L J ■ j r n : zksrmâependtmt ~ nTttpyYwww. dntcj..ro/adevanil ANUL X NR. 2 8 8 2 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 3 MAI 2 0 0 0 18 PAGINI 2 .0 0 0 LEI Războiul legii cu bunul sim t VALER CHIOREANU T '( oată lumea este de acord că bunul simţ nu poate înlocui legea. Poate de multe ori ele se află în contradicţie. Este greu de acceptat, de exemplu, că o femeie care a furat o găină poate fi condamnată la puşcărie, pe care chiar să o facă, în condiţiile în care, ulterior, se află că găina continuă să cotcodăcească în curtea gospodinei care a reclamat furtul. Pe de altă parte, ne putem aştepta la armonie între lege şi judecata logică a unui om obişnuit să-şi orînduiască viaţa în funcţie de aceasta din urmă? Greu de dat un răspuns tranşant. -Logica nepervertitâ de credinţă sau interese nu este ceva ce poate, fi întîlnit la tot pasul. Ceea ce s-a întîmplat în ultima vreme cu biserica ortodoxă care urmează să fie ridicată pe B-dul Eroilor din Ciuj-Napoca, depăşeşte cu totul relaţia pe care o . aşteptăm să funcţioneze între lege şi logică, intrînd în domeniul absurdului. Credincioşii parohiei “Schimbarea la Faţă” au rămas, după cedarea bisericii greco- catolicilor, fără un lăcaş de rugăciune propriu. După multe insistenţe, Consiliul local a aprobat amplasarea bisericii cerute de enoriaşii ortodocşi pe B-dul Eroilor, nr. 24-26. Problema este că respectivele clădiri se află în perimetrul istoric al oraşului unde, conform unei mai vechi reglementări, nu se poate construi nimic fără aprobarea Comisiei zonale a monumentelor istorice. Care n-a vrut s-o dea. între timp, s-a început demolarea clădirilor de la adresa de mai sus şi astfel s-a'ajuns la un proces încă nefmalizat. Încăpăţînarea Comisiei locale a fost, în cele din urmă, înfrîntă de sora mai mare a acesteia de la Bucureşti. Ne-am fi aşteptat ca, odată depăşită această piedică, lucrurile să intre în normal. De menţionat că părerile specialiştilor în domeniu despre rezervaţia arhitecturală din centrul Clujului sînt împărţite. Unii vor ca prevederile mai vechii reglementări să fie respectate întru totul. Chiar dacă în zonă se află numeroase case ponosite, fară nici o valoare istorică, bune doar ca “monumente ale mizeriei”. Alţii doresc schimbarea legii, pentru a da libertate de manifestare inspiraţiei creatoare, care să ducă la modernizarea acelor părţi din perimetrul central al oraşului care permit asemenea intervenţii. O logică elementară ne arată că nu se poate păstra intactă sute de ani de aici înainte o zonă importantă a Clujului. continuare în pagina a 16-a E^m m ent^ltura Îidefexceiptieîlă^Muzetif^^ Vernisaj Alexandra Nechita Ne aflăm în faţa unui mare anului, Lincoln' Center/New eveniment, de o importanţă York, Cea mai interesantă covîrşitoare, care, cu siguranţă, femeie a anului/CBS-TV/New nu va fi uitat uşor, cel al York, Premiul pentru tineri vernisajului expoziţiei de pictură remarcabili/Osaka/Japonia, 100 Alexandra Nechitaj astăzi, 3 din cei mai interesanţi oameni/ mai, ora 18, eveniment datorat People Magazine, UNICEF Gift Fundaţiei Culturale Române of Song/New York, Genii/ (preşedinte acad. Augustin Arts&Entemainment Network, Buzura) şi Muzeului Naţional Premiul Olimpiadei Speciale, de Artă Cluj (director dr. Livia Premiul pentru rezultatele Drăgoij. • obţinute/Fox TV), expoziţii La 15 ani, Alexandra Nechita speciale este deţinătoarea unei cărţi de Demostene ŞOFRON vizită impresionante, din care nu foto: Nicolae PETCU lipsesc premii şi titluri de . ' continuare în pagina 6 onoare (Artistul remarcabil al « , a ru L. . ’r -ţ f. i -i ’i f'-'i Au fost eliberate 71% din titlurile de proprietate în judeţul Cluj s-au eliberat, pînă acum,. 71% din titlurile de proprietate, conform Legii 18/1991 şi- 1/2000. Conform datelor Prefecturii, pînă acum au fost eliberate 91.487 de titluri de proprietate, dintr-un total de 128.156. în acest context, în 12 localităţi ale judeţului s-a reuşit eliberarea integrală a titlurilor de proprietate, iar în alte 13 procentul se află sub jumătate, exisţînd chiar unităţi administrative unde titlurile de proprietate au fost împărţite în proporţie de doar 9%. T.C. ■‘ 1 ‘Vreau să fiu cunoscută ca Nechita fîdrian Năstasc lansează candidaţii PDSR Cluj După Săptămîna Marc, PDSR îsi începe lansarea candidaţilor pentru primăriile din localităţile judeţului sub diriguirca prim- vicepreşcdintelui Adrian Nâstase. Astfel, azi. la Cîmpia Turzii (ora 10:00. la Clubul ISCT) şi la Turda (ora 11:00, în Sala mare a Primăriei), Nâstase va participa la lansarea candidaţilor PDSR la primăriile celor două oraşe, urmînd ca la ora 16:00, la Casa de Cultură a Studenţilor din Ciuj- Napoca, Teodor Groza sâ fie lansat oficial în lupta pentru postul dc primar al municipiului. loanfMărginean^directorullgeneral^llGUG l A m găsit noi un cumpărător pentru CUC 99 CUG Cluj este una dintre societăţile comerciale clujene care au fost incluse pe lista de privatizare a Băncii Mondiale, privatizare ce urmează să fie făcută prin bănci de investiţii. Agentul ales pentru intermedierea privatizării CUG este Societe Generale. Reprezentanţii băncii franceze lucrează pentru realizarea dosarului de audit încă de acum trei săptămîni. Directorul general al CUG, loan fîNCD Cluj este supărată pe ftntena 1 într-un comunicat primit ieri la redacţie, candidatul ANCD la Primăria Ciuj-Napoca, Marian 'Mureşan, îşi exprimă indignarea cu privire la modul arbitrar în care postul de TV Antena 1 prezintă candidaţii fa Primăria municipiului Ciuj-Napoca. “Deşi postul Antena 1 a afirmat în presă, că va invita toţi candidaţii la Primăria oraşului nostm la o dezbatere electorală, în practică procedează la o selecţie părtinitoare şi inacceptabilă, convocînd doar patru candidaţi”, se arată în comunicat. A.C. Mărginean, ne-a declarat câ a găsit deja un cumpărător pentru întreprinderea pe care o conduce. Este vorba despre o firmă franceză care lucrează în domeniu şi ai cărei reprezentanţi au vizitat deja CUG-ul. Discuţiile oficiale nu vor putea, însă, avea loc decît după finalizarea raportului agentului de privatizare. După spusele lui loan Mărginean, firma franceză interesată de CUG are piaţă de desfacere şi vrea să-şi mute producţia în România. - Precizăm câ societatea CUG are' un capital social de 151 de miliarde lei (88 la sută aparţine FPS) şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 150 miliarde Iei. Combinatul a ieşit în pierdere, dar, după calcularea diferenţelor din reevaluaret pierderea a fost echivalată. în prezent, lucrează la CUG 1.200 de persoane. Ieri, CUG a fost vizitat de 12 oameni, de afaceri polonezi, însoţiţi de consulul onorific la Bucureşti, prezenţa acestora la societatea clujeană fiind facilitată de Prefectura Cluj. Pînă acum, CUG nu a făcut export în Polonia, pieţele pe care. şi-a făcut simţită prezenţa societatea fiind Anglia, SUA, Ungaria şi alte 8 state europene, nord-americane şi asiatice. Anca BLAGA Candidaţii PDSR pentru Consiliul municipal Ciuj-Napoca şi Consiliul judeţean Cluj Cine este persoana care denigrează producătorul nr. I de cosmetice din România? 5 li‘ dltîif't 1 v’fiQuUj Pgr&ajE&f' ÎL ■£ § & sajej- ,-raappjî şi-aut iuDAL , «iiiua DTţţîKhO jewîîni',1 fu3 «iâimd'f'âsăLd 'flXHGLJ - ÎTJîîrP- v'f ‘tJjjîtli ’bjit? Jtir- u m s i t a B k Mxd .1 0 ■ţjtaakt- •lâîit.iO io -* Rep.: Cine este acest domn. Olăneanu, care, In ultima vreme,. denigrează FARMEC-uî? R: Această persoană a fost unul dintre distribuitorii produselor FARMEC în perioada 1993 - 1999. De profesie inginer constructor, după informaţiile pe care le deţinem - şi-a începui câ primitor-distribuitor în cadrul • unei întreprinderi de panificaţie, din Craiova, de unde a plecat se pare, în condiţii nu tocmai amiabile.’ Ulterior a devenit distribuitor al mai multor firme producătoare şi importatoare de cosmetice. ■ J V. 1QNESCU continuare în pagina a 12-a 0«ÂPECAREP0pCONTA Credite: pentru persoane fizice în sistem C .A.R .cu dobânâ de 22% pe an •credite pentru bunuricu 35% Banca Populara ISnerva Cooperativa da credit Bd 21 Decembrie nr .152 TeL 410263 'CDTICIf'jtTCcusc^8n tJ*a31un i JU\\irivnl t cu dobândă de 65 % Depozite: tlună 3 luni, 6luni 60% 63% 65% 65%
Transcript
L J ■j
r n :
zk s rm â e p e n d tm t ~
nTttpyYwww. dntcj..ro/adevanilANUL X NR. 2882 ISSN 1220-3203
MIERCURI,3 MAI 2000
18 PAGINI 2.000 LEI
R ă z b o i u l l e g i i
c u b u n u l s i m t
VALER CHIOREANU
T'( oată lumea este de acord că bunul simţ nu poate înlocui legea. Poate de multe ori ele se află în
contradicţie. Este greu de acceptat, de exemplu, că o femeie care a furat o găină poate fi condamnată la puşcărie, pe care chiar să o facă, în condiţiile în care, ulterior, se află că găina continuă să cotcodăcească în curtea gospodinei care a reclamat furtul. Pe de altă parte, ne putem aştepta la armonie între lege şi judecata logică a unui om obişnuit să-şi orînduiască viaţa în funcţie de aceasta din urmă? Greu de dat un răspuns tranşant.
-Logica nepervertitâ de credinţă sau interese nu este ceva ce poate, fi întîlnit la tot pasul.
Ceea ce s-a întîmplat în ultima vreme cu biserica ortodoxă care urmează să fie ridicată pe B-dul Eroilor din Ciuj-Napoca, depăşeşte cu totul relaţia pe care o
. aşteptăm să funcţioneze între lege şi logică, intrînd în domeniul absurdului. Credincioşii parohiei “Schimbarea la Faţă” au rămas, după cedarea bisericii greco- catolicilor, fără un lăcaş de rugăciune propriu. După multe insistenţe, Consiliul local a aprobat amplasarea bisericii cerute de enoriaşii ortodocşi pe B-dul Eroilor, nr. 24-26. Problema este că respectivele clădiri se află în perimetrul istoric al oraşului unde, conform unei mai vechi reglementări, nu se poate construi nimic fără aprobarea Com isiei zonale a monumentelor istorice. Care n-a vrut s-o dea. între timp, s-a început demolarea clădirilor de la adresa de mai sus şi astfel s-a'ajuns la un proces încă nefmalizat. Încăpăţînarea Comisiei locale a fost, în cele din urmă, înfrîntă de sora mai mare a acesteia de la Bucureşti. Ne-am fi aşteptat ca, odată depăşită această piedică, lucrurile să intre în normal. De menţionat că părerile specialiştilor în domeniu despre rezervaţia arhitecturală din centrul Clujului sînt împărţite. Unii vor ca prevederile mai vechii reglementări să fie respectate întru totul. Chiar dacă în zonă se află numeroase case ponosite, fară nici o valoare istorică, bune doar ca “monumente ale mizeriei”. Alţii doresc schimbarea legii, pentru a da libertate de manifestare inspiraţiei creatoare, care să ducă la modernizarea acelor părţi din perimetrul central al oraşului care permit asemenea intervenţii. O logică elementară ne arată că nu se poate păstra intactă sute de ani de aici înainte o zonă importantă a Clujului.
continuare în pagina a 16-a
E^mment^ltura Îidefexceiptieîlă^Muzetif ^
Vernisaj Alexandra NechitaNe aflăm în faţa unui mare anului, Lincoln' Center/New
eveniment, de o importanţă York, Cea mai in teresantă covîrşitoare, care, cu siguranţă, femeie a anului/CBS-TV/New nu va fi uitat uşor, cel al York, Premiul pentru tineri vernisajului expoziţiei de pictură remarcabili/Osaka/Japonia, 100 Alexandra Nechitaj astăzi, 3 din cei mai interesanţi oameni/ mai, ora 18, eveniment datorat People Magazine, UNICEF Gift Fundaţiei Culturale Române of Song/New York, G enii/(preşedinte acad. Augustin Arts&Entemainment Network,Buzura) şi Muzeului Naţional Premiul Olimpiadei Speciale, de Artă Cluj (director dr. Livia Premiul pentru rezultatele Drăgoij. • obţinute/Fox TV), expoziţii
La 15 ani, Alexandra Nechita speciale este deţinătoarea unei cărţi de Demostene ŞOFRONvizită impresionante, din care nu fo to : Nicolae PETCUlipsesc premii şi tit lu r i de . ' continuare în pagina 6onoare (Artistul remarcabil al
« , a ru L. . ’r - ţ f. i-i ’i
f ' - ' i
Au fost eliberate 71% din titlurile
de proprietateîn judeţul Cluj s-au eliberat, pînă acum,.
71% din titlurile de proprietate, conform Legii 18/1991 şi- 1/2000. Conform datelor Prefecturii, pînă acum au fost eliberate 91.487 de titluri de proprietate, dintr-un total de 128.156. în acest context, în 12 localităţi ale judeţului s-a reuşit eliberarea integrală a titlurilor de proprietate, iar în alte 13 procentul se află sub jumătate, exisţînd chiar unităţi administrative unde titlurile de proprietate au fost împărţite în proporţie de doar 9%.
T.C.
■‘ 1
‘V reau să f iu c u n o s c u tă ca N e ch ita
fîdrian Năstasc lansează candidaţii
PDSR ClujDupă Săptămîna Marc, PDSR îsi începe
lansarea candidaţilor pentru primăriile din localităţile judeţului sub diriguirca prim- vicepreşcdintelui Adrian Nâstase. Astfel, azi. la Cîmpia Turzii (ora 10:00. la Clubul ISCT) şi la Turda (ora 11:00, în Sala mare a P rim ăriei), N âstase va participa la lansarea candidaţilor PDSR la primăriile celor două oraşe, urmînd ca la ora 16:00, la Casa de Cultură a Studenţilor din Ciuj- Napoca, Teodor Groza sâ fie lansat oficial în lupta pentru postul dc prim ar al municipiului.
loanfM ărginean^directorullgeneral^llG U G l
Am găsit noi un cumpărător pentru CUC99CUG Cluj este una dintre
societăţile comerciale clujene care au fost incluse pe lista de privatizare a Băncii Mondiale, privatizare ce urmează să fie făcută prin bănci de investiţii. Agentul ales pentru
intermedierea privatizării CUG este Societe Generale. Reprezentanţii băncii franceze lucrează pentru realizarea dosarului de audit încă de acum trei săptămîni.
Directorul general al CUG, loan
fîNCD Cluj e s te supărată pe ftn ten a 1într-un comunicat primit ieri la redacţie, candidatul ANCD la
Primăria Ciuj-Napoca, Marian 'Mureşan, îşi exprimă indignarea cu privire la modul arbitrar în care postul de TV Antena 1 prezintă candidaţii fa Primăria municipiului Ciuj-Napoca. “Deşi postul Antena 1 a afirmat în presă, că va invita toţi candidaţii la Primăria oraşului nostm la o dezbatere electorală, în practică procedează la o selecţie părtinitoare şi inacceptabilă, convocînd doar patru candidaţi”, se arată în comunicat. A.C.
Mărginean, ne-a declarat câ a găsit deja un cum părător pentru întreprinderea pe care o conduce. Este vorba despre o firmă franceză care lucrează în domeniu şi ai cărei reprezentanţi au v izitat deja CUG-ul. Discuţiile oficiale nu vor putea, însă, avea loc decît după finalizarea raportului agentului de privatizare. După spusele lui loan Mărginean, firma franceză interesată de CUG are piaţă de desfacere şi vrea să-şi mute producţia în România. -
Precizăm câ societatea CUG a re ' un capital social de 151 de miliarde lei (8 8 la sută aparţine FPS) şi a înregistrat anul trecut o cifră de
afaceri de circa 150 miliarde Iei. Combinatul a ieşit în pierdere, dar, după calcularea diferenţelor din reev a lu a re t p ierderea a fost echivalată. în prezent, lucrează la CUG 1.200 de persoane.
Ieri, CUG a fost vizitat de 12 oameni, de afaceri polonezi, însoţiţi de consulul onorific la Bucureşti, p rezen ţa acestora la societatea clujeană fiind facilitată de Prefectura Cluj. Pînă acum, CUG nu a făcut export în Polonia, pieţele pe care. şi-a făcut simţită prezenţa societatea fiind Anglia, SUA, Ungaria şi alte 8 state europene, nord-americane şi asiatice.
Anca BLAGA
Candidaţii
PDSR pentru
Consiliul
m un icip al
C iu j-N ap o ca
şi Consiliul
ju d e ţe a n Cluj
Cine este persoana care denigrează producătorulnr. I de cosmetice din România?5li‘ d ltî if 't1 v’fiQuUj
P g r& a jE & f ' Î L ■£ § &
sajej- ,-raapp jî ş i - a u t iuDAL , « i i iu a DTţţîKhOjewîîni',1 fu3 « iâ im d 'f 'â s ă L d 'flXHGLJ - ÎTJîîrP- v 'f ‘tJjjîtli
’b j i t ? Jtir- u m s i t a B kM xd .1 0
■ţjtaakt- •lâîit.iO io - *
Rep.: Cine este acest domn. O lăneanu, care, In ultim a v re m e ,. denigreazăFARMEC-uî?
R: Această persoană a fost unul dintre distribuitorii produselor FARMEC în perioada 1993 - 1999. De profesie inginer constructor, după informaţiile pe care le deţinem - şi-a începui
câ primitor-distribuitor în cadrul • unei întreprinderi de panificaţie, din Craiova, de unde a plecat se pare, în condiţii nu tocmai amiabile.’ Ulterior a devenit distribuitor al mai multor firme producătoare şi importatoare de cosmetice. ■
J V. 1QNESCUcontinuare în pagina a 12-a
0«ÂPECAREP0p CONTA
Credite:pentru persoane fizice în sistem C.A.R. cu dobânâ de 22% pe an •credite pentru bunuri cu 35%
Banca Populara ISnerva Cooperativa da c red it
Bd21 Decembrie nr.152 TeL410263'CDTICIf'jtTCcusc 8ntJ*a31uni JU\\irivnl t cu dobândă de 65 %
Depozite:
tlună 3 luni, 6luni
60%63%65%65%
‘te r ta re â 'p â c a te lo r !
- n ’ w S. ~C jO -
P R E F E C T U R A .C O N S IL IU LJ U D E Ţ E A N : 19-64-16
P R IM A R IA C L U J -N A P O C A : 19-60-30 P R IM Â R IA D E J: 2 1 -1 7 -9 0 P R IM Â R IA T U R D A : 31-31 -6 0
• P R I M Â R I A C ÎM P IA T U R Z II : 36-80-01 ‘ P R IM Â R IA H U E D IN : 25 -1 5 -48
P R IM Â R IA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6 - P O L IŢ IA C L U J -N A P O C A :
955 şi 43-27-27• P O L IT IA F E R O V IA R A *
C L U J -N A P O C A : 13-49-76 • P O L I T I A DEJ: 21-21-21 • P O L IT IA T U R D A : 31-21-21 • P O L I T I A C ÎM P IA T U R Z II : 36-82-22 • P O L IT IA H U E D IN : 25 -1 5 -3 8 • P O L IT IA G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 • P O M P IE R II : 981
P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982• G A R D A F IN A N C IA R A C LU J:
19-52-23 si 19-16-70. int. 158 • D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I S I
P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 979 • S A L V A R E A : 961 •S A L V A R E A C F R : 19-85-91
IN T E R N A T IO N A L : 971 • IN T E R U R B A N : 991 • IN F O R M A Ţ I I : 93!•D E R A N J A M E N T E : 921 •O R -A E X A C T Ă : 958 • R A . T E R M O F IC A R E : 19-87-48• SC M O N T E N A Y S A : 41-51-71 • R A . A P Ă C A N A L : 19-63-02 • S .C . 'S A L P R E S r S A .: 19-55-22 • S C P R IV A L : 17-43-86
' D IS T R IB U Ţ IA G .A ZE LO R N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E
928;433424J A N D A R M I: 956
• G A R A Cluj-Napoca: 952 A G E N Ţ IA C F R : - internaţional 13-40-09; intern -4 3 -2 0 -0 1 :Turda - 3 1 - 17-62: D e j - 21 -2 0 -22
’ A L IA N Ţ A A N T IS U IC ID : I 9 - I M 7
AC t 'R S E IN T E R N A T IO N A L E
d in A u to g a ra I I :• C lu j-N a p o ca - Budapesta, cu plecare din
Cluj-N apoca in z ilc îedc luni, marţi, jo i si vineri Ia ora 7 .0 0 şi înapoierea din Budapesta in zilele dc marţi, m ierruri. vineri şi s im b iti la ora 11.00.
