Nr. 12 – Octombrie 2005

Protecţia socială în Sectorul 1, Protecţia socială în Sectorul 1, un sistem performant prin un sistem performant prin

alocarea fondurilor către cei care alocarea fondurilor către cei care au într-adevăr nevoie de eleau într-adevăr nevoie de ele

2

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Succesul acestei strategii a fost facilitat de profesionalismul echipei DGASPC Sector 1 care a aplicat într-un mod performant această strategie, reuşindu-se prevenirea marginalizării sociale şi implementarea unui sistem de asistenţă socială foarte apropiat de standardele Uniunii Europene în domeniu.

Începuturile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Evoluţia şi transformările din domeniul social au evidenţiat şi în ţara noastră , cel puţin în ultimii ani, necesitatea unor servicii specializate în domeniul asistenţei sociale adresate persoanelor aflate în dificultate sau care se confruntă cu o serie de probleme /nevoi cărora nu le pot face faţă şi care adesea ajung în situaţii de disconfort, inadaptare, izolare, marginalizare sau chiar excludere socială.

Măsurile de politică socială din domeniul guvernamental şi măsurile descentralizate întreprinse la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale, în colaborare cu societatea civilă , au permis elaborarea unor noi practici de intervenţie şi asistenţă socială, în unele cazuri acestea devenind elemente de noutate pentru

societatea românească, atât prin tipul serviciilor oferite cât şi prin modul de acţiune în cadrul acestor servicii. Un astfel de caz este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, care a luat fiinţă în anul 2003, devenind în scurt timp un reper în ceea ce priveşte abordarea integrată a intervenţiei sociale. Având, astfel, avantajele unui sistem unic de asistenţă socială la nivelul sectorului 1 Bucureşti, aceasta se caracterizează prin:• Unitate - D.G.A.S. înglobează

toate tipurile de probleme sociale (copii, persoane cu handicap, persoane vârstnice, persoane aflate în nevoie).

• Coerenţă - planul individualizat de intervenţie, indiferent de problemă, este tratat de specialiştii aceleiaşi instituţii.

• Calitate - specialiştii instituţiei au cunoştinţe despre toate serviciile şi prestaţiile sociale oferite de instituţie, putând propune planuri individualizate de intervenţie adaptate la toate nevoile semnalate.

• Celeritate - fiind o singură instituţie, verificările se realizează rapid şi dispare timpul alocat deplasării de la o instituţie la alta.

• Eficienţă - dacă există celeritate şi calitate creşte eficienţa intervenţiei în plan social.

• Monitorizare - activitatea fiind una unitară, pe problemele sociale identificarea şi monitorizarea se realizează rapid şi are un grad mare de fidelitate.DGASPC Sector 1 Bucuresti îsi

întemeiază activitatea pe următoarele principii generale:• respectarea demnităţii umane,

potrivit căruia, fiecărei persoane îi

Sectorul 1 are unul dintrecele mai performante sisteme de asistenţă socială din ţară

Echipa DGASPC, motorul asistenţei sociale din Sectorul 1.

Acest număr al revistei va fi dedicat modului cum a fost implementat cel mai performant sistem de asistenţă socială din ţară. Acest fenomen s-a produs prin implementarea unei strategii liberale în acest domeniu, o dată cu începutul mandatului de către Administraţia Chiliman, în iunie 2004. Această strategie a avut la bază accesarea a numeroase fonduri externe, folosirea judicioasă a acestora şi o foarte bună colaborare cu societatea civilă, prin intermediul căreia a fost identifi cată mai bine care trebuie să fi e agenda publică în acest domeniu.

3

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

C antina Centrală de Ajutor Social Bucureşti este unitate publică de asistenţă socială

afl ată în subordinea Consiliului Local al Sectorului 1, cu personalitate juridică, ce funcţionează în baza Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Hrana distribuită asistaţilor constă în două mese pe zi, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de 5 RON, stabilită prin hotărâre de guvern. Cantina de ajutor social are în vedere următoarele categorii de benefi ciari: În primul rând, copiii până la 18 ani şi tinerii din facultăţi la cursuri de zi, până la 26 de ani, al căror venit mediu lunar pe membru de familie este sub 88,3 RON. Apoi, pensionarii, invalizii şi bolnavii cronic, care benefi ciază gratuit în condiţiile aceluiaşi plafon de venituri (88,3 RON), sau de plata în cuantum de 30% din venitul lunar, dacă depăşesc acest plafon. În al treilea rând, persoanele afl ate la vârsta de pensionare care sunt izolate social, nu au susţinători legali şi sunt lipsite de venituri. În sfârşit, orice persoană care, temporar, nu realizează venituri, dar numai pe o perioadă de 90 de zile. Este important de subliniat faptul că la nivelul Sectorului 1, existau la data de 17.10.2005 un număr de 1169 de benefi ciari ai serviciilor de protecţie socială oferite de Cantina de Ajutor Social. Dintre aceştia, 965 sunt tineri sub vârsta de 18 ani, iar 189 sunt pensionari afl aţi în stare de difi cultate. De asemenea, sunt incluse în acest program şi un număr de 15 persoane care benefi ciază temporar de serviciile Cantinei Sociale pentru o perioadă de 90 de zile.

Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr 41/2001, a fost înfi inţată Societatea Comercială “Economat 2001” S.R.L.

Magazinele Economat au ca obiect

principal de activitate vânzarea cu amănuntul, la un preţ cât mai mic, a produselor alimentare şi nealimentare de bază, în vederea realizării protecţiei sociale a categoriilor de persoane defavorizate.

Produsele comercializate în magazinele Economat sunt: făină, zahăr, ulei, mălai, paste făinoase, ouă, lapte şi pâine.

Pe raza Sectorului 1 există trei magazine Economat, amplasate în Piaţa Buzeşti, Piaţa Amzei nr. 13 şi Str. Ţintaşului nr. 22, care funcţionează după următorul program: luni – vineri: 8.00 – 18.00, sâmbătă: 8.00 - 16.00.

După cum se poate observa, atât

Cantina Socială cât şi magazinele Economat, au menirea de a asigura o protecţie socială reală categoriilor sociale cele mai expuse şi mai vulnerabile la efectele tranziţiei.

Cantina Socială şi Economatul instrumente principale de protecţie socială

este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii;

• universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege;

• solidaritatea socială, potrivit căreia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale;

• parteneriatul, potrivit căruia instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile cooperează în vederea organizării şi dezvoltării serviciilor sociale;

• subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci când iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfă-cut insuficient nevoile persoanelor.Această instituţie a cunoscut

o dezvoltare rapidă şi dinamică, determinată de evoluţia permanentă a nevoilor la nivelul societăţii româneşti, ce impune adaptarea permanentă a serviciilor oferite, astfel încât să fie în concordanţă cu nevoile sociale existente.

