WlliamElliot Griffis

O colec[ie aleasd din folcloml galez

P0vffi$iTr

GATE'N,,^IYUE

Williarmr Eilliot {i}riffis

Traducere:Gabriel Mslflescu

Editura hilondoFloBucureqti, 20llii

Wi I I iam E I Ii o t' G riff is

Cuprins

Iepurele galez Ei ieprurii de c&mp,/ g

Preaputernicul nronstru Afang / 8Cele douii vrSjitoare pisici/ l6Cum a ajuns Jinutul Cynry sd. fie locuit/ 20E5iatul cdruia i se sprunea Necaz /ZBI-{arpa de aur/ 32Marele dragon rosu ,rlin Taua Galilor / BZAtingerea de lut / 47Atingerea fierului / 53Feclo'a-ra din PSdurea Verde / 60Comoara de piatrd aL z6nelor/ G6Llria.gul Tcnm Ei UriaEul Blubb /72

80

Fouegti galeze

Iepurefle: *Km}[qmz spil iepl{;ru'frfi

de cibnrOdatd, demult, trf,ia un sffunt p* rtume David, care a

inv6[at poporul cyrnric, sar.r gaLlez, curn sei se poarte, cum sdpregdteascS rnulte feluri hrunre de nnd:rcare Ei curn sd sedistreze.

Acum, galezii, vorbind despre bunul k:rr invii!,51'or, iispuneau Tafid sau, a[int6ndr:-]1, Ta{n gi acest r a ;rjrLrns si fieun nurne obiEnuit pentru cine'va, nd.scr;t in Jara Galilor. incopildrie arn inv6[at cu to[i cii ,,Tiaffy' a ftrst galez", darduEmanii lor i-au dat o faimd rea lui T;111"r.

Oriunde se gdseau vilci sau rlaFlr{::, clamenii al/ea.u lapte.Aga cd ei aveau rner€ru ce le trebuiaL perLtru o masd l:un.l, fieea de diminea[5, de prAne, sau de sei:rtii. l,aptele, srnAnt€rna,laptele bdtut, zerul El brdnza irnborgii.[eiru mesele f,nmiliil,rr.Nu erau ele de aiuns?

Dar Siintr-rl David i-ainv5{at pe o,atrrerli curn s5 facd f'elurigi mai gustoane din brAnz:5' gi cd ele s'trpul,eau face ffr.r5.a luavia[a vreunei fiinfe.

SfAntul David le-a ariitat f,etelor c:unn sd ia br6.nza, sd otaie felii Ei sE o frigS pe jnr, sau sd o l;opre,ascii intrle ligait: Ei

sd o toarne peste piline prajiti sau tr.i:sr:ui[i. Acest lucru iidSdea brAnzei o aromd noud gi rnai rlulce. Cfirxl era irrtinsdpe pAine, fie simplS, fie rurnenitiir pe foc, felu.l era odelicatesl dernn5 de un re:ge Ei f5rd ega.l.

Fairna icestei noi adirugiri in mre,injitLrl brit;ni,cilor s-ii duspAnd departe, Englezii, cirrora le-a pliicut Ineleu pndcinta cucarne de iepure, Ei inc6 rndn6rrc,6 ndi de ,,cotli[e de

5

William Elliot Griffi:;

bumbac", au nuruft felul aces;ta ,,iepure g,alez" Ei cred cIeste una dintre ,:etre lnai bune rnAncdruri" De fapt, existdmulfi oameni clre :nu vdd glurnao care nu in[eleg dis;trac[ia,sau care presupun cd denumirea este fie regionalisrn, fievulgar5, fie o gregealEr, gi care nurnesc rn,incarea aceasta,,rarebit" (de na engl- ra'bhit - ie;pure)" Este precum ,,Curcanulde Cape Cod", adicd pegte cod, sau ,,Ra[a de Bombay",adicS pe$te uscat, sau ,,Prune lrlandeze", cartofi, gi alteasemenea rn6ncdruri (:u nume rnai ciudate.

PAnd atunci, iepurii de cArnp sau de casd fuseserd atAtde mult vAna[i cu ajutorul ogar.itror, cd abia mai reuEiserdcAfiya si supravien,uiascd crurdului mdcel.