• C lu j-N a p o ca - Budapesta, cu plecare în zilele de jo i ora 22 ,00 şi înapoiere din Budapesta in zile le de vineri ora 16.00. I N F O R M A Ţ I I :Autogara 1:14-24-26
Autogara II: 43-52-78
FARMACIIFtrmaai cu serriciu permiuent: Farmacii
CORaFARM", str. Ion Mcstcr nr. 4, telefon 42-65-40: str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "OVNARA", Calea Florcşli nr.75. le!.42.6Z.72. orar non-slop.Furnicii cu serriciu ptelunpit: Farmacia
"INTERPIIARM". str. Prtmiccrii nr. 5. telefon 42-71-95. orar S-22. Famacia "CI.F.MATLSFARM", Pata Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22.
Curii ic nMple:Farmacia nr. 5. ’CIcmatis". P-ţa Unirii nr. 10.
Icfat 19-13-63. orar 20-8.
1AEOM: 26.04.1999- 28.10.2000Iunj
C lu j Boc.__________ Buc. -> Cluj07,3016,4518,00
08,30 09,15 1735 19,45 19,00 .
10.4520.45
marţi07,0015,25
08,00 08,20 16,15 19,45
09,0020,45
miercuri073018,0018,55
08.30 09,15 19,00 12,00 19,45 19,45
10,1512.4520.45
07,3015,2519,0020,45
08,30 0830 16,15 17,00 20,00 19,15 21,45 *
09,0018,4020,15
vineri09,1520,4520,55
10,15 07,4521.45 14,0021.45 19,15
08.4514.45 20,15
sfmhită m19,30 20,30 11,00 12,00
duminică
. 143020,15
15,0521,15
Preţ bilet: 955.000 lei, respectiv 960.000 leiLuni; C lu j-) Bologna 10,30-12.05
Bologna-)C!uj I2J 5-16.40 C lu j-)\le n a 11*25-12,05 Mena-)Ouj 1355-16J5
îifle rc Ouj-)Bofogna 10.30-12,05 Bologna-Kluj I2J5-I6.40 O u j- ) Viena 15,10-15,50Vieno-KToj 17X0-19,40
P r e t b ile t C lu j - B o lo g n a - C lu j: 235S TELEFON: 13-01-16.
D in 2 1 a p r i l i e ,
P O L IC L IN IC A
FARĂ PLATĂ
"F A M IL IA S F ÎN T Ă "
e s t e î n c h i s ă în
v e d e r e a m u t ă r i i în
n o u l s e d i u d in s t r .
M o ţ i l o r n r . 3 2 .
ADEVĂRULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
F I L M E28 APRILIE • 4 MAI
Republica - Al 13-tea războinic, SUA - premieră (10.30; 13; 15.30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noap te cu tarif redus de
I la ora 22.30 * Victoria • Pisica albă, pisica neagră, J Franţa-Germania-lugoslavia (12; 14,30; 17; 19,30)
A rta-Eurim ages • Shakespeare In Iove, Anglia (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sim bâtâ. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de (a ora 22 * Favorit - Star W ars. episodul 1. Ameninţarea fantomei, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Mărăşti • Apocafipsa. SUA ( 12.45; 15; 17,15; 19.30)
Program ul cinem atografelor pe perioada 30.04-2.05: Duminică - Republica ore: 15.30; 18; 20.30; 22,30; restul cinematografelor sînt închise. Luni, 01.05 şi marţi 02.05 - toate cinematografele au program normal.
TURDA - Fox • O ra de vîrf (13; 15; 17; 19). . -DEJ - A rta- Plaja, SUA ( 13; '15.15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică -
spectacole de noaptea cu tarif redus.GHERLA - P acea - De bunăvoie şl nesilită de nimeni, SUA (1 5 ; 17; 19); vineri
- spectacol d e noapte cu tarif redus de la ora 21; în 29.04 - orele 17.
3 2 I3 2 1 IE |3
U N I P L U S R a d i o M ierc u ri , 3 m a i Program in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -
8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 :2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,30-10,00 U nip lus de d im ineaţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C alendaru l z ile i. Meteo. 06 ,4 5 , 9 ,45 H oro scop . 9 ,0 0 Ş tir i loca le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c inem a. 9 ,5 5 In fo rm aţii culturale. 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17 ,00 Ş tiri naţionale s i locale.1 0 .0 0 -1 4 ,0 0 Punct... ş i de la Zece; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U niplus alternativ. 18,30- 2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22 ,00 ; Ş tiri naponale 21-30-6,00; U niplus nocturn.
* B . C . U . “ L u c i a n B l a g a ” ( s t r a d a C l i n i c i l o r 2 ) ; O r a r : z i l n i c : 8 - 1 2 , 4 5 ; 1 3 , 3 0 - 2 0 , 0 0 ; s î m b ă t ă : 81 3 .3 0 .N o tă : î n s e s i u n i d e e x a m e n e - p r o g r a m p r e l u n g i t : z i l n i c 8 - 2 1 , s î m b ă t ă 8 - 2 0 , d u m in i c a . 8 -1 4 .
■ B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S E C Ţ I A A D U L Ţ I ( P - ţ a Ş t e f a n c e l M a r e n r . l ) , O R A R : l u n i - v i n e r i : 8 , 3 0 -1 5 . 3 0 . S E C Ţ I A C O P I I , O R A R : l u n i - v i n e r i : 8 ,3 0 .- 1 5 ,3 0 . F I L I A L E - Z o r i l o r , G h e o r g h e n i - O R A R : lu n i , m i e r c u r i , j o i : 1 4 , 0 0 - 1 9 , 4 5 ; m a r ţ i , v i n e r i : 9 - 1 5 ; - M ă n ă ş t u r , M ă r ă ş t i - O R A R : l u n i , m i e r c u r i , j o i : J 4 . 0 0 - 1 9 . 4 5 ; m a r ţ i , v i n e r i : 9 , 0 0 - 1 5 , 0 0 .
S A L A D E L E C T U R Ă ( S t r . M . K o g ă l n i c e a n u n r . 7 ) : O R A R : l u n i - v i n e r i : 9 - 2 0 ; s î m b ă t ă : 9 - 1 4 . S E C Ţ I A D E C O L E C Ţ I I S P E C I A L E : ( s t r . O b s e r v a t o r u l u i n r . l , t e l e f o n 4 3 - 8 4 - 0 9 ) l u n i , v i n e r i :
0 0 - 1 5 .0 0 . M E D I A T E C A , O R A R : l u n i - v i n e r i : 9 - 2 0 ; s î m b ă t ă : 9 - 1 4 . C E N T R U L D E I N F O R M A R E C O M U N I T A R Ă , O R A R : l u n i - v i n e r i : 9 , 0 0 - 1 6 , 0 0 .
B i b l i o t e c a A c a d e m i e i ( s t r a d a K o g ă l n i c e a n u 1 2 - 1 4 ) . O r a r : l u n i - s î m b ă t ă 8 - 1 2 .4 5 ; 1 4 - 1 8 .4 5 .
■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) : l u n i - 1 0 - 1 4 ; m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i - 1 2 -1 6 ; v i n e r i - 1 0 - 1 6 ,
■ B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă ” J . F . K . ” ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) . O r a r : l u n i - j o i : 1 0 - 1 8 ; v i n e r i : 1 0 - 1 4 , p r i m a ş i a t r e i a s î m b ă t ă d in l u n ă : 9 - 1 4 . O f e r i m c o n s u l t a n ţ ă p e n t r u s tu d i i
î n U S A .■ B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă ( s t r a d a
A v r a m l a n c u 1 1 ) . O r a r : l u n i , m i e r c u r i : 1 4 - 1 9 ; m a r ţ i , j o i , v i n e r i :‘ - 1 4 .
■ B i b l i o t e c a “ H e l t a i ” ( s t r a d a C l i n i c i l o r 1 8 ) . O r a r : z i l n i c 1 0 - 1 8 ; s î m b ă t ă : 9 - 1 3 . ,
■ B i b l i o t e c a ' C l u b u l u i S t u d e n ţ e s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă l n i c e a u u 7 - 9 ) . O r a r : m a r t f : 18
1 9 ; j o i 1 9 ? - 2 0 . v■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l
F r a n c e z ( s t r a d a I . l . C . B r ă t i a n u 2 2 ) ; O r a r l u n i - v i n e r i : 1 0 - 1 9 .
■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n " H e r m a n n O b e r t h ” ( s t r . M e m o r a n d u m u l u i 1 8 ) . O r a r : l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i : o r e l e 1 6 - 2 0 .
■ B i b l i o t e c a “ V a l e r i u B o l o g a ” a U n i v e r s i t ă ţ i i d e M e d i c i n ă ş i F a r m a c i e ( S t r . A v r a m l a n c u 3 1 ) ; O r a r : l u n i - v i n e r i 8 - 2 0 , s îm b ă tă ‘8 - 1 3 .
■ B i b l i o t e c a S o r o s C l u j ( s t r . Ţ e b e i n r . 2 1 ) . O r a r : lu n i 1 2 - 1 9 ,3 0 ; m a r ţ i , m i e r c u r i ş i j o i : 1 0 - 1 9 , 3 0 , s î m b ă t ă : 1 0 - 1 4 . Ş t i i n ţ e s o c i a l e ş i c o m p o r t a m e n t a l e .
■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă ” B i b l o s ” ( s t r . C l i n i c i l o r n r . 2 8 ) . O r a r : l u n i 1 3 - 1 7 ; m a r ţ i , m i e r c u r i , j o i : 1 3 - 1 6 ; v i n e r i 9 - 1 2 . ( B i b l i o t e c a p u n e l a d i s p o z i ţ i a c i t i t o r i l o r l i t e r a t u r ă c r e ş t i n ă î n d i f e r i t e l im b i ) .
TEATRUL MAGHIARastăzi, de la ora 19:MIZANTROPUL
de Moliere
(• t e le s p e c ta to r • )M iercu ri, 3 tria i
nggK Sir 7,00 Matinal naîl0na 9.00 TVR
v laşi: 10,00 AgendaROMAjLiA electorală; 10,25 Hiller şi Diller (s/r); 10,55 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Călătorie imposibilă" (r); 13,05 ŢVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan; 14,30 Trei anotimpuri (f/r); 16,15 O vedetă.-., populară; 17,00 Impas în doi; 17,30 Studioul electoral;18.30 Fotbal; 20,30 Jurnal; 21,25 Aventură diabolică (Anglia 1998); 22,40 Jurnaluj Academiei Caţavencu; 22,55 în flagrant;23.30 Jurnalul de noapte; 23,45 Lumea dansului; 0,45 Cafe Corso.. 7,00 Femeia
misterioasă (s/r); ~ 7,45 Alfred
Hitchcock (r); 8,45 Care pe care! (r); 9,15 Veni, video, viei (r); 9,35 Notre Dame de Paris (f/r); 10,30 E dreptul tău! (r); 11,10 Plus 2000; 12,00 Lupii din Yellowstone Park (do); 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Nouă meşteri mari (r); 13,45 Toţi, împreună; 14,50 Ştiri;15.00 Volei Finala Campionatului Naţional de Volei Feminin; 16,30 trupa DP 2;17.00 Se întîmplă acum; 17,30 Femeia misterioasă (s); 18,25 Veni, video, viei; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,15 Tineri interpreţi; 19,30 Film: Pe răspunderea mea (România 1956); 20,55 Minunile creaţiei lui Dumnezeu (do); 21,55Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Cîndnevasta îţi pune gînd rău (SUA 1965); 23,05 Ştiri; 23,10 Ştiri, bancare şi bursiere; 23,15 Lentila de contact; 0,15 TVM Mesager.'
7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Agendă
electorală; 10,30 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,20 Jake şi Grăsanul (s); 12,15 Film: Motorul cu apă (SUA 1992);14.00 Tînăr şi neliniştit (s);15.00 Fotbal fără egal; 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV;17.30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Walker, poliţist texan (s); 21,00 Chestiunea zilei; 21,30 Fotbal fără egal;23.30 Ştirile Pro TV; 0,00 Fotbal Rezumat UEFA; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,45 Dădaca (s/ r); 2,10 Motorul cu apă (f/r); 3,35 Ştirile Pro TV; 3,45 . Film: Adormitul (SUA 1973); 5,00 Viaţa bate filmul (r).
-^ j | 7,00 Dimineţia n t* f^ î clujene; 8 ,0 0Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Film: Luke cel norocos - Oraşul Margaretelor (d.a.p.il);11.00 Fiolm: Copii de închiriat (SUA 1992); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); '14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Inţrigi în
Paradis; 19,00 Observator;20.00 Film: Operaţiunea de salvare. (SUA 1991); 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 Intrigi în Paradis (sl r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s).
7,00 Milagros e \ £ \ i i \ A (s/f); 8,00 Taifas
. magazin matinal; 15,00 Milagros (s);14.00 Uncoverde (r); 15,00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus ; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 19,10 Justiţie militară; 20,00 Film: Iubita tatălui meu (SUA 1990)21,50 Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 22,00 Rebecca (s); 23,00 Detectivi de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact - puternic pe Prima (r).
—■»««. 10,00 Ştirile de£ 5 £ S S 2 1 Acasă (r); 10,30 Acasă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (s/r);12.15 Sînge din sîngele meu (r);13.15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 A casă la bunica; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s);21.00 Femeia vieţii mele (s);22.00 Cinemateca de acasă: Annie Hali (SUA 1977).
t e l b j 7.00 Ştiri; 7,107/ Bună dimineaţa, Z / a t o C România; 9,00
Dincolo de anul 2000; 10,00 Ştiri; 10,30 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 11,30 Economic
rABC (r); 11,50 Gura lumii (r);12.00 Cutia Pandorei (r); 13,00 Ora unu'a venit; 13,15 Primul pas (r); 14,15 Club ABC (r);15.00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do); 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30Telemedicina; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,10 Concert; 1,45Telejurnal; 2,30 Economic. ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Telemedicina (r).™î —yy. 15,00 Videoclipuri;
ei&otanoV 15,30 Post Meridian; c»UîjA£p<iA 17,30 Documentar;18.00 Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre sute de ziare.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
C A B IN E T M E D IC A L O N C O L O G ICC L U J -N A R O G Â ,
s t r .P R O F C / O R T B A nr.Q (c a rtie r G rig o re s c u )
CONSULTAŢII:
Prof.dr. LUCIAN LAZÂR(Ginecologiei Chirurgie, Oncologie) L, M i: 1 5 -1 8 ; M a, J : 1 6 J0-1 8 ,C
D r. V A L E N T IN P O P E S C U( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )
M a , J : 1 4 ao- 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11
D r. DAN-SORIN POPESCU(U rologie)
L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 1 8 :,o-20 V: 1 6 -2 0
P R O G R A M A R E : te l / fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4
în tim pul o re lo r de funcţionare ■a cabine tu lu i
Revista presei locale, 08:20, 17:00 CD Sporf (Mihai Petruşcă), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40,16:40 Colecţia de mirări (Mihai Dragolea); 11.00 -13:00 MESAJ FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 19:00-21:00 "Musica Magica" (Ştefan Coroian), 21:30-23:00 “ Cu capsa pusă" (Tudor Runcanu - Horaţiu Nicoară).
M iercuri, 3 m a i
R a d io S o n ic
iţim »
FM 68.9 MHzŞ tiri: 8,10,12,14,17, 20.
6-10 " C a fe a u a d e se rv ic iu " (meteo, maxima zilei, informaţii
utile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14"Ziua în am iaza mare" (Urechile ciulite - com entariul zilei; B asca cu bretele, M ondosport, G u ra lumii, Surplus, Ştiri ex terne , Concursuri). 14-15 "Noutăţi la R adio Sonic". 15-17 M cS onic (ded ica ţii m uzicale, p rem ii M cD onald ’s ) . 17-19 ■Retrospectiva sâptăm îniP. 19-20 "Clopote tubu lare’ (M arius Aciu). 20-21 'G reatest Hits". 21 -23 "Călătorii pe portativ' (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia' (Marius Braşoveanu). 1-6 Music N on-Stop.
M iercuri, 3 m a i 6 .00 -6 (30 BBC; 6 .30-9 .00 - SUPER MATINAL:
Ştirile locale , interviuri, ho roscop (6 .40 , 7 .2 0 , 8 .20 ), P o w e rp la y , C o n c u rs , Liniuţa d e d ia lo g (8 .3 0 ) ,
Buletin ru tier (8 .55); 9 .0 0 Ştiri; 9 .00 -14 .00 PATRULA DE SERVICIU: 9 .3 0 R ev ista p re se i; 10.15 P unct d e v e d e re ; 10 .3 0 & 12.30 C oncu rsu ri; 11 .3 0 D ivertis Radio Blitz, 12 .45 S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 S f a tu l B ă tr în ilo r - B B C E d u c a ţ io n a l P r o g r a m ;1 4 - 1 4 .3 0 B B C ; 1 4 .3 0 -1 8 .0 0 C A LE ID O SC O P TRANSILVAN: 14 .3 0 Click FM, 15 .15 B iografia zilei, 1 5 .3 0 -16 .00 Votaţi R ad io T ransilvan ia ; 16.15 P lan e ta c in em a ; 1 6 .3 0 -17 .00 D edicaţii m uz ica le , 17 .3 0 Divertis R ad io Blitz; 1 8 -1 8 .3 0 BBC, 19 .0 0 C o n cu rs ; Ştiri 15 .00 , 1 6 .0 0 ,1 9 .0 0 ; 2 0 .0 0 Sinergia; 21 .00 ; 1 .00 FAPTUL SERII: 21 .00 -23 .00 Taxi m u s ic (dedicaţii m uzicale); 2 3 .4 5 P la n e ta c in em a ; 00 .45 L u m ea lui A lice; 1 .0 0 -6 .00 UNDE MAGICE.
M iercuri, 3 m a i- n it , 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Zona 810 -0KT4CT (m eteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 ac tualitatea
locală, recom andări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; • 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recom andări TV; 9:40 sport). 11.00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 S eara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realiza tor M arius Furdui. Intrare la ce te m ai m ari concerte ale aceslui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele p e care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lordin ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.
cr.uu unt.
ygAOH
Z M l 0 M r % 6,OOBunădimineaţa. ’ O emisiune cu informaţii,
actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 7,50- 7,53 Alegeri locale 2000. 8,00 Emisiunea în lim ba maghiară. 10,00 De zece o ri România. Prezintă: Mihai Miciăuş. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 O oră ş i şaizeci de minute. Prezintă Oana Cristea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu. 18,30-18,33 Alegeri locale 2000. 18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide,
•lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20.05 Anotimpul ideilor. Redactor: Dan Banciu; 21,00 Ştiri; 21.05 Breloc. Redactor: Anca Mureşan;,21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM
^ POLICLINICA A INTERSERVISAN
s t r . P a s c a ly n r .5 , c a r t . G h e o r g h e n i S T O M A T O L O G IE
IN TE R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O LO G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O LO G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ EC O G R A F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O.R.L. ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E CO LO G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE
♦ U R O L O G IE ♦ A C U P U N C T U R A RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
E l e c t r o e n c e f a l o g r a f i e - E l e c t r o m i o g r a f i e - E x a m i n ă r i
D o p p le r - H i s t e r o s a l p i n g o g r a f i i p e n t r u s t e r i l i t a t e f e m i n i n ă
T r a t a m e n t e L A S E R LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări filologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, i n c l u s i v DUMINICA
o r e l e 7 - 2 1 M e d ic d c g a rd ă : o re le 21 - 7 . Rezervare, consultaţii
la tel. 41.41,63. ' i
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar - Dr.'Socolov Mihaela • medic primar
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
I.IISIM.ITDRIL m .SlViXITi; n i f i ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
* » . » » * • * »
« n a s »
ar putea fi ' reclama dumneavoastră
iV Â 'A '- 1'; ‘ .‘A.^ZiârtJl'rfoItl-if fblbâdşteşfin.furnizate de agenţiile'
3 ROMPRES şi MEDIAFAX.
Cl^ îşi trimite agenţii sâ predea în şcoliServiciile secrete se dezvoltă ca o nouă
disciplină academică în cadrul a sute de colegii din întreaga ţară. Numai o mică parte a instructorilor sînt angajaţi ai CIA,. însă mulţi dintre ei au lucrat în diplomaţie sau în structurile de informaţii guvernamentale şi ţin cursuri moderne în această"disciplină. .
Cunoştinţele lor se potrivesc de minune cu accentul care şe pune .din ce în ce mai mult, în în treaga lume, pe managementul informaţional şi pe felul în care modalităţile - de separare a informaţiilor bune de cele slabe afectegză rezultatele. într-adevăr, elevul tipic al cursului serviciilor secrete nu este un spion strălucit, ci un director comercial plin de aspiraţii, un analist politic sau un bibliotecar. .
Ann Prentice, decanul Colegiului sistemelor informatice şi băncilor de date,
idin cadrul Universităţii din Maryland, a afirmat că i-a solicitat oficial lui Lee Strickland, un cadru al CIA, să predea ub curs, datorită experienţei practice pe care o avea în domeniul managementului informaţional.
Noul domeniu academic ia amploare şi datorită creşterii exponenţiale a numărului
materialelor folosite drept surse. Începînd cu sfîrşitul războiului rece, milioane de pagini ale documentelor secrete, precum şi materiale de arhivă care provin din fosta Uniune Sovietică au fost făcute publice. Sînt' publicate trei culegeri pe acest subiect, iar site-urile de Internet ale Agenţiei sînt din ce în ce mai numeroase.
Reprezentaţii Colegiului consideră că această nouă orientare nu ar fi existat fără o schimbare a concepţiilor
(“The Washington Post” )
conducerilor-din universităţi. în anii ’60, zvonurile că CIA colaborează cu o şcoală . ar fi fost suficiente pentru a provoca demonstraţii,studenţeşti, iar noţiunea de agent al CIA pe post de profesor ar fi fost de neconceput. Astăzi, studenţii sînt, în toate privinţele, mult mai moderaţi •politic.
Lee Strickland se numără printre ofiţerii CIA care fac parte din programul de rezidenţiat, în cadrul căruia angajaţii predau studenţilor din anii I şi 11. Profesorii
sînt selectaţi de Agenţie, iar apoi sînt aprobaţi de Universitate. La acest program, iniţiat în 1985, au luat parte peste 30 de universităţi, inclusiv Universităţile Harvard şi Princeton.