Strategia Administraţiei Chiliman în domeniul asistenţei sociale

Începând cu această administraţie a fost elaborată o nouă strategie în domeniu, de esenţă liberală, care a avut drept rezultat modernizarea şi eficientizarea sistemului. Punctele principale ale acestei strategii sunt următoarele:• Orientarea finanţărilor către

proiecte de asistenţă socială reală;• O foarte bună colaborare cu socie-

tatea civilă;• Accesarea unor finanţări externe şi

folosirea judicioasă a fondurilor de la bugetul local;

• Reorganizarea criteriilor de acordare a ajutoarelor sociale, de acestea beneficiind numai acele persoane care într-adevăr au nevoie.Toate aceste elemente au condus

la implementarea unui sistem performant şi viabil, ale cărui principale caracteristici vor fi detaliate în paginile ce urmează.

4

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

S istemul de protecţie a copilului afl at în difi cultate din Sectorul 1 a cunoscut în ultimii ani transformări

majore, în special după schimbarea administraţiei în vara lui 2004, esenţa unei administraţii liberale fi ind efi cienţa şi modernizarea. În acest domeniu, în ultima perioadă de timp, s-a pus un accent deosebit pe reducerea numărului copiilor instituţionalizaţi concomitent cu implementarea unei strategii noi, axată pe acţiuni de prevenire a abandonului familial, prin crearea de servicii suport care să vină în întâmpinarea nevoilor familiilor afl ate în situaţie de criză şi prin înlocuirea sistemului de îngrijire de tip rezidenţial cu cel de tip familial.

Dacă în anul 2000 numărul copiilor instituţionalizaţi în sistemul rezidenţial de tip vechi era de 938, alternativele de tip familial fi ind limitate la plasamente familiale şi o reţea de 27 asistenţi maternali profesionişti angajaţi ai organismelor private autorizate, astăzi numărul copiilor instituţionalizaţi în structuri rezidenţiale de tip vechi este de 294, crescând semnifi cativ numărul copiilor asistaţi în sisteme moderne, de tip alternativ.

DGASPC Sector 1 a creat un adevărat sistem de susţinere a familiilor cu copii prin dezvoltarea de proiecte şi servicii care să vină în întâmpinarea nevoilor resimţite de către acestea. Astfel, programul de prevenire a abandonului familial s-a extins la nivelul comunităţii Sectorului 1 prin colaborarea cu actori sociali cum ar fi : medici, cadre didactice, preoţi, poliţişti de proximitate. În acest sens DGASPC a organizat numeroase întâlniri de lucru şi seminarii în cadrul cărora a fost promovată misiunea instituţiei.

Componenta de prevenire a inclus, totodată, constituirea de echipe multi-disciplinare alcătuite din asistenţi sociali şi psihologi ce au acţionat în

vederea identifi cării familiilor cu risc de abandon şi marginalizare socială. Prin prezenţa lor în cadrul tuturor unităţilor sanitare de la nivelul Sectorului 1 Bucureşti, aceste echipe au fost capabile să intervină timpuriu, uneori încă din perioada prenatală, contribuind astfel la respectarea drepturilor copiilor în familie, la identitate şi protecţie socială.

Serviciile de prevenire a abandonului familial vizează printre alte aspecte şi plasarea cuplului mamă-copil cu risc crescut de abandon familial, în cadrul celor trei Centre Maternale dezvoltate în structura DGASPC. O gamă variată de servicii de suport vine în sprijinul acţiunilor de prevenire a marginalizării sociale.

În vederea prevenirii abandonului şcolar, DGASPC, prin Serviciul Prevenire Abandon, a elaborat o adevărată reţea de suport a familiilor cu mulţi copii, cele mai expuse acestui risc. Acordarea de ajutoare materiale constând în rechizite şcolare, uniforme, acoperirea costurilor de transport sunt acompaniate de un permanent suport social şi psihologic oferit atât copiilor cât şi părinţilor, totul în baza unui plan de servicii individualizat realizat de către specialiştii serviciului

în colaborare cu familia şi şcoala. Numeroasele Centre de zi (Centrul de zi Jiului, Centrul de zi Sf. Andrei, Centrul de zi Sf. Ştefan, Centrul de zi Sf. Nicolae) pentru copilul de vârstă şcolară şi preşcolară vin să sprijine acţiunile de prevenire a abandonului şcolar prin acordarea de sprijin în elaborarea temelor, aprofundarea cunoştinţelor, consiliere psihologică şi socială pentru părinţi şi copii, la aceasta adăugându-se şi asigurarea unei mese calde pentru copii.

De asemenea, DGASPC a dezvoltat o adevărată campanie de prevenire a abuzului asupra copilului şi a neglijării, prin diseminarea informaţiilor legate de problematica copilului abuzat la nivelul comunităţii sectorului 1 Bucureşti.

Având în vedere necesităţile resimţite la nivelul societăţii, prevenirea abuzului a fost extinsă şi la femeile victime ale abuzului. Astfel, prin colaborarea cu Patriarhia Română, a fost înfi inţat Aşezământul Iustinian Marina, care oferă găzduire şi sprijin (juridic, psihologic, fi nanaciar, material etc.) pentru copii şi mame abuzate, dezvoltând, totodată, o componentă de Centru de zi pentru copiii din comunitatea Sectorului 1 Bucuresti.

Protecţia Copiilor,o preocupare constantă a Primăriei Sectorului 1

5

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

A sistentul Maternal profesionist este un părinte social pentru copiii care nu au cămin

sau nu au o familie. Conform HG 679/2003 acesta este o “persoană fizică, atestată, care prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său, asigură creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau încredinţare”

Poate fi asistent maternal orice persoană care are capacitate deplină de exerciţiu, are în folosinţă o locuinţă, prezintă garanţii morale şi materiale şi nu suferă de boli cronice transmisibile. Persoana care are această calitate trebuie să aibă domiciliul în sectoarele 1, 2 şi 6 din Municipiul Bucureşti, sau în judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu sau Ialomiţa.

Această persoană este angajată cu contract individual de muncă şi primeşte o retribuţie lunară. În plus, mai primeşte un spor de 15%, calculat la salariul de bază, pentru condiţii deosebite. De asemenea, mai beneficiază de un spor de 15% în cazul în care are în plasament sau încredinţare cel puţin 2 copii, pe perioada respectivă şi de un spor de 25% pentru fiecare copil cu nevoi speciale primit spre îngrijire. Menţionăm că DGASPC Sector 1 acoperă costurile legate de creşterea şi îngrijirea copiilor.

Pot beneficia de serviciile unui asistent maternal profesionist copiii care nu au familie, cei ale căror familii se află în situaţii dificile, cei părăsiţi în maternităţi sau copiii abandonaţi.

Centrul de zi Sfăntul Andrei Este un serviciul social pentru

prevenirea abandonului familial, ce se adresează familiior cu posibilităţi

financiare reduse. În concret acest centru oferă găzduire şi îngrijire pe timpul zilei, asistenţă medicală, educaţie, activităţi recreative şi de socializare şi activităţi de consiliere socială şi suport psiho-emoţional pentru membrii familiei, în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă. Pentru a putea să-şi atingă obiectivele şi să performeze, complexul dispune de o echipă multidisciplinară de specialişti: psihologi, asistenţi sociali, educatori, puericultori, asistente medicale şi medic specialist pediatru.

