+ All Categories
Home > Documents > Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

Date post: 02-Feb-2017
Category:
Upload: lamnhan
View: 266 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
12
Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul VIII nr. 6 (194) z 31 martie 2006 z 12 pagini z 50 bani ACTUALITATE LECÞIA DE ISTORIE KAKI 100% Aripi pentru Nichita Ne apropiem de jumãtatea misiunii... S-au scurs deja zece sãptãmâni de când Batalionul 341 Infanterie „Rechinii albi” ºi-a preluat misiunile în Kandahar, misi- uni de asigurare a stabilitãþii acestei regiuni, de susþinere a poporului afgan în efortul lui de reconstrucþie a þãrii. Misiunile infanteriºtilor din Forþele Terestre Române sunt, în principiu, aceleaºi, din punct de vedere al cerinþelor, dar mult mai complexe în ceea ce priveºte execuþia. În mare, aceste misiuni se împart în douã categorii, interne ºi externe. „Eu n-am crezut cã o sã sar cu paraºuta. Nici cu liftul nu mergeam...”. Aºa a început discuþia mea cu medicul Batalionu- lui 495 Infanterie, cãpitanul Florin OANCEA. A terminat „Medicina militarã” în 1999, iar repartiþia a primit-o la un divizion antiaerian. A fost „sta- giar” în perioada 1999-2001. Din 2001 este medicul unitãþii. Chiar dacã Cercul Militar din Ploieºti se confruntã cu probleme administrative dificile, nu face rabat de la actul cultural – în defintiv menirea acestui tip de instituþie în garnizoanã. De aceea, nu se putea rata momentul 31 matrie, data la care, în 1953, se nãºtea poetul Necuvintelor. ªeful Cercului Militar Ploieºti, maior (r) Vasile Simion, a informat cã joi, 30 martie, la sediul instituþiei pra- hovene, a avut loc Serata Nichita. În istoriografia postbelicã se acceptã, în general, cã „Rãzboiul rece” a izbucnit chiar în anii conflagraþiei mondiale din 1939 – 1945, cãreia i-a însoþit deopotrivã sfârºitul ºi urmãrile, întãrindu-le caracterul de, nici pace, nici rãzboi, sau, mai corect spus, de pace armatã. Pentru André Fontaine „rãzboiul rece” reprezintã esenþialmente un conflict între capitalism ºi comunism. Medicul - luptãtor Planul Marshall UNIVERS SPIRITUAL “Rechinii albi” Sunteþi buni soldaþi...” www.curierul.forter.ro C M Y K Pagina 10 Virusurile: hackerii naturii! Sublocotenent Constantin PIªTEA La cãldura lumânãrilor din bivuac pânã ºi aparatul de fotografiat îþi expediazã satisfãcut câte un blitz, mulþumit fiind de secundele de adãpost. Surpriza e mare, pentru cã nu te-ai fi aºteptat sã gãseºti un dormi- tor pentru patru persoane în mormanul de zãpadã aºezat aparent la întâmplare. De fapt, nimic nu este la întâmplare pe terenul de instrucþie al Batalionului 21 Vânãtori de Munte. Totul este bine gândit ºi þine seama de potenþialul tinereþii ºi de puterea ei de a suporta vicisitudinile. Dacã te muºcã frigul ºi ai curajul sã refulezi... ver- bal, te trezeºti cu o replicã stupefiantã care te face sã realizezi cã rãbdarea are limite mai largi decât credeai: „Acum e bine. A fost ºi mai frig!”. Zâmbeºti cât îþi mai permite maxilarul ºi priveºti situaþia tacticã, un fel de joc de ºah în care albul combine- zoanelor mutã primul, pregãtindu-ºi baza ºi aºtep- tând atacul regelui. Riposta este tulburãtoare, schiurile lasã în urmã teama, iar zãpada prinde focurile de armã ca scântei ale unei sãr- bãtori. (pag.6) Maior Romeo CÎRSTESCU O dimineaþã ca oricare alta pe plaiurile zãpezilor „veºnice”. Soarele e ascuns de o pânzã densã de nori plumburii de sub care-ºi trimite câteva raze spre a vesti o primãvarã cam mult aºteptatã. Parcurgem distanþa care separã B.21 V.M. de Academia Forþelor Aeriene din Braºov, în patruzeci ºi cinci de minute, admirând splen- doarea ºi mãreþia munþilor noºtri. Odatã ajunºi la locul de destinaþie, facem cunoºtinþã cu maiorul BANÃ, locþiitorul comandantului B. 21 V.M., cel care pentru aproxi- mativ douã ore va fi gazda noastrã. (pag.7) Tunete pe creste C M Y K VICTORIA
Transcript
Page 1: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 6 (194) 31 martie 2006 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Aripi pentru Nichita

Ne apropiem de jumãtatea misiunii... S-au scurs dejazece sãptãmâni de când Batalionul 341 Infanterie„Rechinii albi” ºi-a preluat misiunile în Kandahar, misi-uni de asigurare a stabilitãþii acestei regiuni, de susþinerea poporului afgan în efortul lui de reconstrucþie a þãrii.

Misiunile infanteriºtilor din Forþele Terestre Românesunt, în principiu, aceleaºi, dinpunct de vedere al cerinþelor,dar mult mai complexe în ceeace priveºte execuþia. În mare,aceste misiuni se împart în douãcategorii, interne ºi externe.

„Eu n-am crezut cã o sã sar cu paraºuta. Nici culiftul nu mergeam...”.

Aºa a început discuþia mea cu medicul Batalionu-lui 495 Infanterie, cãpitanulFlorin OANCEA. A terminat„Medicina militarã” în 1999, iarrepartiþia a primit-o la undivizion antiaerian. A fost „sta-giar” în perioada 1999-2001.Din 2001 este medicul unitãþii.

Chiar dacã Cercul Militar din Ploieºti se confruntã cuprobleme administrative dificile, nu face rabat de la actulcultural – în defintiv menirea acestui tip de instituþie îngarnizoanã. De aceea, nu se putea ratamomentul 31 matrie, data la care, în1953, se nãºtea poetul Necuvintelor.

ªeful Cercului Militar Ploieºti,maior (r) Vasile Simion, a informat cãjoi, 30 martie, la sediul instituþiei pra-hovene, a avut loc Serata Nichita.

În istoriografia postbelicã se acceptã, în general, cã„Rãzboiul rece” a izbucnit chiar în anii conflagraþieimondiale din 1939 – 1945, cãreia i-a însoþit deopotrivãsfârºitul ºi urmãrile, întãrindu-lecaracterul de, nici pace, nicirãzboi, sau, mai corect spus, depace armatã.

Pentru André Fontaine„rãzboiul rece” reprezintãesenþialmente un conflict întrecapitalism ºi comunism.

Medicu l - l up tã to r

Planul Marshal l

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

“Rechinii albi”

“Sunteþi buni soldaþi...”

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Virusurile: hackerii naturii!

Sublocotenent Constantin PIªTEALa cãldura lumânãrilor din bivuac pânã ºi aparatul

de fotografiat îþi expediazã satisfãcut câte un blitz,mulþumit fiind de secundele de adãpost. Surpriza emare, pentru cã nu te-ai fi aºteptat sã gãseºti un dormi-tor pentru patru persoane în mormanul de zãpadã aºezataparent la întâmplare.

De fapt, nimic nu este la întâmplare pe terenul deinstrucþie al Batalionului 21 Vânãtori de Munte. Totuleste bine gândit ºi þine seama de potenþialul tinereþii ºide puterea ei de a suporta vicisitudinile.

Dacã te muºcã frigul ºi ai curajul sã refulezi... ver-bal, te trezeºti cu o replicã stupefiantã care te face sãrealizezi cã rãbdarea are limite mai largi decât credeai:„Acum e bine. A fost ºi mai frig!”. Zâmbeºti cât îþi maipermite maxilarul ºi priveºti situaþia tacticã, un fel de

joc de ºah încare albulc o m b i n e -zoanelor mutãp r i m u l ,pregãtindu-ºibaza ºi aºtep-tând ataculr e g e l u i .Riposta estetulburãtoare,schiurile lasãîn urmãteama, iar

zãpada prinde focurile de armã ca scântei ale unei sãr-bãtori. (pag.6)

Maior Romeo CÎRSTESCUO dimineaþã ca oricare alta pe

plaiurile zãpezilor „veºnice”.

Soarele e ascuns de o pânzã densãde nori plumburii de sub care-ºitrimite câteva raze spre a vesti oprimãvarã cam mult aºteptatã.

Parcurgem distanþa care separãB.21 V.M. de Academia ForþelorAeriene din Braºov, în patruzeci ºicinci de minute, admirând splen-doarea ºi mãreþia munþilor noºtri.Odatã ajunºi la locul de destinaþie,facem cunoºtinþã cu maiorulBANÃ, locþiitorul comandantuluiB. 21 V.M., cel care pentru aproxi-mativ douã ore va fi gazda noastrã.(pag.7)

Tunete pe creste

CMYK

V I C T O R I A

Page 2: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BAGDAD - Forþele irakiene vor controla 75 lasutã din teritoriu pânã la toamnã. General-locote-nentul Peter Chiarelli, numãrul doi al armatei ameri-cane în Irak, a afirmat cã obiectivul este acela caforþele de securitate irakiene - antrenate de StateleUnite - sã preia controlul asupra a aproximativ 75 lasutã din teritoriul þãrii pânã “la sfârºitul verii”. Înprezent controleazã 50% din suprafaþa Irakului.Statelor Unite vor sã dezvolte niºte forþe irakiene efi-ciente, ceea ce va permite ca efectivele Bagdadului sãpreia controlul asupra unei pãrþi tot mai mari a teritori-ului. Astfel, SUA îºi vor reduce numãrul trupelor, careîn prezent este de 133.000 de militari. „Cred cã toateindiciile conduc la ideea cã vom reuºi”, a declarat elpresei de la Pentagon, într-o teleconferinþã din Irak,fãcând referire la planul de transfer a responsabilitãþiicãtre forþele irakiene. Chiarelli a mai precizat cã Irakulpare în prezent sã fie mai aproape de un rãzboi civildecât în orice alt moment de la declanºarea invazieidin martie 2003. WASHINGTON - Rumsfeld -Retragerea din Irak, echivalentul restituirii Ger-maniei naziºtilor. Retragerea din Irak în acestmoment ar fi echivalentul predãrii Germaniei înmâinile naziºtilor, la sfârºitul celui de-al doilea RãzboiMondial, a scris secretarul american al Apãrãrii, Don-ald Rumsfeld, într-un articol publicat în cotidianuluiWashington Post, la trei ani de la invadarea acesteiþãri, transmite Reuters. Potrivit lui Rumsfeld,“teroriºtii” încearcã sã alimenteze tensiunile intercon-fesionale pentru a genera un rãzboi civil, dar a comen-tat cã aceºtia “privesc cu teamã” progresele înregis-trate în Irak în ultimii trei ani. În viziunea lui Rumsfeldînsã, insurgenþa irakianã începe sã slãbeascã. Rums-feld este de pãrere cã dacã forþele americane nu se vorretrage în acest moment din Irak, “existã motive înte-meiate de a crede cã susþinãtorii lui Saddam Hussein ºiteroriºtii vor umple golul rãmas - iar lumea liberã s-arputea sã nu mai dispunã de voinþa necesarã pentru a seconfrunta din nou cu aceºtia”. LONDRA – În Irakmor zilnic, în medie, 50 de oameni. Fostul premierirakian Iyad Allawi a declarat la Londra, cã în Irak sedesfãºoarã un rãzboi civil ºi cã se apropie momentulîn care violenþe interconfesionale se vor extinde laîntregul Orient Mijlociu. “Este regeretabil cã ne aflãmîntr-un rãzboi civil. Zilnic mor în medie 50 pânã la 60de persoane în toatã þara, uneori numãrul acestorafiind mai mare. KARBALA - Trei rachete de tipGrad au fost lansate asupra oraºului Karbala. Treirachete de tip Grad au vizat oraºul sfânt ºiit Karbala,fãrã a provoca însã victime, deºi sute de mii de cred-incioºi se aflã acolo în pelerinaj cu ocazia celei de-a40-a zi a sãrbãtorii Ashura, transmite AFP. “În total,trei rachete de tip Grad au fost lansate în direcþiaoraºului Karbala, dintre care douã au cãzut în zonenepopulate iar cea de-a treia în localitate”, a spusguvernatorul oraºului, Akil al-Khazaali. RacheteleGrad, a cãror fabricare a fost lansatã în URSS pentrua încloui celebrele Katiuºa, au o razã de acþiune de 25de kilometri. Guvernatorul a declarat cã a solicitatsprijinul Forþei multinaþionale din Irak pentrusupravegherea spaþiului aerian pe toatã durata peleri-najului, dar a precizat cã s-a dat curs acestei cereri.Temându-se de eventualitatea comiterii unor aten-tate, forþele de securitate ºi-au sporit prezenþa înzonã. Potrivit ºefului poliþiei locale, 10.000 depoliþiºti, 2.000 de membri ai trupelor de comando ºi1.500 de militari au ajutat la menþinerea securitãþii înregiune. Guvernatorul oraºului Karbala a explicat cã,în opinia sa, “mausoleele ºiite rãmân o þintã bunãpentru takfiri (partizanii liderului al-Qaida în Irak,Abu Mussab al-Zarqawi), deoarece aceºtia doresc sã-i vâneze pe Ahl al-Bait (ºiiþi)”. SARAJEVO -Acord politic în Bosnia privind reforma consti-tuþionalã sprijinitã de SUA. Liderii sârbilor,croaþilor ºi musulmanilor din Bosnia au ajuns la unacord în ceea ce priveºte reforma constituþionalã spri-jinitã de Statele Unite, care ar consolida ºi eficientizaguvernul central, facilitând procesul de aderare a þãriila Uniunea Europeanã ºi NATO, transmite Reuters.Principalele ºapte partide au decis cã preºedinþiaþãrii, care în prezent este asiguratã de trei persoane,va fi în viitor exercitatã de o singurã persoanã, careva fi sprijinitã de doi vicepreºedinþi. Politicienii austabilit de asemenea dublarea numãrului mandatelordin Parlamentul central, care vor fi 87, ºi simplifi-carea modului de funcþionare a acestuia. Reprezen-tanþii formaþiunilor politice ajunseserã anterior la unacord pentru a extinde de la nouã la 11 a numãruluiportofoliilor ministeriale ºi pentru a spori preroga-tivele premierului, care deþinea puteri limitate. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: [email protected]

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64406

C 6 /2006

Motto :„„EEssttee uunn rriisscc ppee ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã-ll aacccceeppþþiiaattuunnccii ccaanndd iieeii ddeecciizziiaa ddee aa uurrmmaa ccaarriieerraa aarrmmeelloorr..RRiissccuurrii ssuunntt oorriiuunnddee!!““

IInnddiivviidduull ttrreebbuuiiee iinnffoorrmmaatt ccoorreecctt îînn lleeggããttuurrãã ccuu cceeeeaaccee aarree ddee ffããccuutt,, ccuu cceeeeaa ccee uurrmmeeaazzãã ssãã ffaaccãã,, ccee iill aasstteeaapp-ttãã îînn aacceeaassttaa pprrooffeessiiee.. TToottddeeaauunnaa vvaa eexxiissttaa oo ddiissccoorrddaann-ttaa îînnttrree cceeeeaa ccee îîþþii pprrooiieecctteezzii,, cceeeeaa ccee îîþþii ddoorreeººttii ººii rreeaa-lliittaattee.. EEssttee oo ddiissccoorrddaannþþãã îînnttrree iimmaaggiinneeaa mmeeaa ddeesspprree

aacceell lluuccrruu ººii cceeeeaa ccee ggããsseesscc.. DDiinn aacceeaassttãã ddiissccoorrddaannþþããîînncceepp ssãã aappaarrãã pprroobblleemmee iinntteerriiooaarree ddee aaddaappttaarree,, ddaarr eelleeppoott ffii ddeeppã㺺iittee.. EEllee aappaarr nnuu nnuummaaii îînn aarrmmaattãã,, ccii ººii îînn vvaaþþaacciivviillãã..

Termenul ccaarriieerrãã este folosit, de regulã, pentru adesemna miºcarea ascendentã a individului într-undomeniu de activitate, concomitent cu creºterearesponsabilitãþilor.

Alegerea carierei de subofiþer este, în opinia oricãruiindivid, o probã a tãriei de caracter. Dacã la început fac-torii motivaþionali sunt clar conturaþi, pe parcursul

evoluþiei în carierã apar probleme legate de adaptare larigorile vieþii de militar.

La momentul deciziei, armata este perceputã, înprimul rând, ca o mare provocare.

Realizarea unei autoevaluãri ºi proiectarea amã-nunþitã a drumului pe care vei merge pentru a-þi atingescopurile propuse sunt etape importante pentru o moti-vare corectã în alegerea unei cariere.

Factorii care contribuie la luarea unei decizii pentru

cariea militarã sunt în general pãrinþii, unchii care te sfã-tuiesc sã pleci de acasa, la 14 ani, pentru a urma uncolegiu militar. Pentru misiunile militare si ceea ce pre-supun acestea - spirit de aventura etc. - hotãrãºti singurmai tîrziu.

În cariera militarã, demonstrarea unei motivaþii ºi aunui caracter puternic, hotãrârea ºi curajul, tinereþea ºientuziasmul, conºtiinþa ºi luciditatea sunt condiþiiesenþiale pentru parcurgerea unui drum sigur prin lungacarierã a armelor.

Sergent major Marian URECHEATU

Mizele carierei de subofiþer

Primii militari ai Forþelor AerieneRomâne, care vor prelua, începând cu1 aprilie a.c., comanda AeroportuluiInternaþional Kabul (KAIA), au plea-cat în Afganistan de la Baza 90 Trans-port Aerian, la bordul unui avion C130 Hercules. Un numãr de 39 de mil-itari vor lua în primire, de la contin-gentul elen, conducerea aeroportuluiafgan, încadrând funcþii din structura

administrativã ºi din cea de comandãale aeroportului. Detaºamentul româ-nesc îºi va desfãºura activitatea încadrul Forþei de Asistenþã de Securi-tate din Afganistan, ISAF, aflatã subcomanda operaþionalã a NATO. Prin-cipalele misiuni pe care militariiromâni le vor îndeplini, timp de patruluni, sunt conducerea aeroportului,coordonarea operaþiilor aeriene zilnice,

controlul decolãrilor, aterizãrilor ºimonitorizarea traficului aerian dinzonã. De asemenea, militarii românivor analiza ºi prognoza condiþiilemeteorologice pentru asigurarea secu-ritãþii zborurilor, vor menþine aparatu-ra de comunicaþii în parametriifuncþionali ºi vor asigura sprijinullogistic al operaþiunilor de pe aeroport.

Biroul de Presa al M.Ap.N.

Militari ai Forþelor Aeriene Române preiau comandaAeroportului Internaþional Kabul

„Golden Mask 06”Un pluton de decontaminare radiologicã, bacteriologicã ºi chimicã

(R.B.C.) din compunerea Batalionului 49 Apãrare N.B.C., a plecat sâmbãtã18.03.2006, pentru aproximativ o lunã de zile, în Germania unde sedesfãºoarã exerciþiul multinaþional „Golden Mask 06”.

Subunitatea piteºteanã a fost aleasã ca parte integrantã a BatalionuluiMultinaþional de Apãrare C.B.R.N. sub comanda Germania, desemnatã naþi-une lider.

În cadrul batalionului, independent sau împreunã cu alte subunitãþi deprofil din þãrile participante la exerciþiu, plutonul va executa misiuni de spe-cialitate în sprijinul Forþei de Rãspuns NATO. Subunitatea R.B.C. a fost eva-luatã ºi certificatã naþional, iar acum se aflã în etapa de pregãtire ºi evaluaremultinaþionalã. Pe timpul participãrii la exerciþiul „Golden Mask 06” plutonulva fi certificat ºi multinaþional.

Plutonul, format din 36 de militari profesioniºti se aflã sub comandalocotenentului Dãnuþ PESCARIU. Activitatea propriu-zisã este una dinetapele procesului de operaþionalizare a întregii unitãþi care în viitor va exe-cuta misiuni de specialitate în cadrul forþelor dislocabile NATO.

„Sunt foarte emoþionat ºi totodatã fericit cã acest pluton din unitatea la acãrei comandã sunt ne va prezenta în cadrul acestei misiuni. Militarii, pro-gramul de instruire ºi modernizare recente la care au fost supuse tehnica ºiechipamentele din dotare îmi dau speranþa cã subunitatea va avea rezultatebune” – ne-a declarat locotenent-colonelul Constantin GHEORGHE, coman-dantul unitãþii.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ[email protected]

S-au întors din misiune

vânãtor i i de munte

Batalionul 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”din Câmpulung-Muscel ºi-a primit, pe platoul unitãþiivulturii plecaþi acum aproape 6 luni, în Kosovo. ªiatunci, ca ºi acum, ploaia a creat decorul festivitãþii.

Ca întotdeauna, la Câmpulung-Muscel, rudele auvenit cu mic cu mare ºi au invadat unitatea. Bucuriarevederii a fost mare.

Pe timpul discursurilor s-a subliniat faptul cã vânã-torii de munte ºi-au desfãºurat în condiþii bune activi-tatea ºi cã au fost apreciaþi de cãtre conducerea ita-lianã.

S-au comportat ca „adevãraþi ambasadori ai þãrii ºiai oraºului Câmpulung”, lucru subliniat ºi acum, ca ºila plecare, de cãtre primarul oraºului Cãlin ANDREI.

Locþiitorul comandantului Brigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”, colonelul GheorgheVÃTÃMANU-COANTÃ, în cuvântul sãu, a þinut sãprecizeze cã „militarii din Câmpulung sunt cei maiantrenaþi VM-iºti din România.