Steven Aftergood, ofiţer de informaţii, a declarat că susţine activitatea de predare a cadrelor CIA: “Cred că este un progres binevenit, care contribuie la demitizarea activităţii informative. Cel puţin acordă unui număr 3e ofiţeri de informaţii posibilitatea de a ieşi din enclava lor şi “a gusta" din relativa libertate a atm osferei academice. Studierea informaţilor într-un mediu academic ar pytea contribui la creşterea calităţii activităţii de informaţii”.
în cadrul Universităţii Harvard, domeniul informativ este studiat la Joint Military Intelligence College, în cartierul general de maximă securitate al Agenţiei de Informaţii Militare de la baza Bolling Air Force, la sud-est de Washington.
Este singurul colegiu din SUA care acordă diplome, recunoscute, de licenţă şi masterat în informaţii şi singurul în care se predă folosindu-se date secrete. TQţi studenţii trebuie să primească aviz pentru aceasta.
S ă n u m ă o a l e i î n p i c i o a r e
("Foreign Po licy")Statele mici dispun acum de
mijloace de a deveni serios sîcîitoare, dar ele mai au mult pînă să poată aplica lovituri suficient de dureroase marilor puteri. Dar globalizarea a făcut ca ţările mici să poată rezista mai uşor în faţa eforturilor de a le controla şi distruge de o superputere invadatoare. Pe planul armamentuluiconvenţional, există mijloace ca . ţări sofisticate, de. la mari, la mici, să poată realiza o adevărată revoluţie pe plan mititar. Dezvoltarea unor muniţii ghidate cu precizie (PGMs), care au apărut în urmă cu 20 de ani, înseamnă că a vedea o ţintă echivalează cu posibilitatea de a o lovi direct şi distruge. PGMs-
Partea a lll-aurile pot fi scumpe, deşi nu imposibil de achiziţionat, la circa 50.000 de dolari bucata.
Pentru a fi folositoare, PGMs- urile trebuie ghidate - deci este nevoie de informaţie.
Tot mai mult, cheia victoriei pe cîmpul de luptă constă în modul în care es te folosită tehnologia avansa tă ainformaţiilor. Iar aproape tot ce este necesar pentru obţinerea acestei superiorităţi a
' informaţiilor poate fi cumpărat de pe piaţa globală. Computerele sînt ieftine, la fel şi telefoanele celulare digitale. Receptoarele GPS se vînd cu circa 200 de dolari. Aparate digitale de fotografiat, cu 2 milioane de ^ pixeli, se vînd cu cîteva sute de dolari; la fel şi cele mai avansate
aparate video. Doreşti să vezi ce este peste o culme? Peste 20 de state produc vehicule aeriene fără pilot, care se vînd cu circa 10.000 de dolari. Doreşti acces în spaţiu? Lansarea satelitului Ikonos II, în septem brie, permite oricui, pentru numai cîteva mii de dolari, să primească fotografii de oriunde, de pe Terra, cu detalii de pînă la un metru. Doreşti să cari cu tine informaţiile? Aceleaşi video discuri digitale, de cinci gigabytes, folosite la aparatele video, pot înmagazina o hartă a ' Belgiei în 256 de culori, cu o acurateţe de pînă la un metru. Totul depinde de cît de isteţ este cumpărătorul. Asamblată, o astfel de colecţie de tehnologii poate permite uriei ţări mici să
se poată apăra împotriva unor invadatori mai mari. O combinaţie de senzori vizuali şi auditivi poate oferi posesorilor lor o cheie cu privire la viitoare 1 acţiuni militare ostile şi echipamentul folosit.
Este acesta un lucru simplu de făcut? Desigur câ nu. Punerea cap la cap a tuturor acestor piese pentru a forma un sistem defensiv eficient necesită cunoaşterea sistemelor integrate, menţinerea lor, pregătire profesională, flexibilitate şi experienţe repetate. Acestea sînt atribute nelegate de mărime, ci de inteligenţă - iar statele mari nu au monopol asupra acesteia. Şi; de fapt, atît echipamentele, cît şi menţinerea lor, precum şi pregătirea necesară, pot fi obţinute de pe Internet.
S c l a v i a s e x u a l ă , î n f l o r i t o a r e în K o s o v o
("The W ash in g to n Post")în decursul ultimelor 6 luni, poliţia şi trupele Naţiunilor Unite
au eljberat 50 de femei - de provenienţă din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria şi România - aflate în casele de
..toleranţă care au început să apară în oraşele din provincia sîrbă Kosovo: Poliţia şi voluntarii şi-au exprimat temerile că mai multe sute de femei, ispitite de promisiunea unei îmbogăţiri rapide, în contextul în care ţările lor de origine se confruntă cu un grad ridicat de sărăcie, sînt obligate să trăiască într-un regim de sclavie sexuală. “Aceste femei au fost reduse la condiţia de simple sclave”,' a afirmat colonelul Vicenzo Copolla, comandantul unităţii speciale a carabinierilor italieni, care a eliberat 23 de femei aflate la muncă în bordelurile din Priştina, capitala provinciei, şi în Prizen.
Potrivit unor surse ale poliţiei şi ale voluntarilor, femeile - printre care şi tinere în vîrstă de numai 15 ani - au fost transportate, urmînd un traseu bine pus la punct de anumite reţele ale crimei organizate, din ţările lor de origine în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), ţară care se învecinează la sud cu provincia Kosovo. Aceste femei erau ţinute în moteluri pentru a fi mai,apoi vîndute proxeneţilor de etnie albaneză pentru sume care variau între 1.000 şi 2.500 de dolari. Proxeneţii se bucură de protecţia unor figuri ■ cunoscute în lumea interlopă din Kosovo, la care se adaugă şi unele legături pe care aceştia le au cu fosta forţă rebelă anti-sîrbă, Armata de Eliberare din Kosovo (UCK).
Organizaţiile internaţionale au construit un adăpost în care femeile care reuşesc să scape din mîna proxeneţilor se pot simţi cu adevărat protejate cel puţin pînă cînd demersurile necesare întoarcerii lor în ţările de origine vor fi finalizate. Dar acest azil este acum plin (există aici 21 de femei), iar. poliţia şi-a suspendat raidurile pentru depistarea proxeneţilor pînă cînd pot-repatria o parte din fostele dame de consumaţie.
Potrivit declaraţiilor date de femeile salvate, clientela acestor bordeluri variază de la proxenet la proxenet, au afirmat oficialii. U nele‘servesc cu predilecţie etnici albanezi, altele o amestecătură dă albanezi şi muncitori internaţionali. Trupele de menţinere a păcii - inclusiv soldaţi americani - le-au fost, de asemenea, clienţi, au afirmat femeile (aceasta în ciuda declaraţiilor oficialilor americani care au negat faptul că soldaţii americani ar fi .frecventat astfel de locuri). In ultimii zece ani, potrivit grupului de protecţie a femeilor, sute de mii de femei din republicile fostei Uniuni Sovietice şi din ţările satelit ale. acesteia au fost duse spre Occident, Asia şl Marea Britanie. Provincia Kosovo, care cunoştea fenomenul prostituţiei, dar la scară redusă, nu s-a confruntat cu problema traficului de came vie înainte ca forţele de menţinere a păcii sâ apară în ţ-egiune, la sfîrşitul războiului, în luna iunie a anului trecut. Acum se poate vorbi în această regiune despre o nouă piaţă, au afirmat oficiali.
Cele mai multe dintre femeile intervievate aici, au răspuns anunţurilor publicitare prin care se căutau "femei atrăgătoare" pentru a munci în Occident, deşi ele ştiau câ, de fapt, ar urma să lucreze în industria sexului. Un număr mic dintre aceste femei au declarat poliţiei că au fost răpite sau că au fost înşelate atunci cînd li s-au promis slujbe în Occident, a declarat un oficial al poliţiei. *
Kosovo - o a n o m a lie a E uropei de azi
(Reuters)Kosovo reprezintă cu siguranţă una din
anomaliile Europei, jumătate din populaţia adultă şi activă a provinciei fiind şomeră, familii numeroase c£re locuiesc în aceeaşi casă, sînt date preliminare ale recentului recensămînt al populaţiei kosovare realizat după. terminarea războiului. Rezultatele preliminare ale acestei monitorizări au fost făcute publice recent de către Fundaţia populaţiilor membre ale ONU (UNFPA), în colaborare cu Organizaţia Internaţională pentru Emigrare (tOM) şi cu Biroul de Statistică al provinciei Kosovo.
Studiul demografic, analizînd totodată şi sănătatea reproducerii, este în primul rînd menit să ajute autorităţile internaţionale însărcinate cu monitorizarea provinciei din toate punctele de vedere să decidă care sînt priorităţile pentru a reuşi instaurarea legii de drept şi a democraţiei/lansarea economică a zonei prin dezvoltarea unei pieţe libere.. “Populaţia din provincia Kosovo este diferită de restul popoarelor europene, din mai multe puncte de vedere”, au declarat reprezentanţi ai organizaţiilor mai sus amintite. De pildă - jumătate din kosovari au sub 25 de ani, iar în medie într-o' casă locuiesc 5, 6 persoane (în 80 la sută din cazuri sînt mai multe familii care locuiesc la un loc).
Jumătate din populaţia activă nu are loc de muncă, iar circa 36 la sută dintre bărbaţi au declarat că sînt sprijiniţi financiar de către persoane private. Legăturile dintre clanuri familiale reprezintă în mare măsură singura.
armă împotriva ruinei totale. Revenind la datele statistice, 35 la sută dintre refugiaţi optează pentru a se reîntoarce în provincie, lucru destul de probabil, atunci eforturile internaţionale şi locale de refacere a infrastructurii vor fi simţitor îngreunate. De asemenea, femeile au în medie între 2 şi 3.copii, cu mult peste rata europeană a natalităţii. în ciuda acestui fapt, rata natalităţii a scăzut şi aici în ultimii 20 de ani, fiind menţionat în mai multe rînduri numărul mare de avorturi. ■ N
Alte statistici au descoperit că circa 40 la sută diri cei 1,8 milioane de kosovari a părăsit provincia între 1998-1999, în timpul conflictului etnic dintre gherilele separatiste albaneze şi forţele de securitate sîrbe, în timp ce 20 la sută au fost dezrădăcinaţi. Se arată în continuare că circa 9.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul acestor confruntări, pe parcursul celor 12 luni cît a durat aproape conflictul.
în privinţa celor însărcinaţi din partea ONU să investigheze crimele de război pentru a găsi vinovaţii, aceştia se află încă în Kosovo, continuîndu-şi cercetările. Raportul statistic a scos în evidenţă şi faptul că rata mortalităţii infantile este de circa 25 la mie, una dintre cele mai ridicate din Europa. Cît despre
•îngrijirea prenatală, ea es te total necorespunzătoare, 15 la sută dintre femeile gravide nu.au munci normale, iar circa 20 la sută nasc acasă fără asistenţă medicală adecvată. Nivelul educaţional este destul de scăzut, mai ales în rîndul femeilor sub 50 de ani, majoritatea dintre ele neavînd nici măcar şcoala gimnazială.
Reacţie virulentă a Rusiei faţă de eşecurile militare şi de
rezoluţia ONU asupra Ceceniei(EFE)
Kremlinul a reacţionat cu virulenţă în faţa ultimelor eşecuri militare şi diplomatice în ce priveşte războiul din‘Cecenia, cu o serie de ambuscade ale luptătorilor de gherilă şi prima admonestare din istoria Rusiei din partea ONU. Armata federală a fost nevoită să facă faţă “apărării mobile” a rebelilor, pe care Moscova se pare că nu o poate frîna, în condiţiile în care guvernul a respins vehement, o rezoluţie a Comisiei ONU pentru drepturile omului de la Geneva, în care se deplînge situaţia din Cecenia. Trupele Ruse au fost nevoite să se confrunte, pe de altă parte, cu noi denunţări privind execuţii sumare ale civililor la Serzhan-yurt, între care' cea a unui bătrîn de 87 de ani. Aceste evenimente au pus sub semnul îndoielii versiunile, din urmă cu cîteva săptămîni, cu privire la eventualele negocieri de pace, după ce preşedintele ales, Vladimir Puţin, a anunţat personal existenţa unor contacte cu preşedintele cecen, Aslan Maşhadov.
Cel puţin doi generali au avertizat Kremlinul asupra unei posibile “trădări” a armatei în caz de negocieri ■ cu rebelii, sau cu preşed in te le Maşhadov, care a propus un plan de pace pentru’ o încetare a focului şi o încheiere a ostilităţilor. Ziarul “Segodnia" a citat surse-ale Serviciului Federal de Securitate (FSB, fost KGB), indicînd o posibilă venire, la Moscova, a lui Maşhadov “pentru a se preda”, ştire dezminţită însă de Kremlin.
Pe terenul de luptă, aviaţia a efectuat 72 de misiuni de bombardament asupra poziţiilor
rebelilor din republica separatistă, după a doua ambuscadă a cecenilor în 48 de ore, soldată, potrivit extremiştilor, cu moartea a 30 de militari ruşi. O altă confruntare la Urshaloi, tot în defileul Argun, s-a soldat cu 25 de morţi în fiecare tabără, potrivit informaţiilor furnizate de ambele părţi, care nu au recunoscut decît pierderile din cîmpuj advers, nu şi cele proprii..
Pe terenul diplomatic, MAE rus a considerat “inacceptabilă” rezoluţia Comisiei ONU pentru drepturile ornului de la Geneva, care a cerut o com isie independen tă pentru a cerceta numeroasele denunţări privind atrocităţile ruse din Cecenia’. Moscova a anunţat provocator că “nu se simte obligată” de această rezoluţie, într-o dovadă clară de sfidare la adresa ONU, organizaţie care se bucură pînă acum de întregul respect rus. Kremlinul *va pune capăt terorismului internaţional" în republica separatistă, a asigurat o notă diplomatică, la puţin timp după votul de la Geneva, primul în mod deschis împotriva Rusiei, după fărîmiţarea URSS în 1991.
Documentul condamnă “presiunea Occidentului", anunţînd că rezoluţia a fost prezentată de Uniunea Europeană (UE), fără. a pune însă sub semnul îndoielii viitoarea reuniune Rusia-UE de la Moscova. Serghei Şoigu, ministru pentru situaţiile de urgenţă şi lider al partidului politic creat de Puţin, a acuzat Occidentul că judecă “cu dublă măsură", făcînd aluzie la atitudinea faţă de Kosovo, din urmă cu un an, şi cea de acum privind Cecenia, Pavel Kraşenunikov, fost ministru al
■justiţiei şi preşedinte al comisiei independente create pentru a investiga atrocităţile de război, a subliniat că rezoluţia ONU "este un exemplu de focalizare extremă” asupra Ceceniei.
A i c i ar putea fi reclam a dum neavoastră
1994 - Grupul parlamentar PD din Camera Deputaţilor a cerut Parchetului General punerea sub urmărire penală a unor lideri PUNR.- Gheorghe Funar,
Ioan Gavra, Cornel Brahaş. Reprezentanţii PD i-au acuzat de complicitate la înşelăciune în dauna avutului privat, deoarece aceştia au susţinut public
jocurile de tip Caritas.
Partidul Popular Creştin Democrat din Republica Moldova cere preşedintelui României să nu semneze tratatul bilateral
P artidu l P opular Creştin D em ocrat (PPCD) din Republica Moldova a adresat un m em oriu . P reşedintelu i Emil Constantinescu şi preşedinţilor Camerelor Parlamentului de la Bucureşti prin care le cere să nu semneze şi să nu ratifice tratatul parafat la 28 aprilie, transmite agenţia BASA-press. în memoriul semnat de Iurie R oşea, lideru l PPCD, se afirm ă că motivaţiile invocate în favoarea tratatului, precum şi contextul'politic, regional şi internaţional nu oferă “vreun argument plauzibil pentru această acţiune diplomatică stranie şi pripită”.
Documentul precizează câ din textul tratatului “au dispărut referirile la Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 şi la notele ultimative ale Guvernului Sovietic adresate României în 1940 care au condus la dezmembrarea teritorială a României şi la anexarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa la URSS, a fost omisă sintagma -«cele două state româneşti»,
eliminîndu-se astfel formularea explicită a procedurii de semnare a tratatului de bază iden tită ţii naţionale ş i . a unităţii cm Republica Moldova.”etnolingvistice rom âneşti ca element definitoriu pentru profilul etnic şi cultural al celor două entităţi statale”. ,
“Promotorii tratatului în cauză au invocat şi motivele, bineînţeles demne de reţinut, ce ţin de eforturile României de a se integra în UE şi NATO. Sînt nişte obiefftive strategice prioritare pe care noi le susţinem deopotrivă şi pentru România, şi pentru Republica Moldova. Atingerea lor impune un şir de rigori obligatorii pentru fiecare. ţară aspirantă. Printre ele şi existenta unor tratate cu vecinii. Nu înţelegem însă de ce România nu încearcă' să-şi afirme şi să-şi promoveze energic interesele naţionale, nu numai să se conformeze unor cerinţe- standard, reale sau im aginare” , se menţionează în Memoriu.
PPCD cere Preşedintelui Constantinescu “să vădească înţelepciune şi tact diplomatic şi să nu manifeste grabă în . iniţierea
‘Dacă totuşi Domnia-Sa va găsi- potrivit să-şi pună semnătura pe un asemenea text, ne exprimăm speranţa că partidele politice din Parlamentul României vor avea darul să chibzuiască profund asupra tuturor implicaţiilor de moment şi de perspectivă ale unui eventual act de ratificare a tratatului în cauză”, se mai spune în Memoriu. ;
PPCD, precizează că nu s-a adresat clasei politice din Republica Moldova, deoarece “efectele sovietizării mentalităţilor, dar şi dependenţa directă a unora dintre demnitari de influenţele oculte dinspre fosta ţară ocupantă sînt atît de puternice, îneît nu avem nici un motiv să investim speranţe deşarte’’.
C elelalte partide parlamentare din Republica Moldova au salutat parafarea tratatului de bază, iar Preşedintele Petru Lucinschi s-a arătat încrezător că tratatul va fi semnat şi ratificat pînă în vară. .
C u n e s G u c r e d e c ă Eckstein oferă slogane... la alegereCandidatul UDMR pentru Primăria
Clujului, Peter Eckstein-Kovacs, şi-a ales în campania electorală un slogan cît se poate de interesant: fiecare persoană care înţelege maghiara şi care îl citeşte poate să aleagă unul dintre cele două sensuri ale sintagmei. „Egy masert” înseamnă „Orice, numai nu ce a fost înainte”, iar dacă cele două cuvinte sînt citite împreună, traducerea sună," cam aşa: ,’,Pentru noi toţi”.
Aşa se prezintă şi discursul actualului
ministru pentru Minorităţi Naţionale. Pe de o parte, se recomandă „primar al tuturor clujenilor”, jar, pe de altă parte, Eckstein afirm ă: „Nu avemcontracandidat, Funar reprezintă un partid extremist care nu mai e bine văzut în exterior”.
Lansarea oficială şi prezentarea programului candidatului UDMR la Primărie va avea loc pe data de 5 mai, la ora 17.
Andreea MARCU
Sergiu Cunescu, preşedinte de onoare al PSDR, s-a aflat ieri in judeţul Cluj pentru a sprijini, prin prezenţa sa, candidaţii partidului la'primării şi la consiliile locale. Vizita liderului PSDR a vizat mai. ales Dejut, unde, conform unor statistici ale partidului, candidatul la Primărie, Aurelian Mureşan, deţine 14 la sută din intenţiile de vot.
Sergiu Cunescu are speranţe că partidul său va avea, în medie, pe ţară, cinci la sută din . voturile electoratului la alegerile locale. In ceea ce priveşte municipiul Cluj-Napoca, preşedintele de onoare al PSDR crede că .sînt şanse bune, deşi în Cluj este o problemă niţel mai dificilă, pentru că sînt nişte radicalizări". Cunescu crede că PSDR va cîştiga voturi la Cluj-Napoca pentru că electoratul a început să aprecieze şi alte chestiuni decît cele .sforăitoare”.
A. M.
Guvernul ar putea condiţiona plata salariilor pentru marile utilităţi publice de achitarea datoriilor către stat
n a M
l i i i r Banii nentru Unhrersllatea
o data rcuDeputatul UDMR Konya
Hamar Sandor a afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în suma alocată Ministerului Educaţiei Naţionale prin bugetul pentru 2 0 0 0 sînt cuprinşi şi banii pentru înfiinţarea, începînd cu acest an, a Universităţii "Petofi-Schiller". -
„Aceste sume. au fost prevăzute prin 'Legeabugetului”, a declarat Konya
Hamar, care a afirmat că sumele nu au constituit un capitol expres al cererii de fonduri a MEN. în trebat despre cuantumul alocat - pentru universitatea biculturală, deputatul UDMR a afirmat că nu cunoaşte suma exactă şi nici - stadiul în care se află înfiinţarea instituţiei - de învăţăm înt superior. -
A.M.
Consiliul Uniunii Europene ar putea decide grăbireadiscuţiilor de aderare cu România
Guvernul in ten ţionează să lege fondurile ■ de salarii din cadrul companiilor naţionale de utilităţi publice de nivelul arieratelor acestor companii, au declarat; surse guvernamentale.
•Ele au precizat că negociatorul-şef al FMI pentru Rom ânia, Emanuel Zervoudakis, şi-a amînat plecarea pentru că a dorit sâ clarifice cu reprezentanţii Guvernului român cele cinci condiţii impuse de FMI, pe care Executivul încă nu le-a îndeplinit, şi anume problema facilită ţilor pentru investitori, a reeşalonării datoriilor la buget, a pensiilor şi, mai ales, a arieratelor
întreprinderilor şi a ponderii în PIB a salariilor bugetarilor. .