De aceste servicii pot beneficia copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4

ani, care provin din familii sărace, monoparentale, cu mulţi copii sau din familii asistate în cadrul DGASPC. Totodată, acest serviciu este destinat şi copiilor ai căror părinţi suferă de boli care îi împiedică să asigure îngrijirea cotidiană minimă a acestora.

Asistenţii maternalisunt adevărate familii pentru copiii abandonaţi

Str. Cosmeşti nr.15Tel/fax: 021-220 40 66Program:07:00 – 19:00 – Centrul de zi24:00 din 24:00 – Centrul Maternal Asistenţă mamă şi copilŞef centru: Tarţa Arsene Elena

Complexul Social de Servicii Speciale “ Sfântul Andrei”

6

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

I ndiferent de nivelul de dezvoltare economico-socială a unei societăţi, există o categorie de persoane care

au difi cultăţi de adaptare la cerinţele mediului, cerinţe care, în lumea contemporană, se modifi că din ce în ce mai rapid, devenind tot mai complexe.

Aceste persoane numite generic „persoane cu nevoi speciale”, „persoane cu dizabilităţi”, „persoane cu handicap”, necesită o atenţie specială pentru a le facilita adaptarea la cerinţele mediului fi zic şi social. Întrucât capacitatea adaptativă a acestor persoane este minimă sau chiar lipseşte (din cauza unor defi cienţe de natură senzorială, mentală şi/sau fi zică congenitală ori dobândită pe parcursul vieţii, parţial recuperabilă sau ireversibilă), se impune adaptarea mediului la posibilităţile persoanelor cu nevoi speciale. Această

sarcină revine societăţii, implicit statului şi administraţiei locale ce trebuie să asigure un mediu în care persoanele cu handicap să aibă aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca şi cele ale persoanelor fără handicap.

Serviciul Asistenţă şi Consiliere pentru Persoane cu Handicap, care funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Sectorului 1, asigură accesul personalizat şi nediscriminat al persoanelor cu handicap la servicii, în conformitate cu responsabilităţile stabilite de legislaţia în vigoare şi nevoile identifi cate.

Prin activităţile desfăşurate în cadrul Serviciului Asistenţă şi Consiliere pentru Persoane cu Handicap se urmăreşte respectarea şi aplicarea prevederilor legale în vigoare, prin informarea

asupra drepturilor sociale, identifi carea nevoilor individuale, consilierea şi susţinerea persoanelor cu handicap sau a familiilor acestora, prin acordarea sprijinului material şi fi nanciar.

De drepturile şi prestaţiile prevăzute de lege, benefi ciază un număr de 2905 persoane cu handicap neinstituţionalizate, dintre care 2557 adulţi şi 348 copii.

În cadrul Serviciului Asistenţă şi Consiliere pentru Persoane cu Handicap funcţionează Biroul Comisiei de Expertiză Medicală pentru Persoanele cu Handicap Adulte.

Centrele de Îngrijire şi Asistenţă pentru persoanele cu handicap de pe raza Sectorului 1

În cadrul strategiei privind protecţia socială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap pe care administraţia Chiliman intenţionează să o implementeze, cele mai importante obiective le reprezintă reforma instituţională prin prevenirea instituţionalizării, restructurarea insti-tuţională şi dezvoltarea sistemului alternativ de asistenţă şi protecţie socială.

În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap, este esenţială înfi inţarea unor servicii alternative, în concordanţă cu nevoile identifi cate, precum şi dezvoltarea celor existente, cu respectarea standardelor minime de calitate.

Astfel, prin intermediul planului propus pentru restructurarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă nr. 3, s-a urmărit creşterea gradului de confort al persoanelor asistate în instituţia mai sus menţionată. Acest lucru va avea loc prin extinderea spaţiului disponibil pentru fi ecare persoană, cu respectarea

Protecţia Persoanei cu HandicapPrimăria Sectorului 1 garantează egalitatea în drepturi

7

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

standardelor minime obligatorii, astfel încât benefi ciarul să poată dispune de un spaţiu intim, personalizat. Pe plan social, efectul urmărit este acela de a creşte gradul de accesibilitate şi integrare al persoanelor cu handicap în comunitate şi, totodată, gradul de acceptare şi sensibilizare a comunităţii în ceea ce priveşte persoana cu handicap.

Planul de restructurare al Centrului de Îngrijire şi Asistenţă nr. 3, s-a bazat pe o remodelare a acestuia, prin crearea a patru structuri distincte, astfel:

1. Centru de Îngrijire şi Asistenţă „Sf. Ioan”, care este situat pe Şos. Berceni nr.12, Sector 4. Acesta avea iniţial o capacitate autorizată de 183 de paturi, în 47 de rezerve, iar prin reorganizarea acestuia, numărul de paturi a fost redus la 94;

2. Centru de Îngrijire şi Asistenţă „Sf. Dimitrie”, care este situat la aceeaşi adresă ca cel de mai sus, avea o capacitate iniţială de 201 locuri, în 54 de rezerve, iar după reorganizare, numărul de paturi a fost redus la 108;

3. Centru de Îngrijire şi Asistenţă „Sf. Vasile”, care este situat pe Str. Barbu Delavrancea nr. 17, Sector 1 şi avea o capacitate iniţială de 70 de paturi. Prin stoparea internărilor pentru persoanele de sex feminin, există posibilitatea transformări

acestei unităţi într-o instituţie de îngrijire cu o capacitate de 50 de paturi pentru bărbaţi cu demenţa de tip Alzheimer;

4. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă „Sf. Elena”, care este situat pe Str. Barbu Delavrancea nr. 18, Sector 1 şi are o capacitate de 50 de paturi. În această locaţie urmează a fi asistate paciente cu demenţa Alzheimer.

În scopul efi cientizării procesului de restructurare al Centrelor de Îngrijire şi Asistenţă, în cadrul Complexului de Servicii Sociale Odăi, se va înfi inţa un modul rezidenţial pentru persoane cu handicap în vederea preluării presiunilor generate de multitudinea de solicitări ale persoanelor cu handicap şi a găzduirii în unităţi de asistenţă socio-medicală.

În aceste centre, activităţile zilnice sunt stabilite pe baza principiului de viaţă independentă, în funcţie de tipul şi gradul de handicap. În acest scop se realizează activităţi cu caracter ocupaţional (de stimulare a abilităţilor manuale, a funcţiilor mnezice, imagistice), activităţi de consiliere psihologică în scopul integrării socio-profesionale, activităţi recreative şi de socializare, incluziune familială şi comunitară, asistenţă şi recuperare medicală.

O poveste de succesGeta (îi spunem aşa, neputând

să-i publicăm numele din motive de confi denţialitate), are 29 de ani şi a fost diagnosticată cu schizofrenie paranoidă. Tatăl ei avea probleme cu alcoolul, astfel încît, fi ica îi devenise o povară şi o trata ca atare. Geta devenise nesigură pe capacităţile ei, se izolase şi nu mai vroia să relaţioneze cu nimeni. Săptămînal, mergea la biserică, iar măicuţele cărora li se confesa au îndrumat-o către Centrul Social al Sectorului 1.