Aºa cum am spus, bucuria revederii a fost mare ºinimeni nu a mai bãgat în seamã ploaia care s-a revãr-sat peste localitate toatã ziua. (P.I.)

Page 3: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006 Pagina 3

“Rechini i albi” “Sunteþi buni soldaþi . . .”Ne apropiem de jumãtatea misiunii... S-au scurs deja

zece sãptãmâni de când Batalionul 341 Infanterie „Rechiniialbi” ºi-a preluat misiunile în Kandahar, misiuni de asigu-rare a stabilitãþii acestei regiuni, de susþinere a poporuluiafgan în efortul lui de reconstrucþie a þãrii.

Misiunile infanteriºtilor din Forþele Terestre Românesunt, în principiu, aceleaºi, din punct de vedere al cerinþelor,dar mult mai complexe în ceea ce priveºte execuþia. În mare,aceste misiuni se împart în douã categorii, interne ºi externe.Cele interne, cum sunt paza Bazei Kandahar, a bazarului cese desfãºoarã sãptãmânal în imediata apropiere a bazei sausecurizarea operaþiunilor logistiec clasa I ºi a III-a, implicãzilnic mai mult de 100 de militari. Asigurarea operaþiunilorlogistice presupune, atât verificarea camioanelor ºi perso-nalului, cât ºi securizarea zonei de descãrcare a con-tainerelor, atât pentru trasporturile umanitare, cât ºi pentrutransporturile de carburanþi-lubrifianþi. Misiunea militarilorromâni este de a verifica toate autovehiculele care intrã înbazã ºi leînsoþesc pe tim-pul staþionãrii,pentru cã oricaredintre acesteapoate fi op o t e n þ i a l ãa m e n i n þ a r e ,principalele cãide acþiune aleforþelor anticoa-liþie fiind de obi-cei folosirea dis-p o z i t i v e l o re x p l o z i v eimprovizate, cepot fi uºorataºate acestorcamioane.

În ceea cepriveºte misiu-nile externe, maivariate ºi ceva mai complexe în ultima lunã, pânã la aceastãorã au fost executate peste 170. Acestea constau în transpor-turi ºi distribuire de materiale umanitare (7), misiuni cufocus medical (14), de evaluare a satelor (72), SHURA(întâlniri cu liderii locali ºi bãtrânii satelor la sediile dis-trictelor-19), patrule de recunoaºtere (23), puncte temporarede control trafic (38). De asemenea, au fost executate înaceastã perioadã ºi 16 trageri de iluminare în sprijinul acþiu-nilor Forþelor Coaliþiei de contracarare a eventualelor atacuriasupra bazei KAF. În ultimele 6 sãptãmâni, în paralel cumisiunile curente pe care le desfãºoarã „Rechinii albi”, s-aadãugat ºi asigurarea securitãþii unei echipe EOD, care seocupã de deminarea zonelor limitrofe bazei unde ne aflãm.

Misiunile care au fost executate în aria de responsabili-tate a „Rechinilor albi” au cuprins un numãr de 61 de sate,adicã mai mult de jumãtate din câte existã în cele douã dis-tricte, DAND ºi DAMAN. Mai trebuie reþinut ºi faptul cã înmulte dintre acestea au fost executate mai multe misiuni,adicã dupã o zi în care s-a executat e evaluare a satelor, la uninterval scurt de timp a fost organizatã în acelaºi loc o misi-une cu caracter umanitar, de distribuire de ajutoare sau cuscop strict medical, în care medicii noºtri au acordat consul-taþii ºi au împãrþit medicamente.

În paralel cu executarea misiunilor interne ºi externe, învederea securizãrii ºi sprijinirii reconstrucþiei Afganistanu-lui, militarii Batalionului 341 Infanterie „Rechinii albi”desfãºoarã activitãþi de pregãtire, prevãzute în planulpregãtirii pentru luptã, exerciþii cu trageri de luptã pe timpde zi ºi de noapte cu armament uºor de infanterie sau cu

armamentul de pe transportoarele blindate, în poligoanelespecial amenajate din baza militarã de dislocare.

La sfârºitul lunii februarie, la Baza Militarã de la Kan-dahar a avut loc rotirea brigãzilor care asigurã operaþiuniledin sudul Afganistanului, comanda fiind prealuatã de Briga-da Multinaþionalã de Sud „AEGIS”, comandatã de gl. bg.David A. FRASIER. La scurt timp de la preluarea misiu-nilor, noul comandant a dorit nu numai sã îºi cunoascã sub-ordonaþii, dar ºi sã îi vadã în acþiune, motiv pentru care aparticipat împreunã cu comandantul Batalionului 341 Infan-terie „Rechinii albi”, lt.col. dr. Vasile VREME, la una dintreadunãrile liderilor locali- SHURA- din districtul DAMAN,într-o misiune planificatã ºi condusã de militarii români.

La finalul întâlnirii, la care au participat 14 dintre lideriilocali, generalul FRASIER i-a asigurat pe cei de faþã deîntreaga disponibilitate a militarilor pe care îi conduce, atâtpentru a-i ajuta, cât ºi pentru îmbunãtãþirea climatului desecuritate în zonã.

De asemenea, comandantulBrigãzii Multinaþionale le-a cerutliderilor afgani sã apeleze cuîncredere la militarii români,pentru cã eventualele lor solic-itãri vor ajunge, cu siguranþã, laconducerea Brigãzii Multi-naþionale, pentru cã „noi lucrãmpentru voi”, a conchis generalul.

La încheierea misiunii, gener-alul FRASIER a apreciat profe-sionalismul prin care militariiromâni abordeazã fiecare misi-une din aria de responsabilitate,precum ºi modul de relaþionarecu populaþia localã, afganã,considerând cã deschiderea decare dãm dovadã este beneficãmisiunii noastre aici.

Aceastã activitate comunã, încare, practic, generalul canadiana vrut sã aprecieze singur cali-

tatea ºi profesionalismul infanteriºtilor români, a fost urmatãla scurt timp de o vizitã de câteva ore în tabãra româneascã,la invitaþia comandantului Batalionului 341 Infanterie, pen-tru a cunoaºte ºi militarii din comandament ºi comandanþiide companie. Pe durata vizitei, generalului canadian i-a fostprezentat un briefing cu principalele coordonate ale misiuniidetaºamentului românesc aici, dupã care a urmat turul cam-pului, care a inclus vizitarea bisericii ortodoxe contruitã demilitari, birourile comandamentului, ale subunitãþilor, parculauto ºi nu în ultimul rând infirmeria.

La finalul întâlnirii, comandantul brigãzii s-a declaratmulþumit de ceea ce a vãzut în tabãra româneascã ºi a þinutsã reaminteascã ºi misiunea la care a participat împreunã cumilitarii din Forþele Terestre Române, în urmã cu douã sãp-tãmâni: “Am fost foarte impresionat de voi când am fostîmpreunã în misiune. Este foarte bine cum procedaþi, sun-teþi buni soldaþi ºi îmi place ceea aþi fãcut pânã acum ºivreau sã faceþi acelaºi lucru ºi de aici înainte.” GeneralulFRASIER s-a referit apoi la principala misiune a “Rechiniloralbi” la Kandahar, paza Bazei KAF: “acest camp este o þintãbunã, aºa cã misiunea dumneavoastrã este foarte importan-tã aici. Vã faceþi treaba ºi apreciez acest lucru”.

Activitãþile militarilor români nu se reduc doar la exe-cutarea misiunilor încredinþate de eºalonul superior. Pentrucã timp de ºase luni misiunea noastrã presupune a inter-acþiona cu populaþia localã, încercãm sã învãþãm câte cevadespre ei. Nu este suficient sã îi ajuþi direct, sã le împarþi ali-mente sau îmbrãcãminte, sã le aduci un medic atunci cândsunt în suferinþã. Important este sã le arãþi în primul rând cã

îi respecþi. Cã eºti musafir la ei acasã ºi cã tradiþiile lor suntla fel de importante ca ºi ale noastre. Acesta este motivulpentru care ziua de 21 martie, Anul Nou în tradiþia afganã,nu a trecut neobservat în tabãra româneascã. Pentru a le uracele cuvenite cu acest prilej, comandantul Rechinilor Albi,locotenent-colonel dr. Vasile VREME, a avut o întâlnire cucomandantul Corpului 206 Sud Al Armatei NaþionaleAfgane, generalul RAHMUTULLAH ROUFI ºi cu gene-ralul RABDUL RAZIC SHERZAI, o altã importantã per-sonalitate localã, transmiþând, în acelaºi timp felicitãri ºiguvernatorului Provinciei Kandahar, ASSABULLAHKHILID. Gestul militarilor români a fost extrem de apreciatde cãtre oficialii afgani, fiind de remarcat modul în care, îndoar 8 sãptãmâni de misiune, militarii Batalionului 341Infanterie au reuºit sã îºi facã foarte clar înþelese intenþiile,sã îºi facã în acelaºi timp bine simþitã prezenþa ºi sã ajungãsã fie cãutaþi de cãtre localnici care, iatã, ne simt aproape ºimai ales de ajutor.

Colaborarea militarilor români la Kandahar este foarteimportantã ºi în ceea ce priveºte o bunã relaþionare cuForþele Coaliþiei, însemnând nu numai misiuni comune, darºi alte activitãþi comune. În perioada 20 februarie- 14 mar-tie, a.c., în Baza Militarã de la Kandahar (KAF), Afganistan,s-a desfãºurat o cursã de alergãri pe distanþa de 3653 demile, în care 12 alergãtori din Regatul Unit al Marii Britaniiºi Irlandei de Nord, Canada, Statele Unite, Olanda ºi Româ-nia au acoperit distanþa calculatã în linie dreaptã dintre BazaKAF ºi Cambridge (Marea Britanie) în 21 de zile ºi 19 ore.Programul de alergãri, atât pe zi, cât ºi pe noapte (non stop),a cuprins o distanþã zilnicã de 14 mile în aproximativ douãore de alergare.

România a fost reprezentatã în aceastã cursã de locote-nentul Dan GÂRBOAN, din cadrul Batalionului 341 Infan-terie „Rechinii albi”. Scopul competiþiei a fost acela de aîntãri spirirul de colaborare între militarii din Kandahar, iarbanii strânºi prin organizarea acestei întreceri vor fi folosiþiîn beneficiul unor instituþii caritabile care îngrijesc monu-mente comemorative sau cimitire militare din Marea Bri-tanie ºi Europa. Întrebat de ce a simþit nevoia sã participe laaceastã cursã, locotenetul GÂRBOAN a spus: „Am privitaceastã competiþie ca pe o provocare ineditã, o ocazie de amã lupta cu mine însumi, de a-mi descoperi propriile limiteºi de a-mi testa voinþa. Un alt aspect care m-a determinat sãparticip la acest eveniment este faptul cã am dorit sã joc unrol activ în acest proiect caritabil. ªi, poate un al treileamotiv, ar fi acela cã nu vreau sã trãiesc numai din aminti-rile unor lucruri extraordinare pe care le-am fãcut, ci vreausã continuu, sã merg mai departe; sau dacã vreþi sã alergmai departe.”

Cam asta facem toþi, nu? Fiecare zi trecutã aduce cu sineo nouã misiune adãugatã la celelate, alþi kilometri parcurºi,alþi oameni pe care îi întâlneºti...

Dupã ce Brigada Multinaþionalã a preluat misiunile de lapredecesorii americani, a trebuit sã ne luãm „la revedere” dela cei cu care am colaborat atât de bine de la sosirea noastrãîn teatrul de operaþii din Afganistan. Zilele trecute a fostorganizat un mic ceremonial. Mai mult o întâlnire informalãcu militarii americani de la Compania de Poliþie Militarã,foarte apropiaþi de batalionul românesc deoarece ne-auînsoþit cu HMMW-urile lor în fiecare patrulã, pentru a neasigura securitatea cu dispozitivele de bruiere a eventualelorDEI-uri (dispozitive explozive improvizate) telecomandate.Comandantul „Rechinilor albi” a þinut sã le mulþumeascãpersonal celor care au însoþit patrulele româneºti ºi sã leîmnâneze personal certificate de apreciere. La rândul sãu, aprimit de la aceºtia nu numai aprecieri pentru gestul fãcut,dar ºi o frumoasã plachetã cu simbolurile Companiei lor.

Locotenent Alice MOLDOVAN

De multe ori s-a spus cã dumnezeirea este maiaproape de moldoveni. O dovadã este, probabil, ºi mul-titudinea de biserici ºi mânãstiri care lumineazã zona.S-au poate moldovenii doar au reuºit sã-ºi exprime maibine credinþa faþã de un Dumnezeu care ne însoþeºte latot pasul ºi pe care Îl invocãm zilnic. Nu ºtiu, dar odatãcu venirea militarilor focºãneni în Camp Mittica, micuþabisericuþã de lemn a devenit un loc de rugãciune comunpentru mai multe naþii din cadrul coaliþiei.

În fiecare dimineaþã îl vezi, de cu noaptea în cap,mergând de la un TAB la altul, de la un grup de militari laaltul. E cãpitanul preot Ionel VRÎNCEANU. Nimeni nuîndrãzneºte sã iasã pe poarta taberei fãrã binecuvântarea sa.Fãrã grabã, rosteºte rugãciunea fiind urmat de militari. Suntºoapte de speranþã ce se ridicã în liniºtea nopþii. „Mai binenu plecãm în misiune, decât sã ieºim fãrã a ne fi rugat cupãrintele, spunea cu convingere un fruntaº.” Ultimelecuvinte de îmbãrbãtare ºi platoul de îmbarcare rãmâne gol.A început o nouã zi, una la fel ca oricare alta.

E casa DomnuluiLa început, în primele sãptãmâni, au venit din curiozi-

tate. Erau doi-trei de la crucea roºie italianã. Îi atrãgea sluj-ba ce se auzea din staþia bisericuþei. Veneau, ascultau ºiapoi, fãrã un cuvânt, plecau.

Mai târziu au început sã cearã explicaþii. „S-au minunatcând au vãzut sfinþii pictaþi în interiorul bisericuþei. Sunt

comuni cu cei catolici, spunea preotul Vrînceanu, ºi proba-bil asta i-a atras. Sfântul Gheorghe, purtãtor de biruinþe,Sfântul Nicolae sau Sfântul Petru doar pronunþia numelui îideosebeºte.” Uºor, uºor s-au înmulþit enoriaºii. Carabinieri,militari americani veniþi din baza din Tallil. Duminica e unamestec de uniforme de diferite naþii. Români, italieni,americani, britanici. Fiecare participã, dupã puteri ºi pri-cepere, la slujbã. Se roagã în Postul Paºtelui la iertareapãcatelor ºi la o misiune cât mai uºoarã. „Am un pluton încare sunt zece militari ortodocºi, bosniaci, spunea capela-nul ºef american locotenent-colonelul Stanlei BAMBERG.Este unpluton cucâte zeceoameni der e l i g i ec a t o l i c ã ,o r t o d o x ãºi musul-manã. Amcãutat osoluþie casã benefi-cieze ºi eide servi-ciul reli-gios înn o a p t e aÎnvierii.” Asta se întâmpla acum câteva sãptãmâni. De atun-ci, a tot venit însoþit de alþi militari.

Pentru a fi aproape de sufletul fiecãrui credincios, slujbaeste presãratã cu explicaþii în limba italianã ºi englezã. Lasfârºit se continuã cu discuþii pe diferite teme. Este un ritual

la care fiecare participã cu bucurie. Pentru moment uitã degriji, uitã de ce este aici. Micuþa bisericuþã a devenit locul deîntâlnire, chiar ºi pentru câteva ore, a unor oameni cãrora lee dor de casã, de liniºte. ªi aici o gãsesc din plin.

Duminicã, dupã Buna Vestire, tabãra focºãneanã adevenit neîncãpãtoare. Biserica aºijderea. Cu modestiepãrintele VRÃNCEANU spune cã atracþia este biserica, nuharul sãu. Indiferent care este motivul, bucuria i se citeºte înpriviri. Demult nu se mai încape înãuntru. Dar nu conteazã.

E ora nouã. În toatã tabãra nu se mai aude decât staþiabisericii. Slujba pluteºte peste aerul cald ºi prãfuit. Fãrã dis-

criminare, preotul moldovean dã citire rugãciunilor desãnãtate ale enoriaºilor sãi: Preorag, Anka, Paul, Vasile,Zaravico, Ion, Lyubica, Giuliano. Sunt oameni care seroagã pentru sine ºi pentru cei de acasã. Indiferent delimba în care este rostit, totul este spus din suflet. Pe ne-simþite, presãrat de explicaþii, timpul se scurge. Sfârºitulslujbei este dat de Tatãl Nostru rostit în toate limbilereprezentate în micuþul lãcaº. Ceea ce la început a fost ocuriozitate, acum a devenit o tradiþie, o normalitate.Nimãnui nu i se mai pare neobiºnuitã prezenþa altor mili-tari decât cei români la aceste slujbe. Mirosul de tãmâieeste împrãºtiat de instalaþiile de aer condiþionat.

Ultimele sunete se pierd în aer. La ieºire, aceastãneobiºnuitã comunitate de enoriaºi discutã, îºi facfotografii ºi primesc, din partea preotului, iconiþe ºi cru-ciuliþe de lemn.

Pentru liniºtea ce i se citeºte pe chipul fiecãruia, bucu-ria pãrintelui VRÎNCEANU eate nedisimulatã. Se-nchinã ºipleacã liniºtiþi. Sunt pregãtiþi sã înfrunte o nouã sãptãmânãaºteptând, ca de la sine înþeles, slujba de duminica viitoare.

Locotenent Marius NIÞULESCU

Slujba mult ietnicã

Page 4: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

Legea nr.21/1924 – a reprezentat pânã în ianuarie 2000cadrul juridic, certificatul de naºtere a tuturor asociaþiilor ºi fun-daþiilor ce au fiinþat în perioada interbelicã sau au fost înfiinþatedupã decembrie 1989.

Printre asociaþiile ce au fost reînfiinþate dupã revoluþie, senumãrã ºi Uniunea Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºiîn Retragere (U.N.C.M.R.R.), o structurã apoliticã, independen-tã, democraticã, nonprofit ºi deschisã ce se adreseazã tuturorcadrelor militare provenite din activitate în cadrul armatei ºiaflate în rezervã sau în retragere precum ºi soþiilor (sau soþilor)acestora.

Toate structurile legal constituite: filiale, asociaþii, federaþii,confederaþii au de îndeplinit, în principal, urmãtoarele scopuri:participarea la dezvoltarea gândirii militare româneºti; culti-varea dragostei faþã de patrie, a ataºamentului faþã de simboluriºi idealuri ale poporului român ºi armatei sale, a respectului faþãde Imnul de Stat ºi Drapelul României; dezvoltarea cama-raderiei între cadrele militare în rezervã ºi în retragere, precumºi între acestea ºi cadrele militare aflate în activitate; partici-parea la educarea tineretului în spiritul dragostei faþã de patrie,de trecutul glorios al poporului român ºi al armatei sale; parti-ciparea la acþiuni de identificare, conservare ºi popularizare amonumentelor istorice; stimularea acþiunilor de întreþinere acimitirelor militare ºi de înfiinþare a altora noi; intervenþii pelângã organele de stat, agenþi economici ºi instituþii pentruangajarea în serviciu a pensionarilor militari, la cererea acesto-ra.

Am încercat sã enumãr câteva scopuri ce trebuie îndeplinitede fiecare membru, de fiecare structurã în parte dar, sunt con-vins cã fãrã a aminti de onoare ºi demnitate totul sunã fals, secã-tuit de conþinut.

Într-un astfel de cadru legislativ ºi sub auspiciile aceloraºiscopuri, s-a nãscut la Medgidia, în mai 1990, asociaþia noastrã,care a primit numele onorific de „ROLAND PÂRLOGEANU”.Trecutul este de acum istorie, cu greutãþile inerente oricãruiînceput, cu suficiente neînþelegeri, cu multe întrebãri fãrãrãspuns dar, ceea ce conteazã este reuºita pe care trebuie sã oancorãm în prezent pentru a prefigura viitorul. Odatã cu scur-gerea anilor, peste asociaþia noastrã ºi implicit peste consiliulsãu director a pogorât harul înþelepciunii, permiþându-ne sãadoptãm un stil de muncã alert, activ-participativ ºi responsabilºi, nu în ultimul rând, mai bine ancorat în realitatea cotidianã.

Participarea tot mai numeroasã a membrilor asociaþiei laºedinþele sãptãmânale ale consiliului director, la adunãriletrimestriale de informare, exprimarea liberã ºi fãrã reþinere aopiniilor asupra diverselor probleme, ne-au permis adoptareacelor mai juste hotãrâri, ºi nu de puþine ori planurile de lucru ºide mãsuri au fost completate sau modificate corespunzãtor.

ªtiu cine sunt cititorii acestui jurnal ºi pe cale de consecinþãnu aº risca sã dezvolt conceptul de conducere dar, cu scuzele derigoare, o sã reamintesc principalele atribute: prevederea, pla-nificarea, organizarea, desfãºurarea, controlul, îndrumarea, evi-denþã rezultate, bilanþ, mãsuri. Aplicarea acestora reprezintãidealul în actul de conducere. Ar fi exagerat sã afirm cã noi amaplicat pas cu pas atributele actului de conducere dar am þinutcât mai aproape de acestea ºi, ca urmare, au fost înregistrateunele progrese.

Cu multã plãcere vã informez cã dacã pânã la finele anului2002, niciodatã nu am depãºit 70 de membri, astãzi suntem 130ºi nu este deloc deplasat dacã aº spune cã, la finele anului o sãfim peste 200. Medgidia are un numãr mare de pensionari mil-itari dar, din pãcate, o mare parte dintre aceºtia stau în expecta-tivã neînþelegând de fapt cã noi am ieºit din cazãrmi, cã avemun alt statut, cã am cãpãtat odatã cu trecerea la pensie alte drep-turi ºi cã, în ultimã instanþã, am devenit din oameni liberi„oameni ºi mai liberi”.

