despre buzunarul de la canapeauaVremiiîl ºtii, cel cu cifru ascunsºi tu o sã desenezi într-un singur cuvântun bol de cristaldinspre cer atârnând spre pãmântN-o sã mai plângi(ce crezi c-ar merge pentru cãderea în sus?)

O sã-þi dau jumãtate din visele melela vreme de searãsau poate mai târziu

10 Sanda Maria Deme

Mesaje din Neuroland

caut pentru tine cuvinteleîncerc sã fac scamatorii cu eleîn versuri, câte douã-treile aºez în inima ta amintiri

caut mângâierile pentru tinedintr-un iulie fierbinte trecutîntre noi, cana cu ceairitual ce þine loc de cuvinteAburul ceaiului deseneazãpunþi circulare între priviriîntre noi, învãluiþiîn aceleaºi spirale fragile faþã în faþãoficiem ceremonia „ce ai”-luicu amintiri din grãdina japonezã

Simt cã mã prãbuºesc în mineîn oglinzi paralele asimetrice,prea multe realitãþia mea, a ta, a noastrã,mã cuprind uneoriîn cãmaºa neagrã a gânduluinu pot sã le suprapun,zeii darnici cu noi nu-mi dezleagã viseleBypass-ul tãcerii


ar fi o variantã sã-mi izoleze inimaPrea des merg la culcareîmbrãcatã în cãmaºa îndoielii,cu gândurile întoarse înapoimã întreb cu neliniºte:Oare nu timpul ne trãieºte pe noi?Cine cui se dãruieºte?

12 Sanda Maria Deme

Psihoterapie

Vorbele atârnãca rufele scrobitealbiteaspre,vorbele acestea mã sufocã,sunt zdrenþuitede plimbãri printre stelepaºi pe lunãvorbe intoxicate cu nori lãptoºi

Bãnuiala meaca Ariadna ºi-a pierdut firulpare sã se confirme,mã derulez mereu singurãschimb hainele,saboþii de lemn au devenit o amintire,sar coarda,îmi oxigenez fardurileca sã evit antiaritmicele,frecvenþa inimii e constantã

Mi-a zis:fatã dragãvorbeºte-midespre marginea visului tãu


Licurici

Te-ai întrebatde cesuntem bolnavi de preadepartede cenecercetate semnese desfãþoarã-n larguride cefug patru râuri sfinteîn ºapte largi ocoluriasemeni cercurilor care ne cuprindde cemãrgele amãgirise-amestecã-n sertarecu frica desperecheatelor perechide ceafarã-i frigarsura soarelui e amintire viede cebat clopote de searã în sângele aprinsrâd feþe pe biserici îmbrãþiºate-n vântºi filele din carte rãmân mereu aceleaºialbe

Te-ai întrebatde cefrunza lipitã de cãlcâiul meue luminatã deun licurici?

14 Sanda Maria Deme

Semne de foc

Ceasurile din noapte în care urcãm în doicaligramele cu aplecãri la sud la nord ºi aiureane înºealãO Doamne! ninge în locul în carete-am strânste-am întâlnit în palmele inimiiîn munþii faguri rãsturnând dimineaþa,ocheadele de sub faldurile joculuidin toate covoarele lui Aladinsunt în urma mea,

Obiºnuiesc sã mai aprind Timpuldin când în când greºesc la flacãrãdar ºtiu sã o pãstrez,în candelã parfumuri de staminã cu ezitãri,tãcerea se apropie de simþuri,e cald sub gheaþa noastrãSemne de Foc când palmele se-atingºi braþul tãu mã-nvãluie ca vântul,e tânãrã femeia când râde printr-un gând uitat

O sã te-nvãþ sã aºtepþiºi sã visezicomplice cu zãpadacare se topeºte între noi


Psihanaliza

Am cãutat sticluþa cu Duhdin cãmara amintirilorºi am gãsit patruzeci de zile friguroase,cred cã mi-am rãtãcit iubirea esenþialãsau Duhul a dat în zarva luminii

am privit Copilul,mereu se apropie de Focul vrãjitporþile se strâng în jurul luilãsate fãrã noimã în grija Rãtãcitorului,brãþãri de aer se condenseazã în grijipe respiraþii palide dorm greiericare nu mai cântã

am privit Fata,sub rochia groasã de pãdure udatãtresare alungându-ºi somnul bizar,mereu aceleaºi poveºti de Andersen ºi GrimmFetiþo, ziceam cã poatene-ar face bine un badmintoncu silabe sonore de drum’n bassca sã nu ne plictisim,rãsãritul pentru moment edoar o cifrã despicând bezna

degeaba trãiesc amintiriideile mele au trezit vecinii

16 Sanda Maria Deme

daram sã pun straturile cu poze lângã kimonoam sã-mi vopsesc în albastru glezneleºi eºarfele de mãtase,o sã presar levãnþicã peste damfurile de naftalinãdin dulapurile care nu existãºi n-am sã plec nicãierinu-i aºa?


Poem în verde

duc în mine multe vieþi trecutemã recunosc doar din priviri ºi vorbe

am rugat lucrurile sã mã lase în pace

în bucãtãrie mirosuri de verbinãîn camerã culori de verde

am obosit desluºind trecutuldin orele popasului nostrupe care mi-l încãtuºai pe gleznã,familiar,banal

liniºtea ca o perdea tremurândãse strecoarã doar în tastatura afurisit de albã,ar trebui sã scuturi literele politicii cotidienedin ziarul pe care-l citeºtipânã când o sã mesteci sâmburii sentimentelorpânã când o sã întrebi ceva filozoficde unde viiîncotro mergide ce eu sunt eu

sã renunþi la renunþaresã te plimbi între hotare raþionalesã-þi schimbi ochelariiºi sã formezi un desen mai preciscu timpul tãu

18 Sanda Maria Deme

Weekend

Înveleºte un strop de magiefapta e gata,o sã-þi ghicesc în talpão sã-þi scot iepuri albi din toraceexersând tehnica mâinii stângi,ochiului drept i s-a sfârºit bateria

carevasãzicãobservi parfumul de vrãjitoareîn aerîn apãpe sticlãm-am înºelatprinzând Soarele unei Duminici,dar corpul tãuºi trusa ta de zâmbetemã ard

comme tu disais que tu m’aimais!


Dorinþa

Vreaucu o poftã nebunãsã-þi privesc tâmplele

Vreaunumai o clipãsã trãiesc în ele,în cascadele zvâcninddincolo de picurii recide sudoare

Vreausã-þi sãrut, anume,indiferenþa de piatrã,sã-þi alung somnul brutalde apa lovitã de mal,când ziua-ºi strecoarã legendaprintre vitralii scurgându-ºilumini rãtãcite în noi.

20 Sanda Maria Deme

Fãrâmã de adevãr

Sunt fericitãca în tremurulexistenþei taleai ºtiut de mineºi mi-ai spus pe nume.

Mi-ai spuscã sunt o ploaiede iarbã fierbinte,o mare dureroasã,o lume flãmândãºi prãfuitãde jocul corãbiilor.

