Materiale i Cercetri Arheologice, XIII - 1979ACADEMIA DE TIINE
SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII '
SOCIALISTE ROMÂNIA
Muzeul rii Criurilor
COORDONAREA APARIIEI PREZENTULUI VOLUM APARINE DIREC- IEI ECONOMICE
I A PATRIMONIULUI CULTURAL NAIONAL DIN
CONSILIUL CULTURII I EDUCAIEI SOCIALISTE.
Prezentul volt.-m cuprinde rapoartele privind rezultatele
cercetrilor arheologice din
1978 prezentate la a XIII-a Sesiune anual de rapoarte ce a avut loc
la Oradea
intre 9-11 martie 1979. Sesiunea i-a desfurat lucrrile în
urmtoarele secii:
1. ARHEOLOGIA COMUNEI PRIMITIVE. EVOLUIA CULTURII TRACICE
TIM
PURII; 2. CIVILIZAIA TRACO-GETO-DACICA; 3. ARHEOLOGIA
GRECO-RO
MANA. PROCESUL ROMANIZARII; 4. FORMAREA POPORULUI ROMAN I A
STATELOR ROMANETI; 5. CIVILIZAIA MEDIEVALA ROMANEASCA.
Volumul a fost pregtit pentru tipar de S. DUMITRACU. Rapoartele au
fost adunate i propuse pentru volum de CORNELIA STOICA
i conductorii seciilor sesiunii. Corectura a fost fcut de D. IGNAT,
N. CHIDIOAN i S. DUMITRACU de la Muzeul rii Criurilor Oradea.
Tehnoredactarea s-a fcut de L. BONDAR - Oradea.
* Pe copert: ceac dacic descoperit la Biharea.
Responsabilitate~ asupra· ~onfinutului rapbart.etor revine în
exclusivitate a~.Jqril~. ·
\. '•' ) : ; ..
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
CUVINT !NAINTE
Intre 9-11. III. 1979, Muzeul rii Criu rilor din Oradea a gzduit
lucrrile celei de a XIII-a Sesiuni anuale de rapoarte prelimi
narii, în cadrul creia arheologi de la diverse muzee i instituii de
profil au prezentat 162 de rapoarte.
Organizat sub egida Consiliului Culturii i Educaiei Socialiste i a
Academiei de tiine Sociale i Politice, manifestarea a pri lejuit
efectuarea unui bilan al rezultatelor cercetrii arheoLogice din
campania 1978, permiînd evidenierea temelor prioritare ce jaloneaz
direciile programului de investi gaie în domeniul arheologiei, cît
i politica de conservare, restaurare i valorificare a siturilor i
bunurilor arheologice descoperite.
O atenie deosebit s-a acordat sarcinilor ce decurg din Hotrîrea
Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din noiem brie
1977, privind srbtorirea a 2050 de ani de la crearea primului stat
dac centralizat i independent, majoritatea rapoartelor pre zentate
fiind axate pe problemele cunoaterii la nivelul întregii ri a
.procesului formrii unitare, etnogenetice i culturale, a lumii
traco-getice, a civilizaiei daco-getice, a sim biozei daca-romane,
a formrii poporului român i statelor medievale româneti.
"Pstrînd de la daci - arta tov. Nicolae Ceauescu - setea nestins de
libertate, voina de a nu-i pleca fruntea sub jugul strin, hotrîrea
de a rmîne mereu el însui,
unic stpîn pe viaa i soarta sa, i conti nuind spiritul naional,
judecata i pasiunea creatoare a romanilor, poporul român, nou aprut
în lume, avea s împlineasc, într-o existen de aproape dou milenii,
un eroic, zbuciumat i mre destin istoric".
Volumul de fa însumeaz comunicrile
susinute în cadrul sesiunii de la Oradea, oferind o imagine de
ansamblu asupra direc iilor cercetrii arheologice, aa cum reies
din prevederile planului unitar pe anii 1977-1980, ca i asupra
obiectivelor viitoa relor campanii arheoLogice.
Dovad a importanei de care se bucur problematica patrimoniului
arheologic naio nal, publicarea acestui volum urmrete
crearea unui mijloc de informaie eficient care s permit
specialitilor o privire de ansamblu asupra stadiului cercetrii
arheo logice la nivelul întregii ri, oferind posibi lita'tea
depistrii unor zone i probleme ne cercetate pîn în prezent,
obiective .principale ale viitoarelor programe arheologice.
Grupate potrivit problemelor dezbtute în cadrul celor cinci secii
ale sesiunii - arheo logia comunei primitive, evoluia culturii
tra cice timpurii, civilizaia traco-geto-dacic,
arheologia greco-roman, procesul romani zrii, formarea poporului
român i a 8tatelor medievale româneti, civilizaia medieval
româneasc - rapoartele susinute ofer
riena unor cercettori de renume din ara
noastr, confruntrii unor 1'TU#:ode diverse de
cercetare, atrgind atenia asupra unor pe.te
albe de pe harta arheologic a rii, asupra
necesitii corelrii cercetrii arheologice cu
obiectivele planului unic de dezvoltare al
rii.
D. M. PIPPIDI
Rapoartele publicate în prezentul volum constituie o semnificativ
trecere în revist a forelor angajate în implinirea obiectivelor ce
revin instituiilor de profil i tuturor spe cialitilor din ar pe
linia ocrotirii, evidenei i valorificrii patrimoniului arheologic
na ional, ofer o bogat baz documentar-tiin- ific pentru desfurarea
unei activiti cul
turale de înalt inut i eficien.
Prof univ. Dr. Doc. D. M. PIPPIDI Preedintele Comisiei
Arheologice
a Academiei de tiine Sociale i Politice a R. S. România
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
REZULTA TELE CERCETARILOR ARHEOLOGICE DIN STATIUNEA PALEOLITICA DE
LA COTU MICULINTI MIHAI BRUDIU
' COMUNA COTUCA, [JUDEUL BOTOANI]
A
1 n cadrul cercetrilor de salvare efec- tuate timp de mai muli ani
în zona Prutu- lui mijlociu, de ctre Institutul de istorie i
arheologie "A. D. Xenopol" din Iai, am fost invitat s particip la
spturile de salvare pentru perioada paleolitic1 . în decursul
campaniilor din anii 19742 i 19773, am efec- tuat ample spturi
arheologice la Crasna- leuca, comuna Cotuca, jud. Botoani în zona
numit Stanitea (terasa de la Stanite, Fa- leza Pîrîului Stanite,
Lutria de la Stanite i Malul Rou). Tot în anul 1977 am efec- tuat
un sondaj într-o nou staiune paleoli- tic situat la punctul Girla
Mare, pe hota- rul dintre localitile Crasnaleuca i Cotu Mi- culini,
unde am descoperit trei nivele de locuire4• Valea Girla Mare are o
lungime de 2 km i este orientat vest-est. Cercetrile din 1978 s-au
concentrat asu-
pra acestei staiuni, care se afl intr-un de- pozit de loess
adpostit, format pe latura stîng a vii, la confluena acesteia cu
Pru-
\ Mulumim i pe aceast cale prof. dr. doc. Pe- trcscu-Dîmbovia i
colegului V. Chirica pentru încredinarea antierelor din zona
Crasnaleuca - Cotu Miculini.
2 lVL B r ud i u, Cercetri paleolitice la Crasna leuca, comuna
Cotuca, jud. Botoani - în Arheo logia Moldovei, VIII, 1979 (sub
tipar).
' M. B r ud i u, Date noi privind cultura grave tia nu lui
oriental din Moldova, rezultate din cerce trile de la Crasnaleuca,
jud. Botoani, mss.
1 Idem.
tul. Versantul drept al vii este format din depozite sarmatice
deflate, ~reprezentând ar- gile i gresii, care sint instabile, fapt
care a provocat un proces intens de alunecare a te- renului. Aceste
observaii ne conduc la con- cluzia c la depunerea loesului au
•contribuit vinturile care bteau dinspre nord, in peri- oada tîrzie
a glaciaiunii Wlirn, areind pe versantul stîng al acestei vi
depozitul de loess al acestei staiuni, a crui grosime este de peste
5 m.
Loessul a fost depus pe stiind de calcar de vîrst cretadc care, la
mndul lor, stau pe un pachet de strate de gresie. Nivelul geologic
subiacent acestora H constituie de- pozitul de silex cretacic, gros
I)în la 15 m. Silexul ar~ o structur bolovnoas i a fost cercetat
mai de mult de I. Simionescu5.
In prezent terenul pe care se afl staiu nea are forma unui
promontoriu a crui su- prafa este înclinat de la NV •ctre SE. în
campania din 1978 am deschis o seciune de 14 mX9 m pe care am
spat-o în platform deschis, pîn la adîncimea de 2,75 m, dup care
sptura a fost continuat în trepte de cîte 2 m pîn la stinca de
calcar.
Stratigrafia: Din punct de vedere strati- grafic situaia se prezint
astfel:
1) Sol vegetal gros de 35-40 cm.
5 I. S i m i o n e s c u, Constituiunea geologic a rmului Prutului
din nordul Moldovei, Publ. Fond. A. Adamachi, t, II, nr. 7, p. 27,
53, Bucureti, 1902.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
8
2) Sol de culoare maronie, nelevigat, gros de 60-70 cm, avind, mai
ales, spre baz nu- meroase galerii de crotovine, rin care au fost
descoperite atit fragmente ceramice cucute- niene, cit i materiale
litice cu specirfic pa- leolitk, acestea din urm fiind antrenate
din stratele inferioare.
3) Sol de tranziie între depozitul subia- cent, aparinind
pleistocenului Ii cel supe- rior, atribuit holocenului. Acest sol a
fost deranjat de crotovine.
4) Loess. La partea superioar are galerii de ·crotovine.
ln depozitul de loess au fost descoperite urmtoarele nivele
arheologice (in ordinea sprii lor):
Nivelul 1, a fost gsit la adîncimea de 1,70-1,80 i aparine unui
gravetian fi nal. Inventarul arheologic este format din material
faunistic .i litic. Materialul faunis- tic este foarte friabil i
este reprezentat de oase sifliimate i coarne.
Materialul litic este format din piese tipi- ce i debitaj de
atelier. Inventarul pieselor tipice se compune din urmtoarele
categorii: gratoare, un burin, un strpungtor (fig. 1/1- 5), un
percutor. De'bitajul de atelier este for- mat din nuclee, lame ·i
achii.
Nivelul al doilea. A fost descoperit intre 2 m-2,20 m i 2,30-2,50
m. Caracteristica principal a acestui nivel o 'formeaz vetrele care
au grosimi variabile, intre 1 cm-12 cm, fiind rspîndite mai mult în
partea central i de vest a casetei. Din dou vetre mai 'bo- gate in
crbune au fost ridicate probe pen- tru datare prin metoda
c14·
O alt caracteristica a acestui nivel arheo- logic o reprezint marea
cantitate de oase i coarne de ren în stare fragmentar. Oa- sele
provin de la ren, bovidee Ii cabaline i reprezint molari, omoplai,
oase de la membrele anterioare i posterioare.
Faptul cel mai important care trebuie re- levat •în legtur cu acest
nivel, îl consti- tuie dovezile arheologice care atest exis- tena
unui atelier de prelucrare a cornului de ren i a osului, pentru
prima dat iden-
MIHAI BRUDIU
tificat într-o aezare paleolitic deschis de pe teritoriu'! patriei
noastre. Este vorba atît de unelte din coarne de ren cit Ii de de-
eurile rezultate din prelucrarea coarnelor, precum i de piese
rebut. Uneltele tipice din corn sint dou ciocane-tîrncop, un frag-
ment de ciocan utilizat dup rupere ca re- tuor, i un vîrf de lance.
S-a mai gsit un sceptru lucrat tot din corn de ren. Deeurile de
atelier provin de la îndeprtarea razelor de pe coarnele de ren. Se
observ la aceste piese urmele de tiere cu ajutorul dlilor.
In ceea ce privete ciocanul-tîrncop, aces- ta este un tip de unealt
care face serie dup cum vom vedea în cadrul acestei sta- iuni (fig.
1/1).
