ANUL - No . 1484.

NUMERUL IO RANI ABONAKENTELE

(NW LA 1 I 15 ALE FIE-CARET LIINI se platese tot-d'a.noa Ina.hito -V-

In Buoureftil la casa Administratiel Din Judefe {}1 Strendtate prin manate postal@ tin an in tail 30 lei ; in atreinatate 50 Sease Wm! 15 26 Trel lunl 13

IDa Bum& ha strehattate 15 bani

IMNUSCRIPTELE NU SE'INAPOMIA

EDITiA ÂDObA DININICA 4 APRILTE 1893.

Sd te fereftl Romdne' de call strein In casd V.. Alezaudirl.

NUIVIERUL 10 BANI

ANUNCIURILE Din BtICURESOI l TUDETE se primess:

NUMAI la ADMINI8TRITIZ din,Strainkate, direct la soiministratie 1 la toate oflelele de publieltate.

Anunciurl la pagina IV ON b. linls is 1 ld ,

' ' Insertiunele n: Raclicolt 8 fel rAndul. La Parts, ziarul se giseste de vteasare ea numbrul la klosenl No.1.17, Boulevard St.-Mlebal.

UN NUMIN VECNIO so WU ADMINISTRATIA

No - STRADA &CADMIUM - Ne. Id Director politici ALEX: V. BELDIMANU REDACTIA so, i - STRADA ACADB511111 - No. 10

Maximul.... duplicitate - STUPID SAU HOT iCRISOARE .DESCHISA

INTRE COTETE MIZERIE REGAL A

Bucwesti, 3 Aprilie 1893

Maximul duplicitittei Cu prilejul ,legel maximulul taxe-

lot comunale, guvernul conservator s'a sups, fitra voe, dhaaintea opinie publice luminate, la un examen de 'euraj, de tarie In convingerl, de con- stiinta a puterel sale $ i rezultatul a fost zdrobitor pentru

Intocmal ca un criminal trecut prin furcile caudine ale serviciulul antro- pometric, guvernul D-lul Lascar Ca- targiu nu va Mar putea Incerca nic o reform& daunatoare intereselor eco- nomice ale close, care stie ce rol joia in stat --:vorbim de marele co- merCit si de marea industrie fart, c Indata sa-I se gaseasa semnele particulare frica de gel eari fac giya, Indazneala fat& cu eel de earl nu se teme i predispozitia de azeda fn atsa une presinpI publice cat, de rhiel, numal s& -hu-I se traga ade- rea de la o miscare populara.

D. Catargiu i tovarasif carI 11 in- conjura asta-zi nu ver sa aib& de hire& cu tára. ata vreme aeeasta mal are libertatea ,euvintulur si a scrisuluI. D-lor aú venit prin favoa- rea regala, tot printeinsa Vor s& pleCe. De aceea cedeazá cu legéa ma- xinaulul i vor ceda probabil in toate chestiunile, In care vor Intimpina re- zistenta In public.

e

Delegatiunl s'at dus la Camera cu proteste, s'a Inceput o agitatie prin Intrunirl publice intime, prin preS1 mult, multi deputatI gu- vernamentall, de pröfesie comerci- anti, industriasi sat direct legatI cu acestia,, at declarat guvernuluI cá vor vota contra legei.

Nu numat atât : In unele orase, ca la Galatr, deputatii conser- vatorl at provocat Intrunirl pUblice pentru a protesta contra .acesteI legi vexatorit La un moment dat, seepti- cil chiar a Inceput sa se indoiasa. Par'ca virtutea civic& se redesteptase

ne puteam astepta la o miscare mareata, continua, ail contra leger maxiMulul, mâine contra, unel re- forms mal abstracte, mal putin pH- mejdioase pungel, dar mai d&una- toare moralului poimaine, eine stie, pentru revendicarea vre-unel solutiunl marl ca votul universal.

In sfirsit, sub harlurireá acestel pre- siunl, Camera - in contra dorinteI guvernulul -a amânat pan& dupa redeschiderea segunei disetitia asu- pra legei maximulul iar guvernul, vëzönd ea agitatia nu s'a pptolit, a ammtat prin Timpul din ajunul sr- batorilor de Paste a se va propune a se desfiinta articolul prin care co- munele pot pine taxe asuPra tutwor obiectelor din ,tari f , fabricate im ldun- trul oraselor.

Fireste c& opozitia a exploatat acea- st& eapitular* - a guvernuhal si a atri- buit'o presiunel \comertulul capitalet Pe de alta parte, a treia zi de Pasti liberali aú inut o Intrunire la Orfet tot asupra leger maximuluI Intru- nirea a fost mar putin cercetata din cauza di in aceasl zi era o Intrunire a comerciantilor la Camera de co- mert i apol ziva hind frumoasä, dupa douë zile de ploae i ninsoare, lumea s'a dus sa petreaca. Aceasta a facut pe D. Catargiu sá capete Iar curaj adreseze prefectilor si o circulara, prin care le ordona ea sa desmint& prin toate mijloacele aceste uneltirt, cwe nw sunt de cat ca- lomnit ce se aduc guvernului $ i care n'ati alt scop de cat a alarma spiritele si a excita pe cetateni contra guvernului.

Aceast& duplicitate, care cons* pe de o parte In a promite comer- ciantilor Capitalei, el vel suprima articolul, în virtutea caruia se pot pune taxe vexatoriI, far pe de alt& parte, In a spune cetatenilor din ju- dete, prin gura prefectilor, cá sunt uneltirl i palomniI, când se su4ine ea proiectul guvernuluI contine dis-

vexatOriI, caracteriseaza de minune pe actualul guvern, pe gu- vernul care poart& pecetea doe* mulul si are toate trásaturile carae- teristice ale ciocoiulul.

Atitudinea aceasta este rnaximul... cu atat ma mult, eta cat

In acelas numör In care 'Timpul ,pu- blica eiräulara D-lul Catargiu cu ca- lomniile, tot Iimpul, polemizând cu no!, declara cá guvernul a aderat la modificarile cerute de corhercianti ca aceasta nu se cheama capitulare.

Daa cet&tenil, cad' s'at -miscat cu ocazia legel maximulul, s'ar patrunde de faptul ea este de ajuns o singura opintire din partea lor pentru a da- rama toat 'a sandramaoa conductoare de asta-zi si a aduce o schimbare conforma cu dorintele VreI, de sigur cá eI ar Intelege, el sunt datori sá se miste nu numar and e In joc un interes banesc i imediat al lor, ci orl de ate orI guvernul RegeluI co- mite ate un atentat la libertatile pUblice sat la bugetul Statulul.

Ir.

sa amintirh cele petrecute cu le- gea maximuluI si se va vedea cá gat concluAile, cát i. prevederile noastre sunt adevrate.

Guvernul a Incereat fact, a se vota de Parlament, In mod pripit, pe furis chiar, o lege, care sa fixeze rnaximul taxelor, pe dare ar avea dreptul s'a le perceapa comunele; asa In at, pentru viitor, daca un pri- mar ca - Ressu orl ca Vericeanu ar gösi cá resursele comunel nu sunt indestulatoare pentru nevoile sale sat pentru nesatiul st, ar avea dreptul

rldice taxele de acciz asupra off arul lucru, fabricat In comuna sat afara, pan& la limita fixata prin le- gea maximuluI, limit& care trece ade- sea peste Indoitul taxelor existente.

'ministrul de interne, daa va fi Arne ales D. Catargit, nu va putea

s& nu aprobe unui priniar al st aceste sporirl, ata yreme ár avea legea maximulul drept pavaza.

Ca ne aka data si fiind-ca era vorba de punga, publicul a simtit made vrea sa ajunga guvernul", in- dustriasii at Inteles da o lo- vitura de moarte produselor lor, In- dat& CC ele ar fi supuse unor taxe egale cele 'streine, ceea ce ar face imposibila concurenta comerciantit at Inteles, cá sunt expusi unel ade- Orate spoliatiunI i, în sfirsit, gro- sul publiculul, consumatorii, at pri- ceput ea, eI sunt aceia cart vor plati

!'gloaba, a se vor scunipi obiectele de prima necesitate si cá mizeria va lua proporiun ma mall de at cele de asta-zI.

hinds-ca at -Inteles toti toate aceste eventuale neajunsurl, totl pus In miscara.

INSTTANTANEE 1)r. DemostheUe

Poarta un name ilustru In istoria p.aaticá a Grecj i Dernosthene bucuresteanul face o- noare lui Demosthene atenianul prin munda activirat6a sa.

E inca tiner, abia de 45 an!, fnalt i voinic ca gymnetil lui Lycurg, ea favorite negre mici

ochelari negri. Extrem de-sever, atat ca pro- fesor universitar cat si ca medical corpulul de armatá ; e mal teribil de cat un colonel de trupa. Dar e foarte amabil cu lumea i cu sél in afara de facultate.

Profesor de medicina operatorie la; universi- tatea din Bucurestl i un prófesor, care preda cursurile fn mod magistral, imitand pe anticul Demosthene fn elocinta. MO, de ,ce cursurile hit sunt freeuentate de o multime de elevI, cari 11 asculta cu drag.

Ca chirurg este unul din ceI mai reputati fn tail; opereaza cu un sange rece t cu o facili- tate curd rar se poate vedea. Nu sprea alearga dupa clientela, ci îI devoteaza toata, activita- tea studiuluI si bolnavilor din Spitalul Militar Central; adeseorl face niste operatiunl, pe care ray le Incearca chirurgil civill.

Duelist bun ; a avut pana acum chid duelurl d'n carl a iesit zdravan tun.

Semne particulare : Cand e 'supkat, intra in cancelaria spitalulul militar tusind i galaind ; studentif banuesc'mumal de cat ca va pro- voca 6 vijelie si se retrag prin where ca niste mielusel feces!.

Di xi. MIIIMMAIIMINEMMIN*1INIMINMO

AMER=AL.

stie sub-prefectul Bratasanu, cd crasma, cat baricade, jandarmil ai tras asupra mUl- `142 zilele de repaos, este clubul, cafe- neaua i locul intanire si de pe- trecere al sateanulta. -A nchide acel local este ca Cum intr'un orct s'ar inchide, in zilele de oclihna, cofetariile, cafenelele i cluburile.

Hotesc acest ordin, cad miroasd de departe a gheseft.- Fie-cwe crasitar, din plasa D-lui Bratcyanu,cumparâncl cu Oct sa patru napoleoni invoirea de .a tinea deschisd crasma so, acele tirei zile de srbdtori, acele trei zile de cdstig sigur.

Posed in redactie ordinul original al primarulut cionunei Celeni, bazat pe ordinul sUb-prefectului No: 891, prin care ordona lut .Dobre Gheorghitd ca sci ' tie inciisa crdsma sa zilele ge 28, 29 fi 30 Martie.

