( h ttp ://w w w .a d eva ru l . e u r o w eb. ro ' l -1 il H ANUL XIV NR. 3599 ISSN 1220*3203 LUNI, 9 SEPTEMBRIE2002 16 PAGINI 4.000 LEI “Cornul şi laptele" capra vecinului ILIE CALIAN O i dată cu începerea licitaţiilor I electronice pentru “operaţiunea ~ cornul şi laptele”, gratuite pentru elevii din clasele I-IV, au reînviat comentariile în legătură cu acest proiect al Guvernului Năstase. Unele sînt politicianist naive, cusute cu aţă albă. De exemplu, că, în felul acesta, PSD ar oferi clienţilor săi afaceri mănoase. Nu zic, se poate ca între cei care vor cîştigă aceste licitaţii sâ se găsească şi membri ori susţinători ai partidului de guvemămînt. însă, în orice caz, de vreme ce licitaţia se face pe calculator, iar acesta alege ofertele, e greu de crezut că maşinăria asta gîndeşte pătimaş, după cum nu cred ca în programul licitaţiilor să se pretindă şi apartenenţa politică a ofertanţilor, după care să se ghideze prioritar calculatorul. Pe de altă parte, oferta nu e chiar atît de tentantă pe cît pare: guvernul oferă 7.000 de lei pentm fiecare copil, zilnic. Pentm a ambala comuri şi lapte în condiţiile prevăzute, înseamnă a mări cheltuielile de producţie - fie şi numai dacă luăm în calcul faptul că puţine fabrici de lapte au utilaje de îmbuteliere în pahare de 200 ml. Esenţa problemei e alta: dificultatea aplicării practice a acestui program. Deja la unele judeţe s-a pus problema diversificării “meniului”, iar argumentele nu lipsesc - de la acela că s-ar putea ca elevii să se sature de acelaşi corn şi acelaşi pahar cu lapte în fiecare zi, la acela că în unele localităţi mrale copiii au lapte acasă şi poate ar fi mai tentaţi de altceva, în limitele celor 7.000 de lei. Apoi, cheltuielile legate de transport şi de depozitarea în condiţii igienice a comurilor şi laptelui. Dar să vedem dacă programul acesta nu are şi un tîlc mai ascuns decît cel “preelectoral”, cum afirmă duşmanii PSD. Coroborat cu programul microbuzelor pentru copiii din localităţi mai îndepărtate de centrul de comună, unde există şcoli mai bine dotate şi, de bine, de rău, personal didactic şi un dispensar, programul ar putea avea ca efect reducerea absenteismului şi abandonului şcolar. S-ar putea, oare, să prezinte interes şi pentm ţiganii care s-ar vedea scăpaţi măcar de grija micului dejun pentru copiii lor? Poate că pentm unii - da; aşa cum unele ţigănci mai înstărite şi-au trimis copiii la şcoli, ca să le poată citi dialogurile deja telenovele... In sfîrşit, dacă programul este bun sau nu - vom vedea. La urma urmelor, dacă nu va funcţiona, se va putea renunţa la el sau va putea fi perfecţionat. De ce să-l respingem de la bun început? Numai pentm că e capra vecinului?! Curtea de Conturi dă în vileag dezmăţul financiar-contaSsil din administratiajocală După ce, marţi, şeful Corpului de Control al primului ministru, Victor Ponta a vizitat municipiul Cluj-Napoca fără a trece însă pe la sediul primăriei, iată că, la sfîrşitul săptămînii, preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna prezintă, la Bucureşti, într- o conferinţă de presă, cîteva referiri spectaculoase asupra rezultatelor obţinute cu ocazia controalelor efectuate la Consiliul local. Se constată, astfel, că în perioada 1992-2000 instituţia clujeană nu a îndeplinit în nici un an condiţiile pentm acordarea descărcării de gestiune. Aceasta se obţine în urma verificării bilanţurilor respectiv a conturilor de execuţie bugetară atunci cînd . nu.se constată prejudicii sau abateri de natură' financiar- contabilă. Conducerea municipalităţii clujene joacă practic rolul de acuzat în faţa reprezentanţilor K v Curţii de Conturi în r „’l opinia cărora, în perioada E? celor 9 ani de conducere ' „funariotă”, s-au produs mai multe nereguli. Dintre acestea Dan Drosu Şaguna a enumerat următoarele: neîncasarea unor venituri către bugetul local rezultate din asocieri, închirieri, utilizarea locurilor publice prin amplasarea de chioşcuri, taxe de reclamă şi publicitate - anul 1994; neregularizarea taxei de autorizare în construcţii - anul 1995; plata nelegală a unor proiecte de urbanism - 1996; neîncasarea unor taxe de concesionare - 1997. Evaluarea prejudiciilor atinge 1998-2000. Numai în anul 1998, de exemplu, primăria trebuia să achite 394 milioane lei ca despăgubiri pentru ocuparea Sorin CĂLIN ordinul miliardelor de lei, în anii continuare în pagina a 16-a Vicepreşedintele Partidului Democrat, deputatul Emil Boc, consideră că Guvernul Năstase dă dovadă de ipocrizie cînd vorbeşte despre o lege specială privind salarizarea magistraţilor, în condiţiile în care refuză sâ achite unele drepturi ale acestora, recunoscute prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă. „înainte de a promite măriri de salariu, Guvernul ar trebui sâ îşi achite datoriile faţă de judecători”, a declarat Emil Boc. Vicepreşedintele democrat a arătat câ Ministeml de Justiţie nu a achitat încă drepturile magistraţilor clujeni, cărora li s-a reţinut, ilegal, contribuţia către fondul de asigurări de sănătate. Magistraţii clujeni au dat în judecată Ministeml de Justiţie şi au obţinut o sentinţă definitivă, pe care ministeml nu o respectă. De asemenea, magistraţii ar fi trebuit sâ beneficieze, de la începutul anului, de recalcularea salariului în funcţie de indicele sectorial, ajungîndu-se Ia situaţia în care Ministeml de Justiţie datorează fiecărui judecător peste 20 de milioane dc lei. Parlamentarul clujean susţine că primul ministru Adrian Năstase şi ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, au declarat recent că vor susţine o lege specială privind salarizarea magistraţilor, afirmînd că „ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea instanţelor judecătoreşti”. Vicepreşedintele Partidului Democrat a declarat câ acest sprijin dorit de PSD este, probabil, legat dc problemele dc natură penală, din cc în cc mai numeroase în rîndul membrilor partidului dc guvemămînt. Mihaela LÂPUŞAN Apartamentele din fondul locativ Dej ■ un nou motiv de scandal între primar si consilieri La Dej, problema alocărilor locuinţelor din fondul patrimoniului privat al municipiului a devenit o serioasă problemă administrativă, care îi opune pe primaml loan Ungur şi consilierii municipali. Centrul Bugetar nr. 27 (grădiniţele) s-a adresat Consiliului local, prezentînd o situaţie conform căreia se înstrăinează locuinţe pe care grădiniţele le închiriază. Adresa poartă număml 90, fiind datată martie 2001. Cu toate adresele Centrului Bugetar nr. 27, alocările de locuinţe au continuat. Consilierii, la ultima şedinţă de consiliu, i-au solicitat primarului să explice situaţia, iar primarul loan Ungur a replicat că toate alocările âu fost făcute în conformitate cu actele în vigoare. Totuşi, consilierii reproşează că nici o alocare din fondul locativ nu a fost trecută prin C.L. în plus, acestea au fost acordate unor apropiaţi ai primarului: Călin Vaida (şeful serviciului audit), Lia Urian (soţia directorului Termia Dej), Florin Zanc (angajat al primăriei), Mihai Olti (fiul secretarei primarului). Consilierii spun că nu este exclus să se adreseze organelor de cercetare abilitate. Titus CRĂCIUN şi proprietatea Comitetul Asociaţiei pentru proprietate privată Cluj a remis redacţiei un comunicat potrivit căruia, la sfîrşitul acestei săptămîni, mai precis sîmbătă, 14 septembrie 2002, va avea loc, la Bucureşti, marşul numit „Sărăcia şi proprietatea”. Marşul, organizat de Partidul Popular Creştin şi alte instituţii neguvernamentale, se va desfăşura pe traseul Guvern-Ambasada Statelor Unite ale Americii. Mai trebuie precizat faptul că filiala clujeană a Asociaţiei pentru proprietate privată inventariază toat^ proprietăţile neretrocedate, iar persoanele interesate pot obţine sprijin la sediul asociaţiei din Piaţa Unirii 11, în fiecare marţi, de la ora 16. ’ M.L. PSD profită d e în fom etarea cop iilor f Preşedintele PD Cluj, deputatul Emil ffc, este^ de părere că programul „Cornul Plaptele” este o nouă sursă de bani pentru ^pabii locali din PSD, pe care „sărăcia f%ânilor îi impresionează numai cînd le |®uce profit”. Deputatul Emil Boc a criticat Pocrizia Guvernului Adrian Năstase, care Nventează programe sociale pentru a-şi .^ple buzunarele”, referindu-se la numărul mare de licitaţii cîştigate de reprezentanţii PSD în cadrul programului de asigurare a mesei elevilor din clasele I-IV. Emil Boc a subliniat faptul că elevii români au nevoie de asistenţă alimentară din partea statului, „ca după război”, tocmai din cauza PSD. Vicepreşedintele democrat consideră că soluţia pentm o alimentaţie corespunzătoare a copiilor nu este formula „cornul şi laptele”, nici „economatele”, ci asigurarea unor salarii decente, în baza unei creşteri economice reale şi prin reducerea risipei. Parlamentarul clujean îi acuză pe reprezentanţii Partidului Social Democrat că au cîştigat o mare parte dintre licitaţiile _____________ Mihaela LÂPUŞAN continuare în pagina a 16-a UNIVERSITATEA CREŞTINĂ NMPFRie MIR Facultatea de Drept Cluj-Napoca Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în Monitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002, Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003 Durata studiilor: - Curs de zi; 4 ani - - Fără frecventă: 5 ani § ’ CD K. Condiţii dc admitere: a Admiterea Ia Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaureat, în ordinea descrescîndâ a mediilor şi în limita locurilor. Taxa deînscriere este de 300.000 lei. înscrierile se fac în perioada 1 - 25 sept. 2002. Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un număr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii Ia toate materiile cuprinse în planul de învăţămînt. Se acordă următoarele înlesniri: - în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de examen numai pentru sesiunea de reexaminare. - reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătescintegral taxapînăla 1. 10. 2002. - reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie,“dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră. Informaţii suplimentare Ia secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebistanr. 2 telefon 0264-432.211:0264-432.265.
Transcript
(h t tp : / /w w w .a d e v a r u l . e u r o w e b . ro
' l -1il H ANUL XIV NR. 3599
ISSN 1220*3203
LUNI,9 SEPTEMBRIE2002 16 PAGINI 4.000 LEI
“Cornul şi laptele" capra vecinului
ILIE CALIAN
Oi dată cu începerea licita ţiilor I electronice pentru “operaţiunea ~ cornul şi laptele”, gratuite pentru
elevii d in clasele I-IV, au reînviat comentariile în legătură cu acest proiect al G uvernulu i Năstase. Unele sînt politicianist naive, cusute cu aţă albă. De exemplu, că, în felul acesta, PSD ar oferi clienţilor săi afaceri mănoase. Nu zic, se poate ca între cei care vor cîştigă aceste licitaţii sâ se găsească şi membri ori susţinători ai partidului de guvemămînt.
însă, în orice caz, de vreme ce licitaţia se face pe calculator, iar acesta alege ofertele, e greu de crezut că maşinăria asta gîndeşte pătimaş, după cum nu cred ca în programul licitaţiilor să se pretindă şi apartenenţa politică a ofertanţilor, după care să se ghideze prioritar calculatorul. Pe de altă parte, oferta nu e chiar atît de tentantă pe cît pare: guvernul oferă 7.000 de lei pentm fiecare copil, zilnic. Pentm a ambala comuri şi lapte în condiţiile prevăzute, înseamnă a mări cheltuielile de producţie - fie şi numai dacă luăm în calcul faptul că puţine fabrici de lapte au utilaje de îm buteliere în pahare de 200 ml.
Esenţa problemei e alta: dificultatea aplicării practice a acestui program. Deja la unele jude ţe s-a pus problema diversificării “meniului”, iar argumentele nu lipsesc - de la acela că s-ar putea ca elevii să se sature de acelaşi corn şi acelaşi pahar cu lapte în fiecare zi, la acela că în unele localităţi mrale copiii au lapte acasă şi poate ar fi mai tentaţi de altceva, în lim itele celor 7.000 de lei. Apoi, cheltuielile legate de transport şi de depozitarea în condiţii igienice a comurilor şi laptelui. Dar să vedem dacă programul acesta nu are şi un tîlc mai ascuns decît cel “preelectoral”, cum afirmă duşmanii PSD. Coroborat cu programul microbuzelor pentru copiii din localităţi mai îndepărtate de centrul de comună, unde există şcoli mai bine dotate şi, de bine, de rău, personal didactic şi un dispensar, programul ar putea avea ca efect reducerea absenteismului şi abandonului şcolar. S-ar putea, oare, să prezinte interes şi pentm ţiganii care s-ar vedea scăpaţi măcar de grija micului dejun pentru copiii lor? Poate că pentm unii - da; aşa cum unele ţigănci mai înstărite şi-au trimis copiii la şcoli, ca să le poată citi dialogurile deja telenovele...
In sfîrşit, dacă programul este bun sau nu - vom vedea. La urma urmelor, dacă nu va funcţiona, se va putea renunţa la el sau va putea fi perfecţionat. De ce să-l respingem de la bun început? Numai pentm că e capra vecinului?!
Curtea de Conturi dă în vileag dezmăţul financiar-contaSsil din administratiajocală
După ce, marţi, şeful Corpului de Control al primului ministru, Victor Ponta a vizitat municipiul Cluj-Napoca fără a trece însă pe la sediul primăriei, iată că, la sfîrşitul săptămînii, preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna prezintă, la Bucureşti, într- o conferinţă de presă, cîteva referiri spectaculoase asupra rezultatelor obţinute cu ocazia controalelor efectuate la Consiliul local. Se constată, astfel, că în perioada 1992-2000 instituţia clujeană nu a îndeplinit în nici un an condiţiile pentm acordarea descărcării de gestiune. Aceasta se obţine în urma verificării bilanţurilor respectiv a conturilor de execuţie bugetară atunci cînd . n u .se constată prejudicii sau abateri de n a tu ră ' financiar- contabilă. Conduceream unicipalităţii clujene joacă
practic rolul de acuzat în faţa reprezentanţilor K v Curţii de Conturi în r „’l opinia cărora, în perioada E? celor 9 ani de conducere '„funariotă”, s-au produs mai multe nereguli.Dintre acestea Dan Drosu Şaguna a enum erat următoarele: neîncasarea unor venituri către bugetul local rezultate din asocieri, închirieri, u tilizarea locurilor publice prin amplasarea de chioşcuri, taxe de reclamă şi publicitate - anul 1994; neregularizarea taxei de autorizare în construcţii - anul 1995; plata nelegală a unor proiecte de urbanism - 1996; neîncasarea unor taxe de concesionare - 1997. Evaluarea prejudiciilor atinge
1998-2000. Numai în anul 1998, de exemplu, primăria trebuia să achite 394 milioane lei ca despăgubiri pentru ocuparea
Sorin CĂLINordinul miliardelor de lei, în anii continuare în pagina a 16-a
Vicepreşedintele Partidului Democrat, deputatul Emil Boc, consideră că Guvernul Năstase dă dovadă de ipocrizie cînd vorbeşte despre o lege specială privind salarizarea magistraţilor, în condiţiile în care refuză sâ achite unele drepturi ale acestora, recunoscute prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
„înainte de a promite măriri de salariu, Guvernul ar trebui sâ îşi achite datoriile faţă de judecători”, a declarat Emil Boc. Vicepreşedintele democrat a arătat câ Ministeml de Justiţie nu a achitat încă drepturile magistraţilor clujeni, cărora li s-a reţinut, ilegal, contribuţia către fondul de asigurări de sănătate. Magistraţii clujeni au dat în judecată Ministeml de Justiţie şi au obţinut o sentinţă definitivă, pe care ministeml nu o respectă.
De asemenea, magistraţii ar fi trebuit sâ beneficieze, de la începutul anului, de recalcularea salariului în funcţie de indicele sectorial, ajungîndu-se Ia situaţia în care Ministeml de Justiţie datorează fiecărui judecător peste 20 de milioane dc lei.
Parlamentarul clujean susţine că primul m inistru Adrian Năstase şi ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, au declarat recent că vor susţine o lege specială privind salarizarea magistraţilor, afirmînd că „ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea instanţelor judecătoreşti”. Vicepreşedintele Partidului Democrat a declarat câ acest sprijin dorit de PSD este, probabil, legat dc problemele dc natură penală, din cc în cc mai numeroase în rîndul membrilor partidului dc guvemămînt.
Mihaela LÂPUŞAN
A pa rta m e n te le d in fondul lo c a tiv Dej ■ un nou m o tiv de s ca n d a l între p rim a r si co n silie riLa Dej, problema alocărilor locuinţelor
din fondul patrim oniului privat al municipiului a devenit o serioasă problemă administrativă, care îi opune pe primaml loan Ungur şi consilierii municipali. Centrul Bugetar nr. 27 (grădiniţele) s-a adresat Consiliului local, prezentînd o situaţie conform căreia se înstrăinează locuinţe pe care grădiniţele le închiriază. Adresa poartă număml 90, fiind datată martie 2001. Cu toate adresele Centrului Bugetar nr. 27, alocările de locuinţe au continuat.
Consilierii, la ultima şedinţă de consiliu, i-au solicitat primarului să
explice situaţia, iar primarul loan Ungur a replicat că toate alocările âu fost făcute în conformitate cu actele în vigoare. Totuşi, consilierii reproşează că nici o alocare din fondul locativ nu a fost trecută prin C.L. în plus, acestea au fost acordate unor apropiaţi ai primarului: Călin Vaida (şeful serviciului audit), Lia Urian (soţia directorului Termia Dej), Florin Zanc (angajat al primăriei), Mihai Olti (fiul secretarei primarului).
Consilierii spun că nu este exclus să se adreseze organelor de cercetare abilitate.
Titus CRĂCIUN
ş i p r o p r i e t a t e aComitetul Asociaţiei pentru proprietate privată Cluj a remis redacţiei un comunicat
potrivit căruia, la sfîrşitul acestei săptămîni, mai precis sîmbătă, 14 septembrie 2002, va avea loc, la Bucureşti, marşul numit „Sărăcia şi proprietatea”. Marşul, organizat de Partidul Popular Creştin şi alte instituţii neguvernamentale, se va desfăşura pe traseul Guvern-Ambasada Statelor Unite ale Americii. Mai trebuie precizat faptul că filiala clujeană a Asociaţiei pentru proprietate privată inventariază toat^ proprietăţile neretrocedate, iar persoanele interesate pot obţine sprijin la sediul asociaţiei din Piaţa Unirii 11, în fiecare marţi, de la ora 16. ’ M.L.
P S D p r o f i t ă d e î n f o m e t a r e a c o p i i l o rf Preşedintele PD Cluj, deputatul Emil ffc, este de părere că programul „Cornul Plaptele” este o nouă sursă de bani pentru ^pabii locali din PSD, pe care „sărăcia f%ânilor îi impresionează numai cînd le |®uce profit”. Deputatul Emil Boc a criticat Pocrizia Guvernului Adrian Năstase, care Nventează programe sociale pentru a-şi . ple buzunarele”, referindu-se la numărul
mare de licitaţii cîştigate de reprezentanţii PSD în cadrul programului de asigurare a mesei elevilor din clasele I-IV. Emil Boc a subliniat faptul că elevii români au nevoie de asistenţă alimentară din partea statului, „ca după război”, tocmai din cauza PSD. Vicepreşedintele democrat consideră că soluţia pentm o alimentaţie corespunzătoare a copiilor nu este formula „cornul şi
laptele”, nici „economatele”, ci asigurarea unor salarii decente, în baza unei creşteri economice reale şi prin reducerea risipei. Parlam entarul clujean îi acuză pe reprezentanţii Partidului Social Democrat că au cîştigat o mare parte dintre licitaţiile
_____________ Mihaela LÂPUŞANcontinuare în pagina a 16-a
U N I V E R S I T A T E A C R E Ş T I N Ă
NMPFRie MIRF a c u l t a t e a d e D r e p t C l u j - N a p o c a
A creditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în M onitorul O ficial Nr. 291 din 30.04.2002,
Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003
D u ra ta s tu d iilo r:- Curs de zi; 4 an i -- Fără frecventă: 5 ani §’ CD
K.C ondiţii dc ad m ite re : aA dm iterea Ia Facultate se face pe baza m ediei de la Bacalaureat, în ordinea descrescîndâ a m ediilor şi în lim ita locurilor.
T axa d e în sc r ie re este d e 300.000 lei.
în sc rie r ile se fac în p e r io a d a 1 - 25 sep t. 2002.
Începînd cu anu l universitar 2002-2003, p rin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un n u m ăr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul b ibliotecii Ia toate m ateriile cuprinse în p lanul de învăţăm înt.
Se a c o rd ă u rm ă to a re le în le sn iri:- în taxa de şcolarizare sîn t incluse şi taxele de exam en pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de exam en num ai pentru sesiunea de reexam inare.- reducerea taxe i de şcolarizare cu 10% pentru cei careplătesc integral taxa pînă la 1.10.2002.- reducerea taxe i de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, so ţ şi soţie,“dacă am bii sîn t studenţi la facultatea noastră.
Inform aţii suplim entare Ia secretariatul F acu ltă ţii de D rep t C luj-N apoca, str. B urebistanr. 2 telefon 0264-432.211:0264-432.265.
19-52-23 şi 19-16-70, int 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91INTERNAŢIONAL: 971INTERURBAN: 991INFORMAŢII: 931DERANJAMENTE: 921ORA EXACTĂ: 958RA. TERMOFICARE: 19-8748RA. APĂ CANAL: 19-1444RA. > Domeniului Public: 1940-55RA.T.U.C. 43-09-17SC. "SALPREST" SA.: 19-55-22SCPRISAL: 19-56-32DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE
928; 433424 JANDARMI: 956GARAClujNipoca: 952AGENŢIA CFR: 43-20-01;Turdi-31-1762; Dej-21-20-22 ALLANTA ANTISUICID: 19-1647Drarrm gen-, t iv pentru protecţiaDREPTURILOR COPILULUI 983.42-0146 AGENŢI A JIU DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ CLUJ 19-54-15C.ASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10.19-0862 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ: 1944-07. SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU. 19.73.77 DERANJAMENTE ELECTRICA:
929; 1343-33 CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG
034
|g k T i= jG - 1 2 S E P T E M B R I E
Republica - Dublura. SUA - premieră (13; 15,30; 18, 20,30; 23). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23. * Arta- Eurimagcs - 8 femei. Franţa - premieră (16; 18; 20). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - Stuart Little 2, SUA - premieră (13. 15; 17; 19; 21). • Favorit - Frăţia lupilor, Franţa (16; 19). * Mărăşti - Contele de Monto Cristo, SUA (17; 19,15). Luni închis.
TU R D A : Fox - Blade 2. SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.
D E J: Arta - Vidocq, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.
G H ER LA : Pacea - Bărbaţi in negru 2, SUA (17; 19); vineri, sîmbătă, duminică: spectacole cu tarif redus de la ora 22; joi - închis.
TELE 7 a b c
Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;
22,00: TELE 7 ACTUAL
EXiMTURAGENTE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v f i o f o r ă :
ORARUL CURSELOR INTERNE luni
Cluj -» Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00
marţiCluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00
miercuriCluj-9 Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -9 Cluj 7,30,12,15 şi 20,00
iulCluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00
vineriCluj-9 Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni-9 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00
sîmbătă Cluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00
duminică Cluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00
FARMACIIF a rm a c ii c u s e rv ic iu p e rm a n e n t Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti
nr.75, te l.42.62.72. orar non-stop. Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131, (el. 41-29-01. orar non-stop. Farmacia "VISCUM*, str. Rnttnele nr. 7, tel. 0264-307.039, orar non-stop.
F a rm a c ii c u s e rv ic iu p re lu n g it Farmacia "DAPHNE", slr. Plopilor nr.
50. telefon 429 405. orar 8-20, Farmacia TNTERPHARM", slr. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia -CLEMAT1SFARM". Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63. orar 8-22.
G arda d e n o a p te Farmacia nr. 3, P-ţa M. Viteazul nr. 36,
telefon 13-03-64, orar 20-8.
BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană
“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409); luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 inL 177); luni - vineri;9.00 - 16,00.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Mcmorandumu!uil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
Dispensarul Policlinic cu Plată
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografic,, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori dc înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Te).: 130.330 sau 432.557.
P O L IC L IN IC A FĂRĂ PLATĂ "FA M ILIA S F ÎN T Ă "• 9 - 13 se p tem b rie •
Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 10, 11, 13 (11-13), 9 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 11 (10-12). dr. S. Loga - 13 (9-11), dr. D. Oltean - 9 (14-16), dr. A.F. Oros -12(14-16), dr. D. Platon - 9 (9-11), 12 (16-18), dr. L. Rasa - 9 (15-17), dr. M. Suciu - 12 (10-12), dr. V. Tălaru - 13 (10-12), dr. C. Ţonea - 10, 12 (9-11),dr. O. Ţarog - 9 (10-12), dr. A. Varga - 9, 13 (9-11), dr. C. Vlaicu - 9 (11- 13); Homeopatie. Dr. L. Bartjâalbă -11 ,13 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc- 10. 12 (12-13). dr. I. Paţiu - 11 (11,30-13), dr. T. Popescu -11 (9-11), dr. N. Prişcă -11 (1(>18); Interne. Dr. G. Rădulescu -1 0 (9-11). dr. C. Becea - 9 (15- 16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 12 (14-16); Urologie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici - 9 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciule- 12 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 9 (16-17), dr. I. Horge - 10 (14-15), dr. R. Pop - 9 (11-13), dr. E. Sandovici - 10 (16-17); Gine-onco- colposcopie. M. Risca - 11 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 9, 10, 11, 12, 13 (9-11).
In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezullalele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noaslrâ. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfântă". Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, slr. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, intre orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, si in contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca.
( • te le s p e c ta to r »Luni, 9 septembrie
7,00 Jurnalul de Tăi dimineaţă; 7,30 Glume,
■ OMANiA boacăne, aventuri (r); 8,15 Necazuri de puştoaică (s); 9,05 Drepturile omului (r); 10,05 Un bilet în plus (r); 12,05 Braduie, dragule... (r); 13,00 Teleenciclopedia (r); 14,00 Jurnalul de prînz (s); 14,15 Corect!; 14,30 Pro Patria; 15,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu (r);16.00 Kronika; 17,30 Interes general; 18,30 Istorie polemică;19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 21,00 Şapte zile;20.00 Jurnal. Meteo. Sport (s); 20,55 Curat Caragiale! Parol!; 21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Cu ochii'n 4; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Otrava (thriller, SUA, 1999); 1,05 Memorialul durerii; 1,50 Jurnal (r); 2,45 Curat Caragiale! Parol (r); 3,05 Piaţa şi banii (r); 4,05 Cu ochii’n 4 (r); 5,05 Memorialul durerii (r); 5,50 Corect! (r); 6,05 Geena Davis (r).