“Primele^ trei condiţii sînt ca şi rezolvate. în -privinţa arieratelor, se intenţionează ca fondul de salarii din întreprinderi sâ se elibereze pe măsură ce. datoriile la buget vor fi plătite. în ceea ce priveşte salariile bugetarilor, oficialii FMI se tem de faptul că, în anii
. trecuţi, aceste salarii au fost o sursă de inflaţie în România. Partea română a explicat că nivelul salariului real din acest an este cu 7% sub nivelul celui de anul trecut’’, au spus sursele citate.
Legislaţia românească pentru trei din cele cinci capitole cu care România a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană, respectiv cele care vizează întreprinderile mici şi m ijlocii, ştiinţă şi cercetare, precum şi educaţie, formare profesională şi tineret, corespund normelor UE, iar Consiliul Uniunii Europene ar putea decide, în curînd, închiderea provizorie a acestora, au declarat, ieri, surse guvernamentale..
“închiderea provizorie înseamnă că preluarea legislaţiei comunitare şi aplicarea acesteia de către România nu ridică probleme. Caracterul provizoriu al închiderii este impus de faptul că negocierea finală are loc în ultima fază, cînd toate capitolele sînt evaluate global”, au precizat sursele. citate.
Guvernul a adoptat, în ultima parte a luni martie, documentele de poziţie ale României pentru capitolele cu care ţara noastră a demarat negocierile cu UE - politică externă- şi de securitate comună, relaţii economice internaţionale, educaţie, formare profesională şi tineret, întreprinderile mici şi mijlocii, ştiinţă şi cercetare. “Autorităţile române nu trebuie să considere eforturile în aceste domşnii ca încheiate. închiderea provizorie arată că, în aceste domenii, lucrurile în România merg spre integrarea în UE”, au spus
sursele citate. Autorităţile române doresc ca, pe lîngă capitolele privind concurenţa, statistica, dreptul societăţilor comerciale, . cultura şi audiovizualul, protecţia consum atorilor şitelecom unicaţiile pînă la sfîrşitul lunii mai să mai elaboreze şi documentele de poziţie privind uniunea vamală şi transporturile. Guvernul României intenţionează ca, după adoptarea acestora, ele să fie discutate cu com isiile parlamentare de specialitate în vederea sprijinirii procesului legislativ în aceste domenii.
Ministrul Afacerilor Exteme, Petre Roman, a adresat/recent, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere, ale Parlamentului şi ai mai m ultor comisii parlamentare, solicitîndu-le sprijinul pentru adoptarea mai multor proiecte de legi privind domeniile im portante în procesul aderării. în cursul lunii iunie, autorităţile române vor avea consultări cu preşedinţia portugheză a UE şi cu viitoarea preşedinţie franceză. " '
Negociatorul-şef al României în relaţia cu UE, Aurel Ciobanu Dordea, va prezenta, în a doua jum ătate a lunii mai, ambasadorilor la Bucureşti ai statelor membre ale UE, un material cuprinzînd argumente în favoarea deschiderii capitolelor aflate -acum în,
•pregătire.
r \
LLntr-un articol publicat în februarie â.c. în Adevărul de Cluj am semnalat că în numărul -din âugust 1999 al revistei N ational G eographic s-a publicat o hartă eronată a limbilor vorbite pe glob, conform căreia în cea mai mare parte a Transilvaniei s-ar vorbi limba maghiară şi nu limba rom âni în lipsa unei riposte din partea autorităţilor sau instituţiilor de cultură româneşti, am scris revistei în cauză, iar ea mi-a răspuns următoarele: “Am luat legătura cu cercetătorul însărcinat cu întocmirea hărţii şi mi s-a înmînat următorul răspuns: «Aveţi dreptate în legătură cu plasarea, limbii maghiare în România. Sursele noastre arată că există enclave importante de vorbitori de limbă maghiară în zona pe care o puneţi în d iscuţie . Totuşi, prin generalizarea contumlui, am dat falsa im presie câ în treaga zonă are o m ajoritate de vorbitori de limba maghiară». Scrisoarea dumneavoastră a fost înmînată redactorilor pentru revizuirea hărţii la viitoarele editări”.
Deşi răspunsul primit de Ia National
G eographic putea fi apreciat ca o„ lecţie de profesionalism şt de onestitate pentru autorităţile române, care, din inerţie şi indolenţă, n-au reacţionat la apariţia hărţii, el nu mi s-a părut suficient. Reputaţia şi răspîndirea publicaţiei putea face ca această eroare
recurge la diplomaţie. Mi se răspunde că, privitor la cele semnalate de mine, “poate v-ar face plăcere să citiţi secţiunea Forum din numărul pe decembrie 1999 al N ational G eographic consacrată părerilor cititorilor revistei referitor la acest
care mi l-au trimis mie în prima scrisoare. Mai întîi că nu recunosc comiterea erorii. Apoi, formularea este ambiguă cînd afirmă câ “harta noastră dă falsa impresie...”. Harta lor nu a furnizat o impresie falsă, ci o informaţie falsă. în al treilea rînd, în
să aibă consecinţe considerabile, dacă ţinem .cont că problema drepturilor minorităţilor e o problemă sensibilă. Le-âm scris din nou şi le-am trimis şi traducerea articolului domnului Sorin Mager, publicat în Adevărul de Cluj din 30 octombrie .1999, referitor la aceeaşi haită, în care autorul punea la îndoială onestitatea şi buna-credinţă a revistei. Le-am atras atenţia că greşeala ‘ lor poate fi interpretata politic şi le-am sugerat unele modalităţi de a anula efectele erorii comise.
Recent am primit răspuns şi la această scrisoare. De data asta, National Geographic dă înapoi şi
subiect. Am înain ta t sugestiile d-voastră pentru articolele viitoare redactorului răspunzător pentru aceste probleme. Sîntem bucuroşi-că ne scrieţi. Propunerile venite din partea membrilor sîn t valoroase pentru Societatea National Geographic”. La secţiunea Forum citesc: “Cu toate că există enclave de vorbitori ai limbii maghiare în Transilvania, harta noastră dă falsa impresie că întreaga zonă vorbeşte'limba maghiară”. Atît.
Răspunsul public, oferit în paginile revistei la Secţiunea Forum pentru toţi cititorii interesaţi de acest subiect, este chiar mai nesatisfacător decît cel pe
timp ce în răspunsul adresat mie folosesc formularea: “întreaga zonă are o majoritate de vorbitori de limba maghiară”, în răspunsul din Forum o înlocuiesc cu: “întreaga zonă vorbeşte limba maghiară”, ceea ce e cu totul altceva. în plus, Forum nu face nici o referire la măsurile pe care au de gînd. să le ia pentm remedierea “impresiei- false”.
Un astfel de răspuns te-ar putea îndreptăţi să te simţi minţit şi înşelat. Totuşi, am considerat că e mai eficient ca la diplom aţie să -răspunzi cu diplomaţie. Deşi puteam presupune de la bun început că cartografii de la
National Geographic nu sînt atît de -neîndermnatici îneît în loc să deseneze nişte pete le-a alunecat pixul într-o linie continuă, ei pot susţine, fără să-i poţi contrazice, că se mai fac şi greşeli.' Neintenţionate, fireşte. Admiţînd acest lucru, considerîndu-i de bună-credinţă, am obţinut, chiar şi numai ca persoană particulară, cîteva rezultate. Mai întîi, recunoaşterea • acestei erori şi promisiunea că o vor corecta. Apoi, i-am obligat să facă efortul de a discuta
'în redacţia lor despre acest subiect, i-am pus în situaţia să se simtă jenaţi* de erorile pe care le-au comis, de a conştientiza că ele nu trec neobservate, că-trebuie să “răspundă” pentru ele. I-am “obligat” să recurgă la diplomaţie pentru a-şi salva reputaţia.
Voi aştepta un timp să văd'dacă harta va fi revizuită sau dacă va fi _ publicat un articol “corector”; după care am să scriu din nou. Răbdarea şi perseverenţa fac şi ele parte din arsenalul diplom aţiei, la fel ca “ambiguitatea creativă” pe care au aplicat-o în tratarea acestei probleme.
Doina VAMOS
A ic i ar putea ti reclama dumneavoastră 1 ’ o i i i i c' ft
m m , iA & cy**
WP D S R
P A R T I D U L D E M O C R A Ţ I E I S O C I A L Ea . 9
D in ROEvlAniAORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ CLUJ
1. C o n s t a n t i n C o r e g a . d r . f i z i c ă2 . Ş t e f a n D i m i t r i u in g in e r3 . T e o d o r G r o z a - - in g in e r4 . R e m u s L ă p u ş a n - in g in e r5 . M a r i a n T o d o r a n m e d ic p r i m a r c h i r u r g
. 6 . F ă n i c a M o l d o v a n e c o n o m is t '7 . T r a i a n V a m o ş e c o n o m is t .8 . F l o r e n t i n a T o n ţ in g in e r9 . T e o d o r M o r a r in g in e r1 0 . I o n e l S a r a c h i e in g in e r11. G h e o r g h e C i u r t i n • ■' - in g in e r1 2 . l o a n C â m p i a n p r o f e s o r :13.. L i v i u M e d r e a in g in e r14 . A l e x a n d r u C o r d o ş ' ju r i s t - e c o n o m i s ţ15 . I r i n e l C h i n d r i ş e c o n o m is t
- - 1 6 . I o s i f Z ă g r e a n m e d ic p r i m a r c h i r u r g1 7 . G r i g o r e B ă c i u ţ c o n f .u n iv .d r .1 8 . I l i e C â n t ă in g in e r1 9 . D o m I a n c u in g in e r2 0 . S p e r a n ţ a C o l d e a f i z ic ia n .
, - 2 1 . C a i u s C o m ş a in g it ie r2 2 . N i c o l a e G r o s u c o lo n e l r e z e r v ă -2 3 . R o m u l u s N e g r e a - m e d ic p r i m a r g i n e c o l o2 4 . C o m e i P e t r e s c u p s i h o l o g2 5 . I o n e l T r i ş c ă c e r c e t ă t o r p r . I I2 6 . D o r e l M a n p r e o t2 7 . O c t a v i a n I l i e ş in g in e r2 8 . l o a n C o m a n m e d ic p r i m a r u r o l o g2 9 . A l e x a n d r a L u p u s c u lp t o r3 0 . A d i n a R o g o z a n s tu d e n t ă ■
• 3 1 . C o s m i n F e n e ş a n e c o n o m is t
Candidaţii [1. G r i g o r e Z a n c . . . p r o f e s o r2 . I o a n R u s in g in e r3 .V i c t o r R o m u l u s C o n s t a n t i n e s c u in g in e r4 .G r a ţ i a n Ş e r b a n in g in e r
. 5 . L i v i u M e d r e a in g in e r6 . A l e x a n d r a A p a h i d e a n ' e c o n o m is t7 .P e t r a L i t a n in g in e r8 . A l e x a n d r a I r i m i e m e d ic p r i m a r c h i r u r g9 . L i v i u N e a g • in g in e r1 0 . A l e x a n d r a M o r a r u p r e o t1 1 .l o a n B o r z a in g in e r
- 1 2 .M a r iu s B o r d e a * • in g in e r1 3 .D a n C a n t a . ' i n g in e r14 . V i c t o r C h e r e c h e ş i u in g in e r •1 5 .V a s i l e S o p o r a n • in g in e r1 6 .C o m e l B ă d i c ă # in g in e r1 7 .1 u s t in M i h e ţ , in g in e r1 8 .I o a n B a l o t a . i n g in e r1 9 . P e t ru H e r c u l e a in g in e r2 0 . M i h a e l a R o z o r in g in e r2 1 .V a s i l e C o z n i a p r o f .u n iv .d r . -2 2 . A l c x a n d r a F ă r c a ş a r t is t l i r ic2 3 .1 1 a rie I v a n ; T d r . in g . z o o t e h n i s t .2 4 .E l e n a U s a t e in g in e r a g r o n o m .2 5 .S a b i n C o t u l m e d i c p r i m a r2 6 . C o c e a n P o m p e i p r o f .u n iv .d r .2 7 .D u m i t r a G a b o r . ^ m e d i c v e t e r in a r2 8 .C o s t a n C r i s t e a d r . in g .z o o t e h n is t2 9 . I o a n T . R u s i n g i n e r , ■3 0 .A u r e l i a C r i s t e a e c o n o m is t3 1 .P e t r a B r â n z a ş in g in e r3 2 . A n c a M u r e ş a n ju r i s t .
- 3 3 .R u x a n R o ş e a in g in e r3 4 . A d r i a n a G r e a b u in g in e r .
* 3 5 . L i v i u B o t a in g in e r3 6 . 0 v i d i u C ă l i n in g in e r • ’3 7 . A l e x a n d r a M ă g d a ş in g in e r3 8 .V a s i l e M u r e ş a n ' . m e d i c p r i m a r f i i z i o l o g3 9 .A n c u ţ a A b r u d a n . . s t u d e n t ă „
. 4 0 .C ă l i n a R e t i ş a n a n a l i s t p r o g r a m a t o r4 1 .D u m i t r a C i p l e u , p r o f e s o r4 2 .M a r i a n ’a M a i e r ' i n g in e r a g r o n o m4 3 . C o s m i n a B a l in g in e r4 4 . V i r g i l I g a ’ in g in e r4 5 . M i r c e a J o r j j u r i s t
Candidaţii pentru consiliul Municipal C luj-Napoca.• d i r e c t o r , L i c . “ E m i l R a c o v i ţ ă ” -
- p r e ş e d in t e C A S . C . " N a p o c a ” S A - c a n d i d a t l a p o s t u l d e p r i m a r a l m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a
p a t r o n , S C ’ B e r i d a v a ’ S R L .C l i n i c a C h i r u r g i e I I
• R A T U CD i r e c ţ i a G e n . a F i n a n ţ e l o r P u b l i c e p r e ş e d . C . N . S . R . L . 'F r ă ţ i a - •
. p a t r o n , S C “ H a p p y - D a y ” .d i r . g e n . S C " M i n e s a ” S Av i c e p r i m a r • •
. s e c r e t a r a l U n i u n i i V a t r a R o m â n e a s c ă - C l u j *m a n a g e r R A D Pp r e s e d . C A ” T r i c o r n L u x ” , '
' d i r . f i l i a l a A . C . R . C l u j =.C l i n i c a C h i m r g i c I I d e c a n u l F a c u lt ă ţ i i d e S t o m a t o l o g i e I . C . P . I . A . F . C l u j - N a p o c a p r o f . d r . i n g . U T C - N c o n f . u n i v . d r . U n i v . d i n O r a d e aA z o v d a c s .r . l . C l u j - N a p o c a „p r e ş . “ F u n d a ţ ie i p e n t m P r o t e c ţ i e S o c i a l ă G e n e r a l ă d i n R o m â n i a ” - f i l i a l a C l u j c o n f u n i v . d r . U M F C l u j S C “ A T C O M ” S . A .I n s t i t u t u l d e Ş t i in ţ e le E d u c a ţ i e i .l e c t o r u n iv . U B B S . N . C . F . R .ş e f lu c r ă r i d r . U M F C l u j P a l a t u l C o p i i l o r C l u j F a c u l t a t e a d e L i t e r e U B B
, a d m in i s t r a t o r , S C R T H L t d
Consiliul Judeţean Clujc o n f .u n i v .d r . U B B c o n f . d r . i n g . U T C - Np r o f . d r . i n g . U T C - N , P r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i J u d e ţ e a n C l u j v i c e p r e ş e d in t e a l C o n s i l i u l u i J u d e ţ e a n C l u j m a n â g c r R A D PP r e ş e d . C . A . S C “ T u r i s m T r a n s i l v a n i a ” S Av i c e p r e ş e d in t e a l C o n s i l i u l u i J u d e ţ e a n C l u jI n s t i t u t u l O n c o l o g i c „ I . C h i r i c u ţ â ” C l u j - N a p o c ad i r . g e n . R A T U C C l u j - N a p o c ap r o f . u n i v . d r . F a c u l t a t e a d e T e o l o g i e O r t o d o x ăD i r . a d j . “ C im e n t u l “ T u r d a
• D i r . e e . ’ T n d u s t r ia S â r m e i “ C â m p i a T u r z i ip a t r o n S C ” C o n s i z o - P r o t e c t i m “ S . R . L .m a n a g e r , S C ” T a s m a n ” S R Lp r o f . u n i v . d r . U T C - Nd i r e c t o r , “ A g r o m e c ” G h e r l a •
- C R S A D e jd i r e c t o r S . C . V E L C O N S ” S . R . L . a d m in i s t r a t o r C a n t i n a d e A j u t o r S o c i a l T u r d a
• p r e ş e d . F o r u m u lu i J u d e ţ e a n a l F e m e i l o r P D S R : d e c a n a l F a c u lt ă ţ i i d e M e d i c i n ă - V e t e r i n a r ă
p r o f . u n i v . d r . , A c a d e m i a d e M u z i c ă “ G h e o r g h e D i m a ” D i r . a d j . D i r e c ţ i a G e n e r a l ă p e n t r u A g r i c u l t u r ă ş i A l i m e n t a ţ i e p e n s i o n a r ă
‘ p r o f . u n i v . d r . U M F ' • .d e c a n a l F a c . d e G e o g r a f i e ■ Ap a t r o n S . C . ” C a n d i a P r o d i m p e x ” S . R . Ld i r . D i r e c ţ i a J u d e ţ e a n ă d e A n i e l i o r a r e ş i R e p r o d u c e r e î n Z o o t e h n i e d i r . t c h n ic ” A . C . I . ” S . A . 'd i r e c t o r , “ U n i t a “ S A p r o f . d r . i n g . U T C - N '
- S C “ N a p o t r a n s G m p ” .R A D P C lu jp r o f . , G r u p u l Ş c o l a r “ A v r a m I a n c u ” -
; a d m in i s t a t o r , R e g i a A u t o n o m ă a D r a m u r i l o r J u d e ţ e n e c o n s i l i e r p a r l a m e n t a r , 'd i r e c t o r g e n e r a l C o o p . ” M e t a l u r g i a ” • ■d i r e c t o r , P o l i c l i n i c a T B C - U n i v . “ D i m i t r i e C a n t e m i r “ ' ' .d i r . B i b l i o t e c a " O c t a v i a n G o g a “ ş e f b i r o u p a r l a m e n t a rD i r e c ţ i a G e n e r a l ă p e n t r u A g r i c u l t u r ă s i A l i m e n t a ţ i e“ S o m v e t r a “ S . A G h e r l ap e n s i o n a rj u r i s t '
îl Aipii‘i ar putea fi■î reclam a dum neavoastră
\ n
-'CL
1891-A fost înfiinţată Fundaţia
Universitară Carol I.
iifll
N e c h itaurmare din pagina 1
(Biblioteca publică din Los Angeleş/ 1994, ‘la. vîrstă de 8 ani, expoziţii personale în Elveţia, Olanda, Italia, Marea Britanie, Australia, Singapore, Noua Zeelandă), diplome speciale (De la inim ă la inimă/Fundatia Andre
:u*~.‘.‘Atelierul meu este palatul meu
Agassi, Artist Ofiicial/A 39-a ediţie a Premiilor Anuale Grammy, Polaroid Corporation/A 50-a aniversare P o rtre tu l Americii, Siam Yamaha Corporation/Unul pentru toţi şi toţi pentru unul, Fundaţia Frank Sinatra), colecţii publice speciale (Muzeul Alexander Brest/Jacksonville/Florida,Muzeul Internaţional Children’s Art din San Francisco, Muzeul Le Petit Palais din G eneva, Galeria C e leb rită ţilo r Rock and Rol 1/ C levcland, C o lecţia Vatican din Roma,...), colecţii particulare speciale (S tephcn B aldw in, Phil Collins,
Catheririe Deneuve, Melissa Etheridge, Woopi Goîdberg, Little Richard,...), apariţii în mass-media internaţională (BBC, CBS Sunday Moming, Chicago Tribune, Cronache Italiana, Le Monde Paris, Romanian Panorama, Sunday Times London,...), cărţi (Outside the L ines/A tlan ta, 1996, A lex an d ra
j Nechita: Child Prodigy, lO j Painter with H eart and f ţ i Soul, P a r is ^ 1998).
f f i i Trebuie sâ admiteţi şi să ‘ r e c u n o a ş t e ţ i ,
impresionant! Mai ales că este vorba despre o
I tînără care reţine interesul / internaţional de la vîrstă.
Î5| de 9 ani, debut care i-a şi i adus (re)numele de Micul Picasso.
Este şansa Muzeului Naţional de Artă Cluj de a găzdui, este şansa Centrului de Studii Transilvane de a contribui la prezenţa artistei la Cluj-Napoca, este şansa Alexandrei Nechita de a fi prezentă pentru prima dată, oficial, în faţa publicului clujean şi a specialiştilor, este şansa m uzeografei , Andreea Radu şi, nu în
ultimul rînd, şansa noastră de a o vedea, de a-i admira cele 60 de lucrări într-o expoziţie deschisă pînă în 14 mai, ce poate fi vizitată zilnic între orele 10-19, inclusiv în zilele de luni şi m a rţi , vernisaj prezent şi pe IN TER N ET datorită Universităţii “Babeş-Bolyai”. Lucrări care atestă un . ta len t de excepţie, o m a'turitate surprinzătoare, un discurs plastic coerent, de culoare, de m are expresivitate şi forţă, care au făcut din Alexandra Nechita un nume de talie mondială, de referinţă în artele plastice contemporane.