Ordinul primarulut poartd No. 206 din 26 Martie :-Reproduc acest ordin ca set vazd D. ministric de interne ce soia de sub-prefecti numeste :

primAria Comunet Cbled 1893 Martie 26

Restul de 93.769 lei 67 bard Se stie prin eMe peripetii trecut a-

facerea Sf. Spiridon din 14., Intaig i mntôú s'a deseoPerit un defi-

cit de 199 de mil de lel ; pe urrna, S. Spiridon a furisat 45 de mil de lei In banl

bonurl, sub casa de ter a Epitro- piet rmanand ast-fel defic, itut nurnal de 154 de rail de leT ; dupa .aeeasta, 'Bf piri don a mai dat 47 de 'mil, redudridu-se deficitut la 107 mil-lei ; in sfirsit (noü pentru cetitoril nostri !) Sf Siridon; pró babil dupa publicatiuneafaeuta. voieste

ia banl Inprumut, a mai. injghebat 3.2SO' let si 33 banl. Deficitul a rmas cu chipnl acesta numat de 93.769 UT 67 beta

Meastá suma urmeaza s o 'plateasca easierul si sub casierul easel Sf. Spiridon.

lntr'adevar, iata ce cairn in Monitorul Oficial de :

Ministerul de nuance

D4uT Dobre Obeorghita: crâsmar din comuna Celeni :

Conform ordinuluT D lul sub;prefect local No. 891, vg Wit ca fn tilde de 28-29 §i 30 Martie sd tineo crti§ma inchisd, cad la din c'ontra yeti j dat judecetteT.

(Iscalitl) Primarul Notarul Dupd iscdliturT, urmeazd stampila pri-

mdriel Celeni

Casieria generald a judetulul .1a0 Asupra Dlor Gheorghe Holban, fost easier,

i. Grigorie Maximesou, fost sub-easier, ambil pe MAIO epitropia ospitalulul &WWI Spiriden din Iasl, figureaza ca delapidata de el suma de lei 93.769, banI 67, repartizata ast-fel : let 38.177, banl 77, privind pe D Holban; i el 55.592, banI 90, pe D. Maximescu.

Se publica aceasta pentra cunos,tinta generala cu rugaminte ca toate autoritatile l totl

functionaril administratiA, financiart si din toee ramurile sh, cerceteze averea ce vor poseda mentionatil si a anunta aceasta casferiei, tire mand a li se aplica legea de urinarire.

No. 6.406 1893, Martie 22.

Cat despre Epitropie, ea a fost onesta administratia ei ireprosabila. Restul de 93.769 lel 67 buff L. lata di-

ficultatea de o cam data. Cum inSa. Sf. 8piridon e facatgir de mi-

munt cea mat mare minune a lui este spalarea sfntelor epitropicesti de ori-ce pata i rèspundere,- -e de sperat ea totul se va aranja In chipul cel mai convenabil.

0 minune mat mutt sa'i mat pAin e nimica toat a. la un sfant facator de 'mi- nunl ca Sf. Spiridon. Satyr.

Judece D. Lasear Catargiu ce, j- vaer de sub-prefect posedd judetul .Ro.=

manati .

Judece senatorul , Pratasanu ce vaer de frate we!

Uncle mai pui libertatea cdatertuNi? Unde mat put patenta ce pldteste

crásmorul,,in care , nu i se limiteaza zi- lele de vinzare?

Rate aceste nu le pricepe; sag nu voeste a le pricepe D. sub-prefect.

Ntt le pricepe, daed .este stupid! Nu voeste a le pricepe, daed este hot !

time: Un jandarm a fost crud maltratat. arestdr1.

Aceste §tirT nu sunt incei confirinate.

STUPID SAU BLOT 'Cand un senator are nenorocirea de

a ovea un frate ale cdrui fapte sunt stupide sag hotesti, atunci ac, est membru al maturului Corp nu trebue s impinga obraznicia $ i nerusinarea pand a im- pune pe aCel frate ministrului de in- terne,' pentru functiunea de sub-prefect.

Aceste zise mal sus, le adresez D-lui senator de Romanati Bratdsanu, care vinde conservatorilor votul sa pe pre- tul unei sub-prefectwi date Aatelui

Dad fratele senatorului ar fi tot sub-prefect bun, onest, inteligent, nu ast avea nimic de zis.-Dar voi cita un fopt care va dovedi cd sub-prefectul Br? t- tdsanu este stupid sad hot.

El a dat ordin circular, ca toate crâsmile din arondismental sea sd fie inehise, in zilele de 28,29 $ i 30 Mar- tit, zile de grbatort in care sdtenit pot si et petrece, uitAnd nevoile i mi zeiia' care. î apasa.

Stupid aced ordin, trebue sa

SCRISOARE DESCHISA D-luT REDACTOR IL LUPTE1

Ia§f, 31 .Variie 1893 Primim din partea D-lul Se. Pastia' urmatoa- rea scrisoare cu rugamintea de a o publica': Cetesc cu multä bagare de 'seama cele

ce scrietl in ziarul D7voastra. si n deo- sebl articolote prin care v ocupatt de chestiunea cea maI arzatoare, de chestiu- nea lueratorilor eu bratele, precum sunt muncitoriI agricoli, lueratoril din fabricl, etc. si a carora cauza o sustineg eu staruinta, dutand a prnba ea, el sunt ex- ploatatl inteun mod nentnenos de pose- soril capitalurilor ; sustinand cä i munca fiind un capital, trebue ea si eI 'sa participe la foloasele combinate ale el ca acelea ale capitatului, preeum o numil Dv-tra prin N. 1966 din 28 Martie participare la beneficil.

Aceasta chestiune dunk' parerea 'mea, se impartn In' &ma, in Chestitme de prin- cipiù (teorie) chestiune de aplicati- une, (practica).

Ca chestiune de . principhi este a se sti drept. sati nu, cá acel ce intrebuin-

eazâ capitalul, inteligenta s'aa ori ce alt capital al sell, Pentru crearea urieT ex- ploatärl, unel labricI, a unet industriT sa0 a unel alte activitati, sá faca a participa la beneficil i pe lueratorul eu bratele, care Invrteste ó roata o masinti alt ceva. trebue numal a-I plat o dreapta remunerare baneasca, propor- tionata cu munca bratelor Sale, de pilda; este a. -se, sti dad D kvoastra ca ' 'proprie- - tar al ziarulul In care punetl capitalul, intelignta activitatea D voastra, sun-

dator sa Impartiti cu colaboratoril D-voastr a. cu toti lueratorit cu bratele, beneficiul net al ziaruluI, s'ati ea trebue,

remineratI cu un remunerar potri- vit concursul ce ei v da ? ceea ee dupa. eat ti o i practicati aceasta, fara,

fi mers cu practice asa de departe ca cu teoria, care ca ' princip poate sä aiba si ea exceptiunile sale, macar pentru acei, ce aü generositatea de a le emite.

Aceastä chestitmc tragand dupä sine o prea lunga desvoltare, care nu ae poate face intr'un ziar, care null poate deschide coloanele sale de cat nentra micI articole, de acea admit; cu cuvenitele reserve, cele ce sustinetif' si tree la cea adoua chestiune, adicä la chestiunea aplicarel principiulul enuntiat de Dv. ; si care prin citatul nu- mar al ziarului, 0'0.4 foarte usoara de aplicat, intru atata, chiar un eopil de 10 ani o poate face, nea*ctnd de eat a se servi de° regula. de trei, pentru a ve- dea care esta partea unul arhitect, a until inginer etc., In venitul net al uneT ex- ploatari si

N'arn ce zice I suntetl foarte expeditiv la impartirea lucrulul altn'a, Insa scapatl din vedere un lucru foarte esential, acela di nu toate tovarasiile sunt de o natura, asa de simpla de a se Injgheba, a se e- fectna lucrul Intr'o singura zi, i care, sati in alta zi, a se Imparti folosul, aa de exemplu precum ar fi acela unul care avand o balta de peste, un al doilea lun- trele de pescar, un al treilea uneltete de pescuire un al patrulea (intleg mal multi indivizi) bratele, fac o tova5asie pentru pesenirea sara vine copi- lul eel de ze'ce ani, i prin regulá de treT imparte pestele, saa pretul lui, intre tott eel de maT sus, in proportiunea convenita de maT inainte Intro dmnii, tinandu-se lusä seat= chiar atuncea ca nu cumva unul se iee pestele cel mal bun, &ad celor a]i pe cel de o calitate maT proarta. in lipsa de copil, care se le Imparte pot se o fad. aceasta chiar eel interesati, puindu-se grece§te impartindu'§-T banii de pe pe§te precum zice proverbul. Saa. se aducem un alt caz, i mal simplu de cat aeesta, unde nu este nevoe a ne tinea seama, si de calitatea pestelul care poate se fie de mal multe feluri : se aducem de exemplu redactarea i editarea unul ziar (bud. oará Lupta), tntr'un numar deter- minat (4000 exeMplare), cu'n pret fix (15 ban» ; se scoate ziarut se editeazti si se vinde, id cere, sa 'la saptaManä vine co- pilut eel de zece ant (dad. nu se gäseste nimeni redactinue sa o faca aceasta) numai prin regula de trel, ea numal Orin eele natru operatiuni fad socoteala nu- marutul exemplarelor vindute, Inparte 'fie- caruia partea sa din venitut net, conform alcatuirel avute, si iatti trebuea sarlit*

A. V. B.

Ocuparea Bulgariei de Rusi 1

Citim In L'Intransigeant urmatoaroa depesä foarte grava, a caret respundere i-o lásam i pe care o reproducem Sub toata rezerva :

Bucuresti, 6 Aprilie st. n.

tiri primite In acélas timp din Peter- sburg si din Sofia fac a se prevedea cu frica, Inteun timp apropiat, evenimente neasteptate, a caror gravitate exceptional/ e l'esne de inteles.

Aceste evenimente a-Wad de votul A- dunarei nationale Bulgare, convocato, pen- tru a ratifica modificarile aduse Constitu - Viet bulgare spre violarea im- perscriptibile ale or todoxeI.

Dad marea Sobranie va ratifica aceasta violatiune, protestarea Rusiel va izbucni de o data prin ocuparea imediata a Bul- gariei de armata msg..

HotarIrea guvernului imperial a fost de- finitiv luata i miscarite de trupe s'au fa. - cut deja spre punctele limitrofe ale fron- tierel bulgare, unde se va opera concen- trarea tor peste cincl-spre-zece zite.

Vestea acestór lucruri grave a produs in lumea noastra oficiall o adev6rata pa -

nich ; ea a izbucnit ca o lovitura de trasnet.