Sunt fericitãca în iubirea tapentru navelece se nãscurãdin spuma adâncului,sunt o fãrâmãde adevãr.


Replici pentru neîncredere

Adorm legãnatã deCântecul mut al genelor tale,Ochii îmi scapã printre degeteCa nisipul soarelui de piele.Mã scald în mâinile taleªi trupul îmi freamãtãa primãvarã.Mã joc cu sufletul tãuCãruia îi dãruiescLumina florilor din mine,ªerpi verzi îmi mângâie somnul,ªi cozile lor rãscolesciubirea din tine.Potop de frunzene prind de mâiniConducându-ne spre ziuã.

22 Sanda Maria Deme

Tu te grãbeºti

Tu te grãbeºti,mai tare decât toate florilete-mbãlsãmeazãnostalgia mea.

Trei sori nu sunt prea mulþipentru noi care avemtrei luni în cerul nostru.

Tu te grãbeºtiPe braþele mele în aºteptarese preling nevãzute fiinþe, frunzele,frunze cãzãtoarepeste un covorde frunze muribunde.

Realitatea – un vis propuneCu un fir de iarbã între dinþiCautã ursita dreaptã,Cautã credinþa.Eu te cred.Tu te grãbeºti.


Liniºtea nopþii

Frica mea - iedera zidului,mi-ai auzit voceadin ascunsele cãrãri ale inimii?

În aer se sinucid privighetori.La miezul nopþii totul e liniºtitîn casa noastrã.

Douã fiinþe fãgãduindu-ºi îmbrãþiºarea.Potop de fulgere tâºninddin trecãtoarea ranã aprimãverii.

La miezul nopþii totul e liniºtit.

Sunt doar eu, conturul unei stele pierdutefragilã ºi blândã.Vãd dupã atâtea veacuritremurul eicând cade o piatrã în apãsã legene depãrtate maluri.

24 Sanda Maria Deme

Suntem cãlãtori

Spune adevãrulfii unicîn dezordinea lumii.

Jocul existãatâta timpcât participi la joc.

Eu n-am nici o treabã,Sunt ca un embrionSunt ca un sfinxSunt ca timpul.

Visele mele se nasc dimineaþaºi mor dimineaþa,pescãruºii n-au rãbdare.

Din când în cândating cu totul întâmplãtorviaþa ta,nu am dovezi,jucându-mi sufletul la zaruriîntr-o toamnã de aurtârzie.


Cuvintele mele

Cearcãnul vânatîn care mã ascundca sã mã pot feri de preziceri -fãrã sã-i spun, te cautã.

Cãmaºa ta miroase a noapte,nu ºtii cum doarme o fatã,arcul ºolduluiepuizant de tristse-nvârte brâu pe lângã tine.

Sunt în ziua când ai intrat în anii meisã-þi spulberi ceaþa din frigul altor vârste.Nu se întoarce nimeni din noapte meaºi nimeni nu vorbeºte despre tine.

Retras în drumul tãu,unde nu ºtiu dacã am sã ajungvreodatã,o sã m-aºtepþicu faþa cãzutãîn cearcãnul visat,fãrã fãgãduieli.

26 Sanda Maria Deme

Acum locuiesc într-un arbore de sticlãun copac cãlãtor,mirosul meu de femeieîl împartdoar cu orzul sãlbatec al serii.

Am stins felinarul,am distribuit tãcerea în jurºi pânã la tinenu ajunge nici visul.


Dialoguri din Eden

– Tu altfel vezi trãireaºi altfel adormirea.În întuneric plânsul tãuse rupe-n aersorbit de noriîn valuri de vânt ºi de luminã.

O lume ai creat ºi ea nu este,un zid ai ridicatîntre noi doi.

Aºtepþi surâsul meuîn visul tãu cu iele,sã-þi încãlzeascã sufletul rãcitºi tristluat din stele.

– Îngenuncheatã, delirând sãrutulîn fluturi galbeni, violet ºi albi,mã cauþi în ceaþa din vârstele de ieri.Ce poate gura ta de sare sã mai spunã?Eºti obositã,pânã la mine, în sfera mea,mai ai sã treci prin mii de ani.La fel, ca un strãin,ce sunt aici,

28 Sanda Maria Deme

plec mai departe,suntem ai amintirii,sting lumina.Tu, vei rãmâne, aici,mereu a mea,în pãrul tãu bogat zãpezi,nisipuri, pustiuri ºi oceane.Fii fericitã, ai trãirea!


Eternul surogat

Þi-am reproºat sintaxa obscurã,cuvintele tale sunt pusesã primeascã un triplu sens.Fãrã rãsfrângeri în real.Eul nostru este animal,existenþa particularã ne priveazã de luminã(poþi sã inversezi fraza).Eºti plin de trufie ºi de dispreþ,ca nimeni altul,mila s-a întâlnit cu mâniaîn viaþa ta.

Viata e aºa cum vrem noi,ca hainele pe care le îmbrãcãm.Lucrezi argila ca sã modelezi un vaspe care-l foloseºti datoritãgolului interior.Casa are uºi ºi ferestre,golul dinãuntruo face sã fie locuitã.

Cui vei da pustiulºi noaptea din care nu vei mai putea ieºi?

Vântul prin spaþii confuzepoartã mãºtile anilor rãmaºi în urmã,cãutãrile,plânsul palmelor mele,

30 Sanda Maria Deme

sângele aprins - spaimele trupului,amurgul otrãvit de galben.Aud þipãtul genunchilor tãicãzuþi în uitare.

Curând vom ajunge la marea pustieunde nu ne aºteaptã nimic.

Suntem într-un munte de gheaþãeu, un desen transparent.Poþi sã-mi aduci flori ºi fructeºi coºuri cu vorbe,piaþa-i aproape.


Existenz

Ne ducem ºirevenimde unde am fostiubindu-ne.

Seara, în jurul mesei,sunt aºezate ºi umbrele,într-o tacitã aºteptarede alternative,multe, puþine.

Totul în noi e flacãrãca în ziua dintâi,purtam seminþele vieþiiiubindu-ne.

Aurore ºi apusurifãrã sfârºitde la primul scâncet al vieþii,îndrãgostiþi de aroma trupuluipieritorne privimiubindu-ne.

Mesageri ai Soareluispunem rugãciuni tãcuteiubindu-ne.

32 Sanda Maria Deme

Amãgirea

Aºteptam bãrbatulcare sã-mi caute prezenþaîn minunea caldãa oglinzii mele goale.

Am pictat o uºãchiar în mijlocul oglinzii,dupã ea s-au deschis alte uºi,fãrã ordine.Ordinea - paznicul sufletuluiîºi trimite mortuara rigiditateîn gând ºi simþire.

Te-am visat prea mult,îþi pierzi consistenþa,braþele mele cãutându-þi umbranu se vor mai încolãciîn jurul conturului tãu.

Voi deveni ºi eu o umbrã,prea mult am mers, am vorbit,m-am culcat cu fantoma ta.

