MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA DE ZOOTEHNIE GENERALĂ

LUCRARE DE CURS LA NUTRIŢIA ANIMALELOR DOMESTICE

VARIANTA XIII

A efectuat : studentul anului II , Grupa I , a

facultăţii de Medicină Veterinară

Buric Vitalie

Averificat:

CHIŞINĂU 2009

1

CUPRINS

Introducere1. Calculaţi valoarea nutritivă energetică (generală) în unităţi nutritive ovăz şi energie metabolică la următoarele nutreţuri : a. Pleavă de grîu

b. Morcovi-rădăcini

pentru taurine şi porcine.

Analizaţi în scris particularităţile fiecărui nutreţ – valoarea nutritivă ,

prepararea , păstrarea şi utilizarea în hrana diferitor animale

2. Determinaţi normele de hrană şi alcătuiţi raţia pentru o vacă în gestaţie

avansată cu masa corporală 500kg, producţia de lapte planificată pe an –

5000kg, în a cincea decadă de gestaţie, lactaţia a doua, pentru luna iulie.

Descrieţi particulariţile de hrană a vacilor gestante pe perioada de vară.

3. Formulaţi raţia pe perioada de vară pentru tineret porcin supus îngrăşării

cu masa corporală 35-40kg şi sporul zilnic de 400g cu simptoame de

paracheratoză.

Desccrieţi tulburările paracheratozei, indicînd simtomele, căile de prevenire şi

de înlăturare a bolii.

4. Calculaţi necesarul anual de nutreţuri pentru următorul efectiv de animale (

în baza raţiilor calculate în întrebările 2,3 şi a datelor din literatură) .

Nr. Specia animalelor Nr. de capete

1 Vaci 25

2 Purcei la îngrăşat 80

5. Concluzii şi propuneri

2

Introducere

Alimentaţia reprezintă cea mai importantă verigă tehnologică de

exploatare a animalelor . Aceasta este evidenţiată prin sintagme, atît de oamenii

de ştiinţă (hrană, hrană şi iar hrană – secretul creşterii animalelor sau hrana

face mai mult decît rasa ), cât şi de crescătorii de animale – laptele stă pe limba

animalului sau triada-masă , casă şi rasă. Hrana influinţează atît cantitatea şi

calitatea laptelui, căt şi sănătatea animalelor şi eficienţa explorării lor . Wolter

(1994) arată că ,, cerinţele alimentare sunt din ce în ce mai cunoscute, dar din ce

în ce mai dificil de satisfăcut pe măsura creşterii performanţelor de lapte ,, .

Animalele performere antrenează cerinţele nutriţionale din ce în ce mai

riguroase, făcînd ca aceasta să fie din ce în ce mai puţin riguroase, făcînd ca

aceasta să fie din ce în ce mai puţin tolerante la erorile alimentare.

Lucrarea de faţă reprezintă o încercare modestă de a asigura unele

informaţii acaparate în timpul cursului şi de-a face unele cercetări în domeniu

pentru a da propriile date şi recomandări crescătorilor de animale , care pot

conduce la sporirea producţiei , îmbunătăţirea calităţii şi creşterii şi explotării

eficiente . Ultimul aspect nu este de neglijat deoarece orice economie în hrănirea

animalelor antrenează o reală îmbunătăţire a rentabilizării exploataţiei .

3

1. Calculaţi valoarea nutritivă energetică (generală) în unităţi nutritive

ovăz şi energie metabolică la următoarele nutreţuri :

c.Pleavă de grîu

d. Morcovi-rădăcini

pentru taurine şi porcine.

Analizaţi în scris particularităţile fiecărui nutreţ – valoarea nutritivă ,

prepararea , păstrarea şi utilizarea în hrana diferitor animale

Prin valoarea nutritivă se inţelege capacitatea nutreţului de a satisface cerinţele în

substanţe nutritive ale animalelor. Valoarea nutritivă depinde pe de o parte de caracteristicele

nutreţului,iar pe de alta de caracteristicele animalelor care îl consumă .Astfel , acelaşi nutreţ

poate avea valori diferite în functie de specia de animale , categoria de vârstă sau forma de

productie .

Valoarea nutritivă se exprimă prin conţinutul nutreţurilor în : energie ,

proteina ,saruri minerale ,vitamine etc.

Astfel vom calcula valoarea nutritivă (generală ) a unui 1kg de pleavă de

grîu şi a unui 1kg de morcovi – rădăcini, pentru taurine şi porcine după UNITATEA

NUTRITIVĂ OVĂZ - cunoscută şi sub numele de unitate nutritivă sovietică

oficializată în anul 1949 .