În centru, Geta a început să înveţe limba engleză, a studiat comunicarea şi munca de secretariat. Cei de aici au ajutat-o să se cunoască pe sine şi au încurajat-o să-şi acorde mai multă atenţie. Ieşirile în parc, recreerea, mello-terapia, participarea la grupul de discuţii, i-au îmbunătăţit starea psihică şi emoţională. Obiectivele urmărite de echipa multidisciplinară a Centrului Social au fost creşterea respectului de sine, dezvoltarea abilităţilor sociale, suport în conştientizarea adevăratului potenţial, exersarea atenţiei şi dezvoltarea puterii de concentrare, însuşirea abilităţilor de a comunica într-o limbă străină.

Pe parcursul celor 6 luni în care a participat la activităţile desfăşurate în cadrul Centrului Social sector 1, Geta a benefi ciat de consiliere psihologică şi discuţii individuale. Acum ea poate fi un membru util comunităţii din care face parte, rezultatele terapiei fi ind următoarele• Se implică activ în activităţile sociale

(răspunsurile ei sunt mai detaliate şi vorbirea este mai ordonată, solicită informaţii şi îsi exprimă propria opinie, este mai deschisă atunci când vorbeşte despre problemele ei personale);

• Cercul ei de prieteni s-a mărit considerabil (comunică şi leagă uşor prietenii cu ceilalţi membri ai centrului, dar încă mai se simte o uşoară reţinere atunci când este vorba de a avea încredere în ceilalţi);

• Are mai multă încredere în sine (încredinţarea sarcinii de coordonare a activităţii de menţinere a curăţeniei în centru şi aprecierea rezultatelor obţinute de ea în urma acestei activităţi au dus la creşterea încrederii în sine).

8

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Î n România, până în anul 2000, instituţionalizarea a reprezentat singura formă de combatere a

problemelor legate de sărăcie şi a lipsei de autonomie a persoanelor vârstnice. Legea 17/2000 este primul document legislativ care stipulează dreptul persoanelor vârstnice la servicii sociale/tratamente medicale la domiciliu, ajutor în gospodărie şi chiar la un însoţitor în situaţii speciale.

În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, funcţionează Serviciul de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice, care oferă servicii

persoanelor în vârstă, care se afl ă în situaţie de dependenţă, aceştia fi ind înconjuraţi de respectul celor care îi susţin, fără a le fi diminuate în vreun fel drepturile de cetăţeni.

Administraţia Chiliman a implementat, în acest domeniu o strategie modernă,

în acord cu valorile promovate în statele Uniunii Europene şi cu prevederile Legii 17/2000, această strategie având în centru îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice afl ate în stare de dependenţă, nu numai pentru că este o metodă mai ieftină decât îngijirea în instituţii, ci şi pentru că este mai efi cientă. De asemenea, această modalitate de asistenţă este preferată şi de persoanele în vârstă, reprezentând un atribut esenţial al calităţii vieţii.

În ultimul an reţeaua de îngrijitori la domiciliu s-a extins rapid, ajungând să aibă 37 de îngrijitori în prezent, faţă de 9 în luna mai 2004. În această perioadă

au fost organizate 3 cursuri de pregătire profesională pentru aceştia, în parteneriat cu Fundaţia Universcult.

Dezvoltarea acestei reţele a condus la creşterea numărului de benefi ciari de la 47 de persoane vârstnice în mai 2004, la 156 de persoane în prezent, diversifi carea

serviciilor comunitare oferite la domiciliu, creşterea calităţii acestora şi crearea unor noi locuri de muncă pentru îngrijitori la domiciliu.

O altă componentă a strategiei promovată de Administraţia Chiliman în domeniul asistenţei persoanelor vârstnice a constat în derularea unor proiecte prin accesarea unor fonduri externe care a avut drept rezultat îmbunătăţirea şi diversifi carea serviciilor la domiciliu oferite persoanelor vârstnice. În decembrie 2004 a fost implementat proiectul „O Altă Şansă”, prin care au benefi ciat de servicii medicale la domiciliu 60 de persoane vârstnice domiciliate pe raza Sectorului 1, afl ate într-o stare precară de sănătate. Aceste persoane benefi ciază de aceste servicii fără să fi e nevoie de vreo contribuţie fi nanciară din partea lor.

Prin acest proiect a fost accesată suma de 46000 de dolari de la Banca Mondială. Ţinând cont de nivelul de trai scăzut al persoanelor benefi ciare şi de problemele de sănătate ale acestora, Primăria Sectorului 1 a decis ca aceste persoane să primească un pachet alimentar lunar în valoare de 300000 de lei vechi, începând cu luna decembrie 2004.

Totodată, pe raza acestui sector există şi trei complexe sociale şi de servicii dedicate asistenţei persoanelor vârstnice. Astfel, Căminul pentru Persoane Vârstnice Străuleşti a fost preluat în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi transformat în Complexul Social de Servicii Străuleşti. Acest Complex este situat pe Şos. Bucureşti - Târgovişte nr. 10 şi găzduieşte un număr de 109 persoane vârstnice (peste 60 de ani), dependente şi semidependente din punct de vedere socio-medical. În cadrul acestuia sunt organizate o serie de activităţi în scopul integrării sociale şi a stimulării capacităţilor fi zice şi psihice ale asistaţilor: activităţi de asistenţă medicală,

Administraţia Chiliman a implementat O strategie modernă în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice

Pentru Andrei Chiliman vârstnicii sunt un partener important de discuţii despre starea sectorului.

9

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

consiliere psihologică, activităţi cu caracter recreativ (excursii, vizionarea unor spectacole, evenimente speciale organizate cu ocazia unor sărbători) şi activităţi de terapie ocupaţională (implicarea acestora în diverse activităţi de grup în scopul menţinerii şi stimulării unor abilităţi manuale);

O altă instituţie de acest gen este Complexul Social de Servicii Odăi - Căminul pentru Persoane Vârstnice, care este situat în Şos. Odăi şi găzduieşte 129 de persoane vârstnice. În cadrul acestui complex, persoanele asistate desfăşoară acelaşi tip de activităţi ca şi cele cazate în Complexul prezentat mai sus.

O poveste de succesDomnul Leonte are 82 ani şi se afl ă

în evidenţa Serviciului de Îngrijire la Domiciliu din luna iunie 2004. Motivele pentru care acesta a făcut apel la serviciile de îngrijire la domiciliu au fost legate de starea sa de sănătate şi de situaţia familială.

Având în vedere starea de sănătate precară, domnul Leonte are nevoie de îngrijire la domiciliu, de ajutor specializat pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă.