Divizia A (r); 4,30 Profeţii despre trecut (r).
7,00 Prietene şi rivale J(r); 8,00 Zid; 11,30
SuperBanc Show(r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 Filmul şi televiziunea (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (s); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 Marinela; 18,00 Focus;19.00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 Mercenarii (acţiune, SUA, 1994);22.00 Vînătoarea comorilor (s);23.00 Focus Plus; 23,45 M.A.S.H. (s); 0,30 In căutarea dreptăţii (s); 1,27 Clip Art (r); 1,30 Marinela (r);2.00 Focus Plus (r).
7,00 Ferma (r); 8,00 Cafeaua de dimineaţă;
9.00 Prietenii lui Piticot (r); 9,10 Desene animate (r); 10,15 Timpul trecut; 11,10 Păzeşte-mă, Doamne! (r); 11,40 Ce nemaipomenit (r); 12,20 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Răscruci; 16,30 Oprirea obligatorie; 17,00 Feţe; 17,05 In plină acţine (s); 18,00 Baschet masculin : Finala CM (r);20.00 America Alive. Spectacol organizat de Guvernul României în memoria victimelor de pe 11 septembrie 2001; 21,30 Teatru: Insula de M.Sebastian; 23,00 Sport Plus; 0,00 Ştiri; 0,05 Remix; 1,05 Minutul 91 (r).
-^4 7,00 Observator ;8ioo Sheena (r); 9,00
Vedete cu fiţe (r); 9,30 Măicuţele se ţin de şotii (comedie, SUA, 1968); 11,30 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii;-13,15 Sacrificiile gloriei (dramă, SUA,1992); 15,00 Tenis; 17,20 Isabella (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Octogon (acţiune, SUA, 1980); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 23,00 Lucy şi Joe (comedie romantică, SUA, 1995); 1,00 Observator (r);2.00 Măicuţele se ţine de şotii (r);4.00 Maria Emilia (r); 5,30 Lucy şi Joe (r).
Irtii 7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul
dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s); 11,15 Jesse (r); 12,00 ProVest (r);12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Eroufără voie (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Taken(thriller, SUA, 1998); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy; 23,00 Călător prin timp (dramă Marea Britanie/SUA'1993); 1,15 Ştirile Pro TV; 1,30 Secolul 20: In spatele istoriei; 2,15 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 3,00 Fotbal: Meci din
i■fa
astăzi, d e la -o ra 19,00: DON PASQUALE
d e G. Donizetti
. Oferă publicului i l r g ^ j sîmbătă, între orele 10-20'
" fifnesrasistat'de'iiisspecializat
■ aparatură complexă de ; body-building şi recuperare
,- masaj şi kinetoterapie- aplicaţii de parafină- saună . .
- - hidroterapie în bazin încăL -aerobic- recuperare medicală Totul sub strictă supraveche *
control medical.' j 0 c lAcces individual sau pe
abonament h n fInformaţii şi programări: 094-578429:184176. k i *
/y 12,00 DocumentarZ /a to c (r) ; 12,30 Cîntăreţii
străzii (r); 13,00 Documentar (r);13.25 Videoclipuri; 14,00 Calea spre legendă (r); 15,05 Istoria ortodoxiei (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Aventurile ştiinţei (r); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal; 19,00 Auto Moto Sport;19.25 Pronosport; 19,30 Apel: Crimă; 21,05 Cutia muzicală (r); 22,00 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r);
czs3 7,15 Din viaţă (r); 7,45 la-mă acasă! (r);
8.15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Intre iubire şi ură! (r); 11,15 Amor latino (s); 12,15 Dragoste şi putere- (r); 12,45 Clona (r); 13,45 Trandafirii sunt pentru cei bogaţi (r, ultima parte); 15,00 Muzica de Acasă;15.15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 Intre iubire şi ură! (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 Insula Ellis (s); 22,00 Clona (s); 23,00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0,45
- j e t i
CABINET IVIEDICIllW: STOMATOLOGIi to i
Calea Moţilor nr. 106, ap, f c o T Dr. Socolov Gelu - modic prinzi Dr. Socolov Mihaela • medic pr-fefL
Tratament® *ttmitnlBtfor-J cooptam |i s t
• terapie • protetică (ceramică) le r j• chirurgie (rezeeţii, împlânte) Programări xflnle h teL: ^
Dr. V A LEN TIN POPES j n(C hirurg ie, Oncologie U i ;
M a , J : 1 4 ” -1 6 ; V: 15 rS : 9 - 1 1 p
Dr. DAN-SORIN P O P Eîle j(Urologie) je
L, Ml: 1 8 -ZO ; Ma, J : 1 8 j V: 16-20
PRO CTR A M A R E : te l / fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .C - r e
în tim pul o re lo r de funcţicr j - j^ _________ a cabinetu lu i
£ P
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
j r u
I
IYIEDIPRAX Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU ioc CIuj-Napoca, str. Ion Meşter ?
CONSULTAŢII TR ATAM EN TE, URCES CHIRURGIE PEDIATRU.-s ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRIC/ PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; F?BIOENERGIE; f lECOGRAFIE. ^Informaţii, programări la fe'-:0 ]
(064) 421806; 094-60593: 0
;t
Linia telefonică de intervenţie î- şi prevenţie a suicidului iniţiată *-1
LtliORATOREL IIE SlYÎTATE MLVTALi >1 stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ. t j între orele 8 - 22. Vă aşîe"-
n u m ă r u l ^ape lu rile la num ăru l 186864.
Luni, 9 septembrie Prim a oră 6,00. Program inform ativ B B C 6,00, 11,00,
r?o^o 18,00. Meteo 6,20, 4,40. Prim ul salut - Ştefan Coronari7,00. Ştiri 7,00, 8,00, 9,00, 10,00, 14,00. H oroscop 7,45. Curs valutar 8,15. Meteo 8,40. Ce Mai Crede Lum ea 9,20, 15,20. M u zich ia 11,00. C ale id osco p C D - Tudor Runcanu 13,00. Ştiri* M eteo 13,00, 15,00, 16,00. Ju rn a l de ştiri-meteo 17,00. Fla sh inform a tiv 21,00, 23,00, 01,00.
UNIPLUS Radio
Luni, 9 septembrie Ştiri: 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00; B B C : 06.00,
Luni, 9 septembrie Program informativ B B C : 6,00-6,30;8,00-
8,20, 11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinem a. 9,55 Inform aţii culturale. 10,00,12,00, 13,00, 15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la
Zece; 14,30-18,00 U niplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; U n ip lu s '
nocturn.
RADIO FIR 96,2 FM DEJ Luni, 9 septembrieLinia de start 6.00-1 C
horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Fir-,b
11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 S u p e r m atinal; Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de s e rv ic iu ; 9.30 Revista presei. Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul B ă trîn ilo r - BBC; 17.00-18.00 S h o w pe ei - Cornelia Pantea, Ionel Ignat, 19.30 Pow er P la y 12.00-18.00 Caleidoscop fm : 20.00 SN ergia, 24.00-01.00 Nopţile Crim inale - Nicu Alexandrescu,
01.00-6.00 U n d e Magice.
rnCLUJM&/CSZE23I
zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, pc*'1 play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muz 5 dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; F ir u l re/17,00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul B B C - 7 ^8.00, 14*00, 14.00, 18.00; Ştirile R A D IO FIR 9.30, 12.30, 1315.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; De la o săptămînă la sK12.00 - 12.15; Retrospectivă sportivă, 18.30-19.00, cu
‘ Grosu; Seara cu Ciprian, 18.30-21.00, dedicaţii muzicale d:'i din stradă, divertisment, muzică; Top best o f dance 21.00-24 j cu Ciprian Muncelean. (
«8 fete iBZkHj SS,S BteLuni, 9 septembrie
6,00 -16,00 Revizie tehnică. 16,00 Emisiunea
în limba maghiară. 18,00 Radiofax - Actualitatea în 30 de minute.
Prezintă Anca Băltan; 18,30 Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata m uzicală - cu Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea program ului pe 909 ş i 1593 kHz, 22,00-24,00 Pe 95,6
M H z Paralele muzicale.
Luni, 9 septembrie 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 0 6 :Ţ
10:00 Toate pînzele su s - o trezire în varia *.estivală pe 101,5 FM; 10:00-14:00 /ce Tea - programul răcori:; al unei zile fierbinţi, cu hituri, informaţii, concursuri; 14:00-18:.’’ Impuls tropical - 4 ore cu şi pentru ascultători, adică mesaj telefoane, recomandări pentru o seară la Cluj; 18:00-18:30 Ra:j Europa Liberă; 18:30-21:00 Emisiunea în limba m a g h is j21:00-06:00 Night P la y la Radio Impuls.
v l V ] \ < i :: i j ] o rZiarul nostai foloseşte ştiri
furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.
P V T Ă I I , CU DISPERARE, 0 EUROPĂ PUTERNICA^ **£& M O N D E ” în pofida relaţiilor de cooperare
dintre Moscova şi Bagdad, se poate aştepta să-şi schimbe radical poziţia, aşa cum a facut-o şi în cazul sistemului american de apărare antirachetă sau al extinderii NATO, chiar dacă pentm acest lucm va trebui să înfrunte o opoziţie internă
iciţiul puterii. Ipoteza, nu , nedezarmată încă.De data aceasta, Franţa a luat
iniţiativa pentm a nu se găsi din nou într-o poziţie dificilă, ca şi în cazul scutului antirachetă. Cu un asemenea scenariu, este foarte puţin probabil ca Beijingul să facă uz de dreptul său de veto în cadml Consiliului de Securitate al ONU. Ulterior, totul va depinde, bineînţeles, de rezultatele obţinute pe teren de americani. Şi dacă astăzi, SUA pot cu greu sâ mai dea înapoi, cu atît mai puţin îşi pot permite să eşueze operaţiunea pe care “comunitatea internaţională” se pregăteşte, nu fară a-şi reprima anumite resentimente, să o întreprindă. în acest context, Uniunea Europeană riscă să-şi
jraxiccz, jacques umrac, şi ai dovedească încă o datăVreinieralui britanic, Tony Blair slăbiciunea. “Slăbiciunea” ,
T pîn pofida reticenţelor tot mai deoarece ţările sale membre nuÎŢcîiari ale opiniei publice din , jŢ area B ritan ie), pentru a u /is ig u ra partea form ală a
jro c e d u rilo r de la ONU.A ztocep tu l Germaniei nu este "“ 'e c e sa r din punct de vedere l6~-;gal, dar va fi binevenit şi ’ES'jm eni nu se îndoieşte de '9'® blidaritatea viitorului cancelar
' ie la Berlin, rezultat în urma PESlegerilor de la 22 septembrie,
i e că el se va numi Gerhard Schroeder sau Edmund Stoiber.
jg. n ceea ce-1 priveşte pe 6.c-reşedintele rus, Vladimir Puţin, cî,orricare ar fi retorica sa actuală,— | mai ales aceea a ministmlui _ _ J iu de externe, igor Ivanov, şi,
ii (C?.uPa a tîte a luni de ^g lricu la ţii belicoase la adresa
l ip s a unei acţiuni . j - o f ™ '2ise a r părea un pas f i & ţ 01 a l am erican ilo r. Or,
;.L jtireaga politică externă a lui U e c»rge W. Bush se sprijină pe
puterii. Ipoteza, nu jq o i a a i sigură, însă cea mai
a tL ro to ^ â , este că America va k x i f t a un războ i, poate, în Lj-jimele luni ale anului 2003,
-A e fitn i eliminarea preşedintelui -Jj-a.l<ian, Saddam Hussein. 'l’py'a.shingtonul va proceda în aşa ||re I încîţ să poată invoca în faţa p Jp o t's il iu lu i de Securitate al „fbTSrU că dictatorul de la Bagdad prfefuză cooperarea cu inspectorii
iŢSTU pe problema armelor de strugerc în masă. Totodată,
e ritru a da mai multă greutate ■gnmentelor sale, Casa Albă va
u s ţin e că Irakul admite pe b r i to r iu l său membri ai k-ganizaţiei teroriste Al-Qaida. ţj-e şedinţele Bush se bizuie pe
^ ţ i r i j i n u l om ologului său ancez , Jacques Chirac, şi al
vor juca decît un rol secundar, dacă nu din alte motive, măcar din cauza insuficienţei şi inadecvării capacităţiilor lor militare; “slăbiciune” şi pentm că, statele din UE s-au făcut că aprobă o acţiune împotriva căreia obiecţiile s-au multiplicat, obiecţii despre care doar mai tîrziu se va şti dacă sînt întemeiate sau nu.
Dacă finalul operaţiunii va fi ambiguu sau un fiasco, europenii vor încerca, fără îndoială, să se replieze, reamintind rezervele formulate acum. Dar o asemenea situaţie
fi dezastruosă pentruar
securitatea occidentală în ansamblul său, întrucît atît adversarii SUA, cît şi aliaţii lor îşi vor face auzite glasurile. Iar dacă operaţiunea contra Irakului va fi percepută ca un adevărat succes, laşitatea europeană va fi cu atît mai evidentă. într-un articol din care “Le Monde” a publicat ample extrase (în ediţiile din 27 iulie şi 28-29 iulie), cercetătorul şi fostul funcţionar american Robert Kagan afirma că: “Trebuie să încetăm să ne comportăm ca şi cum americanii şi europenii ar avea o viziune comună asupra lumii, ca şi cum toţi ar trăi pe aceeaşi Planetă”, pentm că “americanii sînt de pe M arte şi europenii de pe Venus” . Kagan invoca un determinism istoric: americanii “sînt cei mai puternici, se comportă ca o mare putere şi întotdeauna au procedat astfel”, în acelaşi timp, dacă europenii au devenit “apostolii” unei guvernări mondiale pacifiste şi dacă mulţi dintre ei “au ajuns să vadă SUA precum o persoană în afara legii, un delincvent uriaş”, acest lucra este la fel de paradoxal prin realismul său: Uniunea Europeană are strategia care corespunde cel mai bine implicitei sale opţiuni de a refuza să deţină puterea. .
Pentm Kagan, restul nu este decît ambalaj ideologic. Acest punct de vedere este caricatural. Dacă Europa a vrut să termine cu sistemul tratatelor de la W estphalia din 1648 şi cu •raporturile de putere care decurgeau din acestea, nu a facut-o cîtuşi de puţin pentm că ar fi preferat securitatea socială în detrimentul celei militare. Adevăratul motiv a fost autodistrugerea continentului
nostru în cursul celor două conflicte mondiale din secolul al XX-lea. Este lesne să fie ridiculizate declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, referitoare la faptul că experienţa Uniunii Europene poate fi utilă pentm elaborarea noilor modalităţi de guvernare mondială. Dar este o realitate de necontestat că această experienţă extraordinară de reconciliere şi de reconstrucţie fără precedent în istorie a fost, pînă în prezent, un imens şi uluitor succes. Nu este însă mai puţin adevărat că, pentm a continua propria sa dezvoltare şi pentm a exercita o influenţă în vederea reconcilierii şi reconstrucţiei dincolo de perimetml său prea defectuos definit, de altfeî, noua unitate politică pe care o reprezintă Uniunea Europeană nu trebuie să nu fie slabă, ci trebuie să fie puternică: puternică prin credinţa în viitoml său, împărtăşită de majoritatea cetăţenilor săi; puternică prin organizarea sa în domeniul economic şi social; puternică şi prin capacitatea sa de acţiune externă.
în fiecare din cazurile amintite, motivele de îngrijorare nu lipsesc. Cetăţenii europeni nu înţeleg modul de funcţionare a Uniunii şi au sentimentul că nu mai este exercitat^ deloc controlul democratic. în ţările candidate la aderare există prea multe amintiri legate de “suveranitatea limitată” din epoca sovietică pentm ca, în
. final, sâ nu apară o îngrijorare referitoare la o “suveranitate împărţită”, imprecis definită. Pe ansamblu, cetăţenii europeni sînt atraşi mai degrabă de un sistem social dc tipul celui scandinavic decît dc nemilosul
model american. Dar ritmul lent în care ei se adaptează la un mediu aflat într-o schimbare rapidă îi face să rămînă tot mai mult în urma SUA în planul competitivităţii şi, de asemena, le limitează maija de manevră în domeniul politicii externe. în plus, această capacitate de acţiune externă este sistematic subm inată de o derizorie concurenţă între statele membre ale UE, care vor, fiecare, să-şi facă propriile jocuri în arena internaţională, începînd cu relaţiile cu SUA sau Rusia.
în aceste ^condiţii, fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing nu exagerează atunci cînd afirmă că succesul Convenţiei asupra viitorului Europei (al cărei preşedinte este) este “ultima şansă a Europei unite”. Condiţia ca acest succes să existe o reprezintă adoptarea “unui text constituţional, care să definească valorile Uniunii, obiectivele şi mijloacele sale, precum şi rolul şi responsabilităţile diferitelor sale instituţii”. Demersul este delicat, căci, aşa cum subliniază şi Giscard d ’Estaing, există riscul apariţiei a două falii: între ţările “mari” şi “micile” membre şi intre membrii actuali şi statele candidate. Poate, ar trebui adăugată şi o a treia linie de ruptură: între Marea Britanie, pe de-o parte, Franţa şi Germania, pe de alta.
Totuşi, nu ne putem permite un exces dc pmdenţă. Acesta este orbitor în cazul politicii externe şi dc apărare, după cum au dovedit toate evenimentele posterioare destrămării fostei Uniuni Sovietice, pînă la episodul actual cu Irakul. Franţa, tipic pentm ea, se agită cu nobleţe. Dar sc ştie oare că
de-a lungul războiului împotriva talibanilor, nici un mare canal de televiziune din întreaga lume nu a relatat poziţiile diplomaţiei franceze? Ne displace să fim trataţi de americani ca nişte liliputani agasanţi, dar singurul mod de a ieşi din această situaţie dezagreabilă constă în a crea, fără a ne lăsa paralizaţi de dificultăţile reformei, structurile unei politici externe şi de securitate comune eficiente, începînd prin reun irea atribuţiilor actuale ale lui Javier Solana şi a comisamlui Chris Patten.
Pentm a deveni credibilă, Uniunea trebuie, de asemenea, să abordeze, în sfîrşit, cu seriozitate necesitatea majorării bugetelor de apărare, domeniu în care decalajul faţă de SUA nu încetează să se mărească în favoarea acestora din urmă. Timpul ne presează. Sfîrşitul coabitării de la Paris a făcut ca Franţa să poată avea din nou iniţiative europene. Şi există condiţiile necesare pentru ca, după alegerile de dincolo de Rin, motoml franco-german să poată funcţiona din nou. în viitorul apropiat, SUA vor continua să joace rolul dc “şerif’, rol carc reflectă cultura americană. în pofida tuturor rezervelor noastre, avem dreptate atunci cînd nu contrazicem frontal, atît timp cît nu rămînem pasivi şi grăbim constmcţia europeană. O Europă slabă nu va fi capabilă nici să-şi extindă propriile valori spre exterior, nici să promoveze ideea sa asupra unei mai bune guvernări m ondiale. Este evident, aşadar, că a sosit momentul să optăm, explicit şi cu mîndrie pentru o Europă puternică.
RICA
,LĂ;
După un 'val de euforie, societăţile t-europene refuză capitalurile străine, 'mişcare de nemulţumire străbate iropa Centrală. în luna aprilie a anului ent, guvernul polonez anula acordul
mnat între consorţiul european de igurâri Eureko şi executivul precedent,
Me urma sâ cedeze grupului amintit 3 feK>Titrolul PZU cea mai mare societate )5B3: o loneză din domeniul asigurărilor, pe Ţctiv că respectiva înţelegere le ofereaţie î- iu lt prea mult străinilor. In Ungaria, în liţiata Lriuarie 2002, guvernul lui Viktor \ŢALi>tban trecea din nou sub controlul
gatului Aeroportul din Budapesta, 14. ~Adepirtîndu-l cu forţa pe scontatul
V estitor canadian. în martie, după ani rie ^tre8‘ de dezbateri aprige, care au 3-1 cArlminat cu înlăturarea guvernului,: F/AMoritâţile estoniene puneau capăt t, pc «cedurii de cesiune a centralei termice muzj^sti Energia către grupul american u l rcAÎlG şi privatizării căilor ferate.. : - 7 pretutindeni, se remarcă o reacţie de I, I3feîncredere, chiar de respingere a la controlului economiei de către
u FiAĂpitalurile străine”, constată un expert problemele acestei zone.
0-24 i Din momentul obţinerii independenţei fţ, Polonia, Ungaria, Estonia, au Pvatizat în ritm alert. Este, oare, vorba
0 6 -m ® puseu ebrd or* de expresia unei v a r i s - L ^ ^ 'mai pIX)&nde în regiune? Mai‘ăccrm„(prind de nevoia de a face pauza.iO-1S-^»imbările au fost atît de considerabile
„'/^cursul celor zece ani care.;mesa:g. , ■_ au trecut,0 R a :fa aceste ţaia au> poate, nevoie de o tg h i3 *m pentru a ‘diSera’ transformările
{amte de a pomi mai departe”, declară ------- ,6 analist. Privatizarea a fost extrem de
rapidă. In doar cîţiva ani, sectoare întregi ale economiei au trecut, unul cîte unul, în mîini străine, fapt la care acestea erau deja “condamnate” de facto, capitalurile locale fiind insuficiente. Autorităţile din Polonia, de exemplu au poate senzaţia câ au mers prea departe cu vînzarea întreprinderilor, în pofida beneficiilor obţinute din această activitate”, remarcă acelaşi observator. PZU, de exemplu, nu este o societate disperată. întreprinderile estoniene par şi ele să regrete faptul că le-au acordat investitorilor (străini) prea multe avantaje şi prea rapid în privatizarea Eesti Energia, care furnizează 90 la sută din consumul de electricitate autohtonă. în opinia dnei Liina Toenisson, ministrul Economiei, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor din această ţară baltică, “nu a fost oferită nici o garanţie în privinţa aprovizionării şi independenţei energetice a ţării”. în chestiunea aeroportului budapestan, în fine, nu era nevoie ca investitorul canadian sâ primească garanţii în privinţa datoriilor.
Greşelile s-au agravat prin atragerea de resurse financiare rapide, care au venit să acopere deficitul acestor ţări şi' să modernizeze societăţi în stare proastă. Lipsa de forţă a sectorului local, caracterizat de o multitudine de
. întreprinderi mici, cu mai puţin de zece salariaţi, şi de absenţa unei “coloane vertebrale” alcătuite din societăţi de talie medie, măreşte starea de confuzie a acestor guverne. Micile întreprinderi neavînd nici acces la bănci şi nici la surse proprii de fonduri, nu 'se pot dezvolta. “Şi astfel creşte contrastul între întreprinderile foarte mici şi .cele foarte mari”, declară cu preocupare dna Dalia
Grybauskaite, ministrul lituanian al Finanţelor. “Or, atunci cînd sectoml local este falimentar, există temerea de a nu fi într-un anume fel colonizat”, adaugă expertul sus-menţionat.
Deschiderea economiilor acestor ţări este atît de mare peste 75 la sută djn capitaluri sînt străine, incit guvernele nu mai pot acţiona în prea multe privinţe. Acestea din urmă se apără cu ultimele mijloace rămase, încercînd să-i favorizeze pe compatrioţii lor şi pe “prietenii” acestora de pe teritoriul statelor lor, în majoritate mici, unde toată lumea se cunoaşte. Mediul decizional este restrîns. Guvernele respective nu scapă de tentaţia clasică a
'instigării divizării pieţelor publice, care are loc aici fară un exces de discreţie.
Fostele ţări comuniste din zonă sînt, totuşi, conştiente că aceste tresăriri îşi au limitele lor. Ele nu vor să întîrzie prea mult negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE), în care sînt hotărîte sâ intre încă din anul 2004, şi care impune o liberalizare din ce în ce mai mare. De aceea doreşte noul premier ungar, Peter Medgyessy, să clarifice rapid regulile concurenţei. “Ele (fostele ţări comuniste) ştiu şi faptul câ nu pot face cale întoarsă fără a risca să întrerupă creşterea economică, şi că au nevoie de finanţare străină”, adaugă expertul. Guvernul polonez dă de înţeles că va fi onorat contractul de cesiune al unui important holding din sectoml producţiei de zahăr
. către grupul Saint Louis Sucre, document pus sub semnul întrebării încă din momentul semnării lui, în noiembrie 2000. Sectorul este falimentar.
în acelaşi timp, guvernele nu pot ignora amestecul de exasperare şi
oboseală ce îşi face apariţia în rindurile populaţiei, mai ales a celei mai defavorizate, carc se confruntă cu tranziţia. Desigur, oamenii recunosc avantajele privatizării. “în Gdansk, graţie privatizării apei prin intermediul Saur, avem în sfîrşit apă limpede şi potabilă”, admite un locuitor. “Oamenii sînt mulţumiţi de privatizarea sectomlui bancar. Dobînzile au scăzut puternic, la 6-7 la sută. Creditele pentm locuinţe sînt acordate pe termen de 45 de ani, în loc de 20 de ani”, dă asigurări ministml lituanian de Finanţe. Cei care lucrează în companiile străine sînt mai bine plătiţi, şi, în general, mai bine trataţi decît angajaţii societăţilor naţionale. în rîndul ţăranilor, sentimentul naţional este exacerbat. “în Polonia, accesul străinilor la păm înturile agricole poloneze este un subiect ce creează o adevărată traum ă”, aminteşte un diplomat. Presiunea partidelor agrariene este cea care a declanşat afacerea cesiunii fabricilor de zahăr din Silezia către Saint Louis Sucre. Majoritatea ungurilor trăiesc în Ungaria dinaintea semnării Tratatului de la Trianon. “Un produs ungar trebuie să fie fabricat în Ungaria.” Firma Danone a trebuit sâ înţeleagă foarte repede lucml acesta: grupul francez nu a putut transfera în Republica Cehă fabricarea biscuiţilor Gyori, un fel de “prăjitură (madeleine) a lui Proust” locală. “Pretutindeni începe să se perceapă un fenomen de respingere a companiilor străine, în orice caz a celor ai căror manageri sînt străini, recunoaşte reprezentantul unei mari firme franceze de distribuţie. De asemenea, în rîndul populaţiei locale se percepe un anume resentiment atunci
cînd cetăţenii ţârii sînt consideraţi ca aparţinînd unei “a doua clase”. “La Budapesta, societăţile străine refuză sâ facă parte din Uniunea Naţională a întreprinzătorilor. Aceste două comunităţi de afaceri sînt străine una de cealaltă”, declara cu regret Antal Csuport, preşedintele organizaţiei patronale ungare, cu prilejul unui prim seminar pe tema dialogului Est-Vest, desfăşurat la Budapesta, la iniţiativa Direcţiei pentru Relaţii Economice Externe din cadml Ministerului francez al Economiei, Finanţelor şi Industriei (DREE). “Trebuie, însă, adăugat faptul că guvernul nu regretă investiţiile străine”, afirmă un expert. “Nici măcar Viktor Orban! Nu trebuie confundat discursul de uz politic local cu realitatea, adică faptul câ Ungaria este o ţară deschisă”.