,, Conform datelor prof. I.Stoica (2001) aflăm că UNO are la bază

efectul producerii de grăsime în corp . Etalonul acestei unităţi este 1kg de ovăz de

calitate mijlocie , respectiv depunerea a 150 g grăsime , 1414 kcal EN grăsime şi

1680 kcal EN lapte . ,,

4

CALCULAREA UNITĂŢII NUTRITIVE OVĂZ LA :

A . 1kg de pleavă de grîu (pentru taurine)

Tabelul 1

Taurine

IndiciiProteină

brută

Grăsime

brută

Celuloză

brutăSEN

1 2 3 4 5

1, Compoziţia

chimică anutreţului,

%4,6 1,6 34,4 38,7

2, Se conţine , g/kg

nutreţ 46 16 344 387

3, Coeficientul de

digestibilitate 29 31 50 37

4, Conţinutul de

substanţe digestibile

g/kg nutreţ13,34 4,96 172 143,12

5, Echivalenţii de

producţie ,

grăsime ,a

substanţelor nutritive

digestibile

0,235 0,474 0,248 0,248

6. Depunerea de

grăsime presupusă ,

substanţe nutritive

digestboile ,g

3,174 2,351 42,656 35,511

7, Depunerea de

grăsime planificată

g/kg nutreţ83,692

8, Coeficientul de

valorificare sau

deficit celulozic a

nutreţului

49,192

9, Depunerea de

grăsime reală din

nutreţ , g34,5

10, Valoarea

nutritovă generală a

1kg/nutreţ U.N.0,23

5

Se folosesc următoarele calcule : Pentru taurine

1UNO ------------- 150 g (grăsime)

x UNO ------------ 34,5g (grăsime)

x = 0,23 UNO într-un kg pleavă de grîu

B.1kg morcovi rădăcini (pentru porcine )

Tabelul 2Porcine

IndiciiProteină

brutăGrăsime

brutăCeluloză

brutăSEN

1 2 3 4 51,Compoziţia

chimică anutreţului,%

1,1 0,2 1,2 8,6

2,Se conţine , g/kg nutreţ

11 2 12 86

3,Coeficientul de digestibilitate

67 50 54 96

4,Conţinutul de substanţe

digestibile g/kg nutreţ

7,37 1 29,16 82,56

5,Echivalenţii de producţie , grăsime ,a

substanţelor nutritive

digestibile

0,235 0,474 0,248 0,248

6,Depunerea de grăsime

presupusă , substanţe nutritive

digestboile ,g

1,73 0,474 7,23 20,47

7,Depunerea de grăsime

planificată g/kg nutreţ

29,90

8,Coeficientul de valorificare sau

deficit celulozic a nutreţului

2,10

9,Depunerea de grăsime reală din

27,8

6

nutreţ , gContinuarea tabelului

10,Valoarea nutritovă

generală a 1kg/nutreţ U.N.

0,18UNO

Se folosesc următoarele calcule : Pentru porcine

1UNO ------------- 150 g (grăsime)

x UNO ------------ 27,8g ( grăsime )

x = 0,18 UNO într-un 1kg de morcov - rădăcini

În anul 1985 a fost primit alături de UNO şi UNE bazată pe conţinutul de EM în

nutreţuri şi raţii .Valoarea nutritivă a unui şi aceluiaşi nutreţ este diferită în funcţie

de specia animalelor .

Ex. : ,,UNEt =10 Mj EM ; UNEp =11,5 Mj ,,

,,Conform datelor prof. I.Stoică (2001) , metodele de stabilire şi apreciere a EM

sunt numeroase :

a. Sistemul Germaniei de Est

b. Sistemul Britanic ARC

c. Sistemul Denisov

7

Pentru calcularea EM ne vom folosi prin utilizarea

Regreselor matematice

1. a . 1kg pleavă de grîu pentru taurine

UNEt =17,46 * PD + 31,23 * GD + 13,65 * Cd + 14,78 SENd = 17,46 * 13,34 +

31,23 * 4,96 + 13,65 * 172 + 14,78 * 143,12 = 232,91 + 154,9 + 2347,8 + 2115,31

= 4850,92kj = 4,85Mj

1UNE (t) = 10 Mj

x …………. 4,85 Mj

x = 0.48 UNE

b. 1kg morcovi - rădăcini pentru porcine

UNEp = 20,85*PD + 36,63 * GD + 14,27 *Cd +16,95 * SENd = 20,85 * 7,37 +

36,63 * 1 + 14,27 * 29,16 + 16,95 * 82,56 = 2005,79 kj = 2,0 Mj

1UNE (p) = 11,5 Mj

x …………. 2,0Mj

x = 0,17 UNE

8

Pleava de grîu

De la culturile agricole, după recoltarea seminţelor, rezultă produse

secundare ce se încadrează în grupa nutreţurilor grosiere, cum sunt: paiele şi pleava

cerealelor.