In anul 60'4, Prin[ul din Fowys era Ia vAnitoare. Copoii audat peste un iepure gi l-au gonit pAnd ?ntr-un desiE. CdndvAndtorul cu cornul a ajuns acolo, ochii i-au dat peste opriveligte stranie. i:n a,c,:l loc stiitea o fecioard tare frumoasi-Ea ingenunchease pe pdn'lEint Ei se ruga cu piogenie. Degiuimit sd o vad5, p,rinful era dorrnic sd igi prindd pracla. El afluierat la ogari gi a poruncit sE se sufle in corn sennnalulciinilor pentru atacud prdzii, aq;teptdndu-se ca ei sd ii aducdiepurele cAt mai cur$nd. in loc de asta, deqi erar.r cAinidresafi gi s-arr fi truptat r:laiar :ii cu Lnn lup, ei au ieEit din desigtArAndu-se g[ urlAnd, s,periafi, cupringi de durere, parcd, inweme ce cornul a rfirnas niurt, litrlit de buzele vdndtorului. tnacest timp, iepurele s-a cuibdrit sr:b rochia fecioarei qi pdreasd nu fie tulbrrrat defel.

Mirat de rlc,est }u.cnl, prinlul a intrebat-o pe domni[d:

- Cine eri,ti?

Ea a rdspuns:

- Mama nnea rn-a numrit Monacella. Am fugit dinIrlanda, und,e teitfrl rneu voia sd md mirite cu unul dintreboierii s5i, pe care nuttl iubeann. Sub indrurnarea Dornnului,

6

,lDoue$ti galeze

alnaiunsinacestlocrreSliutdenimrerd,ulrdearttrdil,wemede cincisprezece ani fhrd sd viid chiprll r'ureunui ont'

I-a auzul acestor cuvinte, prirr[ul' minundmdu-:ie' a

rSspuns:

- O, mirit5 Mellarrgell tcare tlsj.e felul in care galezii

spun Monacella), pentrtr c5, clatoritd nnr:r,itelor tale, f}orn'nul

a vn-rt sd addposteasch si cru[e vie$r acestui ierpure' eu' la

ranclul lneu, i[i daruiesc acest p6rn,lin.{, si-,r fie d'e folos

Domnuluigiunaddpostplentrutotibsrbatiigif,emeilecarecauta ocrotirea ta. At6ta weme cfit nu parngarest: etcest

sanctuar,sXnulagipenlrneni,fier:lpr:iim1;salrcdpe'h:niedeoqti, sd ii scoatd de aici.*

Frumoasa sfantd gi-a petrecut r,r,lsl.ul. vielii in :rr:ell loc.

Noaptea domnea pe o piatr5. I\r{uLlter inu fost ntin,unile, facute

p"rrir,, cei catre, cu ininrLile cltrate, ,au. cdutttt rl--lc*cltirea ei.

iepurii silbatici gdseau aciiipost la eia rgi cle acerea ei inci sunl

numi[i,,mielugeii lui Mellangel"'

William Elliot Grilfis

Preapruterxr f, rcml monstruAfamg

Dupd ce poponll r:ymric, adicd oamenii pe care noi iinumim galezi, a r,'enit din CornrnvalJtpe noul lor pdmAnt, ei auinceput sd taie n:opracii, sd cl5deascd orage Ei sd cultivec6mpuri ,pi glridini. in s,curt tirnJr, au inveselit peiialul cu caseplScute ochir-llui, flerrne bogate Ei r:oirii jucduEi.

Ei au cultivat r.i[5 de vie qi floni" Copii gi-au fdcut animarlede casd din p'uii anirnalelor sidlbalice, pe care tafii gi fritgii lormai mari ii adur:eau acasd cle la vandtoare. Bdtranii au luatrogoz gi trestie g{ lel-au imple:tit, fdrcAnd colivii in care sd

. trdiascd pdsdrile ciintlloare.In vreme ce secialt mlaqtinile, ei au gonit monEtrii care igi

fdcuserd biirtogu{ irn acele locuri .rde. .,{cestor creaturitngrozitoare le' prliicea sh-i otr,fveascd pe oameni curespirafia lor urat nnilrrsitoare gi chriar: mancau bdie[ei g{ fetifecAnd acegtia;r'iLtSceau rCeparte rle casd.