Situaţia este identică şi în ţările în care deschiderea economiei nu a fost, multă vreme, un lucm de la sine înţeles, cum a fost cazul în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia ţară ce a avantajat îndelung “soluţia slovenă”, ori în România, unde tranziţia este mai mult suportată, decît dorită.
“într-o societate în tranziţie, jocul este foarte inegal între IMM-uri şi marile companii”, subliniază Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a creat instrumente destinate IM M -urilor, pentru a determina realizarea unui Mitelstand (organism central) ce structurează economiile acestor ţări. Dar iniţiativele sînt încă lim itate. Pentru Jean Peyrelevade, preşedintele C redit Lyonnais, “sînt necesare instrumente publice de atenuare a riscului” .
CnJXnră f e l* V J J h S Q
1828 - S-a născut scriitorul rus Lev Nicolaevi.!6Vicj 20_X|
„ JV» * t «f cV’*
“‘V o rk fc potform a orice f e l dt me<
au valenţe cu toate celelalte v& Camil Petre
Hţăsfoindpoezia rom ânească, am căutatşiam găsitcu
m cintătoare uşurinţă , egempCe despre presiuneagenului
su b sta n ta u lu i asupra im a g in ii poetice, despre orîn d u iria le
L a h (o u lu i’fu n c ţie de u n g e n sau a ltu l L a f e lie la îndem înă
m i-a u fo st eşemplele despre fem initateafundam entată a
rom ânei ş i a tu n c i cîn d sfu je şte p o e zie i T e nesim ţite, s-a
im pus ş i Bogăţia p e care p o e tu lo a flă în a n d ro gin ia ’
am Bigenulut romanesc. C îndvorB eşte despre sine, în (intBa de
toate zile le sau în (im B a p o e zie i safe, rom ănu(şonstruieşte
fra z e fe cu fem inine, cu am Bigeneşi, aS ia în urm ă, cu
mascuCinc. L u c ru rile n u s în t Bune sau reCe,purşisim pBi
sînt. D a r, o da tă ce recuno şti că aşa s în t, ş i nu a ltm interi,
fic ţiu n ile despre le g ă tu ri secrete in tre vorBe ş i rosturile (o r
destinale devin c e l p u ţin un jo c tentant, dacă nu o cale spre
a d e vă ru ri adinei. D esigur, teşţu ra u n u i poem e un lucru
eşţ rem de comp leş. U le gin d sew e nţcle /Jircle datoaregenului
| suBstant iţe lo r p rin se în m odel, am p u s tem porarul
\ p a ra n te ză com plicata urzea lă , fă ră in te n ţia de a m icşora
ro lu lvre u n u i element d in instrum entarulpoetic, fjenosanaliza
eocaBe,unadintrenenum ărate[eposiBite.
(jenosanaliza este -p o a te fio analizăparalelă,
com plementară, de verificare. T a are ceva d in mecanismele
H ip n o ze i- depăşeşte inJH B iţii, pătrunde dincolo de ve rsu lfin it
p in ă la cuvintele care se cBeam ăşi se rînduiesc după le g ile unei
autonom iisecrete. je nosanaliza presupune,ghiceşte, deduce,
• p rofetizează. Im pune o com plicitate,precum cea dintreprivitşi
p riv ito ru lp rin g a u ra ch e ii C îteodată îţip o a te d e zvă lu id e ta lii
incom ode cu care s i nu ş t ii prea hine ce să fa c i Cum ise
în tîm pla tuiSaussure: to t scorm onindanagram e şihppogram e,
ajunsese sădescopere suh cuvintele poem elor m aim ultdech o
orice tip de le d u ri a p o ezie i îş i poate alătura cu fo b s lectura-
inventardesuSstantivepersonaj. Cu a tît m ai m ult in c a zu l
unei (im h ipronunţat seşuate,fem inin-am higene, cumeromâna.
lată cîteva spicuiri din poezia clujenilor:
în Jucătorul dc rezervă al lui M ircea Z aciu (volum de versuri unic şi postum, alcătuit dc Ion Vartic şi Marta Pctrcu. apărut în Biblioteca .„Apostrof 2000). amintirea stă sub semnul femininului, ca orice obirşle. Piele, casc, fin tin i, străzi, drumuri (pluralul călătorului intimat, dcgustînd cu lăcomie, sub am eninţare, locurile), miresme, culori şi cărţi - lasă
deoparte , între paranteze, „orizontul beat de griuri” şi exersează logica ultim ă , a genurilor cuvintelor: p u s tia din mine/ întîlneşte deşertul pur şi s im p lu / e bine” (s.m .). însoţirea destinală e degustată prin traversarea unor trepte inevitabile: toamnă, durere, pilpiire, „a lumii lumină umilă”, „m işcarea aceea de aripă transparen tă / sub pudra de
pastel a polenului”. Jocul cu infinitive lungi din Ordo amoris nu-i decît firesc: iertarea, îndurarea, atoateînţelegerea, revărsarea, sfîrtecarea, disperarea, iubirea. Tot aşa cum portretul ţării transilvane e desenat din turla bisericii, mireasma sînzienelor, iarba înaltă, ' pădurea tînără, podgorii, flori, mireasmă, dogoare, livadă, vocea bunicii,
mormintele familiei; feminine îmblînzind merii sălbatici şi singure în stare să compună ideea de ţară - „sentiment difuz şi fierbinte/ fluid ca sîngele”.
La toate vîrstele, poezia lui A urel Rău respiră aceeaşi delicateţe insinuantă, aceeaşi artă a miniaturalului în stare să acopere/descoperind marile, gravele teme. iată un crochiu din urmă cu trei decenii: „Prin
ploi, pjin neprielnic, cireşele s-au copt./ S-au rumenit, printre frunzele aburind, cireşe./ A înflorit roşul pieliţei lor şi acum seamănă/ cît e ziua de lungă, c-un răsărit./ Şi fără să contenească aversele, vîntul,/ înnorarea, se vor trece cireşele/ neobservate. Aversele, vîntul, înnorarea...” Femininul plural e cel care organizează tabloul. Strugurii, de pildă, n-ar fi putut purta cu ei aceeaşi nesăbuinţă, senzaţia de preaplin pîndit de trecere, de viaţă pulsînd în nesocotirea vrem ii. E de presupus că pluralul aversele a fost cerut de versura ocultă pentru o însoţire provizorie, tot aşa cum cele două singulare vîntul şi înnorarea aduceau cu ele implacabilul, care e mereu singur şi fară pereche. Dincolo de şâgâlnicie, crochiul are şi fina derîdere - solemnitatea poemului se construieşte în ştiinţa surîzătoare a zădărniciei: „Se desprinde un cuvînt dintre cuvinte/ şi mă arată cu degetul”.
Excepţională demonstraţie a presiunii limbii asupra imaginarului în Ploaia, poem în proză din volumul lui Adrian Popescu Focul şi sărbătoarea (1975). Substantiv feminin, avînd în sine feminitatea tradiţională, mitică a apei, dar şi a curgerii, a trecerii, a şiroirii, ploaia este, pentru tînărul poet de odinioară, femeie: „Senzuală
pe
pînă la desffîu, cotropi cristalină vara, urs- monotonă în septet „insinuantă sau brutală, fc ori învăluită în pîclj, fumurie, lăptoasă ci abureşte înaltul”, „imp. terestră, dezmăţată şi eft Ea sfidează neutrul geit das Regnen(on,\zi,m. der Renen) şi are în romă; celui care-şi iubeşte ct statura ispitei însăşi, în i pună în primejdie „[ luminării pe care o hrănii doar feminitatea limbii t asistată de un ambigenci personalitate”, cu as valenţele androginei e t de frecvenţa unor as imagini, ci: şi str fundamental feminină ap Adrian Popescu, căra, străine atributele , masculine. Sărbătoare: mila, călătoria, cărţile ci suav (toate sub? emblemă, desprinse din: cărţilor sale), Poem invocată cu şir de fer: copila, fem eia, înţi: nestatornica, fidele prelungiri fireşti, mode fi ale unui „Ovidiu' menestrel transilvan,/ i franciscan,/ îndîijit tic. cielin nesupus” (ct defineşte singur în Fim - 1999).
Irina PF
!
Pri escl vine :iişi dre isci UCCf ocil un
ar sebuetnmarpe
Vernisaj Manifestarea naţională
Eva N uridsânyConsiliul Judeţean Cluj şi Muzeul
Naţional dc Artă Cluj invită publicul la vernisajul expoziţiei de pictură şi email a artistei Eva Nuridsâny, care
ZILELE EDUCAŢIEI PERMANENTE ÎN ROMÂNIA
-’ f -i
va avea loc joi, 12 septembrie a.c., la ora 18, în saloanele Muzeului Naţional de Artă Cluj. Prezentarea expoziţiei va fi făcută de d-na dr. Livia Drâgoi - director al Muzeului, şi de d-na lulia Nemeth, estetician. “Caut locul omului, sustrâgîndu-mă, din lumea noastră materialist-obiectivă, în universul care se lărgeşte din ce în ce mai mult şi, cu toate acestea, devine tot mai enigmatic, puţind fi străbătut în planul imaginaţiei” - o confesiune a autoarei expoziţiei, în acelaşi timp o caldă invitaţie adresată tuturor. Artista este membră a Fondului Plastic din Ungaria şi a Asociaţiei Artiştilor şi Protectorilor de Artă din Debreţin; Â fost bursieră a Fundaţiei pentru Cultură a oraşului Debreţin în anii 1997, 1999 şi 2002, bursieră a simpozionului de email ţinut în 1999 la E rfurt A avut, pînă în prezent, expoziţii personale şi de grup în Rom ânia, Ungaria, G erm ania, Suedia, F ran ţa, Italia, P o lon ia , Iugoslavia.
C asa M unicipală de C ultură Cluj-Napoca organizează, în perioada7-12 octom brie a.c., F estivalu l Ş an se lo r T ale 2002, in tegrat manifestării naţionale, avînd genericul Z ile le Educaţiei Perm anente în România. Festivalul se va deschide luni, 7 octombrie, ora 17, la sediul Casei Municipale de Cultură (Piaţa Unirii nr. 24, et. I): cuvînt inaugural din partea d-nei prof. Maria Florescu- director la Casa M unicipală de Cultură Cluj; “Femeia secolului XXI”- în colaborare cu AFIV - ARTEMIS; ARDOR - Transilvania; în continuare atelieru l: E d u ca ţia - p rem isă a egalităţii de şanse pentru afirm area fem eii în p lan social şi po litic , moderatori: Sorina Bumbuluţ, Maria Florescu, Ancuţa Abrudan; se vor acorda “Diplome de excelenţă” unor personalită ţi în dom eniu, cu o contribuţie rem arcabilă în viaţa comunităţii; de la ora 20 - Spectacol de euritmie susţinut de elevi de la Şcoala Waldorf; m arţi, 8 octombrie: Galeria EXCELSIOR - o simeză pentm afirmarea şi promovarea talentelor; la o ra 17, vernisajul unei expoziţii de grup (pictură); atelierul: A rta plastică în t r e c re a to r şi co n su m ato r, m oderator: dr. A lexandra Rus; miercuri, 9 octombrie: Tîrgul ofertei de educaţie şi a locurilor de muncă, în colaborare cu AJOFM; ora 10 - Deschiderea oficială, cu participarea unor invitaţi de la Prefectura Cluj. Primăria municipiului Cluj-Napoca şi AJOFM Cluj; în cadrul tîrgului va funcţiona un birou de consiliere pe problem e de carieră şi in tegrare profesională; jo i, 10 o c tom brie , Centrul Zonal de Educaţie a Adulţilor Cluj programează, de la o ra 11,
atelierul; Informaţie şi interacţiune pen tru p ro m o v area d rep tu rilo r omului, moderatori: Diana Deac, Maria Petrescu; de la ora 17, atelierul: Voluntariatul - o şansă pentru tineri, moderatori: Simona Stan, Sorana Olaru; vineri, -11 octombrie, ora 17, expunerea: Tradiţional şi universal în cu ltu ra populară românească, prezintă dr. Maria Bocşe, etnolog; în continuare, spectacol folcloric susţinut de: Ansam blul fo lcloric “Doina Clujului”, Ansamblul folcloric şi orchestra Şcolii de Muzică “Augustin Bena” , Grupul folcloric “Fiii Maramureşului”, Ansamblul folcloric “Tulnicele Ianculuî” ; sîm bătă, 12 octom brie , la o ra 18, Parteneriatul local - o şansă pentru valorificarea învăţării; prezintă: prof. Nicolae Pop - director al Şcolii de Arte. Va urma un spectacol de muzică uşoară şi dans modem susţinut de absolvenţii Şcolii de Arte din Cluj-Napoca. Întregul program al Festivalului Şanselor Tale se anunţă interesant şi atractiv, ceea ce ne-a şi determinat să vi-1 prezentăm de pe acum. Vom reveni cu amănunte la timpul cuvenit.
Concursul de umor
“Oltenii şi... Restul Lumii”
Şi în această toamnă, Centrul Cultural O ltul, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria municipiului Slatina, Consiliul local, Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Olt, Casa de Cultură a Sindicatelor, organizează la Slatina, în zilele de 9-12 octombrie, Concursul de umor “Oltenii şi... Restul Lumii”, ajuns la ediţia a VlII-a. Concursul se va desfăşura pe patru secţiuni:A. C oncurs de ca rica tu ră ;B. Creaţie literară (concurs de fabulă,
epigramă, proză scurtă umoristică);C. Interpretare - bancuri cu şi despre olteni; D. Concurs de interpretare - interpreţi individuali, cupluri şi grupuri umoristice.
A. Concursul de caricatură. Pot participa toţi creatorii de gen, membri sau nemembri ai Uniunii Artiştilor P lastici din România. Fiecare concurent poate participa cu minimum 5 (cinci) şi maximum 10 (zece) lucrări alb-negru sau color (tuş, creion, cărbune etc.), nepublicate în presă şi nepremiate la alte concursuri din ţară sau din străinătate. Lucrările vor fi expediate pînă cel tîrz iu la 1 octombrie a.c. (data poştei), pe adresa: Centrul Cultural O ltul, str. Lipscani nr. 33, jud. Olt, tel./fax: 0249-412345. Se va consemna pe plic: Pentm Concursul de caricatură “Oltenii şi... Restul Lumii”. Dimensiunile lucrărilor nu trebuie să depăşească 50 x 30 cm. Pe verso vor fi trecute: numele şi prenumele, adresa concurentului şi numărul de telefon.
B. Creaţie literară. Fabulă: creatorii vor trimite cinci fabule, dactilografiate în două exemplare, care pot fi expediate pînă la 25 septembrie a.c. (data poştei), în sistem moto, pe adresa de mai sus. Proză: de la prozatorii umorişti, organizatorii aşteaptă, tot în sistem moto, cîte trei lucrări de proză scurtă umoristică, ce nu trebuie să depăşească 10 pagini dactilografiate la un rînd şi jumătate, expediate pînă la aceeaşi dată, 25 septembrie a.c. (data poştei), pe adresa de mai sus. Epigramă: epigramiştii vor, expedia 12 epigrame la aceeaşi adresă, pînă la aceeaşi dată, tot în sistem moto. Organizatorii recomandă ca obligatorii următoarele teme: Oltenii şi... restul lumii; Dracula Park; Coşul zilei; detaşarea celor 10 epigramişti se va produce în două spectacole publice, unde epigramiştii vor concura pe teme date, la faţa locului.
C. C oncursul de interpi Secţiunea aceasta este d: atît profesioniştilor, t; neprofesioniştilor. Tema con: este: “Umorul Oltenesc - 1 Universal”; timp de scenă interpreţi şi cupluri maxim minute, iar pentm grupuri ni: 20 de minute. Orice abatere de! sau tim pul acordat va &] eliminarea din concurs şi la pi facilităţilor acordate de organ Ultima dată de înscriere eţ septembrie a.c., la adresa ment
D. Interpretare de bancuri desp re o lten i şi nu 1 Organizatorii vor relua, de ase atribuirea premiului T răşcu leasa”, în cadrul se: “Interpretare”, pentru cel ® interpret de bancuri (nu se bancuri cu tentă pornografică! de exprimare 5-10 minute. I®- precizări: nu se admit vulg Premiul I din cadrul secţiunii de literară - Epigramă - va purta marelui dispărut Alexandru 0
vutescllariilupiluiva
oit:oatccersada
cenc lupe are a spir: Juj- istiti Foi
rice
aloi
î i
Conferinţă internaţior
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca organizează, cu ş Academiei de Ştiinţe Teri® Societăţii Române de Me® Pulberilor şi Ştiinţa Materi- Asociaţiei forjorilor din Roi# Asociaţiei Române de Turnă# Tratamente Term ice, a C onferin ţă Internaţional* Materiale şi Tehnologii de Fat* MATEHN’02. Manifestarea loc în perioada 12-14 septen# lucrările conferinţei urmii desfăşoare la Centrul de Hotelului Napoca din mu®1 nostru.
S-;,esp>arxmaiereilPtaitre
:easareonc,'■nâ'aţi.nPo
Rubrică realizată de M.l
sfe'ora;°rţîrtiarYec
C r t E f u r i1 8 9 8 -A încetat din viaţă Stephane Mallarme, poet şi
eseist francez (n. 18. III .1842).
elf>enrma;.oue! CIîn:5 Irănibiimiact:t iaserlstrJ
ăâriIniis-
iriler: uk: k: ezia fer:
Înîîl 'eh nodr iiu' n,/ i it c
(ci Fk
a PE"
peschiderea stagiunii lirice 2002 - 2003 la Opera Naţională Cluj-Napoca
r -it
-/ A - "
i ■■ IIK
r - j t /
f f
ri
k ;c j
r
- ; ii
\\v4 > .
Baritonul Dorin M ara ("Enrico", dreapta) - tenorul Petre Ghilea ("Normanno")
terpre de , » con:
c - l;em axiffl ri ff re de!fa di .la pi
ere 6 t nrf acari iu •le astfj iul se: ;el mi i se: rafiei e.vul?:
inii di purta iru 0
Previziunile nu ne-au fost infirmate: eschiderea stagiunii la Opera clujeană vineri, 6 septembrie 2002) a reprezentat o nişită, aplauzele spectatorilor, ovaţiile la dresa soliştilor şi a realizatorilor iscriindu-se în reţeta proprie doar accesului. Şi aceasta nu doar pentm că ocile au avut clasă - tenorul Robert Nagy un veritabil “specialist” în “Edgardo’,
tr soprana Temi Kam burova, deşi la but în rol, a dovedit că e pe deplin stăpînă : instrumentul acesta superb care e vocea
mană, mai ales în registrul supraacut -, ci pentm că spectacolul, în întregul său, a
vut greutate, a fost omogen, generos, eschis către public, oferind anvergura tarilor montări. Libretul lui Cammarano lupă drama “Mireasa din Lammermoor” lui Walter Scott) s-a lăsat mai bine pus valoare, regizorul “îngroşînd” în mod
uit anumite secvenţd, tocmai pentru a oate spectacolul din tiparele statice, cu ccent doar pe muzică. Pentru a-i conferi, Şadar, atributele spectacolului complet, mamic, modem, mizînd pe rafinamentul etnografiei şi al eclerajului. Iar rezultatul “poate fi decît îmbucurător: un spectacol are aduce un aer nou, mai altfel, în ton cu graţiile conducerii Operei Naţionale din mj-Napoca şi programele lansate de ®iriţie pentm perioada 2001 - 2005. foarte frumoase şi bine lucrate momente ■“ce au creat: tenorul Robert Nagy - “dgardo di Ravenswood”, un rol care-i alorifică supleţea; nuanţele dinamice,
mici , cu! Tel)®Me»
d a te r flomât
n# '1
tensiunile dramatice şi capacitatea de a-şi trăi pasional personajul (v. aria şi duetul din tabloul II al actului I, stretta din tabloul IV, dar şi aria finală); baritonul Dorin M ara (Germania) - “Lord Enrico Ashton”, aplaudat pentru reuşitele sale din tablourile I şi III, pentru liniile sale armonioase şi prezenţa scenică deosebit de convingătoare; soprana Temi K am burova - “Lucia”, mignonă, dar înzestrată cu o forţă vocală impresionantă (v. monologul dramatic de maximă dificultate din scena nebuniei, tabloul V), îmbinînd stări şi abordări Stilistice diverse; pe o linie ascendentă evoluţia tenorului Florin Pop - “Lord Arthuro Buklaw’ ; valoroase prestaţiile vocale şi scenice ale basului Szabo B ălin t - “Raimondo ^ Bydebent”, mezzosopranei Ana O ros - “A lisa” şi tenorului Petre G hilea - “Normanno”.
La pupitrul orchestrei s-a aflat dirijorul german, de origine rusă, Vădim M iinster; regia acestei noi m ontări cu L ucia di Lammermoor este semnată
m d e X G W â h iz e ttmde Tamâs Ferkay (Austria), asistent regie: C ristina A lbu; scenografia inspirată, funcţională, suplă aparţine lui J u rg Brechbuhl (Elveţia); maestru de cor: T iberiu P opa; solişti instrumentişti: Andreea Tiirk - harpă şi Adriana Berci - flaut.
Cea de a doua reprezentaţie de premieră cu L ucia... va avea loc în această săptăm înă, mai exact m ie rcu ri, 11 septembrie, la ora 19: va dirija maestrul Emil Maxim, de la Academia de Muzică “Gh. Dima”, distribuţia anunţată fiind următoarea: soprana Ramona Eremia, de
Ta Academia de Muzică “Gh. Dima” - “Lucia”; baritonul Fulop Martin - debut în rolul “Lord Enrico Ashton”; tenorul V iorel S ăp lăcan - “Edgardo di Ravenswood”; tenorul Florin Pop - “Lord Arthuro Buklaw”; basul Mircea Moisa - “Raimondo Bydebent, educatorul şi confidentul Luciei”; mezzosoprana Ana Oros - “Alisa, însoţitoarea Luciei”; tenorul Petre Ghilea - “Normanno, scutierul lui Ashton”.
Michaela BOCUFoto: I. P E T C U
Tenorul Robert Nagy ("Edgardo") - soprana Temi Kamburova ("Lucia"), într-un duet de o frumuseţe tulburătoare.
S'» vorbit şi se vorbeşte mult ' sPfe umanism. Chiar si ^ismul ateu înaltă în slăvi "““«mul socialist în tr-o , J ape greu de acceptat cu îtrl C-asa ororile ei.
mătoff am ~ pe care si-o pun al«lbr „ „ M r e 'î n
i . . . ( . , ‘4 : ™ ® ' Cr' “ i:
“ “,‘i ?•«*“ C alita tea a vieţii oamenilor
iora|C- cert’t.udine raportul ortţn relaţiile interumane. mL.ln dineurile noţiunii de ,reac ‘s.m, mulţi filosofi
a că umanismul greco-
M
roman al Antichităţii “n-a fost niciodată un fel de raţionalism neştiutor de cele divine” ci, dincontră, “era eminamente religios în sensul divinităţii timpului”. După răspîndirea Evangheliei în lume, umanismul creştin a desăvîrşit acest concept, alăturind iubirii Lui Dumnezeu şi iubirea aproapelui: “Să iubeşti pe aproapele tău, ca pe tine însuţi”. Această a doua poruncă dumnezeiască imprimă o calitate cu totul nouă umanismului, direcţionînd în modul cel mai fericit sensul vieţii. Opoziţia ireductibilă dintre iubirea aproapelui şi lupta
-de clasă situează pe primul pe o treaptă superioară,
demonstrîndu-i valoarea umană, însuşirea în lume a conceptului de umanism creştin demonstrează clar şi limpede că acesta ar putea crea sursele unei noi ordini în societate. Tot ceea ce se întîmplă rău între oameni atestă lipsa acestui concept în relaţiile şi raporturile interumane. Ce face societatea pentru înlăturarea acestui neajuns: dă legi şi verdicte pentru pedepsirea răului, dar are mult prea puţine mobiluri ca să genereze energii pentru infiltrarea în sufletele oamenilor a iubirii aproapelui. O întrebare se pune în mod firesc: Cine propagă raporturile morale în tre oameni şi în relaţiile
sociale? Răspunsul este clar: Biserica creştină şi învăţătura ei. Aşadar, în sensul normal al vieţii trebuie sădită iubirea aproapelui şi, deci, propagarea umanismului creştin. într-o lume a răsturnării valorilor, regăsirea umanismului creştin ar putea fi salvatoare. Se ajunge firesc la ideea că oam enii trebuie să-şi însuşească învăţătura creştină, pentru ca raporturile dintre oameni să se orienteze spre noi fagaşuri de existenţă. Trăire creştină. Iată sursa umanismului autentic şi sensu l în adevăr, a l v ie ţii oamenilor.
Emiliu DRAGEA
pWuXcx contra ridurilorCine nu munceşte, ne mănîncă! - rîdea, sănătos,
poporul, şi rîde şi astăzi. Deşi eu aş prefera preceptul şi acoperirea lui reală, mai veche şi mai onestă: săbiile
de samurai nu pot fi ciobite decît de alte săbii de samurai! în fond, ca să fim drepţi, pînă şi duelul ar
trebui să presupună o oarecare egalitate. Căci, nu-i aşa, nu te poţi bate pe burtă cu floreta sau ninja cu
fitecine!Dar, din păcate, nu se întîmplă aşa prea des, ca să
ne mai mire, deşi asta înseamnă, deja, abandonul luptei contra prostiei, imposturii, inculturii şi nu ne este
permis acest lucru niciodată. Pe o scară a inteligenţei, submediocrul are, deseori,
piciorul.mai lung şi se caţără mai iute. Iar cel cu I.Q. foarte mare, căci e inteligent, foarte inteligent sau
extrem de inteligent, se încurcă în plasa nenorocului pe care, cel mai adesea, şi-o ţese singur sau au grijă, cu
plăcere, de asta şi prietenii, şi duşmanii. Se spune că trebuie să ai multă răbdare să iubeşti un
om inteligent, deşi el este o lumină. Şi-atunci, unii preferă să preia cutuma, să o înghită, pe nemestecate,
şi... se însoară cu o felie de întuneric sau se mărită cuun cont bancar.