Paiele de grîu sunt sărace în proteină şi grăsime şi bogate în celuloză brută

(36-42%) pe cînd pleava are caracteristici nutreţionale mai bune datorită

cantitătilor de boabe ce se află într-un kg de pleavă faţă de grîu . Rumegătoarele

digeră 40-50% din substanţa uscată, iar cabalinele 25-30%. Valoarea nutritivă:

0,25- 0,37UN şi 3-13 g PD/kg, în culturile boboase se conţine 0,60-0,81UNE, în

cele cerialiere 0,46-0,55UNE. Pleava este preparată în asociere cu alte nutreţuri

suculente sau apoase. Sunt bine acceptate şi de oi, dar au in convenientul că

aristele ce le conţin pot produce leziuni la nivelul cavităţii bucale, cauzînd

inflamaţii şi afecţiuni actinomicotice. De asemenea se folosesc la diverse categorii

de animale ca material pentru aşternut , însă pleava are un neajuns şi anume

contaminarea lor cu diverse ciuperci patogene ce ne crează probleme din această

cauză la unele grupe de animale pleava împreună cu paiele ca material de aşternut

se exclud.

Pleava se foloseşte în cantităţi variabile, dar în general se consideră că:

- La vacile de lapte pot înlocui pînă la 33% din fîn. Sub formă preparată sau

însilozate, pot ajunge pînă la 7-8 kg/animal.

- La taurine la îngrăşat se administrează cînd sunt preparate, pînă la

15kg/animal;

- La cabalinele de tracţiune pînă la 5kg/animal;

- La ovinele adulte 0,5-1kg/animal.

Pleava este foarte hidroscopică ce absoarbe o cantitate mare de apă şi în

urma căria se strică foarte repede, astfel ea trebuie să se păstreze în încăperi uscate

sau acoperite cu paie.

Calitataea plevei depinde de nivelul de impuritate cu particule de sol, la

impuritare masivă pleava se samănă de aceste particule. Datorită tehnicii moderne

9

aplicate la recoltarea grăunţoaselor acest nutreţ în unele cazuri este imposibil de

colectat.

Morcovii furajeri

Morcovii furajeri au o compoziţie asemănătoare celorlalte rădăcinoase. Pe

lîngă zahăr mai conţine şi cantităţi mici de amidon. Soiurile de morcov cu miezul

roşu conţine caroten de 2-3 ori mai mari decît cele cu miezul galben. Morcovul

furajer are o digestibilitate ridicată, iar valoarea nutritivă este de 0,15UN şi 10-12g

de PD pe kg. Este bine consumat de toate categoriile de animale, dar se recomandă

a fi utilizat cu precădere în hrana reproducătorilor masculi şi tineretului în creştere.

La bovine – adultele pot primi pînă la 30kg pe zi , dar cum nu se dispune

de cantităţi mari se administreazăcantităţi mai mici, respectiv 3-6kg.

La cabaline – caii de tracţiune pot primi 10-15kg, dar în mod obişnuit

cantităţile utilizate se situiază la 4-5kg pe zi şi numai la armăsari şi tineret.

La porcine – se pot da în stare crudă sau în stare fiartă , singuri sau în

amestecuri cu alte nutreţuri. Cantităţile folosite se situează între 1-3kg pe zi în

funcţie de vîrstă, dar sefolosesc mai des la vieri, tinertului destinat reproducţiei,

scroafe.

La păsări – constituie o sursă ieftină de provitamina A. se pot administra

sub formă tocată în amestecuri cu alte nutreţuri, dar şi suspendaţi pentru a fi

ciuguliţi. Se consumă pînă la 25g pe zi.

10

2.Determinaţi normele de hrană şi alcătuiţi raţia pentru o vacă în gestaţie

avansată cu masa corporală 500kg, producţia de lapte planificată pe an –

5000kg, în a cincea decadă de gestaţie, lactaţia a doua, pentru luna iulie.