Consiliul director al asociaþiei a acordat o atenþie deosebitãsituaþiei sociale a membrilor sãi în scopul intervenþiei oportuneîn sprijinul celor în nevoie. În cursul anului 2005, au fost spri-jiniþi financiar un numãr de trei persoane, este adevãrat cu sumemodice, iar material a fost ajutat un membru pentru a-ºi con-strui o sobã de teracotã. Biroul asociaþiei a intervenit în modrepetat pentru obþinerea de bilete la casele de odihnã ºi trata-ment ºi, spre regretul nostru, nu au putut fi asigurate decât 14

trimiteri cu mult mai puþine decât solicitãrile înaintate. ªi aicimi-aº permite un scurt comentariu. Numãrul staþiunilor scade dela an la an, condiþiile de cazare sunt din ce în ce mai puþin con-fortabile, preþurile tot mai ridicate.

Vã rog sã faceþi o paralelã între preþurile practicate pentrunoi ºi preþurile practicate în cadrul programului „LITORALPENTRU TOÞI” ºi o sã constataþi cã plãtiþi cu aproape 100%mai mult, fapt ce cred cã ne îndreptãþeºte sã întrebãm – De ce?

În anul 2005, situaþia serviciilor spitaliceºti ºi asigurarea cumedicamente nu s-a îmbunãtãþit. ªi pot constata cã s-a pãstratla acelaºi nivel sau chiar s-a deteriorat. A devenit cu certitudineo poezie cu versuri albe pe care din pãcate am învãþat-o fãrã sãvrem cei aproximativ 6,5 milioane de pensionari: nu sunt fon-duri; medic de familie prestabilit; nu mai sunt medicamente; nuse uitã nimeni la tine; trebuie sã dai ºpagã; nu existã utilitãþi; nuexistã dotãri; nu avem aparaturã.

Aºezaþi aceste câteva idei în orice ordine doriþi dumnea-voastrã ºi va rezulta acel poem nebun, acea odã morbidã carereflectã neputinþa unui sistem – „sistemul democratic de asis-tenþã medicalã”. Nu am citit pachetul de legi ale sãnãtãþii, amurmãrit numai unele dezbateri, dar îmi asum responsabilitatea ºiafirm: „Nu sunt fãcute pentru noi” ... pentru noi cei ce am clãditîn aceastã þarã cu sudoarea trupului sau a minþii timp de 30 – 40de ani, sau mai mult.

În ceea ce priveºte reconversia profesionalã, angajarea pen-sionarilor militari în diferite sectoare de stat sau particulare nus-a fãcut nimic.

Vã rog sã vã reamintiþi de Ordonanþa nr.7, de ordinul mi-nistrului M.3-4, care legiferau reconversia profesionalã princursuri organizate ºi finanþate de M.Ap.N. Credeþi cã s-a fãcutceva? Nici vorbã. Au lãsat pe fiecare sã se descurce cum poate.

Am fãcut aceastã incursiune pentru a vã spune cã nici peplan local nu am fãcut nimic. Orice intervenþie fãcutã la diversefirme a fost din start respinsã pe motiv de: recesiune economicã,legislaþie neaplicatã în domeniu, nevoi de restrângere ºi restruc-turare, fiscalitate excesivã pe forþa de muncã, etc.

Am vrut de fapt sã vã spun cã, în anul 2005, au reuºit sã seangajeze câþiva pensionari pe perioade mai scurte sau mai lungide timp, ºi, fãrã excepþie prin eforturi proprii. Vã rog sã ne per-miteþi sã vã reamintim cã, pe 18.06.2003, a avut loc întâlnireadintre preºedintele României ºi o delegaþie a U.N.C.M.R.R. Aufost convenite16 urgenþe, dincare vã citezc â t e v a :neimpozitareapensiilor maimici de1 0 . 0 0 0 . 0 0 0lei; asigurareanecondiþionatãa medica-m e n t e l o r ;a c o r d a r e acãlãtoriilor lacls.I ºi pe oricefel de tren;a c o r d a r e ad r e p t u r i l o rconform Legii1 6 4 / 2 0 0 1 ;acordarea gru-pei de muncãpentru toþip e n s i o n a r i im i l i t a r i ,indiferent dedata ieºirii lapensie; înfi-i n þ a r e acãminelor –spital pentrutoþi pensio-narii militari

ce doresc acest lucru; mãrirea numãrului de bilete în staþiuni;mãrirea ajutorului de deces la 2-3 salarii medii; indexarea pen-siilor cu rata inflaþiei, etc.

Mai sunt 3 luni ºi se împlinesc 3 ani de la aceastã întâlnire.Vedem ce s-a rezolvat. Nimic. Aproape nimic. Sunt sigur cãdoriþi sã ºtiþi de ce? Vã rãspund fãrã diplomaþie, fãrã menaja-mente, fãrã vreun interes – la toate nivelurile, dar cu precãderela nivel naþional suntem reprezentaþi necorespunzãtor ca sã nuspun cã nu suntem reprezentaþi. Cum putem accepta sã vorbimîn ºoaptã, sã nu cumva sã deranjãm, ºi sã nu întrebãm simplu ºicu demnitate – De ce aºa?

Sigur cã despre aspectele protecþiei sociale se pot scriemulte ºi se pot spune ºi mai multe. Dar, am preferat sãmenþionez pe cele pe care le-am considerat mai importante, maiapropiate de om ºi de realitate.

Activitãþile cultural-sportive reprezintã un domeniu cãruiaasociaþia îi acordã o importanþã mãritã. Practic, membri noºtrisunt prezenþi la aproape toate activitãþile culturale organizate demunicipalitate sau de garnizoanã. Vizitele la muzeul de artã dinmunicipiu, la bibliotecã ºi Cercul Militar au devenit o perma-nenþã iar camarazii noºtri ºi-au descoperit o nouã laturã asufletelor, respectiv sensibilitatea la tot ce simbolizeazã frumo-sul. Sunt convins cã nu gândeºte nimeni cã noi, tinerii pensio-nari, suntem înscriºi în competiþii sportive. Nu, nici gând.Aspectele sportive le tratãm cu multã atenþie ºi puþinã transpi-raþie preferând concursurile de pescuit, jocurile de ºah, rummy,table ºi cei mai în formã, câte o partidã de biliard.

Campionii noºtri nu au pretenþia de a fi idolatrizaþi, popu-larizaþi sau recompensaþi; sunt sportivi modeºti ºi, în con-secinþã, sunt tare mulþumiþi cu o bere dacã acest lucru este posi-bil.

Pentru vara anului 2006, avem în pregãtire douã partide-concurs de pescuit sportiv împreunã cu prietenii noºtri dinmunicipiile Constanþa, Mangalia, din oraºele Cernavodã,Basarabi ºi Mihail Kogãlniceanu, de fapt din localitãþile undefiinþeazã structuri de tip asociativ ale cadrelor militare în re-zervã ºi retragere.

E mult, e puþin ceea ce facem noi, dumneavoastrã, cititorii,rãmâne sã decideþi. Eu am însã o convingere – „acest puþin estecu mult mai mult decât nimic”!

Colonel (r) Gheorghe FRATU

De ce aºa? - O întrebare care nu îºi gãseºte rãspuns

„Eu n-am crezut cã o sã sar cu paraºuta.Nici cu liftul nu mergeam...”.

Aºa a început discuþia mea cu mediculBatalionului 495 Infanterie, cãpitanul FlorinOANCEA. A terminat „Medicina militarã”în 1999, iar repartiþia a primit-o la undivizion antiaerian. A fost „stagiar” înperioada 1999-2001. Din 2001 este mediculunitãþii.

„Aceasta e, de fapt, prima mea unitate ºidomnul colonel e primul meu comandant –nu s-a schimbat deloc. Doar funcþia a schim-bat-o. A devenit comandant”.

Comandantul sãu, locotenent-colonelulCONSTANTIN, care i-a fost de mai multeori pacient ºi la spital – l-a operat în SpitalulUniversitar -, vorbeºte foarte frumos ºi cumultã admiraþie despre el. „Pe timpul ope-raþiei, ca sã-mi distragã atenþia, mã tachina:<<Vã mai aduceþi aminte când am venit înunitate ºi în fiecare zi mã întrebaþi de ce nuam bereta…?>> - Are multã voinþã ºidragoste pentru meseria sa”.

L-am rugat sã-mi povesteascã despreactivitatea medicului de unitate ºi a începutprin a povesti cum a devenit paraºutist ºi

comandant de subunitate.„Când te plimbi cu avionul o varã

întreagã ºi când nu scapi de gura ºefului destat major (acum comandant – n.red.), pânãla urmã te hotãrãºti. În septembrie 2001, petimpul evenimentelor, eram la cursul debrevetare...

Primul salt l-am fãcut pe 3 octombrie.Mã gândeam înainte de a urca în avion: Amo soþie iubitoare, casã ºi maºinã – o dauîncolo de paraºutã... ªi totuºi, m-am urcat înavion („Mai cã vrea, mai nu se lasã…”).

În avion, înaintea saltului, mi-am revãzuttoatã viaþa... Casca mã strângea, paraºuta deasemenea ºi era grea... Însã, când s-a deschisuºa avionului am uitat de toate. Nu mai eramacolo...

Am sãrit. Nu-mi mai aduc aminte nimicdin ce s-a întâmplat atunci pânã dupã ce s-adeschis paraºuta. Prima impresie a fostaceea cã am murit. Dacã mã tãiam nu credcã mai curgea vreo picãturã de sânge...

Am sãrit apoi de încã 75 de ori. Am fostchiar ºi comandant de grup comando. Amparticipat, astfel, 3 sãptãmâni la un exerciþiubilateral în Turcia. A fost o experienþã extra-ordinarã. Era ceva nou, chiar ºi pentru turci,care au o brigadã comando, dar nu au ºimedicul comandant de grup.

Mi-a plãcut atât de mult... Noroc cã mãmai suna nevasta ºi-mi aducea aminte: „Nuuitã cã tu eºti doctor!”

De atunci, lucrurile nu s-au schimbat

prea mult, numai cã visele nu se mai justi-ficã. Ca “medic infanterist”, nu mai sunt eu.Acum am devenit ofiþer de comandament.Tot rãul spre bine, totuºi. Am, acum, posi-bilitatea sã planific ºi sã execut instrucþiasanitarã cum o gândesc eu. Mai ales cã suntºi consilierul comandantului. Dar relaþiaaceea, specialã cu instrucþia, cu paraºuta...

Aici în poligon este tot batalionul ºi, nor-mal, trebuia sã fiu ºi eu, sã vãd la lucru plu-tonul medical, precum ºi pe ceilalþi militariai unitãþii. N-au fost probleme deosebite, cuspecific medical. Mai importantã este cola-borarea medic-psiholog. De multe ori simþinevoia unei pãreri avizate. Pânã sã aparã psi-hologul era greu sã tragi niºte concluzii ...nuneapãrat sã dai vina pe cineva sau pe ceva.

Optimismul ºi entuziasmul cu care vor-bea m-a contaminat ºi pe mine. Comandan-tul lui are de ce se mândri. Are în subordineun medic luptãtor. Un medic care nu a fugitde instrucþie. Un medic care a ºtiut sãîmpleteascã satisfacþiile instrucþiei cu celeale profesiei de medic.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ[email protected]

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 4

MM ee dd ii cc uu ll - ll uu pp tt ãã tt oo rr

Momentul de impact din viaþa fiecãruia

Domnilor generali, ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi p.c.c.

Trãiesc în faþa dumneavoastrã un moment unic cutrãsãturi contradictorii, respectiv, satisfacþia datorieiîmplinite, umbritã de regretul profund al despãrþirii deacest mare colectiv în care am muncit 20 de ani.

Aici, în acest colectiv am muncit ca gestionar,comandant grupã ºi ºofer la Cp.Tp. auto, detaºat încadrul serviciului tehnic al comandamentului, sub-ofiþer de stat major în cadrul Biroului CoordonareaMiºcãrii din cadrul Secþiei Logistice, parcurgând ie-rarhia corpului subofiþerilor de la gradul de sergentmajor pânã la gradul de plutonier adjutant principal.

Aici în cadrul comandamentului, m-am format caom, ca specialist ºi ca militar, primind cele mai buneaprecieri din partea ºefilor ºi sentimente de aleasãstimã din partea colegilor, maiºtri militari ºi subofiþeri.

Cum puteam sã fiu altfel, când în cadrul comanda-mentului am întâlnit ºefi deosebit de capabili, generoºiºi apropiaþi sufleteºte cum au fost col.ing. NicolaeOPRICÃ, col.ing. Virgil MÃRGINEANU, gl. MirceaVASILESCU, gl. Marin BÃLTEANU, col. MiºuNAON, col. Cãtãlin SANDIC ºi ofiþeri foarte buni pro-fesioniºti, meticuloºi, uniþi, perseverenþi ºi exigenþiprecum sunt col.ing. Iulian BOBE, col.ing. OvidiusVASILESCU, col.ing. Ion PETRICÃ, col. Cristinel

NICA, lt.col. Ion LUPU, col. Mihail BEDELICI, lt.col.Liviu FULGA, lt.col. Ion NOAJÃ, col. ConstantinSTAN, lt.col. Ion GRIGORE, col. Florin PRODAN.

Aceºti oameni ºi-au lãsat amprenta personalitãþiilor asupra mea. Au constituit pentru mine reperemorale pe care am încercat sã le urmez în viaþã.

Am avut ce învãþa ºi de la colegii mei maiºtri mi-litari ºi subofiþeri. Calitãþi precum: prietenia, încre-derea, omenia, voia bunã au caracterizat pe plt.adj.Nicu TÃNÃSESCU, plt.adj. Iulian GRAMA, plt.adj.Ion NICA, plt.adj. Marin BULAGEA cu care am fostîn bune relaþii de colaborare, prietenie ºi susþineremoralã.

Acum în acest moment simt o rupturã în viaþa mea,sunt nevoit sã trec de la o viaþã sobrã, riguroasã ºi plinãde responsabilitãþi la una în care predominã interesulpersonal, lipsa de caracter, lupta pentru putere ºiîmbogãþire; este ca ºi cum ai încerca sã înfiletezi unºurub cu diametrul de 8 într-o piuliþã cu diametrul 10mm.

Strângerea nu se realizeazã decât schimbând unadin cele douã piese cu alta corespunzãtoare. Cine vatrebui schimbat? Desigur eu, cel care sunt singular ºinu corespund realitãþii înconjurãtoare.

Iatã un moment de impact cãruia va trebui sã-i facfaþã. Iatã de ce regret despãrþirea de dumneavoastrã,oameni de care-mi voi aduce aminte cu mare plãcere.

Vã mulþumesc cã aþi existat în viaþa mea.

Am onoarea sã vã salut!Plutonier-adjutant principal (r) Ion BEDREAG

PPuunnccttee ddee vveeddeerree

Page 5: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006 Pagina 5

LUNA(Luftgestutzte Unbemannte NahaufklarungsAusstattung) este un sistem de recunoaºtere ºi

supraveghere de mãrime ºi razã de acþiune medii, care este înserviciul armatei germane, din martie 2000, având la activ peste1000 de misiuni de zbor desfãºurate în Kosovo, Macedonia ºiAfganistan. Sistemul LUNA este construit de compania EMT, cubaza la Penzberg, în Germania.

În 1999, dupã o perioadã de testare care a durat aproape 2ani, LUNA a primit undã verde din partea Ministerului ApãrãriiGermane, care a comandat sistemul compus din douã staþii decontrol de la sol ºi 10 avioane. Performanþa demonstratã a aces-tui sistem în ceea ce priveºte calitatea, uºurinþa folosirii ºi fiabi-litatea a condus la prelungirea contractului dintre firma producã-toare ºi armata germanã.

DDiissllooccaarreeaa îînn tteeaattrruuLUNA este folosit de cãtre armata germanã ca suport pentru

forþele KFOR ale NATO, în Prizren, Kosovo, în operaþiunile demenþinere a pãcii din Amber Fox ºi în slujba forþelor inter-naþionale de menþinere a securitãþii din Afganistan. Sistemul ºi-adovedit eficienþa în condiþii de mediu extreme, inclusiv furtunide nisip, vânt puternic, variaþii drastice de temperaturã, la marealtitudine ºi densitate micã a aerului. A fost dislocat în Irak pen-tru operaþiunilede control alarmamentului ,operaþiuni ordo-nate ºi executatede ONU.

LUNA a fostfolosit ºi în ope-raþiunea StrongResolve dinNorvegia, în2002. Sistemulcomplet a fosttransportat dinGermania înNorvegia pe calea aerului, într-un singur avion C 130.

OOppeerraarreeaa ssiisstteemmuulluuiiLUNA poate fi controlat de la sol de un echipaj format din 2

operatori ºi de o echipã cu încã 2 militari care se ocupã de lansareºi recuperare. Poate fi transportat pe orice cale, terestrã sau aeri-anã. Un sistem tipic include 10 avioane, douã lansatoare cata-pultã ºi douã autostaþii de control de la sol (GCS). În sistemulfolosit cu succes de cãtre armata germanã, GCS-ul este montat,fie pe un camion de mic tonaj, fie pe un Jeep Wolf 4x4. Unvehicul de teren DURO 6x6 blindat a fost folosit, pe timp deiarnã, ca GCS pentru exerciþiul NATO din Norvegia. Planul demisiune poate fi preprogramat înainte de lansare ºi poate fi mo-

dificat în timpul zborului. Rampa de lansare are 6 m, un fel decatapultã de dimensiuni mici care poate fi pliatã pentru transport.Timpul de ajungere la baza de lansare, pânã la lansarea propriu-zisã este mai mic de 30 de minute. Lansarea în aer ºi recuperareadureazã mai puþin de 15 minute ºi implicã schimbarea cartuºelorrefolosibile care conþin paraºuta ºi acumulatorul.

Legãtura de comunicare prin microunde transmite în timpreal imagini ºi date despre sistem, de la avion la staþia de control.Zborul este monitorizat ºi controlat dintr-o autostaþie unde suntpreluate imaginile ca într-o realitate virtualã. Recuperarea seface cu ajutorul paraºutei, viteza de coborâre fiind de 4 m pesecundã. Amortizoarele de impact protejeazã avionul împotrivadistrugerii acestuia la impactul cu solul. Ca alternativã, în zoneleminate sau în teren accidentat, recuperarea avionului se poateface prin direcþionarea lui cãtre o plasã de recuperare.

AAvviioonnuull Avionul este relativ mic cu o întindere a aripi-

lor de 4,17m ºi o lungime de 2,28m. Greutatea ladecolare este de 37kg. Fuselajul ºi aripile sunt con-struite din compuºi din fibrã de sticlã. Dotareaavionului include un autopilot ºi un sistem deadministrare complet digital. Senzorii sunt specia-lizaþi pe diferite domenii: un giroscop de altitu-dine, senzori de modificare a direcþiei, o busolãmagneticã, senzori care furnizeazã informaþiidespre aer ºi acceleraþie. Avionul foloseºte diferite sisteme GPSºi autodetecteazã canalele de comunicare a datelor. Avionul are ºiun sistem de acoperire, care constã în dublarea datelor pentru anu se pierde nici o informaþie, ºi un sistem de navigare care cal-culeazã raza de acþiune ºi azimutul.

MMoottoorruull Deasupra avionului se aflã un motor în 2 timpi,

cu 2 cilindri, care dezvoltã o putere de 5,0 kW.Motorul acþioneazã o elice cu 3 pale, care poate fipliatã. Operatorul poate opri motorul în zbor, astfelîncât avionul sã poatã plana silenþios deasupra þin-tei. El poate fi repornit în aer atunci când avionulpãrãseºte zona de interes, pentru a continua misi-unea de supraveghere sau pentru a se reîntoarce labazã.

CCaannaalluull ddee ccoommuunniiccaarreeEste o legãturã prin microunde care opereazã în

banda C, pe o frecvenþã securizatã, la5 MHz analog sau 10,7 Mbit digital.Sistemul radio ruleazã o procedurã de

reconectare automatã la orice pierdere de semnal.Raza de acþiune este de 80 km ºi poate fi extinsã cuajutorul unor relee de comandã aeriene.

SSttaaþþiiaa ddee CCoonnttrrooll ddee llaa SSOOLL ((GGCCSS))

Este vorba despre acea autostaþie mobilã.Ecranele LCD afiºeazã imaginile culese de avion.Existã un sistem de control care foloseºte hãrþi di-gitale tridimesionale. Pentru evaluarea misiunilor,simulãri ºi antrenamente, orice imagine poate firefolositã. Operatorul poate primi imagini, atâtdespre obiectivele vizate, cât ºi despre avionul în

sine. Existã ºi opþiunea de procesare digitalã a imaginilor, de

suprapunere a imaginilor reale cu cele în infraroºu, de supra-punere a imaginilor pe o hartã ºi de potrivire a lor într-un contextreal.

DDoottaarreeAvionul are instalatã în partea din faþã o camerã color pentru

navigare ºi control. Are un senzor de recunoaºtere, orientat înjos, care capteazã informaþii video color, într-un circuit închis.Pentru operarea pe timp de noapte, are o camerã în infraroºu,uºoarã ºi economicã, care capteazã imagini cu rezoluþia de256x256 pixeli, de la 3 la 5 microni. Capacitatea de focalizarepermite captarea de imagini stabile.

Volumul de încãrcare, 10 litri, permite instalarea mai multorsenzori, în funcþie de necesitãþi: senzori de radiaþii, particule,

gaz, senzori de mine,de emisii radio, deaparaturã electronicã,cum ar fi cele carebruiazã GPS-ul, sen-zori acustici, senzori delocalizare a þintei ºi altesisteme de recunoaº-tere ºi observare.