“Vreau să Jiu cunoscută ca Nechita” ,
Alexandra NECHITA: “Nu vreau să fiu comparată cu nici un artist. Vreau să fiu cunoscută ca Nechita. Atelierul este palatul meu... Pictura nu este o muncă, este deopotrivă plăcere şi pasiunea mea. Cfed că oricine âr putea face ce fac eu, dacă şi-ar dori-o într-adevăr. Talentul şi îndemînarea se dezvoltă odată cu practica, cu cît munceşti mai mult. Vreau să vedeţi în interiorul picturilor mele şi nu doar să le priviţi • A fost o posibilitate bună pentru mine de a veni în România în timpul Sărbătorilor de Paşti, să simţi Credinţa în fiecare om. Christos a- înviaţ! A fost şi bucuria de a vedea în oameni iubire pentru Dumnezeu. Şi pentm toate aceste bucurii vreau să-i mulţumesc dom nului Buzura, pentru tot efortul depus. _ V reau să mulţumesc şi Muzeului Naţional de A rtă Cluj pentru interesul şi sprijinul pe care-1 acordă artelor plastice, muzeu căruia îi donez o lucrare de-a mea. Vreau să le mulţumesc părinţilor care îşi încurajează copiii în dezvoltarea pasiunilor lor /• Relaţia mea cu Picasso a fost dezvoltată de mass- m edia, acesta este adevărul istoric al apropierii m ele de Picasso. M-am gîndit de multe ori cum s-a ajuns la această relaţie. Dar doresc ca lurtîea să o vadă pe Alexandra Nechita •Lucrez la mai multe tablouri deodată, două, trei, depinde şi de temele abordate. Mă încearcă emoţiile si sentimentele
momentului respectiv. Sînt şi momente în care lucrez spontan şi intuitiv. Rostul unui artist este să înveţe, să crească cu fiecare lucrare , să renoveze. Voi încerca şi alte modalităţi plastice. Văd o creştere în culori, linii,' forme. Toată viaţa va fi marcată de o diferenţă în lucrări • Sîntem o familie extrem de unită, de apropiată. Familiile din România sînt foarte unite, nu ca cele din Statele Unite. Datorită
•părinţilor am avut posibilitatea să vizitez locuri deosebite, să văd şi să cunosc, să trăiesc experienţe deosebite, am avut şansa să-mi petrec, copilăria poate nu cum o fac alţii. Şi dacă ar fi să aleg, tot la pictură m-aş întoarce. Sînt recunoscătoare părinţilor care m-au ajutat să ajung la acest stadiu, dar şi la cel al aprecierii copilăriei”.
M —*iictr/iA-,
"Păsările
T e a t r u
în premieră la Teatrul
i i 5 5Mizantropul de Moliere
în această seară, de la ora 19, regizorul Tompa Gabor ne invită la im nou regal ţeatral, Mizantropul de Moliere. Satiră acidă la adresa viciilor secolului, de la ipocrizie" şi minciună
la intoleranţă. O ( p r e o c u p a r e j constantă în ( d e m e r s u l
T , ’ 'regizoral al lui* Jî* 1 Tompa Gabor.
^ * ' Regizor pentru' 1*% J \ care Moliere nu
este deloc o
' Tompa Gabor - faţă în faţă cu Moliere
noutate, dacă mă gîndesc numai la j recentul succes i cu Tartuffe pe I acena T hcatre [ dc L’Union din j L i m o g e s ,Franţa, în chiar primăvara acestui an.
Mizantropul beneficiază din nou de o echipă redutabilă de realizatori, Dobre-Kothay Judit (scenografia şi costumele), V isky A ndras (dramaturgia), Laszlo Ju d it (regia tehnică), de o la fel de bună distribuţie, Bogdan Zsolt (Alceste), K ardos R o b e rt (Philinte), Bacs M iklos (Oronte), Gajzago Zsuzsa (Celimene), Kali Andrea (Eliante), Varga Csilla (Arsinoe), Dimeny Aron (Acaste), Orban Attila (Clitandre), Bandi Zsolt şi Nagy Dezso (servitorii Basc, respectiv Du Bois), S ala t Lehel (Magistratul).
Spectacolul din această seară, conceput studio, poate fi audiat la cască în limba română.
Demostene SOFRONF o to : I. PETC U
M a tS M U id iă s a j a M/ Festivalul Internaţional de
Poezie “ Lucian Blaga”
• ediţia a X-a*După cum am
mai anunţat, în tre8 şi 1 0 mai a.c.,vor avea loc, la C l u j - N a p o c a , m a n i f e s t ă r i l e consacrate celei de a X -a ed iţii a F e s t i v a l u l u i In te rn a ţio n a l de Poezie “Lucian B laga” . Şi-au anunţat participarea personalităţi ale culturii, poeţi, exegeţi şi traducători ai operei lui Blaga din
• ţări europene, de peste Ocean, chiar din Extremul Orient şi, fireşte, din R om ânia, cu to ţii fascinaţi de spectacolul' ontologic blagian, care trădează rafinam ent dialectic şi modernitate în demersul poetic. Ei îşi vor face auzite gîndurile în cadrul unor
-sesiun i în plen, pe secţiuni sau’ în cadrul meselor rotunde programate. P înă la această oră, programul manifestărilor Festivalului se prezintă astfel: luni, 8 mai, ora 8,45 - depuneri de coroane la statuia lui Lucian Blaga din faţa B iblio tecii Centrale Universitare, urmate, la ora 9, de deschiderea oficială în Sala “I. Muşlea” a aceleiaşi biblioteci; sesiunea de comunicări m plen va începe la ora 10; ora 13,30 - lansări de cărţi; după- ainiaza, între orele 16-19,30, sesiune de comunicări, p e secţiuni; m arţi,9 mai, de la ora 9,30, mesele rotunde:
Lucian Blaga şi Mihai Eminescu, respectiv Stil şi matrice stilistică; ora 13 - depuneri de coroane Ia statuile poeţilo r Lucian B laga şi M ihai Eminescu, din faţa Teatrului Naţional; ora 14 - vernisajul expoziţiei de pictură la Clubul Casei Universitarilor; după- amiaza, la Studioul Teritorial de Radio Cluj, cu începere de la o ra Î 8 , spectacolul “Acusticon”, cu recitalul poeţilor şi festivitatea de acordare a premiilor Festivalului; cea de a treia zi, mjercuri, 10 mai, programează de la ora 9, în Sala de sticlă a Primăriei clujene, lucrările Simpozionului de literaturi balcanice, cu tema Destinul tra g ic în lite ra tu rile balcan ice , organizat de Fundaţia “Balkanika” . Se intenţionează lansarea celui de al doilea volum editat de Societatea C ulturală “Lucian B laga”, care reuneşte comunicări prezentate la actuala ediţie, precum şi a “Caietelor B laga” . Cea de a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian Blaga” este organizată de: Societatea Culturală “Lucian Blaga”, Consiliul Judeţean Cluj, Biblioteca Judeţeană “O. Goga”, Uniunea Scriitorilor - Filiala Cluj, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului, Centrul Creaţiei Cluj, Studioul Teritorial de Radio Cluj, Biblioteca .C entrală Universitară “Lucian Blaga” şi Editura Clusium.
Lansare de carte _______Centrul Judeţean al Creaţiei Cluj şi
Asociaţia Scriitorilor invită publicul la
lansarea cărţii intitulate Album de familie (proză scurtă) de Lola Maria Ţâmbrescu ~ Ciupeiu. Despre noua apariţie editorială vor vorbi: Florentina Florescu, Mircea Petean, Persida Rugu, Constantin Zămescu. Lansarea va avea loc mîine, 4 mai a.c., ora 13, la sediul Asociaţiei Scriitorilor.
Ajutaţi Teatrul PUCKAsociaţia Luptătorilor din Revoluţia
Română Decembrie ’89 Cluj-Napoca lansează Apelul UN BAN PENTRU PUCK,. UN BAN PENTRU BUCURIA C O P IIL O R , destinat strîngerii de fonduri pentru' finalizarea lucrărilor de renovare a sălii Teatrului. Lucrările, începute cu mai bine de 5 ani în urmă, trenează datorită lipsei unei finanţări adecvate, suma necesară la ora actuală fiind estim ată la1.380,000.000 lei. P rin iniţierea apelului,' ALRRD ’89 Cluj-Napoca doreşte să ajute Teatrul de Păpuşi P.UCK să-şi serbeze, în decembrie 2000, împlinirea a 50 de ani de activitate. Donaţiile pot fi făcute direct, la Banca "Dacia Felix", Piaţa Unirii nr. 31, Cluj-Napoca, sau prin virare în Cont nr. 251105001714077-BDF Sucursala Cluj-Napoca.
Lecturi cotidiene
Degetul care arată luna...
LUNA ÎN ŢĂNDĂRI. Poeţi români -10 ani de haiku. Antologie aniversară
de Florin Vasiliu şi Mioara Gheorghe, Bucureşti, Editura HAIKU, 2000, consemnează împlinirea a 10 ani de la fondarea revistei cu acelaşi nume şi a 9 de la aceea'a Societăţii Române de Haiku, de către niponologul şi poetul. Florin Vasiliu.
E CERCUL DE STUDII'DE POEZIE,SCURTA
« >x T y (r / '~ , r 2 , *
. ‘ * X / ■ P O E Ţ I R O M A N I ' 'iw- j j y . *.
«jjf I , | J l g
î• • ANI DE HAIKU„ \
v jA / ' t ,
â Ş â i S iP- A : •* Florin Vasiliu şl M ioara G heorghe
r - t- a v *"> _ sşqr w
EDITURA HAIKU ^
“Un haiku nu are un scop şi nici nu hăzuie să fie frumos în sine. El nu are valoare şi nu este analizabil. El este aproape un obiect. Un.haiku nu este altceva decît, ca să reluăm o celebră metaforă Zen, degetul cu care'cineva arată luna, dar, cum spune Suzuki, vai de cel ce ia degetul drept însăşi luna”, preciza în 1972 poetul Cezar Baltag în
capitolul despre specie din volumul “Eseuri”. . . '
în cuvîntul in troductiv , Florin, Vasiliu explică efervescenţa speciei la noi prin relaţiile directe, culturale şi mai apoi diplomatice, începute încă de , la sfîrşitul secolului al XlX-lea, enumeră volume apărute la noi despre Japonia şi autori români de prestigiu care au abordat, mai mult sau mai puţin fidel, această floare exotică a liricii, astăzi universală.
Antologia cuprinde 67 de autori între care. şi 11 clujeni (o proporţie măgulitoare): Aurel Rău; Mircea Petean, Cornelia Cociş, Iulian Dămăcuş, Olimpia Brendea Deşliu, Gabriela Groza, loan Marinescu, Ana Marinoiu, loan Pop, Teofil Voinescu şi Octavian Gr, Zegreanu. Pentru a confirma frumuseţea fragilă a haiku- ului românesc cităm din volum: “Eşti toată un ieri. / O fereastră cu dalii / sub un tum gotic”. (Aurel Rău), “Azi noapte / zăpada ne-a astupat urmele - / încă un dosar clasat” . (M ircea Petean), “Clar de lună - / Foşnesc magnolii / trezite din somn.” (Gabriela Groza), “Vezi primăvara, / cum se clatină / pe picioare de iezi”. (loan M arinescu), “Dîra de fum / ' înmărmurită de-ngheţ / propteşte ' cerul”. (Teofil Voinescu) şi “în .frunza palmei, / o buburuză / dezleagă viclene răscruci” (Ana Marinoiu).
C O M P A N I A P h i l i p ? M o r r i s e s t e c e a m a i m a r e c o m p a n i e p r o d u c ă t o a r e d e b u n u r i d e c o n s u m p r e a m b a l a t e d i n l u m e ş i l i d e r u l m o n d i a l a l p r o d u c ă t o r i l o r d e ţ i g ă r i . P r i n t r e p r o d u s e l e s a l e c e l e m a i c u n o s c u t e s e n u m ă r ă M a r l b o r o , c e a m a i v â n d u t ă ţ i g a r ă d i n l u m e , L & M , B o n d S t r e e t ş i a l t e m ă r c i . ’P h i l i p M o r r i s î ş i c o n s o l i d e a z ă e c h i p a d e d i s t r i b u ţ i e d i n C l u j ş i e s t e î n c ă u t a r e d e t i n e r i a m b i ţ i o ş i ş i d e v o t a ţ i c a r e s â i s e a l ă t u r e l a r e a l i z a r e a a c e s t u i i m p o r t a n t p r o i e c t .
CONTROLOR DE STOCP O Z I Ţ I A C o l e g u l n o s t r u v a a d m i n i s t r a c e n t r a l d e d i s t r i b u ţ i e d i n C l u j , s u p e r v i z â n d o p e r a ţ i u n i l e d e d e s c ă r c a r e , g e s t i o n a r e ş i d e p o z i t a r e a ţ i g ă r i l o r ş i m a t e r i a l e l o r p u b l i c i t a r e ş i e f e c t u â n d c o n t r o l u l s t o c u r i l o r d e ţ i g ă r i ş i d i s t r i b u ţ i a a c e s t o r a l a c l i e n ţ i .
P E R S O A N A C a n d i d a t u l a l e s t r e b u i e s ă î n d e p l i n e a s c ă u r m ă t o a r e l e c r i t e r i i :
2 - 3 a n i e x p e r i e n ţ ă î n t r - o p o z i ţ i e s i m i l a r ă ( s u p e r v i z a r e a ş i o r g a n i z a r e a t u t u r o r o p e r a ţ i u n i l o r l e g a t e d e a d m i n i s t r a r e d e p o z i t ) p e r m i s d e m o t o s t i v u i t o r i s t e l i b e r a t d e I . S . C . I . R . s p i r i t d e e c h i p ăa p t i t u d i n i d e c o m u n i c a r e ş i o r g a n i z a t o r i c e f l e x i b i l i t a t e ş i i n i ţ i a t i v ă p e r m i s d e c o n d u c e r e c a t e g o r i a B c u n o ş t i n ţ e s o l i d e o p e r a r e P C ( W o r d , E x c e l )
D a c ă a v e ţ i s u b 3 0 d e a n i , s t a g i u l m i l i t a r s a t i s f ă c u t ( p e n t r u c a n d i d a ţ i i d e s e x m a s c u l i n ) ş i d o r i ţ i s ă v ă a l ă t u r a ţ i e c h i p e i n o a s t r e d e p r o f e s i o n i ş t i d i n C L U J , v ă r u g ă m t r i m i t e ţ i C V - u l ş i s c r i s o a r e a d e i n t e n ţ i e m e n ţ i o n â n d p o z i ţ i a p e n t r u c a r e a p l i c a ţ i l a f a x : 0 1 / 2 2 4 - 2 8 9 1 î n a t e n ţ i a I r i n e i B a d e a p â n ă l a d a t a d e 1 0 m a i .
CHITANŢE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE
SI ALTE IMPRIMATE FISCALEl e p u t e ţ i c u m p ă r a d i n
P - t a U n i r i i n r T Z l
CentnJ de limbi Modeme
' A c c e s sL/NGUĂGE CENÎRE
Established with the assistance of the British Council and the Open Societ)' Foundation •
Anunjă o nouă serie de cursuri de• Engleză generală (toate nivelurile)• Engleză pt. examenele Camhridge/TOEFL• Engleză pentru afaceri / medicină• Engleză pt. bacalaureat / adm itere• Romanian for Foreign Students
înscrieri: Zilnic, 10°°-18", Recepţie, etaj 1Test de plasare în grupe: 12 mai 2000, ora 17.00
Cursurile încep in 22 mai 2000 (2 x 3 ore/săptămână) Certificate avizate de M inisterul Educaţiei Naţionale
Str. Ţebei n r 21, corp C , et 1-2, Cluj-Napoca Tel/fax: 064-420 476;
E -m ail: ofTicc @ acccss.ro In te rn e t: h ttp ://«-m v.acccss.ro
ACCESS Ls a Founder A fember of * '• ţ Romanian
Q t Associalîon fo rQ u il i iy
est î l.anguage
•-PomeniO’ S«r*kes
OI/FST lt an A ttnciole Mrmhrr of
S p i t a l u l o r ă ş e n e s c G h e r l a a s o l i c i t a t d e l a A g e n ţ i a d e P r o t e c ţ i e a
; M e d i u l u i C l u j a u t o r i z a ţ i a d e m e d i u n e c e s a r ă f u n c ţ i o n ă r i i
s p i t a l u l u i s i t u a t g î n G h e r l a , s t r a d a s
H o r e a , n r . 2 . . '
A D E V Ă R U L .• de Cluj
UOuetS • n « IUN !>»<*« * DOC»NX W» Ol»* 9* J * -CI I
■ r s * . J u Z -j i f
SC SANEX SAC lu j - N a p o c a , s t r . B e iu ş u lu i n r . 1 , C C J C lu j - O R C n r . J 1 2 /4 /1 9 9 1 ,
C F - R 1 99 02 8 C a p i t a l s u b s c r i s ş i v ă r s a t : 2 4 1 .5 5 1 .4 3 6 .0 0 0 le i
' C O N V O C A R EC o n s il iu l d a A d m in i s t r a ţ i e a l S C S A N E X S A c u s e d iu l î n C lu j - N a p o c a ,
s t r . B e iu şu lu i n r . l , c o n v o a c ă A d u n a r e a G e n e r a lă E x t r a o r d i n a r ă a a c ţ i o n a r i lo r S C S A N E X S A în d a t a d e 1 8 .0 5 .2 0 0 0 , o r a 1 3 ,0 0 , î n C lu j - N a p o c a , s t r . D o b r o g e a n u G h e r e a n r . 1 7 (C lu b C F R ). S în t în d r e p tă ţ i ţ i s ă p a r t ic ip e to ţi a c ţio n a r ii în re g is tra ţ i la R e g is tru l R o m â n al A c ţ io n a r i lo r S A B u c u re ş ti la s fîrş itu l z i le i d e 0 9 .0 5 .2 0 0 0 , d a tă s ta b i l i tă c a d a tă d e r e fe r in ţă . în c a z u l d e n e în d e p lin ire a c o n d iţ i i lo r d e v a l id i ta te , A d u n a r e a G e n e ra lă s e c o n v o a c ă p e n tr u d a ta de 1 9 .0 5 .2 0 0 0 în a c e la ş i lo c , la o r a 13 ,00 .
O r d in e d e z i : -A p ro b a re a m a jo ră r i i c a p ita lu lu i so c ia l a l s o c ie tă ţ i i p r in a p o r t în n u m e ra r cu
su m a d e 1 2 0 .7 7 5 .7 1 8 .0 0 0 le i, îm p ă r ţ i tă în 6 0 .3 8 7 .8 5 9 a c ţiu n i n o m in a tiv e cu v a lo a re a d e 2 .0 0 0 /a c ţiu n e .
P re ţu l d e v în z a re a l a c ţ iu n ii e s te d e 2 .0 0 0 IeiI a c ţiu n e .In u rm a m a jo ră r i i , C a p . 111 a r t.7 a lin . 1 d in S ta tu tu l s o c ie tă ţ i i a r t.8 a l in | d in
C o n tra c tu l d e s o c ie ta te s e m o d if ic ă ş i v o r a v e a u rm ă to ru l c o n ţin u t:“ C a p ita lu l so c ia l a l s o c ie tă ţ i i 'e s t e în su m a d e 3 6 2 .3 2 7 .1 5 4 .0 0 0 le i îm p ă rţit
în 1 8 1 .1 6 3 .5 7 7 a c ţiu n i n o m in a t iv e c u v a lo a re d e 2 .0 0 0 /a c ţiu n e .”M a jo ra re a c a p ita lu lu i so c ia l s e fa c e c u d re p t d e p re e m p ţiu n e p e n tru a c ţio n a rii
în re g is tra ţi la R e g is t r u l R o m â n a l A c ţ io n a r i lo r S A în d a ta d e 0 9 .0 5 .2 0 0 0 , care e s te d a ta d e re fe r in ţă . A c ţ io n a r i i p o t su b sc rie în r a p o r t c u c o ta d e p a r tic ip a re la c a p ita lu l so c ia l p e c a r e a u a v u t-o la d a ta d e re fe r in ţă , r e s p e c t iv p o t su b sc r ie o a c ţiu n e p e n tru d o u ă a c ţiu n i d e ţin u te la d a ta d e re fe r in ţă .
în c az d e n e s u b sc r ie re in te g ra lă , p a rte a n e s u b sc r isă v a f i o fe r i tă sp re v înzare p rin p la sa m e n t p riv a t e fe c tu a t c o n fo rm p re v e d e r ilo r R e g u la m e n tu lu i n r.' 15/1996 a şa c u m a fo s t a p ro b a t p r in O rd in u l C N V M n r.3 0 /1 9 9 6 . N o i le a c ţiu n i n u se em it p e su p o rt m a te ria ! , ci p r in în s c r ie re în c o n t la R e g is tru l R o m â n a l A c ţio n a r i lo r SA .
V o tu l p a r t ic ip a n ţ i lo r e s te d e s c h is .A c ţio n a ri i p o t c o n su lta m a te r ia lu l p riv in d p ro p u n e re a d e m a jo ra re a c ap ita lu lu i
so c ia l la s e d iu l s o c ie tă ţ i i în c e p în d c u d a ta d e 1 5 .0 5 .2 0 0 0 .A c ţio n a r i i p o t p a r t ic ip a p e r s o n a l sau p r in re p re z e n ta r e p e b a z ă d e p ro c u ră
sp e c ia lă s a u p ro c u r ă a u te n t ic ă . F o rm u la re le d e p ro c u r i s p e c ia le d e re p re z e n ta re se p o t r id ic a d e la s e d iu l s o c ie tă ţ i i , ia r d u p ă c o m p le ta r e s e d e p u n la s o c ie ta te (S e rv ic iu l a c ţ io n a r ia t ) p în ă în d a ta d e 1 7 .0 5 .2 0 0 0 . C a l i ta te a d e a c ţio n a r se d o v e d e ş te c u b u le t in s a u c a r te d e id en tita te , m a n d a t a u te n t ic s a u p ro c u ră d e re p re z e n ta re .