AEa cd toat5. intinderea rle teren deschis intre pdduri adevenit foartr,: incAntiitoare privirii. intregul pdmdni cymric,care atunci se intind,ea de la Deialurile Grampian, din nord,pAnd Ia Cornrrazeill Ei de la ltr{area lrlandei, peste marea lorcetate, nurniti nnai tArziu LonLdm, chiar pAnd la margineaMdrii Nordului, a rileverrdt un loc:irrcarnt5tor in care sd tr5ieEti.

- -Depresiurrrile g[ rAurile, in care mareea se ridica gi cobora

in fiecare zi, erau ftrarter atrdgdtr:rare. Acest lucru, mai alesdin cauza multehr flc,ri streilu,citoare care creEteau aici, lnvleme ce orrzul lif,nllatic Ei cerrcelugul fdceau dealurile sdarate precuun obraj.ii unr:i fete. Fe lirngd acestea, fecioarelecyrnry erau cele nrai frumoase, iar bdiefii erau cu to[i viteji gi8

Fortegfl galeze

vAnjoqi, in vr,eme ce atd;t unii c;it gi cr:ilal$ gtiau sii cdnlemult qi bine.

Pe vremea aceea, intr-o nill4tirrrh lTlare, ascunr;d inlrenigte dealuri inaite 5i in rxriillo,cr"rl unei piidrLrri dese,intunecate, trdia un ntons;tru uriag, rrtlmit Afan.g.

UrAta creaturd aviea um spate ?mLrnir:at in fier 5i o coiadi.

lungd ce putea inconjunt un rnunle. Eia avea in llb$6 patrupicioare, cu genunchi minri, inLdoii[i p]recurn cei ai ldcustelor,dar acoperite cu solzfr, ca o aritTturd. Iiolz:ii erarLr tzui crl o[eful,iar deasupra pulpelor iergeau in afirrii. De-a .lungul r;pateluiavea o creastd de coarne, precum nigte spini gi mari intrltedecAt cele ale unui aligator. Av€ind o plirtoEd atdt de tare,

cAnd vAndtorii trdgeau cu sdger![ Ei arruuncau cu sul,i[e in el,

arrnele lor cddeau pe pfrm6nt c,a:niEte ace.Pe capul rnonstrului erau nigte r:rechi mari, cerra intre

cele de mdgar gi cele de elefant. Oc.trii ii erau verzi precumprazul gi erau rotunzi, dar ascr.r[ifi prr: margini, ca migte

tdrtScufe, dar mari c6t do'rlecii.Fa[a lui Atlang se apropia de ce,a a unei rnaimulf:, sau a

unei gorile, c:u fire h.rngi gi cenurEii rdltl pdr zburlite in iurulobralilor, precum cele alrr: unei rnors'rlr. Pilrea Inereu cd este

nevoie ca un Eervet, lmare cAt o pdturrir, sii il {ite)inrga la gur5'

Chiar Ei aga, el ldsa multr:r bale, astfell cii niciunei z6n.e bunenu ii pldcea s5 stea lAngd rnonstrul'

CAnd Afang mdrdia, tufigurile se c'urlremurau Ei trunz.ele

de stelar trernurau pe crengi,, de pancii' ar fi b{tut un vintputemic.

Dar dupd mas5, dupfi ce irrghifisr: Llr] orn' sau doi vlfei,

sau patru oi, sau o juninr:ii, sau treii i::al:re, trupul i se umflaca un balon. Atunci, de obicei, el ,li;e lSsa pe o parte, se

intindea pe pdmAnt sau in noroiutl rnoale gi piireai foarte

molatic qi somnoros o bucatd bund dril timp-

William Elli at Gri ft,is

De jur-imprejr-rrur harrog*lui l,i z,iceau gr6mezi uriage deoase ale acelor cre'turi, de f*te, de femei, de bdrbagi, debdie[i, de vaci, gi clin loc in r*c ale cate unui mdgar pe care ildevorase.

Dar cdnd lui Afa'g ii era fo'rte foame Ei nu putea prindeacele animalr:, sau cand fetele gruse Ei baefii neatenti nu seprea gdseau, el tr,tia mdnc5nd pdsdri, animale mici gi peEti.DeEi ii plSceau fla:re nnult va,cile gi oile, I6na Ei pdrul acestoranimale ii rirnaneau inrtre crinlii lui mari gi oesebri era foartesupdrat, iar firea lui de obicei morocdnoasd devenea gi mai qi.