Tulburarile din Belgia BRUXEL 2 Aprilie.-D. Woeste, lost

minieru, find erl dzn Carnerd a lost ata- cat pe stradd Z.; mal multi indivizi. Unul din eT, care am trinta pe trecdtori, a fost arestat - 5000 de manifestantl ail stroThcitut in

n 'Vet strdzile qi a sfirdmat feres- trele ma multor cafenele qi prdvdlii 0 in - tdlnire a tout loc ou politia, care a fdcut us de aone. Un agent de politie §i multi manifest atti. sunt gray raniti Multimea a fost risipitd de , gardd

S'aú operat mai malts arestdrt, printre cari 3 off sockai§tT, cari a4, foit liberati indatd ce s'a restabilit

La ( harégnon 3000 de grevi§tl a4 ridi-

2 DIMNICA, 4 APRTLIE 1893

fara. a da lee la nict o galceava, i cu toate acestea, pre cat still, D-voastra nu o practicati, i nici nu trebue stt o prac- ticati, caci lesne se poate Intampla á fiti avantajati sat) sa fiti asupriti, pentru ca liana acum nu s'a descoperit tacá un in- telectometru, care, sa dea adevratul grad al inteligentei omului, prin urmare a devratut pret al capitalului ce'l puteti aduce la masa tovarasiel.

Daca luerurile s'ar petrece ast-fel de u- sor, nimica mal simplu de cat formarea

aplicarea asociatiunei Intre totl eel ce contribue la producerea unui folos ; dar din nenorocire din 100 de afaceri, care se injgheaba, 99 sunt de o natura foarte complicata. si nu pot fi resolvite. nu pot lua finit, de cat peste multe luni, saa chiar peste multi ani, cand numal sa poate sti care in adev4r este partea dreapta a fie caruia asociat ; ast-fél ca cea mal mare parte din cei ce at participat la acele a- facerl, i mai ales lueratoriior manuali - a carora cauza. D-voastra o aparati cu a- tata generositate i ardoare-nu le da Wna sá astepte resultatul final nu ant', nu luni, dar niel chiar o sptamana intreaga, a- vand trebuinta ea la finele sAptamanil sa

mai degraba sit fie platiti tu numerar, ca sa aiba cu ce trai et si familiile Jor, cu ce bea Duminica si cu ce sa se dreaga Lunt, negasind furnisori, cart' sa le faea credit, si Inca si meta aliatoria, pana la fmele afaceril.

De exemphr un fabricant de postav in lipsa de comande este silit, ea sa nu slea fabrica, i prin urmare i lueratoril, sa confectioneze pe comptul sa o catime mare de postav, dar din felurite impre- jurari el nu'l poate vinde nu numai pana la finele spI amanil, dar de multe ori nici chiar pana la finele anulul, i ast-fel este nevoit puna in depozit, unde stá luni,

poate ani intregi paná ce'l vinde, de multe ori in paguba, pe datorie, sa poate chiar ca nu ia nimic. avénd a face cu o Masa credal& ; Intrebarea este la un ase- menea caz (care se prezinta eel putin de 90 fa. Rita) cum se va face socoteala la finele sptamanii de coPilul cel de 10 anl, pentra partea proportionala euvenita, fie- caruia, neputandu.se sti cand se va vinde postavul, pentru a se pune In compt pro- centul capitalulul închis, pretul ce s'a ob- tinut,-fiind de multe ori mai mic chiar de cat acel final la incheerea .comptului s6ptamanal-; perdente ce ar fi -putut re- sulta din falimente, etc; etc. ? de sigur ca pentru a ajunge la un rezultät imediat, precum se cere, vor trebui lasate de o parte, adica vor trebui lasate pe socoteala faBricantulni, sa acelui ce a avansat ca- pitalul pentru producere, adica i se va lasa pe spate eventualitatea tuturor per- derilor si a tuturor riscurilor care pot sa21 duel la o sigura ruina, pe cand com- partasii si-aa tuat partea lor in sunatoare sr. aa consumat'o in linisté; ceea ce e cred ea. D-voastra nu vreti ea avantagind pe unit, sa asupriti pe aiii, i aceasta cu atat mai mult cu cat asuprindul asta-zi, asuprindul maine. e vor ajunge a nu mal injgheba níci o afacere, nu numal in interesul lor. si In acela al econonael na- tionale dar niei chiar in interesul prote giatilor D-voastra, care ne mat avénd unde sa'si intrebuinteze bratele i sa pretinda a participa la foloase tovarasesti, vor tre- bui sa stea flamanzi cu ,bratele subtioara, ne putand obtine niel chiar ceea ce voa- stra, cu eel- de o gredinta ea D-voastra, numiti salar produs al exploatárii infa- mulul capital. - .Cine va fi dar atuncea eulpabil de aceasta miserie ? lasam sá o spuneti.

Vedeti dar ea nu este bine nici serios sa pump copil de 10 ani ca sa resolve ehestiuni atilt de gingase i atat de com- plicate, ci din contra trebite and emiti o idee saa o inportatI, fie ea i gresala., sa veniti cu studii i cu solutiuni aprofun- date,_ bazate pe principiile celei mat per- fecte drept 641, pentru toate 'partite, si tot- odata practice. 1/4 Dar' veti zice poate ca acesta este mi- nimul revendicarilor partidului desmoste- nitilor, pana ce se va putea realiza ma-

rele proiect' al impartiref averilor, acela al nationalizarfi fabricilor si a tuturor uneltelor de lucru, care nu sunt de eat fur turi din patrimoniul omenirel; i ea astfel acest minim In asteptare trebue primif de bun, fail cartire de detinatorii infamului capital, daca nu vor sa li se intimple ceva mai rt. Tare bine ! Dar atuncea spuneti-o curat ea sa o stie lumea la ce sa se astepte. Spuneti curat eá socialismul radicatismul, anarchismul de toate speciile, etc. etc. nu sunt de cat treptele aceluiasi edificiu in varful ettruia stá nimicirea individua-

cu. -Mate ale ei drepturi consacrate de marea revolutiune de la 1789, unde stá zicem un zingur staptn, guvernul pu- nAnd la jug toala omenirea pentru a lu- cra impreuna, i spre a o desjuga si a o pune la esle ea sa se hraneasca din produsul acelei munci, urmand ca aceasta sit se repete in fie care zi liana la sfirsi- tul veacurilor, cautand prin aceasta sa rea bilitam eroica Sparta In contra barbarei Atene, care adora individualismul.

Dar ne veti zice : vedem ca suntéti din acei ce sustin pe jefuitorii poporului, si nu v place solutiunea data de not' care nu avem alt ideal de cat inflorirea tuncea rugam. pana ce va veni timpul nationalizaré1 fabricelor si al- tele,' a da o solutiune alta, care sá usu reze soarta desmostenitilor.- Bucuros, v vom da una eu totul simpI ; eat'o : in- demnati t lucrati eu devotament de a face ca muncitorii agricolt - vorbeic numal de ei pentru ca nu avem Inca muncitori de fabrici - sit se asocieze intre dnii, In- tr'un nurnèr cat mat mare, si In loc de a Visa pe toate liftelé streine sa ia mosiile in arendá i apol sal'exploateze pe sa le ia et singuri d'a dreptul de la mi- ce le poseda, i cu bratele lor, cu vitele, eu uneltele ce at, si cu ceea-ce le mai priso- seste din venitul paméntului lor rural, sa munceasea i din produs plátind arende cele-alte cheltueli, tot cel-alt venit imparta intre dénsil prin copilul eel de zece ani, despre care vorbiti D-voasträ, atuncei nu vor mai fi exploatatorl si ex- ploatati, ci din contra putin cate putin exploatatii vor ajunge sa devina i ei in- susl proprietari de mart domenil prectun devin atatia venetici, cari venind in tara numal eu traista 'n bat, n vezi in curênd devenind milionari ; i ast-fel le 'va trece poia de a se uita cu invidie i dusmanie la eel ce are ceva, si a asculta sfaturile perfide ale celor eel Indeamna de a hrapi munca altuia, care pentru a o face buna de prada i se da feluri de feluri de nu- miff, cari mai de cart mai, criminate ; a- dicá de al pune pe o cale dreapt i o- nesta, in loe de al indemna sa se napus- teasel asupra celor ce aft ceva, pentru ea' acel ceva este averea voastra, care a fost jefuita de eel ce o detin acum.

fiind-ca eram sigur cá aveti sa ziceti cá aceasta este o solutiune vçche, foarte veche (precum i e zic ea ceea ce susti- nett D voastra sunt plagiaturl de la streini), cari s'aa cercat in mUlte randuri, dar n'aa reusit. pentru ca In tot d'auna - gAsit chiar dintre muncitori asociati, indivizi cari exploateze

' sa faca. caza ori-

ce combinatiune buntt, dovada Gherma- nestii Statuiul de la FaIciA, i alte pro- prietati ; de aCeea ea %O. a ,astepta sá int se Mcá aceasta observatiune, care in sine este adevrata, voit rspunde de pe acurn : daca aceista solutiune nu v6 con- vine, pentru cá a sa se &easel exploa- tatori, chiar dintre muncitori, cart" al desbrace mai ril Nate de cat acum sunt desbracati, apot cine asigura ea atunci and se vor nationalisa fabricile

adica se vor da neconditionat pe searna muncitorilor ca sa le exploateze pe comptul lor, n'aa sa se gaseasca i atunci, Intre (1601 chiar, indivizi fara inirna %IA suflet cari sa-i exploateze i mai ra ? Si de sigur aü sa se- gaseasca Inca prea multi chiar dintre acei ce ac- tualmente le ia apararea cu atata ardoare desinteresata.

Fiind dar lucrul ast-fel, care este inte= resul de a se sehimba o specie de explea - tatori pe o alta specie i mai cumplita ?

Si nu este mai bine de cat a se cauta o rsturnare asa de radicala. a careia apli- catiune poate sá aduca cumplite compli- catiunt. sa se caute a se pune un frail a- buzurilor de ori-ce fel, cu care sa se in- drepte un rti ? de sigur ca da ! i cine va perde din toate acestea, nu vor fi de cat acei ce Vor cu ori-ce pret a trece de re - formatori radical I ai societatei, la a pareia constituire n'aa contribuit cu nimica, dar careia II datoresc totul, Irma culpa va fi a lor pentru ca societatea nu este da- bare a suferi ca acel care se va scula mai de dimineata sit faca eXperiente pe spinarea ei, fara ca experimentatorii sá fi cercat mal tntäi experientele pe spinarea lor chiar.

Sunt Inca multe de spus asupra eelor ce sustinetl, dar stint silit acum de o data sá m opresc aici.

Al D-voastre... Sc. Pastia,

INFORMATIUNI Dou intrebarl: 1) Este safi nu adevrat al D.

Take lonescu, ministrul ins. trueliunei 9i cultelor a primit 10 mil lel, de la evreul Grimberg din lagl, pentru a'l apara In. tr'un proces ? Daca a primit a cel 10 mh le, atunci cum crede D. Take lonescu ca In calitate de ministru 11 va partea apära?

2) Este safi nu adevrat 'ea D AI. Marghiloman ministrul justiliel a ordonat procurer-- lul din lore care cerceteará a facerea hotiilor de la Sf. Spiri. don. ca s se ocupe numal. de gestiunea anilor 1891-1892 çii spoil de o gestiune cu opt am in urma ?

Nu crede oare D. Margbilo. man eh prin esemenea ordine ocroteste hollile ?