RRaaddaarrFiind adaptabil la orice fel de vreme, sistemul LUNA este

dotat cu un radar sintetic. În februarie 2004, armata germanã aparcurs cu succes un program de testare MiSAR (miniature syn-thetic aperture radar) compatibil cu sistemul LUNA. Testele aufost fãcute la baza de antrenamente Baumolder.

MiSAR, dezvoltat de EADS Defence Electronics, din Ulm,Germania, este un sistem de operare care cântãreºte puþin ºi careopereazã în banda K, de 35 GHz. Radarul are o putere de trans-misie de 1W. MiSAR are douã antene, una pentru transmitereadatelor ºi cealaltã pentru recepþia lor. Sistemul foloseºte un modde transmisie în unde continue, modulate pe frecvenþã. Raza luide acþiune este de trei ori altitudinea de zbor. Deci, pentru sis-temul LUNA, care ruleazã la 500 m, raza este 1,5 Km. Sistemulpermite o supraveghere rapidã a câmpului de luptã care estevizualizat pe fâºii de hartã, care pot fi asamblate pânã se obþineimaginea completã.

Cristina FRATU fratu.cristina @forter.ro

Avionul LUNA-un sistem aerian de supraveghere ºi recunoaºtere, Germania

(urmare din nr. trecut)

Ca urmare a acþiunilor desfãºurate de trupele britanice,forþele argentiniene au capitulat la 15 mai 1982. Potrivit dateloroficiale, gruparea britanicã a pierdut 255 de militari ºi civili ºi aavut 777 de rãniþi (peste 700 dintre aceºtia s-au restabilit completpânã cãtre sfârºitul anului 1982). Argentina a avut peste 1000 demorþi. Învãþãmintele ºi concluziile ce au apãrut din analiza con-flictului din Atlanticul de Sud sunt valoroase, dar foarte puþinstudiate, sau predate în instituþii de profil. Rãzboiul Malvinelor ademonstrat cã, în atmosfera încãrcatã a sfârºitului de secol XX,este posibil sã aibã loc un rãzboi limitat ºi controlat. În orice con-flict, actual sau de viitor, forþele convenþionale sunt de neînlocuitºi cu atât mai mult la începutul conflictului. Conducerea politi-co-militarã britanicã apreciazã cã factorul cel mai important înobþinerea succesului militar în Atlanticul de Sud l-a constituitfactorul uman, pregãtirea militarã, rezistenþa fizicã ºi psihicã,iniþiativa militarilor.

Pe timpul luptelor, militarii britanici au demonstrat mãiestrieprofesionalã, spirit voluntar ºi agresiv avansat, înalta pregãtirede specialitate, îndeosebi cei din unitãþile speciale, de elitã (trupede comando, paraºutiºti ºi infanteria marinã),constituite din vo-luntari selecþionaþi. Tocmai aceste unitãþi au fost folosite de bri-tanici pentru îndeplinirea celor mai dificile misiuni de luptã. Înacelaºi timp, majoritatea analiºtilor au ajuns la concluzia cã fac-torii hotãrâtori ai înfrângerii argentinienilor au fost incapacitateaguvernului de a conduce ºi administra criza, nivelul de instruire

inferior al trupelor, în marea majoritatemilitari în termen, cu o slabã instruire ºifãrã experienþã, marile deficienþe înasigurarea tehnico-materialã a trupelordin Insulele Malvine, rivalitãþile exis-

tente între comandanþii celor trei categorii de forþe armate ºilipsa de coordonare a eforturilor acestora.

Din desfãºurarea acþiunilor pe uscat rezultã cã mobilitateaunitãþilor ºi subunitãþilor terestre britanice a depins în maremãsurã de existenþa ºi întrebuinþarea, în limita nevoilor, a eli-copterelor ºi maºinilor de luptã ale infanteriei care au permisintensificarea ritmului ofensivei, pentru a nu da posibilitatea tru-pelor argentiniene scoase din dispozitivul de apãrare sã se con-solideze pe noi aliniamente. Deºi au acþionat în teren accidentat,transportoarele blindate ºi maºinile de luptã s-au dovedit core-spunzãtoare.

S-au dovedit deosebit de eficiente maºinile ºi utilajele degeniu, mai ales în condiþiile în care forþele argentiniene au rea-lizat puternice cãmpuri de mine antitanc ºi antipersonal.Tot-odatã, desfãºurarea luptelor a evidenþiat importanþa ºi efecteledeosebite ale acþiunilor de luptã desfãºurate pe timp de noapte,îndeosebi, împotriva inamicului superior numericeºte ºi care seapãra în poziþii amenajate genistic. Forþele speciale au fost folosite intens de cãtre britanici îndesfãºurarea luptelor. Ele au acþionat, de regulã, în faþa grupãriide forþe terestre, pentru culegerea de date despre adversar ºi auexecutat numeroase raiduri pentru a crea confuzie ºi a dezorga-niza apãrarea antiaerianã. Dupã debarcarea desantului maritim,forþele speciale, acþionând numai în faþa forþelor principale aupus stãpânire pe poziþiile dominante, de unde au fost lansate acþi-

uni ofensive încununate de succes. Deºi condiþiile de ansamblunu s-au dovedit chiar propice executãrii misiunilor aviaþiei îngeneral, totuºi, aceasta a fost întrebuinþatã în mare mãsurã înluptele din Atlanticul de Sud, atât de britanici, cât ºi de argen-tinieni.Chiar dacã aviaþia argentinianã deþinea o superioritate aerianãnetã (223 avioane de luptã faþã de 40 ale Mari Britanii), eficaci-tatea acþiunilor acesteia a fost redusã în comparaþie cu pierderilesuferite: 79 avioane, 15 elicoptere, plus 16 avioane distruse lasol. Aceasta s-a datorat în principal lipsei de rachete aer-navã ºiaer-sol, nerealizãrii mãsurilor de contraacþiune radiolelectronicãºi pregãtirii piloþilor. Pe timpul rãzboiului au fost doborâte 9avioane britanice, majoritatea de focul artileriei antiaeriene.Se apreciazã cã desfãºurarea acþiunilor navale din Atlanticul deSud a scos în evidenþã valoarea principiilor ducerii rãzboiuluinaval ºi anume: imobilizarea forþelor navale adverse, apãrarea înadâncime ºi menþinerea iniþiativei. În acelaºi timp a reliefatimportanþa raportului de forþe ºi a completãrii cu nave de sprijinpreluate din rândul flotei comerciale. Portavioanele s-au dovedita fi în continuare platforme foarte bune pentru acþiunile aeriene.Submarinele cu propulsie nuclearã au demonstrat importanþa lorstrategicã. Dupã scufundarea cruciºãtorului argentinian“BELGRANO”, de cãtre submarinul britanic” HMSCONQUEROR”, practic, flota de suprafaþã argentinianã nu amai participat la lupte.

Deºi, un conflict limitat prin amploare ºi duratã, rãzboiul dinMalvine a furnizat o serie de concluzii, atât de în domeniulstrategic, cât ºi tactic, al organizãrii, al instruirii, dotãrii ºitehnologiei.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Rãzboiul din Atlanticul de Sud

Page 6: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

ÎN LINIA ÎNTÂI Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 6

CMYK

L u m e a d e v i s a v â n ã t o r i l o r d e m u n t e

Comunicarea, o frumuseþe eternãSãptãmâna trecutã, Academia Forþelor Aeriene din Braºov a

fost locul de instruire a ofiþerilor de relaþii publice. MaiorulRenato Nadolu, ºeful biroului de informare ºi relaþii publice dinStatul Major a condus domeniul teoretic al pregãtirii. L-au ajutatcu acelaºi randament profesional maiorul Danile Anghel dinbiroul de presã al MApN, Loredana Tifiniuc expert în DirecþiaRelaþii Publice, Mirela Grecu, consultant pentru politici deapãrare în Statul Major al Forþelor Terestre. Proiectele de discursale participanþilor la pregãtire au vizat modalitãþile de acþiunepentru gestionarea ºi crearea parametrilor de imagine instituþionalã prin actele comunicãrii.Redactarea ºtirilor instituþionale, comunicate ºi declaraþii de presã, a evidenþiat competenþele decomunicatori ale ofiþerilor de relaþii publice. ªeful consilierilor de imagine din Forþele TerestreRomâne, maiorul Nadolu ºi-a notat pe agenda de lucru peste treizeci de concluzii care vor prindeviaþã în perioada urmãtoare. Aprecierea coordonatorului activitãþii stârneºte curiozitatea oricãruijurnalist, care-i fascinat de cunoaºterea domeniului activitãþii umane, dar ºi de calitatea tehnicilorde expresie verbalã. „Comunicarea este o frumuseþe eternã. De aceea nu avem voie sã o neglijãm.Eforturile noastre trebuie sã-i gãseascã elixirul tinereþii ei”. Organizarea ºi argumentaþia mesajuluispun cã relaþiile publice nu pot sã existe fãrã acel vag ºi greu de definit, care se numeºte simplu per-sonalitate.

Îngerii zãpezilor veºnicePredealul s-a echipat cu diagonala zãpezilor veºnice, chiar când aveam planificatã o vizitã de

documentare jurnalisticã. Nu eram pregãtit cu þinutã de instrucþie din cauzã cã a doua decadã a luiMãrþiºor era monitorizatã de cãtre meteorologi cu epitete metaforice plãcute auzului. Mã interesareîntâlnirea cu vânãtorii de munte ai Batalionului 21. Reveneam în studioul actorilor predeleni dupãºapte ani. Reportajul pe care l-am publicat în primele pagini ale heptomadarului militar a avut rezo-nanþã internaþionalã. Vânãtorii de munte din Predeal i-a avut ca parteneri de misiune pe militarii dinforþele speciale americane. Aprecierea unui ofiþer american a fãcut înconjurul globului. Îi considerape vânãtorii noºtri de munte, formaþi la ºcoala Forþelor Terestre Române, ca „îngerii zãpezilorveºnice, gata oricând sã-ºi lase beteala profesiunii pe cotele îndrãzneþe ale masivelor muntoase”.Am vrut sã ºtiu mai multe despre armamentul greu ºi uºor din dotarea unitãþii, despre caracteristi-cile ºi modurile de lucru ale staþiilor de transmisiuni. M-a lãmurit sublocotenentul Adrian Cernes-cu.

Exerciþiul tactic de nivel pluton a impresionat asistenþa. Mi-a fãcut plãcere sã intru în adãpos-turile improvizate cu toate riscurile de a-mi etala þinuta de oraº pintre minþii de zãpadã adunati, cuciudã, pe liziera pãdurii. Pe chipul profesioniºtilor, frigul ºi transpiraþia din abundenþã se loveau caciocanele hidraulice. Nimeni nu vorbea. Doar comenzile scurte te avertizau de pericolul misiunii.Sergentul Florin Bejan a formulat un ordin preliminar. Trãgãtorii la armamentul de serviciu ºi-auocupat posturile de observare. Fulgi de zãpadã începuserã dansul de lambada în faþa aparatelor deobservare. Adversarul vigilent le-a descoperit dispozitivul. ªi au început o intervenþie frontalã. S-auînºelat în privinþa ripostelor. Câteva arme cu lunetã ºi-au descãrcat oful peste cercetaºii înaintaþi.Grupa sergentului Florin Tofan a executat manevra pe flancul drept. Salturile scurte ºi repezi i-ausurprins pe inamici. Intenþia de a prelungi succesiv dispozitivul de acþiune a rãmas doar în cele treicomenzi rostite de cãtre ºeful echipei care i-a marcat pe agenþii de ripostã. Abia i-am prins în vizorulaparatului foto pe vânãtorii de munte care au acþionat. Locotenentul Marius Petrache, locþiitorulcomandantului de companie mi-a destãinuit „scopul misiunilor nu trebuie sã fie victoria, ci proprianoastrã pregãtire ºi educaþie moralã”.

Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pe timpul convocãrii ofiþerilor de relaþii pu-blice din cadrul Forþelor Terestre, din perioada 14-16martie 2006, desfãºuratã la Braºov s-au organizat oserie de activitãþi menite sã pregãteascã ofiþerii partici-panþi pentru situaþiile de crizã ce pot sã aparã, precumºi pentru pregãtirea Zilei Forþelor Terestre.

Pentru a-i încuraja ºi a întãri legãturile cu presa mi-litarã, organizatorii au cerut a doua zi, dupã vizita la B.21 V.M. sã scrie, fiecare, câte un articol despre celevãzute acolo. Dintre materialele respective am selectatcâteva. Mi s-au pãrut a fi scrise cu talent. Adevãrate

reportaje. Unele de nota 10, chiar.

REPORTER LA ªCOALA COMUNICÃRII

Victor iaSublocotenent Constantin PIªTEALa cãldura lumânãrilor din bivuac pânã ºi aparatul de fotografiat îþi expediazã satisfãcut câte

un blitz, mulþumit fiind de secundele de adãpost. Surpriza e mare, pentru cã nu te-ai fi aºteptatsã gãseºti un dormitor pentru patru persoane în mormanul de zãpadã aºezat aparent la întâm-plare.

De fapt, nimic nu este la întâmplare pe terenul de instrucþie al Batalionului 21 Vânãtori deMunte. Totul este bine gândit ºi þine seama de potenþialul tinereþii ºi de puterea ei de a suportavicisitudinile.

Dacã te muºcã frigul ºi ai curajul sã refulezi... verbal, te trezeºti cu o replicã stupefiantã carete face sã realizezi cãrãbdarea are limite mailargi decât credeai:„Acum e bine. A fost ºimai frig!”. Zâmbeºticât îþi mai permitemaxilarul ºi priveºtisituaþia tacticã, un felde joc de ºah în carealbul combinezoanelormutã primul, pregãtin-du-ºi baza ºi aºteptândatacul regelui. Ripostaeste tulburãtoare, schi-urile lasã în urmãteama, iar zãpadaprinde focurile dearmã ca scântei aleunei sãrbãtori. „Ina-micul” este înfrânt, iarmisiunea îndeplinitã.

Parcã e mai cald,chiar dacã greutatea cucare se miºcã buzele ar da de înþeles cã nimic nu s-a schimbat. Emoþia este aceea care ridicã tem-peratura, iar senzaþia împlinirii se distribuie cu rapiditate de la sufletele vânãtorilor de muntecãtre noi. Pentru mai mult de o secundã ºi mai puþin decât un strãnut, ai pus involuntar în ba-lanþã plãcerea locului ºi dorinþa de a mai sta cu necesitatea de a merge mai departe.

“Vipere”la Cota 1034Maior Viorel CALENCIUCZãpada nu mai conteneºte sã se cearnã peste

Bucegi, chiar dacã suntem deja la jumãtateaMãrþiºorului, iar asta nu poate fi decât sã-i bucure pecei care au ales chemarea înãlþimilor.

Aºa i-am gãsit pe vânãtorii de munte ai Bata-lionului 21 V.M., într-o zi ca toate celelalte, bucuroºicã vremea þine cu ei, iar instruirea în condiþii de iarnãpoate fi desfãºuratã pe timpul unui exerciþiu tactic cuplutonul. ªi, pentru cã batalionul face parte dinforþele gata pentru dislocare la cererea NATO ºi afost certificat în cursul anului 2005, oamenii care îlcompun au dreptul ºi obligaþia de a fi cei mai buni.

De undeva, de pe versantul împãdurit, un ºir desiluete albe alunecã pe zãpada abia aºternutã, iar,dacã nu aº fi ºtiut de unde vor veni, cu siguranþã cãaº fi aflat de ei abia când primul m-ar fi bãtut pe umãrca sã-mi dea bineþe, aºa cum este datina locului.

În scurt timp, nu a mai rãmas decât zãpada ºi siluetelecontopite cu marea aceea albã în care nimic nu trãdeazã dis-pozitivul realizat.

Iatã, însã, cã un alt ºir de siluete, ca niºte nãluci, seapropie de locul ales pentru „confruntare”. Focuri de armã,

comenzi în ºoaptã transmise prin staþii radio, „oameni dezãpadã” care parcã ies de peste tot ºi... „adversarul” este cap-turat.

Dispozitivul se reface, iar plutonul porneºte spre urmã-toarea provocare, lãsând în urmã doar zãpada care nu con-teneºte sã se cearnã peste Bucegi.

Stãpânii munþilorMaior Florentin CUCUSunt un genist nãscut ºi crescut sub zodia lui Fãnuº Neagu, Mihail

Sebastian, dar ºi a lui Terente. Un amestec ciudat de miros de exploziv,salcâm ºi Dunãre. Pânã astãzi (15.03 – n.red.) nu-i vãzusem la lucru pevânãtorii de munte. A fost nevoie de câteva ore ºi de o demonstraþie apriceperii lor pentru a combate legenda potrivit cãreia „cine bea apã dinDunãre se va întoarce numai la ea”. A fost nevoie sã inspir adânc miro-sul cetinii de brad ºi sã simt mândria, întemeiatã pe tradiþie ºi muncã, aacestor oameni care stãpânesc munþii. Am vrut sã întreb cu ce ne suntsuperiori – pentru cã li se citeºte în priviri aceastã superioritate – daram renunþat când am intrat în sala de prezentare, plinã de drapele,fotografii ºi medalii câºtigate de-a lungul anilor.

Prezentarea se terminã repede, cu teama parcã de a nu ne epata cumunca ºi rezultatele lor.

La un moment dat, ajungem într-un teren de instrucþie care repro-duce la scarã redusã condiþiile câmpului de luptã specific.

Vãd pentru prima datã materialele pe care le folosesc oameniimuntelui. Încep sã-i admir pentru curaj ºi pricepere, pentru ºtiinþa de afi una cu natura.

Calc fãrã sã-mi dau seama pe un adãpost pentru armament ºi, ce sãvezi?! Locul nu era ceea ce se presupunea cã este. Acolo – lucru curiospentru locuitorul unui oraº cosmopolit, plin de greci ºi turci – descopãrce gust bun are cafeaua la ...zãpadã.

Page 7: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

Eschimoºii CarpaþilorCãpitan Ioan NEGRUCu siguranþã, citind acest titlu, gândul vã duce la

îndepãrtatele þinuturi unde gheaþa este veºnicã, laoamenii îmbrãcaþi în blãnuri de urs polar, care îºi facprovizii pentru a întâmpina noaptea borealã.

De fapt, ne aflãm la Batalionul 21 V.M. printrenãmeþii de zãpadã. Aici gãsim niºte oameni puter-nici, cãliþi, încrezãtori ºi mândri de arma din care facparte ºi care îi face sã se simtã „speciali” pentru cãmisiunile pe care le executã sunt deosebite ºi sedesfãºoarã în condiþii foarte grele.

Dupã o scurtã prezentare a istoriei, dotãrii ºi per-formanþelor batalionului, suntem introduºi în lumea

de vis a oricãruicopil: „igluurile” sauadãposturile dinzãpadã unde militariibatalionului se simtîn largul lor. Estebine sã intri câtevaminute ºi apoi sã ieºi.Oare ce se întâmplãdupã câteva ore delocuit acolo? Estevorba de „rezistenþã,antrenament ºi profe-sionalism” ne spune cu mândrie maiorul BANÃ,locþiitorul comandantului batalionului.

Urmeazã desfãºurarea unuiexerciþiu tactic. Siguranþalocotenentului MariusPETRACHE, cel care conduceaceastã activitate, ne aratã cãavem în faþã un ofiþer în profe-sionalismul cãruia subordonaþiiau deplinã încredere. Totul sedesfãºoarã ca la carte. Nimeninu vorbeºte, comenzile se dauprin semne, execuþia pare ire-proºabilã.

Pentru cei neimplicaþi direct,totul este ca un joc. Unul în carefinalul este întotdeauna previz-ibil: se va termina cu bine. Oarecâþi dintre cei care asistã ºtiucâte zile, luni sau chiar ani demuncã se ascund în spatele aces-tor demonstraþii ale oamenilor

zãpezilor? Câþi ºtiu despre problemele personale alecelor din faþa lor, despre faptul cã fac naveta cumaºinile proprii (fãrã decontarea vreunui drum!) Oridespre greutãþile întâmpinate de familiile lor?

Poate cã aceastã laturã nevãzutã intereseazã maipuþin. Un ochi „format” îºi dã seama imediat decoeziunea grupului, de spiritul lor de echipã. Ce s-arputea face pentru a-l menþine? Sã încercãm sã ofe-rim, înainte de a cere, ar fi una dintre soluþii.

L-am întrebat pe unul din locotenenþi dacã ardori sã se transfere la altã unitate de elitã din cadrulForþelor Terestre. Dupã o ezitare de câteva secunderãspunsul a fost pe cât de tranºant, pe-atât deneaºteptat, dar cu o undã de regret: „Da!”

De ce? Pentru cã este un locotenent... bãtrân (are31 de ani), iar funcþie de cãpitan într-un viitorapropiat..., slabe speranþe!

A început sã ningã din nou. Ne bãgãm mâinileîngheþate în buzunare ºi ne bucurãm de cãldura dinautobuz. În urma noastrã „eschimoºii Carpaþilor”,îmbrãcaþi destul de subþire pentru rãceala sezonului,ne urmãresc cu privirea parcã spunând: „Am reuºitsã vã impresionãm ºi de data asta, nu-i aºa?”

ÎN LINIA ÎNTÂICurierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006 Pagina 7

CMYK

Tunete pe cresteMaior Romeo CÎRSTESCU

O dimineaþã ca oricare alta pe plaiurile zãpezilor „veºnice”.Soarele e ascuns de o pânzã densã de nori plumburii de sub care-ºi trimite câteva raze spre a vesti o primãvarã cam mult aºteptatã.