Descrieţi particulariţile de hrană a vacilor gestante pe perioada de vară.

S-a arătat că în prima jumătate a gestaţiei fetusul creşte foarte puţin,

greutatea acestuia reprezintînd numai 5% din greutatea pe care o are la naştere. În

ultima treime a gestaţiei creşterea în greutate a fetusului reprezintă 80% din

greutatea la fătare , cînd se produce şi mineralizarea scheletului acestuia.

Alimentaţia vacilor gestante trebuie să aibă în vedere creşterea pronunţată

a fetuşilor în ultimele 2-3 luni, respectiv creşterea necesarului de substanţe

nutritive şi diminuarea apetitului.

Nivelul consumului voluntar scade în luna a VIII-a de gestaţie la 2,2-2kg

SU/100 kg GV, iar în luna a IX-a la 1,8-1,6 KG SU/100 kg GV.

În perioada de vară baza raţiei o constituie nutreţurile verzi de pe pajiştele

naturale sau cultivate. În cazul administrării masei verzi la iesle se recomandă

2/3graminee ( porumb, iarbă de sudan ) şi 1/3 leguminoase ( lucernă, sparcetă).

Cantitatea de nutreţ verde ce poate fi folosită de vacile gestante, în

perioada repausului mamar, este de 30-40 kg/animal/zi.

Completarea raţiei cu nutreţuri concentrate se completează progresiv cu

amestecuri de nutreţuri concentrate, respectiv 1-1,5 kg/animal/zi în luna a VIII-a de

gestaţie şi 2-3 kg/animal/zi în luna a IX-a de gestaţie.

Complectarea de la sfîrşitul gestaţiei, denumită steaming, urmăreşte:

compensarea pierderilor de la lactaţia precedentă şi creşterea rezervelor corporabile

utilizabile la începutul lactaţiei următoare; schimularea ţesutului secretor al glandei

mamare; obişnuirea animalului cu cantităţi mari de concentrate solicitate de

cerinţele mari în substanţe nutritive, imediat după fătare.

În ultimele 3-4 săptămîni de gestaţie cantitatea de concentrate poate să

crească la 2-3kg şi chiar la 4kg/animal/zi. Amestecul de concentrate trebuie să

conţină cantitaţi moderate de proteină şi să aibă o bună digestibilitate. În aceasta

11

este recomandabil să se adauge un amestec mineralo-vitaminic bogat în fosfor şi

sărac în calciu, care să prevină apariţia febrei vitulere.

Folosirea unor cantităţi prea mari de concentrate nu este recomandată,

întrucît, pe de o parte poate conduce la apariţia mamitelor şi chiar a febrei vitulere,

iar pe de altă parte sunt neeconomice, nu sctimulează producţia de lapte ce

urmează şi produce numai îngrăşarea animalului.

În tabelul ce urmează este prezentă raţia pentru vacile gestante.

12

13

Furaje

Conţinutul în raţie

Dis

trib

uţi

a zi

lnic

ă, k

g

Uni

tîţi

n

utri

tive

En

ergi

e m

etab

olic

ă ,

MJ

Sub

stan

ţă

usc

ată

, kg

Pro

tein

ă b

rută

, g

Pro

tein

ă d

iges

tib

ilă

, g

Cel

ulo

ză

bru

tă ,

g

Am

idon

, g

Zah

ăr, g

Gră

sim

e b

rută

, g

Sar

e d

e b

ucăt

ărie

, g

Cal

ciu

, g

Fos

for

, g

Mag

nez

iu ,

g

Pot

asiu

, g

Sul

f , g

Fie

r , m

g

Cup

ru ,

mg

Zin

c , m

g

Cob

alt

, mg

Man

gan

, m

g

Iod

, mg

Car

oten

, m

g

Vit

amin

a D

, m

ii U

I

Vit

amin

a E

, m

g

Norma de

alimentaţie

9,9 116 11,6 1675 1090 2670 1175 980 335 60 95 55 20,9 70 23 695 100 495 6,9 495 6,9 495 10,9 395

1.Iarbă de

Timoftică

25 6,25 81,5 9,47 775 450 2600 137 625 250 - 32,5 17,50 15 130 12,5 1150 20 300 2,75 2000 0,75 1000 105 1250

2.Uruială de

porumb0,51 0,67 6,2 0,43 52,5 27,5 19,3 283 20,4 21,4 - 0,25 2,65 0,71 2,6 0,25 154 4,28 15 0,03 1,98 0,06 3,4 - 11,5