Mai am vreme sã-þi facun trup viu,dar dorm ºi visez


imaginea ta perfectãîn inima ºi fruntea mea bolnavã.Mai pictez o stealângã uºã,fierbinte,sã topeascã oglinda.

Rãmân cuvintele melesã umple formele cu rãspunsuri.Cerneala s-a uscatcuvintele sunt imprimatede ordine.

34 Sanda Maria Deme

Închidere în tãcere

Eºti atât de departe.

N-o sã-þi caut mersul în runele nopþiiprintre spaime,speriatã de frigul aºteptãrii.N-o sã te chem în seara asta strãinã,în spaþiul gol în care nu te ating,în drumul meu pândit de pãduri fumurii.Flux ºi reflux - dragostea ta,pe þãrm doar eu,eu ºi resturile cicatrice.

Mi-e totuna dacã plouã sau e soare

Mã chinui sã învãþ mereu sã tacºi izbucnesc adesea ca o lavã,norii mã acoperãºi îmi pregãtesc cenuºa.Sunt femeia cu gâtul prelung,cu pasul frumos,cu ochii frunze de salcie,cu pãrul rãsfirat de degetele tale lungi,cu întrebãri în suflet.Suntem într-un singur spaþiu,într-un singur timp,pe un singur drum.Eºti departe, departe.


Rosa canina I

Geniulsolemn ca leulºi trist ca pasãrea de pradã.

Aveai palmele palideºi-mi arãtai casa de piatrãºi râul care trebuia traversat.

Sunt aici, voiai sã-mi spui cu privirea.

Sufla un vânt dinspre necunoscut.Îmi ating faþa, împrumut mereuasprimea copacului.Am vrut sã te chempeste tot ce existã,comunicãm într-un cod de care uitasem.Cu singurãtate ºi teamã,în fiecare clipã încercãm sã amânãmrãspunsul care ni se cere.Cãrãri de turnesol spre ochiul fântânii,acoperã rãnile,tu, mai bãtrân cu o clipã,îmbrãþiºat în vrãji,treci prin viseca o chemare.

Azi noapte cântãreþul n-a mai visatpe trestiile îndoite. A înþelescã nu era nici un flaut în cer,totul era în el însuºi.

36 Sanda Maria Deme

Mansarda Iluzoria

Deferirea ta zilnicã unei justiþii a fiarelorîn parcul municipal,sau prestarea unor servicii la domiciliul ideilor,te lasã sã jefuieºti un trup ameþit de speranþe.

Un soare obez plimbãcrochiuri de umbrã în spaþiul odãii,trecând dintr-o formã în alta.

Probabil viseziîntr-un elan generos de tandreþe silueta-ntre perne,conturul unei femei iluzie,sclipiri de cerceicu lobul urechii asemenea scoicii,reflex de sidef,relieful pânzei lipite de coapse.

Visezi,o femeie din dinastia florilorpe care sã-þi aºezi buzele, frunze fierbinþi.Arcul genelor tale lungi,încordat de sãrutãri ºi suferind de lunã,cautã odãile vântuluiunde am iubit fãrã sfialã.

S-a mutat uitarea în zile?


Dacã plec, cautãmiracolul numai de noi ºtiut.Am sã trec pe alt drum,cineva îmi va ºterge urmele.Castelelor noastrele vom spune istorii din viitor,fotografia cuvintelor,tu poþi orice.Sunt femeia cu ochii aprinºi,poate iluzia unui timp din care am plecat.

Fãrã somn, vom fi cãlãtori între margini.

38 Sanda Maria Deme

Neopritului

Vântul vântura-lumede la nord-est,Fii un yang-yang dacã vrei,Fii un Hei-Hei dacã vrei,Pui de lunã,Semilunã,Lunã de argint,Doi ªobolani Albaºtriîþi trimit bezele-cu-friºcã.Eºti regele stridiilor,omul care schimbã alfabetul.Sãrutã-Mãpe ochii împrumutaþi de laPisici Sãlbatice.O sã-þi spunºase sute de poveºti desprelitera X din alfabetul tãu.Pisica Nelson umblã încoloºi-ncoace în ciorapi portocaliicu pãlãrie roz,preferã luneacuvinte lãptoasecu miau bine ascuþit.


Hai cu mineîn trenul Cramponului de Aur Ltd.,Observatorule ªefAl Comitetului celor ªaizeci ºi ªase,sã mergem în þara porumbului fiert.Sãrim la Curba în Potcoavã,ne ascundem în casa dintr-un copac gãunos,noaptea o sã cãutam boabede mãceº, de agriºe verzi,vreo dozã de magie,într-o inoxidabilã poziþie lotus,ca sã ne facem Amurg,sau Paradis, sauTeddy-bear.Ai destulã îngheþatã pentru mine?

40 Sanda Maria Deme

Skiathos

fandare în miezul Sporadeloralbastru-luminascrijelind sãlbatec ochii,ochii meiforfotind pe plajãla hotel pe terasãziceam cãnumai la oglindã exersezeleganþa tãcutã a Gambeidar tu mã chemiºi eu zãbovesc lângã tine,dans între noiseptembrieîntre mare ºi cer


Vânãtorul de vise

Din mintea taam extras niºteamintiri coagulate ºio privire care mi-a mistuitprivirea.

În mintea taeste întuneric,numai sunetul flautuluiîþi poate desfereca porþile.

Vulpeasunt eu,panglica de miros.

O împuºcãturã,încã una. Ca ºi cumaerul din jur ar fi o þeavãiar soarele un glonte.

42 Sanda Maria Deme

O zi de vacanþã

Ai un raft întreg de amintiridesigur,amândoi ascundem multe cuvinte,dar când deschidem de fiecare datã dulapul,din el se revarsã stelele, luna ºi soarele, cerul cunori,amestec nedefinit de sentimente,se-ntâmplã uneori lucruri nostimeîn camera cu umbre mãrunte de lumini

Mi-ai spus sã-þi dau o zi de vacanþão ceaºcã de ceai, pâine prãjitã, turtã dulcesã cãlãtorim prin imaginarul clandestineu o sã te ascultdragostea noastrã îºi va face de lucruprintre îngerii ieºiþi la plimbarepe coli de curcubeu, ploile n-or sã ne mai primeascãmâinilesuspendaþi între cer ºi pãmântnu-þi mai simt depãrtãrilenu existã cuvinte pentru necuprins

Apoi vine searaºi una din maºini ne duce pe fiecare la viaþa luipânã când o datã o sã te aºtept acasã,


o sã-þi aprind candela ca sã vezi cãdrumul spre viaþã trece prin braþele mele

Cert e cã azi te-am plimbat cu maºina mea

44 Sanda Maria Deme

În seara asta

Mã urmãresc gândurileîn seara de moº Crãciun,cu îngeri,crescuþi din întuneric spre luminã.

A intrat iarna-n oraºcând mã pregãteams-o chem la minepe vecina lui Dumnezeupentru un transfer de materie.Aveam întrebãri,rãspunsuri,de sfârºit ºi de început.Prietenul meuplonjeazã mereu invers, spre cer.O mie de mâinii-am întins spre pãmânt.