O astfel de pies a fost lucrat pe captul proxima! al cornului de
ren dup ce acesta a czut. Baza cornului era folosita ca cio- can,
iar partea opus, retezat la o distan de 15-20 cm de la baz, era
gurit longi- tudinal, iar [n orificiul rezultat se introdu- cea o
alt pies proba.bil din lemn, av!ind captul exterior ascuit, pentru
a se putea efectua o aciune de spare sau de despicare a lemnelor
{fig. 4). Aceast reconstituire funcional a fost fcut pe baza unor
as- pecte observate pe piesele în discuie. Este vorba mai intii de
faptul c la toate cioca- nele - tîrncop se observ ruperea spre la-
tura frontal a orificiului de prindere a pie- sei de ·lemn anexat.
Acest lucru s-a petre- cut în momentul C'ind se aciona cu o for mai
mare decît era rezistena cornului de ren, iar piesa de lemn
introdus disloca a chie din peretele acestuia. In a'l doilea rînd,
la una din piese se observ lovituri repetate care au fost date pe
latura ·posterioar, pen- tru a fi degajat unealta dintr-o poziie
blo- cat. Desigur c acest tip de unealt a putut avea utilizri
diverse, care acum este greu s le reconstituim.
ln legtur cu sceptrul, acesta a fost lu- crat tot din corn, care
pstreaz captul pro- xima! (!baza), iar la cel distal a fost rupt
prin lovituri date transversal. ln apropierea captului proxima!, în
dreptul primei rami-
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
3 2
5 7 •
43 44 15 '' Fig. 1. Materi.al litic din staiunea paleolitic de la
Cotu Miculini, punctul Girla Mare: 1-5; niv. I, 6-16 niv. II.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
10
fkatii a fost perforat. Pe latura dinspre in- terior se observ
patru striaiuni provenind probabil de la unelte de silex. Vîrful de
lan- ce este în stare fragmentar Ji provine de la un tip de lance
care a fost gsit în stare mai bine conservat, în nivelul arheologic
subiacent {III).
In ceea ce privete materialul Iitic din ni- velul U, acesta provine
din 20 de ateliere rspîndite pe toat suprafaa casetei. Unel- tele
tipice sînt in numr de 161 Ji repre- zint urmtoarele categorii:
gratoare (37), burine {101), gratoar-burin {1), (fig. 1/6-16),
strungtoare (7), .rzuitoare (9), rabot (2), lame trunchiate i
retuate (4), pies de tip spine '(1). Ca semiproduse de atelier sînt
la- mele (90) i lame crete (16). Indicii tilpo logici mai
importani care trebuie s ne re- in atenia sint cel al budnelor care
este de 620fo, iar al gratoarelor de 230fo. Roca utilizat o formeaz
aproape ân totalitate si- lexul cretacic de Prut, ·care era adus de
la 20 m, din depozitul, la zi, situat pe faleza :Prutului.
In acest nivel au mai fost gsite lespezi de gresie, utilizate ca
nicovale, bulgri mici de ocru i de r~in fosilizat. _
Cel de al treilea nivel de locuire din a- ceast staiune se afl la
adincimea de 2,50 m-2,70 i 2,60 m-2,15 m. Din punct de vedere
structural acest nivel este fdentic cu nivelul II, fiind format din
vetre cu ar- suri neg.re i maronii, printre acestea gsin du-se
numeroase oase i coarne de ren, in stare fragmentar, precum i un
mare nu- mr de ateliere pentru prelucrarea silexu- lui. Acest nivel
este mai important decît cel anterior atît prin numrul mare de
piese tipice, cit <i prin tipurile inedite descoperite
aici.
Materialul faunistk este reprezentat de o mare cantitate de oase
sparte provenind de la ren, bovidee, ca'baline 'i uneori de la mar-
mot. Au fost gsifi numeroi molari de ren.
Uneltele lucrate din corn de ren sînt: trei ciocane tîrncop (fig.
3/1), un V'lrf de lance (fig. 5/6), un harpon, dou
strpungtoare
MIHAI BRUDIU
din os (fig. 5/21) o pies care a avut o in- serie, dou piese în
stare ifragmentar, cu urme de prelucrare i uzur {fig. 3/3), fr a li
se putea stabili funcionalitatea, precum i trei raze avind urme de
tiere cu dalta, constituind deeuri de la curirea coarne- lor (fig.
3/2 i fig. 5/5).
Ciocanele tîrncop sînt in stare uzat, fi- ind rupte la captul
distal, unde era intro- dus piesa anex din lemn. Una din piese are
la captul proxima! (ciocan) urme de lovituri laterale.
Cele dou strpungtoare sînt lucrate din os, unul a fost ascuit prin
lefuire i are baza rupt, iar cellalt a fost lucrat dintr-un cubitus
de ren.
Vîrful de lance este lung de 30,4 cm, avînd diametru! de 3 cm. Este
în stare fTagmen- tar, fiind rupt la ambele capete. Spre baz i s-a
lsat 'îns 3/4 din peretele cornului pen- tru a i se putea introduce
o coad de lemn. Are marginile lefuite, uneori se mai ob- serv
urmele de burin. esutul spongios din interiorul cornului a fost
~ndep•rtat, rezul- tind astfel un canal pentru scurgerea sînge-
lui.
Harponul este lucrat din corn de ren, des- picat. Suprafaa mai
purtînd !înc curbura peretelui cornului. A avut dou perechi de
aripioare, ascuite, dispuse simetric, iar a- proape de jumtatea
piesei are un orificiu la care s-a acionat cu unealta. din
exterior. Are mrginile rotunjite, iar virful i trei ari- pioare
sînt rupte complet. Se pstreaz par- ial ultima aripioar din
dreapta. Lungimea piesei este de 12 cm, lime de 3 cm i gro- simea
de 0,6 cm.
Materialul litic provine din 35 de ateliere, de diferite mrimi.
Utilajul litic tipic rezul- tat din acest nivel numr 216 piese din-
tre care 71 sînt gratoare, 126 burine (dli),
9 strpungtoare :(fig. 2), 4 rzuitoare, un r zuito'f strpungtor, un
rabot, 4 lame cu trunchiere retuat.
La baza acestui nivel a fost descoperit
o bucat de lemn puin pietrificat. Piesa are 26 cm X 7 cm X 3~50 cm.
Dup aspectul ei ex-
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
2.
2
7
6
5
ff
9 iO Fig. 2. Materialul litic din staiunea paleolitic de la Cotu
Miculini, punctul Girla Mare; 1-12,
niv. III.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
3 2
Fig. 3. Unelte din corn din staiunea paleolitic de la Cotu
Miculini, punctul Girla Mare 1. Ciocan tîrncop din niv. 'IU; '2, 3.
Raze de la coarnele de ren detaate cu
dalta.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
3
5 Fig. 5. Piese din corn (1, 4, 5, 6) IÎ os (2, 3) din staiunea
paleoli.tic de la Cotu
Miculini, punctul Girla Mare.
REZULTATELE CERCETARILOR ARHEOLOGICE DIN STAIUNEA PALEOLITICA
MICULINI 15
terior bucata de lemn a rezultat din despi- carea unui trunchi.
Urmeaz ca analizele dendrologice s stabileasc specia i even- tual
grosimea trunchiului copacului. Nu s-au observat urme de prelucrare
pe suprafaa
lui. Nivelul al patrulea a fost lintilnit la adîn-
cimea de '2,8 m-3,10 m. Acest nivel de lo- cuire se extinde în
jumtatea esti'c a casetei i este mai puin bogat. Au fost
descoperite apte ateliere de prelucrare a silexului, pu- ine oase
sparte, dou buci de eoarne. Ma- terialul litic, tipic const din
patru gratoare, 2 burine, un rzuitor, i o lam trunchiat oblic i
retUJat. Lipsesc vetrele.
Nivelul al cincilea a fost întîlnit la adîn- cimea de 3,50 m. în
acest nivel a fost des- coperit o vatr din care a fost luat o pro-
b de crbune pentru datare. în cuprinsul vetrei s-a gsit o groap 'CU
crbune. în acest nivel, care a fost cercetat parial, au mai apTut,
trei ateliere de prelucrare a sile- xului.
!Nivelul al aselea a fost descoperit la a- dincimea de 3,70 m în
cadrul su descope- rindu-se o vatr care era situat aproxima- tiv
sub vatra nivelului V. Inventarul litic i faunistic a fost redus
datorit cercetrii
unei suprafee mai mici. O alt observaie care tre'buie
menionat
se refer la faptul c ultimele dou nivele se gsesc intr-un sol
gleizat cu concreiuni calcaroase.
Nivelul al l1aptelea a fost descoperit la a- dîncimea de 4,30 m i a
fost cercetat tot pe o suprafa redus. Inventarul acestui nivel este
format dintr-un atelier, i o cantitate însemnat de oase sparte
provenind de la un bovideu.
La adîncimea de 5 m s-a dat de stînca de calcar.
Concluzii. Staiunea paleolitic de la Cotu Miculini, punctul Girla
Mare are apte ni- vele de locuire, aparin>înd culturii gravetia-
nului oriental din Moldova, fiind a doua din acest punct de vedere
dup staiunea de la Crasnaleuca, punctul Lutria de la Stanit-
tea, care are opt nivele de locuire apari
n'înd gravetianului oriental. Staiunea paleolitic de la Cotu
Miculinri,
este mai important decît toate celelalte prin complexitatea
vestigiilor gsite aici, fiind o descoperire unic pîn acum in ara
noas- tr. Dac în cultura gravetianului oriental pîn acum au fost
descoperite unelte din corn i os numai în petera de la Stînca Ri-
piceni, care au fost salvate de N. N. Moro- an, pentru aezrile
des·chise, de teras, sau din depozite, ad·postite de loess, se
poate meniona doar descoperirea din 1974 a unui wrf de lance i a
unui metatansian de •cal de la Crasnaleuca - Pîriul Stanitei. Peste
iot au fost gsite piese finisate, care puteau proveni din
atelierele altor aezri pe cale schimbului sau al colportajului.
Singura sta- iune unde prelucrarea cornului de ren ·i a osului este
dovedit prin unelte finite, piese în diferite stadii de prelucrare
ca i prin deeuri i rebuturi de atelier este aceea de la Cotul
Miculini.
Care este locul acestei aezTi in cadrul culturii gravetianului
oriental? Dup cum este cunoscut, cultura gravetianului oriental
este rs·pîndit pe un larg areal, care in- cepe din centrul Europei,
i se întinde p'în în estul Cîmpiei Ruse. În partea nord-vesti- c
arealul culturii gravetianului oriental se învecineaz cu cel al
magdalenianului tir- ziu, acesta întinzindu-se pîn în Cehoslova-
cia i Polonia. Din punct de vedere dimatic am'bele culturi se gsesc
'în zona periglada- r unde triete renul, a crui coarne i
oase au constituit o materie prim preferat pentru obinerea
uneltelor de vîntoare, pes- cuit sau a celor cu semnificaii
magica-artis- tice. Nu ne oprim mai mult, acum, pentru a discuta
specitficul patrimoniului rezultat din prelucrarea osului i
cornului de ctre comunitile celor dou culturi, ci vom cu ta s artm
c aceste ateliere î·i justific prezena la Cotu Miculini, prin
poziia geo- grafic a aezrii care se afla 'in zona peri- glaciar.
Aezri de teras unde s-au gsit
dovezi ale prezenei renului se mai cunosc
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
16
in ara noastr la Buda6, i Lespezi', fr a se fi descoperit i
ateliere de prelucrare a cornului i osului.
Staiuni paleolitice similare mai importan- te putem meniona la
Molodova V pe Nistru8
i la Mezin pe Desna9•
In toate aceste staiuni a ieit la iveal un bogat inventar de unelte
i obiecte lucrate din os i corn de ren. In ceea ce privete
analogiile dintre tipurile de unelte din corn i os de la Cotu
Miculini acestea îi gsesc numeroase similitudini la Stlînca
RipicenP0,
la Molodova V in nivelele Vll-111, la Mezin12•
De asemenea, unele deeuri rezultate din prelUlCrare, 1cum sînt
razele tiate, au ana- logii la Molodova V i denot o tehnic si-
milar de lucru. Tot acolo se gsete o bun analogie pentru piese din
corn care au avut o inserie.