3.Uruială de orz

1,0 1,15 10,5 0,85 113 85 49 485 22 22 - 2,0 3,9 1 5 2,4 50 4,2 35,1 0,26 143,5 0,22 0,5 - -

4.Uruială de

mazăre0,5 0,59 5,55 0,43 109 96 27 266 27 10 - 1,0 2,15 0,75 5,35 0,35 30 3,75 13,35 0,9 10 0,03 0,1 - 26,5

5.Melasă 0,5 0,38 4,68 0,4 50 30 - - 272 - - 1,6 0,1 0,05 16,45 0,7 191,5 2,3 10,4 0,03 6 0,1 - - -

6.Paie de ovăz

1 0,31 5,38 0,83 39 17 324 4,4 4 17 - 3,4 1,0 1,1 13,9 1,7 141 2,9 26 0,7 90 0,44 2 5 -

7.Uree 0,15 - - - - 375 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Adaosuri

minerale şi

biologuc active

1.Sare 0,060 - - - - - - - - - 60 - - - - - - - - - - - - - -

2.dicalciu fosfat

0,2 - - - - - - - - - - 50 38 - - - - - - - - - - - -

3.sulfat de cupru

265mg - - - - - - - - - - - - - - 52,1 - 62,57 - - - - - - -

4.carbonat de zinc

164mg - - - - - - - - - - - - - - - - - 95,5 - - - - - -

5.carbonat de

cobalt4,95mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2,23 - - - - -

6.potasiu iodat

7,03mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 5,3 - - -

7.videin D3

54mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10,79 -

În total în raţie

28,8 9,5 114 12,4 1138 1080 3019 1175 970 320 60 91 65,3 18,61 173 23 1716 100 495 4,67 451 6,9 1006 10,91288

Faţă de normă,

%-5 +1 +5 - -1 - - +1 -4 - - - - - - - - - - - - - - -

14

Analiza raţieiTabelul 4

Nr Indicii Vara

1.

Structura raţiilor :- Grosiere

- Suculente- Concentrate

3,297%66,489%29,680%

2.Cantitatea de substanţă uscată în raţie la

100 kg masa corporală, kg2,48kg

3.Cantitatea de proteină digestibilă la 1 UN

a raţiei , g113,6g

4. Raportul amidon şi zahăr 1,21 : 1

5. Raportul proteină şi zahăr 1,11 : 1

6.Conţinutul de celuloză brută în substanţa

uscată a raţiei, %24,3 %

7. Raportul calciului faţă de fosfor 1,39 : 1

8.Conţinutul de grăsime brută în % din

substanţa uscată a raţiei2,58%

15

3. Formulaţi raţia pe perioada de vară pentru tineret porcin supus

îngrăşării cu masa corporală 35-40kg şi sporul zilnic de 400kg cu

simptoame de paracheratoză.

Desccrieţi tulburările paracheratozei, indicînd simtomele, căile de

prevenire şi de înlăturare a bolii.

Cea mai importantă manifestare clinică a carenţei de zinc la porcine

este paracheratoza, care a fost prima stare clinică dovedită a fi consecinţa

carenţei în zinc.

La purceii în creştere, între 2,5-6 luni, paracheratoza este consecinţa

unei carenţe secundare prin intervenţia antagoniştilor cunoscuţi ai zincului:

calciul, fosforul, fitaţii, cadmiul, cuprul, molibdenul, fierul, proteina în exces,

vitamina D în exces etc. La o concentraţie de 1,3% calciu în raşie se instituie

scăderea sporului de greutate şi 90% din porci fac paracheratoză.

În literatură sunt semnalate unele efecte favorabile asupra carenţei în

zinc la porc, excitatea de unii factori ale căror relaţii cu metabolismul zincului

rămîn neclare. Făina de sînge în proporţie de 20% în hrană, previne apariţia

paracheratozei în condiţiile unui exces de calciu, normalizează fosfatoza alcalină

şi concentraţia de zinc în ser, oase şi ficat. Se sugerează că histidina înlătură

leziunile cutanate prin alt mecanism decît prin creşterea disponibilităţii zincului,

iar efectul ei poate fi mediat prin convertirea în histamină. De asemenea, un

complex zinc-metionină are un efect stimulator asupra sporului de greutate.

Magneziul în concentraţie de 0,8% într-o raţie carenţată în zinc sau excesivă în

calciu, întîrzie apariţia paracheratozei şi îi reduce sevaritatea printr-un mecanism

necunoscut.