Facern aceste doué intrebari cari sunt de o gravitate escep. tionalá 9i care aratá gradul cinstel personale la mini9tril conservatort

Atteptam réspuns 9i vom re. v@m.

S'éptamana viitoare se va publica in Monitorul Oficial rezultatul concursului pedagogic tinut la lasi pentru ocuparea catedrelor vacantelde institutori.

Concuraul a avut loc asta. toamna.

Tinem din isvor sigur cate-va detalii importante asupra angajamentelor luate de D.-P. Carp la Viena in privinta incheieril coventiei comOrciale cu Austro-Ungaria.

Putem sa spunem ea eomertul mostru de rimatori i Ae vite este complectamente sacrificat pe altarul comertuIul similar gatitian i ungurqe.

641,121M,

In No. nostru de la *1 Aprilie, la In- formatiunl s'a publicat o notita in contra unlit Domn Konya, care a cerut impamén- tenirea si despre care se zice ca ar fl un- gur, cu sentim nte unguresti, proba niste petreceri ce s'ar fi dat sub presidentia D-sale la baile Tusnad din Transilvania, petreceri la care Rornanilor le era. inter - zis .sa participe, etc.

In ac a notita se pomeneste i de n niqte analize astazi contestate de chi-

Ord," -asa in cat, s'ar putea crede ca e vorba de D. Dr. S, Konya, chimist

farmacist din Ia§i. Pentru ea asemenea banueli sa nu existe,

facem lamurirea ca notita de care e vorba nu priveste pe D. Dr. S. Konya, care nici n'a presen,at vre-o petitie prin care sa ceara impaméntenirea, pentru bunul mo- tiv ca D sa e cetatean roman, ba chiar membru in consiliul comunal de Iasi.

- - D. St. C. Michalleseu, inspectorul învá-

mintulul primar i normal, aflandu-se la Constanta pentru a petrece srbatorile Pas telui, comisiunea pentru examinarea

candidatilor pentru obtinerea titluluI de institutori, al care): presedinte este, a tre- buit sA amane examinarea eandidatilor eu 36 ore. Aceast a din cauza ca timpul fiind D. Michailescu n'a putut sosi de cat JoI In Capitata, i dupa pranz a fost retinut la Ministrul listructiunei publice i al Cult ;- Int.; de D. Ministru, care a presidat con- siliul inspectoral pentru darea de autori- satiuni de deschidere i infiintare la mai multe institute private.

Examinarea candidatilor a reinceput ierl Vineri la orele 8 a. m i va continua in toate zilele, in localul scoalei normale de inv6tatura al societatei pentru invkatura poporului Roman (curtea Bisericei Sf. Eca- terina) de la 8-12 si de la 2-4, conform Invitatiunilor %cute candidatilor.

-1141111.0-

Miniitrul instructiel. a insarcinat pe Meissner, inspector al invkamintulul pri- mar, cu receptiunea mobilierelor coman- date pentru scolile urbane primare.

D. Meissner plena s6ptmana viitoare pentru reeeptiunea mobilierelor In dife- rite oras.

D. inspector al inttanrintului primar, I. V. Praja, pleaca Lunt sa inspecteie sco lile primare din Dolj i sa faca o ancheta In acest judet.

Asta sear% se va tine la clubul mun- citorilor o intrunire publica la care vor asista delegatil congresulul.

Vor lua euvintul "D-nii 1. Nadejde, V. G. Mortun, Gherea, C. Mille, Al. Radovici

altii.

D. Al. Pencovici va face zilele acestea o inspectiune tutulor autoritatilor admi- nistrative din judetul Romanati, in urma plangerel facuta in Camera de D. P. Brata- sanu D-lui Lascar Catargiu, iar D. I. N lancovescu va face de asemenea o inspec- tiune "in judetul

.-4411/60-

D. Take Ionescu va vorbi din partea guvernului pentru a sustine proiectul pen- tru maximul taxelor comunale.

Primária Capitalel nici n'a iniocmit bud- get pentru exereitiut 1893 -1894 asa ca continua tot cu vechiul budget.

'

;Stir! Telegrafice PARIS, 2 Aprilie.-Curtea cu jurati

.dat sentinta in afacerea explosiuniI din restaurantul Very. Francis si fenieia De- lange all fost" achitati. Bricon a tost con- damnat la 20 de ant' munca silnica.

LONDRA 2 Aprilie.-Camera comune- tor a continuat adoua citire a bilulul de Home rule.

D. John Redmond a declarat ca el si partisanil lui primesc in mod sincer proi- ectul sperand ca tristul capitol al supre- mallet englete i al resistentei irlandeze .

se va termina Indata ce legea va intra in vigoare.

EMILE ZOLA

LA FAUTE DE L'ABBE MOURET

Intre ootete - Ei ! le auzi ? zise Désir6e frate-W,

Inca din usa sofrageriei. Insa, dupa ce 11 Meuse sa intre, inchi-

zénd la loc bariera dupa dinsii, ea fu a-

z sa lrteaat cu atata furie, In cat mai nu se a

Ratele i gistele clampanind din cio- curi, o trageali de fuste ; gainele gala- gioase li sarea pe maini pe care le ciu- peata din. Mate puterile, epurii de casa i-se hAgan printre picioare, fAend niste salturi care-I urcaii panA pe la genunchi; pe cand cele trei pisici îLsáreaú pe umeri, iar capra behlia, in fundul grajdului, fiind- cá nu putea sa vie si ea. - Fugiti incolo, dobitoacelor I striga

ea, cu risul ei frumos resunator,, gadilita de penele, de labele, ciocurile care o a- tingea-a.

Si. nu Ikea nimic spre a se descotorosi. Cum spunea ea inSasi, s'ar fi lasat s'o manince,, asa eraa 'de dulci toate aStea, de a simti atata viata navalind asupra-I

aducAndu-1 o caldura de Put. In sfirsit, un singur cotoit se incapatina a-1 remanéa in spate.

ska

Acesta-i Mumu, zise ea. kre niste ghiAápro, eIcacude mearttnidferaie

araténd frate .

cotetele adaoga Vézi cat e de curat

Cotetele Inteadev6r, era maturate, spa- late, razaluite. Dar din apele murdare miSeate, din culcusurile intoarse en ta- point, iesea o putoaré: de vite, asa de ne- suferita, In cat popa Mouret se simti in- necat. Gunoiul" se 'Matta langa zidul eimi- tirului formand o grarnada enorma care furnega.EI.,

grámada ! incepti iar Désirée, ducénd pe frate ski In nnijlocul fumnlui acru. L'arn pus tot acok nu m'a ajutat nimeni. . . Aide, nu-i murdar. Asta eu- rap.. Ia te uita lajiratele mete.,

Ii intindea bratele, pe care le ,bagase intr un uluc cu and, niste brate marl, ad- mirabil de rotunde, crescute ea nist6 tran- dafirt albi i grosI, in gunoiut Asia; - Da, da, ingana popa, ai muncit din grea. Acuma-I tare frumos.

Se Indrepta spre bariera ; 61 sorA,sa Il opri. - Asteapta. putin AI sa. vezi töate. Niel nu-ti

Il till sub hambar, dinaintea cotetelor iepuril or. - Sunt puisorl in toate despartiturile, zise ea, Wand in palme de bucurie.

Atunci, II dadu pe .larg, de Flusiri des- pre dinsii. Trebui A. se plece,. sa-si bage nasul printre nüele, pe eand ea Il dadea tot feint de amanunte. Mamele, cu ure- chile marl ciulite, II priveaa chiorls, garaind, Intepen ite de frica,

inteo despartitura, era o gaura de Or, in fundul cAreia gongAnea o grAmA- gioara vietuitoare, o bucatit negricioasA, o bucatA nedeshisitä, care resufla din gret ea singur trup. AlatUrea, puisorii se incercail pe marginea ganrel, avénd niste capete enorme.

Mai departe, erat deja voinici, semi- nal) eu niste guzgani tineri, Ciugulind, sarind, cu spatele aer, patat de capa- tul alb al cozel. Acestia aveaa dragalasii de copilasi, inconjurand la galop desPar-: titurile, eel albi cu ochil ça niste. rubine spalacite, eel negri cu ochil stralucitori ca niste nasturi de jeurl.

,cate odata 11 apnea ate groaza nespusa, aratandu-si In fuga, la fie-care salt,

geaa inteo singura gramada, asa de in- ghesuiti in cat nu se mai vedeatt ea-

lor inrosite de urina. Si se strin-

- Tu ii speril, icea D6sirée. Pe mine m cunosc foarte bine.

II striga, scotea de prin buzunare vr'o coaja de paine. lepurasii se liniStea, :ve- nead unul ate unul, de-a curmezisul, cu nasul Mcretit, ridicandu-se In picioare langa zabrele.

Iar ea II lasa acolo, o clink ea al irate frate-sa tor trandafirta de pe pantece. Apol, dadea coaja de 'palm; celuI mal in- draznet.

Atuncl, toata banda alerga, unul dupa altul, se lnghesuia, far% sa se bata ; cate data Muscat) dinteaceeasi bucatica trel pui- orl altil fugeat, se intorceaa spre zid; ca.

sa manânce intihna ; pe cand mamele, ,in fund, gataiaa mere, neincrezétoare, refit- rand cojile.

Ah ! mancaciosii ! striga Dézirée, ar manca asa paná maine dimineata Noap- tea, numal sa-I auzi rontaind frunzele care le aa rémas. E. V.

Dr. M. Hristodorescu Sef de elinfea (la Maternitate.) oale de femel i facerl

S'a mutat in Strada Italian* 19. Con- snitatiuni de la 5-8 p.

FOITA ZIARULUI ADEVÉRUL

ROBERT SCREFFER

No. 19.

MIZERIE R GALA Partea intila

HI

- Amnia, IasA-m. Astept tncá pe Verelli pe Griffon. - Vefelli, spionul, Griffon, omul banilor, lacheul slugarnic, &Idea Regina iesind din odae. i totusi, on astfel de oameni II place Regelui sa. se !neon- jure. Intio zi, cand intra In odaea sotului sti, sur- prinse pe Griffon sArutandu-I slugarnic mama i, de atunci, se desgustase de ansul. Verelli avea ea func- Viune speciald -ea o stia-de a, culege toate pala- vrele din palat si din oras si de a le raporta, In- &rite, Regelui, care le inscria In jurnalut sn.

Si dad, ar fi putut sa rmae nevzutA in cabi- netul Regelul, ar fi auzit pe eroul de la Varna silt.- qindu-§1 raportnl zilnic, povestind relaii1e suspecte pe care le intre#nea D-ra Irina Mama eu colonelul Andriano, ora Insurat. - Et sigur ? intreba Regele rosind eu nevino- vAie.

- Cu desav6rsire, Sire, pe cinstea mea, cA e asa cum zic. (Generalul avea o usurintA, eiudatá de a se jura pe cinste). - Atunci, zise suveranul dupa, cat-va timp de gandirç, trebue SA previi cu dibAcie pe D-ra Marca sá bage de seam& Pentru moment, nu pot nimica ;

unchiii-s6d e ministru i foarte influent la CamerA. In camera Anel Buvitz, D na Raab astepta.