6 A 1. Pau 1 Ba 1 om ei, Not asupra resturilor fosile de la Buda,
în Materiale VII, p. 25-26.; O 1 g a N e c r a s o v i M. B u 1 o i
S t i r b u, Con tribuii la studiul faunei pleistocene de la Buda
(jud. Bacu) cu o privire special asupra caracte risticilor
Tenului, in Carpica, 1971, p. 7-19.
7 M a r i a B i t i r i i V i o r e 1 C p i t a n u, Aezarea de la
Lespezi, jud. Bacu, in Carpica, 1972, p. 39-68 cu 19
ilustraii.
8 O. P. Cer ni , Paleoliticina Stoianka-Molo IWva V, Kiev,
ll961.
9 1. G. o v k o p 1 ia s, Mezinskaia Stoianka, Kiev, 1965.
10 M. N. M o r o a n, Le pleistocime et le paleo Zithique de la
Roumanie du Nord-Est. Bucureti,
1938. 11 O. P. Ce'!" ni , op. cit., p. 45-153. 12 P. 1. B ori s k o
v ski, Paleolit Ucrainî, 1953,
Leningrad p. 274, fig. 135/1. 112; 1. G. S o v k o p 1 ia s op
cit., pl. XXXIX/1-6.
MIHAI BRUDIU
In ceea ce privete categoria ciocanelor tîrncop acestea constituie
unelte avansate, ca concepie. Piese apropiate ca utilitate, dar
diferite ca stadiu de concepie i perfecio nare se mai cunosc la
S1Jînca Ripiceni, Mo- lodova V, i Mezin13• T,rebuie de remarcat
faptul c cele de la Cotu Miculini, prin gra- dul lor de
perfecionare sint piese originale in aceast cultur.
Lancea obinut prin tierea in diagonal a cornului nu are analogii în
intreg arealul culturii gravetianului oriental.
Harponul este de asemenea o pies unic din punct de vedere
tipologie. Funcional ar putea fi apropiat de o pies descoperit la
Molodova V/1 a, un:de s-a gJsit un harpon in seciune aproape
rotund, cu aripioare pe trei laturi, avînd i acesta un orificiu.
Din nefericire cele douâ nivele superioare de la :M.olodova V, I a,
i 1, a fost atribuite Azi- Hanului. Aa dup cum a artat Fr. Bordes
harponul de la Molodova V nu are nimic n'ici cu magdalenianul, nici
cu alizianuP4, iar noi adugm c este o pies de o con- cepie original
aparinînd fondului culturii gravetianului oriental. La fel i
harponul de la Cotu Miculini poart acelai atribut iar di:ferenele
dintre cele dou exemplare în discuie se datoresc, poate nu atît
distanei in spaiu dintre cele dou bazine hidrogra- fice, cît
distanei in timp. Analizele palino- logice i de C14 sperm s
confirme aceast ipotez.
13 Idem. 14 F r. B o r d e s, La paleolithique du Monde,
1968, p. 186.
C. CRACIUNESCU, 1. STÎNGA
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND SAPATURILE DE LA OSTROVUL MARE [C·AMPANIA
1978]
În anul 1978 la Ostrovul Mare comuna Gogou, judeul Mehedini
activitatea noas- tr s-a concentrat :în zona afectat de lu- crrile
efectuate la Hidrocentrala Porile de Fier II unde se construiete
Hidrocentrala. S-a lucrat la km 873 în partea de vest a satului,
chiar pe malul Dunrii mari, i la km 875 ~n partea de nord-vest a
insulei.
In punctul de la km 873 s-a continuat adîncirea seciunilor II - i
IV începute ffn anul trecut f în care atunci nu s-a putut lucra din
cauza nivelului ridi·cat al apelor Dunarif.
In urma spturilor din acest an s-au pu- tut rezolva problemele de
stratigrafie ale acestei aezri. Rezultatele sînt deosebit de
importante.
Succesiunea stratigrafic se prezint 'in fe- lul urmtor: sub
adîncimea de 1,95-2,00 m, se afl stratul de prundi ce alctuiete al-
bia veche a Dunrii. Din sondajul fcut i
din deschiderile naturale se vede c este al- ctuit din orizonturi
de pietri i nisip .care sînt în alternan sau în încruci:ri. Prun-
diul este acoperit de un strat de argil ni- sipoas - glbuie care
comport dou ori- zonturi, unul inferior l'jii altul superior. Cel
inferior este mai colorat \i mai 'bogat in car- hE>nat de
calciu. In orizontul superior s-ati gsit dovezi de locuire. Acest
strat este su- prapus de un strat eolia:no~fluviativ alctuit i el
din dou ori'zonturL Cel inferior de cu.:.
!oare glbui-cafenie, iar cel superior glbui rocat.
In ambele orizonturi s-au identificat bo- gate urme de locuire
epipaleolitic, apari
nînd Culturii Schela Cladovei. Peste acesta se aterne stratul
cenuiu-rocat •format tot din depuneri eoliano-fluviatile în ca-re
s-au gsit dovezi de locuire din prima epoc a fierului. Urmeaz un
strat galben-rocat de aceiai origin in· care se gsesc materiale din
epoca feudal dar i mai recente. Dea- supra, stratul vegetal.
Menionm c terenul aid este in uoar pant. Acumulrile mari ale pantei
s-au produs dup observaiile
noastre [n special începînd cu epoca feudal. Probabil odat cu
defri•area insulei i trans- formarea sa 'În zon cu teren
cultivabil, ce- ea ce a dus la migrarea nisipului i la acu- mulri
disproporionate pe cuprinsul insulei. Probabil in aceast perioad
s-a produs o splare a vechilor depuneri deoarece stra- tul dih
epoca fierului pare a fi fost deca- pat. Unele gropi de locuin din
epoca feu- dal sau hallsta:ttian au ptruns pîn în stni.turile
epipaleoliticului. O groap halsta:t- tian s-a apropiat de stratul
de pietri la aprox:imativ 10 cm. Cea mai veche dovad de locuire
provine cum am artat din ori- zontul superior de argil gl'buie de
deasu- pra prundi:ului. El pare s ateste coexistena unei industrii
a silexului, a cuarului ~i ro- cilor cuarifice. Industria silexului
identifi- cat in acest strat pare· s prezinte un aspect
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
18
cultural nou în zon, a crui desfurare a fost parial concomitent cu
extinderea pre- lucrrii cuaritului i a rocilor cuarife. Ma-
terialele :recoltate s1înt puine deocamdat i nu ne îngduiesc
consideraii mai largi.
In straturile de origin fluviatilo-eloian se desfoar dou orizonturi
culturale am- bele aparinînd culturii Schela Cladovei, din care s-a
recuperat un ~foarte bogat inventar litic dar -i din ·os sau corn
de cerb.
In ambele nivele s-au gsit urme de lo- cuine rvite sau care atest
locuine în imediata apropiere. Menionm c sptu
rile s-au plasat în malul surpat de ape care nu a afectat stratul
epipaleolitic.
In stratul hallstattian s-au identificat gropi de locuire, pariale
·contururi ale unor lo- cuine cu vetre de foc aparinînd unei etape
a culturii Basarabi. Din epoca feudal {pos- terior sec. XV) s-a
gsit o groap cu puine fragmente ceramice iar în strat de aseme- nea
rare fragmente ceramice.
Km 875. Aici lucrrile s-au desfurat in dou puncte. Chiar pe malul
Dunrii i sus pe cîmpul insulei. S-a urmrit a se observa cît de mult
se întindea aiezarea epipaleoli- tic spre interiorul insulei. In
total s-au exe- cutat cinci seciuni care dup caracteristi- cile
terenului au mers pîn la ad'încimea de 2,50-2,60 m. Seciunea 1,2, i
5 au fost exe- cutate pe malul Dunrii, iar seciunile 3, 4 pe cimpul
dominat de dunele de nisip mii ctor.
Stratigrafic situaia se prezint astfel: 1. Pe mal spturile au atins
stratul de
prundi care aici se compune din 'bolovani mari de rliu, peste care
se suprapune un strat de argil mîloasa de culoare cenuie, cu un
relief foarte neregulat {accidentat), steril ar- heologic. Peste
acesta se aterne o depunere eoliano-iflurviatil. ·care datorit
~locuirii in- tense are o culoare neagr-cenuie, i in ca- re s-au
observat trei nivele de locuire epi- paleolitic care se recunosc
dup variaia cu- lorii lor. Cel din mijloc este de culoare mai
închis, cel inferior mai cenuie, iar cel su- perior duce spre o
culoare rocat.
V. BORONEAN, G. CRACIUNESCU, I. STINGA
Acest strat este suprapus de o depunere neagr humusoid aparinînd cu
probabili- tate primei epoci a fierului, iar peste acesta un strat
gal'bui nisipos in care nu am gsit urme arheologice. Spre ap se
constat c
la o epoc corespunztoare unui moment tîrziu din formarea
depunerilor de pe insul probabil din feudalism, dup •o splare par-
ial a straturilor s-a depus un strat de ni- sip aluvionar în care
se afl materiale din toate epocile documentate ·în amonte pe in-
sula inclusiv din feudalismul timpuriu.
Locuirea epipaleolitic corespunde a trei etape din desfurarea
culturii Schela Cla- dovei. Cea mai veche aparine unui moment în
care oamenii î'i f•ceau locuina puin a- dîncit 'în prundi care în
centru avea o vatr cu gardin de piatr. Este de dimen- siuni mai
mici, iar 'într-o etap mai tîrzie vatra [ocuinei este fcut din lut
ars. In ultima etap 'î'i face apariia i o ceramic specific Culturii
Crii--Stracevo, de factur
grosier din specia cu schiviseal roie. Din toate straturile de
locuire s-a recuperat o cantitate mare de unelte din cuar, roci cu-
arifice, os, corn de cerb etc., bolovani de rîu cu scobitur, unii
vopsii cu culoare roie.
Remarcm c între piesele de cuarit s-au descoperit i unele mari care
serveau drept spligi i au fost folosite la sparea gro- pilor i
poate chiar la lucratul pmintului. Adîncimea la care se afl
prundiul este de 2,50-2,30 m.
2. Pe cîmp numai în seciunea III s-a pu- tut merge pîn la prundi cu
sptura. In seciunea a IV-a s-a mers numai pîn la a- dincimea de
1,20 m din cauza unor mor- minte.
Pe baza observaiilor fcute în seciunea a III-a aici s-au putut face
urmtoarele ob- servaiuni stratigrafice: prundiul se afl la
2,50-2,60 m .i este acoperit de un strat de nisip 'fin. Deasupra
prundhului nisipul are culoare cenuie spre verzui .pe o grosime de
aproximativ de 0,5 m. Urmeaz un strat de nisip rocat în care s-au
putut observa dou suborizonturi separate de cite o dung ru-
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND SAPATURILE DE LA OSTROVUL MARE 19
ginie i apoi un strat de nisip humusoid uor cen~iu. In stratul de
nisip rocat la 1,35 m s-a gsit un bolovan de rîu cu sco- bitur,
ceea ce ar putea fi un indiciu c
la aceast cot se afl suprafaa solului in epipaleolitic.
In seciunea a IV -a 8J.a cum am artat s-au dezvelit mai multe
morminte {6) din acestea trei sînt de copii i trei de adoles- ceni
sau maturi. Cinci dintre ele s'int fr inventar. Toi sînt
înmormîntai 'în poziie
cretineasc cu capul spre apus i picioarele spre rsrit avînd mîinile
aduse pe piept. Evident [n unele cazuri m1îinile au alunecat de pe
piept pe abdomen sau l~ng corp. Mor- mintele se afl la adîncimi
cuprinse 'intre 0,55 i 0,85 m, copii fiind îngropai mai la
suprafa, adulii mai adînc. Asupra unui singur mormînt M 6 s....au
gsit obiecte de inventar care constau din dnci plcue de argint
întregi i dou fragmentare care st teau în chip de diadem pe
fruntea unei a- dolescente. Plcuele au pe ele un ornament alctuit
din dou protuberane cu raze (un fel de rozete) tanate (motiv
solar?). Pre- zena acestor plcue precum i sistemul de înmormîntare
in general fr inventar ne dau posibilitatea s datm mormintele de
aici în sec. XIII-XIV (eventual jumtatea a II-a a sec. XIII i
inceputul sec. XIV). S-a spat in total o suprafa de 110 m.p.