In fo rm a ţi i s u p lim e n ta r e la te l. 0 6 4 -4 1 5 .2 0 0 , 4 1 5 .2 1 0 in t.1 2 5 (3388771)
| C O M PA N IA FA R M A C EU TIC A M U LTIN A TIO N f * *
aitgajînd:
JA N S S E N -C IL A Gîşi extinde activitatea
I
<- INTERIOR
MOCHETE _.-TRAFIC
L IN O LEU M INTENSC O V O A R E: - lînă, sintetice
Reprezentant Medical în Cluj-Napoca
Condiţii:• 25-30 ani;• medic• comunicativ, dinamic, talent organizatoric, disciplină şi auto-control;• minte analitică şi flexibilă;• cunoştinţe bune de engleză;• permis de conducere;• preferabil operare PC.Responsabilităţi:• informarea lumii medicale desprejrrodusele Janssen-Cilag;i!• analiza pieţii farmaceutice;• dezvoltarea şi executarea planurilor promoţionale.
| Trimiteţi pînâ Ia 10 mai, Curriculum Vitae în engkWUJ | scrisoare de motivaţie şi fotografie la sediul T eopharm ,|, B-dul. Prof. Gh. Marinescu nr. 41, sector 5, Bucureşti sau,
pe fax la numărul 01/410.86.59. (3715113) I
A -/ • . - M O N TA R E şiAsiguram <7■ -T R A N S P O R T centra cost
la co m an d ă - m ochetă persona liza tă :- 2 9 d e m o d e l e t r a f i c i n t e n s d c p r o v e n i e n ţ ă I t a l i a , B e l g i a- 4 9 d e m o d e l e i n t e r i o r
^ v S im ■
Adresa;.<Au reJlţVl a icuVls ® t § I ^ ,în9a Vla cinematograful Mărăşti
C oopera tiva d e C onsum M ih a i V iteazu a n u n ţă LICITAŢIE de închirieri de spaţii:
- Complex comercial e t I;- Complex prestări et. I.
Licitaţia va avea loc în data de 15 mai 2000, ora 12, la sediul Cooperativei Mihai Viteazu, str. Principală nr. 927.
în căz de neadjudecare, licitaţia se va ţine săptâmînal în ziua de LUNI la aceeaşi oră. - '
Informaţii: tel. 197.828 Clujtei. 134 Mihai Viteazu. (5717049>
P en tru a v ă a s ig u r a in c o n tin u a re u n a b o n a m e n t la z ia r u l A D E V Â R U Lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . ^
E 'a lu â r i d eE'a ! u a r e a . p^ ° ° ^ '*« uivel„,ni de ° °gic5 * * p e tf
Cunoaşterea punc,el0r t a .O nouă ierarhizare
<*/ePerfecţionarea grilelor de salarizare Identificarea nevoilor specifice de instrui
A c d V a ^ n o » ^ d e z v o l t a r e orga n h
- ——w
Human rtseurcci Consulting •
S°rWsaţŞS*
•.ca V-î-“
\
• V î n d u r g e n t a p a r t a m e n t 2 c a m c r c c o n f o r t I , d e c o m a n d a t , m o d i f i c ă r i i n t e r i o a r e , b a r , l i v i n g , z u g r ă v i t l a v a b i l , b a l c o n î n c h i s , f i n i s a t , g r e s i e , f a i a n ţ ă , p o d e l e , m e r i t ă v ă z u t . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )• V î n d u r g e n t a p a r t a m e n t 2 c a m e r e , P - ţ a A b a t o r , b a l c o n M n c h i s , c u t e l e f o n , p a r c a r e , f i n i s a t , g r e s i e , f a i a n ţ ă , p a r c h e t . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )• C u m p ă r a p a r t a m e n t I c a m e r ă z o n ă
C e n t r a l ă s a u semicentrală, c u r a t ,n f o r t 1 . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )
a p a r t a m e n t 1 c a m e r ă , c o n f o r t I , M ă r ă ş t i , e t a j 2 , b a l c o n î n c h i s , U n :s a t . g r e s i e , f a i a n ţ ă , p a r c h e t . T e l . j ' î O.4 2 3 . ( A g . i ). V i n d a p a r t a m e n t 5 c a m e r e , u i i r a c c n t r a l , S t r . A v r a m l a n c u , c o n f o r t 1 m ă r i t , 1 2 0 m p , f i n i s a t , l u m i n o s . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )
. V i n d a p a r t a m e n t 4 c a m c r c , c o n f o r t | m ă r i t , e t a j u l 1 , z o n a G r ă d i n i i B o t a n i c e , s u p e r f i n i s a t , 3 b a l c o a n e î n c h i s e , c u g a r a j s u b b l o c r a c o r d a t | j a p ă ş i c u r e n t , z u g r ă v i t î n l a v a b i l . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i ) .• V î n d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e , P - ţ a M i h a i V i t e a z u l , p a r t e r , c u g a r a j d in b e t o n , t e l e f o n , n e f i n i s a t . T e l .4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )• V î n d c a s ă 4 c a m e r e 1 6 0 m p , în G r u i a , g a r a j s u b c a s ă , 9 8 0 m p g r ă d i n ă , f i n i s a t ă , 2 p i v n i ţ e , 2 t e l e f o a n e , b a i e , b u c ă t ă r i e , m a n s a r d ă , 5 f o c u r i g a z . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )
D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t 4 c a m e r e , M ă n ă ş t u r , f a i a n ţ a t , c u g r e s i e , t e l e f o n , c a b l u , b a l c o n , e t a j u l 1 . T e l .4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )• S o c i e t a t e d e i n t e r m e d i e r i i m o b i l i a r e a n g a j e a z ă a g e n ţ i p e n t m m u n c ă d e t e r e n , c o m i s i o n a t r a c t i v . T e l . 4 3 0 . 4 2 3 . ( A g . i )
VINZARICUMPĂRĂRI
• V î n d , u r g e n t , a p a r t a m e n t 3 c a m e r e , u l t r a c e n t r a l , d e c o m a n d a t , c o n f o r t s p o r i t , g a z , t e l e f o n , T V C a b l u . T e l . 1 9 - 3 8 - 4 0 . ( 9 9 5 8 0 7 )
• A t e n ţ i e f i r m e ! C ă u t a ţ i s ă c u m p ă r a ţ i u n s p a ţ i u p e n t r u : d e p o z i t e n - g r o s , m a t e r i a l e d e c o n s t r u c ţ i i , d i s t r i b u ţ i ec o m e r c i a l ă , s e r v i c e a u t o ? A v e m n o i : c a s ă 5 c a m e r e , 2 i n t r ă r i , u ş i b l i n d a t e , c u r t e 5 8 0 m p , p a r c ă r i c a m i o a n e , p o s i b i l ă e x t i n d e r e a ; t e l e f o ni n t e r n a ţ i o n a l , p r e ţ 8 5 0 0 0 D M , n e g o c i a b i l , T V A d e d u c t i b i l , s t r . C â m p i n a n r . 3 ( c a r t i e r B u l g a r i a - d i n s t r . F a b r i c i i ) . T e l . 0 9 2 - 5 0 - 7 9 - 7 4 . ( 8 8 7 0 0 1 )
• V î n d g a r s o n i e r ă c o n f o r t I , e ta j I , c a r t i e r M ă n ă ş t u r , o c u p a b i l im e d i t .
T e l . 1 6 - 1 4 - 5 8 . ( 8 8 6 9 5 9 )
• P e r s o a n ă f i z i c ă v î n d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e G r i g o r e s c u , p e B i h o r u l u i l i n g ă B i o m e d i c a , l a p r e ţ n e g o c i a b i l . T e l . 0 9 4 - 2 9 - 6 2 - 3 7 . ( 8 8 6 9 7 4 )
• V î n d D a c i a 1 4 1 0 , a l b , b o r d C N , a n 1 9 9 7 ,4 0 m i l i o a n e l e i n e g o c i a b i l . T e l . 4 3 - 1 6 - 3 9 ; 0 9 5 - 4 1 - 0 5 - 2 8 , ( 9 9 5 8 0 9 )
• V î n d m o b i l ă d o r m i t o r , c a n a p e l e , d u l a p b u c ă t ă r i e , m a s ă c u 4 s c a u n e b u c ă t ă r i e , c h i u v e t ă f o n t ă ş i d e p o r ţ e l a n , c a z a n c u p r u d e b a i e , T v s p o r t , c o v o r p e r s a n 1 ,9 0 / 3 m , g a l e r i i p e r d e l e , m ă s u ţ ă b u c ă t ă r i e , r e ş o u g a z 2 o c h i u r i , f o t o l i u , l a m p ă c u p i c io r , t a b l o u r i . I n f o r m a ţ i i z i l n i c î n t r e o r e l e 9 - 2 0 t e l . 1 3 - 0 1 - 3 3 . ( 9 9 7 4 9 5 )
Citiţizilnic
ADEVĂRULde
• V î n d c ă r ă m i d ă e f i c i e n t ă ( 2 5 x 1 5 x 1 3 ) , 1 7 0 0 0 b u c ă ţ i P r e ţ 2 5 0 0 I e i / b u c . T e l . 1 7 - 0 5 - 4 3 0 9 4 - 8 7 - 7 2 - 7 4 . ( 9 9 5 8 1 6 )
• V î n d p u i C o c k e r S p a n i o l n e g r u c u p e d i g r e , c a r n e t d e s ă n ă t a t e , - 2 v a c c i n u r i , d e p a r a z i t a t . T d . 1 7 - 8 8 - 6 8 . ( 8 8 7 0 1 0 )
• V î n d l i n i i d e p r e l u c r a r e h î r t i e i g i e n i c ă - ş e r v e ţ e l e . A s i g u r m o n t a j - î n t r e ţ i n e r e . 0 9 2 - 4 0 2 . 8 8 7 ; f a x : 0 1 3 2 1 . 0 5 . 0 7 . ( 5 7 1 7 0 4 1 )
m m
S .C . G EN ER A L S E R V IC E S G R O U P S .R .L .
a n g a j e a z ă p e n t r u b e n z i n ă r i a 0 MVl u c r ă t o r i c o m e r c i a l i ş i b u c ă t a r i ( f / b )
Cerinţe: - persoane tinere, active, cu aspect plăcut, comunicative;• * studii medii.
Se oferă: posibilitatea de a lucra într-o echipă de prestigiu, un salariu corespunzător efortului depus.
Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un CV, o fotografie recentă şi o scrisoare de motivaţie la adresa:
OP 1, CP 11 CLUJ-NAPOCA, pînă la data de 06.05.2000 Numai candidaţii selecţionaţi vor 11 contactaţi. (3T15111)
.. mt
iP^ i
i „<us
Sim ţiţi că nu mai pu teţi trăi
în această lume în continuă mişcare?
Informaţiile pe,care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!
C O R A M E T
D ep o z it: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075; 094664062REPREZENTANŢA:
• Poli color Bucureşti: vopsele auto, emailuri, lacuri, diluanţi• S inteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri;• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom Cluj: pensule, bidinele; E• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; |• Retco Braşov: chit auto ~ §
Şi multe alte produse chimice; oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.
• D a u în c h i r i e a p a r t a m e n t c u 3 c a m e r e , c e n t r a l , l i b e r , n e m o b i l a t . T e l . 1 3 - 7 3 - 1 3 s a u 0 6 3 - 3 6 - 4 4 - 0 3 . ( 9 9 5 8 1 9 )
P u t e r e a d e a v i n d e c a s u f l e t u l
* D a u î n c h i r i e s p a ţ i u c o m e r c i a l 1 1 0 m p , c u r t e 2 0 0 m p , z o n a P - ţ a M . V i t a z u l . P r e ţ 7 0 0 U S D / l u n ă c u T V A . T e l . 0 9 4 - 2 1 - 6 6 - 6 1 . ( 8 8 6 9 9 8 )
• P-ţa Timotei Cipariu nr.l 5/45 CASE DE MARCATffŞ g jF M F tel/fax:064-190787,198802 F IS C A L E
-preţuri cuprinse în tre 6 .0 0 0 .0 0 0 şi cît m ai piuit-ra te p e 6 luni, 1 an , 2 an i fă ră av a n s -g am ă foarte varia tă : p restă ri servicii, res tau ran te , m agaz ine , superm arket-u ri
DIVERSE
• Cabinetul veterinarV e t e r i n a r i u s d e p e s t r . C a i l a t i s , z o n a G ă r i i a n u n ţ ă n o u l p r o g r a m d e f u n c ţ i o n a r e . Z i l n i c : 9 - 1 4 ; 1 7 - 2 0 , s î m b ă t ă 1 0 — 1 4 . T e l . 1 3 - 4 1 - 5 3 ; 0 9 2 - 8 3 - 1 1 - 2 7 . ( 9 9 7 4 8 3 )
• S - a d e s c h i s C a b i n e t V e t e r i n a r p e s t r . S a m u i l M i c u n r . 5 ! A s i g u r ă m t r a t a m e n t e , v a c c i n ă r i ş i o p e r a ţ i i c h i r u r g i c a l e l a a n i m a l e d e c o m p a n i e . P r o g r a m : z i l n i c 9 - 1 8 ; s î m b ă t a 1 0 - 1 3 . T e l . 1 9 - 8 8 - 9 7 . ( 9 9 5 7 8 0 )
• S o c i e t a t e C o m e r c i a l ă a n g a j e a z ă c o n t a b i l ă , p e n t r u e v i d e n ţ ă p r i m a r ă , ş i m u n c i t o r n e c a l i f i c a t . T e l . 4 0 - 9 2 - 7 1 . ( 9 9 5 7 9 0 ) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
• C a u t f e m e i e p e n t r u m e n a j . T e l . 0 9 4 - 8 0 - 4 7 - 1 5 . ( 8 8 6 9 9 1 )
• Ş o f e r p o s e s o r S c h e n g e n c a u t d e l u c r u . O f e r t e f e l . 0 9 5 - 6 4 - 0 5 - 8 2 . ( 9 9 7 5 0 1 )
ÎN CH IRIERI• D a u în c h i r i e g a r s o n i e r ă , Z o r i l o r ,
1 2 0 D M , p e n t r u 1 -2 i n t e l e c t u a l i . T e l . 1 8 - 9 7 - 8 4 . ( 9 9 5 8 1 1 )
• C a u t î n g r i j i t o a r e p e n t r u f e m e i e b ă t r i n ă , I a ţ a r ă . I n f o r m a ţ i i l a t e l . 4 2 - 0 4 - 6 6 . ( 9 9 5 7 9 5 )
• E n y e d i E r n e s t c u u l t i m u l d o m i c i l i u î n D e j , a l e e a T o m i s n r . 1 6 , a p . 1 2 , j u d . C l u j e s t e c h e m a t l a
T r i b u n a l u l C l u j , c a m e r a 1 6 0 p e n t r u z i u a d e 2 9 m a i 2 0 0 0 î n c a l i t a t e d e i n t i m a t . ( 8 8 6 8 8 9 )
• S C V a l c o n G r u p S R L a n g a j e a z ă a g e n ţ i p a r c a r e . C o n d i ţ i i : v î r s t ă m a x i m ă 4 0 a n i , s t u d i i 1 2 c l a s e . I n f o r m a ţ i i s t r . A v r a m l a n c u n r . 5 4 , î n d a t a 0 3 . 0 5 . 2 0 0 0 î n t r e / o r e l e 1 0 - 1 6 . ( 9 9 5 7 8 5 )
• N u m i t u l G a z d a g E m e r i c c u u l t i m u l d o m i c i l i u î n C l u j - N a p o c a s t r . U n i r i i n r . 2 9 , a p . 1 2 , e s t e c i t a t î n c a l i t a t e d e p î r î t î n d o s a r u l d e d i v o r ţ n r . 1 7 4 4 / 2 0 0 0 a l J u d e c ă t o r i e i C l u j - N a p o c a , l a d a t a d e 8 m a i 2 0 0 0 . _ ( 9 9 5 7 8 7 )
l ) G r i g o r e I o a n d i n 'S f . G h e o r g h e - a d u c m i i d e m u l ţ u m i r i d - n e i B e r e t ă , c a r e c u s e r v i c i i l e s a l e s u p r a n a t u r a l e m i - a r e a d u s " l i n i ş t e a s i b u c u r i a în s u f l e t . A v e a m o f i r m ă p r o m i ţ ă t o a r e î n c a r e i n v e s t e a m a p r o a p e t o t , d a r n u f u n c ţ i o n a , a j u n s e s e m î n p r a g u l f a l i m e n t u l u i . D u p ă o s in g u r ă ş e d i n ţ ă c u l u c r u r i s f i n t e d e l a a c e a s t ă D - n ă , c a p r i n m i n u n e f i r m a m e a a î n c e p u t s â p r o s p e r e , m a i m u l t c a n i c i o d a t ă .
_ 2 ) P r e z i c ă t o a r e a B e r e ta cu d a r u l c e l s f î n t , d i n p r i m a ş e d in ţă m i - a s c o s a r g in tu l v iu . A c u m m ă s im t s ă n ă to a s ă s i l i n i ş t i t ă , c u m e r a m a l t ă d a t ă . M i i d e m u l ţ u m i r i d i n p a r t e a I u i S t r u n g a r u E l e n a d in C lu j . A p e l a ţ i c u î n c r e d e r e l a t e l .0 4 4 / 2 3 5 .7 3 1 ,0 9 4 / 2 9 7 . 9 0 1 J u d . P r a h o v a , V a l e a C â l u g ă r e a s c ă - N i c o v a n i . V i s - a - v i s d e d i s p e n s â n d u m a n . 3 ) P i e t r a r u I o a n d i n P i t e ş t i , a d u c m i i d e m u l ţ u m i r i D - n e i B e r e t a d i n V a l e a C ă l u g ă r e a s c ă - N i c o v a n i - S o s . N a ţ i o n a l ă . A c e a s t ă m i n u n a t ă p r e z i c ă t o a r e , c u h a r u l c e l sfînt si p u t e r i l e s a l e ,m - a m u n i t d in n o u c u f a m i l i a , s i m i - a a d u s f e r i c i r e a în casă. S o ţ i a m ă p ă r ă s i s e c u c e v a t i m p î n u r m ă , p t r . u n b ă r b a t m a i î n s t ă r i t . D u p ă o s in g u r ă ş e d i n ţ ă s - a î n t o r s l a m i n e , p l î n g î n d s i c e r î n d i e r t a r e . 4 ) M i h a e l a d in C o m a r n i c , a d u c m i i d e m u l ţ u m i r i D - n e i B e r e t a . A m a v u t o b o a l ă d e c a r e n i m e n i n u m - a p u t u t v i n d e c a . N u m a i D - n a B e r e t a c u p u t e r i l e s a l e p a r a n o r m a l e m i - a r e a d u s s ă n ă t a t e a s i p o f t a d e v i a ţ ă . 5 ) M ă n u m e s c B u r c e î e a S o r in , s i v r e a u s ă a d u c p e a c e a s t ă c a l e , m i i d e m u l ţ u m i r i ' D - n e i B e r e t a , p t r . b i n e l e c a r e m i l - a f ă c u t . A m a v u t u n c o p i l d e 7 a n i , c a r e a v e a o m a r e f r i c ă , s i p e n o i c î n d n e v e d e a s e s p e r i a ş i f u g e a d in c a s ă î A p e l î n d l a a c e a s t ă D - n ă , a c u m s în t e m o f a m i l i e f e r i c i t ă . 6 ) S t a n c i u I o n d i n S a t u - M a r e : m i i d e m u l ţ u m i r i D - n e i B e r e t a . A m a v u t p r o b l e m e c u s o ţ i a , a v e a m o b o a l ă p e c a r e d o c t o r i i n u a u p u t u t s ă m i - o v in d e c e . A m s u f e r i t d e i m p o t e n ţ ă . A u z i n d d e D - n a
Q
O
O
r.
R E C O N D I Ţ I O N Ă R I
C A R Ţ U Ş E P E N T R U
I M P R I M A N T E
L A S E R J E T S I I N K J E T9
(3714927)
3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 /1 1
T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 .0 4 .2 3 .