Nu trage în mine cu tunul! - zeflemiseşte, zîmbind, omul inteligent. Prostul se conformează, ad literam, şi
trage cu pistolul radioactiv. Anul are 52 de săptămîni şi prostul, ca şi bicisnicul sau jigodia, nu scapă nici una, farâ să facă sute de
tîmpenii sau răutăţi în stil “secunda şi prostia”, “nanosecunda şi răutatea”.
Citesc deunăzi, cu stupoare, un comentariu, chipurile, admirativ, laudativ, deci pozitiv-sadea, scris de un
“ziarist” cu patru clase, în care, fiindcă habar n-are ce înţeles au cuvintele, totul se transformă în ceva ilar şi ridicol. Lumea rîde, se cruceşte, scuipă sau zîmbeşte,
fiecare după cum îi este felul, dar bietul erou, subiectul reportajului ce vină are? L-am cunoscut, personal, pc
“ziarist” şi creicTaşul său strălucea, într-adevăr, a maglavais, căci era, încă, o superbă fabula rasa, pînă
şi privirea îi este de pitecantrop, năuc fascinat dc o banană şi nimerit, întîmplător, printre oameni.
Un comando dc pierde-vară, alcoolici, leneşi şi alţi drogaţi îşi fac veacul prin cîrciumile, acum mai spălate,
mai coca-colate şi, desigur, mai scumpe. Ei sc declară neînţeleşii soartei, totul le pute, ar vrea să-şi ia zborul
spre alte zări, căci habar n-au cît de dur se trudeşte acolo şi cît de greu sc munceşte, ce pot şti ci, nişte fiinţe aşa de înalte, foarte înalte, poate extraterestre! Aşa şi sînt, căci pe pămînt merg cu greu din cauza
legii gravitaţiei, singura pe carc nu o poţi eluda. Ba poţi, pînă şi pe asta, dar, atunci, este obligatorie tare
multă ştiinţă şi tehnică. Pentru a progresa trebuie să fii mereu nemulţumit. E drept. Dar, totuşi, dacă eşti mereu şi mereu şi iarăşi
mereu nemulţumit, pînă şi soarele sc supără şi explodează, acolo, în ci. Poate de aceea, avem anii cu cele mai mari explozii solare, în ultima sută dc ani! -
rîdem, cu toleranţă, pentru cei care fac depresia vremurilor, căci nimeni nu le spune că singura lor viaţă
trebuie trăită frumos şi că Istoriei, oricum, nu îi pasă de ei şi se rostogoleşte, încrezătoare, înainte.
Să trăim frumos chiar şi cu o pensie indecentă? - răspunde, pe multe voci, corul, majoritar, al bieţilor pensionari. Se face mai mare dacă adăugaţi drojdia
sufletului vostru acrită, zilnic, şi amârîtâ pînă Ia fiere? - suspinăm, dorindu-le o soartă normală, căci o merită.
Viaţa este o părere! - se plîngea Democrit. Dar greutăţile ei, nu! - îi replicăm noi, acum, la început de
secol 21, cu tranziţia noastră întortocheată, pe care ar invidia-o orice labirint, serios, cu moştenirile reale şi imaginare, cu mentalităţile mai neclintite decît logica
lui Aristotel.■ Vai de omul fară ruşine! - deplîngeau anticii şi azi
nimeni nu-1 mai căinează, căci are averi apărute în ograda lui peste noapte, conturi în ţâri pe care nici nu
le ştia, căci nu a mers la şcoală prea mult, maşini cărora le zice “Merţan” şi “Folxs”, căci e prea greu
să-şi mişte memoria cu un neuron din dotare sau poate nici ăla nu figurează în inventar.
Există oameni care cunosc, exact, preţurile lucrurilor, dar habar nu au de valoarea lor. Unele sînt nepreţuite,
iar asta ei nu pot pricepe, căci le lipseşte nu numai cultura, dar şi sentimentul, cel curat, atins de aripa
divină. Pentru ei totul se reduce, sec, la cifre şi atît. Şi mai există, din fericire, printre noi, şi oamenii
aceia frumoşi la suflet şi la trup, e drept, nu prea mulţi, care ştiu să se bucure de un răsărit de .soare, de un ban cîştigat cinstit şi trudit, precum şi de fmrul ce-1 aprinde
în noi dragostea.Dar ei nu pot fi pilule contra ridurilor, căci nu se rîde de speranţa noastră de a fi, a crede si a deveni
Stela-Maria IVANES
Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Şapte zile (r);8.30 Necazuri de puştoaică (s)f 9,20 Tezaur folcloric (r); 10,20 Puterea gîndului ( SUA, 1995); 12,00 TVR Timişoara; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!;14.30 Puncte cardinale; 15,00 Piaţa şi banii (r); 16,00 Kronika; 17,00 Sacrificiul celorlalţi (dramă, Franţa, 1984. Prima parte); 18,40 Corect! (r); 19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20.55 Curat Caragiale! Paroli; 21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s). Primul episod; 23,15 Jurnalul de noapte; 13,30 Amprente; 23,45 Teama; 0,35 Teatrul Naţional de T V prezintă: Capul de râţoi; 2,25 Jurnal (r); 3,40 Viaţa ca un sport extrem (dramă, SUA, 1997); 5,15 Puncte cardinale (r); 5,45 Istorie polemică (r).
7.00 America Alive (r); 8,40 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 10,00 Ştiri; 10.05 Dimineţile uni bărbat cuminte;12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribu (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Călătorind prin ţară;17,05 In plină acţiune (s); 18,00 Tonomatul D P 2; 20,05 O altă dimensiune; 21,00 Puterea vieţii (s); 21.30 Cucerirea Angliei (film istoric România/Franţa/Elveţia, 1981. Prima parte); 22.45 Cauza şi defectul ; 23,45 Ştiri; 23.50 Clepsidra cu imagini; 0,25 Tată, am
_ încurcat-o! (s).
7.00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Pe cont propriu (s); 9,00 Detectivii Hart (r);10.00 Isabella (r); 12,00 Maria Emilia (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 The Octogon (r);15.00 Tenis; 17,00 Ştiri; 17,20 Isabella (s);19.00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Cineva care sâ mă apere (thrilier, SU A, 1987); 22.00 Observator. Sport. Meteo; 23,00 Locuri in inimă (dramă, SUA, 1984); 1,00 O bservato r (r); 2,00 Awesom e Lotud (comedie. SUA, 1983); 4,00 Maria Emilia (r);5.00 Locuri în inimă (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale: 9,15 Tînâr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s); 11,15 Familia Bundy (r); 12,00 Secolul 20; In spatele istoriei (r);13,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Taken (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo;19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Out of Annie’s Past (thrilier, SUA, 1995; 22,00 Ştirile Pro TV ; 22,30 Familia Bundy (s); 23,00 Prizoniera (dramă SUA. 1998); 1,00 Ştirile P ro TV ; 1,15 Secolul 20: In spatele istoriei; 2,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 3,00 Fotbal; Meci din Divizia A (r); 4,30 Gîndeşte liber (r); 5,30 Lupul din campus (r); 6,30 Ştii şi cîştigi! (r).
7,00 Pnetene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Vînătoarea comorilor (r); 12,30 Ed (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);15,00 www.primatv (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s);17,30 Marilena; 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 Răzbunarea lui Porky (com edie, SUA/Canada, 1985); 22,00 Vînătoarea comorilor (s); 23,00 Focus Plus (s); 23,45 M.A.S.H. (s); 3,00 In căutarea dreptăţii; 1,27 Clip Art (r); 1,30 Marilena (r);2,00 Focus Plus (r).
7,35 Telejurnal; 8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Atelierul lui Newton (r);17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi (r ); 18,30 Telejurnal (s ); 19,00 Marcă germană; 19,30 Surprins (film SUA); 21,30 Concert (r); 22,30 Documentar (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
7,15 Terra nostra (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 între dragoste şi ură (r);11,15 Amor latino (s); 12,15 Dragoste şi putere (r); 12,45 Clona (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Muzica de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă (s);16,30 Terra nostra (s); 17,30 între dragoste şi ură (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 Insula Ellis (s);22,00 Clona (s); 23,00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0,45 Femei înşelate (r); 1,30 Amor latino (r); 2,15 Muzica de Acasă; 3,15 la-mă acasă! (r); 3,45 Acasă la români, Cîntâ-mi, lăutare! (r); 5,45 Secretul iubirii (r); 6,45 la-mă acasă! (r).
MIERCURI IISEPTEMBRIE
7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Şapte zile (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s); 9,20 Sub acoperire (r); 10,20 Sacrificiul celorlalţi (r); 11,55 TVR Cluj; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama; 17,00 Sacrificiul celorlalţi (dramă, Franţa, 1984); 18,40 Corect! (r); 19,00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!; 21,00 Zborul 93 (documentar despre evenimentele de la New York din septembrie anul trecut); 22,00 Remember 11 septembrie; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Cop Land (acţiune, SUA, 1997); 1,05 Bucuriile muzicii (r); 2,05 Jurnal (r); 3,03 Crimă în lumea presei (thrilier, SUA, 1999); 4,40 Oameni ca noi (r).
7,00 Tonomatul DP 2 (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Veni, video, viei!; 16,00 Cauza şi defectul (r); 17,05 în plină acţiune (s); 17,55 Gata cu fUmurile!; 18,00 Tonomatul DP 2; 20,05 O altă dimensiune; 21,00 Captiv în viitor (s); 21,50 Purtaţi de vînt (dramă coprod. 1998); 23,15 Tată, am încurcat-o! (s); 0,05 Ştiri; 0,10 O altă dimensiune (r);1,00 Arta apărării (r); 1,30 Feţe.
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Pe cont propriu; 9,00 Detectivii Hart (r); 10,00 Isabella (r); 12,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Tenis; 15,30 Anul I. Comemorarea unui an de la atentatele de Ia New York; 17,30 Isabella (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Marius Tucâ Show; 22,30 Observator. Sport. Meteo; 23,00 Philadelphia (dramă, SUA, 1993); 1,30 Observator (r); 3,20 Buckeye şi Blue (western, SUA, 19187); 4,00 Maria Emilia (r); 5,00 Marius Tucă Show (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s); 11,15 Familia Bundy (r); 12,00 Secolul 20: în spatele istoriei (r);12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Out of Annie’s Past (r);16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV. Vremea. Pro T V te ascultă ce vezi; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Pro TV special; 11 septembrie 2001; 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy; 23,00 Sam Churchill: Search for a Homeless Man (dramă, SUA, 1999); 1,00 Ştirile Pro TV; 1,15 Secolul 20: In spatele istoriei; 2,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 2,45 Pro TV Special (r); 4,30 Procesul etapei (r); 6,30 Ştii şi cîştigi! «■
7,00 Pnetene şi rivale (r); 8,00 Zid; 1 Hit 40; 12,30 Apel de urgenţă (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun iucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);15.00 Ambianţa (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,90 Marilena; 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 Cronica cîrcotaşilor; 21,30 Poliţia în acţiune; 22,00 Vînătoarea comorilor;23.00 Focus Plus; 23,45 M.A.S.H.; 0,30 în căutarea dreptăţii; 1,27 Clip Art (r); 1,30 Marilena (r); 2,00 Focus Plus (r).
7,15 Terra nostra (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 între iubire şi ură (r); 11,15 Amor latino (s); 12,15 Dragoste şi putere (r);12,45 Clona (r); 13,45 Femei înşelate (s);15.00 Muzica de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra; 17,30 între iubire şi ură (s);19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii; 21,00 Insula Ellis (s); 22,00 Clona (s);23.00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0,45 Femei înşelate (r); 1,30 Amor latino (r); 2,15 Muzica de Acasă; 3,15 la-mă acasă! (r); 3,45 Acasă la români, Cîntă-mi, lăutare! (r); 5,45 Secretul iubirii (r); 6,45 Căsuţa poveştilor (r).
7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Necazuri de puştoaică (s); 8,20 Zborul 93 (r); 9,20 Remember 11 septembrie; 10,20 Sîngele celorlalţi (r); 11,50 TVR laşi; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Memorialul durerii (r); 15,15 Eveniment;16.00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Sîngele celorlalţi (dramă, Franţa, 1984. Ultima parte); 18,40 Corect! (r); 19,00 Avancronică Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!;21.00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Reflecţii rutiere; 23,45 Profesioniştii (s); 0,45 Iubirea din vis (dramă, SUA, 1991); 2,35 Jurnal (r); 3,30 Curat
• Caragiale! Parol! (r); 3,35 Jurnal de Festival (r); 3,50 Convieţuiri (r); 4,20 Garantat 100% (r); 5,20 Eveniment (r); 6,05 Geena Davis (r).
7,00 Tonomatul DP 2 (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul;13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor pariamentare; 16,25 Afaceri la cheie; 17,00 In plină acţiune; 17,50 Feţe; 18,00 Tonomatul DP 2; 20,00 Surprizele ştiinţei; 21,00 Captiv în viitor; 21,45 Ciudăţeniile dragostei (dramă, SUA, 1998); 23,20 Aleea cu ghimpi; 23,35 Ştiri; 23,40 Tată, am încurcat-o! (s); 0,35 Surprizele ştiinţei (r).
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Pe cont propriu (s); 9,00 Detectivii Hart (s);10.00 Isabella (r); 12,00 Maria Emilia; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Philadelphia (r); 15,00 Tenis; 17,00 Ştiri; 17,20 Isabella; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Jocuri periculoase (thrilier, SU A, 1995); 22,00 Observator. Sport.Meteo; 23,00 în căutarea trecutului (dramă, Marea Britanie/SUA, 1998);1.00 Observator (r); 2,00 O mînă de ajutor (acţiune, SUA, 1989); 4,00 Maria Emilia (r);5.00 în căutarea trecutului (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s); 11,15 Familia Bundy (r); 12,00 Secolul 20: în spatele istoriei (r);12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Pro TV special (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV;17.45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Atentat la World Trade Center (dramă, SUA, 1997);22.00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy;23.00 Să vorbim despre sex (comedie romantică, SUA, 1998); 0,45 Ştirile Pro TV;1.00 ProVest (r); 2,00 Secolul 20: în spatele istoriei; 2,45 13-14 cu Andrei Gheorghe (r);3.45 Să vorbim despre sex (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Poliţia în acţiune (r); 12,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 Motor (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 Marilena; 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 Reuniunea de clasă; 22,00 Vînătoarea comorilor;_ 23,00 Focus Plus;23,45 M.A.S.H. 0,30 în căutarea dreptăţii; 1,27 Clip Art (r); 1,30 Marilena (r); 2,00 Focus Plus (r).
8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00. Videoclipuri; 14,00 Apel: Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Scamatorii pentru copii (r); 17,00 As show(r);18.00 Jurnal european; 18,30- Telejurnal;19.00 Germania astăzi; 19,30 Martin Luther (film artistic, SUA); 21,55 Jazz; 22,00 Loto. Joker. Pariu Trio; 22,10 Germania astăzi (r);23.00 Telejurnal (r).
7,15 Terra nostra (r); 8,15 Poveştiri . adevărate (r); 9,00 între iubire şi ură (r); 11,00
Căsuţa poveştilor; 11,15 Amor latino (s);12,15 Dragoste şi putere (r); 12,45 Clona (r);13.45 Femei înşelate (s); 15,00 Muzica de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă; 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s); 19,30 Poveştiri adevărate;20.00 Secretul iubirii; 21,00 Insula Ellis (s);22.00 Clona (s); 23,00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0,45 Femei înşelate (r); 1,30 Amor latino (r); 2,15 Muzica de Acasă; 3,15
. la-mă acasă! (r); 3,45 Acasă la români (r);5.45 Secretul iubirii (r); 6,45 Din viaţă (r).
%
7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 ŞapteT-' (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s)- g 20 $î acoperire (r); 10,20 Sacrificiul celorlalţi"’-! 11,55 TVR Craiova; 13,15 Pasiuni (s); 14 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!- 14 ! Drepturile omului; 15,30 Tribuna partid;! parlamentare; 16,00 Convieţuiri; 17’V Primarul ( dramă Italia, 1996); 18,30 Core-- 18,45 România politică; 19,00 Avanpremi-Î Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 21,00 Pic=J de stele; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20-' Curat Caragiale! Parol!; 21,00 Ploaia ? stele; 22,30 Sub acoperire (s); 23,20 Juma; de noapte; 23,35 Roberta (s); 0,35 Ma-;' Jazz; 1,35 Auto Club (r); 2,20 Jurnal. Me:;; Sport (r); 3,15 Curat Caragiale! Parol! 3,20 Convieţuiri (r); 4,20 Ploaia de stele 5,50 Corect! (r); 6,05 Geena Davis (r). I
7,00 Tonomatul DP 2 (r); 8,45 Dese-: animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; IC. Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat curr. *12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tr: (s); 13,40 Gata cu fumurile!; 13,45 Dese- animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Televiziune: dragostea mea!16,05 Camera de gardă; 1c î E dreptul tău!; 17,05 Primul pas; 18 : Tonomatul DP 2; 20,00 Omul care ştia :: zboare; 21,00 D ’ale Iu' Mitică; 22'.:Binecuvîntare mortală (horror, SUA, 19;23,45 Ştiri; 23,50 Tată, am încurcat-o (s); Omul care ştia să zboare (r); 1,35 Tribu ţ
AN TEN A,Ijaraigr7,00 Observator; 8,00 Pe cont prez?
9.00 Detectivii Hart (s); 10,00 Isabella ;12.00 Maria Emilia; 13,00 Ştirile anre;13.15 Jade (r); 15,00 Tenis; 17,00 Ştiri; 17: Isabella (s); 19,00 Observator; 20,00 F î - ( thrilier, SUA, 1993); 22,30 Marius T l:- Ediţie specială; 23,30 Masacrul din Te-: (horror, SUA, 1995); 1,30 Observator (r); : Pe cont propriu (r); 3,30 Detectivii H a r . :4.15 Maria Emilia (r); 5,00 Isabella (r).
PRO*7,00 Teo (r): 8.00 Ştirile Pro T V , z z
dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r ); I C' Lupul din campus (s); 11,15 Familia Bu\ (r); 12,00 Secolul 20: în spatele istorie:12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu A r : Gheorghe; 14,00 Atentat la World Trs Center (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s ) ; 1* Ştirile Pro TV . Vremea. Pro TV te ascu ce vezi; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile P ro20.00 Răzbunătorii (aventuri, SU A, 19C22.00 Tremors, creaturi ucigaşe (S U A , 19: 0,00 Ştirile Pro TV; 0,15 Viaţa m erge - departe (dramă, SUA, ’89); 2,00 13-1*4 • Andrei Gheorghe (r); 3,00 Răzbunătorii ţ5,30 Lupul din campus (r); 6,30 Ştii şi cîşr (r).
P R IM A ţŢ V lIH m n b 'J7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11 :C;
Reuniunea de ciasă (r); 13,30 Dese*-; animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsei (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 1 5 ,0 0 C~ show (r); 15,30 Vînătoarea comorilor 116,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 Mile*18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lu c zţ trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 2C Super Banc Show; 22,00 V în ă t o a z comorilor (s); 23,00 Focus Plus (r ) ; 2 2 - Loto Zodiac; 2,00 Focus Plus (r).
II
7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 1 1 Tentaţii; 12,00 Documentar ( r ) ; 1 3Videoclipuri; 14,00 Martin Luther ( r ) ; 1 = Videoclipuri; 16,30 Secretele succesului17.00 As show (r); 18,00 Germania as*, (r); 18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul a z i ; 19 Apel: Crimă; 21,05 Cîntece p o p u la re22.00 Germania astăzi (r); 23,00 T e l e ju r (r); 23,30 Videoclipuri.
S(
7,15 Terra nostra (r); 8,15 P o v e ş adevărate (r); 9,00 între iubire şi ură ( r ) ; 11 Căsuţa poveştilor; 11,15 Amor la t in o12,15 Dragoste şi putere (r); 12,45 c ic (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 M u z de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 1 5 Betty cea urîtă; 16,30 Terra nostra ( s ) ; 1 7 între iubire şi ură (s); 19,30 P o v e s adevărate; 20,00 Secretul iubirii; 21,00 Ins. Ellis (s); 22,00 Clona (s); 23,00 D ra g o sh putere (s); 23,25 Poveştiri-adevărate ( r ) ; o Betty cea urîtă (r); 0,45 Femei în ş e la te1,30 Amor latino (r); 2,15 P e t r e c e r f îndrăgostiţi în bucătărie (r); 3,45 A c a s â
SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,m arţi, vineri 8-11;
'tel/fax 21-60-75.
jC»GORÂMETs*S:Rj(tangajează
A G E N Ţ I C O M E R C I A L I
G E S T I O N A R I
P R I M I T O R I D I S T R I B U I T O R I
C e r in ţ e :
- stadiu militar satisfăcut;- permis de conducere categ. B;- fară cazier judiciar.
C.V.-urile vor fi depuse pe adresa:str. Tractoriştilor nr. 2 Cluj-Napoca,
• - cartier Someşeni.
S . C . î n c h i r i a z ă
s p a ţ i u p e n t r u d e p o z i t a r eîn suprafaţă de 144 m p, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.
Cluj-Napoca B -du l E roilor nr, 9 telefon: 197.405
V IN D E M : - la licitaţie:I. U tila je p re lu c ră r i m ecanice:
1. G hilotină2. Strung SN 320
II. U tila je confecţii încălţăm in te p en tru tă lp u it:1. M aşină fixat brant2. M aşină periat3. M aşină de frezat4 . M aşină de presat şi lipit5. D eprafator uscat6. D eprafator umed7. M aşină tras călcat şi fixat8. M aşină şlefuit9. M aşină scăm oşat10. M aşină de caserat -
III. C a la p o a d e încă lţăm in te 1. D iferite m odele si mărimi
CAMERA DE COMERŢ, INDUSTRIE şi AGRICULTURĂ Bistriţa-Năsăud
organizează,- în anul universitar 2002-2003, în colaborare cu Universitatea "Babeş-Bolyai", specializări în MASTERATELE:1. M A N A G E M E N T P E R F O R M A N T2. M U N C Ă ŞI R ESU R SE U M A N E3. D R E P T C O M E R C IA L
Durata studiilor este de două semestre. Cursurile sînt Ia zi, cu predare în weekend, la Colegiul Universitar Bistriţa. Locurile sînt limitate. Termen limită de înscriere 26.09.2002. .
Informaţii despre condiţiile de înscriere şi admitere la tel: 0263-23.38.53, orele 8-16, sau la sediul nostru din Bistriţa, str. N. Titulescu nr. 3. (9762128)
S.C. ELM ELECTROMONTAJ CLUJ S.A., Reprezentanţa Oradea,
organizează concurs în data de 11.09.2002, ora 10,00, la sediul reprezentanţei din Oradea, str. A telierelor nr. 16,
pentru ocuparea postului de
CONTABIL ŞEF - r e p r e z e n t a n ţ a O r a d e a .
Cerinţe: g- experienţă 5 ani în dom eniul econom ic; • £- dom iciliul stabil în Oradea. s
Curriculum vitae se depun la sediul reprezentanţei sau p rin fax nr. 059-423.218, p înă în data de 10.09.2002._________
S.C. ELM ELECTROMONTAJ CLUJ S.A.organizează concurs pentru ocuparea postului de
C O N S I L I E R J U R I D I Cîndatade 17.09.2002, ora 15,00, la sediul societăţii din str. Traian Vuia nr. 240. Curriculum vitae se depun la sediul firmei sau prin fax nr. 064-195.408, pînă în data de 12.09.2002. (9771288)
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală ‘ m ai vsimplun u s e
p o a t e !
a d ev ă r u l de c iu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
'I------i Cuponul promoţiei! Răspuns: (
-1 Strada: P"ii Cod: f
i Judeţ: f _
întrebare: .Câte pachete de Winchester sunt necesare pentru a participa la promoţie?* __________J Numele şi prenumele:!
1 Telefon: r "1 Sex:fy ------------ :----------- ‘ ^ ' ......'------------------------- .— J j aex:; . ţ i^ Din categoria aparate eiectrocasnice aş prefera să câştig: televizor O maşină de spălat automată 0 frigider Q se va marca o singură opţiune !, Semnând acest cupon, declar că: am peste Î8 ani şi sunt fumător, consimt ca datele mele nersnnsle ,3 fio nrahirat» ------------------------ ----------------------------- ■— 1i Semnând acest cupon, declar că: am peste Î8 ani şi sunt fumător, consimt ca datele mele personale să fie prelucrate . şi utilizate de compania JTI şi să pnmesc ocazional corespondenţă promoţională, cunosc regulamentul oromotiei si
drepturile ce-mi sunt conferite de Legea nr. 677/20D1 (inclusiv dreptul de acces, de intervenţie şi de opoziţieSemnătura:
Directiva Consiliului CE 89/622/CEE:
T u tu n u l d ă u n e a z ă g r a v s ă n ă t ă ţ i i£LţL
MONITORUL OFICIAL vă stă la dispoziţie de luni pînă vineri, între orele 9,00-16,00. In funcţie de opţiunea Dvs., anunţul se publică în intervalul de apariţie 1 -15 zile lucrătoare. Cluj-N apoca,str. Sept im iu A lb in i nr. 71 St Tel: 440.944, g
Poligrupo Romania SRLCalea Dorobanţilor nr.3A, 3400 Cluj-Napoca - lelefon:
0264/406 .5830264 /194 .605
R E Z I D E N Ţ I A L ■
I M O B I L I A R E i
• Di in chirie restaurant în funcţiune, cu terasă, amenajat, dotat. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Di in chirie spaţiu pentru depozit
sau producţie, hali necompartimentată, 120 mp, 3 birouri, grupuri sanitare, vestiar, curte 300 mp betonată, acces TIR, zonă semiccntrală. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă in chirie garsonieră mobilată
integral, cu frigider, aragaz, finisată, curată, cu telefon, cart. Mănăştur, pc termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă in chirie garsonieră mobilată
ultrafinisatâ, integral dotată, totul nou, cart. Zorilor, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag,i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată, frigider, aragaz, telefon, cart. Mărăşti, pentru studenţi. Tel.429.674. (Ag.i.)
• Dă în chirie ap. 2 camere, mobilat, curat şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenţi, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 3 camere,
mobilate, finisate, utilate, cu telefon, pentru mai mulţi studenţi. Tel.429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată
integral, frigider, cart Gheorgheni, preţ 60 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dâ în chirie spaţiu producţie sau
140 mp, pentru restaurant, bar sau alte activităţi, ultrafinisat, intrare din stradă, geamuri şi uşi termopan. Tel.429.674. '(Ag.i.)
avantajul tău în instalaţii SIB IU - R O M A N IASelecţionează personal pentru ocuparea postului de:
Agent comercialpentru judeţul Cluj ?j
Cerinţe: §■ minim 2 ani experienţă în vînzări: a;• abilităţi de comunicare şi negociere; t• permis conducere categoria B;■ vîrsta maximă 26 ani.Se oferă:• posibilitatea de a lucra într-un sistem de distribuţie profesionist;■ instruire în vederea vînzării materialelor de instalaţii;■ pachet salarial atractiv, în conformitate cu performanţele;■ autoturism şi telefon mobil.CV-urile se primesc la fax: 0269-22.86.04, pînă Ia data de 14.09.2002. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi pentru interviu.