Cercetrile din cursul acestui an vor com- pleta datele obinute în
1978.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
·PROBLEM·E NOI ÎN AEZAREA PALEOLITICA MALUTENI IV [JUDEUL
VASLUI]
Muzeul judeean Vaslui, în cadrul pla- nului su de cercetri
arheologice din anii 1977 i 1978 a înscris i cercetrile in ae
zarea paleolitic din comuna Mluteni,
punctul Stejarul lui Filiu (Mluteni IV) aparinJnd Gravettianului
oriental finaP.
Continuarea cercetrii a fost justificat de necesitatea salvrii
materialelor arheologice din aceast staiune a crei stratigrafie s-a
degradat prin lucrrile agricole din ultimul timp i prin agenii
fizici care denudeaz
puternic terenul. De asemenea, reluarea cer- cetrilor a mai fost
determinat i de ne- cesitatea creterii coleciei paleolitice a mu-
zeului din Vaslui.
Cu aceast ocazie s-a urmrit continuarea cercetrii Complexului A,
pus ~n eviden
in perioada anterioar (1969-1971) i care fusese cercetat parial. In
felul acesta prin seciunile i casetele deschise s-a putut de-
limita microzona acestui complex i cunoa te restul inventarului
arheologic din terenul nespat {vezi planul general, pl. I).
Din punct de vedere stratigrafic situaia
nu difer de ceea ce se cunotea din cerce- trile anterioare, i
anume:
1) Sol vegetal (15-20 cm);
1 Cercetrile au fost efectuate in colaborare cu Muzeul judeean de
istorie din Galai. La spturi au participat M. Brudiu de la Muzeul
din Galai
i Magda Istrate de la muzeul din Vaslui.
2) Sol de culoare roiatic cu desprinderi prîsmatice, puternic
gleisat;
3) Sol de culoare galben-rocat cu slabe desprinderi prismatice
(40-60 cm); ; 4) Sol loessoid nisipos, de culoare gal'be- n (30
cm);
5) Loess cu bogate depuneri de calcar di- zol·vat i
aluvionat2•
Analizele palinologice efectuate de cerce- ttorul Marin Cârciumaru,
de la Institutul de Arheologie Bucureti indfc pentru ori- zontul de
locuire paleolitic o perioad c:i matic de tranziie de la
tardigladar la ho- locen3.
Din punct de vedere faunistic, pe l'îng
resturile fosile întîlnite anterior i care, du- p determinrile
cercettoarei Alexandra Bo- lomei•, aparineau bovideelor, a mai fost
des- coperit un corn provenind de la Cervus Ela phus (?)5.
Inventarul litic. Acesta provine, pe de o parte din seciunile i
casetele deschise în zona locuinei - atelier {Complex A) i pe de
alt parte, din seciunile de control din
2 M. B r u d i u, Paleoliticul superior i epipaleo liticul din
Moldova, Bucureti, 1974, p. 109.
3 Marin C â r ciuma r u, Contribuii la cu noaterea paleoclimatului
i geocronologia paleo liticului din România (mss.).
• M. B r ud i u, op. cit. p. 27. 5 Determinarea acestuia a fost
fcut de dr. Ser-
giu Haimovici de la Universitatea "A. 1. Cuza" Iai, catedra de
antropologie a Facultii de Biologie.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
22
jurul Complexului A. Spturile din ultime- le dou campanii au
confirmat c densita- tea materialului litic este mai mare tot in
microzona Complexului A cruia i s-a putut delimita complet
marginile sale (vezi p:anul general). In aceeai zon unde se
concentra materialul litic s-au descoperit i molarii de la bovidee,
unele resturi de oase foarte dez- agregate i dou percutoare.
Din punct de vedere tipologie, putem com- pleta acum repertoriul
uneltelor descoperite aici, anterior, i anume: la cele 13
tipuri6
se mai adaug înc apte. Dintre acestea u- nele tipuri de unelte sînt
simple - burinul transversal (1) (fig. 3/1) strpungtorul ati- pic
(fig. 3/8-fl), lama ferstru {1) {fig. 3/14) i achia cu scobitur {1)
(fig. 3/18) i ·alte compuse ca: gratoarul - burin (1) (fig. 2/5),
gratoarul pe 8.1Chie cu scobituri laterale {1) (fig. 1/12),
'burinul pe ru;;chie cu scobituri la- terale (1) (fig. 3/2). Dac
acesta este noul aspect calitativ al
inventarului litic, nu trebuie s uitm c
s-au produs i unele mutaii de ordin canti- tativ, i anume, la cele
90 de piese tipice cunoscute anterior se adaug alte 115 unelte care
din punct de vedere tipologie se pre- zint astfel:
'1. Gratoare pe capt de lam 6 2. Gratoare pe adhie 35 3. Gratoare
nudeiforme )H
4. Gratoar...Jburin 4 5. IBurine 126 6. Burin pe achie retuat ·2 7.
Burin nudeifo:rm 1- 8. Strpung·toare at~pk~e · 4 9. Lam retuat
2
10. Lame cu latura abrupt i("a dos") 4 11. Vîrf de tip "La
Gravette" tipic '1 112. Pies ferStru 1 13. AJlahie cu scolbituTi 1
14. Achie cu retue de folosire 4 15. Piese "ecailh~" 4 16. Lamele
quasi "Dufour" 8
Total '115
6 M. B r ud i u, op. cit. p. 109-110.
M. BRUDIU, M. ISTRATE
Numrul mare al deeurilor de atelier ca- re se urc 1a 4 000 indic
faptul c locui- torii care au trit în zona Complexului A au
desfurat i o ampl activitate de ate- lier. In aceast privin se
cunoteau din spturile anterioare unele nicova~e din gre- sie,
speci'fice activitii de prelucrare a si- lexului, iar acum se mai
pot aduga i dou pel'Cutoare. Prezena percutoarelor in inven- tarul
locuinelor atelier, din Gravettianul fi- nal cercetat 'in sud-estul
Moldovei constituie o raritate. Pîn acum se mai cuno·a~?te doar cu
exemplar în aezarea pale-olitilc de la Moscu7 .
In urma creterii cantitative a inventam- lui arheologic al acestui
complex trebuie s revedem i structura lui. Inc din etapa an-
terioar a cercetrii se detaase ponderea mai mare a gratoarelor fa
de burine. La 12 'burine reveneau 53 de gratoare. Din cer- cetrile
noi au rezultat 28 de 'burine i 54 de gratoare. In total, în
întregul complex s-au descoperit 40 de burine i 107 gratoare, ce-
ea ce constituie un aspect specific al aces- tei aezri.
Un alt aspect care .apare acum pentru pri- ma dat este prezena în
numr mare a u- neltelor, fapt care apropie din acest punct de
vedere structura inventarului litic de aici de ale celorlalte
staiuni apari:nînd Gravet- tianului oriental final din sud-estul
Moldo- vei8.
Trebuie s adugm un am-nunt, anume ca, în cele dou campanii s-a gsit
Un ·nu- mr redus de lamele quasi "Dufour" (3) i dou eXIemplare de
vfî~flllri "La Gravette", unul ·fiind fragmentar.
Din prmct de vedere petrografic, -roca uti- lizat a fost aceeai
întîlnit i în cercet rile. anterioare: silexul cretacic de Prut
re- prezint un procentaj de 990fo, restul apar- inînd unor roci din
Carpai, sau din alte
7 M. B r ud i u, Catalogul uneltelor paleolitice i
epipaleolitice din patrimoniul Muzeului judeean
Galai (mss.). 8 M. B r ud i u, op. cit., p. 114, 115, 116.
Idem,
Cercetri paleolitice la Moscu, jud. Galai (mss.).
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
PROBLEME NOI IN AEZAREA PALEOLITICA MALUTENI IV 23
zone, cum ar fr istul negru zis de Audia, menilitul de Carpai i
silexul galben, ·cerat de provenien probabil rsritean. anurile de
control din zona exterioar
Complexului A ne-au dovedit c un alt com- plex similar mai aproape
de acesta nu a fost. In seciunile din anii ·1977-1978 deschise la
vest de Complexul A, la o distan de 50 de metri s-a gsit o
densitate de mate- riale arheologice (silex i crbuni) mai pro-
nunat, dar nu pe o suprafa prea mare. Intre piesele tipice
descoperite se gsesc ci teva gratoare i strpungtoar·e {3).
Densita- tea mic a pieselor tipice i a deeurilor de atelier ICa i
crbunii gsii in situ ne conduc la concluzia c aid a existat un
oomiplex (lo- cuin - atelier), dar care a foot denudat, datorit 'i
!pOziiei in pant a terenului pe care se :gtsea9•
Seciunile mai vechi i mai ·recente au artat c pe toat suprafaa
acestui versant se gsesc piese litice care au putut fi rs pîndite
atît de locuitorii staiunii, cît i în cadrul procesului de denudare
survenit ul- terior prsirii aezrii. Aa se explic !În- si rsp1ndirea
acestor resturi fosile pe su- prafaa dintre complexe, fapt intilnit
in SII 1977 (vezi planul 2eneral).
In concluzie, putem arta c descoperi- rile arheologice din ultimele
dou campanii din aezarea paleolitic Mluteni IV au completat cu date
noi aspectul original al acestei aezri. Dup cum se tie specificul
materialului litic din aceast aezare se ca-
3 M. B r u d i u, op. ctt. p. 56.
racteriza printr-un grad avansat de micro- litizare. Dar din punct
de vedere al struc- turii tipologice a inventarului existau une- le
deosebiri fa de aezri din aceeai pe- rioad, situate in sud--estul
Moldovei. In pri- mul rind la Mluteni IV existau un numr
nesemnificativ de unelte compuse ca i de strpungtoare.
Din acest punct de vedere considerm c se impune o rectificare iîn
legtur cu da- tarea staiunii, f:cut anterior, pornind de la cele
dou aspecte - microlitizarea i in- dicele mic al uneltelor compuse
ca Ii indi- cele mare al gratoarelor, stabilind poziia
cronologic a acesteia ântr-o etap t~rzie a culturii Gravettianului
oriental finaP0•
Avind in vedere noua structur a inven- tarului arheologic rezultat
în urma comple- trii acestuia, ca i datele analizei polenu- lui,
care a stabilit o etap aparinlînd tardi- glaciarului, considerm mai
potrivit inca- drarea acestei staiuni în plin etap a Gra-
vettianului oriental final dm Moldova, res- pectiv înaintea
aezrilor de la Bereti - Dealul Taberei i Mluteni III11 . Prin ur-
mare, aspectul microlitic al inventarului nu poate reprezenta un
criteriu pentru datare. Atît microlitizarea, care este o tendin ge-
neral a paleoliticului superior, dar mai ales la sfîritul acestuia,
cît i lamelele quasi "Dufour", care se intilnesc intr-un numr mai
mare in aceast aezare, îi dau un ca- racter specific în
continuare.
10 Ibidem. 11 M a r i n C â f c i u m a r u, op. ctt.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
V. BORONEAN,
1. VLAD
RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CERCETARILE ARHEOLOGICE SI MUL
TIDISCIPLINARE ' DE LA CIUPERCENI, [JUDEUL TELEORMAN] [CAMPANIA
1978]
Cercetrile începute in cursul anului trecut au fost reluate i în
acest an in punc- tele "Carier" i "la vii" din imediata apro-
piere. S....au extins de asemenea într-un punct din vecintate la
vest de Valea care lin a- ceast zon ferestruiete terasa înalt a Du-
nrii.