Era singurA pentru a - omoti vremca examina numeroasele faografii ale Reginei, care Impodobeaa pare-tit usele biuroul, marl, mici, In picioare, Mist, patrate, ovate, unele Incadrate, altele rezemate nu- mai do vr'un obiect j, embind rntacios, gAndea Mania aceasta a M. Sale de a ,se fotografia e un semn de nebunie." V6ntul, care ridica perdelele la- sate, aducea frinturi de fanfara militarA.. Se schimbA garda, zise D-na Raab, e deja araeazi. Imi pier& de geaba vremea aid ; Regina nu va mai veni."

:Adesea ea se aseza asa la prietina sa Buvitz, ne-: indrAznind sl se prezinte In toate zilele, pe fatA, la Regina.

Aceasta, care intra adesea pe neasteptate la ca- meristA, a cArei odae réspundea in cabinetul sal de toaleta, o gAsea acolo i, bucuroasá, o lua la dênsa. AstA-zi Aneta nu era acasA, se dusese la institul Magda, dupA cum spusese servitoarea, i D-ni Raab intrase totusi, ziefsnd ea, o va astepta. SAtulA de as- teptare, era sA piece, and un zgomot de glasuri o opri in loc. Recunoscu vocea Reginei i intonatia suerAtoare a principesel de Waldstett.

Atentl, ea se apropiA de u$ & i ascultA. FAtä In- intre mamA ffiel 'era o discuOe i ele se

reträseserA in cabinetul de toaletA, mai izolat, mal la adapostul nrechilor indiscrete, caa fArA ca tonul

sA se ridice, frazele se urmail ca niste plesnituri de bicia, cuvintele se ciocneaü cu nervozitate - Da, repeta cu asprime principesa, fact I'M ea te scoli asa de dimineatA i pentru ce ? Pentru a compune ! FrumoasA ocupatie, inteadev6r, si care o sl te ducA departe ! EA socot ea un adevrat bles- tern al cerului talentul tèn.. 0 principesA nu trebue

's5, se ocupe ea singurá de literaturA sail de muzicA. Poate sá protejeze artele, dar e nedemn de dansa ea BA le practice ! - Dar, mamii, r6spundea Regina. - Est' pe cale gresitA, urma nelrnpIcatl princi- pesa. Si nu cred cA eu singura sunt de pArerea asta. Lara, Agata Raab, contele de Deloff, totl aceia cari se intereseaza, de tine ImpArtAsesc pArerea mea. Tu nu te ocupi de -loe de afacerile tale ! Uite ce mor7 man de serisori nedeschise ai pe masa ! - DacA al Oi cat de far& InsemnAtate snnt ! De altfel, petiiile stint citite in toate zilele i indatA satisfAcute. - Nu, tu nu iel In serios ,sarcina. Nu, Oil ce este datoria. i ntimai D-zen stie cat de fierbing sunt rugile mele ea BA te povätniasca. De cate ori

spus : Ce 'ml sunt bune intenVile tale cele bune ? Trebue sa fad, nu sl vrel... - i en toate acestea, sopti Regina asa de keet In cat D-na Raab abia putu sA auza, fac tot ce 'mi stA In putintá. Cine Ins& iml dA dreptate ?..

Crede-mb, repeta principesa, lasa incolo ideile tale de arta. - Nu voiii lAsa niei o data nici pe prietenil mob, niel ideile mele, rAspunse -Regina. - Trebue cate o data, copila mea, sA pirAr se§ty prietenil, cand. II sunt 'daunatorl si tot astfel

e cu ideile. Vel Intelege asta mai tarzill vet fi in paguba. AI intemeiat o small de copii, un azil, un orfelinat, asta n'ajunge, acuma sá creezi o institu- tie de diaconese, ea cea din Waldstet. - Diaconese ? Regina incepu sa edit Dar cif* s'ar uita la ele ? Ar avea de ce ride lumea. i apol, de unde bani ? Stil bine ca n'am.

Bani ? intreba principesa uimitá. Dar in Ger- mania, noi, principesele, nu dAm banil nostri, ne dam numai numele.

zise rece Regina, o Suveranti, treb0 ,§1 fie bogatA i i se cere numal sprijinul material. - George nu e mulOmit de tine, urmA duiW o clipa principesa, care, fArA dom.& urmarea un feel In convorbirea asta. Chipnl lul de a se. putta cu tine mi-a dovedit-o.

Plansu-s'a George catre tine ? Intrebá Magda cu glas apasat.

-- Nu, dar l'arn stadiat. be sigur' ca te-ar dori altiel, mai femee

Agata Raab sim# o oare care Asa, in glasul prin- cipesei. - MaI femee ? Cum àsta ? intrebá de o dal& Magda. - Cum sa spun ? CAsnicia voastrá nu e fi- reascA... SA te scoll la trei ceasurl de noapte I Nu te gandesti el trebue eu brl ce chip sa fit mama, ? ca ar putea sa se intample un divort ?

Fie care silabl era limpede accentuatk Regina se porni pe un ris zgomotos.

Va urma. '

DUMINICA, 4 APRILIE 1893 3

DIFERITE STIR' ' DIN TARA

S'a acordat D-net ,Sarah Bernhardt me- daha Bene-Merenti cl. I pentru merite ar- tistice. -

* In privinta construetiel palatulul admi- nistrativ din Caaiova s'a ordonat o an- cheth, D. arhitect Savulescu ,a plecat erl acolo.

La iicitatia tinutä septamana trecua la mi histerul lu crari tor publice, constructia zidarie i podatelor din lotul IV de pe linia Feteetl- Cernavoda s'a adjudecat a- supra case Veneta de Padova.

Aceasta lucrare se urea la suma de 1.039.654 lel.

Direetia peetelor ne inetiinteaza cä poeta din Dobrogea, a perdut coincidenta tre- nuld pentru BucurestI din causit c. trenul

Constada a sash in C. Voda cu o in- tarziete 'de 4 ore.

DIN STREINATATE Printul Ferdinand al Bulgarie i mama

sa printesa Clementina ail sosit la -14 A- prilie dirinneata la Florenta.

Printul ape s'a dus la vita_ Pianore de unde s'a intors tu Florenta. El se va in- toarce probabil 'maine la vila Pianore unde va sta pantt la basatoria sa care e fixata pentru 20 Aprilie.

Escadra franceza compusä din 8 cuira sate ei. din 15 incrucieltort a sosit in A7 lexandria unde va sta o saptamana.

Agentia Renter" anunta cu aceasta o- casiune ca presa egipteana ostila saluta sosirea escadrel franceze, aria it

, atribuie o importanta oare-care.

In nama svonulul despre un omot 'ri- tual comis in Kolin (Bohemia) de ovret, svon care s'a ragandit cu ocaziunea si- nucideril unel aervitoare, s'afi conas ex- ceSe aláltäerl in contra carrei'or, arun- candu-Se asupra !or pietre. Volitia a risi-

* pit mialtimea. 18 aaestart e fost operate. S'a cerut- asistenta militara. Cu ioate fiéaberea contiaul, .desordinele par a nu se mat mama

File rupte din Album Cel intaia pas spre bine este a nu face

red.

re crime) veni la vie fata Sultana, vroind se vorbeasca. eu Costopol ; acesta era Inteo discutie vie cu Marita cand o vzu pe Sultana o trimise in vie. De abia facu catlava peel ei ea anzi o detunatura.. ln- torcandu- se .in casa o gäsi pe Marita scat- data in sange, jar Costopol, care cu cate-va momente inainte fusese linga ea, disparuse.

Sultana flind intrebata de eel alarmati de detunatura, declara ca la sosirea e inainte de a intra in cash auzise pe Cos- topol strigand am sa te impusc i intrand in casa. 11 gasisecu revolverul in mama, dar etiind cä grecul la fie care dou vorbe zicea te impusc nu-1 daduse nie o atentie.

Autoritatile alarmate venind se facá cereetart nu mal gasira. pe Sultana iar Costopol declara câ Marita fiind nebuna s'a impuecat singura

Ne miram cum reprezentantil autoritä- tilor, de carl nu ne indoim, ca pot sa fie serioet, s'a putut increde in vorbele a- cestut criminal.

Faptele sale din trecut, reputatia sa disparitiunea Sultanel sunt banuitoare, daca nu asiguratoare c. Marita a fost im- purata de densul. -Odata publicul alar- mat o cercetare mal minutioasä e receruta.

Nol putem afirma cu sigurantä ca cri- minalul e liber, i autoritatile nu fac nicl un demera *

I. Rousseau.

Viatat cea mat dulce este plink de arnä- raciunl ; imortalitatea singura ne poate mangaea.

Bossuet. - A ,spune ei a, vorbi' nu, sunt ainonime :

Multi spun pentru a vorbi, Putinavorbesc pentu a spune.

Grimm.

Lenea uinblä aea de 'Meet in c At Allele lesne o ajunge.

Franklin.

Un ultim euvent Un astrolog vzend pe ducele de Milan

(Ioan Galéas), 11 spuse : - Reguleazd-ft afacerile, cdci nu mai ai mult de (Hit.

-De uncle o qtii? ti intreba ducele. - Am cetit in stele, raspunde astrologul. - Dar tu cat v,ei trdi? Steaua mea îmZ prornite o viatd lungd. Pentru ca sd hI4 te rna increzi

steaua ta - rspunde ducele al s mori imediat.

ducele de Milan ordonä sa spanzure indata pe astrologul.

Crima din Piatra-N.,

ULTU INFORMATIUM

DIN CRAIOVA Allelm, din sorginte pozitivd, ea tott

ceteitenit calafeteni sant inclignati revoltaft contra deputafilor judefului Dolj, pentru nepdsarea lor, In chestiu- nea c'rnstruie hnie ferate Graiova- Calafat.

Intr'o intrunire intima s'a luat ho- tdrirea de a chema la Calajat pe de- putafit guverncumentali din opozifie, ea sd dee Socoteala de modul cum yi indeplinesc Mandatnl, pentru a forta pe acei cart ad minfit alegëtorilor lor sa demisioneze.

La ferestrele sle, pe care a fugit altd data D. Take Ionescu, s'ad pus drugi de fer, precaufiune utild pentru aceastd odaziune.

Dinia Craiova Calafat s' a votat 1883 de liberali nict And la 1896 nu se va termina, de $ nu are de cdt SO elfflometre.

seilzut la Viena, Berlin ei Londra eu 3-4 la sutra. Renta rornana s'a urcat la bursa din Paris. Actiunile romane scazut in prima 'zi la Berlin si Viena ; aseara Insa, D. Zerlendi a prima din Berlin o tele- grama cu urmatorul cuprins laconic : Ru- hig, adica ; ceea-ce ansemneaza. ea rentele actiunile romane se mentin larael ferm.

Tinarul A. I. Anastasiu, proprietar Calafat, a inventat o arma eta repetitle superioara tuturor armelor cu repetitie inventate pang, asta-z1.