Parcurgem distanþa care separã B.21 V.M. (al Brigãzii 2 V.M.„Sarmizegetusa”), dislocat în Predeal, de Academia ForþelorAeriene din Braºov, în patruzeci ºi cinci de minute, admirândsplendoarea ºi mãreþia munþilor noºtri. Odatã ajunºi la locul dedestinaþie, facem cunoºtinþã cu maiorul BANÃ, locþiitorulcomandantului B. 21 V.M., cel care pentru aproximativ douã oreva fi gazda noastrã. Dumnealui ne face o scurtã informare asupraistoricului misiunilor, obiectivelor, activitãþilor batalionului, caºi asupra bazei tehnico-materiale, dupã care ne adreseazã invi-taþia de a-l urma, pentru ca sã ne familiarizãm cu tehnica, arma-mentul ºi dotãrile unitãþii ºi ca sã participãm la un exerciþiu tac-tic pregãtit de o subunitate din cadrul batalionului.

Cu deosebitã plãcere descoperim în cadrul standurilor deprezentare o gamã variatã de tehnicã, cu un înalt grad de tehno-logizare (autostaþia Falcon, instalaþia de filtrare a apei...), precumºi materialele specifice, utilizate în cadrul procesului deinstrucþie alpinã. Vedem cu aceastã ocazie – poate pentru primadatã – diverse adãposturi realizate în zãpadã. Curiozitatea neîmpinge sã facem cunoºtinþã cu interiorul acestora ºi, spre sur-prinderea noastrã, ni se dezvãluie o lume de gheaþã destul de pri-etenoasã. Aici nimic nu este lãsat la voia întâmplãrii, totulînseamnã organizare pentru asigurarea unor condiþii desupravieþuire într-un mediu ostil.

Urmeazã partea spectaculoasã a acþiunii de astãzi (15.03 –n.red.): desfãºurarea unui exerciþiu tactic cu plutonul de V.M. Cutoþii privim cu admiraþie ºirul de militari echipaþi în combine-zoane albe de camuflaj care coboarã pe schiuri cu tot echipa-

mentul de luptã, ºerpuind atent printre obstacolele din teren,lipindu-se parcã de acestea, pentru a le depãºi mai apoi, se pare,fãrã nici un efort.

Deodatã, cu toþii se opresc. Un singur semn ºi totul parcãîngheaþã. Comandantul de pluton stabileºte locul pentru organi-

zarea taberei. În liniºte, dar cu o precizie milimetricã, fiecaremilitar trece la desfãºurarea activitãþilor pentru „campare”. Cutoþii îºi cunosc sarcinile. Vezi asta din modul de executare amiºcãrilor. Nimic nu este lãsat la voia întâmplãrii. În liniºteamuntelui nici un sunet nu rãzbate, ºi totuºi, acolo, în punctul ales,douãzeci de oameni, robotesc de zor pentru instalarea taberei.

Toate miºcãrile sunt calculate, ordonate, cu toþii se înþelegdin priviri. Lucrul în echipã este legea de bazã a acestor apãrã-

tori ai crestelor.Nimic nu pare sã spargã o liniºte de gheaþã; totul se îmbracã

în albul zãpezii. Privind de la câþiva paºi de tabãrã, nu poþi dis-tinge nimic deosebit, cu toþii parcã au intrat în pãmânt, s-au fãcutuna cu zãpada.

ªi totuºi, ceva rãzbate dinspre punctul deobservare. Apare o patrulã „inamicã”. Este infor-mat comandantul plutonului. Un ordin scurt ºitotul se schimbã. Liniºtea aparentã, acea încre-menire a naturii, dispare. Un clãnþãnit, atât decunoscut pentru noi toþi, dezlãnþuie un adevãratiad. Se deschide focul cu toate categoriile dearmament din dotarea plutonului. Valea se umplede fum. În nas îmi pãtrunde mirosul prafului depuºcã. Nimic nu mai este ca acum o clipã.

Miºcãri rapide, salturi scurte, ordine trans-mise cu repeziciune transformã o clipã de liniºteîntr-un moment deosebit de dinamic ºi spectacu-los. Coordonaþi riguros de comandantul plutonu-lui, militarii îºi îndeplinesc cu profesionalismsarcinile.

Au trecut doar câteva minute din momentul încare liniºtea muntelui a fost tulburatã, dar acesteami-au pãrut cu mult mai lungi. Liniºtea coboarãdin nou peste noi, în vreme ce militarii se regru-peazã, pregãtindu-ºi deplasarea. Totul s-a termi-

nat. Sau poate nu? Cine ºtie?E numai un moment, un moment trãit la o intensitate max-

imã. În depãrtare se zãresc doar câteva din urmele celor careacum câteva clipe erau lângã noi. Au dispãrut, aºa cumapãruserã, contopindu-se cu mediul deosebit de dificil, dar atâtde frumos, în care îºi desfãºoarã activitatea.

v ã z u t ã d e c ã t r e o f i þ e r i i d e r e l a þ i i p u b l i c e

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ[email protected]

Deodatã liniºteazãpezii e sfâºiatã. Seaud primele focuri dearmã. ªi intrã în scenã„inamicii” pe schiuri,mascându-ºi acþiunile.Sunt respinºi de cãtrestãpânii munþilor. Mãbucur cã nu le suntduºman. De ce? Pentrucã ei sunt copiii florii-de-colþ, nãscuþi subzodia zeului Ares: vânã-torii de munte.

Nu am de dat nume!Sunt toþi uniþi ºi înaceeaºi echipã. Cea maibunã.

Mã mai gândescdacã mã întorc laDunãre. Dar... am bãutapã din ea.

Jos bereta!Maior Teodor – Cornel MORCANAºa sunt ei „Vulturii Carpaþilor”, care-ºi duc viaþa

departe de tumultul oraºelor, departe de forfotã ºi poluare,în aerul tare al munþilor. Deopotrivã prieteni ºi „adversari”,vânãtorii de munte sunt parte integralã din peisajul în caretrãiesc ºi muncesc.

Am vãzut oameni simpli, oameni care nu vorbesc mult,care ºtiu bine ce au de fãcut. De cât de bine fac ceea ce fac,

acolo, sus, nu depind orgolii deºarte, vanitãþi fãrã mãsurã,ci depinde însãºi viaþa. Viaþa lor ºi a semenilor lor. Pentrucã, aici, expresia „colectiv închegat” capãtã noi valenþe. Ogreºealã poate sã coste mai multe suflete; acolo, sus, atâr-nat în coardã, iubeºti viaþa mai tare ca oriunde.

Muntele, pe cât de frumos, pe-atât de periculos, teîncearcã ºi vara, dar, mai ales, iarna, când îþi poate fi fatalîn orice clipã. Zãpezile mari, gerul care te încremeneºte,viforul ce mãturã totul în calea lui sunt cele potrivniceostaºului vânãtor de munte. Dar, el trebuie sã-ºi facã dato-

ria! În vreme ce altora lise pare grea portharta,aceºti inimoºi carã înspate rucsacul de opt-zeci de litri care parcãface corp comun cutrupul lor. ªi fac asta,nu plimbându-se pedrum uscat, ci mergândpe schiuri. Nu doarlunecând lin la vale, cigâfâind la deal cusudoarea picurându-lede pe frunte.

Se simt în elementullor într-un mediu pecare majoritatea dintrenoi îl simþim ostil,nemilos. Au învãþat uniide la alþii, cum sã sesimtã acasã, în adãpos-turile sãpate în zãpadaîngheþatã. Au învãþat sãse odihneascã ºihrãneascã acolo ºi sã

mai facã ºi haz de greutãþi ºi deprimejdii.

Sunt oameni dintr-obucatã. La vânãtorii de muntenu-ºi au locul cei slabi de fireºi ºovãielnici; duplicitatea eincompatibilã cu traiul frust.Nu se plâng, încearcã din rãs-puteri – cu puþinul pe care-l au– sã se descurce. ªi nu oricum,ci la modul superlativ.

Ar trebui sã-i numesc aici,nu doar pe maiorul BANÃ ºilocotenentul PETRACHE,care ne-au prezentat un crâm-pei din viaþa lor, ci pe toþi aceianonimi care se confruntã cuvicisitudinile „meseriei” devânãtori de munte, fie dinBatalionul 21, fie din alteunitãþi asemeni.

În faþa tuturor acestora,jos bereta!

Page 8: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

„Credinþa în Dumnezeu vede invizibilul, crede incredibilul ºiprimeºte ca rãsplatã imposibilul”. Aºa se zice în popor. Mergândmai departe cu gândul, putem deduce cã „singurul lucru pe care-l poate, cu adevãrat, câºtiga cineva înainte de moarte este...CERUL”. Numai cã „o credinþã micã te poate duce în cer, daruna mare poate aduce cerul la tine”. Aflãm astfel cã „entuzias-mul este febra raþiunii”.

ªi totuºi, suntem uimiþi atunci când constatãm cã „cei maimulþi creºtini nu au pãrtãºie cu Dumnezeu; ci, ei au pãrtãºie cualþii, vorbind despre Dumnezeu. Ei uitã cã Dumnezeu dã maimult decât ceea ce aºtepþi.

Tot în popor se zice cã „dacã te-a chemat Dumnezeu sã faciceva, nu te mai uita peste umãr sã vezi cine vine dupã tine”,deoarece pentru „ca sã ajungi în iad, nu trebuie sã iei nici ohotãrâre”. „Agonia brutalã a crucii, oricât de chinuitoare, n-afost nimic faþã de indiferenþa mulþimii de pe drum care <<tre-cea>> indiferentã”. Asta, poate, pentru cã atunci oamenii nuºtiau care e cel mai mare dar oferit de Dumnezeu (Ioan 3,16):

„FIINDCÃ ATÂT DE MULT – superlativ de intensitate;A IUBIT DUMNEZEU – Iubirea la superlativ;LUMEA – decadenþa la superlativ;CÃ A DAT – cea mai mare ofertã;PE SINGURUL LUI FIU – cel mai mare dar;PENTRU CA ORICINE – cea mai mare oportunitate;CREDE – cea mai mare simplitate;ÎN EL – cea mai mare atracþie;SÃ NU PIARÃ – cea mai mare promisiune;CI – cea mai mare diferenþã;SÃ AIBÃ – cea mai mare certitudine;VIAÞÃ VEªNICÃ – cea mai mare posesie”.ªi, astfel, ne dãm seama cã „Hristos nu ºi-a purtat crucea, ci

a folosit-o!”Încã o datã îi dãm dreptate lui Napoleon care a spus: „Dacã

Socrate ar intra în camerã, toþi ne-am ridica în picioare ca sã-idãm cinstire, dar dacã ar intra Iisus Hristos, I-am cãdea cu toþiila picioare”.

Þinând seama de cele de mai sus, înþelegem cã, din când încând, „creºtinii ar trebui sã se opreascã pentru a-ºi evaluamotivele acþiunilor lor” ºi sã mulþumeascã cerului pentru tot ceau sau nu au. „Mântuitorul îl face pe sãrac bogat, iar nemulþu-mirea îl face pe bogat sãrac” deoarece, „în ochii lui Dumnezeu,noi suntem apreciaþi, nu atât pentru ceea ce facem, cât pentrumotivaþia acþiunilor noastre”.

„Tot aºa dupã cum apa nu se poate ridica mai sus de nivelulde la care a pornit, nici calitatea moralã a unei lucrãri nu poatedepãºi nivelul motivelor care o inspirã”. Pentru cã „nu naturaunei lucrãri îi determinã caracterul ei sacru sau laic, ci motivaþiacu care o facem. Motivaþia inimii este determinantã”. „Cel maibun sfãtuitor este inima; cel mai bun învãþãtor este timpul; ceamai bunã carte este viaþa; cel mai bun prieten este Dumnezeu”.Care a fãcut lumea realã.

ªi, „cu toate cã lucrurile din preajma noastrã sunt reale, elenu au acest caracter prin ele însele, ci prin Dumnezeu, care le-acreat ºi le þine în fiinþã. Dacã Dumnezeu ºi-ar retrage Cuvântulprin care le-a fãcut, s-ar prãbuºi toate în nefiinþã”.

„Dumnezeu a fãcut lumea foarte bunã ºi frumoasã; urâþeniaeste contribuþia noastrã”. A oamenilor care vrem, cu tot dina-dinsul, sã modificãm lumea dupã imaginaþia noastrã.

„Deosebirea dintre imaginaþie ºi credinþã este cã imaginaþiacreeazã fantasmagorii încercând sã le umple, apoi, cu lucrurireale, în timp ce credinþa nu creeazã nimic, ci doar se sprijinã perealitãþi care deja existã”.

„Nu te teme de moarte; cu cât murim mai repede cu atâtavem mai mult timp sã fim nemuritori!”

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ[email protected]

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 8

CARNETCULTURAL

În secolul ce tocmai a trecut, omul a fãcut un salt gigan-tic, înainte în ceea ce priveºte cunoaºterea ºtiinþificã, dar arãmas în urmã în ceea ce priveºte moralitatea. „Rezultatuleste cã am ajuns sã fim în stare sã distrugem lumea, dar inca-pabili sã ne oprim în a o face”. ªi asta, pentru cã „adesea îidispreþuim pe oameni nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceeace suntem”. Totodatã, e foarte adevãrat ºi faptul cã „dacã amputea citi povestea tainicã a celor ce ne duºmãnesc, amdescoperi suficientã suferinþã ºi durere ca sã ne... dezarmeze”.Pentru a fi deasupra tuturor relelor ar trebui sã nu ne fie ruºinesã recunoaºtem cã am greºit. „Aceasta ar fi doar un fel de aspune cã astãzi suntem mai înþelepþi decât am fost ieri”.

Dar, unii sunt aºa fãcuþi cã „ar pierde mai degrabã un pri-eten decât sã piardã o disputã. Fii tu însuþi, deschis, cinstit ºinepretenþios ºi te vei bucura de respectul ºi dragostea priete-nilor”. Altfel „cine nu iartã distruge puntea pe care trebuie sãtreacã el însuºi”.

„Când ai o luptã cu propria conºtiinþã ºi te laºi bãtut,câºtigi. Conºtiinþa nu te poate împiedica sã faci ceva, dar îþipoate rãpi bucuria” pentru cã „a fi curajos – aºa cum spuneaSocrate – înseamnã sã ºtii de ce nu trebuie sã te temi” ºi ar tre-bui sã ºtii cum sã te cunoºti foarte bine. Cei care au ajuns sãse cunoascã recunosc cã „despre noi înºine ºtim mai multelucruri rele decât oricine ºi, totuºi, avem o pãrere bunã...”Memoria nu ar trebui sã ne lase atunci când e vorba despreastfel de probleme – „Secretul memoriei este atenþia cu carebagi de seamã”. „N-ar trebui sã ne fie ruºine sã nerecunoaºtem greºelile de ieri, asta înseamnã cã astãzi suntemceva mai buni”.

Trãind „printre oameni care cred cã a te purta ca în codrueste semn de civilizaþie” ºi s-ar putea sã constaþi cã „oameniise pot îndoi de ce spui, dar vor crede întotdeauna ceea cefaci!” „Fã întotdeauna ce este drept ºi bine”. Astfel, „ominoritate îþi va da dreptate, iar majoritatea... va fi uimitã”. ªi„cei ce se tem de vocea gloatei se vor pierde repede înmulþime.” „Vorbeºte-þi de bine duºmanii: tu þi i-ai fãcut!”, darnici sã nu uiþi cã „un critic este unul care ar vrea ca tu sãpictezi, sã cânþi, sã scrii sau sã joci aºa cum ar face el... dacãar putea”. „Critica este constructivã atunci când eu te critic petine ºi distructivã ori de câte ori tu mã critici pe mine”.

Toatã viaþa noastrã se compune din contradicþii ºi nu poþijudeca omul dupã aparenþe, dar când persistã în greºealã enormal sã-l uitãm ºi sã ne interesãm de viitor „pentru cã acolone vom petrece tot timpul vieþii”. ªi astfel, vom conºtientizafaptul cã „cel mai bun lucru despre viitor este cã ne vine înporþii de câte o zi”.

„Ca ºi aºternutul, limbajul aratã frumos câtã vreme estecurat”, dar dintre toate lucrurile pe care le purtãm „expresiafeþei este cea mai importantã”. „Râzi ºi o lume întreagã varâde cu tine; cârteºte ºi vei rãmâne singur” ºi oricât ar pãreade ciudat, „bucuria este înmulþitã când este... împãrþitã cualþii”.

„Veselia este binevenitã. Dumnezeu nu este aºa de plicti-cos cum îl cred unii. Nu a fãcut, oare, El ca pisica sã-ºi alergesingurã coada?”.

Ar trebui sã recunoaºtem cã toþi suntem leneºi atât demult încât uneori uitãm sã ne bucurãm ºi ar trebui sã evitãmsã ajungem „un leneº indolent care este, de fapt, un mort carenu poate fi, încã, îngropat legal”. (P.I.)

Jucându-ne cu maximele“Entuziasmul

este febra raþiunii”

Cel mai mare dar

O poveste de dragoste din Indochinaanilor ’30, colonie francezã în aceavreme, nu înseamnã mare lucru. Darcând povestea se leagã între o adoles-centã francezã, de felul ei prostituatã, ºiun tânar chinez, de felul lui milionar, ºicând deosebirile de rasã, de statut socialºi de mentalitate sunt uriaºe, aventuralor e una rarã. Rarã prin context, dar rarãºi prin natura ei. Cãci dacã existã un cri-teriu dupã care se poate mãsuraardoarea unei iubiri, acesta nu poate stadecât în mãrimea piedicilor ce-i stau în

cale. Cu cât piedicile sunt mai mari, cu atât resorturilesufleteºti de care e nevoie pentru depãºirea lor sunt mai adân-ci. Iar în Amantul piedicile nu sunt mari, ci insurmontabile.Nu e puþin lucru, ne spune romanciera francezã MargueriteDuras, sã te laºi în voia dragostei în care singura împlinire cuputinþã e îndirjirea de a înfrunta implacabilul.

Marguerite Duras s-a nãscut în1914, înVietnam. A revenit înFranþa în 1927 unde a cunoscut oprodigioasã carierã de romancierã,scenaristã ºi cineastã. Opera sa, înaparenþã staticã, e populatã de per-sonaje care încearcã sã scape de sin-gurãtate, gãsind un sens vieþii lorprin recursul la o dragoste absolutã,la crimã sau la nebunie.

Lucrãri: Un barrage contre lePacifique (1950), Les PetitsChevaux de Tarquinia (1953), Moderato cantabile (1958),Le Vice-Consul (1966), L’Amante anglaise (1967), L’Amour(1971), La Maladie de la Mort (1983), L’Amant (1984 - Pre-miul Goncourt). Scenarii de film: Hiroshima mon Amour(1959), Une aussi longue absence (1961), Le Camion(1977).

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnããAMANTUL

Repere istorice17/29 august 1872 — se naºte Traian Vuia, în localitatea Surdu-

cul-Mic (astãzi, comuna Traian Vuia), judeþul Timiº, fiind fiulpreotului Simion Popescu ºi al Anei Vuia. 1881 - Vuia frecventeazãºcoala primarã din Fãget, apoi ºcoala germanã din aceeaºi locali-tate. Este pasionat de tehnicã încã din copilãrie. De aceea îºiimprovizeazã un atelier, unde prind contur tot felul de „jucãrii” des-tinate zborului. 1884-1892 - Traian Vuia s-a aflat la Lugoj unde aurmat studiile liceale. În aceastã perioadã a construit mai multemodele de aparate de zbor (machete) de tipul zmeelor. 1892 - Dupãce a trecut examenul de Bacalaureat, Traian Vuia aplecat laBudapesta, unde s-a înscris la Facultatea de Drept urmând, înacelaºi timp, ºi cursuri serale la ªcoala Politehnicã. 6 mai 1901 -Traian Vuia devine doctor în ºtiinþe juridice. 1901-1902 -Întors laLugoj, unii autori afirmã cã tânãrul jurist ar fi realizat macheta unuiaparat de zbor, denumit în unele lucrãri “automobil cu aripi”. 1902- Vuia s-a întors la Paris. 15 mai 1903 - Vuia solicitã din partea Ofi-ciului Naþional al Proprietãþii Industriale brevetul pentru invenþia sa“Aeroplanul automobil”. Brevetul a fost eliberat pe 17 august ºi afost publicat în ziua de 16 octombrie acelaºi an - Brevet nr. 332106.Toamna anului 1903 (sau începutul anului 1904) - Vuia a începutconstrucþia „Aeroplanului automobil”. Toamna anului 1905 -Aparatul de zbor conceput de Traian Vuia a fost gata pentru primeleprobe. Acestea nu s-au putut efectua decât la începutul anului 1906,din cauza lipsei unui teren propice. 18 martie 1906 - Avionul rea-lizat de Vuia s-a desprins de la sol “...la circa 1 metru înãlþime ºi aparcurs cam 12 m în aer” (revista “L’Aerophile” din aprilie 1906, p.105). Era primul din lume care, datoritã roþilor pneumatice, a obþi-nut o vitezã orizontalã rulând pe sol, ceea ce a permis executarea decãtre pilot a desprinderii aparatului de pãmânt, realizarea zboruluiºi a aterizãrii. Acest eveniment s-a petrecut pe câmpul de zbor de laMontesson, în prezenþa unor cunoscuþi ai lui Vuia: Hockenjos,Tiefenbacher, Watelet ºi mecanicul Lallemand. 24 iunie, 1 iulie, 12ºi 19 august 1906 - Vuia a realizat alte zboruri cu primul sãu avion.7 octombrie 1906-30 martie 1907 - realizeazã experimente cuVuia nr. 1 bis. 29 iunie 1907 - Construieºte aparatul “Vuia nr.2”pentru care primeºte brevet de invenþie în Belgia (Brevet nr.200682). Ultimul zbor cu acest aparat a mãsurat de 70 metri. 1918-1921 - A construit douã elicoptere experimentale, contribuind laînceputurile zborului pe verticalã. În 1950 este adus în þarã, fiindbolnav. Se stinge din viaþã la Bucureºti, la 3 septembrie 1950, ºieste înhumat la Cimitirul Bellu din Capitalã. În data de 27 mai1946 este numit Membru de Onoare al Academiei Române.