In punctul Carier s-au efectuat spturi arheologice, cercetri de
micro ~i macro fau- n, foraje i investigaii geologice. Desigur
unele din analizele pentru care s-au iuat probe nu au fost înc
efectuate aa c nu sîntem în situaia de a prezenta datele com- plete
ale cercetrilor. Cercetrile noastre au stabilit aici exis-
tena urmtoarelor cicluri de sedimentare: pe categorii de depozite:
deasupra pînzei de calcar cretacic (senonian) aproximativ 85 mi-
lioane ani se afl un ciclu de sedimentare care nu a durat prea
mult, alctuit dintr-o argil verzuie, dup oare a urmat un ciclu de
depunere a unei mase mari de bolovani de silex nerulai provenii din
antrenarea de ctre o surs puternic de ap a unor pri din stratul
cretacic local. Acest -proces s-a desfurat în mai multe etape
o'bservabile dup culoare nuanat i variaia dimensio- nal a
bolovanilor de silex i a materialu-
• Din colectiv au mai fcut parte: Prof. dr. doc. P. Cote, ing. D.
Popescu, prof. dr. Th. Neagu, dr. E. Terzea, M. Circiumaru i Dardu
Nicolescu Plopor.
4 - Materiale i cercetAri arheoi.Ogice
lui de context. In partea superioar a aces- tui depozit i dintr-o
zon mijlocie s-au re- coltat materiale arheologice constînd din
achii i nuclee de silex lucrate prin retu- are. Locuirea uman a
fost posibil într-o perioad de exondare (de uscat). Din acest
depozit provin i piese faunistice. Ciclul descris sfîrete printr-o
perioad mai cal m în care au avut loc sedimentri în form de pungi,
·a unor cantiti de nisip din cuar, de culoare alb, cu dungi roii
sau maronii, steril arheologic. Urmeaz apoi ciclul în ca- re s-a
produs depunerea unui prundi ce- nuiu cu material foarte eterogen
rulat, for- mat pe seama depozitelor cretacke din zon dar i cu mari
aporturi litologice din zona defileului Porilor de Fier i a
Carpailor
orientali. Acest depozit dateaz cu probabili- tate din vremea
depunerii prundi·urilor de Frteti, i corespunde unui moment cînd
zona a funcionat ca vale a unui mare pa- leofluviu. Partea
superioar a acestui sedi- ment este foarte bine consolidat cu
carbo- nat de calciu - o betonare natural. - A- ceast faz cunoate
foarte mari variaiuni
de la loc la loc. Dup o faz de tranziie
în care s-au depus nisipuri de granulaie me- die urmeaz ciclul de
sedimentare a 1oessu- rilor în care se constat i paleosoluri cores-
punztoare unor momente de inclzire a cli matului. Depunerea
solurilor a avut loc în- tr-o perioad din vremea ultimei
glaciaiuni.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
26
In partea superioar a acestui pachet de ori- zonturi ale loessului
se afl paleoliticul su- perior care cunoate un facis local contem-
poran aurignacianului de pe teritoriul rii
noastre i din Europa. O cercetare prin sp turi a [ntregului pachet
de loess nu a fost înc posibil i constituie un deziderat a cer-
cetrii din anul acesta. Grosimea pachetului de loessuri variaz
intre 6-16 metri, la mar- ginea malului surpat unde lde altfel este
amplasat i sptura noastr arheologic.
Pe baza datelor i observaiilor fcute de noi precum i studiilor
disciplinelor antre- nate pe care deocamdat le avem la dispo- ziie
se pot trage urmtoarele concluzii eco- logice, privind epoca
contemporan celor mai vechi unelte gsite în depozit. Ne gsim în
zona unor spaii largi des1chise, cu o vege- taie de tip
sav·ano-step, cu oaze de pdure bogat în faun, situat în vecintatea
unei surse de ap cu zone inundabile. Între bio- topii de pdure
menionm veverTa zbur toare i dolicopitecul. Aceasta este ambianra
in care r .... au putut desful.'a activitatea cei dintîi oameni
furitori de unelte (pîn acum identirficai numai dup unelte).
Procesul a putut avea 'loc în Villaf·ranchian. Cercet
rile viTtoa.re vor stabili cît de mult se întin- de în timp
Villafranchianul în acest loc i ca- re anume din etapele sale sînt
prezente aici.
Vii I i II. In a•ceste puncte s-a urmrit obinerea de date
stratigrafice i culturale care s poat fi racordate cu, cele
furnizate de disciplinele ajuttoare.
Din pachetul gros lossuri sau a•rgile los- soide care alctuiesc
cuvertura nisipuri'lor i prundhurilor, o succesiune stratigrafic nu
am putut avea deaît pe o adlîncime mer- gînd p[n la 5, 10 m în care
pîn acum am surprins dou etape cu soiuri fosile cores-
V. BORONEAN, 1. VLAD
punztoare a dou .faze mai blinde dintr-un climat
interstadial.
Date de locuire atestate prin unelte nu avem decît din partea
superioar a orizon- tului cu sol fosil care continu 'în toat
succesiunea depunerilor pîn la suprafa.
Astfel locuirea continu i in stratul cu acu- mulri sub form de ppui
de pmînt ce acoper primul sol fosil, i de asemenea in orizonturi cu
acumulri de carbonat de cal- ciu sub form de granule care îl
acoper.
La Vii II in stratul cu acumulri de calciu sub form de ppui de
pmînt nu s-au g sit deCît foarte puine piese arheologice. S
pturile anului acesta vor putea aduce pre- cizri mai multe în
1egtur cu apartenena cultural a acestui strat. Orizontul cu acu-
mulri de granule de carbonat de calciu este îns bogat în materiale
arheologice apari
nlînd aceleai perioade cu cel din acelai
strat din punct de Vii I. Tipologie este vorba de un proces
cultu-
ral, o industrie care evolueaz pe nuclee de silex local lin general
de culoare cenuie cu plan âe lovire preparat, cu supralfa lîncli-
nat, de dimensiuni mai mari lin partea in- ferioar a depunerilor l
cu dimensiuni mai mici i tendin in debitaj de desprindere de lame,
cu cît ne apropiem mai mult de suprafa. Este vorba aa cum am mai
ar tat de un lfades cultural care se dezvolt la nivelul cultural
al aurignacianului, cunos- cind forme specifice legate probabil de
cali- tile materiei prime, de activitile econo- mice specifi'ce
mediului fizica-geografic i
climatic în care se încadreaz i de tradi- iile locale
preexistente.
Deasupra din stratul de humus din sec- torul Vii II pot fi urmrite
gropile de bu
cate are unei 'locuiri ce poate fi lîncadrat în
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
sec. XVII-XIX. Intr-o groap de locuin
distrus prin incendiu s-a gsit i un cuptor gospodresc in stare
perfect. Locuina a fost distrus printr-un in'cendiu care a
mistuit-o in intregime. La cea 4 de locuin spre N se afla o groap
de bucate cu pereii ari care avea o form tronconic specific
gropilor de bucate din aceast epoc. In imediata a- propiere a
locuinei in partea sa de vest s-a gsit i un schelet uman, probabil
de femeie
4'
ing,ropat cretinete dar fr inventar. Cer- cetrile s'int în curs de
desf~urare.
In zona Carierii s-au luat primele msuri de conservare a
depozitului prin in'Chiderea sa cu un gard de Slirm ghimpat. In
vede- rea conservri.l profilului s-a luat msura de protejare a sa
cu o folie groas de polieti- len pîn la data cind se va face
consoli- darea. Depozitul arheologic i geologic din Carier a fost
declarat rezervaie arheolo· gic f monument a1 naturii.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
MARIN NICA ÎN ASEZAREA NEOLITICA '
DE LA "VIADUCT"- CÎRCEA [JUDEUL .OOLJ]
In vara anului 197s s-au continuat s pturile arheologice în
aezarea neolitic de la Cîrcea, punctul "ViaducL" prin deschide- rea
a înc trei seciuni: Seciunea XXV (25 X 2 m) situat la 10 m est de
seciunea XX; seciunea XXVI {1 O X 2 m); perpendicu- lar pe cele dou
seciuni XX-XXV i sec- iunea XXVII în partea: de 1est a
aezrii.
In primele patru carouri ale seciunii
XXV, la marginea terasei, a fost identifÎdi- t o groap de
dimensiuni mari, cu fundul denivelat, în interiorul creia s-au
descope- rit numeroase fragmente ceramice, unelte de piatr ~i
silex, oase de animale domestice, toate aparinînd unei faze
evoluate . a cul- turii Gumelnia. Cîteva fragmente ceramice sînt
pictate cu grafit.
In caroul 9 al aceleiai seciuni s-a desco- perit o groap (nr. 1)
rotund de 1,50 m i
adînc de O, 70 fa de nivelul de clcare al culturii Starcevo IV. Din
umplutura de cu- loare maronie a gropii nr. 1 s-au recoltat cîteva
fragmente ceramice dintre care foarte puine sînt pictate policrom
citeva fragmente de oase de animale domestice i un numr mic de
unelte de silex. Situaia la marginea terasei respectiv în zona
cuptoarelor de ars oale, groapa nr. 1 a fost adincit în solul viu
galben pentru scoaterea lutului necesar modelrii oalelor. In cadrul
aceleiai sec- iuni a mai ie.<;>it la iveal la o adîncime de
0,80-0,90 m o vatr neolitic de form ro- tund cu diametru! de 0,90 i
cu marginile
puin ridicate. Vatra era amenajat pe un pat de cioburi fuit cu grij
i puternic ars. FPagmentele ceramice culese de sub vatr aparin
aspectului cultural Dudeti Vinea dintr-o faz mai timpurie aa
dup
cum dealtfel 6 indic i adincimea la care a fost gsit 'Vatra. în
apropiere de vatr a aprut la adîncimea de 0,75 m o grupare restrins
de chirpic împreun cu rare frag- mente ceramice care au aparinut,
probabil unei locuine de suprafa de tip Dudeti Vinea. Stratul
aspectului cultural Dudeti Vinca msoar în zona vetrei .<;>i
a resturilor de •chiPpi•c grosimea de 0,40 m iar cel al ce- ramidi
policrome (Starcevo) 0,25 m. Stra- tul neolitic· este suprapus de
stratul roman gros de 0,25-0,30 m.
In seciunea XXVI au fost descoperite 3 gropi cu ·ceramica policrom
(Starcevo IV), 2 gropi cu ceramic (Starcevo IV), 2 gropi cu ceramic
Dudeti-Vin ca, 2 gropi i un 'bordei daco-roman (sec. II-IIi e.n.).
Gropile nr. 4 L<?i 5 de dimensiuni egale (2,25 X 1,10 m) aveau
forma oval iar fundul neted. eera- mica descoperit în aceste gropi
este foarte 'bogat în forme i ornamente. Un fragment pictat cu
motive spiralice, policrome, pro- vine de la un vas bitronconic de
dimensiuni mai mari. Un material la fel de variat i
care aparine, de asemenea, fazei Cîrcea IV ni l-a oferit groapa nr.
3. Aceasta avea o form aproape rotund cu dia-metrul de 1,50
m.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
30
Groapa nr. 1 de form oval depea di- mensiunea de 4 m i a aparinut
probabil unui bordei neolitic de tip Dudeti-Vinea care a suprapus
gropile nr. 4 i 5 din faza ceramicii policrome. In interiorul
bordeiu- lui Dud~ti-Vinca au fost descoperite frag- mente de vatr i
chirpic incendiat, cera- mic de asemenea ars secundar, dou rî nie
i un lfiragment de idol. Dulp aspectul ceramicii bordeiul aparine
unei faze evo- luate a aspectului cultural Dudeti-Vinea. Groapa nr.
2, suprapus i deranj-at de bor- deiul daco-roman era de form oval
{1,50 X X 2 m) cu fundul peretelui de nord-est pu- ternic cuptorit
întrunea toate condiiile pen- tru a putea fi l01euit. Cerami1ca
descoperit in interiorul acesteia aparinea, de asemenea, unei faze
evoluate a aspectului Dudeti Vinca.