Firmă de construcţiiangajează în condiţii de
salarizare deosebite
montatori sisteme |
gipscartonRelaţii zilnic între orele
8,00- 10,00, str. C. Brăncoveanu nr. 15
Cluj-Napoca.
Firmă de construcţiirecrutează
dulgheri, zidari, mozaicari
pentru muncă în străinătate. 1
Relaţii zilnic între orele " 8,00- 10,00 ,
str. C. Brăncoveanu nr. 15 Cluj-Napoca.
Grupul Şcolar "Spiru Haret" Cluj-Napoca
s tr . T in e re tu lu i n r . 55/A , te l: 0264-141.948, F ax : 0264-414.992,
organizează Î N S C R I E R I
P E N T R U A N U L Ş C O L A R 2 0 0 2 /2 0 0 3 L A :L I C E U1. M a te m a t ic ă - In fo rm a tic ă - zi 1 /28
2 . T e h n ic ia n în A d m in is tra ţie P u b lic ă - z i s i s e ra l 1/28
Ş C O A L A P O S T L I C E A L Ă
1. A n a lis t p ro g ra m a to r 1/28
2. C o s m e t ic ia n 1/28
Ş C O A L A P R O F E S I O N A L A
1. F r iz e r c o a fo r , m a n ic h iu r is t , p c d ic h iu r is t 1/28
2 O p e ra to r c a lc u la to a re p e n t ru co m c rt si a l im e n ta ţie p u b lică 1/28
C O M P L E X U L B A L N E A R B Ă I L E S Ă R A T E " T U R D A
Baza de tratament Arieşui vă pune la dispoziţie aparatură de înaltă tehnologie pentru afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele minore după polineuropatii, sechele după poliomielită), reumatismale (spondiloze, artroze, poliartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohumerală) ginecologice (insuficienţă ovariană, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fizice şi ale căilor respiratorii, cu nămoluri sapropeiice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate caicice şi magnezice etc. Cazarea se face la Hotel Arieşui într-o atmosferă caldă şi relaxantă. ___^ ^ . I n f o r m a ţ i i şi re z e rv ă ri la tel: 026 4 -3 1 .6 8 .4 4 jjifc
AX-O*n
d e C l u j
ATENŢIE!!!S . C . V I N D E C H I O Ş C U R I S I T O N E T E
S T R A D A L E D E E X C E P Ţ I E !
A M P L A S A M E N T E B U N E ,
C U V A D M A R E !
INF. LA TEL. 064-194.981. TEL: 196.858.
• Vinde garsonieră cf. IL Mărâşti, etaj intermediar, con::, apă, gaz, telefon, pret 11.000 l':Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere pe C-
• Vinde ap. 3 cam ere. Gheorgheni, cf. î, etaj intenţiei semidecomandat, semifinisat, z;. verde, pret 22.000 U S D . 7195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere c ircu it
mp, zona P-ţa F lo ra , e intermediar, preţ 20 .500 U: negociabil. Tel. 195.916, 196.5 (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere, Z o rilo r.:
2 din 4, decomandat, 3 balccc contorizat, faianţă în b a ie bucătărie, preţ 25.000 U S D c negociabil. Tei. 195.916, 196.5 (Ag.i.).
Vinde ap. 2 c a m e re , ; Grigorescu, decomandat, 51 r ocupabil imediat, parchet, orient: sud, pret 20.000 USD. Tel. 195 c 196.808'. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere în M ânăş:
decomandat, etaj 1 din 4, bucâiS mărită, bine întreţinut, p re ţ I 9j USD negociabil. Tel. 1 9 5 o;196.808. (Ag.i.). " 3• Vinde casă u ltracen tra lă
camere + dependinţe, curte 2 0 0 i se pretează şi pentru sedii <ţe ^ 50.000 USD, uşor neg o c iab il" f195.916, 196.808. (Ag.i.). . '
SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;
tel/fax 21-60-75.
uni, 9 septembrie 20
î|îf
Agenţia Domeniilor Statului
ANUNŢ PUBLICITAR PRIVIND VANZAREA DE ACŢIUNI
prinNEGOCIERE DIRECTA CU PRESELECTIE,
In conformitate cu Legea nr. 268/2001 si cu prevederile Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 626/2001, Agenţia Domeniilor Statului, cu sediul in Bucureşti, Bd. Carol I nr 17, Sector 2, scoate la vanzare prin negociere directa cu preselectie, un număr de 223.958. acţiuni, reprezentând 25,996 % din capitalul social al societăţii comerciale LEGUME FRUCTE S.A..
S.C. L E G U M E F R U C TE S.A., Judeţul CLU J cu sediul in CLUJ NAPOCA, str. Calea Baciului, nr. 1 - 3 are: .Obiectul principal de activitate: prelucrare,conservare si comerţ cu legume si fructe; Nr. de înregistrare la p -R -C .: J12 /84 / 1991 ; Codul fiscal: R 201845 ; Capitalul social 21.537.425 mii lei (conform ultimei cereri de inscriere.mentiuni inregistrate la ORC).Structura actionariatului conform ultimei cereri de inscriere de menţiuni, este : A.D.S, nr acţiuni. 223.958 procent 25,996.% ;SIF, nr. acţiuni 63.754, procent 7,4 %, PAS, nr. acţiuni 562.706, procent 65,318 % , alţii, nr. acţiuni 11.079, procent 1,286 % .Valoarea ndminala a acţiunii este de 25.000. le i; Preţul de oferta este 25.000 lei/actiune, iarvaloarea pachetului de acţiuni scos la vanzare este de 5.598.950.000 lei.Volumul datoriilor comunicat de societate la data de 30.06.2002 este de 15.291.522.000 lei
Dosarul de Prezentare si Caietul de Sarcini pentru vanzarea de acţiuni ale societăţii comerciale , a căror cumpărare este obligatorie, pot fi procurate zilnic de la Birou Publicitate si Relaţii Mass Media.din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului,. Bd'. Carol I nr. 17, Sector 2, Bucureşti, parter, camera nr. 2 , intre orele 10-16.
Persoanele fizice si juridice romane pot achita Dosarul de Prezentare si Caietul de Sarcini pentru vanzarea acţiunilor in valoare totala de 35.000.000 lei cu ordin de plata la BCR Sucursala Unirea in cont nr. 2511.1 -16500.1 / ROL, iar Garanţia de Participare la negocierea directa cu preselectie pentru vanzarea de acţiuni in valoare de 1.119.790.000 lei, cu ordin de plata la Trezoreria Sector 2 Bucureşti in cont nr.500512708834Persoanele fizice si juridice străine pot achita contravaloarea Dosarului de Prezentare, Caietului de Sarcini si Garanţiei de participare in contul nr.2511.1 - 16500.3 / USD al ADS in devize convertibile deschis la BCR Sucursala Unirea. Pentru plata Dosarului de Prezentare si a Caietului de Sarcini se va lua in considerare cursul valutar comunicat de BNR la data achitării acestora, iar pentru constituirea garanţiilor de participare se va lua in considerare cursul valutar comunicat de BNR la data emiterii acestora.
Garanţia de Participare se poate depune si sub forma de scrisoare de garanţie bancara in favoareaAD S, emisa de o banca romana pentru persoane fizice/juridice romane, sau de o banca străină cu care o banca romana are relaţii de corespondent, pentru persoane fizice/juridice străine (EximBank) si de bilet la ordin avalizat de o banca comerciala.Documentele pe baza carora se eliberează Dosarul de Prezentare si Caietul de Sarcini sunt: dovada de achitare a preţului Dosarului de Prezentare si a Caietului de Sarcini; buletin de identitate sau paşaport (in cazul persoanelor fizice romane/straine); delegaţie dirf partea societăţii comerciale ofertante; semnarea angajamentului de confidenţialitate (Anexa C1).Pentru participarea la negocierea directa cu preselectie, potenţialii cumpărători vor depune in plicuri sigilate si semnate la sediul A.D.S., Cabinet Director General et.1, cam. 12, Documentele de Preselectie si Oferta financiara precizate in Caietul de Sarcini privind vanzarea acţiunilor.
Termenul limita pana la care pot fi procurate Dosarul de prezentare si Caietul de Sarcini este data de 23.09.2002, ora 16.Termenul limita de depunere a documentelor de preselectie si oferta financiara este data de 07.10.2002. ora 16:30.
Preselectia candidaţilor va avea loc in data de 09.10.2002 la ora 10 ^cr>o>
C im ent Tip I - SR EN 197-1:2002 CEM 142,5 vracC im ent Ţip II - SR EN 197-1:2002 CEM IIA 42,5 b (alb) saci CEM ll/A-S 32,5 R vrac.CEM ll/A-S 32,5 R saci CEM ll/B-M 32,5 R vrac CEM ll/B-M 32,5 R saci P ro d u se d e carieră
S tr. Ş te fa n cel Mare, nr. 4Tel: (02 6 4 )3 0 5 201 Fax: (0264) 305 200
S tr. B e iuşu lu i, nr. 11Tel: (0264)406 624
• (0264) 406 625 Fax: (0264) 406 626
(9758990)Ciment. Betoane. Agregate.
Construieşte alături de noi propria ta carierăEuropharm - lider în distribuţie pe piaţa farmaceutică românească.Scopul nostru este de a ne consolida poziţia de lider în distribuţie, pe care odeţinem pe piaţa farmaceutică românească, oferind cele mai bune şi moderneservicii şi un portofoliu complex de produse. Ne-am propus să realizam acest lucru prin repoziţionarea organizaţiei, astfel încât să fim mai aproape de nevoile clienţilor noştri.îţi doreşti ca munca ta să schimbe lucrurile în bine? Aceasta este masura
succesului în echipa noastră! Noi oferim oportunităţi celor entuziaşti şi ambiţioşi.Poziţiile pentru care recrutăm în Cluj Napoca sunt:
Reprezentant Comercial (cod: cr)Prezentarea şi promovarea serviciilor Europharm către clienţi, din perspectiva construirii unor relaţii comerciale pe termen lung, reprezintă principala responsabilitate a acestei poziţii. Este necesar să atingi obiectivele de vânzări, prin identificarea nevoilor clienţilor şi elaborarea unui plan de acţiune pentru fiecare dintre aceştia, în acord cu politica comercială a companiei. Rezolvarea eventualelor probleme apărute la clienţi şi verificarea permanentă a stocului acestora sunt, de asemenea, parte din responsabilităţile acestei poziţii.Poţi fi candidatul potrivit dacă eşti absolvent de studii superioare şi ai experienţă de cel puţin 1 an în vânzări. Abilităţile de comunicare, orientarea către client şi către rezultate îţi sunt solicitate. De asemenea abilităţile de operare PC (MS Office) şi deţinerea carnetului de conducere de minimum ’1 an, te vor ajuta în îndeplinirea responsabilităţilor acestei poziţii.
Experienţa / cunoştinţele în domeniul farmaceutic reprezintă un avantaj pentrupoziţiile de mai ; ,
Cum sâ candidezi:Trimite CV-ul tău către AlMS Timişoara, menţionând codul poziţiei, la: ■E-mail: [email protected] O i m c 'lFax:0256 - 221172 O H l l Q y 1Str. Borsec nr. 4,1900 Timişoara
Gestionar Depozit (cod: wo)
Responsabilităţile acestei poziţii includ colectarea produselor conform facturii şi ambalarea
. lor, încărcarea / descărcarea transporturilor de produse, participarea la efectuarea recepţiilor de marfă, precum şi aranjarea produselor pe rafturi conform procedurilor.Dacă eşti absolvent de studii medii şi eşti o persoană organizată, orientată. către detaliu şi respectarea standardelor de calitate, precum şi cu abilităţi de lucru în echipă, poţi fi un candidat potrivit pentru această poziţie.
HuiiM CMiTll N
Doar candidaţii invitaţi la interviu vor primi un răspuns. Data limită: 20 Septembrie 2002
Q.u:
GlaxoSmithKline EUROPHARM
R . A . T . U . C . C l u j - N a p o c a
face cunoscut publicului călător că, începînd cu data dc 09 septembrie 2002, datorită lucrărilor edilitar-gospodăreşti din Piaţa Mihai Viteazul, latura sudică, următoarele linii îşi modifică traseul şi staţiile, după cum urmează:
- linia 28 - din str. Dragalina prin str. Dacia - P M V nord - bretea Republica - P M V sud;-
- staţia de îmbarcare - debarcare comună cu liniile 8, 29,47.- linia nr. 29 - din str. G. Bariţiu prin str. Horea - str. Dacia - P M V nord - bretea
Republica - P M V sud.- staţiile rămîn neschimbate.- linia nr. 31 - prin piaţa Gării prin str. Burcbista - str. Dcccbal - P M V nord - bretea
Republica - P M V sud - str. I. P. Voitcşti.- staţia din Piaţa Gării va freomună cu liniile 27, 32B, 35.- liniile nr. 37 şi 38 - din str. Dragalina prin str. Dacia - P M V nord - bretea Republica
- PM V sud - str. I.P.Voiteşti.- staţiile rămîn neschimbate.- linia nr. 42 din Piaţa Gării prin str. Burebista - str. Decebal - P M V nord (staţia pod
Traian pentm îmbarcare-debarcare).Liniile vor avea traseul deviat pînă la finalizarea lucrărilor din Piaţa M ihai Viteazul.
M ATRIM ONIALE
• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 între orele 9,00-21,00. (550108)
• Ofer unei familii de pensionari iubitori de natură şi linişte, posibilitatea de a locui gratis dar permanent + o mică pensie suplimentară, la casa mea d e 'p e Valea Ierii, în condiţii foarte bune. Tel: 18- 89-19; 0722-42-58-58. (547431)
• Angajăm în condiţii avantajoase cu contract, dansatoare, în Belgia şi Italia. Tel: 0745-24-70-08. (547451)
• Caut cîştigător „Loteria Vizelor" în vederea căsătoriei sau cumpăr viză SUA. Tel: 0722-330.071. (9772747)
• Magazin de Optică Medicală doreşte colaborare cu medici oftalmologi pentru consultaţii preferabil cu ap ara tu ră necesară. Tel: 43-04-06; 0722- 36-21-78. (2067711)
S.C. Z IC U CO NSTRUCT IM PEX S .R .L .Execută lucrări de:- construcţii;- amenajări interioare;- pardoseli din P.V.C. sudate;- instalaţii termice;- instalaţii sanitare; ff- automatizări la centrale £
termice. <ŞCluj-Napoca, str. Predeal
nr. 25 Tel/fax: 0264-443054;mobil: 0722-344.959,
0744-978454, 0744-963.813
Angajăm
DIRECTOR 8 ZONAL IOi
Cerinţe: • vîrsta maximă 35 de ani • domiciliu stabil • studii superioare • posesorpermis auto categ. B • stagiul m ilitar satisfăcut.
T rim ite ţi un C.V. la num erele: te l/fax: 0248- 630.451 sau 0248-219.806.
M IN IS T E R U L J U S T IŢ IE ID IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A P E N IT E N C IA R E L O RS P IT A L U L P E N IT E N C IA R D E J
ORGANIZEAZĂ Selecţie de oferte de preţ pentru executarea URGENTĂ a unor
lucrări de construcţii:- am enajări interioare;- instalaţii electrice;- instalaţii sanitare.
Caietele dc sarcini şi informaţii suplimentare se pot obţine de lă sediul unităţii: D ej, s tr . P a rcu lu i n r. 18, tel: 214-123, 0745-779.206; Fax: 212.699.Ofertele se pot depune pînă la data de 15.09.2002. (9758993;
• Angajăm tineri pentru distribuţie reclame. Tel: 0265- 254.76S. (975S974)
• Numiţii: Koroban Simion şi soţia Koroban Maria şi Popa Simion, toţi cu domiciliu necunoscut, sint citaţi pc data dc 27.09.2002, ora S, Ia Judecătoria Turda, în calitate dc piriţi. in dosar civil 2076/2002, reclamanţi fiind l.uca Angela Aurica Maria si Vâlcă Florin Alin. (70301591• Fodor Cirecoriu, Fodor loan şi
Fcrcnczi Clara sint citaţi la Judecătoria Turda, in dosar civil nr.2927.2002, ternten la 26.09.2002, reclamanţi: Moldovan Grigore şi Moldovan Maria. in caz dc neptczcnlarc, cauza se judecă în lipsi. (7050I3S)• Popa Todora măritată Oltean
Gligor, Oltean Gligor sînt citaţi la Judecătoria Turda, in dosar civil nr. 3249 2002, pentru termenul din4.10.2002, ora 8. reclamanta Moga Rodica Aida. in caz dc ncprczcntarc, cauza se judecă in lipsă. (7030138)
• Numiţii: Sâlciuan Susana, Sâlciuan Maria, Săiciuan Ana, Sâlciuan Mihâiiâ şi Conţ Ana, toţi cu ultimul domiciliu in Cîmpia Turzii, actualmente cu domiciliu necunoscut, sint invitaţi sâ sc prezinte in ziua dc 10 septembrie 2002, ora 8, la sediul Judecătoriei din Turda, unde au calitatea dc pîrîţi, în dosarul civil nr. 5574/200I, al Judecătoriei Turda, avînd ca obiect sistare indiviziune, în proces cu Sâlâgcan Valcria. (7030137)
• Numiţii Tarkany Marcela, Szepfalvi Ana, Tanţiu Maria, Gergely Varvara,'Tarkany Nicolae, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi la Judecătoria Cluj-Napoca în data de 2.10.2002, saia !02, ora 8.00 (dosar nr. 10257/2002) pentru prestaţie tabulară. (2067704)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Basto SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Fermă pentru creşterea şi exploatarea vacilor de lapte” situat în Cluj-Napoca str. Căpitan Grigore Ignat f. n. . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, (548696)
• Persoanele interesate cu privire la imobilul situat în localitatea Unguraş nr. 1864/a, nr. top 294, cu ramură de folosinţă: casă, moară şi curte în suprafaţă de 7636 mp şi nr. top 295/1, grădină în suprafaţă de 12071 mp sînt rugate sâ de prezinte la Biroul de Carte Funciară al Judecătoriei Dej în data de16.09.2002, ora 10.00 în vederea reconstituirii Cărţii Funciare. (547484)
• Numitul Popescu Nicu este citat în ziua dc 24.09.2002, ora 8,00 sala 162, la Judecătoria Cluj în proces cu Porumb loan ş. a. pentru întâbulare titlu de proprietate. (550224)
P IE R D E R I• Pierdut carnet dc student pe
numele Bărâian Cristian. îl declar nul. (550228)
• Pierdut Pcciiincz maron cu alb pc piept şi picioare, în zona Fiesta, Gheorgheni. Răspunde la numele Tcdi. Ofer recompensă. Tel: 0744- 22-25-33. (548688)
DECESECOMEMORĂRI
• Cu durere în suflet aducem la cunoştinţă celor'ce l-au cunoscut şi iubit, încetarea din viaţă, în data dc 5 septembrie 2002, a conf. univ Dr. AUREL DUŞA. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 9 septembrie 2002, orele 11,00 de Ia Capela C im itirului Central Cluj. Familia. (550213)-
* Cu inima zdrobită de durere anunţăm trecerea la cele veşnice a dragului nostru tată, socru, bunic şi străbunic, I A R O S L A V S C H I ALEXANDRU, în vîrstă de 82 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc luni, 9 septembrie 2002, orele 12,00 Ia Capela Mare a Cimitirului Central. Dumnezeu sâ te aşeze în corturile drepţilor.- Familia îndurerată. (550220)
• Cu durere în suflet aducem la cunoştinţa celor care au cunoscut-o şi au iubit-o, încetarea din viaţă în data de 6 septembrie 2002, a IULIANEIKIRKOSA, născută IULIANA NYEGRUTZ. Slujba de înmormîntare va avea loc Ia Capela Cimitirului Central Cluj, în data de 10 septembrie 2002, ora 11,00, iar înmormîntarea la Cimitirul Armenesc din Gherla, la ora 14,00.- Familia îndurerată. (550225)
• Sîntem alături de colega noastră Daniela Gergely şi-i transmitem sincere condoleanţe Ia decesul tatălui său drag. Prom oţia 1992- Ştiinţe- Economice, Finanţe-Contabilitate. (550226)
* Copleşite de durere anunţăm dispariţiafulgerătoare a iubitului nostru soţ şi tată, prof. CUCU MIHAI, la vîrsta de numai 47 de ani. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l ocrotească pe măsura sufletului său bun. Ceremonia de înhumare "va avea loc luni, 9 septembrie 2002, orele 14,00 Ia Capela Nouă a cimitirului Mănăştur. Pe veci nemîngîiate Lili, Cristina şi Ioana. (550222)
• Cu profundă durere în inimile noastre anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru inginer zootehnist DOREL BOEREAN, în urma unui tragic accident, în Palma de Mallorca. Daniela si copiii Dodo şi Arabela. (547488)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă în urma unui tragic accident în Palma de Mallorca (Spania), a iubitului nostru DOREL FILIMON BOEREAN (BOERU). Familia îndoliată. (547486)
• A plecat dintre noi pentru totdeauna un prieten adevărat, fratele meu întru exil DOREL BOERU născut Ia Buneşti (Transilvania) şi trecut în infinit la Insula Mallorca (Spania) în Marea Mediterană. Un om veşnic tînăr, mare iubitor de oameni şi animale, o personalitate unică şi extraordinară. Vă rugăm prieteni, veniţi să-l veghem în marea trecere la Buneşti, satul lui iubit. Prietenul lui adevărat Antonin Anastasiu (Toni). (Dacă doriţi să aju taţi la cheltuielile de repatriere (imense: 10.000 EURO), sunaţi la Daniela 45-85-06 sau 0744- 54-94-96- Cluj sau Ia Dej- Dorina tel: 0264-21-38-34; 0740-53-24-26; Toni Anastasiu tel: 0740-39-83-25). (547487)
• Cu durere în suflet anunţăm câ mult iubitul nostru bunic- profesor universitar PETRU ŞAITIŞ a trecut în nefiinţă la data de 6 septembrie 2002. înmormîntarea va avea loc luni, 9 septembrie 2002, orele 15,00 Ia Capela cimitirului Central. Vei rămîne mereu în inimile noastre. Nepoatele Anda şi Cristina. Dumnezeu să-i odihnească sufletul. (550229) ■
• Cu tristeţe nemărginită şi durere ne despărţim de bunul nostru cumnat, MIHAI CUCU, plecat aşa de neaşteptat dintre cei dragi. Dumnezeu să-l aibă în paza Sa şi să-l aşeze cu drepţii. Melania şi Nelu. (550221)
• Ne-a părăsit pentru totdeauna cea care a fost pentru noi o mamă şi o bunică iubitoare POPA EUGENIA, din Pruniş. O vom păstra mereu în suflet Ucu, Mărioara, Simona, Marinei, Mihai. (550219)
• Rămas bun dragul meu AUREL. Mona. (550214)
• Asociaţia de locatari din str. Borsec nr. 1 este alături de familia Atanasiu Horicâ în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe. (550218)
• Dragă AURICĂ, vel fi mereu în mijlocul nostru, în gîndurile şi în inimile noastre; Prietenii de la Doda Pilii. (550215)
• Din îndepărtata Australie, gîndurile noastre se îndreaptă azi cu dragoste spre România, la Cluj-Napoca, satul Pruniş, unde astăzi, 9 septembrie 2002 ne despărţim de draga noastră bunică, EUGENIA POPA. Multe lacrimi şi flori pe mormîntul ei. Să-i fle veşnică amintirea. Carmen şi Costel Bolfa. (550223)
» Locatarii din străzile Generel Eremia Grigorescu, C. A. Rosetti şi Ton Andreescu, regretă plecarea dintre noi a celui mai bun şi harnic vecin, profesorul AUREL DUŞA. Odihnească în pace! (550216)
• La 8 septembrie 2002, s-au împlinit 12 ani, de cînd mult iubitul nostru soţ, tată şi bunic GALOŞ VASILE ne-a părăsit, lăsîndu-ne doar amintirea bunătăţii şi dragostei lui nemărginite. îl avem mereu prezent în inimile şi sufletele noastre. Bunul Dumnezu să-l odihnească în pace. Familia. (550217)
• Au trecut şase luni de lacrimi, durere şi tristeţe de cînd a plecat dintre noi dragul şi iubitul nostru soţ, tată, ginere şi cumnat NEGRU PETRICĂ. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Soţia Paula, fiica Marina Cezara, socrii Emil şi Susana, cumnaţii Darius şi Cristina. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! (2067712)
• O vom regreta şi ne vom aminti cu drag de cea care a fost ANGELA MARCU, cumnată şi mătuşă. Sîntem alături de tine, Petrică, şi de copii. Ispas Rozica, Cătălina şi Iulia. (T)
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastră soţii, mame, fiice şi surori ANGELA MARCU, în vîrstă de 37 ani.- Înmormîntarea va avea loc în data de 10 septembrie 2002, ora 13,00, la Capela Nouă din M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnească. Familiaîndurerată. (T)
• Regretăm profund dispariţia prea timpurie a finului nostru profesor MIHAI CUCU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Pe Lili, Cristina şi Ioana l e . asigurăm de toată compasiunea şi sprijinul nostru. Sincere condoleanţe. Naşii, familia Maier. (T)
• Un ultim şi pios omagiu cumnatei şi prietenei noastre POP NASTASIA. Sîntem alături de familia îndoliată şi îi transmitem sincere condoleanţe. Alexandru, Irina şi Adrian. (9763720)
• ■ Un ultim omagiu cumnatei POP NASTASIA. Sîntem alături de familia îndoliată. Odihnească-se în pace. Familia Crişan. (9763720)
p - * i r
de Cluj
Open RomâniaDupă cum bine se ştie, azi
debutează, la Arenele B.N.R. din Bucureşti, cel mai important turneu pe zgură din sud-estul Europei, Romanian Open Tennis, competiţie dotată cu premii în valoare de 356.000 de dolari, cîştigătorul urmînd să încaseze un cec în valoare de 46.000 de dolari. Printre participanţi, alături de românii Andrei Pavel şi Adrian Voinea, se mai află spaniolul Felix Mantilla (finalist la Indianapolis, învins de englezul Greg
'Rusedski), Younes El Aynaoui (deţinătorul titlului la Gelsor Open România şi sfert finalist la US Open 2002, învins de Lleyton Hewitt) şi Nicolas Coutelot. Andrei Pavel a fost desemnat, pentru al doilea an consecutiv, cap de serie numărul 1 şi speră sâ devină primul tenisman român cîştigător al turneului. în 2000 şi 2001, constănţeanul a fost eliminat de fiecare dată în turul II. lonuţ Moldovan, Florin Mergea şi Horia Tecău au primit din partea lui Dumitru Hărădău wild-card-uri. Pe tabloul calificărilor au fost prezenţi nu mai puţin de 16 jucători români, însă numai unul singur va fi prezent pe tabloul principal de concurs. Azi, ora 12, are loc partida de deschidere dintre Galo Blanco şi Igor Andreev.