Arma are 12 focurt i se inearca in dou mascara Ministrul de rezbel, cäruia i se va prezenta in curind aceastä. arma, va ramanea surprins de ingeniositatea aceste inventind.

Inventatorul insult va prezenta aceastä arma tuturor redactiunilor in cursul a- cestel luni.

Aateptam, pentru a ayea placere de a felicita, in modul eel mat calduros, pe corn- patriotul nostru, pentru inventiunea

'Jot la orele cinci diva arniazi D. Stu- art Cumberland a dat la palat o ledinta antispiritist A.

D-sa a uimit pe asistenti prin minuna- tele sale exaeriente de citirea gindurilor.

Cu aceasth ocaziune, colonelul .Robescu, eaful easel civile a printulut Ferdinand, a incercat sa &ch. pe siretul fata cu D. Cum- berland ei n'a reusit de cat sa se paca- -leascit singur.

D, Carnet, preeedintele republicei fran- ceze, a cerut prin telegraf sa i-se trimeata imediat una mie de butelit din vinul roe de Nicoreett din Via Koatinescu, nu- mita Piscul Corbului.

La via Sculy, situata pe linia apuseana a munteld Petricica, in mahalaua Mara-- tea s'a fliptuit in ziva de 26 Martie a. c. o crima oribila.

detaliile :

Via Sculy e lasata de mal multi ad sub paza unui grec eu numele Iancu Costopol. Obiceiurile i apucaturile murdare i imo- rate ale- acestul individ sunt cunoscute de top oralenil ; neavand niel o ocupatie, el se distra atragand in cursa fetele siirace minore, tocrnindu-le servitoare, i dupa cat- va timp, sub diferite promisiunt ame- nintarl

' le siluia ei apot le isgonea lua

altele. Prima din victimele sale cunoscute de ortieent, era o fata cu numele Marita Cantoreanu, ,pe care o smomisn la varsta de 14 an i ape o isgoni fiind grea, far& a-1 da vre-un ban ba inca a avut grija de a pune pe rendasul saa sa, siluiasca el pe cojil, spre a scapa ast-fel de ort ce raspundere fata, cu patintit 0. Dupe a- ceast ä. nenorocita veni randul alteia cu =mete Lucretia, in versta. de 1314 ani, fag ce fusese crescuth de suflet de moaeit comunall, din comuna Bodesti, i pe a- ceasta o departa. dupa 2 luni de zile. A treia in randul cunoscutelor nenorocite fu fata Sultana,"care ei ea fu isgonita, dupa ,ce ramase insarcinata.

Apot odiosul criminal aduse iar pe Ma- rita Cantoreanur care in timpul din urmä. era angajatä ea mancit (doica) la banche- rul losef Weinrauch din'Piatra In curand and isbutt sil atraga o fetita de 12 ant, pe care o tinea sa-1 faca educatia, de acum Iniiinte venira zile amare pentru biata Marisa ciicl fu dese, ort Maltratata in modul eel mat barbel' i ameniatata chiar cu moartea.

In ziva de 2 6 Martie 0, (ziva comae-

Congresul socialist roman Sedintele de ert ali fost presidate de D;

A. G. Racinvict Punctul la ardinea de zi fost orga-

nizarea partial ulut. S'a dat citire unlit proiect de statut

privitor la cestiimea organizare partidu- lu i care s'a aprobat cu foarte mici mo- dificart.

Prin acest statut partidul ia titlul de Partidul social-democrat al mutwitorilor din Romania i e condus de un comitet gene- ral alcatuit din cinci persoanei care con- duce toate afacerile partidului, care hota- rrtete candidaturile pentru alegerile legis- lative, care administreaza fondurile parti- duld, supraveghiaza publicatiunile, etc. etc.

Alegerea comitetuluI general se va fase in eedinta de azI.

Dupa aprobarea statutulut s'a trecut la punctul : atitudinea partidulat flap. cu cele- l'alte partide.

Discutiunea acestul punct a urmat papa la orele 6 seara. Continuarea :discutiunei s'a amanat pe ae.

Apt s'a prelungit eedinta pang la orele 7 jum. ei s'a luat in discutiune cestiunea manifeslatiunel de 1 ia Mai.

Congresul a hotarit ea aceasta mani- festatiune sa, se faca in ziva' de 18 Apri- lie. Cluburile din oraaele in care nu se va putea organiza manifestatiunea, st tri- mitä delegati la Bucureeti.

Lovitura de stat din Serbia Prin cercurile diplomatice din capitala

se discuta cu multa animatie ultimele eve- nimente din Serbia.

Intreband pe un tin& diplomat, in ma- sura de a fi in curentul tutulor intrigilor ei combinatailor ce se fac prin culisele diplomatice, el ne-a declarat, ca lovitura de stat din Serbia ä fost hotaritii. numat cu douè zile inainte.

Ministerul de externe din Petersburg, avizat .de .printul Lobanow, ambasador in Viena, ca la Curtea vieneza s'a hotarit in principal, ca. la prima izbucnire a rs- boiuld civil in Serbia, armata austro-un- gara s. intre in Serbia sub pretext de a intibuei rscoala,-guvernul rusesc s'a pus imediat in raport cu Dr. Dokiet, profeso- ml tinerului Rege Alexandria, cu genera- ul Leeianin, cu Pasici i eu regina Naa

talia i dupa un via schanb de depeei, in timp de doué zile, s'a aranjat lovitura de stat.

Aceasta lovitura a fost anume facuta pentru a paraliza actiunea ce era sa in- treprinza Austro-Ungaria n regatul sarb.

* *

Lovitura de stat din Serbia a avut o influenta simtitoare asupra burselor Celor mal principale. Ast-fel, toate obligatiunile

rentele s'arbeett atl scazut .eu 3-4 la sat& Valoarea auruld fata de hartale sarbestI s'a urcat la Berlin, Viena i Bu- dapesta cu 11 la Rita.

Toate rentele i actiunile ruseeti aü

-4:18.4---(043(> -

Ultime Telegrame BELGRAD, 2 Apri1ie.-Radicali i are-

grésiqtii aclamd pe Regele. Autoritdtile din toatd tara trupele ail depus jurdmint Nici un incident.

Regentil arestati a fost puZ fn libertate.

Oraqul e impodobit. Se prepard ilurni- i'afii.

Regele a fácut' o plunbare in trdsurd. Multimea l' a aclamat.

La 12, Begentii qi Belimorkovici cdi fost transportag de la Konak, unde fu- seserd arestati, la casele Mr, ivaintea cdrora erail trupele postate.

ministri aú fost de asemenca con- duff la casele bor.

Ziarul Oficial publied ukazul de disolvare a Skupstind. Niste alegeri vor avea loc la 15 Mai sal CaMera 'se Va intruni la 1 lunie.

Turbararile din Belgia GAND, 2 Apriliea- 0 multime de gre-

viett a stabatut rimed cu steagurl roeil eu diferite pldearde.. Vr'o 1.000 dintre

el aü incercat sa intre in prävälil pentru a impedica pe lucratoril de la munch, po- litia a a respins:

In Borinage sunt azi 16,000 de lucrá- tort in greva.

BRUXEL, 2 Aprilie.-Un comisar also- tit de vr'o 20 ,de agent): a voit sa faca o perchizitie la Casa Poporului D. Volders a impedicat pe comisar de a intra. Mul- timea a atacat pe agentl. Mai multi agenti

mal multe persoane ale multime a fost

Regele insotit de colonelui Koka 'Milano- viel dus in noaptea din urmd in cazdirml unde a vorbit trupelor. Acestea acla- mat ; ofiterii Vega primit cu entuziastn.

Colonetul Koka Milanovici este noul co- mandant al Oraqului Belgrad.

Regentii fuseserd invitati s pranzeascd la Konok. Tocmal dupd ce aù' ispreivit masa, all aflat ed sunt prisonieri. Regentil iscdtit cu esitare doeumentul ce le-a presentat Regele:

BELGRAD, 2 Aprilie. -0 multime normd a strdbdtut strdzile cu drapele acL- mind pe Regele,, ea s'a dus inaintea Kona- kuluL a apdrut pe balcon pentru a multdmi. El a zis cd vrea sd protegee li- bertatea poporuluï. El a sfirsit strigand: Traiasca. poporul Sarb.

Sail Mutt de asemenea marl ovatiunI inaintea biourilor nouilor ministri dinain- tea casa D-lui Garaschanin. Multimea s'a dus in urmd dinaintea caselor D-lui Ava- kumovici qi a Mitropolitulul Mihail unde a fluerat $ i a proterat strigdte.

Studentil asociatiunilé i corporafiunile ad strdbdtut orosul aclamand pe Regee pe noii

.Din toatd Ora sosesc telegrame de cre- dintd. In niel o parte ordinea n'a fost tur- buratd .

Guvernul este farm decis a combate pre- tutindeni excesele in contra liberalilor.

Populafiunea prepard o iluminafie strd- lucitä pentru astä-seard.

ST. PETERSBURG 2 Aprilie.-Irnpara- tul i Iraprateasa a primit Ierl la Li- vadia pe Regina Natalia, pe care at invi- ten la magi.

VIENA, 2 Aprilie. - Allgemeine Zeitung zice ca ministrul Serbiel D. Simica a de- clarat reporterulul sel ea Contele Kalnoky a zis, cand a primit comunicatiunea ofi- ciala despre ultimele evedimente, câ Aus- tro-Ungaria va avea peatru Serbia in nou h. sa situátiune aceael buna-vointa ca

In trecut. ,Noua Presd Liberd atribue eirenimen-

tel acledein Serbia Regelut Milan. Ea declara asta revolutie de sus este mai pu-

1 -tin de temut de cal revolutiunea de jos ce se prepare..

PARIS, 2 Aprilie.-Ziarele apreciaza in mod favorabil evenimentele din Serbia.

Le Temps zice cil Regele a scapat Ser- bia, poate, de vr'ua rezboia civil.

Mai multe ziare cred ea evenimentele a fost inspirate de catre Regele Milan. BERLIN, 2 ApriEe.-Tageblatt zice cá

schimbarea de decor in Serbia a facut sa reennoasca ca o //liana ferma este in joe.

National Zeitung gaseete intervéntia Regeld era expedientul cel mai natural la care s'a putut recurgek

-Gazeta de VOSS zice ea Regele a Dade- plinit un act indräsnet, fericit pentru li- nietea Serbiel.

PETRECERI INTIME

No. 26. §aradä. Compusel de Un XENAMORISIT

Prima nu poate'sä fie De cat in geometrie, Partea doua ins'aplicl La vrabil sa randunicl.

Tot cuventul batAl focul E la modá prin tot locul, Iar de s,titl sä'l mánuitt La nevoe nu gresiti.

Posta. RugAm pe cetitorl sa ne spue care din cele 7 farade.eoneurs d, font cea mat ,frumoasá.