Bordeiul daco-roman, orientat SV-SE avea o form aproape ~otund cu
diametru! de 5,5 m i groc.pa bordeiului era spat la 0,70 m fa de
nivelul de clcare antic. Aco- periul se sprijinea pe 4 pari a cror
gropi erau plasate in partea de sud i de nord. Podeaua bordeiului
!format dintr-o li'Pitur
groas puternic btut, se pstra foarte bine. Vatra nu a fost gsit.
Probabil ea a rfost amenajat 'în afara bordeiului. In interiorul
acestuia s-au descoperit numeroase frag- mente ceramice lucrate
intr-o tehnic de tradiie dadc împreun cu cea roman,
MARIN NICA
obiecte de fier i oase de animale domestice. S-au putut recupera
citeva jumti de vase, o cuie dacic din sec. II-III e.n.
In seciunea XXVII {15 X 2 m) la adinci- mea de 1,30-1,35 m, in
jurul unei vetre rvite de form aproape oval s-a con- struit o
grupare de cioburi, oase de animale i pietre care au aparinut unei
locuine din faza Oircea IV (Starcevo IV).
Fragmentele de vatr stteau direct pe soluî viu. Vatra a fost
deranjat de o groap recent iar latura de est a locuinei cu o groap
Dudeti-Vinea, respectiv groapa nr. 1.
La captul de sus a seciunii SXXVII a ieit la iveal o groap cu
ceramic pictat policrom din care s-a recuperat un vas, un picior de
cup i unelte de silex i os. Dup aspectul ceramidi complexul
respectiJV (groa- pa Nr. 2) a aparinut etalpei finale a fazei
Cîrcea IV.
Rezultatul campaniei arheologice din ,anul 1978 de la Circea
"Viaduct" a îmbogit cu- n~tinele noastre despre g,rupul cultural
Circea i aspectul Dud~ti-Vinea prin noi date stJratigrafice cit i
despre modul de con- struire al locuinei i uneltelor acestora. S-a
descoperit prima locuin-bordei din seco- lul II-III e.n. cunoscut
în Oltenia. Mate- rialul ceramic de tradiie dacic descoperit
împreun cu cel de tip roman este dovada concret a procesului de
romanizare al popu- laiei autohtone cucerit de romani.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
EUGEN COMA
REZULTAlELE SAPATURILOR ARHEOLOGICE DE LA RADOVANU [1978]
Studierea complexului neolitic de pe locul "La Muscalu", de la
captul de vest al Vii Coadelor, din apropierea satului Radovanu
(jud. Ilfov), a continuat i in anul 1978. Dup cum se tie pe acel
teren se aflau restu- rile a patru aezri suprapuse, toate apar-
inînd fazei de tranziie de la cultura Boian la cultura Gumelnia.
Dou din ele au fost cercetate în 'intregime.
Activitatea noastr din 1978 s-a concen- trat asupra dezvelirii ·i
studierii amnunite a rmcielor construciilor de la baza nive- lului
3 din cuprinsul a~ez.rii. Remarcm o observaie valabil i
pentru
cldirile din acest nivel i anume datorit
faptului c terenul folosit pentru aezare
avea, în vechime, o înclinare mic dinspre sud-vest spre nord-est,
oamenii neolitici au fost nevoii s-1 amenajeze 'intr-un [el de
terase, ·cu suprafaa orizontal, la mici diife- rene de nivel una de
alta.
In ultimii ani a fost cercetat prin sp turi aproape 'întreaga
întindere a aezrii,
pîn la adîncimea corespunztoare nivelu- lui 3, dar rm·iele
construciilor s-au g sit numai în poriunea de nord-vest; In funcie
de precizarea fcut se pune [ntre- barea - la care înc nu s:intem în
msur s dm un rspuns categoric - dece, dei staiunea avea o suprafa
destul de întins, de form oval, de circa 50 X 40 m, oamenii din
antfchitate Ii-au înlat construciile
numai spre periferia de nord-vest a aces- teia, 1ar restul
terenului a rmas liber? Problema se complic i mai mult dac avem :în
vedere ·faptul c prin spturile
noastr-e efectuat•e mai demult, s-a constatat, pe baz oe observq~ii
stratigrafice clare, c aezarea corespunztoare nivelului 3 a fost
prevzut cu un an de îngrdire, ale crui urme au fost delimitate în
dou puncte de pe panta de la sud de terenul staiunli. Con- siderm,
c acel an 'înconjura din toate prile aezarea. Prin urmare, în
perioada dat, în stadiul actual al cercetrilor, aeza rea era
alctuit din cele patru construcii amintite, aflate spre margine,
iar terenul staiunii era înconjurat de un an de în- grdire. Se
cuvine subliniat c pentru s
parea acelui an a fost nevoie de un efort colectiv al unei comuniti
cu mult mai mari decit cea amintit. Dup prerea noas- tr, singura
explicaie posibil ar ifi aceea c în realitate avem de a face cu o
parte din- tr-un complex - 3!a dup cum am demon- strat cu aproape
zece ani în urm - anume, în cazul nivelului analizat, terenul
delimi- tat prin an, împreun cu cele patru con- strucii menionate
avea rolul de loc de re- fugiu pentru o comunitate mai mare ale
crei locuine se vor rfi aflat pe teren des- chis, pe panta lin din
imediata apropiere, a Vii Coadelor. Pe acel loc, prin spturile
Mariei Coma, au fost descoperite resturile
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
32
cîtorva locuine, fr a se cerceta sistematic, din acest punct de
vedere terenul respectiv. In caz de pericol membrii comunitii se
puteau retrage ~i apra lîn cuprinsul aezrii fortificate. Dup cum am
amintit, lin sptur s-au
descoperit grmezile de lipitur ars prove- nite din patru construcii
dirferite. Se cu- vine s insistm asupra fiecrei din ele, cci
prezint unele elemente specifice, în oare- care msura deosebitoare.
Grmezile de arsur provin, în parte din
podele platforme obinuite i din lipitur
ars la rou din perei. Platformele au avut forma aproximativ
rectangul.ar, cu dimen- siunile maxime de 8 m lungime i circa 4 m
lime, grosimea lor era de pîn la 0,25 m. Intre suprafeele de arsur
erau in- tervale de drca 1-1,5 m lime. Se cuvine subliniat c acele
const·rucii au fost paralele intre ele i aveau axul lung orientat
pe di- recia apropiat de nord-sud, iar întreg i
rul ·era orientat pe direcia est-vest. Prima construcie dinspre
vest era rep-
rezentat printr-o supi'afa de lipitur i
de pmînt ars, fr s aib podea plat- form. Mai semnificativ este
observai·a c in cadrul construciei nu s-au gsit urme de cuptor sau
de vatr. Observaiile menionate ne fac s presupunem c este vorba de
o anex i nu de o locuin propriu zis.
Cea de a doua construcie are stratul de lipitur ars gros 'i prezint
toate elemen- tele specifice unei podele platform. Bul- grii au pe
dedesubt pstrate imprimate urme de trunchiuri de copac alturate,
aco- perite cu un strat gros de lut amestecat cu multe paie. Lîng
latura lung de est a acestei locuine, puin mai la nord de mij-
locul laturii s-a dat peste o grmad de li pitur cu o form
deoselbit, avînd poriuni mari cu urme de fuial i !buci de lipi- tur
de aproape 1 m lungime, de 0,10- 0,15 m grosime. Grmada a fost
pstrat
întreag pentru a putea fi analizat cu toat atenia necesar, deoarece
presupu- nem c reprezint resturile cuptorului prop-
EUGEN COMA
riu zis, dTimat pe loc. Dac ipoteza noastr se va confirma, ar fi
prima bolt de cuptor mai bine pstrat din cuprinsul aezrilor
neolitice de la Radovanu. Lîng peretele scurt de nord se aflau
res-
turile unei prispe scunde de lut, cu totul asemntoare celor
descoperite în locuin- ele din nivelurile superioare.
In cuprinsul grmezii de lipitur ars a locuinei, deasupra stratului
corespunztor
platformei, mai ales în partea de nord, s-au observat mai muli
bulgri de lipitur cu urme de nuiele (de circa 0,03 m grosime)
alturate, provenii desigur din pereii lo- cuinei. inînd seama de
raritatea unor astfel de bulgri, sîntem de prere, c nuie- lele
!S-au folosit mai a~es la r-ealizarea prii de sus a pereilor de pe
laturile înguste.
Construcia a treia, avea de asemenea po- dea platform din bulgri
mari. Ung la- tura lung de est se afl.a soclul masiv reali- zat din
lut al cuptorului, cu laturile pstrate destul de 'bine i arse la
rou.
Ca i în locuina precedent i in aceasta s-au pstrat, l'îng peretele
de nord, în parte 1unecate pe pant, resturile unei prispe scunde,
realizat din lut.
Cu prilejul demontrii rm'ielor locuin- ei s-au descoperit cîteva
buci de lipitur ars cu feuiala netezit ·CU grij i purt'înd urme de
decor pictat. s~a pstrat numai fon- dul prlfos de culoare cafenie
închis ro~
cat. Pe ali bulgri sînt urme de culoare alb, care ar putea
reprezenta culoarea cu care s-au trasat motivele decorative. inem s
subliniem c pentru prima dat în aeza rea de la Radovanu se constat
existena
unei locuine avînd în interior pereii pictai. Ultima construcie
dinspre est era de di-
mensiuni mai mici nu a avut nici urmele cuptorului, nici prisp sau
vatr. La demon- tarea resturilor ei s-a observat c nu avea nici
podea-platform, ci în afar de bulgri de lipitur ars, era
reprezentat, în mare msur, printr-un stmt de pm'int ars la rou. Se
poate deci presupune c grmada
de arsur descris nu corespunde unei lo·
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
cuine, ci unei anexe, distruse prin foc pu- ternic.
Trebuie remarcat simetria. Cele dou
locuine se aflau alturate, iar lîng fiecare din ele era cîte o
construcie anex. Una la vest de prima locuin i a doua la est de
cealalt. Situaia dat s-ar putea explica prin aceea c oamenii
neolitici s-au gîndit s construiasc anexele aa fel ca s fereasc
locuinele de vinturile predominante din zon.
In 1978, la baza nivelului 3 cercetat, Ung malul de nord s-au
observat poriuni de li- pitur ars. Ele au fost dezvelite in conti-
nuare spre nord i s-a constatat c ele se intrerup in acea direcie,
unde de alt>fel in- cepe panta mai înclinat. De asemenea, la est
de cea de a doua construcie anex sint aglomerai bulgri de lipitur
ars. A tfost dezvelit o poriune fr a li se da de mar- gine, cci
grmada continu sub mal. Nu este clar dac este vorba de o alt
construc- ie sau sint numai bulgri de lipitur pro- venii din
locuinele arse descrise i lune- cai pe pant. Fr a intra in amnunte,
in funcie de
observaiile noastre fcute la Radovanu, considerm c locuinele aveau
pereii con- struii nu in paiant, ci ca i casele de munte din
trunchiuri de copac aezate orizontal i îmbinate la extremiti. Dup
construirea pereilor se fcea podeaua platform.
Inainte de a încheia acest paragraf se cu- vine s subliniem citev,a
concluzii impor- tante:
- c aezrile corespunztoare nivelului 3 i 2 aveau locuinele dispuse
intr-un ir
sau în dou iruri paralele. - c oamenii din faza de tranziie,.
în
aJjezarea de la Radovanu, din nivelurile 3,2 i 1 i foarte probabil
;in întreaga zon din jur, au folosit acelai tip de locuin de form
rectangular, cu o singur încpere,
prevzut cu podea platform cu cîte un cuptor cti soclu masiv aflat
pe latura de est i cu o prisp scund de-a lungul peretelui de nord.
Menionm i faptul c in nivelul
5 - Materiale i cercetri arheologice
l s-a pstrat acelai tip de locuin, dar s-a schimbat modul de
organizare a aezrii,
fapt oglinldit prin modi'ficarea :planului. In timpul dezvelirii
construciilor de la
baza nivelului 3, în unele poriuni, ne-am adincit ceva mai mult i
au fost atinse, la o diferen de circa 0,15 m, resturile de li
pitur ars ale a'ltor construcii '<inume cele aflate la baza
nivelului 4, cel mai vechi ni- vel din aezarea datat din faza de
tranziie. De pe acum, se poate meniona, c i acele construcii se afl
numai spre marginea de nord-est a platformei aezrii i c au fost
cldite i ele intr-un singur ir.