US Open - Flushing Meadows 2002
* V «V*., Sampras ’ _Pete ^
Cuplul român de juniori Florin Mergea/ Horia Tecău, finalişti la Australian Open şi deţinători ai titlului la Wimbledon, a fost eliminat în “sferturi”, la US Open-Flushing Meadows, de perechea belgiano-engleză Steve Darcis/ Ross Hutchinson, scor 3-6, 7-5, 6-3. Florin Mergea, angrenat şi în concursul de simplu, a fost eliminat, tot în “sferturi”, de suedezul Robin Soderling (favorit numărul 2), scor 2 -6 , 4-6.
Americanul Pete Sampras (desemnat favoritul numărul, 17 la US Open) va juca pentru a opta oară în ultimul act la Flushing Meadows, Pete - Pistol fiind deţinătorul a 13 titluri de
* i - y i 1« v
Andre Agassi ^
Grand-Slam, patru cîştigate US Open. Greco-americanu! disputat ultimele trei finale taraflexul new-yorkez, an trecut fiind învins de australian. Lleyton Hewitt. Finala Sampr: - Âgassi se va disputa i această dimineaţă.
Cristian FOCSAN
J
Ceea ce era de presupus s-:i adeverit: surorile Williams îşi v- * disputa finala. Serena a învins-: într-una dintre semifinale Lindsay Davenport 6-3, 7-5, j Venus pe Amelie Mauresr6-3, 5-7, 6-4 în cealaltă. D;:: Davenport a depus armele : relativă uşurinţă, Mauresmo s- agăţat cît a putut de meci. N. reuşit să cîştige, pentru că,' momentele psihologice din se: al treilea, adversara sa a rezis: mult mai bine presiunii.
Venus Williams est cîştigătoarea ultimelor două er. „ ale US Open, învingînd-o a-l. . trecut în finală chiar pe sora e; Serena.
Disputa celor două es: dominată însă în acest an :; Serena, care a învins-o ; Venus în ambele finale : Grand Slam în care au fer adversare (Roland Garros : Wimbledon). î
Monopolul Williams es' total. Surorile au un j: imbatabil, supremaţia lor e r _ evidentă, dar tenisul femi' şi-a cam pierdut cota de intere Cele mai autoriza: contracandidate, Davenpc'. Capriati, Mauresmo, Clijte': Hingis, Seleş, nu pose: mijloacele pentru a le detrer
In acest ritm, pe care ce; două surori îl impun, singrţ problemă a spectatorilor f telespectatorilor va fi sj ghicească numele învingătoa? următoarelor 4 turnee de G rrŢ* - Slam. Variante: Serena sa-ţ Venus. f
Finala de dublu mixt a rever cuplului american Li;: Raymond/ Mike Bryan 7-6 (:.7-6 (1), în disputa lor cu Katarf:Srebotnik/ Bob Bryan, Sloven::SUA. ;* * #
Edina Gallovits a j u rsemifinala turneului de la F a r Italia, 50.000 $, şi a pierdut faţa italiencei Mara Santanae 7-5, 6-2. în sferturi, Gallovits învins favorita 2, A n ge l; Montolio (Spania) şi va o b r destule puncte pentru a put: intra între-primele două sute : jucătoare ale lumii. La acete turneu, Andreea Vane a piere. ' în sferturi la italianca Penne' 4-6, 0-6.
Ovidiu BLA;— „
V ‘ i C -■ -
1——»
f e r ) 0 ) : i :
Bcdacţiai SPO R X /*^ Tel: 1 9 . 7 3 , X t
. 1 v i
relimiriariileîEUR0 |2 OO4 ®
ConturiBe au fost încheiate în min. 30B O S N I A - R O M Â N I A 0 - 3 ( 0 - 3 )
Sîmbătă, la Sarajevo, în nocturnă, tricolorii au debutat cu dreptul în preliminariile pentm tumeul final EURO 2004. Pe gazonul stadionului olimpic din capitala bosniacă, suprasaturat de apa ploilor ce s-au cernut înainte de primul fluier şi în timpul primei reprize, ----- i tricolorii au reuşit să se impună cu
scor de forfait după numai 30 de j minute, restul de 60 de minute ale • partidei fiind un bun antrenament ' de exersare a jocului defensivei,
S de lansare a unor năvalnice contra- | atacuri, de temporizare şi odihnă
activă, de etalare a unor secvenţe de măiestrie tehnico-tactică, de rafinament, de emoţii - foarte puţine - cînd schemele n-au reuşit
, , şi bosniacii au devenit periculoşiîn careul tricolorilor (dar de fiecare dată, totul a ieşit ca la carte, o singură dată, în finalul primei reprize, şansa fiind de partea
noastră, balonul fiind respins de... bara porţii apărată de Vintilă). Această victorie cu 3-0 - înfrîngerea cea mai consistentă suferită de bosniaci pe teren propriu - putea fi şi mai consistentă, dar tricolorii parcă n-au vrut să mai înscrie goluri, deşi au fost unele momente cînd acţiunile lor de atac au depăşit cu uşurinţă o defensivă bosniacă şvaiţer. Păcat. Bosniacii meritau să piardă la un scor şi mai mare şi pentm faptul că i-au considerat pe tricolori victime sigure. Numai că, la capătul celor 90 de minute şi al prelungirilor, victimele sigure s-au transformat în victorioşi fără drept de apel. Sugestive au fost, în finalul disputei, versurile cunoscute ale unui “cîntec de pahar” de pe la noi, intonat de un grup de suporteri români: “Ş-altă dată/Ş- altă dată/ O s-o facem/ Şi mai şi mai lată”. Dă, Doamne, să le fie gura aurită acestor suporteri prevestitori de bine...
început exploziv al tricolorilor şi 1-0 pentm România în min. 7: urcat în atac, Chivu a fost faultat pe latura careului mare, “liberă”, balonul trimis cu boltă cade în faţa careului mic şi faultatul, adică Cristi Chivu, reia balonul în plasă. A fost prima lovitură “în moalele capului” primită de Bosnia, urmată de... 2- 0 pentm tricolori în min. 10: Ionel Ganea a pornit un contraatac în forţă pe dreapta, de pe linia de fund a centrat în careu, balonul a ajuns la Dorinei Munteanu, care după o piruetă a şutat cu dreptul şi cu boltă, trimiţînd mingea în plasa porţii bosniace. Golul trei al tricolorilor a “picat” în min. 29: Cristi Chivu, foarte activ ca fundaş ofensiv, a urcat în atac, pasă perfectă în careu pentm Ionel Ganea, care a şutat sec, fără replică, pentm portarul bosniac. Din acest moment, a început “antrenamentul”, ilustrat cu secvenţe de virtuozitate. De pe margine, exploziv şi nemulţumit de multe ori, generalul Puiu Iordănescu îşi dirija tmpa, certîndu-i pe cei ce se făceau vinovaţi de unele gafe. La polul opus, selecţionerul Bosniei, asupra cămia a zăbovit de cîteva ori una din camerele micului ecran, era o statuie a... tăcerii, a neputinţei în faţa unui coşmar.
Puiu Iordănescu a pornit în desfăşurarea partiturii cu “ l l ”-le alcătuit din: Stelea - Contra, Gică Popescu, Filipescu, Chivu - Codrea, Rădoi, D. Munteanu, Mutu - Ganea, Marius Niculae. în min. 31, Stelea s-a accidentat (întindere) şi a fost înlocuit cu Vintilă. în repriza secundă, au mai intrat pe teren Fl. Cemat (70, în locul lui Marius Niculae) şi Tiberiu Ghioane (85, în locul lui Codrea). Toată echipa merită felicitări, dar m-a surprins, la modul neplăcut, aportul zero al lui Marius Niculae. Poate cu alt prilej va fi el la rînd.
Romeo V. CIRŢAN P.S. Victoria tricolorilor a fost umbrită de comportarea
selecţionatei de tineret a României, care a fost învinsă cu 2-1 de echipa de tineret a Bosniei (golul tinerilor tricolori a fost marcat de Chihaia în min. 71). Debut cu... stîngulpentru Ilie Dumitrescu pe postul de antrenor al naţionalei de tineret.
CLASAMENT GRUPA A II-A:1. România2. Danemarca3. Norvegia4. Luxemburg5. Bosnia
3-02-22-20-00-3
Alte rezultate:Grupa I:• Cipru - Franţa 1-2, Slovenia
- Malta 3-0.Grupa a lll-a:• Austria - Moldova 2-0,
Olanda - Belarus 3-0.Grupa a IV-a:• Letonia - Suedia 0-0, San
Omul meciului: Bratu şi Miron îşi împart ononficul titlu, ; ambii au înscris două goluri, ţ
“Vom întoarce foaia!”, promitea vicepreşedintele Mihai Bordea, De partea cealaltă, Ilie Lazăr, “principalul” clujenilor, se declara satisfăcut de intenţiile “sîrmarilor”: “vorbele lui Bordea au darul de a ne întărită. Este un derby judeţean şi astfel de ameninţări sînt uneori binevenite.” Corect, cu o condiţie ca acestea să rămînă la stadiul de promisiuni ori..., sîmbătă, ex-timişoreanul Goia, încă din minutul 3 s-a grăbit să pună mîna pe carte şi să întoarcă prima foaie a jocului. Un corner de pe dreapta este respins în lateral de Moldovan, Demian recentreazâ, defensiva clujeană face greşit pasul la ofside şi îl uită în opt metri pe Goia, care înscrie cu capul, la colţul lung. Moldovan se repede la asistentul de margine şi se alege cu un “galben”
Stop cadru: Călin Moldovan ( “U”) şi Kiss (I.S .C .T.) au declanşat o încăierare generală, soldată cu îmbrînceli şi
j/eliminarea sîrmarului.
din partea lui Florin Chivulete. Bucurie de scurtă durată pentru Bordea co, Tudor Hiriţ înscrie cu un şut din întoarcere, din preajma careului “mic”, la colţul scurt, în urma unei neînţelegeri dintre Timar şi Goia. “U" forţează desprinderea şi aproape de 2-1 se vor afla Giurgiu, Miron şi Codreanu, însă o gafă de începător a lui Muscă îi perniţe lui Bratu să centreze şi Anca, singur în 10 metri, îşi readuce echipa în avantaj. “Şepcile-roşii” caută să revină în joc şi să ocupe trei sferturi din suprafaţa de joc. prin angajarea în adîncime a lui Dan Codreanu, driblingurile sale în apropierea liniei de margine cantonîndu-i, dar atît, pe fundaşii I.S.C.T.-ului în interiorul careului de 16 metri, fazele de
Etapa , a lll-a (14 septem b rie): Unirea - International Electromagnetica - Met. Plopeni, Poli laşi - Cimentul, Petrolul - Foresta, C.S.M. Medgidia - Dacia Brăila, Midia - F C Oneşti Bucovina - Inter Gaz şi Rulmentul - Gloria. ’
poartă fiind puţine şi lipsite de j periculozitate.!Miron îl încearcă icu o “liberă” pe |e k £.. , _ , .. „
■ Ceclan, iar pe m contraatac Fodor î se joacă cu |Moldovan. Un fault nevăzut de Chivulete, comis asupra lui Aştiiean, face ca diagonala lyi Fodor să îl găsească pe Bratu, Tavi Abrudan şi Muscă pierd startul şi...1-3! Noroc’ cu Victor Ceclan şi “libera” expediată de Miron, care maiatenuează din amărăciune şi lasă să se întrevadă o repriză secundă de infarct. “Copiii Clujului" scapă cu faţa curată în primul minut al mitanului secund, Muscă respinge de pe linia porţii, Ilie Lazăr îl înlocuieşte pe Abrudan cu Turbuţan şi, la o minge aparent pierdută în braţele lui Ceclan, restabilesc egalitatea la “trei” prin Dan Codreanu. “Principalul” I.S.C.T., Adrian Văsîi, se satură de Ceclan şi îl trimite între buturi pe Pîrvu, a cărui intervenţie la “capul" lui Codreanu î! aduce în situaţie de gol pe Miron, şut din şapte metri, în colţul opus. “U” conducea, aşadar, în minutul 52
cu 4-3, după ce a fost condusă cu 3-1!
Cu trei “vîrfuri” în atac şi cu un al “patrulea” în persoana lui Florin Chivulete, I.S.C.T. egalează (minutul 68) dintr-un penalty inventat: Anca preia balonul cu mîna şi cade teatral lîngă Muscă. Bratu înscrie, Chivulete dictează repetarea - praf în ochii gazdelor! - gol şi la a doua încercare. Un rezultat de -egalitate echitabil după cum au decurs ostilităţile, numărul de ocazii şi evoluţia scorului.
Codtn S A M O ILĂ F o to : I. P E T C U
Bucovina Suceava, Unirea Focşani şi Corvinul
Hunedoara, cîte 6 puncteBilanţul general al etapei consemnează numai 7 victorii ale
gazdelor, două fiind reuşite de oaspeţi. De reţinut avalanşa de “remize”, 7 în total (cele mai multe, 5, în seria a doua, cu recordul ca scor, de 4-4, de la Cluj-Napoca). Eficacitatea acţiunilor de atac, în cele 16 partide ale etapei, s-a materializat în totalul de 46 goluri marcate (27 + 19), cifrele din paranteze fiind valabile şi identice atît în privinţa golurilor marcate în serii, cît şi de gazde, respectiv de oaspeţi. Trecînd la concret, vă prezentăm rezultatele înregistrate în cele două serii, precum şi clasamentele “la zi”.
Seriali: O n e ş t e n i i - d u p ă u n a
c a l d ă , a l t a f o a r t e r e c e• Unirea Focşani - Electromagnetica Bucureşti 1-0. Al doilea
succes al uniriştilor din Focşani, foşti “diplomaţi” şi maximum de puncte, 6.
• Metalul Plopeni - Poli laşi 1-1. în prima etapă, reveniţi în “B”, ieşenii au pierdut acasă toate trei punctele. Acum au recuperat unul în deplasare.
• Cimentul Fieni - Petrolul Ploieşti 3-2. O primă constatare pentru “găzarii" ploieşteni, că în “B” viaţa e grea.
• Foresta Fălticeni - C.S.M. Medgidia 1-0. Acasă, “pădurarii” sînt greu de “îndoit”.
• Dacia Brăila - Midia Năvodari 6-2. Scorni etapei. Brăilenii sînt puşi pe fapte mari. .
• F.C. Oneşti - Bucovina Suceava 1-2. în prima etapă, oneştenii au cîştigat la Alexandria, acum au capotat acasă în faţa sucevenilor, care au preluat şefia clasamentului.
• Inter Gaz Bucureşti'- Rulmentul Alexandria 1-0. A doua înfrîngere a promovaţilor din Alexandria.
• Internaţional Piteşti - Gloria Buzău 3-3. “Remiză" preţioasă pentru buzoieni, ca nou veniţi în “B”.
Seriăfalll-a:c u 1 4 g o l u r i
C i n c i “ r e m i z e ”
• “U” Cluj-Napoca - Industria Sîrmei C. Turzii 4-4. Amănunte în cronică. Pentru autorul rîndurilor de faţă, un rezultat... “necomestibil" şi scuzele sînt Inutile, indiferent că vin din parlea antrenorului, jucătorilor sau... conducătorilor. Un rezultat care trebuie sâ constituie un sever avertisment pentru viitor.
• Minaur Zlatna - Extensiv Craiova 0-0. A treia “remiză” după cele două (1-1 în toamna trecută şi 0-0 în primăvară).
• Olimpia Satu Mare - Corvinul Hunedoara 1-2. O zicală populară spune “Cine are bătrîni, să-i vîndâ; cine n-are, sâ-i cumpere". La hunedoreni, zicala se numeşte Băban, care, în finalul partidei de la Satu Mare, a marcat golul victoriei. Cel egalizator, l-a marcat Mitricâ (56). Gazdele au deschis scorul prin Templi (42, din 11 metri). Şi astfel punctele aduse de "olimpicii” sătmăreni de la Motru s-au dus pe apa Someşului. Spre marea deziluzie a lui Mircea Govor.
• C.S.M. Reşiţa • Gilortul Tg . Cărbuneşti 1-0. Unicul gol a fost marcat de Zaharia (63).
• Gaz Metan Mediaş - Pandurii Tg. Jiu 1-0. Succes la limită al medieşenilor prin golul semnat de Gavrilescu (68).
• F.C. Baia Mare - ARO C-lung Muscel 0-0. Partida s-a disputat la Negreşti (Oaş). Se anunţă o toamnă grea şi aspră pentru băimăreni.
• F.C. Oradea - Apulum Alba Iulia 2-2. Final de infarct pentru suporterii orădeni: în ultimele secunde ale partidei (în minutul 4 din prelungiri), alba-iulienii au egalat prin Găldean). Pînă atunci, scorul evoluase astfel: 1-0 Csehi (19), 1-1 Giuchici (1) şi 2-1 Sfîriea (90). Şi a urmat incredibilul, care a însemnat 2-2.
• U.M. Timişoara - C.F.R. Cluj-Napoca 1-1. O dovadă că rezultatul celor din Gruia, în prima etapă, a fost un accident nedorit, care are loc şi la case mai mari. La Timişoara, feroviarii clujeni au condus cu 1-0 pînă în min. 75, cînd gazdele au egalat prin Covaci. Golul clujenilor a fost marcat de Gorga (55). Felicitări băieţilor din Gruia.
declarat MVP-ul meciului •învinşi în prima etapă de F.C. Oradea, scor 0-4,
feroviarii clujeni s-au revanşat faţă de suporteri, obţinînd un egal preţios la Timişoara cu U.M., grupare ce a evoluat sub presiune, dacă ţinem cont că a pierdut prologul la Cîmpia Turzii, scor 0-1, deşi a jucat bine, şi are la această oră o penalizare de zece puncte pentru neîndeplinirea baremului în Divizia "A". Faţă de sezonul trecut, timişorenii i-au "pierdut" pe Almăşan, Goia (transferat la ISCT) şi Jukic, însă a rămas un team solid şi omogen, dovadă jocul bun făcut la Cîmpia Turzii, Vlaicu, Raţ, Sâvoiu şi Kovacs irosind, rînd pe rînd, bune oportunităţi de a marca. Trioul Ciorceri-Albu-Cîrtan a efectuat cîteva modificări de efectiv faţă de jocul cu echipa lui Ion "Sâpăligă" Marin, Filip Lăzăreanu fiind preferat lui Nădâban între buturi, schimbare ce s-a dovedit inspirată, goal-keeper-ul feroviar fiind declarat omul medului. Cazan în kxul accidentatului Mircea Rus, Tli.ncâ în locul lui Dulcea şi Ghiorma în locul lui Ondcă.
Un egal cît o victorieAu absentat Dan Florin, acddentat la inghinali, Marius Marian, operat, şi Mircea Rus, accidentat la antrenamentul de vineri, ultimul înaintea plecării spre Timişoara. După o primă repriză albă, oaspeţii reuşesc să deschidă scorul prin Gorga (55) şi au fost la un pas de 2-0, dacă tuşierul de pe partea dreaptă nu ar fi ridicat, eronat, steagul Ia golul lui Sergiu Ghiorma: şut imparabil după o centrare semnată Irinel Manea.
Golul egalizator cade în minutul 75, autor Kovacs, tot după o nesincronizare a defensivei oaspeţilor. A fost singura greşeală a apărării feroviare în tot medul. Finalul partidei, prelungită de centralul Săftoiu cu cind minute, a aparţinut dujenilor, prospăturile Ondcă şi Tilincă irosind bune oportunităţi de a marca pe contraatac în situaţii de doi contra unu.
. Ghiorma şi Ondcă au primit cîte un cartonaş galben.Urmează Apulum Alba lulia - CFR Ecomax.
Cristian FOCSANU
P D IV IZ IA C C Ii |D E | l iO X B A L % S E R IA fA |8 iA # 2
U N I R E A D E J - P L A S T U N I O N S A T U L U N G 8 -0 ( 2 - 0 )S tadion: Unirea, Teren:
b u n . T im p : frumos.Spectatori: 200.
U N I R E A : BădanB o goşel, Zainea, Zaiaţi - M o şu ţ, D anciu , Bud (75 Bobar), Tîm ovan. Kilin (70 A rd e le a n ) - Cozm a (73 P o d in â ), Doru Pop. P la s tu n lo n . Cadar Vasilovici, Gîta, Mureşan, U n g u r - Beko. Fârcaş, Tătpăşan. Petrovan - Panici, Konicska.
A rb itr i: R . Apătean - V . S 3bâu, R. Pantiş (toţi din Arad).
Stop cadru: Nimeni nu-şi aminteşte ca Unirea să fi ; învins în ultimii 30 de ani cu
j un asemenea scor într-un ) med ofidal. .
O m ul meciului: Performanţa lui Cozma, 4 goluri, j nu poate fi trecută cu ■; vederea, dar cel mai bun.;
: jucător de pe teren a fost ; Doru Pop. ) ■ ■:
■ în fiecare an. Unirea Dej reuşeşte cîte un meci în care scorni o ia pe maidan. A fost acum doi ani 7-0 cu Telecom A rad, 6-0 ediţia trecută cu Someşul Satu Mare şi acest 8-0 de acum, fără corespondent în istoriei Sîmbătă, dejenii au prins o zi în care le-a ieşit totul, chiar şi la acest scor oaspeţii
puţind spune că au scăpat uşor!La debutul în Divizia "C”
Satulung a venit la Dej să se apere. Antrenorul-jucător Gîta şi-a aşezat echipa în preajma careului, lăsînd un singur om izolat spre mijlocul terenului. Pînă să deschidă scorni, dejenii au avut zece comere la poarta lui Cadar, singura grijă a oaspeţilor fiind să respingă mingile. După 2-0, cînd era clar deja cine va cîştigă meciul, oaspeţii au încercat şi ei să joace ceva. Bilanţul? încă şase goluri primite, două bări şi alte cinci-şase faze rezolvate de portar. Pentm Unirea, abia acum urmează greul, jucătorii trebuind să-şi revină repede din euforia succesului, întmcit miercuri au med de Cupa României.
Om ul m eciului: Tînărul ' vîrf gheriean, Bocoş, care s- ) a zbătut foarte mult pe teren, i
; dar şi-a ajutat coechipierii ş i-* , în apărare.
‘ Stop cadru: Întîlnirea a\ • început cu o întîrziere de
zece minute, organizatorii, pur şi simplu, “uitînd" de unele obligaţii.
Partida s-a disputat pe terenul comunei Abram din vecinătatea oraşului Marghita, unde există o exploatare de gazolină şi unde evoluează formaţia bihoreană, alcătuită din cîţiva foşti fotbalişti ai divizionarei "B", FC. Bihor
F Â H â S U R P R IZ EDupă această etapă, ne-am mai dumirit puţin
în privinţa echipelor ce joacă lâ promovare. Probabil că, după cinci etape, vom* reuşi să împărţim echipele, după adevăratul lor potenţial, în trei grupe: implicate în lupta pentm promovare, “arbitri" şi "came de tun". Pînă în acest moment, din prima categorie fac parte Minerul Sărmâşag, Unirea Dej, şi Armătura Zalău, dar susţinem în continuare că, deşi rezultatele de pînă acum .nu indică aşa ceva, Petrom Marghita are şi ea gînduri de podium.
Unirea Dej - Plastunion Satulung 8-0O aspeţii îşi vor schimba denumirea în
Plastunion Scomlung. Amănunte în cronică.Petrom Marghita - Olimpia Gherla 1-1Se zice că, după aspectul jocului, gherienii
meritau mai mult Amănunte în cronică.Som eş G az Beclean - Oaşul Negreşti 2-1Două echipe puternice pe teren propriu. Au
marcat Fărcaş (37), Pop (70), respectiv Patachi (45).
Armătura Zalău - Someşul Satu Mare 4-0Marcatori Molnar (44), Munteanu (56), Al. Pop
(67) şi Ignat (75). Armătura e prima echipă ce tatonează deja terenul pentm unele rezultate de culise. Vă ţinem la curent!
A rieşui Turda - Minerul Sărmăşag 0-2
Aşa cum spuneam, Turda nu mai e echipa din ediţia trecută. Au marcat Rus (38) şi Toth (90).
Jricotaje Ineu - Victoria Cărei 4-0 încă nu ne-am edificat care e adevărata faţă a
celor din Ineu. 0-2 în prima etapă, 4-0, acum, prin reuşitele lui Luca (15, 32), Miţiţi (24) şi Varga (68-autogol).
Marmaţia 96 - Frontiera Curtici 1-1 S-a jucat joi, întmcît, sîmbătă, pe terenul din
Sighet au evoluat Martorii lui lehova. Marcatorii Taraskazi (68), respectiv Moţir (88).1. Minerul Sărmăşag 2 22. Unirea Dej 2 13. Someş Gaz Beclean 2 14. Oaşul Negreşti 2 1:5. Armătura Zalău 2 16. Tricotaje Ineu 2 17. C.F. 01 Dej 1 18. Someşul S. Mare 2 19. Olimpia Gherla 2 010. Frontiera Curtici 2 011. Marmaţia Sighet 2 012. Arieşui Turda 2 013. Petrom Marghita 2 014. Victoria Cărei 2 015. Plastunion 1 0
P e t io m M a rg h ita - OLIMPIA G h erla 1-1 (1-1)(Borza, Ulici). Gherienii nu au avut deloc o misiune uşoară pe acest “teren”, gazdele dorind cu orice preţ victoria. Dar gherienii au avut o prestaţie mult mai bună ca în prima etapă, mai ales apărarea făcîndu-şi datoria fără greşeală. Chiar şi golul egalizator al OLIMPIEI, din minutul 43, a fost marcat de fundaşul Paşca, reintrat în echipă după un scurt “periplu" în tabăra ceferiştilor clujeni.
OLIMPIA a mai recuperat un punct din cele două pierdute cu “rivalii” din Dej, dar sîmbătă urmează o partidă grea, acasă, cu Someş Gaz Beclean.
SZEKELY Csaba
NU-L LĂSAŢI PE JURCA SĂ DEPUNĂ ARMELE!
începută miercuri cu devansul Oltchim- Rulmentu! (29-24), etapa a 3-a a Ligii şi-a derulat, sîmbătă, celelalte 5 partide, ea fiind astfel prima “integrală” după cele 2 runde şchiopătate (cu doar 4, respectiv 3 partide consumate).