Azi noaptelãtrau câinii,întreþineau discuþiipe teme cosmetice(frumuseþea ciolanului).

Nu mi-e somn,stau de vorbã cu fulgii de nea,


femeia din cer,înhãmatã la constelaþii,a uitat de mine.Nu ºtiu dacã vinesã mã dezlege de un destinlegat de grãdinile publice.

Voi primi doar un surâsîn seara de Moº Ajun.

46 Sanda Maria Deme

Scamatoriile serii

Caut cuvinteleîncerc sã fac scamatorii cu eleîn versuri, câte douã-treile aºez în inimã, amintiriSimt cã mã prãbuºesc în mineîn oglinzi paralele asimetrice,prea multe realitãþi,a mea, a ta, a noastrã,mã cuprind uneoriîn cãmaºa neagrã a gânduluinu pot sã le suprapun,zeii darnici cu noi nu-mi dezleagã viseleBypass-ul tãceriiar fi o variantã sã-mi izoleze inimaPrea des merg la culcareîmbrãcatã în cãmaºa îndoielii,cu gândurile întoarse înapoimã întreb de neliniºte:Oare nu timpul ne trãieºte pe noi?Cine cui se dãruieºte?


Oglinzi de iarnã

La începuterai numai o presupunere a meaîn sensul unui timp nenãscut,nu mai ºtiu ce-am vãzutºi cât timp am simþitfreamãtul ºi spasmulmirãrii trupurilor noastre,îmi spun cã altcineva a sãrutattrupul meu lãsat sã-l rãscumpãrcu vina mea ºi cu moarteaVino, se apropie searavino sã dormi între cuvintele mele,o sã-þi torn luminã de floare în gânduri,sunt Doamna neliniºtii tale,mã dezbrac între oglinziledispuse simetric în ecoul nervilor meiVino sã-mi sãruþi umerii,când mi se face frig.cãci oglinzile sunt de iarnã.

48 Sanda Maria Deme

Decembrie

Coboarã anul în sufletfãcându-ne sã-i numãrãmpe cei ce vor mai fi,e drept, fãrã-o grabã prea mare.

Zori sângerii se deschidla auzul cuvintelor dintr-un alt timpcând mã-ncãlzeam la un foc palid.Trei iepuri se dau peste cap,nouã plopi devin fluiere galbenepe ºesul cuminte ca un somn mineral.

Ne-ntoarcem în iarnãde pe unde am umblatc-o rãsuflare mai grea.Un ochi transmite celuilalt vedereaacum focalizatã într-o sondã.Întors înlãuntrurâde numai în sinefãrã sã spunã de ce.Nouã ne aruncãîntr-un ghem de declin(ochiul - ins cumsecade)doar un surâs neutru.


Decembrie II

Din pãrul meu încã-un fir s-a mai dusºi astãzi, cum se va duce ºi mâine.Soarele rãsare la 7,30 dimineaþao slabã luminã, suficient de puþinãca sã ne distingem unii de alþii.

Iluzia - vameºul porþii,ne acordã scutirea de platã.Ascult viaþa pe roþi,cineva s-a oprit tocmai sub geam.Cobor cu prudenþã, trãgându-mi mãnuºile,cu gândul la ciclul diurn al rotitului.

Zãpada bemoleazã pe un ton elegiac,e mare melomanã, cere blãnuri mãtãsoase,roºcate, albe-negre,cu înclinãri solitare ºi filozofice.

Doamna de pe calul sursuferã de aterosclerozãare uneori, lipitã de capo urnã fragilã,un horoscop cu destinele omului,o candelã cu ulei afumatde timp,sau þine ascunsã-n fular

50 Sanda Maria Deme

luna subþireca un disc fluorescent.Trebuie sã-mi presar drumul cu sarealtfel alunecpe streaºina fiinþei mele.Întinºi pe traverse umerii meiînvaþã, ca-ntodeauna, ce-i moarteaºi frica.

Arde luminam-aratã bãtrâna, slãbitã,cu spatele îndoit(sau e doar umbra mea proiectatã pe zid).

N-am nevoie de o mânã caldãnici de un veston fierbintesã-mi încãlzeascãgândurile gheaþã.


Decembrie III

Aº fi vrut sã mã pierdîn ziua care albea câmpurile,într-o ninsoare miratãmã întrebam dacã vii, dacã pleci.

Ceva nelãmurit modificãmiºcãrile mele,cãmãºi spânzurate de frigse zbat pe frânghii în curþile interioare.

Te-aº cãutacu insomniile înhãmatela sania cu flori de gheaþãdar îmi curge în sânge o iarnã de fatã.Urmele mele nu se-ntorc,brazii emanã ceaþã.

Pãrul meu cânepiu, de iarbã uscatãredus la culoarea pãmântului,te învaþã sã descânþi întunericul.Nu mai am decât arculpe umãr, alung corbii de iarnã.

Tu eºti numai o presupunere a mea,ne iubim flãmânzi în cuiburi de stele,femeia locuieºte foarte departe,nu s-a întâmplat nimic,nici o minune,

52 Sanda Maria Deme

þi-am spãlat cãmaºa ºi oboseala.Nimic nu s-a întâmplat.Arsã de rug ºi blestemecarnea a uitat oboselile toate.Într-o rãscruce de iarnã ºi noapte,prea multe gãuri în memoriesângereazã strivite între buzelãsând gândurile fãrã veºmânt.

Dacã adormi în frig,mirosind cuvintele mele,în ziua ce scade ºi noaptea ce vinerãnitã de atâta alb,ne vom îngropa în liniºte.

Am sã devin truplipit de trupul tãucu aripile închise în noi.


Zilnic

cunosc miºcãrile taleadesea mã lipescde pieptul tãuînvelit cu soare pe dinãuntru,odele metalizate sunt dupã noio sã-mi istovesc lenjeriaîn mii de confettticu prozodie new age,nu privi spre trupuluns cu sudori ale nãuciriiîntre o ceaºcã de cafeaºi un sânge cu apã,îþi voi face un transferdintr-o inoxidabilã poziþie de lotus,dacã printre ramurise înfãºoarã noapteao sã mã adãpostescsub plãmânul tãu stângca într-o vizuinãascunsã de indiferenþa inimii

nu e nici o iarnãîn oraºul acesta ieftin

54 Sanda Maria Deme

Clip-Clap de iarnã

Noapte de iarnã. Cer înstelat.Nici un fiordoar un surâs din tinereþea mea.Pe umeri frunze galbene s-au puszãpezi de altãdatã.La dreapta soare, la stânga lunãun pas în ziuã, celãlalt în nimeni.

Un fulg din nemiºcare s-a desprins.Sub ochii tãi miraþistã doar icoana meaºi deseneazã duioºii materne.

Eu sunt aceeacare te-am oprit din calecu gândul – altfelnu am îndrãznit,zâmbesc,de ce aºa târziu?„clipe se caþãrã în clipãrisipã fãrã cer, fãrã aripã”.