B e r e t a p r i n z i a r e s i p o s t u r i d e t e l e v i z i u n e a m a p e l a t c u î n c r e d e r e . D in d o u ă ş e d in ţ e m - a r e z o l v a t s i s în t f e r i c i t c u s o ţ i a m e a . 7 ) T r i m i t a c e s t m e s a j c e l o r c a r e s u f e r ă c u m a m s u f e r i t e u , d e t r e i a n i a m a v u t c o ş m a r u r i c u r ă p o s a t u l m e u s o ţ , s p u n î n d u - m i c ă o s ă v i n s i e u l î n g ă e l . C u p l a n t e l e t ă m ă d u i t o a r e a l e D - ' n e i B e r e t a a m s c ă p a t d e c o ş m a r u r i . 8 ) M ă n u m e s c D o b r e s c u A n g h e l ş i v r e a u s ă a d u c p e a c e a s t ă c a l e m i i d e m u l ţ u m i r i D - n e i B e r e t a ,p e n t r u c ă m - a v i n d e c a t c u p u t e r i l e e i d e o b o a l ă c a r e m ă c h i n u i a z i s i n o a p t e , e p i l e p s i e . A c u m s î n t u n o m f e r i c i t , f a r ă p r o b l e m e . S ă v ă s p u n c e p o a t e v i n d e c a a c e a p r e z i c ă t o a r e : - I m p o t e n ţ a s i o r i c e f e l d e b o a l ă i n c u r a b i l ă ; - E p i l e p s i a ; - F a r m e c e ; A r g i n t u l v iu ; - îm p r e u n e a z ă ; - A f a c e r i p r o s p e r e s i m u l t e a l t e l e . A P E L A Ţ I C U Î N C R E D E R E L A T E L . 0 4 4 - 2 3 5 7 3 1 Ş I 0 9 4 - 2 9 7 . 9 0 1 . ( 2 3 7 2 7 3 8 )
• N u m i t a R o s t a ş V i o r i c a c u u l t i m u l d o m i c i l i u î n C h i n t e n i n r . 1 9 2 e s t e c i t a t ă p e n t r u d a t a d e 15 m a i 2 0 0 0 o r a 8 la J u d e c ă t o r i a C lu j î n p r o c e s c u M a te i M a r t o n p e n t r u a c ţ i u n e î n p r e s t a ţ i e t a b u l a r ă î n d o s a r n r . ’ 1 9 2 7 /2 0 0 0 . ( 9 9 7 4 9 3 )
• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , . V i d r e a n I o a n a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a a c o r d u lu i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l “ L o c u i n ţ ă f a m i l i a l ă ” s i t u a t î n l o c a l i t a t e a F l o r e ş t i , s t r . T u d o r V l a d i m i r e s c u n r . 5 0 A . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c to r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 8 8 6 9 9 0 )
• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 /1 9 9 5 , C a b i n e t u l S t o m a t o l o g i c d r . E u g e n C h io r e a n a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a a u t o r i z a ţ i e i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l : c a b i n e t s t o m a t o l o g i c s i t u a t î n , C l u j - N a p o c a , P - ţ a M i h a i V i t e a z u n r . 3 4 , a p t . 3 . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c t o r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e la s e d i u l ' A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 5 8 1 2 )
• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 /1 9 9 5 , S C W o l f C o m p a n y S R L a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a a u t o r i z a ţ i e i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l : s e d i u s o c i e t a t e c o m e r c i a l ă ş i u n i t a t e d e . p r e lu c r a r e ş i c o n s e r v a r e a c i u p e r c i l o r d e p ă d u r e s i t u a t î n C l u j - N a p o c a s t r . P e t r i l a n r . 9 2 . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c t o r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 5 8 1 4 ) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ’_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ■
PIERD ERI• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e l u p t ă t o r
p e n t r u v i c t o r i a R e v o l u ţ i e i R o m â n e - d i n d e c e m b r i e ’ 8 9 n r . 1 8 1 6 1 . î l d e c l a r n u l . ( 8 8 6 9 7 5 )
• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e l u p t ă t o r p e n t r u v i c to r i a R e v o l u ţ i e i R o m â n e d i n d e c e m b r i e ’ 8 9 n r . 1 8 1 6 0 . î l d e c l a r n u l . ( 8 8 6 9 7 6 )
• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e l u p t ă t o r p e n t r u v i c t o r i a R e v o l u ţ i e i R o m â n e d i n d e c e m b r i e ’ 8 9 n r . 1 8 1 5 9 . ÎI d e c l a r n u l . ( 8 8 6 9 7 7 )
• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e l i p t ă t o r p e n t r u v i c t o r i a R e v o l u ţ i e i R o m â n e d i n d e c e m b r i e ’ 8 9 n r / 1 8 1 6 2 . î l d e c l a r n u l . ( 8 8 6 9 7 8 ) •
• P i e r d u t l e g i t i m a ţ i e R A T U C p e n u m e l e S i l a g h i I l e a n a . O d e c l a r n u l ă . ( 8 8 6 9 8 7 )
• P i e r d u t c a r n e t d e s ă n ă t a t e p e n u m e l e J u r j A n d r e e a A l e x a n d r a . î l d e c l a r n u l . ( 9 9 5 8 0 5 )
• P i e r d u t c a r n e t d e s t u d e n t p e n u m e l e O l t e a n A d e l a . î l d e c l a r n u l . ( 9 9 5 8 0 6 ) '
• P i e r d u t ' l e g i t i m a ţ i e d e s e r v i c i u p e n u m e l e M a r t o n E l e n a . O d e c l a r n u l ă . ( 8 8 6 9 9 5 )
DECESEC O M E M O R Ă R I
• Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Cluj este alături de colegii Doina şi M ircea Silaghi în marca durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Transmitem sincere condoleanţe întregii familii. (3715126)
• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm că scumpul şi iubitul nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic, fost veteran dc război, GLIGOR CURUŢ s-a stins din viaţă în vîrstă dc 81 de ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 3 mai, ora 15, la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată. (886969)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru iiu, soţ, tată şi frate MUREŞAN 10AN AUREL, în urma unui tragic accident. Înmormîntarea va avea loc joi, 4 mai 2000, ora 14, în localitatea Gilău. Dumnezeu să-i odihnească sufletul său bun. Familia îndurerată. (886970)
• Cu adîncă durere şi recunoştinţă aducem la cunoştinţă, după o lungă şi grea suferinţă încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic HUI IULIU, în v îrstă de 72 ani. Înmormîntarea va avea loc în 3 mai orele 14 Ia Cimitirul Central. Dormi în pace suflet blînd. Familia îndurerată.(997489)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă şi bunică TĂUT ILEANA. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 3 mai 2000, ora 12, Ia Capela Cimitirului Central. Fiica Lctiţia şi nepoţii Liana, Bogdan şi Nelu. Dumnezeu s- o odihnească. (886972)
• ALEX suflete!, noi te-am învăţat primii paşi, primele cuvinte, tu ne-ai învăţat să iubim. Timp de 10 ani ne-ai dăruit lumină, candoare şi speranţă. Oricît ne-am ruga, oricît am implora întoarcerea ta, e zadarnic. Erai prea bun şi prea pur şi Dumnezeu te-a vrut lîngă El. Dar ştim că de acolo, de sus, de unde eşti acum, ai să ne aju ţi să mergem mai departe. Trebuie să ne ajuţi iubire, trebuie să ne înveţi să trăim fără tine. Dormi în pace, sufleţel. Gaga şi bunicu. (886980) '
• “Şi te-ai dus dulce minune/ Ş-a murit iubirea noastră.. . “ Odată cu tine a dispărut culoarea, zîmbctul şi bucuria de-a fi. Am să încerc să le reinventez pentru tine şi ai să renaşti asemeni păsării Phoenix. Căci fără tine iubire, nimic nu poate fi. Ai. (886981)
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre bunici PUŞCAŞ VIORICA, la vîrsta de 69 ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 4 mai 2000, ora 13, în Cîmpia-Turzii. Nu o sâ te uităm niciodată şi îţi mulţumim pentru tot ce ai făcut pentru noi. Nepoţii Cătinaş Alin şi Paul cu familiile. (995797)
• Sîntem alături de colega noastră Ioana şi fiica ci Alexandra în marea durere pricinuită de pierderea soţului şi tatălui drag CRISTOLŢAN CRISTIAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la SCCA C onstructorul. (886984)
Aveţi probleme financiare?
1 Doriţi o soluţie/ /
rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
S tr |N a p o ca n r :1 6 T e l e W i ^ F l j i l 9 7 3 0 4
• Sîntem alături de colega noastră Ioana şi fiica ei, în greaua pierdere suferită prin decesul celui care a fost soţ şi tată, CRISTOLŢAN CRISTIAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Şantier 102. (886985)
• S-a stins, la mimai 36 de ani, iubitul nostru soţ şi tată; CRISTOLŢAN CRISTIAN MIREL. Iubirea şi rugăciunile noastre îl vor însoţi mereu. Dumnezeu să-I aibă în paza Lui. Soţia Ioana şi fiica Alexandra. (995803)
• Anunţăm cu durere încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă, a dragului nostru soţ, tată, frate, socru şi bunic, ing. BOCSARDI ANDREI, în vîrstă de 74 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 3 mai 2000, ora 13, la Capela din Cimitirul Central. Familia îndurerată. (886988)
• Înmormîntarea adoratului nostru ALEX ŞCHIAU are Ioc astăzi, 3 mai 2000, orele 15, la Capela Cimitirului Central. Familia. (886989)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost GERGELY DOMINIC în vîrstă dc 84 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de joi 4 mai 2000 Ta ora 13 în C im itirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pacc. Familia îndurerată. (997497)
• Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic GRECU VICTOR, veteran de război, lector universitar la Institutul Agronomic. Înmormîntarea va avea loc joi, 4 mai 2000, ora 12, Ia Cimitirul Central. Familia îndoliată. (887003)
• Cu inimile zdrobite dc durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă, socru şi bunicUNGURAŞ AUGUSTIN (născut în Bczded).Înmormîntarea va avea Ioc joi, 4 mai 2000, ora 14 de la Capela Veche a Cimitirului M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. Nu te vom uita niciodată. (887004)
• Sîntem alături de şeful nostru, ing. Valentin Pop, în marea durere pricinuită de pierderea părin telu i său. Sincere condoleanţe. Colectivul Gresie-Sanex. (995778)
• Sîntem alături de colega noastră, farmacist diriginte Felicia Demeter, în această grea încercare pricinuită de pierderea ta tălu i drag. Odihnească-I Dumnezeu în pace. Colectivul Farmaciei Europharm Napoca. (995786)
• Sîntem alături de colegii noştriu Viorica şi Mircea Silaghi, în durerea pricinuită de stingerea din viaţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe! Colegii de la Serviciul Sinteze- Protecţia Muncii. (886971)
• Tată dragă, socrule drag, bunicule scump, te plîngcm prin fiecare părticică a trupu lu i nostru. Ne-ai provocat o durere mare de tot. S-a întîmplat ceva ireparabil, tc-ai cufundat pe tărîmul unde nu există nici bine, nici rău, sau ştie Dumnezeu, există o speranţă.-Uitarea nu o să-şi aştearnă aripile peste nimic din ceea ce ai fost tu pentru noi. Ai suferit mult, dar aveai în tine bucuria de a trăi, sperai, aşteptai. Dar poţi oare, în ciuda asprimii sorţii să nu nădăjduieşti, cînd e-atît de frumos afară? UNGURAŞ AUGUSTIN-om drag şi scump- dacă am putea te-am aduna din pămînt, din mare, din vînt şi te-am aduce înapoi Ia viaţă - dar nu mai putem face nimic. Cu multă durere în suflet şi în veci nemîngîiaţi, Claudia, Aurel şi Bogdan Iudcan. Odihncşte-te în pace, suflet blînd. (887005)
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din v ia ţă 'a scumpei noastre mame, soacră şi bunică, PUŞCAŞ VIORICA, în vîrstă dc 69 ani. Înmormîntarea va avea Ioc joi, 04.05.2000, la Cimitirul din Cîmpia-Turzii. Fiica Viorica, ginerele Traian şi nepoţii Alin şi Paul. (995818)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă, a celei care a fost mamă, soră, mătuşă SIMA DOMNICA, în vîrstă de 72 de ani. Cei ce doresc să o conducă pc ultimul drum, o pot face joi, 4 mai 2000, ora 15, dc Ia Capela Nouă din Cimitirul Mănăştur. Odihncască-sc în pacc. Familia îndoliată. (887007)
• Profunda noastră compasiune colegei llanga Simona, la trecerea în eternitate a mamei dragi, SIMA DOMNICA. Fic-i ţă rîna uşoară. Sincere condoleanţe familiei. Corul Filarmonicii “Transilvania”. (887008)
• Dragă Simona, sînt alături de voi în aceste clipe grele. Rodica. (887009)
, • Sîntem alături de colega noastră Naş Maria în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţului drag, NAŞ ŞTEFAN. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de Ia Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului Cluj. (995796)
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă, Ia vîrsta de 79 de ani, a scumpei noastre mamă şi soacră, JOLDOŞ MARIA, din satul Sava, pe care nu o vom uita niciodată. Cu durere în. .su fle t anunţăm că înmormîntarea va avea loc Ia Capela din Mănăştur, în data de 4 mai 2000, ora 13. Copiii: Livia, L azăr şi Valerica. (887011) '
• Sîntem alături de Ioana şi Alexandra în aceste clipe grele prin trecerea în veşnicie a celui care a fost soţ şi tată, CRISTOLŢAN CRISTIAN. Odihnească-se în pace. Familia Breazu. (886973)
• Sîntem alături de colega noastră Doina Silaghi în marea suferinţă pricinuită de m oartea mamei. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia S. D. Cluj Birou Patrimoniu.(997490)
• A plecat în veşnicie, după o grea suferinţă, în data de 30 ap rilie, m inunatul om şi rem arcabilu l specialista rh itect MIRCEASUĂRĂŞAN din Deva. Să-i fie somnul lin. Rudele din Cluj. (886979)
• Conducerea SC Electromontaj SA şi colegii din C en trală , transm item sincere condoleanţe familci Gherman Dan pentru decesul mamei soacre. (995791)
• Conducerea SC Electromontaj SA şi colegii din C en tra lă , transm item sincere condoleanţe fostei colege Doina Silaghi pentru decesul mamei sale. (995792)
• Cu adîncă durere în suflete anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă, dar grea suferinţă^ a scumpei noastre mame, soacre şi bunici, ZARE MARIOARA. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 3 mai 2000, ora 12, la Capela Nouă a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . Familia. (886982)
• Sîntem alături de familia Silaghi în marca du re re pricinuită de pierderea celei cc a fost mamă, soacră şi bunică, ZARE MARIA. Fam iliile Nicula loan şi Bohăţcl Mihai. (886983)
• Colectivul Policlinicii Studenţeşti este alături dc doam na dr. Baldca Lăcrimioara în marca durere p ric inu ită dc p ierderea nepotului drag. (995793)
• La trecerea în nefiinţă a bunicii noastre, TĂUT ILEANA, ne exprim ăm sentimentele de adîncă durere, îi aducem un ultim omagiu. Familiile Vaier Micle şi loan David. (995794)
• Sîntem alături de colega noastră Ioana în aceste clipe grele pricinuite de dispariţia prem atură a soţului drag, CRISTOLŢAN CRISTIAN. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de serviciu de la SCCA Constructorul, Şantier 107. (995798)
Sîntem alături de Ioana şi Alexandra în marea durere pricinuită de dispariţia soţului şi ta tă lu i drag , CRISTOLŢAN CRISTIAN. Sincere condoleanţe. Florina şi Nicoleta. (995799)
• Sîntem cu tot sufletul alături de'Colega noastră, dr. Simona Rednic şi familia sa în dureroasa încercare prin care trec. Colectivul Clinicii Medicale II. (995800)
• Sîntem alături de tine Cami, şi de familia ta, în cumplita durere pricinuită dc pierderea minunatului tău fiu, ALEX ŞCHIAU. ALEX, vei răm îne veşnic în sufletele noastre. Colectivul Farmaciei 115.(886986)
• ' Sîntem alături de colega noastră Carmen Sabău în marea durere în care se află la despărţirea dc tatăl iubit. Colegii de la Spitalul fylilitar.(995801)
• Sîntem alături de colega noastră Lucia Gherman în marea durere în care sc află Ia despărţirea de mama ei. Colegii de la Spitalul Militar.(995802)
• Transm item sincere condoleanţe colegei noastre Cătinaş Viorica la trecerea în e te rn ita te a mamei sale. Colectivul Creşei Mânăştur 3^ (997494)
• Ne despărţim mult prea devreme de prietenul şi naşul nostru , CRISTOLŢAN CRISTIAN. îi vom păstra vie am in tirea rug îndu -1 pc Dumnezeu să-l odihnească în pacc şi să dea putere familci îndoliate . Mihai, M am i, C ristina şi Romică llinda (995804)
• Sîntem alături de colega noastră Camelia Şchiau în marca durere pricinuită dc p ierderea fiului d rag . Colectivul Farmaciei 1 Cluj Napoca. (997496)
• S-a stins cd mai suav zîm bet dc pe cliipu neuitatului nostru elev şi cnlcg ALEXANDRU Ş C H IA U . Absenţa ta nu va pu tea fi înlocuită niciodată. Doamna învăţătoare şi colegii clasei a IlI-a E ai Şcolii nr. 1 Cluj- Napoca transm it cele mai sincere co~ndolcanţe familiei îndurerate. (886992)
• Sîntem alături de familia Cristolţan, în aceste clipe grele prin trecerea în veşnicie a celui care a fost p rie tenu l nostru CRISTO LŢA N CRISTIAN. Odihnească-sc în pace. Familiile: A lm ăşan , Moisa, Turdeanu. (886993)
Sîntem alături de familia Şchiau Şerban la m areadurere pricinuită de pierderoa^^ J fiului drag. O lacrimă alăturide ale voastre, la mormîntul lui. Victor şi Nicu Procopan. (886994)
O durere nemărginită, o suferin ţă infinită. Paula, Cam elia, Şerban, sîntem alături de voi în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a iubitului vostru ALEXANDRU. Condoleanţe. Fam ilia Sânm ărghiţan. (995808) .
• Sîntem a lă tu ri şi împărtăşim marea durere a p rie ten ilo r noştri familia Şerban Şchiau, la dispariţia fulgerătoare a iubitului lor fiu ALEXANDRU. Condoleanţe. Familia Codrea. (997498)
• I ' U l l ) ) C l i S ! t ( ' .
immâS în te m a lă tu r i de familia
b e r b a n Ş c h iau în nem ărg in ita d u r e r e p r i c i n u i t ă de f u l g e r â t o a r e a d i s p a r i ţ i e a i u b i t u l u i l o r f iu
A L E X A N D R U . C ondoleanţe. S e rv ic iu l D IA - A P M Cluj. (997499)
• P ro fu n d c u tre m u ra ţi de d i s p a r i ţ i a m ic u ţu lu iA L E X A N D R U ŞC H IA U , ne e x p r im ă m în tre a g aco m p a siu n e şi sîn tem alături d e fam ilia în d o lia tă . Sincere condolean ţe . Prietenii şi colegii d in A g e n ţia d e P ro tec ţie a M ed iu lu i C lu j. (997500)
• Sîntem a lă tu ri de Şerban şi C am elia în m area durere p r ic in u i tă d e d isp a r iţ ia p rem a tu ră ă fiului lor ALEX C o leg ii d e la Geologie, (887000)
• ' Un ultim omagiu celui care a fost G R EC U VICTOR, Dum nezeu să-l odihnească în p a c e ! F a m ilia F ru n ză . (887002)
• S în tem a lă tu ri de domnul d i r e c to r T u r d e a n L iv iu în a c e s te c lip e g re le , p r in trec e re a în veşnicie a fratelui d ra g . O dihnească-se în pace. Fam ilia C ăinap . (886996)
• S in c e re c o n d o le a n ţe d o m n u lu i d ire c to r T urdean L iv iu , în g re a u a p ie rd e re s u f e r i t ă . F a m il ia M işca. (886997)
• Sîntem a lă tu ri de colegii n o ştr i Daniela şi Doru Matei în m arca d u re re pricinuită dc d e c e s u l b u n ic i i d ra g i. C o le c t iv u l C lin ic iiDerm atologice. (995810)
• Sîn tem a lă tu ri dc familia î n d u r e r a tă în a c e s te clipe grele, la trecerea în eternitate a v e c in u lu i n o s tru C R IST O L Ţ A N CRISTIAN şi t r a n s m i te m sin cerecondolean ţe . D um nezeu să-l od ihnească în pace! Asociaţia dc lo ca tari, Aleea Borsec nr. 1. (886999)
îm p ărtăş im cu trem uraţi m a r c a d u r e r e a co leg u lu i p ro fe so r O ctav ian Schiau la d isp a riţia trag ică a iubitului său nepot A LEX . C a ted ra dc L i t e r a t u r a R o m â n ă a F acu ltă ţii de L itere din Cluj. (997502)
• Sîntem a lă tu rj de colegii noştri Rodica şi Ferenc Vincze în a c e s te m o m e n te t r is te p ric inu ite de p ie rd e rea tatălui d ra g . S in c e re con d o lean ţe . C o le g ii d e la CM E lectrom ecanica. (997503)
* Un u ltim răm as bun m ic u ţu lu i A L E X ŞCHIAU, plecat a tît de repede şi tragic d in tr e n o i. Ş incere con d o lean ţe în treg ii familii în d u r e r a te . L u c ia Iep u re . (995815)
• îm p ă r tă ş im d u re re a c o le g u lu i n o s tru T ra ia n C ă tin a ş şi fam ile i sale la trecrea în etern itate a scumpei sa le s o a c re , PUŞCAŞ V IO R IC A . C o leg ii de la N a tio n a l E n k o S ecu rity G roup. (995817)
• Sîntem a lă tu ri de d-na fa rm . Ş c h ia u C am elia în m arca d u re re p ricinuită de decesul fu lgerător a copilului d ra g . C o le c tiv u l SC Pharm afarm SA Cluj-Napoca. (997504)
• C u a d în c ă d u re re a n u n ţă m d e ce su l iu b ite i n o a s tre m am e , b un ici şi străbunici LIVIA CîABOR de 90 a n i. C e rem o n ia în m o r m în tă r i i a re loc m iercuri, 3 m ai, o ra 14 de la locuinţa din Somcşcni, str. I.I. B ra d n r . 38 . Fam ilia în d u rera tă . (886957)
S-a scurs un an dc lacrimi şi d u re re dc cînd nc-a părăsit dragu l no stru ta tă , socru şi bunic GOCAN GHEORGHE şi re sp ec tiv şase ani de la decesul m am ei GOCAN ANA şi 4 ani dc la despărţirea de d ra g u l m eu f r a te GOCAN A U G U STIN . C om em orarea va a v ea loc d u m in ic ă la b is e r ic a d in Som eşcni. M o rm in te le lo r vo r fi p resăra te cu flori şi udate cu lacrim i. Fiica M aria cu familia în veci nem îngîiată. (997488)
AGENŢIA DE PUBLICITATECE
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centralăm a i s im p lu
n u s e p o a te !
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca n r .1 6 , te l / fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4
• în m em oria soţului meu TRIPON ALEXANDRU. Azi 3 mai e ra ziua ta. Ţi-au fost dragi florile, d a r le-ai părăsit. M orm în tu l îţi va fi plin cu flori şi lacrim i. îmi lipseşti. O dihnă veşnică să ai. Soţia Cornelia. (997491)
• Acum la trecerea celor 6 lu n i de c în d nu m ai este p rin tre noi dragul nostru tată şi b u n ic M IT IT E A N G R IG O R E , îl readucem în m e m o ria c e lo r c a re I-au cunoscut şi stimat. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. M ărioara şi Laurenţiu, (997492)
• Au trecu t 12 ani de cînd ne-a p ă răsit dragul nostru ing. C H IFO R IOAN. Păstrăm vie a m in t ir e a lu i în su fle te le n o a s tre . N u-l vom u ita niciodată. Familia. (995788)
• Azi, 3 mai, se împlinesc 5 ani de cînd a plecat d intre noi cel care a fost col. TEAMPĂU EM IL. C hipul lui va răm îne veşnic în am intirea noastră Soţia şi copiii. (995789)
• în aceste zile se împlinesc 6 (uni de Ia trecerea în nefiinţă a lui G R IG O R E MITITEAN. Vei răm îne veşnic în amintirea m ea. O dihncşte-tc în pace! Soţia Viorica. (995813)
* M u lţu m im d o m n u lu i c o n fe ren ţia r doctor C ristea V ic to r de la M edicală I I I , precum şi personalului care a încercat şi ne-a ajutat pînă în u ltim a c lip ă cînd tim pu l a început să curgă în defavoarea noastră. Vă mulţumim pentru tot. Aţi fost ală turi de noi, da r toate ancorele s-au rupt, nu s- a p u tu t fâcc mai m ult. Vă dorim m ultă sănătate, sînteţi un om care v-aţi ales meseria cu su fle tu l. Cu m u lţu m iri, fam ilia U n guraş şi fam ilia Iudcan. (887006)
• Sîntem alături de familia Ş c h iau în m area d u re re p ricinu ită de pierderea fiului m u lt iu b it . A so cia ţia de p ro p rie ta ri str . Răşinari n r. 7. (C.B.)