Atunci, ca un ,ca$tor, p,urrea Ia pdmAnt un copac, ilascu[ea la-un cap'"{t gi *e scobea intre dintri p6nd cdnd gura iiera curatd. Ins5, rrnai mult d.ecat orice ii pldcea ci,m.aproaspdtd drr: om, nrai ales lecioarele frageAe; a$a cllmcopiilor le plilc prfljiturile maL,inrult decAt p6in1a" "

Bdrba{ii din nearnur cymric'u sie mirau de acest rucru,pentru cd gtiau ci:r fetele erau lbarte drdgdlaEe gi ei aproapevenerau femeile- fu' cd au invafat sa iEi pirieascd fiicele giso[iile. Au l'dirut ca l'cruri precum mancatul

'amenilor erau

in firea rnonstrului, care nu putea 1li'dnv5{at cum sd se poartefrumos.

Dar ce ii.infuria cer rnai tarer era r:dur pe care monstrul ri{fdcea deseo,r:i; n-rpAncl maluriler rA'lui gi digurile pe care cumare efort Ie constnuiserd c' s,d i6i apere c,ampurile. r\tunciapele inundau ferrnere, striciru grddinile

'Ei ddr.6mau

grajdurile vacilor.AEa ii pldr::ea lui Afang sd se, joerce, mai ales pe Ia vremea

cAnd ovdrzul Ei orzr.rl erau coirpte gi gata de a fi adunatepentru a firce prnjituri qi budinc6, adic5 terci. AEa cd seintampla deseod ca micufii sii t'eacd peste iam6 iip.sitri deprdjituri si terci" {.Jneori apele se ridicau atat de muli, cdmdturau ca$ele gi r,au reaginere. crriar gi cele cu copii mici

10

Pctue:yti galeze

in ele erau vdzute desewi pliurtind prer apele in,votrbur:rte qi

dansAnd pe valuri in iosuJ{ rfiuliuiL, tipre xnale-

Din cAnd in cAnrl, ciiiile o nlanlii pisicd qi puii ei erauvdzu[i mieun6nd dup5 airrto{, sau r:iite 'r: cil[ea wlf;nrd cujale. Deseori se intftrnpl;a ca at$.t pirri;oil rc6t gi cfll[eii sd se

inece.AEa cd, fie din pricina dureriii bftibralilor sau a rnannelor, a

pisoilor sau a cdfeilor, nearnul cymrflc a hctiirdrt cd a ve:nit

wemea sd opreascd rnonstrul, Era tit:rstul de l'du cli oameniierau mAnca[i, dar sd li se stri,ce cultr:rile gi sd ni se ineceanimalele, astfel inc,At sii ratrcie de fc'ieme toatd iarna, cunumai cAte un pegtigor fript gi fiirir na6:ri, era prea mult penlrurdbdarea omeneascS. Era.u prea mulle rname care plangeaugi prea mul[i tafi indureral;i; prera rnuLl{ii t:opii care scAnceau Ei

animale care schelSl5iau de fcrarne.Pe l6ngd asta, dacd tot orriizul era luat de apre, cum

puteau femeiXe sd m3i faq:d terc:iul fiir;f, r:le: care micinr:rl biirbatdin nearnul cymric nu este fericiti' ,lli ,Crer unde prrteau luasemin[e ca sii sernene attul? [)i dacd nu mai erau va]ci, cutm

puteau' trdii copilagii qi pisoi,l gi cl,e unde nrai l nSn'i:au

oamenii mari rarh (laptele a.cnr *inlas dupd balereauntului)?

Unii ar putea intreba de cer I'ln s-a giisiit niciun vlteaz carre

sd tragd in Afang cu o sdgeatd otnivitir, s;iLu sd ii hrligii o suligd

pe sub solzi, acolo lJnde carne,et er;:t nnoale, siltt sti ii taiecapul cu o sabie ascu[itd.

Chiar acesta era neca.zul. JSe gfrleau o mulfirne de viteii,gata sd lupte cu monstrul, dar nimic fdcut din fier ntr puteagiuri pielea lui. Era ca o trmur6, silll c:l unul din va;:oiuelede o[el din zilele noastre, iar Afang scuipa mereu Jioc sau

otravd in iosul drumrLrlui pe care veneil" vreun om, 'r:u nt:ult

inainte ca viteazul sd se apropie de r:ll. l'limic nu ar li tners,

decAt sd intri in bArlogul lrri gi sd it tr,apli afard.

11