Sunt eu,umblând în vis dupã corole,las vântuluio singurã lacrimã.


Colind pentru copil

Cu rãnile mele, voi înveli rãnile talefãrã sã-þi cer nimic în schimb.Iþi dau un fagure de lunãºi fragi de stele coapte,cu flori de zori te-mbrac,nu plânge,suflarea-þi este strãvezie.

Cui sã te-arãþi ºi cine sã te-admire?afarã-s monºtrice par cã-s blânzi, la început.

Te mângâi pe frunte cu mâna din gând,ea simte speranþa.Se scuturã aniicu zmalþ de ruginã pe tâmple cãrunte.

Un om de zãpadã þi-am fãcut,în povestea mea albãse apropie colindãtori,vine Crãciunul.Florile dalbe,Crãciunu’ cel bãtrânu’Florile dalbe,cu fulgi nãscuþi din ape,Florile dalbe,

56 Sanda Maria Deme

ºi daruri minunate,Florile dalbe.

Nu fi mâhnit copile,priveºte!Astrul ridicã din marecununa luminii,dintr-un hãu al timpuluipe care nimeni nu-l ºtie.


Fobie de iarnã

Munþi de zãpadã ºi flori de gheaþã,Morgana îmi ruineazã minþile.Cuvintele melele trimit scrisori în cer,desenate, ºtiu sã zboare,descântece pentru dorul de soare ºi luminã.

Mã ºterg de nesomn ºi îndoialã.Vântul sã mã dezlege de blestemeam fost prãdatã fãrã urmã de milãsub protecþia îmbrãþiºãrii,transferatã în altã iluzie.

Râul meu curge sub poduri de gheaþãurãsc iarna lungã,matematica ceasurilor s-a schimbat.Nu gãsesc nici un drumpe cãrãrile troienite.Cãlãuza sunt euîn nesiguranþa rece a drumuluipe care nu vine nimeni.

Ningea frumos pe strada copilãriei,odatã modelam bulgãri de zãpadãroºie în obrajii rotunzi,mereu miraþi de fuga anotimpurilor.

58 Sanda Maria Deme

Acum zgribulitã de frigprivesc prin tunelele sãpate de soare în ceaþã.Walkiriile controleazã zarea de omãturi,sãlbãticiuni înfometate îºi plimbã boturilemânjite cu rãºini de brad.

La sfatul Himereistau ºi privescalbul patinoarului deprimant,albul hârtiei de scris,nu vreau sã pierd clipelecare poartã chipul tãu.

Am sã plec în emisfera sudicã,cãlãtorie nici înainte, nici înapoi,sã caut cãldurã ºi luminãde care am nevoie.


Bucla timpului

Mâine va fi prima zi în caream sã ºtiu mai bine ce-a fost azi.Iubirea mea de viaþã e-ntinsãasemeni unei funii de spânzurat.

Cine sã mã audã?

Vocea de clopot:„De unde vine omul ºiîncotro se-ndreaptã?Naºterea ºi Moartea stau peaceeaºi treaptã”

Crezând cã voi ajungeunde n-am putut sã ajung niciodatã,m-am strecurat pe dupã mine,înainte de a-mi întâlni imagineala marginea unui echivoc.

60 Sanda Maria Deme

Geamul unui gând

Reversul dispariþiei dupã colþeste apariþia concomitentã dupã colþ,mai încolobãiatul blond cu trotinetãaºteaptã sã-l calce o maºinã.O micã obsesie,nu am respect faþã de statui,mã cântãresc în fiecare a treia duminicã,constat un minus de nouã kilograme,de aceea nu mã plictisesc niciodatã,de aceea mã joc din motive nedefinite,de aceea sacrific o parte din coada mea.Aud tot ce se spune despre minesã nu scap de bãnuiala ascunsãcã mi-am pierdut minþile.Înºelãtoare scoarþa realului imediatiar dedesubtul eiprea multe gãuri în atavismprea multe gãuri în memorieprea multe gãuri în conºtiinþã,rugãmintea deschizându-se asemenea coapselor,uºurinþa de-a aluneca definitivprin oricare gaurã, oricare clipã,atingând în locuri diferitecercul vieþii noastre.


Pisica numitã Nelsonpare împãcatã cu soarta ei verde,e gri, religioasãdanseazã cu paºi zâmbitori,tuºeºte rar,doar dimineaþa, scuipã,se scuzã mereu ocolind întrebãrile,alunecã mereu într-o banalã relaþiemedic-pacient.O sã-i extrag o mãsea, douã sau chiar trei,fãrã anestezicepe canapeaua violetã.Nimeni n-o sã ºtie cât o sã mã doarã.

62 Sanda Maria Deme

Echilibru

Sã nu te pierzi în amãnunte,Sã nu te pierzi în idealuri,Sã nu visezi la frumuseþe,Cãci mintea face valuri, valuri.

Mãrgeaua aruncatã-n apeDã cercuri mari,Ca mintea valuri,Din urme vii învolburateRãmân aceleaºi liniºtite ape,ªi unde vezi tu idealuri?

Rãmâi prudent, vegheazã oraCe va veni, ce se va zbatePromite-þi þie lovituraªi toate le vei duce, TOATE.


Avertisment

Picioarele mele lasã urme de uleipe viitorul care neîncetat vineºi nu pleacã defel.

În ºir de gâºte coloana pãºeºte-n cerc.

Dimineaþa mã spãl,cu inima sclerozatã ciugulescziarele de pe bancã.Mã gândescla excepþiile tuturor regulilor,legãturile le fac întotdeaunacu câteva strãzi de joi.Timpul se moduleazãîn abstracte formule matematice,în care cautã expresiaaproape materialã a morþii.Misterul devine certitudine.

A coborât uimirea oarepeste acest oraº afurisit?Noaptea trecutã am visatcã teama a trecut.

64 Sanda Maria Deme

O sã-mi iau o maºinã mare, datã-dracului,fiindcã iubesc viul condamnat la moarte,iubesc lumea cãreia i s-a datdimineaþa ºi simþirea,iubesc trandafirii aroganþi ºi dafinii rozºi citesc mereu scrisoarea ta albastrã.

Dar,mã înãbuº din lipsã de timp,de lipsa de oxigenul distanþei,corsetul mã strânge la sfârºit de bal.

Condu mi-a spus Dumnezeu,fii atentãpe unde te duci.


Eden online

Întoarce paginae albã,e ziua care vine,s-a nãscut din ieri.Seninul minþiinaºte noaptea gândul,izvoramplificat de tine.Nu-i da crezare,un gând,o lacrimã,visare,nebunie,e trecãtorînºelãtor.Cãuta lumina minþiirupe pãianjenii din vis,nu scapi din plasã,e conºtiinþa taîn lupta cu tãcerea.Mai bine tacirãmâi tu însuþi.Ascuns în tinevei gãsi putereape drumul tãu,creat ºi necreatde ieri.

66 Sanda Maria Deme

Politica de searã

Am împãrþit fix,în rate succesiveconsistenþa faptelor,atât pe linia verticalãcât ºi pe cea orizontalã,cãutând acordul lorsemnat pe baze rezolute.