În urma evaluării socio-medicale, managerul de caz a elaborat un plan de servicii de îngrijire la domiciliu care include atribuţii ca asigurarea igienei corporale,

ajutor la îmbrăcat, asigurarea alimentaţiei corecte, efectuarea unor activităţi şi servicii menajere (curăţenie, ajutor la spălat) strict legate de buna desfăşurare a actului de îngrijire, de confortul îngrijitorului sau al persoanei îngrijite. Alte servicii (cumpărături, achitarea unor facturi) în limita timpului disponibil,

asigurarea unei comunicări permanente cu persoana asistată, antrenarea în activităţi de natură să-i păstreze tonusul psihic, observarea oricăror modifi cări în starea generală a persoanei îngrijite şi aducerea lor la cunoştinţa membrilor echipei sau serviciilor de urgenţă, după caz, consemnarea observaţiilor zilnice despre pacient în planurile individuale de îngrijire, discuţii menite să optimizeze starea de dispoziţie a pacientului, având în vedere că în urma AVC -ului suferit, domnul Leonte suferă de o depresie şi tulburări de dispoziţie.

Acesta a fost vizitat de medicul serviciului nostru în fi ecare săptămână pentru a monitoriza modifi cările survenite în starea sa de sănătate.

De asemenea, domnia sa a fost vizitat de către managerul de caz şi psihologul serviciului care au consemnat modifi cările survenite în starea de sănătate. Perioada de reevaluare s-a efectuat odată la trei luni. Grija de care domnul Leonte s-a bucurat l-a ajutat să-şi recapete pofta de viaţă.

Comunităţile de vârstnici din Centrele sociale ale Sectorul 1 îi ajută pe aceştia să-şi recapete pofta de viaţă.

Orice persoană vârstnică ce are domiciliul în sectorul 1 şi simte nevoia unei comunităţi din care să facă parte ori îşi doreşte să fi e îngrijită de personal specializat, poate benefi cia de serviciile noastre de asistenţă socială. Căminele de bătrâni nu mai sunt cum erau o dată, sordide şi triste, ele sunt locuri ce ajută cu adevărat pe toţi cei ce au nevoie.

Actele necesare întocmirii dosarului de internare în căminele spital şi căminele de bătrâni sunt: - cerere;- declaraţie pe proprie răspundere că

nu are copii sau întreţinători legali;- în cazul în care are întreţinători legali,

aceştia trebuie să dea o declaraţie în care să expună motivele pentru care nu-şi pot îngriji părintele şi să prezinte eventuale acte medicale dacă sunt bolnavi;

- recomandarea medicală din care să rezulte tipul de instituţie care este indicată potrivit stării de sănătate a pacientului;

- certifi cat medical din care să rezulte că s-au făcut analizele medicale (radiografi e plămâni, testul HIV etc.);

- adeverinţă care să precizeze că nu suferă de boli infecto-contagioase;

- adeverinţa de venit impozabil de la circa fi nanciară;

- copie după buletinul de identitate;- copie după certifi catul de naştere;- copie după certifi catul de căsătorie;- un talon de pensie recent, dacă

pacientul este pensionar;- copie după hotărâre de divorţ /

certifi cat de deces (dacă este cazul);- situaţia locativă (după caz):

- copie contract casă proprietate personală;

- copie contract vânzare cumpă-rare;

- copie act de donaţie;- copie act de moştenire; - copie contract de închiriere;- anchetă socială de la primăria de

sector;- dosar cu şină.Persoanele care solicită internarea

într-unul din aceste centre trebuie să aibă mutaţia defi nitivă în Bucureşti.

Acte necesare pentru internarea în

cămine de bătrâni

10

Multiplicarea Multiplicarea informaţiei informaţiei EuropeneEuropene

P rin accesarea fondurilor europene existente prin Programul “Copiii mai intai”,

DGASPC Sector 1 a implementat în perioada iulie 2003 – iulie 2005, două proiecte Phare, respectiv proiectul B1-343 “Un pas spre normalitate” şi proiectul B1-342 “Mai aproape de casă”.

Aceste proiecte au vizat închiderea a două centre de plasament, Centrul „Sf Andrei” şi Leagănul Sf Ecaterina, instituţii în care se afl au un număr de aproximativ 292 de copii. S-a urmărit astfel crearea unor alternative şi servicii noi care să ofere copiilor protecţie într-un mediu cât mai aproape de climatul familial.

Ca urmare a acestei politici 48 de copii cu handicap grav şi accentuat benefi ciază în prezent de ocrotire în cadrul a 4 case de tip familial construite şi amenajate cu suport fi nanciar din partea Uniunii Europene, Guvernului României şi a Consiliului Local Sector 1. Fiecare imobil reprezintă „căminul” a 12 copii cu handicap, 15 părinţi sociali fi ind alături de aceştia în fi ecare moment al vieţii lor, îndrumându-i şi ajutându-i să îşi dezvolte la maximum capacităţile. Fiecare copil benefi ciază acum de spaţiul său intim atât de familiar fi ecăruia dintre noi- dormitoare pentu maximum trei copii, dulapuri individuale, bucătării moderne, teren de joacă, spaţii accesibilizate, care să răspundă nevoilor acestora.

Pentru a veni în sprijinul acestor copii şi al familiilor din comunitate care au copii cu diferite dizabilităţi, Proiectul „Un pas spre normalitate”

a dezvoltat de asemenea un Centru de Recuperare, dotat cu echipamente performante care vin să susţină activitatea unei echipe complexe de specialişti – psihologi, kinetoterapeuţi, logopezi, psihopedagogi, educatori, asistente medicale, medici. 131 de copii, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 11 ani, benefi ciază în prezent de serviciile acestui centru.

DSGASPC Sector 1 a dezvoltat, totodată, o reţea de asistenţi maternali profesionişti care vine să susţină procesul de reformă al protecţiei copilului prin îngrijirea şi educarea copiilor instituţionalizaţi în cele două centre de plasament amintite, în cadrul familiilor substitutive.

Proiectul „Mai aproape de casă” vine să sprijine în mod semnifi cativ

activitatea de prevenire a abandonului familial prin susţinerea familiei. În cadrul Centrului de zi sf Andrei, un număr de 50 de copii provenind din familii afl ate în situaţie de risc crescut de abandon familial, având vârste cuprinse între 0 si 4 ani, benefi ciază de îngrijire adecvată vârstei.

În vederea prevenirii şi diminuării abandonului nou-născuţilor acelaşi proiect a dezvoltat un Centru Maternal cu o capacitate de 10 locuri, în care cuplurile mama-copil să fi e adăpostite pe perioada situaţiei de criză.

Realizarea acestor servicii din cadrul DGASPC Sector 1 face parte, dupa cum am spus, dintr-o strategie complexă la nivelul Sectorului 1 Bucureşti, care priveşte procesul de intervenţie pe tot parcursul dezvoltării copiilor.

O componentă esenţială a politicii Primăriei Sectorului 1 în domeniu asistenţei sociale şi nu numai o constituie accesarea de fonduri europene ca singură premisă a modernizării sistemului, având în vedere că fondurile de care dispune bugetul local sunt insufi ciente şi trebuie folosite raţional.

Accesarea de Fonduri EuropeneGaranţia reuşitei

Centru Brăduţ, destinat copiilor a fost construit prin accesarea de fonduri europene.