Joi, 16 martie 2006, ora 1300, în pavilionul B alMuzeului Militar Naþional, a avut loc vernisarea expo-ziþiei: CENTENAR AERONAUTIC – TRAIANVUIA 1906-2006 (fotoexpoziþie documentarã ºi expo-ziþie de machete). Ea reprezintã preambulul unor amplemanifestãri dedicate acestui pionier al aviaþiei româneºti.

Acum o sutã de ani, la Montesson – Paris, inventatorulromân Traian Vuia a fost primul om din lume care a deco-lat ºi zburat cu un avion echipat cu motor propriu ºi trende aterizare (brevetat de el în Franþa, la 17 august 1903ºi denumit AEROPLAN AUTOMOBIL).

Astãzi, fiecare aeronavã, indiferent de tipul ºi desti-naþia sa, este echipatã cu un tren de aterizare. Aceastãcontribuþie deosebitã la evoluþia construcþiilor aeronau-tice moderne va fi evocatã de cãtre Muzeul MilitarNaþional din Bucureºti în cadrul acestei expoziþii aniver-sare. Expoziþia conþine, pe lângã materialele docu-mentare, peste 500 de machete ale unor avioaneromâneºti ºi strãine, tehnicã de luptã ºi minidiorame rea-lizate de 48 pasionaþi machetiºti din: Bucureºti, Man-galia, Deva, Lugoj ºi Ploieºti.

Expoziþia este deschisã vizitãrii pânã la 15 aprilie2006, în zilele de marþi-duminicã, între orele 900-1600.În fiecare sâmbãtã ºi duminicã, între orele 10.00 -13.00vor fi organizate demonstraþii de montare ºi vopsire amachetelor, întâlniri cu specialiºti în domeniu ºi veteraniaviatori precum ºi proiecþii de filme documentare.

Informaþii suplimentare se pot obþine la Biroul Relaþiicu Publicul ºi Educaþie, telefon 319.59.04 / 107.

Directorul Muzeului Militar NaþionalLocotenent-colonel dr. Vasile POPA

CENTENAR AERONAUTIC - TRAIAN VUIA

18martie 1906-18martie 2006fotoexpoziþie documentarã

ºi expoziþie de machete

Aripi pentru NichitaChiar dacã Cercul Mili-

tar din Ploieºti se confruntãcu probleme administrativedificile, nu face rabat de laactul cultural – în defintivmenirea acestui tip de insti-tuþie în garnizoanã. Deaceea, nu se putea ratamomentul 31 matrie, datala care, în 1953, se nãºteapoetul Necuvintelor.

ªeful Cercului MilitarPloieºti, maior (r) VasileSimion, a informat cã joi,30 martie, la sediul instituþiei prahovene, a avut loc Serata Nichi-ta. Serata se înscrie într-o serie de activitãþi culturale, dedicatepoeþilor români, ce au debutat, anul trecut, cu o iniþiativã de a ne

reaminti într-un mod diferit de Eminescu: la un pahar cu vin, înacorduri de pian, cu recitãri ºi romanþe pe versurile poetului.

Iniþiativa ploieºteanã riscã sã devinã o frumoasã tradiþie ºi,de ce nu, o emblemã a instituþiei. ªi pe 30 martie, ploieºteniiºi-au adus aminte într-un mod diferit de Nichita: în acordurilechitarei maiorului Constantin Negulescu, de la liceul de poliþiedin Ploieºti, în declamaþiile scriitorului Stan Stelian ºi ale mem-brilor cenaclului „Laurenþiu Fulga”, totul învãluit în armoniilecvartetului „Magna” de la filarmonica ploieºteanã „PaulConstantinescu”.

Pentru luna aprilie agenda Cercului Militar Ploieºti estedestul de încãrcatã. Pornind de la rularea filmelor „Iisus dinNazaret” ºi „Patimile lui Iisus” – ne aflãm în Postul Mare al Sfin-telor Paºti – continuând cu un ciclu de concerte de muzicã reli-gioasã cu temã pascalã în unitãþi ºi încheind cu aniversarea ZileiForþelor Terestre în garnizoana Ploieºti, eveniment la care îºi vaaduce contribuþia culturalã ºi cercul militar prahovean.

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Page 9: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

În istoriografia postbelicã se acceptã, în general, cã„Rãzboiul rece” a izbucnit chiar în anii conflagraþiei mondialedin 1939 – 1945, cãreia i-a însoþit deopotrivã sfârºitul ºiurmãrile, întãrindu-le caracterul de, nici pace, nici rãzboi, sau,mai corect spus, de pace armatã.

Pentru André Fontaine „rãzboiul rece” reprezintã esenþial-mente un conflict între capitalism ºi comunism. „Totul aînceput în noiembrie 1917, deci odatã cu apariþia Rusiei Sovi-etice”1, scrie acesta.

Prin celebrul discurs de la Fulton, de la 5 martie 1945,Churchill sublinia cã „de la Stettin la Triest „o cortinã de fier”a cãzut asupra continentului. El prezenta în continuareregimurile pe care U.R.S.S. le impusese cu forþa în spateleacestei cortine ºi tentativele ei de a-ºi extinde dominaþia din-colo de aceasta. „Din ceea ce am vãzut la prietenii noºtri ruºiîn timpul rãzboiului, sunt convins cã nu existã nimic care sã fieatât de admirat de cãtre ei ca forþã ºi cã nimic nu respectã maipuþin decât slãbiciunea militarã”; concluzia: „ar trebui capopoarele de limbã englezã sã se uneascã de urgenþã pentru aînlãtura orice ambiþie sau aventurã”.2

Opt zile mai târziu, Stalin acorda un interviu cotidianului„Pravda”, în care rãspundea pe acelaºi ton: „Nu ºtiu – a spus el– dacã el ºi prietenii lui (Churchill), vor mai reuºi sã orga-nizeze dupã cel de-al doilea rãzboi mondial o nouã campaniearmatã contra Europei rãsãritene dar, dacã vor face aºa ceva,se poate afirma cu încredere cã vor fi zdrobiþi, exact cum s-aîntâmplat acum 26 de ani”. Pânã la moartea lui Stalin, ºapteani mai târziu, tonul polemicii nu va înceta sã creascã, „corti-na de fier” sã se îngroaºe, incidentele ºi dramele sã seînmulþeascã.

Înþelegeri aparenteSe admite cã Yalta a prilejuit mai mult decât dezbateri ºi

hotãrâri în privinþa marilor probleme ale lumii provocate deiminenta prãbuºire a celui de-al III-lea Reich ºi a aliaþilor sãi.3

Ea a consemnat împãrþirea lumii între potenþialii învingãtori ºiun pas decisiv cãtre izbucnirea „Rãzboiului rece”. Înþelegerilede la Yalta ºi Postdam au fost doar aparenþe. Fiecare pare cã ainterpretat rezultatele acestor conferinþe în mod diferit. Parteaamericanã trecea la visul ei despre „o lume unitarã”, a prin-cipiilor liberale ºi democratice, fãrã sã fi luat vreodatã în seriosinteresele de securitate ale ruºilor. Conducerea sovieticã doreaca în sfera sa de interese democraþia sã capete forma ºi expre-sia viziunii sale politico-ideologice.

La rândul sãu, preºedintele american, F.D. Roosevelt afir-ma dupã Yalta cã: „(...) ar trebui sã se pronunþe sfârºitul sis-temului acþiunilor militare, al alianþelor exclusive, al sferelorde influenþã, al echilibrului puterii ºi al tuturor celorlalte expe-rienþe care au dat întotdeauna greº”4.

Nu putem ºti cu certitudine dacã Stalin sesizase ceea ceurma sã se întâmple sau fãcea un joc perfid, însã, dupã opt-sprezece luni de impas ºi întâlniri tot mai tensionate ºi pline desuspiciuni de o parte ºi de alta, l-a vizitat pe secretarul de statGeorge Marshall, pe data de 25 aprilie 1947, întâlnire încursul cãreia a subliniat cã el dãdea o mare importanþã unuiacord general cu Statele Unite.

Întrucât, George Marshall îºi exprima pesimismul în legã-turã cu perspectivele relaþiilor internaþionale, dupã eºecul,foarte probabil, la acea datã a Conferinþei miniºtrilor deexterne ai celor Patru Mari asupra Tratatului cu Germania,desfãºurat la Moscova în perioada 10 martie – 24 aprilie 1947,Stalin a afirmat cã „ar fi greºit sã se interpreteze într-un modtragic divergenþele noastre actuale. Momentele de impas, con-fruntãrile nu erau decât împungerile ºi îmbrâncelile deînceput ale forþelor de recunoaºtere”. El a precizat interlocu-torului sãu cã se mai poate ajunge la un compromis în „toatechestiunile principale” ºi a insistat cã „era nevoie sã avem rãb-dare ºi sã nu devenim pesimiºti”.5

Confruntarea dintre lumea liberã ºi lumea comunistã,devenitã apoi confruntarea dintre superputeri, a început fãrã odeclaraþie de rãzboi ºi s-a încheiat fãrã un tratat de pace.Astãzi, rãspunderile declanºãrii Rãzboiului rece sunt puse peseama celor douã superputeri. Ceea ce trebuie precizat este cãRãzboiul rece nu a început pentru cã S.U.A. ºi celelaltedemocraþii occidentale nu ar fi fost de acord cu existenþa uneizone sovietice de influenþã în Europa de Est.

Dupã opinia istoricului Florin Constantiniu, începutulRãzboiului rece este anul 1947, marcat de proclamarea Doc-trinei Truman la 12 martie 1947, „care exprima voinþa S.U.A.de a ajuta Grecia ºi Turcia de a lupta împotriva ameninþãriicomuniste”.6 A urmat apoi cunoscutul Plan Marshall (15 mai1947), destinat sã ajute la refacerea economiilor þãrilor sãrãcitede rãzboi, pentru ca, alungând mizeria, sã ia comuniºtilor oarmã propagandisticã. Refuzul U.R.S.S. de a participa la Pla-nul Marshall, impus ºi þãrilor est-europene, a fost un pasimportant în direcþia divizãrii continentului.

Crearea în septembrie 1947 a Cominformului, centrul desupraveghere a miºcãrii comuniste internaþionale ºi de severãdisciplinã, în primul rând, pentru partidele comuniste din þãrilesocialiste, a constituit un alt moment de vârf în adâncirea con-tradicþiilor dintre „beligeranþii” rãzboiului rece.

România a reprezentat un factor important în confruntareadintre superputeri.7 Existã specialiºti care cred cã Rãzboiulrece a început în România. Ei au în vedere încordarea relaþi-ilor dintre Uniunea Sovieticã, S.U.A. ºi Marea Britanie,apãrutã din intervenþia brutalã a lui A.I. Vîºinski, care a impusla 6 martie 1945 guvernul Petru Groza, controlat de comuniºti.Aceastã încordare intervenea dupã climatul de euforie de laConferinþa de la Yalta, desfãºuratã în perioada 4 - 11 februa-rie 1945, când cei Trei Mari se despãrþiserã convinºi cãînþelegerea dintre ei va constitui temelia lumii postbelice.

Sporirea divizãrii între lumea capitalistã ºi cea comunistãa fost adâncitã de crearea alianþelor militare, Tratatul Organi-zaþiei Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) în 1949, în Occident ºi,respectiv, Tratatul de la Varºovia, în 1955, în Rãsãrit.8

Formula figurativãRãzboiul rece a fost jalonat de crize mai mult sau mai puþin

calde, cum a fost rãzboiul din Coreea sau cel din Vietnam.Datoritã transparenþei americane, sunt bine cunoscute doc-trinele „represaliilor masive” ºi a „ripostei flexibile”. Rãzboiulrece a generat un nou tip de vocabular în cercetarea istoricã,termenii sau expresiile cele mai cunoscute fiind: „teoria domi-noului” – cãderea succesivã sub controlul comunist a þãrilorlimitrofe, mai întâi, apoi a celor mai îndepãrtate; „brinkman-ship” – hotãrârea de a merge pânã la marginea prãpastieirãzboiului, mai ales al celui nuclear; „Eyeball to eyeball” – for-mulã figurativã, în care pupilele ochilor ce se priveau fix,exprimau o stare de crizã diplomaticã, incluzând în sine posi-bila degenerare în rãzboi. Cum U.R.S.S. ºi-a oprit dominaþiaasupra þãrilor din Europa Rãsãriteanã, S.U.A. au trecut la apli-

carea politicii de îndiguire (containement), care a presupusacordarea de ajutor material Europei occidentale. Berlinul adevenit punctul nodal al tensiunilor est-vest, culminând cublocarea sovieticã a sectoarelor oraºului, aflate sub control bri-tanic, american ºi francez (1948), care a fost suplinitã printr-un „pod aerian” de mãrfuri de primã necesitate.

Dacã S.U.A. ºi U.R.S.S. nu s-au confruntat direct militar înanii Rãzboiului rece, acest lucru nu însemnã cã nu ºi-aumãsurat forþele (armament, concepþii militare, profesionalismetc.) pe câmpurile de bãtaie. Numai cã o astfel de mãsurare aforþelor a avut loc prin interpuºi, aºadar prin aliaþii minori aifiecãrei superputeri.

Dupã cum aratã statisticile disponibile, în fiecare an dupã1945 au fost declanºate cel puþin patru rãzboaie, în 1996 fiindîn desfãºurare 20, cele mai multe în aºa-numita „lume a treia”.

O altã statisticã, edificatoare pentru comportamentul mili-tarist al superputerilor în era bipolarã, indicã faptul cã UniuneaSovieticã a utilizat forþa militarã pentru a-ºi atinge scopurilede politicã externã, de 180 de ori în intervalul 1945 – 1979, iarS.U.A., de 215 ori între anii 1946 – 1975. Cele douã mari pu-teri ºi-au adresat, pânã în 1987, 19 ameninþãri cu utilizareaarmei atomice, U.R.S.S. declarând deschis cã va recurge laatac nuclear de patru ori în acelaºi interval (în timpul crizeirachetelor din Cuba, în octombrie 1962, de exemplu).

Incapacitatea anglo-americanilor de a-ºi impune punctulde vedere în faþa Moscovei în rezolvarea crizelor politice, careau avut loc în România în perioada februarie – martie 1945 ºidecembrie 1947, au convins liderii de la Kremlin cã a sositmomentul favorabil extinderii regimului comunist la scaraîntregii Europe.

Înaltul demnitar sovietic, Malenkov, în raportul prezentatla prima adunare a Cominformului, declara cã din moment ceau fost lichidate clasele asupritoare în Uniunea Sovieticã,greutatea luptei de clasã a fost mutatã în arena internaþionalã.„Aici avem – preciza Malenkov – în faþã douã sisteme con-crete: capitalismul ºi socialismul. Aici trebuie partidul nostrusã-ºi cãleascã armele de luptã !”9 Analistul W.N. Ewer con-cluziona cã diplomaþia sovieticã a declanºat „o ofensivãpoliticã viguroasã împotriva democraþiei apusene”.

Ofensiva tratatelor de colaborare, prietenie ºi asistenþã mutualã

În þãrile ocupate de Armata Roºie, printre care ºi România,Uniunea Sovieticã a declanºat un proces ireversibil de restruc-turare a regimului politic democratic, fãrã ca Moscova sã maiia în considerare opiniile ºi interesele foºtilor parteneri de coa-liþie.

În societatea româneascã, confruntarea Est-Vest dinperioada de început a Rãzboiului rece a fost perceputã cu unpreludiu al unui rãzboi clasic între foºtii aliaþi, Uniunea Sovi-eticã ºi S.U.A. Semnificativã în acest sens este apreciereafãcutã de profesorul ºi omul politic Onisifor Ghibu în memo-riul adresat primului ministru Petru Groza, în martie 1949, încare afirma: „De aproape patru ani de zile de când a încetatrãzboiul aliaþilor împotriva Germaniei se vorbeºte mereu depace, ceea ce nu-i împiedicã pe aliaþii victorioºi sã sepregãteascã febril în vederea celui de-al treilea rãzboi mondi-al, de astã datã între înºiºi aliaþii de ieri”10.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, în relaþiile inter-naþionale s-a simþit nevoia de reconciliere ºi unire a Europei,cu participarea Germaniei, puterile occidentale trecând lademobilizarea forþelor armate ºi industriilor de armament.

Victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei a consolidatinfluenþa ºi controlul acesteia în Albania, România, Bulgaria,Polonia, Cehoslovacia, Ungaria ºi R.D.G.

La Conferinþa de la Posdam (17 iulie – 2 august 1945),preºedintele S.U.A., Harry Truman, a atacat în forþã,protestând din cauza faptului cã înþelegerile Conferinþei de laYalta (4 – 11 februarie 1945) nu se respectã în cazul Românieiºi Bulgariei.

Ceea ce la început pãreau a fi mici ciocniri de interese ºiconcepþii divergente, mergând cel mult pânã la intrigi ºi riva-litãþi între sovietici ºi aliaþii anglo-saxoni, s-a dovedit a fi omasã de contradicþii ideologice, politice, strategice ce au creato prãpastie de netrecut între est ºi vest. Rãzboiul rece s-a insta-lat rapid în relaþiile internaþionale ºi treptat lumea postbelicãs-a împãrþit în sfere de interese ºi dominaþie. Rezultatul a fostrealizarea pactelor militare ºi grupãrilor economice ce scindaulumea. U.R.S.S. a declanºat o politicã de expansiune ce pãreasã capete proporþii mondiale, care a condus la crearea, între1947 – 1950, în centrul ºi sud-estul continentului european, aunei reþele de tratate de colaborare, prietenie ºi asistenþã mutu-alã.

S.U.A. au trecut de la orientarea spre demobilizare totalã,la un nou efort de înarmare, asumându-ºi rolul de lider al Occi-dentului pentru o regrupare în faþa tendinþelor ofensive sovie-tice, efort ce avea sã fie finalizat prin crearea N.A.T.O.

Rând pe rând, în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslovaciaºi România, partidele democratice au fost înlocuite ºi instalatecele comuniste, realizându-se în acest fel, în centrul ºi sud-estul Europei, o zonã sovieticã de dominaþie ºi control. Presiu-nile ºi ameninþãrile sovietice vizau ºi alte state: Turcia ºi Gre-cia, în sud-est, Norvegia ºi Danemarca, în nord.

U.R.S.S. a dus o politicã de expansiune a comunismului înEuropa ºi de subjugare totalã a zonei rãsãritene a Germaniei,transformatã într-o regiune satelit a Uniunii Sovietice, iar învestul Europei partidele comuniste aplicau politica Kremlinu-lui.

La 5 martie 1946, Winston Churchill, invitat la Westmin-ster College din oraºul Fulton, statul Missouri, S.U.A., pentrua primi titlul de Doctor Honoris Causa, afirma în discursul sãucã „de la Stettin la Marea Balticã ºi de la Trieste la MareaAdriaticã, o cortinã de fier s-a lãsat deasupra continentului, iardorinþa ruºilor nu este rãzboiul, ci fructele sale ºi o infinitãexpansiune a puterii ºi doctrinelor”. Doar forþa era capabilãsã-i opreascã ºi, mai cu seamã, asocierea frãþeascã apopoarelor de limbã englezã ºi în mod special o alianþã mili-tarã între S.U.A. ºi Commonwealthul britanic, pentru cã ruºiirespectau ºi admirau cel mai mult puterea.

Separarea politicã în douã lumi diferite s-a produs maiîntâi pe plan economic ºi apoi pe cel militar, prin constituireacelor douã alianþe militare opuse.

La 19 septembrie 1946, într-un discurs rostit la Zurich,Winston Churchil, adeptul formulei „Statele Unite aleEuropei”, spunea: „Dacã popoarele Europei ar reuºi sã seuneascã, cei 300 pânã la 400 milioane de locuitori ar cunoaºte,graþie unei moºteniri comune, o prosperitate, o glorie, o feri-cire pe care nici o frontierã nu ar limita-o”.

Un moment de cotiturã în relaþiile internaþionale l-a con-stituit discursul preºedintelui S.U.A., Harry Truman, þinut pedata de 12 martie 1947 în faþa membrilor Congresului ameri-can, care a marcat începutul unei confruntãri pe scarã largã cuU.R.S.S., ce a constituit pentru patru decenii drept „rãzboiulrece”.

La 5 iunie 1947, secretarul de stat american George C.Marshall a lansat oficial la Harvard University planul de aju-torare a Europei, denumit Programul de reconstrucþie euro-peanã (European Recovery Program – ERP), afirmând cã„Politica noastrã nu este îndreptatã împotriva unei þãri sau aunei doctrine, ci împotriva foametei, sãrãciei, disperãrii ºidezordinii. Scopul ei trebuie sã fie renaºterea în lume a uneieconomii care sã funcþioneze astfel încât sã permitã apariþiacondiþiilor politice ºi sociale în care instituþiile libere potexista. O asemenea asistenþã, sunt convins, nu trebuie sã fieacordatã fragmentelor, pe mãsurã ce apar diferite crize. Oriceasistenþã, pe care acest guvern o poate acorda în viitor, trebuiemai degrabã sã vindece decât sã reprezinte un simplu paliativ.Orice guvern care doreºte sã ia parte la o reconstrucþie va be-neficia, sunt sigur, de întreaga cooperare din partea guvernu-lui Statelor Unite. Orice guvern care unelteºte blocarea recon-strucþiei altor þãri nu poate aºtepta ajutor din partea noastrã. Înplus, guvernele, partidele politice sau grupãrile care cautã sãperpetueze starea de mizerie, pentru a obþine avantaje politicesau de altã naturã, se vor lovi de opoziþia Statelor Unite”.