Doctore,alunec mereu în trecutºi mor pe perna transpiratã.Umbra în diverse ipostazea devenit nonsens.

Prea multe ºocuri atmosferice.

Dacã trãiþi cu douã fãpturiuna, substanþa tangibilãîn carne ºi oase,cealaltã doar cu proporþii exacteîn mintea dumneavoastrã,primiþi-le pe amândouã-n pat,din când în când.Fãrã îndoialã, der Abend kommtfemei, bãrbaþi împreunã,liniºte mitteleuropeanã,cu orgii intelectualeîn Palatul de Iarnã.


Soldatului

Ar fi timpul sã înveþisã poþi vorbi cu tãcerea.Un þipãt enorm sfâºie lumea.Ce spaime te chinuie?Ce blestem ai de împlinit?Rãdãcinile ies noaptea ºi întreabãpe unde întârzii.Încotro vei îndrepta ochii,cui vei ascunde durerea care macinã?

Vântul deºertului cheamã moartea.

Caut cuvintele rãcoroase ºi buneca apa ulcioarelor,cuvintele mele sunt tãioase ca fulgerul secerii,cuvintele mele prezic iubirea sau moartea.

Sunt prietenul celor umiliîngrijesc în tãcere visele omului,vorbesc prin somn despre un blestematcare a bãut crinii ºi fricacãlcând peste mare.

Dacã nu mai avem nimic de spus,sã ne luminãm odaiacu râsul nostru de portocale rãnite.Vei merge singur sã beiLacrima nopþii.

68 Sanda Maria Deme

Sub soare

Spirala astaare repere interminabile,dimineaþa se caþãrã pe eavoci de înger.Bella combinazioneAntonio Trio - Blackmore’s night,cuvintele se coaguleazãîn vocea perfectã ºi clarã,poezia e în pijama roz.

Am insomnii floralecând privesc cerul disperatde prea mult albastru.Cu odihna vântuluiîmi modific regimul de singurãtate,nu pot sã pierd nimicdin ceea ce stãpânesc,rãsãritul soarelui e constant.Cãlãtoresc zilnicîn jurul casei mele,iau barca ºi mã urc în cerºi-n pãmântºi-n flori,sã enervez noriiaºteptaþi de plante.


Zadarnicascultã Turnulcorul Danaidelor.Sã închidem psiho,nu existã riduri în trecut.În palma meaam rãsuflarea unui continent.

70 Sanda Maria Deme

Cântecul Nopþii

MileniiNarcotizez vocile serii,sã le dau vântuluiºi s-adorm într-un subsol cu epave ºi peºti.Surâsul Madonei e fragil,veºnic surâs, fãrã iluziacã vameºul porþii, cãruntul,ne-acordã scutirea de platã.Sub bolþi albastre-auriise cânta Missa Sollemnispentru mieii plãpânzi, asculttãcerea mieilor din staule reci ºi umede.Copii-nfloresc ºi se bucurãsub pomii de plastic ai veacului.Nemurirea era în trupul tãuîn mersul tãu de apeîn ochii abia deschiºi spre verde,în durerea cereascã.Mã întorc dintr-un vis,de departe,cele ºapte izvoare sunt azi fecioareprinse într-un alt hotar,puterile lutuluiîncep ºi sfârºesctaina sfântã a dragostei.


Mã dor tãlpile cu care am tãiatdrumul prin þelinã. ªi mâinile mã dor,cu care am îmbrãþiºat prea devreme.Doar trunchiul meu se-ndoaie câteodatãpeste poduri, în zborul de culori,îngenuncheat,cu gâtul întins spre lacrima miratã.

72 Sanda Maria Deme

Ploios

nu mã recunoºti

aºa cum fãceai demultîn copilãrietraversai bulevardulcu noaptea pe umeribuzele tale mã þineau în viaþã.Intenþiile mele de cãþãrarepe scenacu ochiul în golsfârºesc pe Plafonori în semitonul dinmemoria mãtuºilor emigrateSeptembrie ploiosîn grãdina Domniþei,tu sforãi teribilsub becul strãlucitor din baie(tractorul pompierilor e de vinã)iar eu izbucnesc în pomicu gânduri dinbiblioteca ascunsã a creierului

Heiho Rainy Day


Iertarea

Sacerdotal treciDoamna Tãcutãpeste anii meilâncezind în dezordine,mereu am întrebãri-rãspunsuripe tabla întoarceriiNoaptea te aud,eºti Bufniþa Oarbãdin casa bãtutã de vânt,halucinezi despre un destinîntr-o margine

Nu vreau jertfe zadarnicespectacole bizare,prea multe gânduri cheltuiesccãutându-te în vrajba sonorã,dã-mi împãcareaLocul tãue în drumul fãrã sfârºitpãmânt sãraccu mãrãcini

Eusunt în þara de piersici,pretutindeni izvoare ºi taine,ezitarea mea se naºte din mirare

74 Sanda Maria Deme

Am prieteniicu care am învinsAm privilegiulde a muri ºi de-a-înviaDoamna Tãcutã,ai cãzut pe o planetãcare nu mã cunoaºteCredinþa meae somnul de crizantemãdin valea necositã a memoriei mele,încarc amintirilepe corãbii movºi le dau drumulpe o apa fãrã culoare


Neuroland

tainic alunec prin tâmplele taleºi mã topesc în gândurile matematic ordonateun, doi, trei, al cincilea mã doare,logica cotidianului, friptura în sânge a buzelorsau sãrutul cu alge la mijloc,rãmâne ceva incertpieptului meu i s-au prezis coasteinima cu chipul maronu vrea sã afle nimic,zilele mele se trec pe drumuri,între un cuvânt ºi altul mã caut

lasã-te-ncetpe genunchii mei zgâriaþi de teamãpofta de pace o sã þi sã scurgã printre degete,nu-mi spune pe nume, sunt aiciam insomnia toamnei, am fost plecatã în regiuneavisuluiunde pot sã respircu toate ideile

76 Sanda Maria Deme

Innuendo

Cu lungi arcuºuri iarba cautãºi descântã trupul din care femeia plecase.Ecoul poartã clopoþelul altarului,e haina de aur a lui Orlando Furioso,Laertios mãnâncã rãdãcini ºi ierburiîn spaþiul fãrã limite, fãrã fulger, fãrã stea.Fiecare zi, fiecare orã pot fi ultimele,infernul l-am fabricat noi înºinecãutând fericirea.Rotunjirea strãlucirii e amiaza,un soare la zenitprins într-o imensã apã tulbure.I-am spus prietenului meu,deoarece pot sã vorbesc fãrã teamã:„John” i-am spus,(acesta nu este numele lui)„întunericul ne înconjoarã,s-aprindem focul,sã ascultãm Nopþile Pontului.”

Dorm femei pe lespeziîn lumina lor adusã de dragoste.

„John, sã pleci o vreme,nu e nimeni


în toatã întinderea goalã unde aºtepþi.”Femeia a renunþat sã se întoarcã,fluturii i-au luat cuvintele,stelele i-au adormit în pãr.Femeia aceea a plecat pe urmele talerenunþând sã se-ntoarcã între oameni.