Simptomologie . Iniţial se constată eritem şi papule pe membrele

posterioare, cap, coada, subabdominal şi pe laturile trunchiului. Urmează apoi

îngroşarea pielii cu apariţia de cruste negricioase, mai ales la nivelul

pavilioanelor auriculare, pe faţa internă şi externă a coapsei şi de-a lungul liniei

16

albe. Animalele prezintă un interes care determină îndepărtarea crustelor,

alopecie şi infecţii intercurente. În acelaşi timp se înregistrează vomitări, diaree,

scădere în greutate şi anemie. Purceii în creştere prezintă tulburări osoase

evidente la nivelul cartilajului de creştere epifizar. Histopatologic se constată

îngroşarea epidermei, cu persistenţa nucleilor în stratul cornos, absenţa

cherathealinului în stratul germinativ, balonizarea celulelor paracheratozice şi

edemaţierea papilelor. Leziuni similare se găsesc şi pe limbă şi esofag, iar

epiteliul tubilor seminiferi este degenerat.

Tratament . la porceii la îngrăşat se administrează curativ cîte 500mg

sulfat de zinc animal/zi, se recomandă injectarea i.m. a 10mg Zn/kg m.c. la

porcii cu paracheratoză, obţinîndu-se creşterea zincemiei şi vindecarea după 30

zile de la administrare. Pentru prevenirea paracheratozei se va avea grijă ca raţia

să conţină 50 ppm Zn/s.u. şi să nu conţină antagonişti ai zincului în exces. Cînd

apar cazuri de paracheratoză la nou-născuţi şi sugari, scroafele vor primi zilnic

în ultimele 4 săptămîni de gestaţie 1 g Zn în hrană; în acest caz el poate fi

introdus sub formă de sulfat de zinc în proporţie de 10% în amestecul mineral.

Suplementarea raţiei de zinc la purcei determină scăderea numărului de purcei

cu diaree, îmbunătăţirea stării de sănătate şi a sporului după înţărcarea,

reducerea diareii după înţărcare.

Zincul este prezent în organism , în jur de 20-30 mg pe kg. Se găseşte

mai ales în pancreas, piele, gonade şi ficat. Sîngele conţine 6 mg pe l. El este, în

principal, legat de insulină şi intră în constutuţia a numeroase enzime. Are un rol

catalitic şi intervine în diverse reacţii biochimice, dar în mod deosebit ţn

schimburile respiratorii. La păsări intervine şi în formarea cojii oului

Carenţa în zinc se manifestă printr-o scădere a activităţii fosfatazei

alcaline din plasmă, prin tulburări ale creşterii şi leziunile la nivelulu pielii sunt

caracteristice.

La porc, lipsa zincului provoacă paracheratoză, favorizată şi de alţi

factori ca: alimentaţia cu nutreţuri uscate, proteina din soia, raport dezechilibrat

în Ca, P,Zn. Carenţa în zinc antrenează la vieri tulburări ale spermatogenezii, iar

17

la femele o scădere a fertilităţii. La scroafe se constată retenţii placentare, al

căror număr creşte cu excesul de calciu.

La vaci, carenţa în zinc poate determina fătarea de viţei debili, cu leziuni

ale pielii şi foarte sensibili la infecţii. Carenţa în Zinc se depistează prin dozarea

acestui element în păr, care în mod normal conţine 100-120 ppm zn.

Conţinutul în zinc al fînurilor este cuprins între 10 şi 35mg pe kg SU.

Porumbul este sărac în zinc. Sursele cele mai bogate în zinc sunt reprezentate de

germeni şi tărîţe de grîu, apoi de rădăcinoase şi tuberculifere. Făinurile animale,

ca şi grăunţele de cereale şi boabele de leguminoase, conţin între 20 şi 80mg Zn

pe kg de SU. Laptele conţine cantităţi medii de 4 mg Zn pe litru, iar colostrul de

3-4 ori mai mult.