Derby onorat. Capul de afiş al etapei l-a reprezentat derby-ul Remin - Rapid (derulat la Arad, întrucît terenul devencelor este încă suspendat), încheiat nedecis: 22-22. După cum au decurs însă ostilităţile (14-10 pentru Rapid la pauză şi 22-20 pentru Remin în min. 58), egalul ni s-a părut însă soluţia cea mai echitabilă pentru această confruntare aspră şi tensionată, amintind adesea de semifinala Challenge Cup. Şi cu acest nou şi important punct, Reminul preia şefia, întrucît Selmont Baia Mare a pierdut cu 18-20 partida susţinută la Sebeş cu CSM din localitate.
“U” Ursus învinge, în ciuda “invalidităţii” financiare. Deplasîndu-se la Buzău pe bani pe împrumut (întrucît nu i s-a confirmat nici pînă astăzi existenţa vreunui buget!), trupa lui Liviu Jurcă a învins cu 30-24 (17-9) nou-promovata Astral Cîlnău, deşi gazdele îşi mobilizaseră toate resursele pentru a evita această a 3-a înfrîngere, care le plasează în subsol. Unde păştăriţele din
R e d a c ţ i a : S T O R Ţ » v T c t : I < m . 2 7 » .« ,
Cîlnău nu concep însă sub nici o formă săram® ele beneficiind, pentru salvare, de un bum- 100.000 de dolari. In timp ce trupa cluiL una de cupă europeană - se menţine în ceaE apăsătoare incertitudine financiară. Care altfel nu mai poate fi suportată, Liviu Jurcă fiind dj ca, în absenţa unui răspuns favorabil, sîmbâtâ -;- depună armele! Pînă atunci, însă, clujence’ trebuie să înfrunte miercuri (saia “Hor Demoan”, ora 18,00) pe deţinătoarea Challer Cup şi actualul lider al Ligii, Univ. Remin Dev
in celelalte partide ale rundei cu nr. 3: Silcc - Oţelul 32-19, Tomis - CSM Sibiu 26-24,
Semicerc europeanSîmbătă neagră a Bosniei. în consonanţă
cele petrecute în meciul Bosnia - România (0-3 Oltchimul a zdrobit, sîmbătă, campioana Bosnie “Zrinki” Mostar, scorul de 53-17 suprimîn: oaspetelor orice speranţă în privinţa accesului cel de al 2-lea tur preliminar al Ligii Campionii:
F ib rex sa ltă în g rupele Ligii. Tot 1: diferenţă... cosmică a încheiat şi Fibrexul dubi: (ambele meciuri disputîndu-se la Buzău) c bulgarii de la Lokomotiv Vama, din cadn turului I preliminar. Spre deosebire însă o Oltchim, campioana băieţilor a şi săltat în grupe' Ligii, ea prevalîndu-se de locul lăsat liber i formaţia croată Badel 1862 Zagreb. Care Tribunalul sportiv internaţional i-a respins ceren de reducere a suspendării de la 2 la un an, croate urmînd să râmînâ pe tuşă şi actualul sezon.
Nusa DEMIA
TURNEU FINAL AL CAMPIONATELOR NAŢIONALE JUNIOARE III
Începînd de mîine, Clujul va fi gazda Turneului final rezervat junioarelor III, la care, din 36 de echipe care au început competiţia, s-au calificat pentru această fază 12 echipe, după cum urmează: Probaschet Junior Cluj-Napoca, CSS Ploieşti, CSS Alexandria, CSS Bacău, LPS Galaţi, CSS Iaşi, CSS Sibiu, CSS Satu Mare, CSS Timişoara, LAPI Dej, Olimpia Bucureşti şi CSS Bucureşti. După tragerea la sorţi, echipele vor fi repartizate în două serii de şase, jocurile desfaşurîndu-se sistem turneu, în zilele de 10, 11 şi 12 septembrie. în urma stabilirii clasamentelor în cele două serii, urmează jocuri eliminatorii în zilele de 13 şi 14 septembrie, iar în 15 septem brie sînt programate semifinalele şi finala. Partidele sînt program ate în Sala Sporturilor “Horia Demian”, între orele 8,30 - 11,30 şi14.30 - 17,30 (unde va juca echipa clujeană), şi Sala de sport a L iceului de Transporturi (str. Bistriţei nr. 21), între orele 8,30 -14.30 si 15-21.
M.I.R.
Campionatul Mondial, Indianapolis, SUA
SUA pierde si în lata Spaniei!!!Chiar dacă Shaquille O’Neal, Kobe Bryant, Tracy Mc Grad)’, j
Allen Iverson sau M ichael Jordan au declinat oferta' selecţionerilor, aceea de a participa la actuala ediţie a campionatului mondial, ceea ce s-a întîmplat în sfertul de finală cu Iugoslavia, 78-81, este greu de digerat pentm americani. După 58 de partide în care SUA nu a pierdut nici un meci, ultimele două înfringeri, 80-87 cu Argentina în grupe şi mai sus-amm*''" contraperformanţă în faţa Iugoslaviei, au reprezentat un adevar duş rece.
Cu Antonio Davis (Toronto Raptors), Rcggie Miller (Indiana Pacers), Paul Pierce (Bostin Celtics), Michael Finley (Dalia: Mavericks) în teren, americanii trebuie să joace acum pentm locurile 5-8. Lucrurile nu se opresc însă aici: sîmbătă, SUA a reuşit o noua “performanţă”: a pierdut 75-81 şi cu Spania. Avînd în vedere sistemul “turneu” în care se joacă pentru locurile 5-8, SUA s-ar putea să nu obţină poziţia a 5-a, dacă Spania învinge în ultimul joc Porto Rico (pînă acum ibericii au două victorii). Aşa dezastru mai rar pentru ţara în care baschetul este o adevărată religie.
Cele două semifinale s-au jucat tot sîmbătă şi s-au încheiat cu următoarele rezultate: Iugoslavia - Noua Zeelandă 89-78 şi Argentina - Germania 86-80.
Poate că nu întîmplător, Iugoslavia şi Argentina îşi vor disputa titlul. Amîndouâ au învins SUA, amîndouâ au demonstrat o organizare a jocului deosebită şi au evoluat cu multă determinare.
Alte meciuri de clasament:Turcia - Rusia 91-86 (pentm locui 9)Angola - China 96-84 (pentm locul 11). '
Ovidiu BLAG
W -
Irlanda - România 3 9 - 8 ( 3 2 - 3 )
Reprezentativa “Frunzei de Stejar” a pierdut la scor meciul test cu reprezentativa similară a Irlandei disputat la Dublin pe “Landsdowne Road”. XV-le “Trifoiului” a făcut o primă repriză excelentă, însă echipa noastră s-a regăsit după pauză, cînd a ; marcat un eseu prin Matei. • Irlandezii au fost ţinuţi minute bune la respect în propriul “22” de mgbyştii români. Această partidă amicală a fost ultima înaintea celor două confruntări oficiale pe care România le va susţine în compania Spaniei şi Italiei în vederea calificării la Cupa Mondială. ;
Cristian FOCSANU
Mihai HOSSU
AMICALE CU VICTORII
Disputa dintre Rapid şi formaţia turcă Ankaragucu, antrenată de românul'M ihai Stoichiţâ, s-a încheiat cu scorul de 1-0 în favoarea Rapidului.
Succes şi în Cotroceni, în Parcul cu Platani, F;C. Naţional - Besiktas Istanbul (formaţie pregătită de Mircea Lucescu) 2-1. Golurile “bancarilor” au fost marcate de Caramarin şi Sergiu Radu.
“Cîinilor roşii” nu le prieşte Spania. Sîmbătă, haita a fost, pur şi simplu, demolată: Deportivo Alaves - Dinamo 5-1. La Alaves a evoluat şi românul Bogdan Mara, care a marcat golul cu numărul patru. Unicul gol al “cîinilor”, golul de onoare, l-a marcat Ionel Dănciulescu. Acum, c in / va fi mazilit sau îşi va da demisia?
(v.e.r.)
>)-
I Dolar SUA = 33.011 lei 1 Liră steriină = 51.760 Iei h i '
# 1 EURO = 32.727 Iei l g AUR = 337.396 Iei
Adrian Năstase critică fosta guvernare pentru modul în care a gestionat privatizarea
P re m ie ru l A drian Năstase a prezentat, la videoconferinţa cu prefecţii, o analiză a investiţiilor începînd cu anul 1990 şi a criticat fosta guvernare pentru slaba gestionare a problemei privatizării, volumul total al investiţiilor prevăzute în contractele de vînzare-cumpărare dar nerealizate situîndu-se la84.000 miliarde lei.
Analiza declinului investiţiilor arată că în perioada 1990-1992 acestea au consemnat o scădere de 55%, iar între 1997-1999 scăderea a fost de 14,5%. Scăderea investiţiilor a influenţat negativ evoluţia PIB şi competitivitatea economică, a spus Năstase, care a precizat că, în perioada 1997-1999, PIB a scăzut cu 12,6%, valoarea acestuia în 1999 fiind, în termeni reali, cu 3% sub nivelul anului 1994. El a declarat că nerealizarea investiţilor din contractele de privatizare atinge “o proporţie importanţă”. Astfel, proporţia realizării investiţiilor, cu termen scadent la sfirşitul anului 2001, era de Î7% la investiţiile în lei, de 6,9% la cele în dolari şi de 27,3% la cele în euro.
“Nu vreau să folosesc formule dramatice, dar unii ar considera că ar fi un eşec al politicii de privatizare pînă în 2000”, a declarat primul ministru.
El consideră că, în mare măsură, aceste privatizări au fost făcute prin luarea în calcul a unor “promisiuni de investiţii”, în baza cărora s-au obţinut “preţuri mai reduse la semnarea contractului şi, probabil, anumite avantaje colaterale”. Datele acestea arată “un adevăr neplăcut” despre funcţionarea privatizării pînă la sfirşitul lui 2000, a constatat Năstase, care estimează că şi în continuare angajamentele de investiţii ce decurg din acele privatizări vor fi “foarte slabe”.
E l s-a referit la. cazuri precum Combinatul Siderurgic Reşiţa şi Oţelu Roşu, care reflectă “slaba gestionare a problemei privatizării” în guvernarea trecută. “Foştii guvernanţi s-au prefăcut că realizează privatizarea, cînd, de fapt, au dat tot felul de chilipiruri, dar au creat probleme de ordin social pe care aproape nu ştim să le rezolvăm astăzi”, a declarat Adrian Năstase. Astfel, el s-a referit la complicaţiile apărute la societăţile privatizate defectuos, care au “dificultăţi de producţie şi în special de menţinere a locurilor de muncă”. Volumul total al investiţiilor nerealizate atinge 84.000 miliarde Iei, adică mai mult de jumătate din invesţiile de anul trecut, toate acestea rezultate în baza angajamentelor de privatizare.
El consideră că APAPS trebuie să pună accentul pe post-privatizare, respectiv pe controlul realizării programelor aflate în derulare.. Măsurile luate de Guvern ca urmare a prezentării acestei analize includ monitorizarea trimestrială pe fiecare m inister a îndeplinirii programului de guvernare şi actualizarea pînă la sfirşitul primului trimestru din 2003 a unor studii de fezabilitate pentru acele obiective începute înainte de 1990, finanţate din fonduri publice şi credite angajate cu garanţia statului, precum şi recuperarea, în cît mai mare măsură, a nerealizării investiţiilor cuprinse în contractele de privatizare.
frend crescător al operaţiunilor Western Union prin B.C. CARPATICA
Serviciul de transfer internaţional de bani Western Union este disponibil prin Banca Comercială CARPATICA de un an şi jumătate.
Sumele transferate prin BCC în această perioadă au crescut lună de lună. Dacă pînă la 31.12.2001 prin CARPATICA se transferaseră în sistem Western Union 514 mii USD, în perioada scursă de la începutul anului 2002, valoarea acestora a depăşit 2,2 milioane USD.
Sistemul Western Union asigură transferai on-line al sumelor, acestea fiind disponibile pentru primitor în doar cîteva minute.
Dacă principalele caracteristici ale serviciului sînt binecunoscute, există o serie de facilităţi mai puţin utilizate de către clienţi. Astfel, clienţii pot transmite, contra cost scurte mesaje. De asemenea, se poate opta pentru un curs de schimb prestabilit sau variabil, pentru cazurile în care sumele transferate sînt exprimate în valute diferite în ţările de trimitere respectiv de primire.
ul de calculal ratei inflaţiei sînt nefondateMetodologia de calcul aplicată de Institutul
Naţional de Statistică (INS) pentru calculul indicelui preţurilor de consum al populaţiei (IPC) este corectă şi corespunde celor mai exigente standarde ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al INS, semnat de preşedintele instituţiei, Aurel Camara. •
Această concluzie a fost desprinsă în urma unui seminar, desfăşurat luni, la care a participat, alături de membri ai Academiei şi analişti economici, un expert în calculul IPC recomandat de oficiul de statistică a Uniunii Europene - Eurostat.
“în consecinţă, suspiciunile manifestate, în repetate rînduri, în articole sau emisiuni din mass-media au fost nefondate”, se arată în comunicat.
Pe de altă parte, INS menţionează că sugestiile de extindere a gamei de indicatori derivaţi ai IPC, în vederea unei reflectări mai detaliate ale diferitelor aspecte, precum şi introducerea unei serii de indicatori ai costului vieţii, vor fi avute în vedere pentru îmbunătăţirea activităţii institutului.
Calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) începe prin colectarea unui număr de 60.000 de preţuri din circa 6.000 de magazine şi unităţi prestatoare de servicii. Tarifele pentru energia electrică, termică, gaze naturale şi alte preţuri reglementate la nivel naţional sînt preluate direct de la instituţiile care furnizează utilităţi, iar preţurile pentru produsele agroalimentare sînt preluate din principalele pieţe urbane.
Preţurile au ponderi diferite în calculul IPC,
pentru a reflecta importanţa fiecărui element în structura consumului. Aceste ponderi sînt stabilite în urma efectuării unei anchete în rîndul a 36.000 de gospodării la nivel anual şi se calculează ca proporţie a cheltuielilor cu un anumit bun sau serviciu în totalul cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie.
Indicele de preţuri este utilizat pentru calculul dobînzilor, indexarea salariilor şi pensiilor, precum şi pentru realizarea de comparaţii internaţionale. Indicatorul nu ia în calcul consumul din resurse proprii (autoconsumul), dobînzile plătite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele, şi nici cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare.
aceasta care tocmai a venit şi în Cluj?De unde vin iniţialele? E nemţească sau austriacă?
"HVB" vine de la HypoVereinsBank, a doua bancă din Germania ca mărime, care a fuzionat cu cea mai mare bancă austriacă, Bank Austria Creditanstalt. Şi care, din 26 august, e prezentă şi în Cluj. www.hvb.ro I tel. 406 070 I O bancă a HVB Groupmm
OFICIUL JU D E Ţ E A N PENTRU PRO TECŢIA C O N S U M A TO R U L U I’ 431.367.
1996 - S-a constituit Societatea Naţională de Petrol «• o Petrogaz SA. cu un capital social de 550 miliar^-
nmâţi
C i u n g i m b e c o s t u m * î
( U b i u n b e c a r t e lCuvînt de început
Am ajuns în comuna Borşa într-una din dimineţile trecute. Un început de zi cu soare şi un vînt cu adiere fină. Lîngă primărie, fosta reşedinţă a baronului Banffy. Un castel care, doar prin dimensiunile sale, mai aminteşte de vremurile de glorie.
Cineva a intrat în universul lor, tulburînd liniştea. Cîţiva se apropie timid şi întrebător. Sînt îndepărtaţi cu o voce blîndă şi cu multă răbdare de doamna doctor, Elisabeta Turos. “Aici, toţi au ceva de spus, toţi au probleme pe care vor ca tu să le cunoşti, să le rezolvi. Singurul lucru pe care nu trebuie să-l uiţi e b lindeţea, în vorbă ş i în gesturi. Pentru că toţi sînt foarte sensibili şi orice lucru care ii
O clădire îngălbenită, cu tencuiala căzută şi risipită, la capătul unei alei străjuite de ronduri de flori palide şi copaci aşteptind toamna.
De 45 de ani. aici este locul unde oamenii cu mintea rătăcită îşi duc existenţa. 'Spitalul de boli psihice cronice, Borşa". Locul pentru cei cu mintea pierdută intr-o lume a lor, de ei ştiută şi care doar uneori au momente de luciditate. 215 oameni. Oameni ca şi noi, pe care însă boala nu i-a iertat, condamnîndu-i la izolare. Şi de parcă asta n-ar fi fost suficient, sufletele lor chinuite se lovesc, zi de zi, de nepăsarea semenilor lor. Semeni care nu ar trebui să uite că boala nu alege, că nu ţine cont de vîrstă, sex, religie, educaţie sau cont în bancă. Că poate să vină pe neaşteptate şi sâ te arunce în hăul întunecat, să nu mai ştii cine eşti sau cine ai fost, de unde vii sau încotro te îndrepţi.
Am păşit în acel loc, unde bolnavii îşi duc viaţa de pe o zi pe alta, cu emoţii care oscilau şi cu sentimente contradictorii. Curiozitatea, dar şi dorinţa de a le cunoaşte problemele, lipsurile şi necazurile, m-au însoţit pe tot "traseul”. Şi, în final, toate simţirile mele s-au transformat într-un gol im ens, într-o "strîmtoare" sufletească şi, de ce nu, într-un sentiment de regret şi remuşcare...
deranjează poate provoca un comportament mai agresiv!" Pe vera n d ă , un infirmier şi un pacient. Ultimul avusese la el un cuţit, lucru neadmis în instituţie... "pentru cioplit în lemn", se aude justificarea. .."Vei ciopli în lem n la atelier", îi explică A n işo a ra Bo chlş, asistenta şefă. încep să-mi închipui atelierele unde bolnavii îşi petrec timpul liber şi dormitoarele... Mă trezesc însă repede la realitate. Prima dată am simţit mirosul: un amestec greţos, amplificat parcă şi de izul care râzbătea din podeaua udă... sau din pereţii negri, “zugrăviţi” parcă, cu igrasie. Uşi, vreo trei, şi o scară care duce la etaj, la “dormitoarele femeilor” îmi explică însoţitoarele. Vreau să merg peste tot, să văd tot pentru că, pe moment, am impresia că nu am nimerit bine, nici în locul potrivit.
Un bufet cu picioare ruginite zace într-un colţ. Cîteva scaune stau aruncate pe sub scară. Pe un perete, o bibliotecă veche,
pensula zugravului de ceva vreme, mormane de aşternuturi decolorate, pardoseală rece, din piatră. Geamuri prin care cu greu se mai poate desluşi ceva, o uşă cu vopseaua “sărită” care dă în salonul alăturat. Acolo, cîţiva bolnavi stau culcaţi. Lumina abia pătrunde prin ochiul de sticlă şi un miros greu îmi inundă nările. Dau să înaintez, să caut ieşirea, şi în mine îşi face loc un sentiment greu de exprimat în cuvinte. “Prima dată cînd am ajuns aici, aproape că am leşinat. C în d am văzut condiţiile..., dar acum m -am obişnuit şi fac tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei de aici... avem puţin personal. Eu şi cu domnul director. Radu llea, deci doi medici, nouă cadre medii şi 46 de infirmieri. Asta pentru peste 200 de bolnavi!“, completează Elisabeta Turos în timp ce ne îndreptăm spre camera "închisă”. Locul unde sînt ţinuţi, sub cheie, pacienţii care creează probleme. Cei care, de fiecare dată cînd au ocazia, încearcă să fugă. Subiect la ordinea zilei. Săptămînal, există cel puţin un bolnav care încearcă să plece, să ajungă, fie şi numai pentm cîteva ore, la cei dragi, acasă. Dar cum cei mai mulţi au fost aduşi şi uitaţi aici chiar de către cei dragi, "ieşirea” nu se soldează decît cu închiderea în încăperea cu gratii... Intr-o cameră unde, de cele mai multe ori, apar conflicte între locatari. Şi toate sînt generate de lipsuri: lipsa unei ţigări, lipsa unei priviri blînde. Pentm că unii pacienţi au o pensie, au bani, mai primesc un ajutor de la rude, în timp ce alţii n-au nici o sursă de venit... Şi cum infirmierii, puţini la număr, nu pot fi peste tot, de multe ori se iscă certuri şi chiar bătăi. “C e i mai mulţi dintre pacienţii noştri suferă de schizofrenie, boală ireversibilă care poate să apară la oricine. Restul bolnavilor au probleme cu alcoolismul sau sînt oligofreni... P e cei mai mulţi dintre ei i-au adus rudele şi aici i-au uitat. Părinţii şi-au adus copiii, copiii şi-au adus părinţii şi n-au mai privit înapoi..."
Pacientele. Femei în floarea vîrstei sau în apusul ei. Se plimbă pe coridor, stau pe terasa
Un salon - igrasie şi pardoseală rece
P a v i l i o n u l 1
Pavilionul principal este situat chiar în incinta castelului. Pentm a ajunge acolo, fa saloane, trebuie să traversezi întîi toată curtea. O curte plină de verde, cu iarba tăiată şi cîteva flori de toamnă. Bolnavii, în plimbare pe afară, tolăniţi pe iarbă^ sau odihnindu-sd pe cele cîteva bănci... Priviri, unele rătăcite, altele lucide, toate însă triste, ascunzînd g în d u ri..., poate regrete. Şi multă curiozitate.
sculptată, pe care se citeşte de departe valoarea. “A fost a b a ro n u lu i ş i a răm as aici", povesteşte doamna doctor în timp ce deschide uşa spre primul salon. Paturi de fier, lipite de pereţii care n-au mai văzut
acum, îşi petrec timpul, cît e ziua de lungă, rătăcind în pavilion, dormitînd pe saltelele slinoase, în căutarea unei ţigări sau în aşteptarea cuiva cunoscut care sâ le uşureze şederea aici.
Saloanele de sus. Unul cu paturi suprapuse, celelalte obişnuite, ca şi cele de jos. Toate însă murdare, cu paturi înghesuite, “loc de veghe” pentm două bolnave în spaţiu suficient uneia, pereţi mucegăiţi, într-un colţ, o baie cu două toalete murdare şi o cadă plină cu apă rece. Un duş din care picură, cu sunet sacadat, apă mginită. O femeie, acoperită de boarfe murdare, îmi arată picioml drept. Acoperit de bube şi răni deschise. “Condiţiile de aici sînt mai mult decît precare. Avem doar o baie pentru femei şi un singur duş pentru 126 de bărbaţi. Bolnavii fac baie doar o dată pe săptămînă şi nici în ziua planificată nu e sigur că vom avea apă. Aşa că, în afară de
)
Şi dacă totuşi ştiu?
cai...’, ne povesteşte Valeriu M oldovan, administratorul spitalului de peste 30 de ani. Ştie şi el care sînt condiţiile, încearcă să economisească pentm a pune cît de cît la punct spitalul, dar din păcate, puţine depind de el.
Undeva, într-un colţ, o femeie taie varză... “supă de varză, musaca de cartofi şi conserve la prînz, brînză şi 'roşii pentru cină" îmi răsună în cap cuvintele bucătăresei... Nu fructe, nu
asistenta. “Şi, totuşi, cuspălaţi?”, se ridică întrebare:» mea, timid. Deschide încăpere:' alăturată. O hardughie ruginită i- înaltă de vreo 2 metri, rage s scoate... spume. E “maşina de spălat", veche de peste 30 ce ani. Lucrul cu ea? O adevărat aventură! Să nu te curentezi, se. nu te uzi prea tare, să manevrei “monstrul” din fier cu mare grija: să nu se strice. Pentm că e singuml ajutor al spălătoresele
Camera cu duşul. O încăpea de dimensiunea unei cămări ce la bloc, plină pe jumătate c. lemne. Miros puternic de motorină. Un bec slab luminear locul. Sinistru. Aici fac duşe săptămînal, peste 100 ce bărbaţi. Pe rînd, unul după alte. Se dezbracă pe coridor, intră ă duş, iar apoi se întorc î* saloanele umede şi pline ce igrasie. Iarna e frig şi duşul se face cu apă dezmorţită, a sleind nu e rece de-a binelea! S totuşi, şi ei sînt oameni, ca mine ca tine... ca noi toţi...
Bucătăria spitalului - i "Kosovo"-;
In loc de concluzii
boala psihică, pacienţii suferă şi de boli asociate, problem e dermatologice care ie amplifică suferinţa”. Am un sentiment de ameţeală şi greaţă şi grăbesc pasul spre ieşire. Pe scări, o fată plinuţă cu o cutie goală în mînă. O privire pierdută şi un zîmbet amar...
“Kosovo” si.anexele
îngrădită din motive de siguranţă (“cîţiva bolnavi s-au sinucis, aruneîndu-se în cap”, mă atenţionează doctoriţa, observînd privirea mea la vederea gratiilor). Oameni care au fost “Cineva” cîndva, şi care,
Anul trecut, în iamă, un incendiu a devastat bucătăria. De atunci, adică de opt luni, mîncarea este pregătită în sobe de campanie, într-un cort. Un cort mare, verde, loc denumit f de către pacienţi ■ “Kosovo”. “Um orul. |' Singurul lucru care te poate face să supravieţuieşti a ic i”, completează doctoriţa. Umorul şi... vremea, aş adăuga eu, pentru că, deocamdată, e vară şi afară e cald. La iarnă, însă, gătitul în cort, pentru 200 de persoane, în timp ce temperatura este undeva sub 0 grade, nu poate fi o plăcere. “Din fericire, nu avem problem e cu m încarea pentru pacienţi. Avem trei porci, 350 de oi, 60 de mieluţe,
dulciuri...Cele două însoţitoare ale
mele, doctoriţa şi asistenta şefă, vor să mă ducă peste tot. “Să scrieţi, să vadă lumea în ce condiţii stau oamenii aceştia, să ne dea cineva o mînă de ajutor”. Şi în tot acest timp, încercam să mă conving că nu mai e nimic de văzut, că mai rău de atîta nu se poate. Şi totuşi... Spălătoria. Aici se strîng toate rufele murdare. Patru maşini de spălat zac neputincioase. “S-au stricat de ceva vre m e ”, spune
£
m S -
Duşul f "instalaţia" dc spălatpentru 100 dc persoane
Am văzut tot ce era de văzu: !Şi m-am înfiorat la gîndul că uri f T oameni şi-au petrecut aproape . > toată viaţa acolo, dormind :r r- i aştemuturile veştede, cu privire: ; aţintită spre zidurile pătate ş găurite, cu gîndurile pierdute V \ locuri doar de ei ştiute.