Nota. Deslegárile trebuese trimise D-lui Sfinx la redactia noasträ. Sfinx

ATENBEIL ROMAN -- Duminicit 4 Aprilie corent, ,orele 8 ei

jumatate seam. D. Grigore Ventura va. tine conferinta sa Originate . muzleeT.

' Intrarea Pentru aocurl rezervate In loji, se pia-

taste 1 lea de persoania

Publicatiune Se educe la cunoetinta generall eh in

zilele de 14, 15, 16 si 17 Aprilie a. c. se vor vinde licitativ la casa proprietatel de pe mosia Paecanl, toate vitele i unel- tele de gospodarie glebe pe zisa mosie, anume :

158 Bol marl. 9 Gonitori. 2, Vacl. 4 Vitei.' 5 Pore. 6 Purcel. 5 Cal de tritsuria 2 *Perecht hannirt 1 Träsura de 2 cat 2 Sacale cu cotiugele lor.

10 Harabale. 6 Harab cete.

' 7 Platforme. 1 Atelier de ferarie eu asortim. tut.

1000 Sad nol. 12 Value panza pentru baloturl.

1 Garr iturit de rafinarie. 10 Masint de set/At/at.

140 Plugurl din care 39 unan'irsale cu un kr i 3 cu *We 2 feare.

39 Boroane Cu colturt de ter. 2 Mo,iste Clayton. 5 M Riete de BotoaanT. 2 Bala* zecitnale. 1 Pompä. 1 Cilindru de curate. 5 VallitucI din care 1 de fer. 3 Locomebile. 3 Batoze. 1 Batoza de popueoi. 1 Masina de secerat. 1 Vagon pentru masinist.

150000 Aproxitnativ caramida. 1 Vas vin Rosnovanese. 3 Vase yin alb. 1 Vas vin roeu.

228 Sea cu gat. 82 Stoguri fan.

149 Stanjenl pae de grill. 8 Stanjent pae de orz.

33 Stanjeni pae de ovz. Strujeni de pe 20 falcl.

46 Picioaie lemne de fee fag, carpen, stejar, i osebit diferite mobile precum:

paturl de fer, canapele, ogliue, mese, bi- roura dulapurt, fotoliura scaune, lava- bouri, covoare, perdele.

0 lath{ mare de fer precum i alte a- ranjamente ;de ma.

Se noteazi ct vinzarea se va face en bloc pe categoriile specificate mai sus sea si in detalia dupa batura obiectelor.

Gerantele nerd def. Col. Eugeniu Alms N.-Game

aradä de Tata Lina E o fatá bunl Alba $i, euratd

De &mutt i Doctorl Mal IntOlt cercata, Cum de pildä Babe§, Bernard §i Istrate, Carl' i-at dat la urmi Trel certificate ZicAnd Cat gAsit-o Cu orez pudratl La gust bund, dulce, Ingustä i WA. Fumator cu minte, Ca sa m gitce§t1 .

Ia Ilârtia Creangâ n'o sa maI

Colosseul Oppler Redesehiderea Teatruld de varietall

Mars i Ouvertur, Executat de orchestra sub conducerea D-lui Capelmaestru Schipek.

Surorile Vilke Mr. Antoinede Karsy. M.elle & Mme Rey Nora. Fratil Tom LE Jack. Mr. et. Mdm. Nogent Reine-Olement.

Ouled Bel Ihtdji Trupá oriental& cu dansurl, canturl i exer-

citit orientale. Pentru prima oar& in Bucuresti

BIBLIOGRAFIE A aparut in editia D-lut Gebauer, Cantece de

Primdvard, roman-0, datoritá simpaticulul com- positor Eugeniii C. Asian, care:se ail& acmn in Bucurestl.

-.14 Inchiriat De acum sail de la 'Af. Cho.

orghe. In imobilul K aragheorghevicl strada

KaragheorgheVicl, strada Doamnet, strada Pasagiul Barice Nationale.

Apartiniente §i.

A se adresa la D. Cónst. WiiHe, Ave- eat, 4 strada Karagheorghevicl. Dimineata intre orele 8 jum.-10 jum., seara de la 4-6.

110110111011101.8

(TranjT) se vindeca radical cu Pilulele antihemoroi dale

Kirita i cu alifia balsamich. Fie-care cu. tie are instructie i descriere detaliata. Pilulele 2 lea alifia let

Pentru provincia se adaoga. porto. De vanzare numat Ja farmacia AI. Bo-

zoceanu Str. Clemente 27, Bucureett

BOALELE SECRETE NEPUTINTA BARBA TEASCA

vindeca dupa cele mat noul metode radical éâr durere i impedicare4upit experienti de

ani, Specialist in 'boale lumestl

DR- THOR Mo. I, Strada Emigratu Do. I intrarn nurnal prin Strada Stintil Voevozl conauItatii de In 8 dish pkiki la II sears 1,06 semrat de asteptare pentru fie-care.

Aprobat de enor. consilit medical superior

In localitätile unde nu se Range se poets trimite franco contra 1 lea 40 banl la

Farmacia N. Dimitriu, Campu-Lwng .

Dr. Sterie N. Ciurcu lx. Pelikangasse. No. 10 -Iriena

Consoltationl ea celebritätale medieale si eta ispecialikstil de la Facultatea de me- dicina dia Viena.

Consultatiuni i prin corespondente. 21111.0101M111.

'Magazin de Nouveautés THOMA CONSTANTINESCTI

vis « d vis de Prefectura Capitalei ETAGIVL I

Pasagiul Vilacros Recomanda onor. public ei in special

clientelet sale ca. lators din Paris 1-a so- sit toate marfurile pentru sezonul- dnvara

Un bogat asortiment de haine in dife- rite felurI i ombrele Haut& Nouveautés, cu preturl moderate.

Cu stitná Thelma Constantinescu.

Calea Victoriel, No. 28 Etagiul 1.

Societatca de halt artitial st Ile Comm DE LA COTROCENI

Capitalul social1.500.000 lei deplin versat Domnil actionart al Societitet de Bit-

zalt* artificial ei de Ceramica de la Cotro- cent sunt informatl ea dividendul pentati exercillul 1892, de 12 la sutit sa 30 let de actiune, e pläteete chiar de asta-z1 la case de bancil. Jeschek & C-nie, strada Lipscant No. 1, (Palatul Dacia-Romania) ei in toate zilele de lucru de la orele 10-12 a. m. de la 2-4 p. m.

Dr. Rappaport Special in boale de copil

Dupit anT de practica in Spitalul de eopit, s'a tabilit in capitala.

Strada Academic! 2 (case Dr. Steinerg Consultatiunl 4-6 p.

E D-na Eugenia Beslegeatu-Briol

65, Calea Victoriei, 65 Hotel Manu, vis-a-vis de Episcopie

Afiandu-se la Paris eu incepere de la 20 curent, va incepe a expedia Modele de Mara de seson pentru Doamne ei Dom- nieoare. Preciuri moderate

Mare asortiment de Coroane de !tort ar- tiiciale.

4,91IMIMINNOwa.11.

stituto; la Ineitutul Enia Billteanu

so guvernor de franceza U1.11 germane. precum un in-

Calea Moeilor, 138.

2 laAaa la 5 181 isne;eartle- luoregrrmazi

nuale acasif. A se admit : Joly, 17 Qua- Bourbon, Paris.

4 DUMINICA 41APRILIE31893

Casa de Schimb MEROURUL BONIN"

MICHAIL ELs MAMMAS Bucastreettlf Strada Srniardang 15

fata altered a Ilincei Nationale, partea despre Poftel, aldturt CI4 CCL8a de banal a d-lui Clir. 1. Zerlendi

Onmpr i vinde tot felul de efecte public% bonnti, actimal, lozurl permise 'remane i streine, aeonteaza eupoane i faze ori-ce schimb de monezt

amernmelana ae hare( en &ornate (IA f;feete i nV114

Cu un bilet (2 lei) se peate ofildiga lei 20,000. Cu mal multe bilete. lel 50,000.

LA ca& noastra de schimb MERCURUL ROMAN Miami! EL Nahmias, Bucureat,I, strada Smardan No. 15 R'a denus sore venzare bileafee : Lot5rie1 Spitalulull Elisabeta Doamna Caritafea GlStsanä" din Galati. (Onor. Co- mitet al acestel Loteril a bine voit a ne acorda esclusivitatea vineatrel biletelor sale). Aceasta Lotarie este autorizata de Mal- tul Guvern i prezinta toate garantiele de siguranta si de ee- riozitate incontestabile. Cautigul prineipal lel 20,000. Cfictigurl seoundare. lel 30.000.-05ctigu'1le totale lel 50.000 Traqerea se va efectua la 23 Aprilie 1893.

Un bilet se winde ou 2 lel, 10 bilete 18 leli 50 We lete ma 80 lel. Comandele din provincie trebuesc facute eel putin pentru 5 baste si se efectuiaza imediat, trimiaandu-se contra valoarea in timbre, marci saa prin mandate postale.

intional 5 lei pe an. - Orl-cine poate cere un numér de proba din ziand nestle' anemia/a intitulat nilloarcurul Romfinu care publica cursul i listele de tragerl la sent ale tuturor bonurilor i lozurilor Romane i streine ei imediat se va tri mete gratis pi franca in teat*. tare.

Abonamentul anual pentru toata tara costa numal 5 lel. El se plateete 'inainte in timbre, marci sa mandate postale. Domnil abonatl participa gratuit la mal multe premil impor tante prevazute in ziar. Apare de 2 orl pe luna. Tot-d'o-dati acest ziar este un sfituitor sincer ei impartial pentru orl-ce (braved de finance ei comercid. A se adresa la easa de schimb Merourul Roicamel, Bueureetl, Strada Smardau No. 15.

Vb. alOSIORMIVOIMIll

PM T. Avem onoarea a aduce la cuno§tinta Onor. D-ni famátori,

ei hârtia noastrá de Tigare La Patria a fost imitatä aoeasta Inteun mod atat de fraudulos IncIt la prima vedere poate In§ela pe cumpärätori.

In virtutea legel mároilor de fabrici de comerciu am confiscat la D-nii Garabet Tolossianu Constants, MinciuMarcoff, Tulcea marfa fal§ificata In valoare ca de 8000 Lei §.1 ace§tia fost condamnati de Onor. Tri- bunale din Constanta Tuloea la distrugerea märfei §i la plata de 2000 lei daune.

Noi am fäcut apel In contra acestor hotärIri la Onor. Curte din Galati unde afaceiile Bunt pendinte, nefiind mul- tumiti on apreciarea daunelor promitem a publica Intregul dosar dupä, terminarea procesului.

In acest interval ne permitem a atrage atentiunea Onor. cumpärátori, pentru a veghea la cumpárare os; nu fie in- du§i In eroare cáci hârtia noastrá de ,.tigarä La Patrie, are pe etichete §i foite firma noastrit Leon & Co. pe (AU vreme aces, imitatá poartä ca denumire Le Porti-ait ca firma Levon & Cie, denumiri, precum se poate vedea cât colo, asemánatoare ou ale noastre ce ail de seep a confunda ambele fabricatiuni la Infiti§are. Härtia noastrá este mai alba ca toate hârtiile existente.