18

Furaje

Conţinutul în raţie

Dis

trib

uţi

a zi

lnic

ă, k

g

Uni

tîţi

n

utri

tive

En

ergi

e m

etab

olic

ă ,

MJ

Sub

stan

ţă

usc

ată

, kg

Pro

tein

ă b

rută

, g

Pro

tein

ă d

iges

tib

ilă

, g

Cel

ulo

ză

bru

tă ,

g

Liz

ină

,g

Met

ion

ină,

g

Sar

e d

e b

ucăt

ărie

, g

Cal

ciu

, g

Fos

for

, g

Fie

r , m

g

Cup

ru ,

mg

Zin

c , m

g

Cob

alt

, mg

Man

gan

, m

g

Iod

, mg

Car

oten

, m

g

Vit

amin

a D

, m

ii U

I

Vit

amin

a E

, m

g

Vit

amin

a B

1

V

itam

ina

B2

V

itam

ina

B3

Vit

amin

a B

4

Vit

amin

a B

5

Vit

amin

a B

12

Norma de

alimentaţie

1,5 16,6 1,15 230 179 60 10,4 6,2 60 11 9 107 14 67 1,4 54 0,3 9,2 0,46 40 2,6 4 20 1,3 80 26

1. Orz 0,58 0,67 6,36 473 65,5 49,8 28,4 2,37 2,08 - 1,16 2,08 29 2,43 20,35 0,15 83,2 0,13 0,29 - - 2,9 2,03 0,64 5,45 63,8 -

2.porumb

0,17 0,23 2,32 144,5 15,6 13,09 7,31 0,47 0,3 - 0,07 0,46 51,51 0,49 5,03 0,01 0,66 0,02 4,76 - 3,8 0,68 0,2 1,27 76,5 5,71 -

3.mazăre

0,11 0,13 1,44 93,5 23,9 20,13 5,94 1,56 0,6 - 0,22 0,47 6,6 0,84 2,93 0,01 2,2 0,06 0,02 - 5,83 0,82 0,25 1,1 176 3,72 -

4.Făină de peşte

gras0,1 0,13 1,5 90 53,5 60,3 - 4,28 2,25 - 2,7 1,8 7,46 0,48 9,72 0,01 0,99 - - - - - - - - - -

5.făină de iarbă

de lucernă

0,1 0,07 0,7 90 18,9 9,2 21,1 1 0,64 - 1,73 0,3 21 1,1 6 0,005 3 0,02 15 5 6 0,2 1,4 1,5 60 3 -

6. melasă

0,4 0,3 4,72 320 40 17,2 - - - - 1,28 0,08 113,2 1,84 8,32 0,24 9,8 0,27 - - 1,2 0,36 0,96 1,84 320 16,8 -

Adaosuri

minerale şi

biologuc active

1.Dicalciufosfat

0,015 - - - - - - - - - 3,84 4,75 - - - - - - - - - - - - - - -

2.NaCl iodat

0,060 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

3.Sulfat de cupru

31,39mg - - - - - - - - - - - - - - 7,41 - - - - - - - - - - -

4.carbonat de zinc

25,38mg - - - - - - - - - - - - - - - 14,7 - - - - - - - - - -

5. Carbona

t de cobalt

2,22mg - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - -

6.videin D3

2,3mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - 0,46 - - - - - - -

7. Am. din .vit.E

92,6mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 23,15 - - - - - -

8.Vit B3 0,03mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13,65 - - -

11.Conc. furaj.

Vit.B12260mg - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 26

În total în raţie

1,46 1,53 17,04 12,1 218 170 62 9,68 5,87 60 11 9,9 228 14 67 1,42 99,8 0,5 20 0,46 40 4,96 4,84 20 637 93 26

% +2 +2 +5 -5 -5 +4 -3 -5 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

19

Analiza raţiei pentru tineret porcin supus îngrăşării cu masa corporală

35-40kg şi sporul zilnic de 400g cu simptoame de paracheratoză.

Tabelul 6

Indicii Iarna

Structura raţiilor (raportul furajelor în % după

valoarea lor nutritivă)

GrosiereSuculente ; în total

Concentrate

Furaje de origine animală

Cantitatea calculată la 1 UN , g :

Proteină digestibilăLizină

Metionină + cistină

Calciu

Fosfor

Conţinutul de celuloză brută în substanţa uscată,%

Consumul de UN, calculat la 1kg spor masă corporală

, kg

Consumul de proteină digestibilă , calculat la 1kg

spor masă corporală, g

0%

19,6%

80,39%

8,49%

111,1g

6,32g

7,18g

6,47g

5,11g

6,9%

3,82U.N.

-

4.Calculaţi necesarul anual de nutreţuri pentru următorul efectiv de animale

( în baza raţiilor calculate în întrebările 2,3 şi a datelor din literatură) .

