Coleclie coordonati de

Sneurr Ar,-Genees tJACTYN MORIARTY

CULORILE LUI MADELE]NE

CARTEA INTAI

Traducere din limba englezitde OeNl Cnrlu

*

OaruArilge, 4nglia!r^r*o

glladeleineTully implinise cu o zi inainte paisprezece ani, dar

in ziua respectivl nu se mai intimplase nimic notabil.

Ba stai. Diduse o paginl.

$edea pe acoperigul inclinat al apartamentului ei de la man-

sardi qi citea o carte. Doar ci nu se concentra deloc la carte. iqi

asculta marna, care era,iniuntru.Mama lui Madeleine cosea la magini Ei se uita la emisiu-

nea-concurs de la televizor. $i rispundea in gura mare la toate

intrebirile. Pac, pac, pac! Didea rispunsurile ca o maqinl de

flcut popcorn. Rispundea chiar lnainte ca prezentatorul sItermine intrebarea.

- Care-i capitala Ecuadorului?

- Maputo!

- Care cuvint de qase litere, din francezi...

- Frissont

De fiecare dati cAnd mama lui Madeleine rispundea, un

concurent din emisiune rispundea la rdndul lui, dar o clipimai tArziu. Vocile concurenfilor de.la televizor erau calme qi

potolite.

Programul fu intrerupt de o reclami. Magina de cusut se

opri. Mama lui Madeleine iegi in sus pe fereastri gi se aqez[ pe

16 ]ecr,vx Monranry

acoperi$ alituri de Madeleine. Pe cerul din spatele lor se con-turau turnurile Universiti{ii Cambridge.

- in seara asta luim cina aici, pe acoperig, zise mama luiMadeleine.

Madeleine inchise cartea.

- O si ne fie frig, continul mama ei. O sI aduc nigte pituri:Madeleine incuviinfi din cap.

- O si mincim ce-a mai rimas din tortul tiu. Nu trebuies[ avem doar fasole la diecare cini, qtii.

- Nu, fu de acord Madeleine.

- $i o si stim aici, afari, gi o si privim stelele pini ador-mim sub pituri.

Madeleine gi mama ei stiteau una l6ngi alta Ei oftau.Aveau acelaqi gind.N-aveau s[ ia cina pe acoperig.

Mama lui Madeleine avea sI tragi la maqinl pini Ia mie-zul nopfii, oprindu-se doar ca si-gi dezmorfeasci degetelein{epenite.

Oftar[ iar.

Igi aminteau acelagi lucru.Aveau si minAnce fasole la cini. Dlduseri gata tot tortul

cu zi inainte.

Daci ar fi pistrat pufin...

- Bine atunci, zise mama lui Madeleine.Apoi intri inapoi pe fereastri. Maqina de cusut lncepu iar

sd llcineasci.

Maqina de cusut era o Harlsbury Deluxe, modelul 378. Mamalui Madeleine o cigtigase in Londra, cu mulli ani in urmd.

La o emisiune-concursIqi propusese si concureze iar intr-o zi, curind.

Ofrdnturddealb 17

Doar c[ de data asta n-avea si ciqtige maqina de cusut. Voia

nil punl mAna pe televizorul cu plasmi, pe setul de prosoape

rlc lux, pe vacan{i, pe grdtar ;i pe ma;indlll (Aqa se referea pre-

zentatorul - qi mama lui Madeleine - la magin6: cu italice gi cu

lrei semne de exclamare.)

Aga ci, in fiecare dimineafi, mama lui Madeleine telefona

lir postul de televiziune ca ,,s6-qi manifeste interesul" pentruparticiparea la emisiune

O dati la doui siptimini, ea trimitea o scrisoare cu inten-

liu de participare.

Aproape in fiecare luni,lua autobuzul spre Londra, mergea

pc jos pAn[ Ia sediul postului de televiziune qi avea o discufie

lnricali cu recep{ionera. (Nu se Etie de unde sare iepurele.)

[ii in fiecare seari, urmlrea emisiunea qi rispundea Ia toate

intrebirile.Pac, pac, pac! Rispunsurile iegeau din gura ei ca artificiile.

l)oar c[ erau gregite de fiecare dati.(Capitala Ecuadorului este Quito" Frisson nici mlcar nu are

gase litere.)

Panrse e II-e

$oxfire, l*mr,futqil €,etto

9"u. noapte cizuse un strat de zApadiriinalt de trei metri.Fusese suficient cit si ingroape vacile lui Dudley.Suficient cit si crape crengile ar{arului argintiu ce se in[l-

luse falnic timp de mai bine de o mie de ani pe domeniul $coliil)rimare Bonfire.

Dirdmase piramida de dovleci. $i Comitetul de Dovleci dinllonfire iqi petrecuse o luni intreagl ca s-o construiasci.

Acum, in lumina alb[ a diminefii, Piafa Centrali era ndpi-dlttr de dovleci. Oamenii li loveau cu picioarele ca pe mingiledc fotbal. Sau ii aliniau in jurul fintAnii, ca si-i ia la {inti cuormele pneumatice

(Sau fi blgau discret sub haine, ca s6-i duci acasl, pentru sup[.)Elliot Baranski gedea la o masl in fa]a Cafenelei Patiseriei.Un dovleac i se izbi de cizmfl. Firi si priveasciin jos, igi schimbi

pozifia piciorului qi dovleacul se rostogoli ugurel mai departe.