LEON & Cie. PARIS

De vinzare 0 ma§inä englezä, cu aburi,

stabilk putere de circa 25 cal, Cn cazanul ei, usatá Insä In bunä stare.

Asemenea dou ma§ini, de ma- lascat, presat fabricat cárá- mizi, cu mesele lor de täiat din fabrica Schlickeisen usate însá In buni stare.

Bernhard Métsing GALATI

pentru Were pit- De *are durea dupit mofia Cielanu din Vlara ea Ia 600 po- goane, proprietatea fratilor Pangal.

Doritoril se vor presenta la 4 Aprilie corent la orele 12 din zi in Bucureetl, str. Radu-Calomfi- reseu No. 9, la Domnu advocat C. Polysu unde se va tine licitatia.

I. George fihai Masseur esecuti

massagia dupit prescriptluni medi- cale in stabilimentul de hidrotera- pie din strada Vestel No. 6. ei la domiciliul bolnavilor.

arat.

se vindeca cu succes strälucit, intrebuintand

Antibetin. Numeroase scrisorl de recunoe-

tin0.-Una doza, tramisit franco, dupti primi-

lea sumel, costa lel 10. -A se adresa la far-

macia Vultur,a No. 16. Lugoe (Banat).

PISCUL CORBULITI"

Ian Dopoli Yillili Nicaosci 359 Strada SmArdan9 35

Onorabilul Public, care doreete pune la atilt- post eanatatea prin consumatiunea unul excelent vin de mask, natural, gal niel un adaos streM, ea se a- dreseze la depositul subsemnatulul.

PreturHe ourente Via vechal de 4, 6 fa 8 anl costa decalitru lel 10, 14 18. Vin alb vechi de 4 o 8 anl costa decalitru lel 8 el 12.

Se vinde orace cantitate in sticle predat la do- Cu stima N. Costinescu.

Propriektr-vinicultor

sa: aka. wax aajafelattaaaakaaaeacta aaa

al.Pr

aairaraaa.-

1.4%:41.t ,r4,00

CALEA

MO*ILOR 262

BUCURESCI Recomanda

\'40.1';,

LOCOMOBILE en aparat de ars pale 0 01'1 ce combnstibile. TREERRTORI sistem no cu cal in loe de valsuri, atat locornobilele cat Treer

toarele sunt nele mal bune i cele smai. rénumite din fabrica D-lor

TI,alisomes, Sims 48c aefferles. In sfareit recomandit i fabrica sa de reparat =One agricole, Morl simple o sistematice'

Batoase de uorumb. Morisce, Grape de fer i toate reaervele pentru Locomobile i Treeratoare .ffarr47.2.:_? ,fEmliP6,<,cmrstiwPmsivaustirry4A-Ai ' "

ssita,6m, .t^r

1111 C0100111 CII 1111101lia

i pracsa indelungatä in exploa- tarea padurilor de firistea, mosii- lor de camp 0 in magazine co- merciale, cunoscand limba romana, germanä, franceza maghiara, cauta loc. Referente solide. A se adresa sub initialele A. B. post restant Ricaz, jud. Neamtu.

C. liololcil. din

acoilmaplecte,ä,

cele perfectionate pentru fa- bricat (atiat) cuie de lemn ame"-

ricane pentru eismarie ; insit Pen- tru reinfiintarea acestel industril se cauta un asociat cu capital, care ar trage marl foloase din a- ceastit intreprindere. Doritoril se vor adresa Str. Regaid 123 Braila,

D-na Ana carturareasa care ghiceete trecutul, prezentul z;fi viitorul, locueete in strada Ro- mana No. 140 in curte.

4.'nnv De limba fran. ec thun cezá englezA.

A se adresa, strada Blänari No. 2, la Panduru in curte.

Fara rival

AfOilit. ExPOSitiaA111 1887

Be'tberi .

. avaaai.' 1:14_ ataaa° p .

-.

10AVBERRERIANIJ

M'cuRFsC.1

T, cintra.rellniatIkclo:,,111Nitft ° 5 f'ole).:14;lop-1, Ri I; 2t1

n , 1' 7:414:..;!,. Se - se.gte el( reildefi4'

I il rH t1 tn .11 cln i n re. (. dt atliyo,atoNa,..1:(rehir:unT- - .

ELDU ULG DIN U este singurul leac (Tara aid o primejdie) in contra Neputintel. Vindecarea anemicilor, e Sleitalor, etc.

' INTINERIREA SI 'PRELUNGIREA VIETEi 9

A.dministralia 3r...325CIIR..T.71.,.1rJi Gr 0 2D2LINT 1E.A..T.3 la PARIS, 7, r. Saint-Lazare. BROVRA GRATU1TÀ TR1MEASX FRANCO DUPÀ CERERE

, --.4--- I

Se gdse¡te ELIXIRUL GODINEAU f i la BUCURESTI, la 111e ZAM'ERESCIT, droghist ; is JAO, la D.D. Fro* ILONY.S., farmaciiti. '

s° r

6 .

_

E4PERANgE 910"

Garantat

TN DE Man 611 MALAGI

Recontllant Si coltra Frigarilor. - Tonle,

intattor 31 MusD. De un gnat delicios ei de o eficacitate sigurit contra maladiilor

urmatoare : a boaletor de stomac, a slabiciunilor, a convalescentelor prelungite contra tutulor boalelor de frigurl cele mcd inclelUngate.

Pretul unul flacon de 350 grame, 3 Let °.Depozitul general la Drogueria qi Farmacia BRUS, Str. Nona No. 1

Calea Victiiriel No. 48, precum el. la toate farmaciile din tark.

'9'6

° , An".6.s ' "

RI tat MI Capsule Guyot PRAFURI DE DERMATOL litate inainte de mass pot Inlocui apa de gudron In contra badelor

de piept potolesc In pain timp tusea cea Mai inverpnata. Fie-care sticlula contine aaa sied de capsule albe pe earl e tiparit mimes Inventatorulul. Tratatnentul guturaiurilor ve- chi neglijate , al bronaltelor cronice, catarelor , al astmelor , prin Capsules Guyot, costa abia alece pana la cincTspreslece banT pe sli. Aceste capsule se land In cea mat mare parte din farmacil din tale lrile sunt preparate in 19, rue Jacob, Paris, in Gam L. Frere, care a eblinut cele mal Malta rep compense, Medalil de aur, la exposillile inter- aalionade din Amsterdam Sydney, Paris, att

Prowl : 3 tei.

BOALELE GATULUI INCA GITRRI

Remedit (casnic) probat cu desitvèreire inofensiv contra ranilor proas- pete, arsurl, egarliturl biteicarl de piele, orl-ce fel de asudarl de piele ffi de picioare, oparell la copil femel, lupus etc.

Se viede in Bucureol la toate Drogueriile, la Farmacia Bros, ° Cafes VMtoriel, Farmacia Victor Thfiringer Calea Victo-

riet, Farmacia E. I. Risedörfer Strada Carol II Farmacia 44 Victor lacobi Calea VAcáresti si la 13 nu Gustav Rietz Str.

Carol I.

asistent rnac14 in fr

fart{ 'diploma un post vacant. A se adresa A. G. str. Petru Aron No 122, Roman.

,

NJECTI

'4°$

'aaaaaaa.alraaaaa'aa,,,.'

Hygienic*, Preserrathrli, -Singura care gindeca, fara a se adaoga ceva, scurgerile yacht ma nol, 30 anl de succes. -Sei vinde In principalele farmacil din Univers. La Paris la D. Fein*, farnacest 102 rue Richeliu succesorul

Brou. 118191011111881813Nara:,

Mareia Descoperire a 17-eacului cu Sarea Bertholei. Reeornandate contra Bólelor getialuisangine,

ciwale ulcerstiunile gureä, causate de ' tatun, efeetele perieeMse a mercurtulul, ai special- mente 0-lor, MAGISTRATI, PREDICATORI, PROFESORI, OANTARETi, spre a acilita ,

ernisiunea vocii. Aclh. DETHAN, farmacist, Rue Randin, 23, PARIS .°

fi principa/ele farmacil din Prancia eirdindtate. A ae cere per etlehete eenznatura Adh. DETHAN.

PRETU franc() 2 fr. 50 .,:q:411e'ol.bi0t?W-i..za..0 eV

EFERVESCENTil Lan 3P 303E2, 3E2, 70 IA

potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BbLEÍ DE MARE, etc. Luatä cu suprinad Carceii Greata produse prin

' intfebuintarea doctoriei LE PERDRIEL Cie, Paris'

404:44,,

kaaa-ata a"

Representantul general al Fabricei TEL MOTHER Societate pe actiuni din Germ rania. lincureftli-Str. Bibeson-Vodi, 1, §i 4,-Buonrefti

col mid maro aoposit ao Mashie si Unolto agricolo do o soliditat3 si perfectiuno nointrocuta

1....ac) earl. Icr 9Preerettp de'69 8, 10 $1 12 cal putere, potentate premiate ea IIIEDILIA de AU' la concnrsul de Treerittorl de la lieristrali din 1891

2;

Iffir

Aceste maOne indeplinind toate ce- rintele agriculturei din targ, o aseme- nea garnitura a fost cumpgratg: de Onor. Minister de A.griculturd pentru Icoala de la Hereströt.

Batoze de Porumb manuale cu abur.- Grape de Fier flexibile diagonale diferite mriuiL Semangtort In lat, in rinduri §i'manuale. Itilagne 'de taiat pae §i fin.

.-411441..kat.

' 0°4

de otel perfectionate CD

Magne de seminat in lat in &dal. Maple de secerat legat.,Greble de fin. Vinturatort, Raxiti pulverizahn, Caltivatoril Tavaugil Triori.sistem Pernolet §i patent Heid".

Pluguri ou 2, 3 4 braz- da re.

Plu poru mb.

guri cm semtinatori de

1 II i

-0- - t,;411

qli'.,: °

_11- ---z!' Mori pe postament de fier §i lemn simple.' duble, triple

§i quadruple. Masine de fiicut harnialii, Pietre de inoarä franceze de I-a 'qualitate. iiinpninie, Cu- role de transmisinne.

Tot felul de uitelle ugricole parft de mend. dc. Garantie pentrn Mum funotionare qi material solid. LIEFOU d a ,CASSE DE FER die renumita Fabrica nADEdi derind 0 absolutg garanoe contra epargerel, foculut aderel, premiate la Expozitiunea in lustriala din Londra cu Medalia de aur

Agent general pentru Regatul Româniel al renumitei fabrioI Societate .pe aqiuni H, PAUCKSCH Landsberg a. W. Masini ea Oar! pentra trebuintl terestre si nau- lice de la 4-1200 cal putere. Cantle de abar potentate, turbine, etc. itiotoare de gaz si petroleil. Instalatiani compleete pentra fabric! de spirt (Telnite). Ilerestras mecanice. °

Tipogralla Moderna Gr. Luis, Strada Aeademiel -24