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

11

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Astfel, prin colaborarea cu societatea civilă, instituţia noastră a dezvoltat numeroase servicii alternative care să vină în completarea reţelei proprii de servicii. Fundatia SERA România a sprijinit astfel dezvoltarea unui nou Centru de Recuperare care vine să completeze activitatea Centrului de Recuperare Sf Ecaterina, asigurând continuitate procesului de recuperare prin oferirea de servicii pentu copii cu vârsta cuprinsă între 11 si 18 ani.

Preocuparea DGASPC de atragere a fondurilor externe s-a materializat şi în aprobarea a trei proiecte fi nanţate de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dupa cum urmează:

- Proiectul „Fii sigur că poţi”- având drept scop dezvoltarea unui centru pilot adresat reinserţiei tinerilor dependenţi de droguri prin acordarea, în colaborare cu Fundaţia de Îngrijiri Comunitare, de servicii integrate medicale, sociale, psihologice. În cadrul acestui centru o echipă de specialişti atât ai DGASPC cât şi ai Fundaţiei amintite, desfăşoară activităţi de prevenţie, tratament şi recuperare pentru tineri, activităţi de genul: terapie individuală şi de grup, consiliere părinţi, consiliere şi orientare vocaţională, activităţi artistice şi sportiv-recreative, mediere cu alte instituţii în vederea

reintegrării socio-profesionale a benefi ciarilor;

- Proiectul „O altă şansă”- are drept scop acordarea de servicii integrate de asistenţă şi consiliere socio-medicală la domiciliul persoanelor vârstnice depen-dente şi semidependente, urmărindu-se valorifi carea la maximum a restantului funcţional şi furnizarea de servicii specializate cu scopul de a preveni marginalizarea socială şi de a contribui la reintegrarea persoanelor dependente sau semidependente;

- Proiectul „Un pas impreună”, în parteneriat cu Fundaţia Estuar, prin care se oferă adulţilor cu probleme de sănătate mintală servicii de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială, iar familiilor acestora servicii de suport, consiliere si informare, cu ajutorul unei echipe profesionale multidisciplinare.

Prin punerea în aplicare a acestor proiecte de fi nanţare externă s-a reuşit modernizarea sistemului de asistenţă socială din Sectorul 1, fi indu-le oferite benefi ciarilor servicii de calitate, la standarde europene.

Primarul Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman, a declarat că această strategie de accesare cu prioritate de fonduri externe va continua, fi ind una din puţinele soluţii de modernizare şi efi cientizare a sistemului.

Bucătăria centrului utilată modern satisface nevoile principale ale copiilor.

Pentru a evalua progresul realizat de fi ecare ţară, în pregătirea pentru aderare, Comisia Europeană redactează Rapoarte Anuale şi le înaintează Consiliului pentru a fi adoptate decizii în ce priveşte negocierile de aderare sau extinderea lor la alte ţări candidate, în baza criteriilor de aderare.

Considerând acest instrument unul dintre cele mai importante în vederea aderării, Primăria Sectorului 1 s-a ghidat în realizarea proiectelor sociale pe recomandările acestui material şi evident a avut o contribuţie relevantă la nivel local pentru progresele remarcate de Comisie.

„S-a înregistrat un progres continuu în ceea ce priveşte reforma protecţiei copilului, datorat faptului că au fost închise instituţii care funcţionau după principii învechite şi s-au creat premisele pentru alternative viabile. În România, numărul total al copiilor instituţionalizaţi este de 37.000. Au fost păstrate un număr de 85 de instituţii, majoritatea oferind educaţie în regim special de rezidenţă.

Diferenţele înregistrate între regiuni în materie de standarde în protecţia copilului sunt remediate prin organizarea de sesiuni de training şi schimburi de experienţă. Au fost adoptate standarde naţionale pentru serviciile de protecţia copilului.

La nivel local, se afl ă în plină desfăşurare procesul de integrare a Departamentelor de protecţia copilului în cadrul Departamentelor de asistenţă socială.

În iunie 2004 a fost adoptată o nouă legislaţie referitoare la drepturile copilului, afl ată în acord cu prevederile Convenţiei drepturilor copilului a ONU şi cu practicile din statele membre ale Uniunii Europene.”

Raportul Comisiei Europene

- protecţia copilului

12

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Un angajament asumat Lupta împotriva discriminării şi marginalizării sociale

R iscul marginalizării sociale reprezintă acele situaţii sau evenimente care prin acţiunea

lor au afectat în mod deosebit echilibrul unei familii sau persoane singure, independent de voinţa acesteia şi care în condiţiile lipsei oricărei măsuri de combatere, conduc la izolare şi excluziunea socială a persoanei sau familiei.

Astfel, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 funcţionează Serviciul Prevenire Marginalizare Socială şi Integrare Socială. Serviciul are drept scop prevenirea, limitarea unor situaţii de difi cultate sau vulnerabilitate, care pot genera marginalizarea sau excluziunea familiilor afl ate in difi cultate, reintegrarea socială

a acestor familii, sensibilizarea şi informarea opiniei publice despre fenomenele sociale întâlnite. Acest scop se realizează prin:

• consiliere socială a persoanei sau familiei afl ate în risc de marginalizare;

• asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă;

• intervenţii în situaţii de criză;• acordarea unui suport fi nanciar

familiei, pentru depăşirea situaţiei de criză;

• anchete sociale;• orientarea şi elaborarea docu-

men taţiei pentru persoanele asistate social în vederea obţinerii drepturilor acestora de la alte instituţii.

Serviciul Prevenire Marginalizare

Socială şi Integrare Socială, din cadrul DGAS Sector 1 desfăşoară activităţi în concordanţă cu HGR nr. 829/2002 privind Planul Anti-Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale, Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea 705/2001 privind Sistemul Naţional de Asistenţă Socială, Legea 116/2001 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Legea 272/2004 privind promovarea drepturilor copilului, HCL nr. 120/2004 privind acordarea unor sume cu titlu de ajutor de urgenţă ca măsură de prevenire şi combatere a marginalizării sociale, HCL nr. 20/2005 care urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei familiilor şi/sau persoanelor singure afl ate în criză socio economică de pe raza Sectorului 1.

Acţiunile serviciului se materializează în servicii sociale şi prestaţii acordate persoanelor marginalizate social sau afl ate în risc crescut de marginalizare socială. Acest serviciu identifi că şi evaluează persoanele şi familiile afl ate în situaţii de risc pentru prevenirea situaţiilor de criză, propune şi aplică măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de criză a familiei, acordă suport fi nanciar persoanei singure şi/sau familiei pentru depăşirea situaţiei de criză. Totodată, acelaşi serviciu elaborează documentaţia necesară pentru acordarea unui sprijin fi nanciar şi informează persoana singură sau familia în legătură cu drepturile pe care le are şi asupra modalităţilor de acordare a acestor drepturi.

Serviciul Prevenire Marginalizare Socială şi Integrare Socială se implică şi în activităţi de prevenire a riscurilor în viaţa persoanelor singure şi a familiilor prin consilierea persoanelor afl ate în risc de marginalizare, asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă, intervenţii în situaţii de criză,

13

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

diverse anchete sociale, orientarea şi elaborarea documentaţiei pentru persoanele asistate social, în vederea obţinerii drepturilor acestora de la alte instituţii.