78 Sanda Maria Deme

Tu

Domnul Este scrie rarrefuzã sã-ºi facã publice mirãrilesã-ºi comercializeze stãrile de suflete obscur de teamãsã nu i se jefuiascã secretul

Scrie, te rogacum vine searaprepar eu ceaiul aromaticºi mã lipesc în afiºelecu nume de dirijori ºi stele exotice

O sã-þi rãspundcu toate frunzele cãzute ca o frunzãcu slove pe foi subþiri de mesteacãn ºi alunavioanele ºi îngerii pentru visese-nvârtesc prin aer

Voi purta o cãmaºã strãlucitoarepoate voi plânge cu ºampaniesau voi rãspândio micã fãrâmã de veºnicie


Stãm faþã-n faþãspune-mi Domnul meu,e mai uºor aºa?sau e mai greu

Sag mir mein lieber HerrGesicht ins Gesicht stehenist leichter oder schwer?

80 Sanda Maria Deme

Revers

Vorbele au înflorit în întuneric,gândul se uitã cu neliniºtepe câmpul uscatcãutând dezminþirile.

Am ajuns sã fiuun recipient sterilizatcu vorbele voastre,protestez împotriva tãierii copacilorde cãtre municipalitate.

Friptura de cãprioarã,dragi contrabandiºti,o sã vã distrugã ficatul.Zeci de animalepoartã aceleaºi blãnuri din moºi-strãmoºi.Lupul contrabandisttravestit în mielcu exces de precauþiegreu de explicat,a devenit hilar.

Aplaudaþi-l.gândiþi-vã binela Turnul Verde,la Moþ Împãrat,


la patru din cele ºapte izvoare,la bãlþi cu broaºte ºi alte dobitoace,la concursuri de garduri ºi vitezã,la sprintul final.Întotdeauna existãun iepure domestic ºi un urs sentimental,dulãi de curte sedentari,selecþie propusã de un juriu competent.

Morala complet deshidratatãgoneºte fãrã adresãlingând ironic un fagure de miere.L-a prins pe lup dopatstând gurã-cascã,contrabandist în relatãri recente,acum e la muzeul-a împãiat.

Lipseºte cãprioara blândã,aleargã prin pãdureneobositã, cu blana ei curatã,miraþi-vã:un lup tâmpit bãgat într-un muzeude-o cãprioarãce are caracterul unui leu!

82 Sanda Maria Deme

Judecata oblicã

Înaltã curte, nu am dovezidespre exterminarea speciilor cântãtoare.Eu ascult în fiecare dimineaþãrâgâitul conform constelaþiei,mã încurc cu firul Ariadneiºi trag o duºcãdin cana preasfinþitã de cafea.

Zvonurile alunecã pe travelling,îmi dau târcoalerotocoale,inocenta mea a devenitputernic afrodisiac,mã apasã în oaseadunatã de-o viaþã.

Stimate Magistratvezi binemisterul nu s-a dezlegat,cuvântulnu mã-mbrãþiºeazã.

Treizeci de spiþe am înfiptîn coaja unui ou,


ca sã strãpung pieliþa albã,sã curgã rãnile puroi scârbos.Puþini sunt cei ce mã cunosc,puþini sunt cei ce mã urmeazã,lucrarea mea îºi are sensul ei,puþini o înþeleg,nu-mi pasã.

Stimate Magistratai sângele uscat,eºti ponosit ºi adunat,nu judeca acest procesmai bine,plimbã-þi limba-n altã parte.

E dimineaþã acumºi mâine alta dimineaþã,vremelnicia ta e tânguire,îþi dau un hamsterºi-o rotiþãsa fii cu grijãla a 13-a spiþã!

84 Sanda Maria Deme

Moment

Îmi pare atât de bine DoamneCã-mi dai lumina mângâierii,Mereu intrãm în alte toamneªi nu vedem firul tãcerii.

În viaþã numãrate-s clipeleDestinul nostru scurt îl ducem,Nu preþuim deloc aripeleMeschin ºi tainic ne conducem.

Lumina e tãcerea noastrãCuvântul nerostit, gândul curat,Suntem scântei în lume-albastrãMicuþi pioni din lut sãrac.


Umbra

Întoarce-mã din drum,m-a rugat umbraagãþatã de copacul vieþii.

Întoarce-mã fetiþosã ascultãm poveºtiºi gânduri de copil.

De ce te-aº întoarce?am întrebat-o fericitã.Sunt tot euºi tu o sã rãmâi mereuîn urmã.Umbra mea.

86 Sanda Maria Deme

Ziua Scadenþei

Ziua Scadenþeie calculatã pe fila aceea,gri-alb-negru,fãrã alte variante.

Cuvântul insuportabile lipsit de sens,oglinzile aburitede pãcate ºi bucuriine voaleazã, ne mintºi ne ascund.

Vânduþi pentru treizeci de arginþi,sau umiliþide Nepricepere ºi Vanitate,ne perindãm uneoriîntr-o tãcere ºtearsã ºi amorfã.

Vânzãtori sau vânduþi,mereu închidem ochiide frica vãzutului nevãzut,în fond,balanþa oftatului e aceeaºi,surã ca florile deºertului.


Ar trebui sã transformãm Kosovoîntr-o grãdinã de flori,sã-l bãgãm în trupurile noastre,sã uitãm dragostea de sinecare se revarsãca o ranã urâtã,grea ºi umilitoare,cam de vreo douã mii de ani.

Dumnezeue mai aproape de sãrãciedecât de sclipirile aurului.

88 Sanda Maria Deme

Cover Cârciumãreasa

un haiduc s-a prins în plasãnavigând sprenouã dansatoarecu bikini de mãrgele,„sã vinã nevasta”spuse politicosfolosind limba ca o scobitoaredupã tãriile pline de cântec,„pielea albã a Cârciumãreseio s-o fur eucând mi se facede dimineaþã”

am lãsat timpul deschis- o sã-mi cadã pãrulºi dinþiisunt singurã ºi mirosa Hãrmãlaie