Nr. Specia animalelor Nr. de capete

1 Vaci 25

2 Purcei la îngrăşat 80

Tabelul 7

Nr. Nutreţ Consum anual la un animal

% pentru pierderi şi rezervă

Consum total pe efectiv/kg

Vaci - 251. Fîn de graminee 1360,8 25% 388,8 68040

2. Făină de lucernă 1379,7 - - 67485

3. Siloz 4662 40% 1332 233100

4. Sfeclă furajeră 5796 10% 1656 289800

5. Mazăre 1058,5 25% 264 52952

6. Ovăz 1460 25% 365 73000

7. Ureie 16,4 - - 820

8. Iarbă de timofiică 4125 - - 206250

9. Iarbă de măzăriche

3300 - - 165000

10. Iarbă de sudan 1650 - - 82500

11. Paie de ovăz 30 25% 7,25 930,9

12. Melasă 12,5 - - 312,5Purcei la îngrăşat - 80

1. Orz 211,7 25% 52,92 21169,6

2. Porumb 62,05 25% 15,51 6204,8

3. Mazăre 40,15 25% 10,03 4014,4

4. Făină de peşte gras

36,5 25% 9,12 3649,6

5. Făină de iarbă 36,5 25% 9,12 3649,5

6. Melasă 146 25% 36,5 14600

21

Necesarul anual de nutreţuri pentru o vacă

Tabelul 8

NutreţuriPerioada repausului mamar Perioada de lactaţie Necesarul

total de nutreţuri

pe 365 zile

Conţinutul total în unităţi nutritive în necesarul anual de

nutreţuri

Structura

anuală a raţiei,

%

Vara(30zile) Iarna(25zile) Vara (135zile) Iarna (180zile)Pe o zi/kg Pe toată

perioada, kg

Pe o zi/kg

Pe toată perioada,

kg

Pe o zi/kg

Pe toată perioada,

kg

Pe o zi/kg

Pe toată perioada,

kgFibroase- Fîn de graminee

- paie de ovăz

-

1

-

30

5,4 135 - - 5,4 972 1360,8

30

653,18

9,3

8,62

3,26Suculente- siloz - Sfeclă furajeră-melasă

-

-

0,5

-

-

15

18,5

23

462,5

575

-

-

-

-

18,5

23

3330

4140

4662

5796

15

932,4

695,5

11,4

12,51

9,33

3,83Nutreţuri verzi- iarbă de timofiică-iarbă de măzăriche-iarbă de sudan-

25

20

10

750

600

300

-

-

-

-

-

-

25

20

10

3375

2700

1350

-

-

-

-

-

-

4125

3300

1650

825

594

330

11,07

7,97

4,43Concentrate- făină de lucernă- mazăre- ovăz- ureie

2,7

2,940,04

81

871201,2

2,7

2,940,04

67,5

72,51001

2,7

2,940,04

364,5

391,55405,4

2,7

2,940,04

486

5227207,2

985,5

1058,5146016,4

709,56

1249,031460-

9,52

16,7619,60-

Adausuri minerale---

22

Propuneri si concluzii

În lucrarea data am redat informaţia acumulată în decurs de un semestru

la obiectul ,, Nutriţia şi alimentaţia animalelor domestice ,, precum si folosirea

bibliografiei suplementare .

Astfel am expus rezultatele propriei cercetări.

Cunoscînd faptul ca foarte multe boli sunt cauzate de alimentaţia

insuficienta a animalelor si in rezultat sunt cele mai greu tratate. Astfel aducem

unele date care ar putea indrepta greşelile nutriţonale comise şi de a obţine

producţie marfă eftină folosind raţii cit mai economice .

Lucrarea data prezinta într-o forma sintetica problemele de bază ale

teoriei si practicii nutriţiei si alimentaţiei animalelor .

23

Bibliografie

1. Avarvarei T. ,, Nutriţia animalelor domestice ,, - Îndrumar practic . Ed. ,,I.Ionescu de la Brad ,, Iaşi – 1999 .

2. Bacanov V.N., Menchin V.C. ,, Cormlenie selisico – hozeaistvenîh jivotnîh ,, . Moskova . BO ,,Agroprom izdat ,, 1989 .

3. Gheorghescu Gh. ,, Alimentaţia raţională a animaleler de lapte ,, . Ed . CERES . Bucureşti 1984 .

4. Hohrin S. ,, Corma i cormlenie jivotnîh ,, S . – Peterburg 2002 .

5. Macari V. , Vrancean V., colaboratorii . ,,Bazele zooveterinării ,,Centrul editorial UASM . Chişinău 2002 . Proiectul TACIS

24