În concluzie, acest serviciu acţionează pentru soluţionarea situaţiilor complexe ce apar la o familie afl ată în difi cultate prin întocmirea unor planuri de servicii care presupun abordarea integraltă a acestor situaţii, pentru atingerea obiectivului asumat: prevenirea marginalizării sociale şi integrarea socială a persoanelor afl ate în nevoie.

O poveste de succesDoamna Lavinia are 40 de ani şi

s-a adresat Serviciului de Prevenire a Discriminării şi Marginalizării Sociale, solicitând un ajutor de urgenţă deoarece casa în care locuieşte necesită reparaţii pe care dânsa nu le poate suporta din cauza veniturilor mici pe

care le are.Imediat Serviciul a dispus

efectuarea unei anchete sociale la domiciliul doamnei. În urma acesteia s-a constatat că familia are în componenţă şapte copii minori, veniturile acesteia fi ind formate doar din ajutor social şi alocaţia de stat pentru copii. De asemenea, s-a constatat că locuinţa familiei se afl a într-un grad avansat de degradare şi nu era dotată corespunzător pentru a putea oferi condiţii normale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Totodată, după efectuarea anchetei sociale s-a întocmit un plan de servicii care a presupus următoarele obiective:

• reintegrarea şcolară a doi dintre copii;

• consiliere în vederea obţinerii alocaţiei monoparentale;

• înscrierea unuia dintre copii la grădiniţă;

• acordarea unui ajutor de urgenţă

pentru repararea casei în scopul prevenirii separării copiilor de familie;

• consilierea psihologică a doi dintre copii;

• informarea şi responsabilizarea mamei în procesul de creştere a copiilor.

Toate obiectivele prevăzute în planul de servicii au fost atinse, în prezent familia afl ându-se în monitorizare până la depăşirea situaţiei de criză.

Povestea doamnei Lavinia nu este una singulară, în situaţia dânsei afl ându-se, din păcate, multe familii. În Sectorul 1, astfel de drame pot avea un fi nal fericit datorită efi cienţei sistemului de Asistenţă Socială. Angajaţii Direcţiei ştiu cum pot fi rezolvate problemele imediate ale fi ecărei astfel de familii. Iar pentru asta nu trebuie decât ca cei afl aţi în nevoie să li se adreseze şi să-şi prezinte sincer situaţia.

14

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

CLUBUL SENIORILOR la aniversarea a trei ani de activitate

C lubul Seniorilor a luat fi inţă la 1 octombrie 2002, ca urmare a unui proiect iniţiat de către

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 prin Serviciul Consilere Persoane Vârstnice şi este destinat persoanelor vârstnice din Sector1.

Obiectivul echipei din cadrul Clubului Seniorilor, alcătuită din psihologi, sociologi, asistenţi medicali, medici, este ca, împreună cu alte instituţii publice şi ONG-uri, să contribuie la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătăţii etc. Integrarea socială a bătrânilor este un imperativ al statului de drept, este o provocare comună biologică, socio-medicală şi umană. Serviciul Consiliere Persoane Vârstnice şi

Clubul Seniorilor vine în întâmpinarea cerinţelor şi nevoilor pensionarilor din sectorul 1, creându-le un cadru ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor, în care îşi pot face cunoscute opţiunile, doleanţele, interesele, hobby-urile.

Activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect ambiţios au întrunit pe parcursul implemetării sale, persoane de o reală valoare în societate, apreciaţi în domeniile în care au lucrat. Mulţi dintre membrii clubului s-au implicat activ în susţinerea unor programe festive, a unor mese rotunde şi dezbateri pe diverse teme de interes pentru vârstnici.

Numărul total de benefi ciari a atins până în acest an, cifra de 500 de persone. Posibilităţile oferite de programele desfăşurate în cadrul Clubului Seniorilor pentru alinarea şi desfătarea senectuţii, pentru potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea pentru ei a unor condiţii şi oportunităţi de socializare, de prevenire

a izolării, de înlesnire a comunicării, rezonează la unison cu dorinţa vârstnicilor de a fi în relaţie cu lumea, cu ideile, cu semenii lor.

Proiectele Clubului Seniorilor urmăresc diversifi carea programelor destinate persoanelor vârstnice, prin care să pună în valoare şi să exploreze potenţialul uman şi experienţa acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică. Se urmăreşte organizarea şi optimizarea unor servicii variate cu diverse forme de activitate: cognitive, informaţionale, de asistenţă, de socializare, psihoterapeutice, artistice, de agrement, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.

În acest an, întrucât aniversarea Clubului Seniorilor a coincis cu “Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice” - 1 octombrie, Primăria Sectorului 1, în colaborare cu Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice, Clubul Seniorilor, Fundaţia Culturală MATCA 2000 şi cu alte foruri neguvernamentale, au organizat prima ediţie a Festivalului “Ani de Toamnă”, ce s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, în perioada 30.09 – 02.10.2005. Festivalul a fost deschis de către Primarul Sectorului 1, domnul Andrei Ioan Chiliman. Cu acest prilej, Primarul Chiliman a ţinut să felicite membrii clubului, oferindu-le câte o fl oare şi a precizat că asistenţa socială a persoanelor vârstnice este o prioritate a administraţiei de sector, în Sectorul 1 funcţionând unul dintre cele mai performante sisteme de asistenţă socială din ţară. Acest sistem a devenit efi cient datorită accesării de către DGASPC Sector 1 a numeroase fonduri externe şi datorită unei bune colaborări cu societatea civilă.

La Clubul Seniorilor, vârstnicii au aniversat trei ani împreună cu primarul Andrei Ioan Chiliman

15

Nr. 1–Serie nouă–Noiembrie 2004Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Poşta Redacţiei

Domnul Viorel Doncea doreşte să afl e care sunt categoriile de alocaţii de care pot benefi cia cetăţenii şi care sunt condiţiile în care acestea se pot obţine.

Stimate domn, conform legislaţiei în vigoare cetăţenii pot benefi cia de patru categorii de alocaţii, în condiţiile care vor fi expuse mai jos.

1. Alocaţia de Stat pentru Copii, care se acordă în baza Legii61/1993.Această alocaţie se acordă pe bază de cerere şi de ea pot benefi cia de la Sectorul 1 numai copiii ai căror reprezentanţi legali au domiciliul sau reşedinţa, după caz, pe raza Sectorului 1. Actele necesare pentru înregistrarea acestei alocaţii sunt:

- cerere tip, care poate fi procurată de la Registratura DGASPC Sector 1;

- actul de identitate al reprezentantului legal al copilului(al unuia dintre părinţi sau, după caz, al tutorelui, curatorului, sau al persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul sau încredinţat spre creştere şi educare-copie şi original) ;

- certifi catul de naştere al copilului –copie şi original;- dosar cu şină.2. Alocaţia pentru Copii Nou-Născuţi, care se acordă

în baza Legii416/2001 privind venitul minim garantat, în cuantum de 186 RON. Aceasta se acordă prin dispoziţia primarului pe bază de cerere şi acte doveditoare.Actele se depun fi e la domiciliul mamei, fi e la locul naşterii copilului, iar acestea trebuie depuse înaintea împlinirii de către copil a vârstei de 6 luni. Alocaţia se acordă mamei până la al patrulea copil, inclusiv.