Intrucit cercetarea aezrii corespunz toare nivelului 3 este pe
terminate nu am gsit prea multe materiale i de aceea nu vom face o
prezentare amnunit a lor.
In privina ocupaiilor vom aminti noi dovezi in legtur cu
practicarea cultivrii
plantelor. In marginea unei anexe i a unei locuine, s-au descoperit
dou aglomerri
mici de cenu negricioas, amestecat cu boabe de grtu intr-un caz i
în al doilea, cenu amestecat cu boabe de form sfe- dc, probabil de
neghin.
Oasele de animale dei sint puine oglin- desc predominarea în
nivelul 3 a bovineior, urmate de ,porcine.
Uneltele de silex nu sînt numeroase. Ma- joritatea sînt din silex
balcanic. Amintim dintre ele cîteva lame, segmente de lame ce au
i·cut parte din seceri i rzuitoare.
Din corn s-au gsit dou unelte de tipul s pligilor, lucrate din
corn de cerb. S-au scos la iveal i citeva suie fragmentare de
os.
In privina ceramicii este cazul s amin- tim c in locuina de vest
s-au dezvelit cite- va aglomerri de cidburi din vase intregi- bile,
lîng peretele ae est, in intervalul dintre cuptor i co.Jul de sud
est al încpe rii, iar o a doua aglomerare se afla lîng colul de
nord vest. Observaii similare s-au fcut i în aUe locuine din
nivelurile su~ perioare. Prin urmare, nu este vorba de o
întîmplare, ci de un obicei al oamenilor din
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
34
vechime de a aeza vasele in anumite locuri. Recipientele sînt de
forme obinuite faz.ei: borcane, vase cu .picior inalt, capace mari.
Multe din ele sint decorate prin exci- zie i incrustare ·cu materie
alb. Bo.rca- nele de uz comun au brîuri în relierf, pro- eminente i
ba.rbotin.
Din domeniul manifestrilor magico reli- gioase semnalm descoperirea
în anexa ves- tic a unui grup mic de obiecte, format din cîteva
vscioare miniatur, o p~ac ova1,
neornamentat, cu marginile netezite cu
EUGEN COMA
grij i dintr-o pies de lut, parc ar imita forma unei piini ovale,
neted pe o parte i bombat pe cealalt. S-a mai gsit i o figu- rin
zoomorf fragmenbar de lut.
Acestea au fost principalele rezultate ale cercetrilor din anul
1978 de la Radovanu, care au dus aproape la încheierea studierii
aezrii coreS>punztoare nivelului 3, ceea ce ne va permite ca în
campania din 1979 s începem dezvelirea locuinelor din nivelul 4 i,
dac terenul va fi liber, vom face une- le sondaje 'în necropola
aezrii.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
NICOLAE URSULESCU
CERCETARILE ARHEOL-OGICE DIN 1978, DE LA PREOTESTI- "HAL TA" . '
[JUDEUL SUCEAVA]
In mai 1978 au fost continuate cercet rile începute în 19771•
Sptura, efectuat
timp de dou sptmîni, s-a limitat la cer- cetarea unei gropi
menajere (Gr. 1) i a res- turilor unei locuine (Loc. 2)2 , ambele
da- tînd din subfaza A3 a culturii Cucuteni.
Groapa nr. 1 a fost sesizat înc de anul trecut, sub vatra locuinei
cucuteniene nr. 1, cu ocazia trasrii ·anu'lui de control, dup
demontarea resturilor acestei locuine. Ea a fost spat de la
aproximativ 0,90 m de la suprafaa actual a solului, adic de la baza
primului nivel neolitic i s-a adîncit p'în la 2,f0 in (fig. 1).
Groapa a servit mai mult ca sigur pentru scoaterea lutului necesar
con- struirii unei locuine, ceea ce i explic ca- racterul neunHorm
al conturului ei (fig. 3). Pîn pe la - 1,35 m partea estic a gropii
a fost tiat de un deranjament modern, ceea ce face ca forma ei s
fie recom<>titui~
bil cu un oarecare grad de prolba'bilitate pentru partea superioar.
Pe msur ce
t Vezi raportul preliminar, semnat de N."· Ursu- lescu i Dr.
Popovici, "Cercetrile arheologice din 1977, de la Preoteti (jud.
Suceava)," ~usinut la sesiunea anual de rapoarte, Bucureti, 10 mar-
tie 1978.
2 Limitarea în timp ~- cercetrii a fost detet'mi- nat de faptul c
antierul constituie punct de practic arheologic pentru studenii
seciei l;ie is- torie-geografie a Institutului de învmînt superior
din Suceava i se încadreaz în perioada prevzut· pentru aceast
activitate.
s•
groapa se apropie de fund, conturul ei de- vine tot mai uniform,
!fundul gropii prezen- tîndu-se albiat. La - 1,70 m, de unde înce-
pea albierea, groapa era de fo.rm oval, cu diametrele de 2 x 1,5 m,
avînd orientarea est-vest. Umplutura gropii a prezentat un material
extrem de bogat i pstrat în ge- neral [n bune condiiuni, datorit
caracteru- lui închiiS al complexului, ca i aciditii re- duse a
solului. Ins modul de umplere a gropii a fost diferit. In zona de
la fundul gropii (2,10 m) :pîn la -1,70 m, materialele sînt
sporadice i fragmentare, acesta fiind un indiciu pentru utilizarea
gropii ca loc de depunere a resturi~or menajere. Ultedor, de la
-1,70 m in sus, materia-lele devin extrem de numeroase i de
diferite categorii, ce- ramica fiind 'în cele mai multe cazuri
între- gibil. Evident, în acelist poriune, pentru astuparea
g.ropii, au fost aruncate intenia-
. nat resturile unei locuine din prima etap de locuire, pentru a se
permite construirea locuintei cucuteniene · nr. 1, ridicat în a
doua ~tap. Mai- mult,·· în partea superioar a gropii, intre
:-'-0,90 i -0,70 -0,60 m, s-a fcut o nivelare l.ntenionat, prin
depune- rea dens a unor fragmente ceramice mari
. si ·cu pereii groi. (1,1-1,3 cm), care pro- ~eneau de la 3.
:v~s·e ·~e mari dimensiuni. In felul acesta s-a 0'biny, un pat
solid, pe care s-a construit vatri "locuinei nr. 1. .. Locuina
_m(.· 2 se -~fl spre sud-vest de locuina nr. 1 i se prezint
puternic deran-
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
Pr.ma. etap.. c ucutenr ( 50/ brun -sclbul)
Strat sfenl ( cenu!.•u- ,9(llbur) Fraqment ceramrce. lipituri de
lut co/c:inafe Vcttra locuinte, nr. 1 Oase
o
1)
.. . -·. o
Fig. 1. Preoteti-Halt - 19-78: Profil din locuina nr. 1 i groapa
nr. 1 (pe linia de carouri M).
8
N.
l1moto rospindorii nteroo/e lor
Compler de c~omoc Com It.. cu li ,uri di:! lut
2
1
a.
1
! b
c
J
38
jat i cu puin material. Cauza acestui de- ranjament o constituie
atît construciile din epoca modern care au fost ridicate pe acest
loc, cît \'1i inte·rvenia locuitorilor din a doua
N
U Vatra. locumier n.- 1 Lumto JrOfll la - 1, /Om
-·- -·- la. - f.70m .. · ~ - · limd a deran 10menfulu1
modem J
G
t.
etap cucutenian. Datarea locuinei nr 2 în prima etap de 1ocuire
cucutenian a fost fcut pe baza unor fragmente ceramice des-
coperite aici, care intregeau unele materiale descoperite în groapa
M. 1. In felul acesta s-a dovedit c groapa nr. 1 a fost spat cu
ocazia ridicrii locuinei nr. 2 i umplut,
în prima parte, cu resturi menajere din tim- pul folosirii acestei
locuine. Dup dezafec- tarea acestei locuine {prO'ba'bil incendiu),
o mare parte din inventarul ei a fost folosit pentru umplerea
intenionat a gropii, peste care s-a construit noua locuin, nr.
1.
Din locuina nr. 2 s-au mai pstrat por- iuni de lutuial compact {mai
ales spre sud), zona vetrei (cu puternice deranjamen- te), ca i
cîteva complexe cu material ce- rami!c fragmentar. Dup rspindirea
mate- rialelor pe teren, se poate deduce c vatra se afla in zona
nordic a locuinei i c pe-
NICOLAE URSULESCU
reii s-au prbuit spre nord i est, antre- nînd i ceramica în aceast
direcie. Locu- ina a avut dimensiunile probabile de 4- 5 m X 2,5-3
m i o orientare nord-sud. Va- tra a fost construit pe un pat de
pietre de gresie nisipoas, puternic inroite din cauza focului. In
preajm s-au mai gsit citeva sprturi mozakale de la •lutuiala
nisipoas
a vetrei. Mai multe pl·cue de la aceast lu- tuial, ca i buci mai
groase de lut, cu perforaii {provenind de •la placa unui cup- tor),
au fost gsite în umplutura gropii nr. '1.
Descrierea materialului. Avind în ve'dere proveniena comun i
contemporaneitatea materialelor din groapa nr. 1 i locuina nr. 2,
le vom trata aici împreun.
Un e 1· te 1 e sint prelucrate din diferite il'Oci ('indeosebi
moi), silex, os i corn. Pîn în preZ'ent nu s-au gsit obiecte de
metal.
a) Uneltele de piatr constau din topoare neperforate, dltie i achii
amorfe. Rocile frecvent utilizate erau marna (glbuie i ce-
nuiu-închis) i gresia nisipoas compact . Topoarele erau mai ales
plate i trapezoida- ·le, prezentindu-se, aproape fr excepie, de-
teriorate din cauza utilizrii (fig. 4/1-3). Nu- meroasele a;chii de
marn descoperite arat c prelucrarea se fcea pe loc. 'S-ar putea
remarca faptul c lefuirea este destul de neingriji t, neurmrindu-se
s se confere un aspect prea estetic pieselor finite. Aceasta, ca i
lipsa pieselor perforate, pare s indi- ce c în aezarea cucu benian
de la Preo- t eti - "Halt", cel puin în prima etap, nu exista o
specializare în prelucrarea to- poarelor de piatr. Mai îngrijite se
prezint dHiele {fig. 4/4-5), care i sint confecio nate dintr-o
materie prim ceva mai dur
(gresie nisipoas compact). b) Uneltele din silex sint extrem de
rare.
In schimb s..:au descoperit numeroase dee uri de prelucrare, atit
in groap, cît i în locuin. Aceast situaie s-ar explica prin
:reutilizarea pieselor bune de ctre locuitorii celei de a doua
etape. Prelucrarea pe loc a silexului este dovedit, pe Nng deeuri,
fii
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
40
de descoperirea unui fragment de percutor din conglomerat, în
'locuina nr. 2. De ase- menea, la suprafaa gropii nr. 1, s-au des-
coperit dou pietre de mari dimensiuni (din roc dur), una oval i
alta paralel_ipipedi- c; ele reprezentau probabil o nicoval i
percutorul ei, folosite pentru prelucrarea u- neltelor. Materia
prim utilizat consta nu- mai din silex de Prut. Dintre piesele
desco- perite, se remarc un splendid vid de lan- ce, lung de 9,5 cm
'(lfig. 4/6) i un grattoir (fig. 4/7) pe mkrolam (2,9 cm).
c) Osul a constituit materia prim pentru obinerea uqor piese
variate: ac (fig. 5/5); dalt cu vîrful puternic lefuit (fig. 5/1);
vîrf (pumn·al?) prelucrat pe o jumtate de os, t iat longitudinal
{!fig. 5/2)3 ; o ·pies fragmen- tar, sub forma unei pHic~
triunghiulare, le fuit, cu v\îr:ful uor rotunjit. (fig. 5/4);
'le
fuitor, folosit probabil pentru prelucrarea uneltelor de piatr sau
os\ cu dou planuri de uzur, fcut dintr-o tibie de bovideu, care
prin ·utilizare a fost strpuns pe una din fee pîn la canalul mduvei
{lfig. 6).