Elliot finea in mini o carte imprumutatl de la bibliotecl.ln fala lui stitea mama lui, Petra. Acesta se apleci si citeascitltlul volumului:

Pescuitul vrdjitoresc: Trucuri Si tehnici pentru prinderea vrd-

Jli dorite.

- Nu se poate, zise Petra, sorbind din cafea.

- Daci plec azi, pini joi ajung la Lacul Vrijilor, rlspunsetilliot. O si prind o Vraji Detectoare.

JecryN Monrnnry

- Nu se poate, repeti Petra. Nu poli alege ce Yrajd,prinzilaLac. Nici nu pofi fi sigur cdvei prinde vreuna. $tii doar.

- Cartea asta zice cI pot. Are date qtiinfifice qi statisticeqi... vezi gi tu... Elliot rlsfoi volumul 9i puse degetul pe o pa-gind. Note de subsol. Are note de subsol.

- i-hi, flcu mama, privindu-I.Pe obrazul sting al lui Elliot se vedea urma gtearsd a unei

vdnitdi. Ochiul lui drept era umflat qi inchis. pe o parte a gdtu-lui se intindea o cicatrice in forma unei umbrele strAnse.

- Elliot, zise ea. Ia o pauz6.El clitini din cap in semn de protest.

- De fiecare dati vii Ei mai rinit acasi, zise petra. parci aiface colecfie de cicatrice. Abia ai sosit aseari qi deja te gAndeEtisi pleci iar? Ai nevoie de timp, ca si te recuperezi.

- Cilitoria asta la Lacul Vrljilor o si fie ca o vacanfi. pen-tru inceput, o s[ dureze citeva zile ca si ajung acolo. in nordnu existi nicio primejdie, qi pdni reugesc si prind Vraja Detec-toare o si fiu gata si merg oriunde m-ar duce ea.

Mama lui rAse.

- A, nu, nu-i nicio primejdie in Nordul Magic. Doar co-lonia aia de vdrcolaci. Doar c61iva dragoni turbafi, bandele deOstili Rit[citori gi riscul considerabil de a degera. O si fie ovacanf6 obignuiti. Floare la ureche.'

- Ei, ridici din umeri Elliot. N-o si mi se intAmple nimic.

- Ai cincisprezece ani. Ai lipsit oricum prea mult de lagcoali. Prietenilor t6i le e dor de tine. Ora;uluitiruii e dor de tine!

Elliot privi in jur. frase in piept mirosurile ce se impleteau inpia[iu zitpada, pimAntul umed, pAinea proaspltd, berea gi dovle-cii zdrobili. Peste drum, Clover Mackie (croitoreasa oraqului) ii'prinse privirea qi zimbi, frcdndu-i cu mdna de pe veranda caseiei de culoarea mentei. Mai aproape de el, Isabella Thmborlaine(profesoara de fizicit de la liceu) se urci pe o grimljoari de do-vleci gi dansi un arabesc. |immy Hawthorn (ajutorul de qerif)

O frdnturd de alb

*rltlirudi arabescul, apoi strigi la un ospitar de la Le Petit Restau-

nurl s6-i aduci un cufit ca si facl un felinar din dovleac.

- Oragul pare a fi in reguli, zise Elliot. Degi... Fdcu o

lrluzil Ce e cu tofi dovlecii igtia?

- A, ai fost plecat prea multl vreme. $tii micar cI in mo-rucrrtul ista Surorile Prinlese fac un tur al Regatului?

- Am auzit ceva..- Ei bine, qeriful a depus o cerere ca oraqul nostru si fie

Irrt lus in tur. A adunat ciliva oamenii care si-l ajute si ridiceo pipnpld[ de dovleci. Se wea a fi un fel de atraclie. Un motiv

Itcnlru prinfese si ne viziteze. Selecfionerii vin insi azi, aga ciir( urn nu prea mai avem ganse s[ fim aleEi.

lilliot ridic[ din sprdncene.* Nu pot s-o refacl?

- N-au cum s-o termine pani dupi-amiaz6. Petra iqi frecirursul. Ma abafi de la subiect. Bine, Elliot, daci oraqul n-are nevoie

rle line, echipa ta are. Chiar daci ai pierdut multe meciuri, tot egti

eel rnai bun jucetor al lor. Tir eqti motivul pentru care au ajuns aga

departe. De ce nu rimii cdteva siptimAni, pAni la finale?

Iilliot puse carteain rucsac.

- Trebuie si plec, zise. Strinse curelele gi-gi privi mama cu

$sprime. Nu r[mAn aici pentru un meci.

- Atunci, cum rImAne cu ferma? Aveam de gind si te rogri refaci instalafia electrici de la fermi inainte s[ pleci iar. $inrai sunt tot felul de alte treburi.

El chicoti un pic, se ridici gi-qi arunc[ rucsacul pe um[r.

- Ai putea si recablezi singuri tot oraqul 6sta mai repede

rlectt... Pocni din degete. Nu-mi spune cI nu te descurci cu

t'errna flri mine.Petra ridici din umeri. Apoi se uiti la el cu atenfie.

- Elliot, zise ea. Am inchiriat atelierul tatei.Peste toati agitafia din pia[[ se auzi pocnetul unei portiere.