Mi-a luat ceva timp pînă a r i prins puterea să scriu tot c e ar văzut şi am simţit în scu rt: : incursiune făcută. înainte de : părăsi locul, căutam, febril, : supapă de salvare, pentru £ şterge ruşinea şi vinovăţia cs
care am fost cuprinsă. S am crezut că am gă sit-: închipuindu-mi cioamenii de acolo n u ms simt şi nu mai p e rce : lucrurile aşa c u m î: percepem noi. Că ei s. lumea lor, din care rarec- j vin înapoi, şi, atunci, des pentru cîteva clipe. C ă f nu simt d u re re a s mizeria, foamea şi frige aşa cum le-am simţi n: dacă ar fi să l o c u i ’- acolo. Şi, îndreptînde- mă spre ieşire, p e n tr. cîteva momente, m -a r simţit piai bine. D a r toat; liniştea care m-a cuprins s-a surpat în momentul r care cineva m-a bătut pe umăr. Cineva cu o privire atît de tristă, încît m -a r jj înfiorat... “Sun-o p e sora r m ea... te rog, s p u n e - să vină după m in e , ci: eu nu m ai rezist a ic i , n . mai rezist...’’Alexandra PINTEN
™ - ' T ' A C L U J: 955 şi 43-27-27 JA N D A R M E R IA : 956 POM PIERII; 981
1998 - Senatul României a adoptat proiectul de lege privind organizarea Serviciului de Protecţie şi Pază, prin care
acest serviciu era definit ca o structură militară condusăde un ofiţer activ.
Lipsa apei curente, a gazului şi a drumurilor fară gropi -
Principalele probleme ale borşenilorComuna Borşa este situată undeva între dealuri, la vreo şapte
kilometri de localitatea Răscruci. Are arondate satele Borşa Cătun, Giula şi Ciumăfaia, localităţi în care îşi duc traiul peste 1.600 de oameni. O populaţie a cărei principală ocupaţie este agricultura şi creşterea animalelor. O populaţie care, de la an la an, e tot mai îmbătrînită. în care nimeni nu investeşte nimic.
Şi pentru că am vrut să aflu mai multe despre cum merge treaba în comună, care sînt problemele de zi cu zi, dar şi realizările, am apelat la cel mai în măsură să ne dea informaţii, domnul primar, Vasile Pop.
Reporter: Ştiu că principala lipsă a localităţilor din judeţ este cea a apei curente. Care este situaţia în comuna pe care o conduceţi?
V a s ile P o p : ’ Ca în orice problemă, birocraţia încetineşte m ult ritm ul lucrărilor. A vem depusă documentaţia necesară pentru introducerea apei curente la n o i în com ună, dar, deocamdată, totul e la stadiul de proiect. Cea mai apropiată conductă de apă este cea de pe tro n sd n u l C lu j-N a poca - Gherla, conductă care trece şi
prin Răscruci. Dacă obţinem finanţarea necesară, vom demara lucrările de introducere a apei curente, cît de repede. Pînă atunci, însă, trebuie să valorificăm ce avem deja. Adică o sursă, în fostul cătun Crestaia, un bazin în care se strînge apa din fîntîni. D a r apa nu e întotdeauna potabilă şi de cele m ai multe ori e insuficientă pentru nevoile noastre. Am introdus apa şi în şcoală, dar la spital încă avem probleme cu presiunea. Deocam dată, în gospodării, oamenii folosesc sursele proprii, fîntînile, dar
sperăm să putem rezolva problema asta într-o zi.
Rep.: Sînteţi racordaţi la reţeaua de gaz?
V.P: Există o asociaţie a celor care doresc introducerea gazului în com une, asociaţie care funcţionează sub patronajul Consiliului Judeţean. Şi comuna Borşa aparţine acestei asociaţii şi, în principiu, documentaţia necesară există. Am făcut un studiu de fezabilitate şi acum aşteptăm... să sperăm că nu foarte mult!
Rep.: Venind înspre Borşa, nu am putut să nu remarc... gropile care îm pînzesc d ru m u l. Drum care face legătura între comună şi localitatea Răscruci. Aşa arată toate drumurile de pe raza comunei?
V.P.: Majoritatea drumurilor com unale sînt din argilă şi reparaţia lor a r necesita o investiţie foarte serioasă. Noi facem tot ce ne stă în putere şi cît ne permite bugetul. Sătenii
ne ajută şi ei cum pot. Săpăm şanţuri, aducem nisipul în căruţe. Daria prima ploaie... Nici în sate situaţia nu e mai bună. Dar şi pentru rezolvarea acestei probleme e nevoie de mulţi bani. Bani pe care noi nu ti avem! Fondurile pe care le primim pentm gospodărirea comunală sînt mici şi trebuie folosite pentm probleme mai stringente. Ca, de exemplu, şcoala. A trebuit să o igienizăm , trebuie să consolidăm construcţia, să asigurăm condiţii cît mai bune, pentru că în două săptămîni începe noul an şcolar. Dar toate se vor face în timp, pe porţiuni, în funcţie de fondurile'de care dispunem.
Rep.: Pentru că aţi amintit de fonduri... care este situaţia cu ajutoarele sociale pe care trebuie să le daţi sătenilor? Cîte persoane beneficiază de acest ajutor?
V.P.: Avem 36 de dosare în lucm şi nu avem probleme prea mari cu banii. Am achitat sumele
respective pînă pe luna iunie inclusiv. D in cele 36 de persoane, doar 10 sînt apte pentm a presta munca în folosul comunităţii. Adică, în ceea ce priveşte treburile “bărbăteşti": zugrăvit, curăţarea păşunilor, întreţinerea comunei. Chiar zilele trecute, am pornit acţiunea de curăţare a localităţii, acţiune ta care au participat beneficiarii ajutorului. T o t cu e i am zu gră vit ş i prim ăria ş i am cărat ch eresteaua pentru pavimentarea şcolii.
Rep.: Şi cum reuşiţi să vă descurcaţi cu sumele pe care le primiţi ’de la buget? Pentru că sînt multe de făcut...
V.P.: Pentm toate cîte sînt, pentm toate problemele care îşi aşteaptă rezolvarea, am avea nevoie de 2-3 miliarde... şi noi primim la buget cam 400 de milioane. N e străduim însă să punem totul la punct, chiar şi cu bani puţini..., pentm că există dorinţa de a face şi asta e cel mai important!
Alexandra PINTEA
După revista Phosphore
Psoriazisul este una dintre bolile de piele cel mai des întîlnite. Datorită aspectului său respingător, medicii au confundat, pînă la sfîrşitul secolului al XlX-lea, psoriazisul cu lepra. Această maladie de piele foarte frecventă, care se dezvoltă cel mai adesea la nivelul genunchilor şi al coatelor, dar care poate uneori să se răspîndească pe întregul corp, nu este contagioasă. Originea bolii, care atinge în jur de 2% din populaţia globului, este departe de a fi elucidată complet. Totuşi cercetările avansează în prezent cu paşi repezi şi se ştie, de exemplu, că este vorba de o boală genetică cu transmitere autosomică (transmisă prin alţi cromozomi decît cei sexuali), în 30 % dintre cazuri regăsindu-se un psoriazis în familie. Studiile genetice au pus în evidenţă două tipuri principale ale bolii: tipul I - care apare înainte de 30 de ani, cu antecedente familiale importante şi o evoluţie destul de severă, şi tipul II - care apare după 50 de ani, în mod sporadic, fără antecedente familiale şi a cărui evoluţie este mai blîndă.
Chiar dacă ereditatea are importanţa sa, aceasta este departe de a explica totul. După descoperirile relativ recente, leziunile de psoriazis nu apar decît atunci cînd o reacţie imunitară, pusă în mişcare de limfocitele T, se dezvoltă la nivelul pielii. Se crede că psoriazisul ar fi de fapt o boală auto-imună indusă de antigene care nu sînt încă identificate.
Această teză a maladiei auto-imune, care are în prezent adeziunea majorităţii experţilor, nu
rămîne fără consecinţe asupra tratamentelor. Aceasta permite explorarea unor mijloace terapeutice noi, în special cele de imuno- intervenţie. O tehnică deosebită, şi cea mai explorată la ora actuală, este cea prin care se caută să se blocheze activarea limfocitei T . Medicamentele care răspund acestei strategii, administrate o dată sau de două ori pe săptămînă sub formă de injecţii intravenoase sau subcutanate, sînt încă în stadiu de încercare. Cu toate acestea, ele dau rezultate promiţătoare: după şase pînă la opt săptămîni de tratament, medicamentele administrate reduc indicele Pasi, cel care evaluează severitatea psoriazisului. O altă strategie de imuno-intervenţie încearcă să neutralizeze acţiunea substanţelor eliberate în momentul activării imunitare. Obiectivul urmărit este acela de a produce inhibarea factorilor inflamatorii. în afara acestor noi strategii, se insistă pe aplicaţii locale, tratamente adesea lungi şi plictisitoare, şi pe medicamente care au uneori puternice efecte secundare. De unde interesul de dezvoltare a unui imunosupresor, ascomicina, care ameliorează nu numai în mod foarte semnificativ boala, dar care este în acelaşi timp şi mai bine tolerat decît cyclosporina. Din nefericire, deşi toate aceste tratamente permit ameliorarea notabilă şi durabilă a psoriazisului, acestea nu reuşesc să o vindece definitiv. Cel puţin nu încă.Traducerea şi adaptarea Ana-Maria VAIDA
Io , c O tc o fte tc e
A venit toamna cu zilele ei luminoase, cu căldura molcomă, plăcută, ce ne îndeamnă la o drumeţie, dar nu cu maşina, ci “per pedes”. Articolul acesta se adresează tocmai celor amatori de o drumeţie scurtă, de un weekend de două zile, celor ce ştiu să meargă fără grabă, admirînd peisajul pe care îl parcurg, integrîndu-se în el sufleteşte. Este vorba de un sfîrşit de săptămînă scurt, odihnitor, nu departe de Cluj-Napoca, într-o zonă dacă putem să o numim aşa “virgină", o zonă fără cabane, nepoluatâ, cu aer curat şi mai ales linişte totală.
Să luăm, deci, trenul spre Oradea şi sâ coborîm, după ce am trecut de Ciucea, la prima gară - Negreni, localitate unde se ţine vestitul Tîrg de toamnă. Zona este prinsă între dealuri, străbătută de Crişul Repede, dealuri înalte pe stînga lui, cu vîrful Păltiniş, şi mai domoale pe dreapta. Oricine vă poate indica pe unde să o luaţi, pe ce cărare, ca să ajungeţi în Ponor. Drum uşor, cu urcuş lin, în bună măsură, prin liniştea de catedrală a unei frumoase păduri de fagi. O dată sus, aţi ajuns în Poiana Ponorului, care, aşa cum îi spune numele, este un mic, dar cochet platou carstic, lung de vreo 3 km, presărat cu mici coline şi flancat pe margini de trei izbucuri. Stai şi te minunezi cum izbucneşte în şuvoi apa limpede din stîncă, un şuvoi puternic şi fără sfîrşit. Ponorul nu e circulat, nu sînt turme de oi, nu sînt stîne, sînteţi singur în mijlocul naturii, pe un platou plin de verdeaţă, plin de flori. Puteţi întinde cortul oriunde, nu vă va deranja nimeni. Liniştea, aerul curat şi apa de izvor neclorinată vă vor da puteri sâ rezistaţi stresului ce va începe săptămîna viitoare.
Dar dacă cumva vă este lene să duceţi cort şi mîncare în spinare, nu vă necăjiţi. Pe ici, pe colo, pe marginea Ponorului, sînt case de ţărani, care vă primesc şi vă ospătează cu plăcere. Este un minisejur de agroturism în cele mai neobişnuite condiţii, încercaţi şi nu veti regreta!
Răzvan GIVULESCU
SeptembrieMotto:în tranziţia epocii f ă r ’ de coaliţie ne mai numărăm bobocii ...morţi de inaniţie.
ORIZONTAL: 1. Lună nouă şi luna a IX-a. 2. Septembrie (2. cuv.). 3. Plata terenului (pentru străini!) - Puhoi nesfîrşit! 4. Abia apărut (dim.). - A scoate un strigăt animalic. 5. Sat martir din Sălaj - Persan nou-nouţ. 6 . Cafea fără zaţ - llie Ungureanu. 7. Bună de... cinste - Umbrar ce începe să se desfrunzească în septembrie. 8. Usturoiat - Păcat de familie. 9. Acesta din sat - Coboară în septembrie de la munte (pl.). 10. Umplerea cămărilor toamna (pl.).
VERTICAL: 1. Came grasă de porc (adj.). 2. Cum vrem să devenim prin intrarea în NATO. 3. Umflat în anvelopă - Nevestele glumeţe. 4; Mătuşa din... Constanţa (!) - Sorin Medrea. 5. Sfîrşit englezesc - Frunzele toamnei în vînt. 6. Face recolta praf - Eugen Nistor. 7. Barbu Udrea - Din
septembrie în septembrie (pl.).- Te doare de nepăsare. 8 . Numele popular al lunii septembrie. 9. Luna neîncepută!- Stîlp al porţii. 10. Cad în fiecare an la 23 septembrie.
Dicţionar: PUH, IP, ENDIoan POP
In m em o riam TRAIAN BRAD(soluţie)
TRAIANBRAD *E • STRĂIN • E• OPERA • B • IV • RAR • MILANO• EN • CA'NI • ET • TARE • SONDA• ID • NIOT • IM • CERT • LENTE• A • EROIC • AN • NEUITAT • T.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -
2
3•
4 '
5
6 r n7
8 U9 t .‘$1 | ^ n10
S-a făcut lumină la
Mintia Gherlii
în ultima perioadă, în localităţile rurale din împrejurimile municipiului Gherla s-a acordat o mai mare atenţie îmbunătăţirii iluminatului public. Prin grija administraţiilor locale, dar şi cu sprijinul edililor localităţilor străine înfrăţite, în ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi în acest domeniu, în comuna Mintiu Gherlii, de exemplu, în acest an s-au montat 75 de lămpi noi. Phillips, în valoare de peste 70 milioane de lei. Banii au fost alocaţi din premiul obţinut de Mintiu Gherlii, din partea Consiliului Judeţean Cluj, pentru cea mai bine gospodărită comună din judeţ.
Tot în ultimii ani, pe şoseaua naţională Gherla - Dej, pe raza comunei Mintiu Gherlii, s-au montat, de asemenea, noi corpuri de .iluminat, care asigură o circulaţie rutieră cît mai bună şi pe timpul nopţii, o frumoasă realizare edilitară a Primăriei comunei de îmbunătăţire a traficului rutier şi după lăsarea întunericului.
SZ. Cs.
In Gherla, castanii
au înflorit a doua
oarăCei care, în aceste zile, se
plimbă prin frumosul parc al municipiului Gherla, pot fi martorii unui fenomen natural mai rar întîlnit în oraşul dc pe Someş. După ce castanii au fost uscaţi toată vara, iată că, Ia început de septembrie, ei au înflorit pentru a doua oară în acest an. După părerea specialiştilor, acest fapt se explică prin încălzirea generală a climei în ultimele decenii, datorită efectului de seră, provocat de poluare şi subţierea stratului de ozon din stratosferă. Oamenii de vîrstă a treia din localitate ne-au spus că niciodată n-au văzut aşa ceva în oraşul Gherla. Probabil, perioada de secetă îndelungată din timpul verii a impus o stagnare biologică în dezvoltarea castanilor, corespunzătoare unei perioade de iamă. O dată cu vremea caldă şi umedă a acestei toamne, arborii au înflorit exact ca în perioada de primăvară. Deci, în acelaşi an, s-au scurs două cicluri biologice pentru castanii parcului gherlean.
Dacă în alţi ani, în această perioadă, gherlenii adunau de zor castanele căzute pe aleile parcului, în prezent ei admiră florile inedite ale copacilor.
SZ. Cs.
Mohammed Atta, considerat liderul piraţilor aerului care au atacat tumunle gemene de la World Trade Cenier, s-a întîlnit cu preşedintele irakian, Saddam Hussein, înainte de
1 septembrie, a declarat Richard Perie, preşedintele Consiliului consultativ pentru apărare de pe lîngă Pentagon.
Piaţa de valori mobiliare de la New York (New v ^ Exchange - NYSE) îşi va amîna cu o oră, pînă |a ii i tc:
locală, deschiderea şedinţei de tranzacţionare de mier • septembrie, pentru a comemora cele 2.819 victime ale at» t ’1
teroriste de anul trecut asupra complexului World Trade c '
După intrarea in MATO, România mai are multe de făcut
P S D p r o f i t ă
d e î n f o m e t a r e a c o p i i l o rurmare din pagina 1
organizate pentru programul guvernamental „Un com şi un pahar cu lapte pentru fiecare elev din clasele I-IV”. Astfel, potrivit iui Emil Boc, la Cluj, licitaţia pentru furnizarea de comuri a fost cîştigatâ de firma Sompan Dej, aparţinînd deputatului PSD Alexandru Lăpuşan; în judeţul Argeş, licitaţia „Cornul şi laptele” a fost cîştigată de firma lui Ciprian Mihăilescu, fiul preşedintelui Consiliului Judeţean; în judeţul Prahova, alim entaţia elevilor va fi asigurată de firma consilierului local Dinu Savu şi a consilierului judeţean Adrian Semcu, iar în judeţul Caraş-Scverin, de firma lui loan Ştefăncscu, membru al PSD. Preşedintele PD Cluj a declarat câ licitaţiile organizate au dat naştere unui mare număr de contestaţii din partea firmelor participante, arătînd că proiectul Guvernului dc introducere a cărţilor de identitate electronice are acelaşi scop, de a „da de lucru firmelor PSD”.
Preşed in tele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson, a vorbit, sîmbătă, într-o conferinţă susţinută la Casa NATO, despre România şi perioada. “post-Praga”, susţinînd că reformele nu sînt încheiate în România şi, cu siguranţă, mai râmîn multe lucruri de făcut.
Cei care îşi închipuie că odată cu invitaţia primită la summitul de la P raga, de a deveni membru NATO, România “a absolvit liceul şi intră în vacanţă” se înşeală, spune Jackson, pentru că România tocmai “a intrat la colegiu şi va avea mult mai multe teme de făcut”. Jackson s-a declarat impresionat de reformele din sistemul naţional de securitate - MAE, MApN şi serviciile secrete - din ultima perioadă, ca şi de participarea forţelor armate române în Afganistan, în opinia sa, problema corupţiei a .fost mai puţin rezolvată, iar
autorităţile abia acum încep să se ocupe de acest subiect. “Legislaţia există, dar nu este implementată, n-am văzut pînă acum nici o anchetă, nici o acuzaţie, nici o condamnare în acest domeniu”, susţine Bruce Jackson. El spune că procesul de privatizare se desfăşoară lent şi ar trebui accelerat, reforma sistemului judiciar nu a avut loc încă, dar transformările nu se pot întîmpla într-o lună, ci este nevoie de o perioadă mai lungă de timp. Jackson a mai afirmat că americanii nu pot înţelege de ce 20 la sută dintre români îl sprijină, încă, pe Corneliu Vădim Tudor, cum este posibil ca “un extremist” de acest gen să mai existe pe scena politică românească? “Dacă românii vor să se căsătorească cu americanii, de ce continuă să se culce cu duşmanii?”, a întrebat Jackson, adăugînd că Vădim ar putea fi “periculos” pentru viitorul copiilor din România şi ar trebui
sâ se mute în Belarus dacă doreşte să-şi continue cariera politică - “o ţară unde sînt acceptaţi astfel oameni”.
în ceea ce priveşte procesul de ratificare a tratatului de integrare în NATO, Schemmeman a precizat că acesta ar putea dura pînă în aprilie 2004, avînd în vedere că în martie 2003 ar putea fi gata documentele necesare şi urmează ratificarea de către Parlamentul fiecărui stat membru al Alianţei. în timpul ratificării, atenţia Congresului SUA se va îndrepta mai mult asupra ţărilor candidate, nu numai pentru îndeplin irea criteriilor prevăzute în MAP (Membership Action Plan), ci şi, de exemplu, în problema adopţiilor internaţionale, chiar dacă nu există o conexiune logică între integrarea într-o alianţă politico-m ilitară şi problema adopţiilor, a mai spus Randy Schemmeman.
Curtea de Conturi dă în vileag dezmăţul financiar-contabii din administraţia locală
M a s ă l a i a r b ă v e r d eSfirşitul săptămînii a venit mai repede pentru ziariştii clujeni.
Aceştia au participat la un picnic, organizat dc senatorul PD Cluj Iuliu Păcurariu pc gazonul celebrei sale case din strada Cîmpului 214. Gazetarii, in număr apreciabil, nu au ajuns la ora stabilită, ci. după bunul lor obicei, mult mai tîrziu, fapt cc a ridicat puţin tensiunea parlamentarului clujean, care l-a luat la rost pc consilierul său. Reprezentanţii presei locale s-au ospătat cu mici. grătare, şi răcoritoare, (berc, vin, cognac, suc şi apă minerală) oferite dc familia Păcurariu. Ambianţa a fost completată dc cei doi cîini ai senatorului Iuliu Păcurariu, carc a spus câ unul dintre ei a consumat o cantitate apreciabilă dc berc, fiind într-o dispoziţie de zile mari. M .R.L
urmare din pagina 1 abuzivă a unor terenuri atlate în proprietatea privată a Consiliului local. Anul următor, lucrurile nu par a se îndrepta şi se constată acordarea unor drepturi salariale necuvenite către persoane ce deţin funcţii de demnitate publică, suma ridieîndu-se la... 189 milioane lei. De asemenea, m unicipalitatea este acuzată că nu s-a ocupat de încasarea taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţii (aproximativ 2.600 milioane lei), efectuînd şi plăţi nelegale cu titlu de cheltu ieli de capital (240 m ilioane lei), lucrări de întreţinere spaţii şi zone verzi (65 milioane lei). în anul 2000, neregulile constatate de Curtea
de Conturi se referă la cheltuieli nelegale de personal (68 milioane lei), constatîndu-se totodată câ încasarea veniturilor cuvenite bugetului local nu a fost nici ea una prea temeinică ( venituri de 1,9 miliarde lei provenite din vînzarea unor spaţii com erciale, taxe, autorizaţii, construcţii, asocieri, respectiv venituri fiscale). Asupra tuturor acestora, preşedintele Curţii de Conturi a precizat că instanţele Curţii de Conturi vor stabili răspunderea juridică, cei care se fac vinovaţi urm înd să plătească în conform itate cu ' legea. Ream intim că prezenţa la Cluj-Napoca a şefului Corpului de Control al primului ministru
»a fost interpretată de Gheorghe Funar drept o poantă, iar declaraţia lui V ictor Ponta conform căreia „ Funar conduce prim ăria ca pe propria sa feudă”, o sim plă apreciere tendenţioasă, ca urm are a „strîmbelor” venite din partea conducerii „nelegale” a prefecturii clujene. De altfel, de atunci, aproape zilnic, primarul trimite scrisori deschise fie către Corpul de Control, fie către ministrul Administraţiei Publice Octav Cozmâncă, fie către şeful acestora, primul m inistru Adrian Năstase, sau, uneori, tuturor, în speranţa că ei vor constata ilegalitatea funcţionării Consiliului local Cluj-Napoca şi a conducerii prefecturii clujene.
D in a n u l şcolar
2 0 0 3 - 2 0 0 4 ,
în v ă ţă m în tu l viî n c a p e ob ligatoriu
dc la şase aniÎnvăţămîntul va începe
din anul şcolar 2003-2004 obligatoriu de la vîrsta de şase ani, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării analizează ca din acelaşi an şcolar absolvenţii clasei a opta să fie cuprinşi integral într-o formă de învăţămînt, a anunţat, sîmbătă, la Suceava, ministrul de resort, Ecaterina Andronescu.
“Am luat această decizie ţinînd cont câ avem, învăţămînt, excedent educatori şi învăţători şi nu punem problema ca această cuprindere sâ fie realizată cu ajutorul personalului didactic necalificat, ci, dimpotrivă, personalul didactic este calificat”, a spus Andronescu. Ministrul Educaţiei a subliniat că, în prezent, această grupă de vîrstă este cuprinsă în grapa pregătitoare în proporţie de 90 la sută, ceea ce presupune un efort suplimentar de cuprindere mic. “în plus, pentru că noi ne-am angajat pe linia integrării europene este şi o modalitate prin care compatibilizăm învăţămîntul nostru cu cel din UE, unde cele mai multe ţâri au învăţămînt obligatoriu începînd de la şase ani, unele j chiar de la cinci ani”, a spus i Andronescu. Ea a mai ( afirmat câ MEC studiază, în j acest an, dacă absolvenţii; clasei a opta din 2003 vor j putea fi cnprinşi integral într- J o formă de învăţămînt. î “Experienţa anilor 2002 şi > 2001 ne arată câ la nivelul j ţării doar trei-patru procente Ş din absolvenţii clasei a opta; nu sînt cuprinşi într-o formă: de învăţămînt. Restul sînt j cuprinşi fie în liceu, fie în ţ şcoli profesionale, fie în şcoli I de ucenici”, a spus j Andronescu. Ea a precizat câ. în aceste condiţii, efortul de a realiza o cuprindere integrală a absolvenţilor clasei a opta nu va fi foarte mare.
• Sîmbătă a fost inaugurat primul
“centru de tineret” din judeţ în mediul
urban •
La inaugurare au fost prezenţi m in istru l G. G in g ăraş ,primarul din Cîmpia Turzii - lo a n V asinca, primarul din T urda - V irg il B lasiu, directorul DJTS - Dorel Pojar, p refec tu l V asile S oporan , deputatul V. Suciu, directorul general al I.S.C.T. - M arius B ordea , consilierii locali şi p e rso n a lită ţi cultu rale ale judeţului.
De rem arcat că astfel de centre mai activează în Bistriţa, C o n s ta n ţa , S ib iu , Braşov, Făgăraş, Tg. Ocna, Ialomiţa şi în comuna Mihai Viteazu. Ieri a fost inaugurat centrul de la T im işoara . Ministrul G. Gingăraş apreciază că pe listă se mai află Cluj-Napoca şi Dej.
Centrul de tineret de la Cîmpia Turzii este structurat pe trei module: cafeneaua literară, o sală de conferinţe şi o alta a calculatoarelor, aceasta din urmă dispunînd, la această oră, de opt calculatoare de cea mai bună calitate. Cei care şi-au adus contribuţia la deschiderea acestui centru sînt: I.S.C.T. - 160 de m ilioane pentru
achiziţionarea celor opt calculatoare, M.T.S. - 60 de milioane pentru mobilier şi alţi sponsori - 50 de milioane.
G. Gingăraş: “Mă bucur să mă aflu pentm a doua oară la Cîm pia Turzii. Am fost la Tg. Mureş pentm inaugurarea unei piste de role, iar mîine (n.r. - duminică) mă voi afla la Timişoara pentm inaugurarea unui centru similar. Aceste centre îşi propun să-i ajute cu informaţii şi cursuri care să le îndmme paşii în viaţă. Tineretul este o resursă ce trebuie valo rifica tă”, a conchis G. Gingăraş.
Cristian FOCSANU
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- N a poca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
IL IE C A L IA N (re d a cto r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l 19.16.81; 0788-307.983; Fax:19-28.28 Centrala: tel: 19.21.27; 0788-307.982 E-mail:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str. N a p o ca 16