S-au descoperit dou coarr.e de ovicapri- n, unul cu Vîrful uor
tocit prin utilizare (fig. 5/6), altul cu Virful rupt, ca urmare a
unor lovituri (fig. 5/3). Un corn de bovideu aveau virful rupt, iar
'baza retezat oblic.
3 Cele mai bune analogii pentru ase~enea piese se gsesc la Hbeti
(cf. Hbeti, Ed. Acad., 1954, p. 266 i fig. 25/6, 8, 13; pl.
LXII/10).
4 J. Ban ner, Das Tisza - Maros - Koros - gebiet bis zur
Entwicklung der Bronzezeit, Szeged, 1942, p. 38; J. N eu s tu p n
y, Poltssoir..s neolithique en os, in: "Acta Archaeologica",
Copenhaga, XXIII, 1952; A. D. A 1 e x an dres c u, lefuitoare de os
neolitice, in: S.C.I.V., XII, 2, 1961; S. Marine s- c u - B i 1 c
u, Cultura Precucuteni pe teritoriul Ro mâniei, Buc., 1974, p.
42-43, 46.
5 In afar de ceramic cucutenlan,· la fel ca în prima campanie, i în
1978 au aprut fragmente
NICOLAE URSULESCU
Probabil c aceste piese au servit ca lustrui- toare.
Cer amic a5 prezint exemplare întregi- bile în groap 'i cu totul
fragmentare în lo- cuin. Formele ceramicii pictate se prezin- t
intr-o gam variat: pahare; vase cu su- port (rfructiere) - deosebit
de numeroase; castroane; amforete; amfore. Stilul ornamen- tal
predominant const din spirale i deri- vate ale acesteia. Se
întîlnesc totUJi i une- le vase cu decor meandrat, format din linii
drepte. In timp ce pe celelalte vase decorul este continuu (liber),
pe suporturi el se pre- zint metopic, împrit longitudina~. indeo-
sebi pe linia celor dou orificii rotunde.
In cadrul ceramicii nepictate, 'in afar de specia bar:botinat, se
.remarc un vas de provizii de mari dimensiuni (chiup), cu ar- dere
foarte bun, lustruit în nuane roietice atît la suprafaa cît i în
interior, care este decorat sub margine, în dreptul toartelor ro-
tunde, perforate orizontal, cu un ir circular de alveole adînci. De
remarcat c, pîn acum, asemenea vase I?.U ,au mai aprut în etapa a
doua de locuire.
P 1 as t i c a este destul de rar, dar in te- resant realizat din
punct de vedere artis- tic, mai ales 'Cea zoomorf. ~) Plastica
antropomorf const din: dou
fragmente de la partea superioar a unor picioare, cu trata.re
steatopig, decorate prin incizii (fig. 7/2,3); un fragment din
partea interioar a unui picior, cu dou foarlie mici proeminene
laterale, care ar putea desemna gleznele sau semne de înclminte
(rfig. 7/4); trei mici conwi de lut, cu baza· concav (fig.
7/8-10).
b) Plastica zoomorf cuprinde atît cepre- i~ntri de statuete,
probabil ale unor cor- nute mici i(d'ig. 7/5,6), cît i dou toarte -
protome. O protom (fig. 7/7) este prins de
ceramii::e rzlee de factur Precucuteni, antrenate peretele unui
fragment ceramic i prezint mai ales in umplutura gropii. Intrucit
nu s-a des-' . foarte reaiist trsturile faciale ale unui bo-
coperit nici un complex din aceast t;erload'; 'trata-· rea
ceramicii Precucuteni va fi fcut cu alt prilej.
videu; coarnele, probabil îndreptate in jos, sînt rupte. Cealalt
protom (fig. 7/1) este
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
6 - Materiale i cercetri arheologice
..0\,Q '0:~ "-ii ~·~
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
1:---..._ (~ i--......_
/5 1-\::::::::
8. ' 9 5crn
6'
44
prins de un fragment din marginea unui vas, probabil castron; in
interior, in dreptul protomei, e practicat o adîncitur, probabil
pentru prinderea vasului pe dinuntru; sub form mult alungit,
protoma prezint gi tul, capul i botul unui hovideu; ochii sînt
redai sub iforma unor alveole largi, în care s-au plasat dou
pastile de lut (la unul din ochi aceast pastil s-a desprins);
coarnele sint rupte de la baz.
Concluzii. Spturile din 1978 au dovedit stratigrafic existena a dou
etape de locuire in cadrul subfazei A3 a culturii Cucuteni în
nordul Moldovei. Deocamdat e dificil s
NICOLAE URSULESCU
se afirme cu siguran existena unor clare deoseibiri tipologice
intre cele dou etape, datorit mai ales faptului c materialele ce-
lei de a doua etape provin numai dintr-un complex deschis i nu
~i-au pstrat decorul într-un mod satisfctor.
De asemenea nu s-a relllit înc surprinde- rea unui complex din
perioada Precucuteni, dei materiale ale acrstei culturi au fost se-
sizate in mai multe puncte ale staiunii. Considerm c o continuare a
cercetrilor
in aceast bogat staiune ar putea s aduc rezolvarea problemelor
rmase înc des- chise.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
AEZAREA NEOLITIC
' Raport preliminar
Aezarea neoliti'c de la Suplacu de Bar- cu este situat pe terasa
joas a Barcu lui, în partea de sud-sud-vest a comunei, in dreapta
oselei Oradea-Zalu, in hotarul numit de localnici: "Coru".
Din :punct de vedere geografic, ~regiunea
dintre Criul Repede i Barcu reprezint o zon de cîmpie joas i
mijlocie, prezentind sub aoest aspect geomorfologic numeroase
cursuri de ap, grinduri L'il zone ml1tinoase1 •
Au fost cercetate dou puncte de intens locuire: Coru I situat la
limita teritorial
dintre jud. Bihor i jud. Slaj i punctul Coru II (1978), la cea 700
m spre nord-vest, în malul drept aol Barcului. Stratul de cul- tur
care se contureaz în malul riului, la adîncimea de 2 m, pe o distan
de 36 m a fost a.fectat de distrugeri in mic msur, deoarece în
malul s·tîng el esfe iUbire, spo- radic.
In punctul de maxim grosime a stratului de cultur a fost decopertat
o suprafa de 16X 11,50 m, împrit în 6 casete prin mar- tori de Cîte
0,50 m lime. Aezarea neolitic din punctul "Coru I"
este contemporan cu aezarea din punctul "Coru Il". S-au suPprins i
aici dou ni- vele de locuirre separate între ele printr-o lentil de
'lut fin, reprezentînd, desigur, o revrsare a apelor Barcului. Spre
deose-
1 G h. M h r a, Cîmpia Criurilor, Criul Re pede i ara Beiuului,
Ed. tiinific i enciclo- pedic, Buc. 1977, p.-i·l.
bire de punctul "Coru 1" unde nivelul 1 atest o locuire mai intens,
aici locuirea de maxim intensitate este în nivelul II.
In nivelul I a fost descoperit o locuin de suprafa de 2,80 X 3, 75
m ,oi o vatr sim- pl, de !form oval, dispus in extedorul
locuinei.
Inventarul descoperit se compune din frag- mente de vase mari de
provizii, cu pereii
groi, pasta coninînd pietri i mic, cera- mic fin, cu past omogen,
vase miniatu- rale, fragmente de vase cu picior, un frag- ment de
tigae cu "cioc", unelte din piatr lefuita.
Din stratul de cultur al acestui nivel pro- vin deasemenea
fragmente ceramirce apar- in1nd unor vase mari de provizii,
strchini, castroane, pahare i ceti cu perei subiri,
vase miniaturale. Au fost descoperite deasemenea dli i to-
poare din piatr le'fuit, unelte i deeuri
de prelucrare din silex i obsidian, zdrolbi- toare din piatr.
,In nivelul II au fost descoperite i cerce- tate un numr de 4
locuine.
Locuina nr. 7 {5,75X3,70 m) era situat
în malul Barcului, astfel înCît lungimea ei este aproximativ, fiind
distrus in parte. Pe toat suprafaa locuinei sub platforma de chkpic
a fost descoperit un strat gros de crbune provenit de la lemnele
despi- cate care au !fost aezate sub platform. Sub
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
- •• o • o ...... ..
1 ! 1 1 1 1 1 \
' ' , /
\
\ ---- _."
" J Plana v. Cu .. ---- 6 · 9 1l em pe cu picior. __ _.
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
54
stratul de crbune urmeaz pietriul i ni- sipul din al'bia
rîului.
In interiorul locuinei a fost descoperit o vatr oval, simpl, pe
ca.re se aJflau trei vase: o cup cu picior i dou oale de di-
mensiuni mai mici. Inventarul locuinei se compune din f,ragmente de
vase mari de provizii, ceramic fin, uneori pictat atit în interior
dit Ii în exterior (strchini, ICupe, boluri) dli i topoare din
piatr.
Locuina nr. 8 (3, 75 X 2,25 m) a fost dez- veHt parial fiind situat
in malul casetei nr. 4. Este o locuin simpl, fr platform, coninînd
ceramic i unelte lefuite.
Locuina nr. 9 (2,70X'\i0 m) amplasat la distana de 3,50 m de l~uina
nr. 7, a fost i ea distrus ~n parte de apele Barcului. Sub
platforma de chirpic a fost sesizat i
aici un strat de crbune, pe toat suprafaa locuinei. Inventarul se
compune din cera- mic grosier, cu amestec de nisip i pietri,
ceramic fin, ceramic p!ctat, dli •i to- poare din piatr.
Locuina nr. 10 (3,00X2,50 m) este o lo- cuin simpl fr platform
avind în ime- diata apropiere dou vetre de form oval. Inventarul
const din unelte ·le~fuite, vase de provizii, vase din past fin,
pictat.
In cele dou nivele de locuire, precum i in locuine au fost
descoperite în total 63 unelte lefuite (dli, topoare, zdrobitoare).
In acelai timp au fost descoperite lbucti
de roc, sau pietre din care se prelucra~ uneltele. Acest fapt ne
îndrept~te, cre- dem, s afirmm c în aezarea de la Su- placu de
Barcu exista un "atelier" de pre- lucrare a pietrei. Nu s-au
descoperit in
DOINA IGNAT
schimb, unelte perforate, decît citeva buci de roc cu încercri de
perforare.
Materialul ceramic descoperit in cele dou nivele de locuire const
din vase mari de provizii, cu perei grQIi, buza dreapt, cu tori sau
ibutoni, strchini i lfarlurii cu pe- reii oblici, buza dreapt,
uneori lobat, pic- tate atit în interior cît !i [n exterior, cupe
cu picior inalt, tronconic, gol [n interior, vase m!niaturale,
unele cu fundul ptrat (ti gi?), precum i unele .recipiente în form
de linguri, adinci, cu coada perforat - a cror utilizare nu o putem
preciza deocam- dat.
Pictura, dup cum s-a artat, este aplicat at\ît in interior cit i in
exterior, iConstlind din benzi late, dispuse sub buz, benzi para-
lele pe ·corpul vasului, sau linii meandrice, subiri.
·Aezarea nealitic de la Suplacu de Bar- cu poate fi încadrat într-o
faz de început a culturii Tisa în cea de a III-a faz de dez-
voltare, fiind deocamdat unic pe terito- riul jud. Bihor.
Inventarul cimitirului de la Iclod2 pre· zint numeroase analogii în
formele vaselor, in special al cupelor cu picior.
Spre deosebire îns de Idod, unde una din componentele genetice
es·te ceramka cu incizii turdene, la Suplacu de Barcu se pare c
aceast component este reprezen- tat de ceramic pictat, care se
m~ine înc.
Aezarea de la Suplacu de Barcu este mai tirzie decît materialele de
tip lclod, con- stituind o baz local pentru formarea cul- tucii
Tisa III.
2 !~formaie Gh. La