Actele necesare pentru înregistrarea acestei alocaţii sunt:- cerere tip, care poate fi procurată de la Registratura

DGASPC Sector 1;- actul de identitate al mamei-copie şi original;- certifi catul de naştere al copilului-copie şi original;- livretul de familie-copie şi original.În cazuri speciale mai este necesar să fi e prezentate şi

certifi catele de naştere ale copiilor născuţi anterior, în cazul în care mama nu este la prima naştere şi negaţie de la sectorul unde a fost înregistrată naşterea copilului, alta decât domiciliul

din actele de identitate ale mamei. În cazul în care, mama copilului născut pe raza acestui sector, domiciliază în alt sector sau în altă localitate, are nevoie de negaţie eliberată de DGASPC Sector 1, respectiv de Serviciul Alocaţii. Negaţia se eliberează pe baza unei cereri depusă la Registratura Direcţiei, iar aceasta este valabilă 30 de zile de la data eliberării.

Actele necesare pentru eliberarea negaţiei sunt:- cerere tip;- actul de identitate al mamei-copie şi original;- certifi catul de naştere al nou-născutului.3. Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, care

se acordă în baza OUG nr. 105/2003. Benefi ciază de alocaţie familiile formate din persoană singură şi copiii în vârstă de până la 18 ani afl aţi în întreţinere şi care locuiesc împreună cu aceasta, dacă realizează venituri pe membru de familie de până la 160 lei RON. Alocaţia de susţinere se acordă prin decizia Directorului executiv al Direcţiei teritoriale de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, în baza dispoziţiei primarului şi se acordă familiei care are în întreţinere copii de vârstă şcolară, în condiţiile în care aceştia urmează o formă de învăţământ potrivit legii. Totodată, această formă de sprijin se acordă pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare.

4. Alocaţia Familială Complementară, acordată în baza OUG nr. 105/2003.

Benefi ciază de această alocaţie familia formată din soţ, soţie şi copii în vârstă de până la18 ani, afl aţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună şi care realizează venituri lunare pe membru de familie de până la 160 de lei RON.Această formă de ajutor se acordă familiei care are în întreţinere copii de vârstă şcolară, în condiţiile în care aceştia urmează o formă de învăţământ organizată potrivit legii, pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare şi prin decizia Directorului executiv al Direcţiei Teritoriale pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială, în urma dispoziţiei primarului Sectorului 1.

Pentru mai multe informaţii, în ceea ce priveşte actele necesare pentru obţinerea ultimelor două tipuri de alocaţii, trebuie să vă adresaţi inspectorilor Serviciului Alocaţii, cu sediul în Bulevardul Mărăşti nr. 17, Telefon 2234197/ interior 107 sau 2229983.

16

Nr. 12 – Serie nouă – Octombrie 2005

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 B-dul Mareşal Averescu nr. 17, Bucureşti, Sector 1.Director General - Dănuţ Ioan FleacăTelefon: 021-222 42 75;dgaspc-sector1@dgaspc-sectorul1.roProgram audienţe: marţi: 12:00-14:00

Serviciul pentru Evaluare Complexă a CopiluluiŞef Serviciu: - Gancevici SandaTelefon:021-223 41 91;evaluarecomplexa@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni - marţi: 08:00-16:30, joi - vineri: 08:00-14:00

Serviciul UrgenţeŞef Serviciu:-Dobra SorinTelefon: 021/2234199; urgente@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi 08:00-18:30, vineri: 08:00-16:00

Serviciul Registratură - ArhivăŞef Serviciu: -Ciolpan MariaTelefon: 021-222 42 75;registratura@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: - luni, marti, miercuri: 08:00-19:00,joi-vineri 08:00-17:00, sâmbata: 09:00-14:00

Serviciul Anchete psihosociale şi exprimarea liberă a opiniei copiluluiŞef Serviciu: – Gabriela NicolaescuTelefon: 021-222 99 25;s.e.l.o.@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:00-16:30, vineri: 08:00-14:00

Serviciul Asistenţă MaternalăŞef Serviciu-Pilica FlorentinaTelefon: 021-222 41 94;asistentamaternala@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:00-16:30, vineri: 08:00-14:00

Birou Adopţie PostadopţieŞef Birou:-Balint FlorentinaTelefon: 021-222 99 29; familial@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:00-16:30, vineri: 08:00-14:00

Serviciul Prevenire AbandonŞef Serviciu:-Adina CodresTelefon: 223 41 95prevenireabandon@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni, miercuri, joi: 08:00-16:30, marţi: 08:00-12:00

Serviciul Venit Minim GarantatŞef Serviciu:-Anca PiţigoiTelefon: 223 65 57;venitminimgarantat@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:30-12:30

Serviciul Prevenire Marginalizare Socială şi Integrare SocialăŞef Serviciu:-Ivan DanaTelefon: 223 41 97 int. 527, 109; preveniremarginalizare@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:30-12:30

Birou Relaţii InteretniceŞef Birou:-Marin Ioana Telefon: 021-260 25 75;relatiiinteretnice@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:30-12:30

Serviciul Asistenţă Socială a Persoanelor cu HandicapŞef Serviciu:-Mihaela UngureanuTelefon: 021-222 76 22,handicaps1@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni, marţi, miercuri: 09:00-13:00

Serviciul de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor VârstniceŞef Serviciu:-Daia MironaTelefon: 222 98 46;

varstnicis1@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 08:00-16:30, vineri; 08:00-14:00

Serviciul Consiliere Persoane Vârstnice - Clubul SeniorilorŞef Serviciu-Petrescu CarmenTelefon: 021-210 50 18;clubulseniorilor@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: luni-joi: 10:00-15:00, vineri: 10:00-13:00

Serviciul AlocaţiiŞef Serviciu:-Chirvase SimonaTelefon: 021-222 99 83;alocatiis1@dgaspc-sectorul1.roProgram cu publicul: alocaţii de stat:luni-joi: 08:00-16:30, vineri: 08:00-14:00Alocaţii monoparentale şi complementare: luni - miercuri: 09:00-13:00

Contacte Utile

Revistă editată de Primăria Sectorului 1SERVICIUL IMAGINE,

CULTURĂ, PRESĂ

Editor coordonatorIoana GRINDEANSecretar general

de redacţieDragoş Ştefan RAPORTARU

Consilier literarMarian Dincă

RedactoriMarina ŢINTEA

Marius STĂNICĂAdela BACIU

Natalia OLTEANU

RedacţiaBd. Banu Manta nr. 9Sector 1–Bucureşti

Tel: 222 36 24Fax: 319 10 33

E-mail: comunicare@primariasector1.ro

www.primariasector1.ro