Legea votatã de Congresul american prevedea pentruperioada aprilie 1948 – iunie 1952 un ajutor sub forma unorîmprumuturi nerambursabile de 85% ºi a unor împrumuturipe termen lung de 15% din valoarea acestora, în dolari, astfel:Marea Britanie – 3,389 miliarde, Franþa – 2,7 miliarde, Italia –1,508 miliarde, R.F.G. – 1,4 miliarde, Olanda – 1,083 miliarde,Grecia – 706 miliarde, Austria – 677 miliarde, Belgia ºi Lux-emburg – 559 miliarde, Danemarca – 273 miliarde, Norvegia –255 miliarde, Turcia – 225 miliarde, Irlanda – 147 miliarde,Suedia – 107 miliarde, Portugalia – 51 miliarde, Islanda – 29miliarde.

Cristiana MARIN

NNoottee:: 1. André Fontaine, op.cit., p. 49.2. Joseph Rothschild, Întoarcerea la diversitate. Istoria politicã

a Europei Centrale ºi de Est dupã al doilea rãzboi mondial, tradu-cere N. Columbescu, Bucureºti, 1997, p. 102

3. Gheorghe Buzatu, Mircea Chiriþoiu, Agresiunea Comunis-mului în România, Documente din arhivele secrete, vol. I-II, Edi-tura PAIDEA, 1999, p. 18.

4. Mihai E. Ionescu, Rãzboiul Rece: O crizã prelungitã, înDosarele Istoriei, anul 2, nr. 1 (6), 1997 p. 102.

5. Florin Constantiniu, op.cit., p. 40.6. A se vedea pe larg: Constantin Hlihor, Sfârºitul unei tranziþii

de la o doctrinã la alta, în anul 1947 Cãderea Cortinei, FundaþiaAcademia Civicã, Bucureºti, 1997, p. 11 – 17.

7. Curierul ARMATEI, nr. 121 din 15 martie 2003.8. Curierul ARMATEI nr. 189 din 16 noiembrie 2001.9. Gheorghe Oniºoru, Alianþe ºi confruntãri între partidele

politice din România (1944 – 1947), Fundaþia Academia Civicã,Bucureºti 1996, p. 268 – 269.

10. Mihai E. Ionescu, op.cit., p. 10.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006 Pagina 9

ROMÂNIA ªI EUROPA POSTBELICÃ (1945-1950)

P l a n u l M a r s h a l l

YYaa ll tt aa

Page 10: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 10

IT PROMO

Încã o vulnerabilitate pentru Internet Explorer!La puþin timp dupã anunþarea unui bug prin care atacatorii pot

bloca browser-ul Microsoft, încã pe primul loc ca ratã de utilizare,Secunia a anunþat descoperirea unei noi vulnerabilitãþi pentru IE,

prin care se poate compromite cal-culatorul utilizatorilor.

Potrivit companiei de securi-tate, vulnerabilitatea este cauzatã deo eroare de procesare a “create Tex-tRange()”, folositã pentru butonulde tip radio. Astfel, un site modifi-cat ar putea exploata acest bug redi-

recþionând firul de execuþie al programului într-o altã zonã dememorie. Secunia avertizeazã cã vulnerabilitatea vizeazã InternetExplorer 6, rulând pe un sistem cu update-urile la zi, ºi versiuneade Internet Explorer 7 Beta 2 Preview, din ianuarie.

Microsoft Security Response Center a declarat cã ingineriiMicrosoft ºtiu de existenþa acestei vulnerabilitãþi ºi cã lucreazã lapublicarea unui update. Între timp, utilizatorii sunt sfãtuiþi sãdezactiveze Active Scripting, însã, aceastã procedurã împiedicãexploatarea.

Primele download-uri de filme de box office vor fi disponibile în Anglia

Nu demult se discuta despre posibilitatea ca Amazon sã le per-mitã utilizatorilor sã descarce filme de lung metraj, care se gãsescpe DVD-uri, ºi sã le pãstreze pe o perioadã nelimitatã, dar, se pare,cã o altã companie i-a luat-o înainte celui mai mare retailer online.

Studiourile Universal au anunþat cã iubitorii de film dinAnglia vor putea sã descarce ºi sã pãstreze filme de box office ºicã primele oferte sunt: King Kong ºi Pride and Prejudice (Mân-drie ºi prejudecatã).

Potrivit BBC, preþul pentru un film lansat recent va fi de19,99 de lire sau 35 de dolari, ºi include un DVD ºi douã copiidigitale, una pentru calculatorulde acasã ºi cealaltã pentru dispo-zitivul portabil. Pentru filmele maivechi, preþul va fi de 9,99 de liresau 17,50 de dolari.

Singurele dezavantaje aleacestei oferte este cã utilizatorii nu vor putea sã scrie pe DVD-uricopii ale filmelor ºi cã pot fi folosite doar PC-uri ºi numai soft-ware Windows.

”Asigurã accesul instant, asigurã portabilitate ºi o mai mareflexibilitate pentru consumator sã se foloseascã de produs în cemod doreºte”, a declarat Preºedintele Universal UK, Eddie Cun-ningham. Serviciul va fi oferit de cãtre Universal Pictures UK ºicompania de închiriat DVD-uri Lovefilm, prin site-ul AOL.co.uk,începând cu 10 aprilie.

Ecrane flexibile pentru mobile?Polymer Vision scoate pe piaþã un ecran de 4,8 inch rulant

pentru mobile, GPS ºi alte dispozitive ºi gadget-uri. În prezent,ecranele pentru mobile pur ºi simplu nu mai sunt practice pentrumulte aplicaþii orientate cãtre mediul de afaceri. De aceea, com-pania Polymer Vision a dezvoltat o nouã tehnologie, orientându-secãtre ecranele flexibile.

Astfel, se pare cã datoritã noii tehnologii, un ecran flexibil vaputea fi integrat înaproape orice tip de dis-pozitiv, având undiametru de cel mult0.75 cm. Ecranul vaavea un timp de rãspunsde 0,5 - 1 milisecundã,

o ratã de refresh de 50 Hz ºi o rezoluþie de 240 x 320 pixeli. Noul tip de ecran transformã complet experienþa vizualizãrii

oricãrui tip de conþinut, telefonul devenind astfel o unealtã multmai versatilã pentru mediul de afaceri. Ca urmare, cererile con-sumatorului se vor îndrepta cãtre serviciile de bandã largã“oricând, oriunde”, crescând simþitor profiturile operatorilor ºideschizând calea cãtre noi tipuri de aplicaþii. Compania încearcãsã cucereascã toate pieþele cu aceste ecrane, de la dispozitivele cuGPS, pânã la banalele mobile. Noile ecrane consumã puþinãenergie ºi sunt destul de mici pentru a intra în orice dispozitiv,oricât de mic ar fi acesta.

Virusurile sunt faimoase pentru vitezacu care evolueazã, însã nici organismeleinfectate nu se lasã mai prejos. Cercetãtoriiau descoperit acum noi indicii despremecanismul prin care organismele reuºescsã þinã pasul cu variabilitatea virusurilor.

Virusurile sunt cele mai simple orga-nisme vii – de fapt, sunt atât de simple încâtnici nu e clar dacã chiar sunt vii. Un virus epur ºi simplu “dus de val” la întâmplare, nuse hrãneºte ºi nu se înmulþeºte singur. Îngeneral, el nu face mai nimic, e pur ºi sim-plu o substanþã chimicã. Ceea ce-ldeosebeºte însã de alte substanþe chimiceeste faptul cã, atunci când nimereºte în inte-riorul unei celule, îi deturneazã maºinãria eiinternã ºi “o foloseºte” pentru a crea noiversiuni ale sale. Cu alte cuvinte, cu toatecã nu e în stare sã se înmulþeascã de unulsingur, el foloseºte celulele pentru a facecopii ale sale. O celulã infectatã e distrusãºi nu mai poate sã-ºi îndeplineascã funcþiileei obiºnuite.

Pentru a se apãra de virusuri, celuleleplantelor ºi ale animalelor ºi-au dezvoltat oserie de mecanisme de protecþie la intrareaîn celulã. Problema lor este cã nu pot sãopreascã toate substanþele sã intre prinmembrana celularã, schimburile de sub-stanþe cu exteriorul fiind vitale pentru ele.Celulele trebuie deci sã filtreze cumva sub-

stanþele bune ( cum ar fi nutrienþii de careau nevoie) de virusuri.

Acestea din urmã sunt ca un fel dehackeri care reuºesc sã spargã codul deintrare în celule, iar pentru a supravieþuicelulele trebuie sã-ºi poatã schimba aceste“coduri” suficient de repede. Doar în acestfel, ele pot face faþã variabilitãþiivirusurilor.

Descoperirea este interesantã ºi pentrucã ea aratã în ce fel a putut viaþa sã evoluezemai departe de formele unicelulare ºi oferãcâteva indicii despre “soluþia” adoptatã.Fãrã acest mecanism imunitar de protecþieîmpotriva virusurilor, viaþa n-ar fi pututniciodatã sã se dezvolte în forme mai com-plexe decât cea a unor celule foarte simple– orice celulã mai complexã ar fi fost dis-trusã de virusuri.

Virusurile: hackerii naturii!

Cercetãtorii au conchis în urma unuistudiu recent cã anumite alimente, printrecare ºi peºtele, bogate înacizii graºi Omega-3, potajuta la prevenirea ºirãspândirea canceruluide prostatã. Omega-3 ºi“partenerul” sãu,Omega-6, pe care corpulnu îi poate produce, suntacizi graºi esenþiali, aso-ciaþi cu o stare bunã desãnãtate. Ambii se gãsesc

în seminþele de in, iar în nucile crude ºiseminþele de floarea-soarelui - numai

Omega-6. Devreme ce corpul nule poate produce,trebuie sã facã rostde aceºti acizi dinmâncare, în specialdin peºte, avândnevoie de ei pentrupiele, reparareaþesuturilor, sistemulnervos ºi imunitar.

Lipsa acestor acizi poate duce la pro-bleme precum piele uscatã, mãtreaþã sauchiar lipsa de energie. Studiile fãcute laSpitalul Christie din Manchester, Anglia, audemonstrat cã acizii Omega-3 blocheazãfuncþiile acizilor Omega-6, de unde celulelecanceroase îºi iau energie, oprindu-le pecele din urmã sã se rãspândeascã laprostatã. Cancerul de prostatã, tratabil înstadiile incipiente, este al treilea tip de can-cer ca frecvenþã la bãrbaþi, anual fiindraportate 543.000 noi cazuri. Chiar dacãrolul regimului în ceea ce priveºte cancerulde prostatã nu a fost stabilit cu exactitate,oamenii sunt sfãtuiþi sã aibã un regim sãnã-tos, bogat în fibre, fructe ºi legume, ºi sãracîn carne roºie sau procesatã industrial.

PPeeººtteellee bbeenneeffiicc ppeennttrruu ccaanncceerruull llaa pprroossttaattãã

Paginã realizatã de CCrriissttiinnaa FFRRAATTUUfratu.cristina @forter.ro

Cele mai multe ma-mifere nu vãd nici oculoare, trãind într-o

lume conturatã în alb-negru.Marsupialele ºi primatele suntprintre foarte puþinele animalecare vãd culori. Oamenii deºtiinþã ºtiu acest lucru din cauzãcã celulele din retinã, respons-abile pentru vederea în culori ºivederea alb-negru, diferã. Ve-derea în culori se face cu aju-torul unor celule numite“conuri”, în timp ce vedereaalb-negru (ºi a nuanþelor de gri)este fãcutã cu ajutorul unorcelule numite “bastonaºe”.Cele mai multe mamifere nu audecât bastonaºe.

Conurile sunt de trei tipuri.În cazul primatelor (inclusivnoi, oamenii) existã conuriroºii, verzi ºi albastre, fiecaredintre ele absorbind o anumitãparte a spectrului luminii. Sen-zaþia de culoare este creatã de

creier, fiecare senzaþie deculoare fiind o combinaþie acelor trei culori fundamentale.Este interesant de remarcat cãnoi avem ºi senzaþia unor culori(de pildã maron) care nu existãîn spectrul luminii (adicã încurcubeu) – ele fiind create decãtre creier, neexistând în stare“purã” în naturã.

Bastonaºele sunt numai dedouã tipuri – unele sensibile lalungimi de undã “scurte” (pre-cum albastru) ºi celelalte sensi-bile la lungimi de undã “lungi”(precum roºu). Oamenii deºtiintã au descoperit, de curând,cã marsupialele au ºi ele treitipuri de conuri, dar care nusunt roºu, verde ºi albastru, cisunt roºu, albastru ºi UV! Oarece senzaþii de culoare simt

aceste animale? Dr. Catherine Arrese de la

Universitatea de Vest din Aus-tralia ºi colegii sãi au început sãfacã niºte teste cu dunnartul –un marsupial pãros,de mãrimea unuiºoarece, care sehrãneºte în primulrând cu insecte. Eiau folosit diferitecombinaþii de lungi-mi de undã întestele lor, însã deo-camdatã nu audemonstrat decât cãdunnartul are într-adevãr o vedere în culori (vedemai mult decât simplele nuanþede întunecat ºi luminos) ºi cã elare capacitatea sã vadã luminaultravioletã.

Ca o reacþie la aceastãdescoperire, ne putem întrebacum ar fi dacã, la om, conurilealbastre s-ar separa ºi ele înconuri albastre ºi UV, în aºa felîncât sã avem patru tipuri deconuri - roºii, verzi, albastre ºiUV. Acest lucru ne-ar permitesã avem mult mai multe senza-

þii de culoare decât avem înprezent – din cauza cã numãrulposibil de combinaþii a patruculori este mult mai mare decâtnumai pentru trei.

Marsupialele pot vedea culor i ciudate

Salvaþi vveveriþeleroºcate - mmâncându-lle

pe ccele ccenuºii!Lordul Richard Inglewood a propus, în

Camera Lorzilor, introducerea veveriþelorcenuºii în meniurile restaurantelor, în sco-pul salvãrii veveriþelor roºcate!

Popularizate de personajul “Nutkin” allui Beatrix Potter, veveriþele roºcate sunt pecale de dispariþie în Marea Britanie. Înunele pãduri de conifere din Anglia ºiScoþia mai trãiesc în prezent circa 160.000de veveriþe roºcate, în timp ce numãrulcelor cenuºii - aduse din Statele Unite însecolul al XIX-lea - ajunge la douã mi-lioane. Veveriþele cenuºii sunt o speciemult mai rezistentã, iar în plus sunt purtã-toare ale unui virus mortal pentru celeroºcate.

“Maeºtrii bucãtari ar putea introduceveveriþele cenuºii în meniul restaurantelor.Ele ar putea ajunge chiar ºi în meniulCamerei Lorzilor. Trebuie sã admit cã n-ammâncat niciodatã veveriþe ? dar sunt gata sãîncerc”, a spus lordul, care patroneazã oasociaþie pentru protecþia veveriþelorroºcate. “Dacã nu este fãcut nimic radicalsau inventiv, Nutkin ºi prietenii sãi nu aunici o ºansã sã scape”, a avertizat el.

Secretarul de stat britanic pentru pro-tecþia mediului, lordul William Bach, s-aopus “eradicãrii veveriþelor cenuºii”,atrãgând atenþia asupra faptului cã “veve-riþele - atât cenuºii, cât ºi roºcate - au con-stituit întotdeauna subiectul unor dezbateriaprinse”.

Page 11: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006 Pagina 11

NNuu aabbuuzzaaþþii ppeerrssoonnaajjeellee ddiinn jjooccuurrii!!

“Daaaaa! Acum voi zdrobi uºa cu propriamea faþã! Mori, uºã parºivã! Mooooori!” - aºaurlã un jucãtor în faþa monitorului, în timp ce

p e r s o -najul sãuv i r t u a llasã urmede hemo-g l o b i n ãpe oricesuprafaþãexistentãîn nivel.

Din pãcate, uºa zburã de perete, lumina sestinse ºi...Aaaaaaa!

Nu vã pot spune finalul poveºtii, pentru cãeste prea tragic. În schimb, pot sã vã îndrumcãtre YouTube (da ºtiu, MMoottaall KKoommbbaatt 33 FFaattaallii-ttiieess). Bãieþii au venit cu un documentar desprepsihologia, sentimentele ºi crizele de schizofre-nie pe care le au personajele virtuale. Poate cã,vãzând ce au pãþit alþii, veþi renunþa la micilesadisme ludice ºi veþi opta pentru o altã abor-dare: bomboane, floricele, invitaþie la film (noporn allowed!).

Eu una mi-am învãþat lecþia ºi chiar acumcaut o bâtã bunã sã fac piftie din þeasta oricãruipixelat care a prins curaj ºi iniþiativã. Pace ºiprietenie!

NNaaººuull bbeenneeffiicciiaazzãã ddee oo dduubbllãã llaannssaarree..PPee rraafftt ººii ppee ttoorrrreennttee!!

Veºti scurte ºi nasoale pentru ElectronicArts. Azi ar fi trebuit ca NNaaººuull sã iasã din limu-zinã ºi sã stea cuminte pe rafturile Americii deNord. De stat va sta el, dar cam pe ghimpi, pen-tru cã deja versiunea pirat ºi-a început acþiunilepe diferite site-uri de tip torrent. Asta e a douaveste infectã pentru Electronic Arts din ultimelesãptãmâni, dupã ce ºi Black a avut aceeaºisoartã.

ªi acum, voi încheia ºtirea în douã moduri,unul optimist ºi altul pesimist, dupã caracterulfiecãruia:

- Varianta pesimistã: au fost piratate toateversiunile arucante pe piaþã, adicã PC, Xbox ºiPS2.

- Varianta optimistã: The Godfather pentruXbox 360nu a fostî n c ãpiratat. Ed r e p t ,versiuneanu esteîncã ter-minatã ºi

mai are destul de aºteptat pânã când va filansatã pe piaþã. Dar, sã privim partea plinã apaharului, nu?

FFiirreeffllyy ººii FFiirraaxxiiss ppuunn tteemmeelliiaa lluuiiCCiivvCCiittyy:: RRoommee

Cetatea Eternã îºi reintrã uºor uºor în drep-turile ludice. Ultimul proiect ce are în centrucetatea foºtilor troieni (ºi a actualilor suporteriLazio) poartãnumele CCiivvCCiittyy::RRoommee, carepromite marea cusarea ºi o lansarecãlduroasã.

2K Gameseste naºulproiectului, naº mafiot care a trimis la muncãdouã studiouri, unul mai talentat decât celalalt:Firefly Studios (seria Stronghold) ºi Firaxis-ullui Sid Meier, cãpitanul de piraþi ºi “descãlecã-tor” al civilizaþiilor. De fapt, partea cu descãle-catul este cea mai interesantã, dat fiind cã nouljoc este inspirat tocmai din seria Civilization.

Jucãtorii pornesc de la 0 ºi, încet încet,cãrãmidã peste cãrãmidã, adunã în final unmegalopolis cu sute de clãdiri: forturi vier-muind de legionari, ºcoli de gladiatori,amfiteatre, circus maximus ºi terme, sper eu,pentru cã altfel se-mpute treaba!

CivCity: Rome va fi lansat în vara aceastapentru PC. Pânã atunci, nimeni nu mai spunenimic.

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

SHOWBIZZSHOWBIZZ

MÃRITATÃ

ESTIC

SÃTENI

REMUNERAT

GENEROASÃ

SPORADICÃ

SOI

TOT MAI RAR

RIDICAT

PARTIZAN

TUMULT

CÃLÃRAª

DÂNSUL

FÃPTAªI

JUNE

A VREA

CAPABIL

RIDAT

ASCUÞITÃ

A ªEDEA

REUNI!

OASPETE

URÂT

A APÃREACREANGÃ

REA!

PÃRINTE

ÎNTINªIDOI ARI!

CINSTE

M, C, U, A, G, MOLIPSITOR, NAÞIONALE, SUB-APRECIA, MOÞA, CAM, CERE, CA, PS, NI,BÃTAIE, STOCAT, CAM, ASIN, NUDE, ALI, IERTAT.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Cine a impus circulaþia pe dreapta în Europa carepresalii împotriva englezilor ºi de ce?

2. Unde a fost expusã prima motocicletã din lume?3. A cui operã este statuia Aviatorilor din Bucureºti?4. Cum se numeºte zeul din mitologia chinezã care

este protectorul veniturilor, salariilor ºi funcþionarilor?5. Când a devenit hocheyul sport olimpic?6. Cine a spus: „Lumea e frumoasã pentru cel ce ºtie

sã o priveascã; lumea e darnicã pentru cel ce n-aºteaptãnimic de la dânsa”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 5 (193)

1. Din punct de vedere meteorologic, prin furtunã seînþelege o stare de mare instabilitate a atmosferei, carac-terizatã prin vânt puternic ºi nori cumulonimbus, însoþitãde averse ºi descãrcãri electrice.

2. Tabloul „Vedere din Toledo pe timp de furtunã”aparþine pictorului Domeniko Theotokopoulos, zis ElGreco (1541-1614).

3. Rãzboaiele de þesut manual au apãrut în mileniul alºaselea î.Ch.

4. În þara noastrã breasla de meºteºugari se mainumea corporaþie, isnaf sau rufet.

5. Filmul „Þesãtorii” a fost realizat în 1927 de regi-zorul german Friedrich Zelnick.

6. LUCIAN BLAGA, Pietre pentru un moment,1919.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ[email protected]

Starul muzicii pop, Prince, l-a supãrat pe proprietarulcasei în care locuieºte la Los Angeles, pentru cã a vopsitfaþada în mov, transmite ediþia online a cotidianuluiSidney Morning Herald.

Proprietarul, un baschetbalist cunoscut, l-a dat înjudecatã pe Prince, susþinând cã artistul nu avea dreptul sãinscripþioneze titlul ultimului sãu album, “3121”, ºi sim-bolul sãu cu “Prince” pe exteriorul vilei care are 10 dor-mitoare ºi 11 bãi.

Potrivit unor acte judi-ciare, Prince ºi-a mai puspe un covor mov mono-gramele sale, în dormitor,ºi a pictat dungi mov pefaþada casei. În plus, înplângere se mai pre-cizeazã cã, la parterulreºedinþei, au fost execu-

tate lucrãri pentru instalaþii suplimentare de þevi, care sãdeserveascã “transferul de apã de la scaunele de coafor”.