Postfaþã

Lectura versurilor din volumul Am strigat dupã mine de SandaMaria Deme, eminent medic neurolog arãdean, dãrâmã o prejudecatã,cum cã medicii ar fi deasura neliniºtilor noastre, a celor „neiniþiaþi” ºi-i dã dreptate lui Malreaux care afirma cã nu existã adulþi, cã suntem cutoþii, toatã viaþa, niºte copii. Uite cã asistãm în volumul amintit la unproces, caracteristic tinereþii, de cãutare a eului propriu. Titlul, oevidentã exprimare a sentimentului dedublãrii, de care suferim ºi suferãde mai bine de un secol poeþii ºi scriitorii veacului modern implicãconcomitent demersul de cãutare a certitudinilor pe baza cãrora subiectulliric sã-ºi gãseascã, sã-ºi creeze, sã-ºi construiascã o identitate nu numaiexistenþialã – ca sã spunem aºa- ci ºi una – ºi de fapt, în primul rând -una esteticã. De bunã seamã neliniºtile care sunt evocate, denunþate,în textul poetic, frica („iederea zidului”), melancolia, sunt sentimenteaievea, pe care le încearcã subiectul liric alãturi de noi, ceilalþi, dar e înaceeaºi mãsurã ºi un gest, un motiv literar pe care poeta îl angreneazãîn jocul altor motive ºi teme din care încearcã ºi purcede sã-ºi articulezeuniversul poetic. Regãsim inventarul de rigoare al sensibilitãþii poeticemoderniste/ moderne, cu recuzita, adagii, interogaþii, teme cunoscute(vremelnicia noastrã: „suntem cãlãtori”, „viaþa e puþinã moarte”, „undete duci”), chiar ideea capcanei în care se simte prins eul liric, între zi ºinoapte, între douã lumi, „prea multe realitãþi”, la capãt de lume. Dartotuºi se adaugã ºi ceva personal la acestea, notaþia senzorialã, simþurilepercepând concreteþea lumii („buzunar de la canapeaua vremii)”, în con-trast cu luarea ei în posesiune pe cale conceptualã („bucla timpului”,„timpul ne trãieºte pe noi/ cine cui se dãruieºte”). Tensiunea dintreconceptual ºi senzorial este amplificatã de elementele de mit, de numereºi cifre fatidice, incantatorii, de elemente create de autoare care mistificã(cu „parfum de vrãjitoare”) cu ajutorul singularizãrii prin nominalizare,(trecerea apelativelor la substantive proprii: Copil, Rãtãcitor, Duhul,Neopritul, Foc vrãjit º.a.m.d.), cu puterea ºi dezinvoltura creatorului,

90 Sanda Maria Deme

care în voluntarismul sãu rãstoarnã mersul lucrurilor, agresiunea„derrideanã” a limbii faþã de om dobândind perspectivã inversã, amodificãrii regulilor ºi limitelor limbii dupã voia omului. Dorinþa de a-ºi„mobila” casa poeticã cu propriile motive, mituri, alãturi de motiveleîngerului, sau cele ale emisferelor, ale lunilor anului º.a. sugereazãsentimentul de admiraþie faþã de poezia unor autori români consacraþi.De altfel, în poeme se regãsesc clare elemente de intertextualitate.

Toate acestea se produc sub imperiul dorinþei poetei (a poeziei sale)de a cãuta adevãrul, de a-l gãsi ºi exprima. Dar nu în aceasta rezidãcalitatea poeticã a scriiturii sale; ceea ce scrie este poezie nu datoritãscopului, ci datoritã cãii – abordarea, motivele, temele, expresia figuratã,tatonãrile- vãdesc o promiþãtoare propensiune pentru diferite modalitãþide percepere ºi transformare în materie liricã a segmentelor realitãþii.Astfel, e de-a dreptul intrigantã sinestezia – caracteristicã mai alesmodernismului, simbolismului – care duce la niºte imagini fauviste, deo prospeþime uimitoare („trandafiri aroganþi”; „paºi zâmbitori”, pisicagri, soarta verde, canapeaua violetã”) º.a.

Volumul (cu toate cele trei pãrþi ale sale) se cirscumscrie unei bunetradiþii moderne, insolitatã din loc în loc cu mici „abateri” care denotãlecturile postmoderniste ale autoarei: amestecul codurilor ligvistice –la un moment dat utilizându-se citate în fancezã sau englezã, fenomenulvrând sã fie explicat, justificat prin „mitteleuropenism”. Este poateaspectul cel mai productiv (alãturi de zona „neurolandului”, „bibliotecaascunsã a creierului meu”) al poeziei autoarei arãdence (mitteleuropence)care prin amalgamarea stilului, a procedeelor, registrelor, de la incursiuniîn mitul autohton ajunge la trimiteri la contemporaneitate, chiar la„oligo” puseuri de satirã politicã („literele politicii cotidiene”, „protestîmpotriva tãierii copacilor de cãtre municipalitate”), micul ºoc avândputerea de a ne convinge cã pentru viitor existã rezerve ºi pentru altceva,altfel, mai spectaculos sau poate mai profund, din momentul în care sãse fi întâlnit cu eul dupã care strigã, în clipa în care depãºind puritateaiernilor nu se va mai ancora în „cãmara amintirilor” ci va purcede fãrãprejudecãþi, fãrã teamã prin „uºa din oglindã” - o imagine provocatoarepe care o propune, dar o lasã neexploatatã poetic/ estetic, or aceasta,odatã datã la o parte ne va aduce confirmarea acestui început promiþãtor…

Dagmar Maria Anoca


Cuprins

Rusalca .........................................................................................5Rãzboi ºoptit ................................................................................7Imaginabil ....................................................................................8Incertitudini ..................................................................................9Mesaje din Neuroland ................................................................10Psihoterapie ................................................................................12Licurici .......................................................................................13Semne de foc ..............................................................................14Psihanaliza .................................................................................15Poem în verde ............................................................................17Weekend ....................................................................................18Dorinþa .......................................................................................19Fãrâmã de adevãr .......................................................................20Replici pentru neîncredere ..........................................................21Tu te grãbeºti ..............................................................................22Liniºtea nopþii .............................................................................23Suntem cãlãtori ...........................................................................24Cuvintele mele ...........................................................................25Dialoguri din Eden .....................................................................27Eternul surogat ...........................................................................29Existenz ......................................................................................31Amãgirea ....................................................................................32Închidere în tãcere ......................................................................34Rosa canina I ..............................................................................35Mansarda Iluzoria .......................................................................36Neopritului .................................................................................38Skiathos ......................................................................................40Vânãtorul de vise .......................................................................41O zi de vacanþã ...........................................................................42

92 Sanda Maria Deme

În seara asta ................................................................................44Scamatoriile serii ........................................................................46Oglinzi de iarnã ..........................................................................47Decembrie ..................................................................................48Decembrie II ..............................................................................49Decembrie III .............................................................................51Zilnic ..........................................................................................53Clip-Clap de iarnã ......................................................................54Colind pentru copil .....................................................................55Fobie de iarnã .............................................................................57Bucla timpului ............................................................................59Geamul unui gând ......................................................................60Echilibru .....................................................................................62Avertisment ................................................................................63Eden online ................................................................................65Politica de searã ..........................................................................66Soldatului ...................................................................................67Sub soare ....................................................................................68Cântecul Nopþii ..........................................................................70Ploios .........................................................................................72Iertarea .......................................................................................73Neuroland ..................................................................................75Innuendo ....................................................................................76Tu ...............................................................................................78Revers ........................................................................................80Judecata oblicã ...........................................................................82Moment ......................................................................................84Umbra ........................................................................................85Ziua Scadenþei ............................................................................86Cover Cârciumãreasa .................................................................88Postfaþã .......................................................................................89

Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Sanda Maria Deme - uniuneascriitorilorarad.ro · am sa-þi fac umbrã cu mâinile aº putea sã le...

Documents