Avocaþii lui Prince au declarat însã cã vedeta NBA,Carlos Boozer, ºi-a încasat chiria fãrã comentarii ºi cãs-a ajuns la o înþelegere, astfel cã, procesul s-a încheiat cubine.

Jennifer a hotãrât sã pãrãseascã Los Angeles-ul ºi sãse mute la Chicago, unde a început sã-ºi caute o nouãlocuinþã. Se pare cã Jen s-a sãturat sã fie mereu în centrulatenþiei cetãþii filmului, cumse întâmplã de când a divorþatde Brad Pitt. Actriþa vrea sãpoatã sã se concentreze asupramuncii sale ºi simte cã Holly-wood-ul nu o ajutã deloc înacest sens. În vârstã de 37 deani, Jennifer se va muta laChicago împreunã cu noul eiiubit, Vince Vaughn. Cei dois-au îndrãgostit de Chicago când au filmat acolo comediaromanticã ce i-a adus împreunã, “The Break Up”, ºi credcã ar fi locul cel mai potrivit în care sã se stabileascã.

Totuºi, fostul star din “Friends” ºi-a asigurat fanii cãmutarea ei nu înseamnã cã se va retrage de pe mareleecran.

Oare biserica Scientologicã l-a transformat pe cele-brul Tom Cruise într-un actor ºi un iubit foarte ascultã-tor? Tom s-a confesat presei americane cã a fost, pe tim-pul filmãrilor la “Misiune Imposibilã 3”, propriul luicascador, dar numai dupã ce viitoarea lui soþie, KatieHolmes, i-a permis acest lucru. Chiar ºi aºa, logodnica luiînsãrcinatã a fost cam îngrijoratã. “Katie are încredere în

mine ºi mã cunoaºte foartebine. Mã iubeºte extrem demult ºi, tocmai de aceea, osã mã cãsãtoresc cu ea. Astat alãturi de mine lafilmãri ºi ne-am distratîmpreunã. Se bucurã pentrufiecare success al meu.”

Echipa din spatelecamerelor de filmat a fost de

pãrere cã, dacã Tom nu ºi-ar fi executat el însuºi fiecarecascadorie în parte, acum nu ar mai fi fost atât de mândruºi de mulþumit. “Filmul va avea o audienþã excelentãpentru cã scenele în care sunt inserate secvenþele cuefecte ºi cascadorii sunt foarte multe, chiar mai multedecât ale oricãrui film realizat pânã acum de cãtre TomCruise.”

“Misiune Imposibilã 3” a reprezentat o adevãratãprovocare pentru actorul de la Hollywood, care de fiecaredatã se întreba dacã este în stare sã facã ce îi spune regi-zorul de platou. Nu sperã decât ca publicul sã fie încântat,astfel încât efortul depus ºi devotamentul lui sã merite!

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUUfratu.cristina @forter.ro

Tom Cruise ºi-a fãcutsingur cascadoriile pentru

“Mission Imposible 3”

Jennifer Anistonpãrãseºte Hollywood-ul

Prince a fost dat în judecatã pentru cã ºi-avopsit casa în mov!

ENJOY THE RIDE!ENJOY THE RIDE!JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Un ascultãtor sunã la un post deradio.

- Bunã ziua! - Bunã ziua! Vã ascultãm. - Am gãsit un portofel care

conþine 15.000 dolari ºi un buletinde identitate pe numele PopoviciMihai.

- ªi vreþi sã gãsim pãgubaºul? - Nu, aº vrea sã-i ofer o dedi-

caþie muzicalã!☺☺

Doi lupi, super înfometaþi, pemunte:

- Bãi, mi-e o foame de mor! Merg ei ce mai merg, ajung la o

stânã ºi acolo vãd o gaurã în gard. - Fii atent, la noapte intrãm pe

aici ºi facem prãpãd, mâncãm toateoile.

Aude bufniþa care se duce ime-diat la cioban cu raportu`. Seposteazã ciobanul cu ghioaga luilângã gard ºi aºteaptã.

Vin lupii. Intrã primul pe gaurãºi îºi ia o ghioagã în dinþi cu toatã

puterea. Iese repede afarã cu mânala gurã spunându-i celuilalt:

- Bã, intrã tu primul cã pe minemã bufneºte râsul!!!

☺☺- De ce nu calci cu maºina un

þigan pe bicicletã? - S-ar putea sã fie bicicleta ta ...

☺☺Doi tipi la închisoare. Primul

întreabã: - Câþi ani þi-au dat? - 15! - Pentru ce? - Am spart câteva geamuri la

serviciu. - Dar unde lucrai? - Pe un submarin...

☺☺Dupã câteva luni de relaþie: - Scumpule, când mã prezinþi

familiei tale? - Nici nu ºtiu ... copiii sunt la

soacrã, soþia e în concediu ...

☺☺

ADEVÃRURI ABSURDE 1. A avea conºtiinþa curatã înseamnã a avea o memo-

rie proastã. 2. Dragostea eternã dureazã 3 luni. 3. Nu lupta contra curentului, poti muri electrocutat! 4. Munca nu a omorât pe nimeni, dar de ce sã riºti? 5. A greºi e omenesc. A da vina pe altul e ºi mai ome-

nesc.6. Dacã cineva este fericit mai mult de o zi, însemnã

cã ceilalþi îi ascund ceva.7. Dacã te scoli de dimineaþã, oboseºti pe drum.

((CC.. FF..))

Page 12: Virusurile: hackerii naturii! VICTORIA

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 6 (194) din 31martie 2006Pagina 12

CMYK

Sunt momente ale vieþii pe care þi le închipui cã sevor desfãºura într-un anumit fel. Prima iubire, nunta,naºterea unui copil. Prima iubire îþi doreºti sã dureze câttoatã viaþa. Nunta? Nunta sã fie de basm. Cât desprenaºterea unui copil, al primului tãu copil, ca tatã, îþidoreºti sã-i fii alãturi, sã ai bucuria de a-l strânge înbraþe încã din primele lui momente de viaþã. Suntlucruri fireºti.

De multe ori, ca militar, eºti conºtient cã suntmomente fericite, ale familiei tale, pe care le poþipierde. Sunt riscuri asumate pentru care eºti pregãtit dintimp. ªi totuºi... suntem oameni. Nu poþi sã nu teemoþionezi pânã la lacrimi atunci când afli cã la mii dekilometri depãrtare de tine þi s-a nãscut un copil. Primultãu copil, un bãiat. Ai vrea sã poþi strãbate distanþa ºisã-l vezi. Dar nu se poate. Mai sunt patru luni ºi trebuiesã aºtepþi. Pânã atunci te bucuri împreunã cu cei care-þisunt familie pentru ºase luni, cu colegii tãi.

În decembie, înainte de a lua drumul irakului, afãcut cununia civilã. Luni seara, pe 27 martie, caporalulIonel SEREA... a devenit tatã. Dupã o zi toridã, plinã demisiuni, bucuria lui a devenit a întregului detaºamentfocºãnean. Este primul nou-nãscut de când ne aflãm înIrak. „Dacã eram în þarã, glumea comandantul bata-lionului locotenent-colonelul ªtefan BÃLAN, îidãdeam, conform regulamentului, permisie. Aºa nuputem decât sã-i oferim posibilitatea de a da telefon ºipromisiunea cã, într-o formã sau alta, îºi va vedeabãiatul înainte de a se întoarce acasã. Sunt atâteamijloace tehnice care ne vin în sprijin.”

Pânã atunci însã, noi, întregul efectiv al detaºamen-tului focºãnean aflat în teatrul de operaþii din Irak, leurãm tinerilor pãrinþi ca întreaga viaþã sã se bucure decopil, aºa cum s-au bucurat la naºterea lui.

Locotenent Marius NIÞULESCU

ATRAGEREA TINERILOR SPRE CAIRERA MILITARêI INSTITUÞIILE MILITARE DE ÎNVÃÞÃMÂNT –

O NOUÃ PROVOCARE A MANAGEMENTULUIRESURSELOR UMANE ÎN FORÞELE TERESTRE

La ultima orãLa ultima orã

al

Parte integrantã a amplului pro-ces de transformare a sistemuluimilitar, profesionalizarea armateireprezintã una din direcþiile prior-itare de acþiune specifice manage-mentului resurselor umane.

Deºi, potrivit tuturor sondajelorde opinii, instituþia armatei estefoarte apreciatã la nivelul societãþiiromâneºti, evoluþia mediului social-economic, diversificarea oferteloreducaþionale ºi a profesiilor civilecoroborate cu reforma sistemuluimilitar ºi reducerea efectivelorarmatei au atras dupã sine scãdereacontinuã a atracþiei tinerilor cãtreprofesia ºi cariera militarã, compar-ativ cu profesiile civile. Dispariþiamitului siguranþei locului de muncãºi conºtientizarea actualelor riscuriale profesiei militare au fãcut catinerii zilelor noastre sã fie maipragmatici, mai bine informaþidespre lumea în care trãiesc ºi maifermi în alegerea profesiei.

Cu toate acestea, profesia ºicariera militarã conferã multiplemotive pentru a fi aleasã de cãtre tineri, avându-se în vedere uneleavantaje, care o deosebesc de profesiile civile ºi anume: gratui-tatea ºcolarizãrii - suportul educaþional, tehnico-material ºi logis-tic (cazare, hrãnire, echipare, asistenþã medicalã); asigurarea uneirepartiþii ºi a unui loc de muncã la absolvire; siguranþa profesiei ºievoluþia în cariera militarã, potrivit capacitãþilor, capabilitãþilorreale ºi opþiunilor proprii; venituri sigure ºi facilitãþi pentrufamilii; posibilitãþi de afirmare în domenii conexe învãþãmântuluimilitar (artã, culturã, sport etc.); posibilitãþi de refacere fizicã ºipsihicã în baze de tratament ºi odihnã etc.; protecþie socialã adec-vatã pentru cei care ies din sistem din motive neimputabile;echivalarea profesiilor ºi a diplomelor de studii cu cele civile;posibilitãþi de continuare a studiilor civile, reconversie profesion-alã ºi asistenþã post-carierã etc.

În perspectiva trecerii de la serviciul militar obligatoriu la sis-temul completãrii structurilor cu militari pe bazã de voluntariat,este de aºteptat ca problematica atragerii resursei umane sprecariera militarã sã se contureze ca o provocare esenþialã a cãreiabordare va necesita cu siguranþã o schimbare de atitudine ºiimagine, atât din partea angajatorului, cât ºi a celor care opteazãpentru profesia militarã.

În acest context, potrivit noilor reglementãri statuate la nivelnaþional, profesia militarã se va extinde incluzând ºi soldaþii/gradaþii voluntari, categorie de personal care va lua locul militar-ilor în termen. În aceste condiþii, promovarea profesiei militarecapãtã noi caracteristici ºi forme de manifestare.

Pentru rezolvarea în interesul armatei a problemei în cauzã seimpune cu stringenþã transformarea actualei „filozofii” de pro-movare a profesiei militare, de recrutare ºi selecþie a resurseiumane care urmeazã sã fie integratã în procesul de profesion-alizare a instituþiei militare. Astfel, demersurile specifice acestuidomeniu de activitate vor trebui sã vizeze cu prioritate: adaptareacadrului legislativ ºi a sistemului de recrutare ºi selecþie la cer-inþele specifice serviciului militar pe bazã de voluntariat; creareaunor structuri specializate de selecþie ºi recrutare a personaluluimilitar la nivelul categoriilor de forþe ale armatei ºi creºterea cred-ibilitãþii acestora; cãutarea activã ºi continuã a candidaþilor ºi con-tactul direct cu aceºtia în mediile în care-ºi desfãºoarã activitatea,nu aºteptarea lor; dezvoltarea ºi diversificarea colaborãrii cumediile civile ºi grupurile de suport ale acestora (pãrinþi, profe-sori, lideri de opinii, personalitãþi politice ºi din mass-media etc.);o permanentã transparenþã ºi vizibilitate; utilizarea cu prioritate ametodelor ºi procedeelor specifice marketing-ului agresiv; pro-movarea profesiei militare pe baza unei strategii în care mass-media ºi activitãþile de relaþii publice au un rol determinant;creºterea exigenþei pentru calitatea candidaþilor recrutaþi ºifinalizarea selecþiei pe baza potenþialului aptitudinal al acestora.

Atragerea tinerilor spre cariera militarã ºi instituþiile militarede învãþãmânt trebuie abordatã în contextul unei reacþii rapide lasemnalele pieþei forþei de muncã ºi a adaptãrii ofertei la evoluþiilecererii. Aceasta presupune, totodatã, diversificarea formelor ºimodalitãþilor de promovare a ofertei privind profesia militarã ºi omai mare flexibilitate a sistemului militar, având la bazã principi-ile nediscriminãrii, ºanselor egale, accesului liber ºi necondiþion-at la informaþii.

Distribuirea de pliante ºi mape promoþionale cu informaþiidespre unitãþile militare ºi instituþiile de învãþãmânt din com-punerea Forþelor Terestre, dialogul direct cu adolescenþii, accen-tuarea vizibilitãþii ofertei educaþionale ºi profesionale a ArmateiRomâniei, în general, ºi a Forþelor Terestre, în special, explorareapercepþiei absolvenþilor de gimnaziu ºi liceu asupra atractivitãþiicarierei militare pot fi câteva modalitãþi de atragere a tinerilorspre cariera militarã.

Un impact deosebit l-ar avea asupra tinerilor potenþiali candi-daþi sã urmeze o carierã militarã, prezentarea materialelor pro-moþionale prin intermediul elevilor ºi studenþilor aflaþi la studii îninstituþiile militare de învãþãmânt, cu prilejul unor acþiuni educa-tive extraºcolare comune (ºtiinþifice, cultural-artistice ºi sportive).Acþiunile gen „Ziua Porþilor Deschise”, festivitãþile de depunere aJurãmântului Militar, aniversãrile ºi ceremonialurile militare, pre-cum ºi întâlnirile tinerilor civili cu reprezentanþii unitãþilor oper-aþionalizate ºi ai instituþiilor militare de învãþãmânt, având catematicã consilierea ºi orientarea ºcolarã a acestora, constituieprilejuri favorabile de mediatizare ºi creºtere a atractivitãþii cari-erei militare.

O altã modalitate de atragere a tinerilor spre cariera militarã oconstituie vizitarea de cãtre elevii ºcolilor ºi liceelor civile, acolounde este posibil, a instituþiilor militare de învãþãmânt ºi aunitãþilor operaþionalizate unde aceºtia pot vedea ceea ce fac mil-itarii, pe care de multe ori îi admirã, vãzându-i îmbrãcaþi în uni-formã, pe stradã, la televizor sau la parade.

Dezvoltarea unor relaþii acþional-practice cu profesorii degimnaziu ºi liceu, cluburile de copii ºi cercurile ºcolare, per-soanele care lucreazã în media localã ºi cadrele militare din gar-nizoanã poate reprezenta o modalitate indirectã de a atrage candi-daþi pentru profesia militarã.

În concluzie, problematica atragerii tinerilor spre profesia ºicariera militarã trebuie abordatã în contextul noilor reglementãriprivind profesionalizarea resursei umane a Forþelor Terestre.Important este ca cei interesaþi sã intre în sistemul militar, sãperceapã corect „meseria de militar” care conferã unui tânãr, totceea ce-ºi poate dori de la o profesie, ce îi permite sã facã faþãtuturor provocãrilor vieþii.

Colonel Marian GARGAZ

Am primit, de curând, laredacþie numãrul 1/2005 din„Revista Infanteriei”, editatã deCentrul de Pregãtire a Infanteriei„Constantin Brâncoveanu” dinFãgãraº.

Revistã de specialitate mili-tarã pentru infanterie, se prezintãcititorilor într-o concepþie mo-dernã bogat ilustratã ºi în condiþiigrafice foarte bune, etalând încele trei domenii abordate – Actu-alitate ºi perspectivã în arma

infanterie; Gestionarea efectelor terorismului ºi operaþi-ile NATO ºi Pagini de istorie, articole semnate deofiþeri specialiºti în domeniu care vin atât în sprijinulformãrii personalului militar, al profesionalizãrii armei,cât ºi perfecþionãrii pregãtirii cadrelor din comanda-mentele structurilor militare.

Pe parcursul a 44 de pagini, publicaþia pune la dis-poziþia celor interesaþi, materiale mai mult decât utile,puncte de vedere interesante ºi de actualitate, dinaceastã perspectivã revista afirmându-se ca un suportpentru promovarea ºi, de ce nu, valorificarea studiilor,a rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice din domeniul arteioperative, managementul învãþãmântului militar, doc-trinã, instrucþie ºi educaþie militarã, istoria ºi tradiþiilearmei, precum ºi de ceea ce priveºte înzestrarea ºidotarea infanteriei.

Totodatã, prin conþinutul consistent al articolelor,coerenþa ºi bogãþia informaþiei oferite, uneori ineditã,„Revista Infanteriei” reuºeºte, ca mijloc de comunicareîn masã, sã se constituie într-un instrument util pro-movãrii schimbului de idei; o sursã autenticã de docu-mentare ºi informare, platformã a colaborãrii în cadrulcomunicãrii din interiorul armei – în special ºi alarmatei în general, dar ºi cu mediile militare similaredin cadrul Alianþei ºi organisme militare ale altor state.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

Revista infanteriei

România ºi Grecia, alãturi de Bulgaria ºi Cipru vor participala Grupul Tactic de Luptã al Uniunii Europene, care va devenioperaþional în al doilea semestru al anului viitor, a anuntat mi-nistrul Apãrãrii Naþionale, Teodor Atanasiu, în cadrul unei confe-rinþe de presã cu omologul sãu grec, Meimarakis Evangelos-Vassilios. “România va participa la acest grup cu un pluton deNBC (protecþie nuclearo-bacteriologico-chimicã), un pluton PSY-OPS (operaþiuni psihologice) ºi un ofiþer de stat major”, a adaugãtAtanasiu. El a precizat cã Grupul Tactic de Luptã se constituie dincapabilitãþile pe care cele patru þãri urmeazã sã le punã la dispo-ziþie. Grupul este sub comanda Greciei, iar pânã la operaþio-nalizarea acestei structuri vor avea loc negocieri tehnice “asupramodului în care va funcþiona ºi a procedurilor în care va opera,precum ºi a modului în care se vor împãrþi costurile de operare”,a arãtat ministrul Apãrãrii. Acesta a mai spus cã Grupul Tactic deLuptã este de mãrimea unui batalion lãrgit, adicã are în compo-nenþa sa aproximativ 1.500 de persoane. În altã ordine de idei,ministrul Apãrãrii a subliniat caracterul ascendent al relaþiilor cuGrecia atât în plan bilateral, cât ºi în cooperarea la nivel regional.Potrivit lui Atanasiu, 71 de ofiþeri ºi subofiþeri au participat ladiferite cursuri susþinute în cadrul unor instituþii de învãþãmânt

militar din Grecia. La rândul sãu, oficialul elen a precizat cã þarasa acordã o importanþã deosebitã secþiei de învãþare a limbiigreacã din cadrul Universitãþii Naþionale de Apãrare “Carol I”.Ministrul grec al apãrãrii a subliniat faptul cã la nivel de experþisunt examinate capacitãþile de colaborare între industriile deapãrare ale celor douã þãri. Grecia se manifestã ca factor de sta-bilitate în zona Balcanilor ºi va sprijini celelalte þãri din regiunecare vor sã se integreze în structurile euroatlantice, a afirmat ofi-cialul elen. Referitor la cooperarea ministerelor naþionale dinþãrile Europei de Sud-Est, ministrul grec a subliniat cã acesterelaþii trebuie dezvoltate în aºa fel încât toate þãrile din zonã sãdevinã participante la acest proces. În acest context, oficialul elena mai declarat cã susþine participarea cu statut de observator aMinisterelor Apãrãrii Naþionale din Serbia ºi Muntenegru ºiBosnia-Herþegovina la Procesul Reuniunilor Miniºtrilor Apãrãriidin Sud-Estul Europei (SEDM). Cât priveºte situaþia din Kosovo,oficialul grec a subliniat cã în momentul de faþã discuþiile despreaceastã regiune au ajuns la un punct foarte “sensibil”. Pentru a segãsi o soluþie viabilã ºi de lungã duratã în zonã, dialogul pãrþilorimplicate trebuie sã se continue “cu paºi mici ºi siguri”, este depãrere Meimarakis Evangelos-Vassilios. (P.I.)

Grupul tactic de lupta al UE, la care va participa si România, va fi operational în 2007

Deputaþii au votat luni, 27.03. a.c., pe articole,proiectul de lege privind organizarea ºi functionareaMapN, iniþiat de Guvern ºi considerat prioritate legisla-tivã. Proiectul de lege prevede reorganizarea struc-turilor centrale ale MapN ºi conduce la o dimensionaremai flexibila a acestora, precum ºi la eficientizareaactului de conducere.

Prin noua formã organizatoricã propusã se eliminãparalelismele ºi suprapunerile existente ºi se realizeazãaccentuarea controlului democratic civil asupraarmatei.

Totodatã, se reorganizeazã cadrul juridic necesarreducerii aparatului central al ministerului prin transfe-rul unui numãr de funcþii militare cãtre structurile ope-rative ale armatei ºi se optimizeazã structurile centraleexistente.

Pentru elaborarea acestui act normativ a fost par-cursã procedura stabilitã de Legea nr. 52/2003 privindtransparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Actualul proiect face parte din categoria legilororganice, este o prioritate legislativã ºi a primit avizulConsiliului Legislativ. Camera Deputaþilor fiind primaCamerã legislativã sesizatã.

S-a adoptat, pe articole, proiectulde lege privind organizarea

ºi funcþionarea M.Ap.N.

Lacrimi de bucurie


Recommended