• Un pios omagiu la trecerea în veşnicie a mătuşii noastre Z A R E M Ă R IO A R A . Odihneşte-te în pace. Nepoţii C osm in, D orina şi Felician. (D.)
• P ro fu n d în d u r e r a ţ i anunţăm încetarea din viaţă d u p ă o g re a su fe r in ţă a scum pulu i nostru soţ, ta tă , so c ru şi bu n ic VANA VALENTIN din sat Comşeşti ju d . C luj. Înm orm întarea va avea loc în da ta de 4.05.2000, o ra 13 ,30 , Ia d o m ic iliu l d e c e d a tu lu i. în veci n e m în g îia ţi so ţia A n ic u ţa , copiii Valentin şi Geta, nora A urora , ginerele Nuţu, nepoţii Sorin şi D iana. Odihneasca-se
în pace. (D.)
Sincere condoleanţe familiei C risto lţan . Familia Diaconu.
(D.)
■ m c
Generalul Wesley Clark, care a condus, în 1999, prima operaţiune militară a Alianţei Atlantice în Kosovo, va ceda, astăzi, funcţia de comandant suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR) unui alt general american, Joseph Ralston, relatează AFP.
Wesley Clark, care l-a urmat în funcţie, la 11 iulie 1997, pe generalul american George Julwan, a petrecut aproxim ativ trei ani la SACEUR, însă Pentagonul a decis.să-l înlocuiască din funcţie cu cîteva luni înainte de data la care acest lucru ar fi urmat să se petreacă.
Generalul Clark va rămîne în istoria NATO drept persoana care a condus primul război al Alianţei Atlantice, de
la crearea sa, în‘ 1949. Cele 78 de zile ale campaniei aeriene lansate împotriva Iugoslaviei s-au încheiat cu o victorie relativă a NATO: plecarea
• trupelor sîrbe din Kosovo, însă menţinerea la putere a preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici. în cursul celor trei ani petrecuţi la cartierul general al forţelor aliate fle la Mons, în Belgia, generalul Clark a supravegheat operaţiunea de pace din Bosnia a Alianţei Atlantice, lansată în 1995, a ajutat la reorganizarea structurilor- m ilitare de comandament ale A lianţei Atlantice şi a supravegheat aspectele militare ale aderării a trei-noi state în cadrul Alianţei: Polonia, Ungaria, Cehia.
Ca şi predecesorul său,.
generalul Ralston, care era numărul doi în ierarhia Statului Major interarme al 'Statelor Unite, va cumula postul de la SACEUR cu acela de com andant-şef al forţelor militare americane din Europa.
Cel mai înalt post civil din cadrul NATO, acela de secretar general, îi . revine unui european, postul fiind ocupat în prezent de britanicul George Robertsoan, care l-a înlocuit, la jumătatea lunii octombrie, pe spaniolul Javier Solana. Generalul Clark, în vîrstă de 55 de ani, va fi trecut în rezervă la sfîrşitul lunii iunie, după o carieră militară de 34 de ani. Wesley Clark intenţionează, în prezent, să urmeze o a doua carieră, într-o companie privată sau în sectorul'public. ,
Autorităţii? filipineze resping o mediereinternaţională a crizei ostaticilor#
Preşedinţia Filipinelor a respins din nou, ieri,' o mediere internaţională în încercarea de a obţine eliberarea celor 21 de turişti, occidentali şi asiatici, luaţi ostatici, cu mai mult de o săptămînă în urmă, de gherilele musulmane de pe o insulă a arhipelagului, informează AFP.
Ronaldo Zamora, principalul colaborator al preşedintelui Joseph Estrada, a respins cererea grupului extremist Abu Sayyaf ca mediatorul de la Manila să fie înlocuit de reprezentanţi ai Naţiunilor Unite sau de reprezentanţi din ţările din care provin ostaticii.
“Nu vom permite o internaţionalizare a acestei afaceri”, a declarat Zamora, pentru postul de radio DZMM. El a mai precizat că negociatorul desemnat de autorităţile de la Manila, în persoana lui Nur Misuari, guvernator al unei regiuni musulmane autonome din sudul arhipelagului, el însuşi fost lider al unei gherile musulmane separatiste, îşi va păstra însărcinările şi că ar putea fi, de asemenea, recrutaţi şi “alţi intermediari locali”.
Grupul Abu Sayyaf a răpit nouă malaysieni, trei germani, doi francezi, doi finlandezi, doi sud-africani, doi filipinezi şi o libaneză pe data de 23 aprilie, de pe insula turistică Sipadan, din arhipelagul malaysian. Răpitorii i-au dus pe cei 21 de turişti în fieful lor de pe insula Jolo, unde se află şi în prezent. Aceştia sînt ţinuţi ostatici într-o colibă şi, în cursul zilei de luni, au fost examinaţi de o misiune medicală care le-a adus şi ajutoare medicale.
Consulii de la Manila ai Franţei, Germaniei şi Finlandei s-au deplasat pe insula Jolo, la sfîrşitul săptămînii trecute, pentru a contribui la soluţionarea crizei. Consiliul Franţei, Franck Simaer, a subliniat însă că nu a venit acolo “pentm a negocia”.
Un evreu iranian a mărturisit că a fost antrenat de Mossad
Hamid Tefilin, principalul acuzat în scandalul celor 13 iranieni învinuiţi de spionaj în favoarea Israelului; a mărturisit că a fost instruit în Israel, sub conducerea Mossadului, a anunţat, luni, Hossein-Ali Amiri, purtătorul de cuvînt al departamentului de justiţie din Shiraz, citat de AFP.
In plus, Amiri a declarat jurnaliştilor că Hamid Tefilin (Dany) a recunoscut şi că a furnizat 'statu lu i evreu documente oficiale, dar nu a precizat despre ce documente era vorba. .
T efilin a făcut aceste declaraţii în faţa tribunalului revoluţionar din Shiraz, unde procesul se desfăşoară cu uşile .închise, iar, ulterior, în cadrul unei apariţii excepţionale la postul public de televiziune din
Iran. “Sînt vinovat. Recunosc acuzaţiile care mi se aduc. Am făcut spionaj în favoarea Israelului”, a afirmat Tefilin. El
- a acuzat Israelul că exploatează credinţa evreilor care trăiesc în afara graniţelor determinîndu-i să îndeplinească lucrurile sale murdare. “Guvernul israelian se foloseşte de credinţa religioasă a evreilor care trăiesc în afara Israelului pentm a-i determina să întreprindă acţiuni de spionaj în favoarea sa”, a declarat Tefilin, în apariţia sa la televiziune, eveniment destul de rar în Iran. “Am trădat Iranul şi am înşelat încrederea care mi- a fost acordată de guvern şi de către popor. Sînt p lin de
. remuşcări. îm i dau seama, acum, că Iranul este poatria noastră, pentm că aici trăim”, a continuat acuzatul-
Oficiali americani cu rang înalt din domeniul Apărăriii-au avertizau luni, pe albanezii care locuiesc îri sud-estul Serbiei, la graniţa cu provincia Kosovo, să se abţină de la orice tentativă de a provoca tulburări ' în această regiune, relatează AFP.
Cu ocazia unei scurte vizite în provincia Kosovo, secretaml american al Apărării, William Cohen, a declarat că Washingtonul supraveghează îndeaproape situaţia din Zona terestră de Securitate (GSZ), fîşie teritorială demilitarizată, de
a transmis
un avertisment la
adresa albanezilor
din Kosovo5 kilometri, stabilită în jurul provinciei Kosovo, în teritoriul controlat de Belgrad. Partea limitei adm inistrative a provinciei Kosovo, care se întinde de-a lungul frontierei de sud-est a Serbiei, este păzită de contingentul american al Forţei m ultinaţionale din Kosovo (KFOR), comandate de NATO.
Un grup. de separatişti albanezi înarmaţi a apămt, la sfîrşitul lunii ianuarie, în satul Dobroşin, din . zona demilitarizată. El se intitulează Armata de E liberare din Preşevo, Medvedia şi Buianovaţ (UCPMB), numele celor trei comune situate la marginea provinciei Kosovo şi a căror populaţie ntimără 70.000 de albanezi. Trapele americane au intervenit în martie în estul provinciei Kosovo pentru a desfiinţa taberele de antrenament şi depozitele de muniţie clandestine, utilizate de UCPMB. în aprilie, soldaţii americani au reţinut în Kosovo transporturi masive de arme destinate separatiştilor albanezi din valea Presevo.
Nouă rebeli ceceni au fost ucişi de foiţele ruse, polrivif Moscovei
Nouă rebeli au fost ucişi, în cursul ultimelor 24 de ore de armata msâ, care se teme de unele provocări armate din partea combatanţilor separatişti, a anunţat, ieri, Statul Major al forţelor federale din Cecenia, citat de agenţia rasă Interfax.
Trei rebeli au fost ucişi în sudul Ceceniei, în apropiere de Serjen-Iurt şi alţi şase în apropiere de Novaia Jizn, potrivit aceleiaşi surse. f 'v j ,7 .
Statul Major mai afirmă că luptătorii separatişti sînt pe cale să pregătească “provocări armate” în zonele de cîmpie din Cecenia şi la frontieră cu Daghestanuî (în est).
1924, - Echipa României de rugby â cîştigat prima medalie olimpică pentru ţara noastră. .
miercuri, 3 mai 20
"D e c ît s ă fiu d e le g a t la fin ala C am pionatului E u ro p e a n ,
m ai bine R o m ân ia s ă a tin g ă fa z a sem ifin ale lo r”
Eafiteffe s ro « * v j> . W : Iff.2I.27 v T / '
Data naşterii: 24.08.1955Locul naşterii: Oraviţa, Caraş-SeverinReşedinţă: Timişoara ■înălţime: 182 cmGreutate: 84 kgA jucat 250 de meciuri în Divizia B, la
echipele CFR Timişoara:, UM Timişoara ş i Minerul Anina
Arbitru divizionar A din anul 1988
Arbitru internaţional din anul 1992 Arbitru FIFA din anul 1994 Prima partidă internaţională: Grecia -
Islanda, mai 1992, Campionatul European de tineret
A arbitrat 62 de meciuri internaţionale Principalul meci: Ajax Amsterdam - AC
Milan, mai 1995, finala Ligii Campionilor Competiţii majore: Cupa Mondială din 1998
R eporter: E ste u ltim ul dumneavoastră an ca arbitru div izion ar A ş i ca arb itru internaţional?
Nicolae G rigorescu: Din păcate, la sfîrşitul acestui an va trebui să abandonez activitatea competiţională cel puţin pe plan internaţional. Aş mai putea continua în prima divizie, în
. cazul în care Com itetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal îmi va permite să continuu pînă la sfîrşitul viitoarei ediţii de campionat.
R: Care sînt şansele să mai f i ţi delegat la una din partidele din actuala ediţie a Ligii Campionilor sau a Cupei UEFA?
N.G.: Situaţia este similară cu aceea a unei curse de Grand- Prix. Toţi arbitrii avem aceeaşi şansă să putem fi delegaţi la partidele următoare şi chiar la una dintre finale (n.r. finala Ligii Campionilor se va disputa pe “Stade de France” din Saint Denis, iar ultimul act al Cupei UEFA se va juca ‘ pe “Idraetsparken” > din Copenhaga). Ar fi. o onoare pentru mine dacă aş fi delegat
, la una dintre aceste partide, iar dacă nu, o să-i felicit la Campionatul European pe ceilalţi colegi ai mei.
R: Ce intenţionaţi să faceţi după ' ce vă i'etrageţi din activitate?
N.G.: în momentul de faţă, nu m-am gîndit la aşa ceva. Nicolae Grigorescu este un om
-al momentului, persoană care nu îşi face planuri şi iluzii, în
‘ viaţa oricărui om există posibilitatea unei nereuşite şi de aceea eu trăiesc doar prezentul.
R: Pe ce stadion v-ăţi simţit cel mai bine?
N.G.: N-am făcut diferenţieri între competiţiile europene. M-am bucurat pentru orice delegare pe care UEFA mi-a acordat-o. Sînt bucuros că am fost prezent pe mari arene europene, dar, din palmares îmi lipseşte o partidă pe Stadionul “Camp Nou” din Barcelona.
R: Ce părere aveţi despre, actualul corp de a rb itri români?
N.G.: Lotul de arbitri din România este foarte tînăr şi, din cîte cunosc eu, se află în primele trei din Europa în privinţa mediei minime de vîrstă. Ceea ce pot spune cu siguranţă este că acest corp de arbitri are o valoare ridicată şi sînt convins că acest lucru se va putea observa în maxim doi ani. Micşorarea limitei de vîrstă de la 50 la 45 de ani ne-a prins descoperiţi odată cu retragerea obligatorie . a lui Ion
•Crăciunescu şi a lui Adrian Porumboiu în 1995, precum şi a lui Arion Huzu în 1997 şi, de aceea, nu am avut arbitri cu vechime în corpul internaţional, fapt care a dus la absenţa arbitrilor români d e- la competiţiile importante. Cred. că arbitrii care vor reuşi să confirme cel mai mult vor fi Sorin. Corpodean şi Marian. Salomir
R: Ce părere aveţi despre
delegarea unor arbitri africani pen tru turneul f in a l a l C am pionatului European,
' ţinînd cont că la Cupa Africii pe Naţiuni au fost prezenţi şi doi arbitri europeni? .
N.G.: Decizia luată de FIFA în 1995 de a crea un'program în care să se facă'o colaborare între diversele federaţii continentale mi se pare o idee
"bună, deoarece ajută la o uniform izare a prestaţiilor tuturor arbitrilor.
R: Aţi prefera sâ arbitraţi finala sau în ultimul act al Campionatului European să ajungă naţionala României?'
N.G .: D ecît Grigorescu delegat la finala acestei competiţii, mai bine România să atingă faza semifinalelor.
R: Care sînt arbitrii cu care vă înţelegeţi cel mai bine?
N.G.: Nu am avut niciodată divergenţe cu nici un coleg de breaslă şi sînt convins că nici nu voi intra în conflict cu vreunul. Pe plan intern sînt prieten cu toţi arbitrii, dar o relaţie foarte bună o am cu Tiberiu Lajos, Sorin Corpodean şi Marian Salomir. Sînt în relaţii bune cu mulţi arbitri din lume,
■ însă cel mai bine mă simt alături de elveţianul Urs Meier şi de portughezul Vitor Manuel Melo Pereira.
R: Ce echipă credeţi că va cîştiga Campionatul European?
N.G.: Nu am o favorită la * cîştigarea acestei competiţii. Eu
merg acolo doar ca să îmi fac meseria. .
C u p a
între 2 şi 4 mai la Ciuj-Napoca M e r c e d e s B e n z ” , e d i ţ i a I
în organizarea Pro Baschet J r ., ieri au debutat la Ciuj- Napoca, în sala de sport a L iceu lu i de In fo rm a tică “T iberiu Popoviciu” (Calea Turzii 1,40-142), în tîln irile prim ei ediţii în C upa “Mercedes Benz”. Competiţie Ge reuneşte la start cinci din cele mai bune echipe de minibaschet din ţară, copii născuţi 1988/ 1989. Este vorba despre Steaua Bucureşti, Şcoala 15 Iaşi, CSS
T îrg o v iş te , ,P ro B asch e t Jun ior Cluj, Şcoala 18 Tîrgu Mureş şi CSS Mediaş, primele “5” fiind cele mai bune în ediţia 1999. Cu alte cuvinte, sîntem în faţa unui turneu comparabil cu unul final, ce anticipează întîlniri strînse şi spectaculoase. * în prima zi a competiţiei, m arţi, 2 mai, s-au înregistrat următoarele rezultate: Şcoala 15 Iaşi - CSS Tîrgovişte 33-59, Pro Baschet Cluj - S teaua
65-55 (derby-ul competiţiei şi al zilei), Şcoalg 18 Tg. Mureş - CSS Mediaş 75-35 (rezultatele întîlnirilor de dimineaţă); Şcoala 15 Iaşi - Steaua 32-67, Şcoala: 18 Tg. Mureş - CSS Tîrgovişte 85-49, Pro Baschet J r - CSS Mediaş - la închiderea ediţiei scorul era de 53-26 pentru Cluj. Festivitatea de premiere are loc joi, 4 mai, ora 12,30. '
Demostene ŞOFRON
h a M m U . i i . l j
3 MAI• D ouă întîln iri cu
selecţionata Turciei la începutul lunii mai, în ani diferiţi. Cea de acum 75 de ani, din' 1925, a fost prima vizită a turcilor la Bucureşti, constituind revanşa primului meci dintre cele două “na ţionale”, desfăşurate la Instanbul, în 1923,încheindu-se cu un rezultat egal, de 2-2. Jocul de la Bucureşti a fost o decepţie pentm suporterii autohtoni, Turcia obţinînd o victorie surprinzătoare cu 2 - 1. Iată selecţionata de atunci a Rom âniei: S troescu •-Popovici, Deleanu - Geller, T 6 th , C seh-K ohler,Brauchler, Chifor, Bonciocat (de la “U” Cluj), Cipcigan (de la “Victoria” Cluj). Cealaltă întîlnire, din anul 1965, deci acum 35 de ani, la Bucureşti: România - Turcia 3-0 (1-0). Echipa învingătoare: Hajdu - Popa, Hălmăgeanu, Dan Coc, Greavu - Gergerly III, Nicolae G eorgescu - P ârcă lab , M a te ian u , Ioncscu,Creiniceanu. Victoria a fost obţinută . în cadrul “preliminariilor, mondiale”, iar golurile au fost “operele” lui N. Georgescu, Mateianu şi Creiniceanu.
LÂSZL6 Fr.
“încurcatele iţe” ale unui campionat “poluat”“Apele” Campionatului
Naţional de fotbal sînt tot mai tulburi din cauza “poluării” cu fel de fel de “aranjamente” şi “înţelegeri” la toate eşaloanele. Dacă înainte de ’ 89 “cooperativele” ce acţionau prin intermediul "sucursalelor” din teritoriu erau două, patronate de echipele fanion ale fotbalului românesc - Steaua şi Dinamo-, acum e mai greu de făcut un “inventar” al acestora (cred că unele din vechile “filiale” au devenit independente, de “sine'' stătătoare” şi acţionează după noi reguli, de tip mafiot). Gurile rele‘vorbesc despre faptul că retrogradările din ultimii ani au fost dictate, respectiv “aranjate”
:WmWmzîm
*i-. -a._ A .
de interese ale actualelor “cooperative”. O fi, n-o fi, e teribil de greu de făcut lumină, mai ales retroactiv.
CazulF.C. DROBETA - CHIMICA TÎRNĂVENI
•Vrînd să “pună piciorul în prag”, Comisia Campionatului Naţional a judecat în mare viteză cazul disputei F.C. Drobeta Tr. Severin - Chimica Tîmăveni, acor’dînd greutate declaraţiilor celor 17 jucători (dintre care 7 “informatori”, după aprecierile domnului Florin Gîtejan într-un răspuns de respingere a apelului părţii sancţionate). într-un “proces” ce a avut loc luni seara pe Tele 7abc (se pare că “Procesul etapei” s-a cam încheiat), reprezentantul amintitei comisii, Florin Gîtejan, a cam fost luat la întrebări, directe sau prin telefon, asupra m ăsurii de retrogradare, respectiv de pierdere cu 0-3 a partidelor susţinute de împricinate în ultimele etape ale ediţiei. Domnul Florin Gîtejan, acoperindu-se cu “plapuma” regulamentului existent, a tinut-o mortis că măsura este
inatacabilă. Mircea Lucescu, invitat la emisiune, venind cu exemple din campionatul italian a spus că măsura este prea aspră, că se putea trece la o depunctare în campionatul viitor, că actualul reguîament ar trebui “adus la zi”, în concordanţă cu alte regulamente europene. Tot el a mai susţinut, în ' continuare, că reducerea schemei D iviziei A la 16 echipe, în locul formulei cu 18 din care ultim ele patru să retrogradeze, nu înseamnă “strangularea” cooperativelor existente la ora actuală, a înţelegerilor (aşa o fi, dar numi dă pace “înţelegerea” dintre F.C. Braşov şi Rapid, ca şi cea dintre trupa de la poalele Tîmpei şi Dinamo).
Cazul flagrant de la Reşiţa .
în etapa cu numărul 31, sîmbătă, în Valea Domanului, C.S.M.-Reşiţa a pierdut cu 0-1 în faţa R ocarului, echipă angrenată ( în “ecuaţia retrogradării” . • Prestaţia gen “non combat” a reşiţenilor ă fost incriminată de crainicul reporter V. Secoşan în em isiunea “Fotbal minut cu minut”. Tare
_____________ “ U” CUG - ffllNADR BAIA MARE
Un derby pentru bronzDupă confruntările cu Fibrex (locul doi) şi Steaua (locul întîi),
formaţia clujeană “U” - C.U.G. (locul trei) întîlneşte astăzi, miercuri 3 mai, în cadrul etapei a XX-a. a Ligii masculine de handbal, într-un alt derby, cel cu Minaur Baia Mare, campioana en-titre, dispută aşteptată cu un mare interes (implicit atracţie), ce poate fi urmărită în direct cu începere de la ora 18,00 în Sala Sporturilor “Horia Demian". Reamintim că trupa băimăreană este situată, înaintea derby-ului de azi, pe locul patru în clasamentul “la zi", cu un total de 42 de puncte. Se anunţă un meci de zile mari ce merită a frvăzut. (nş.d.)
F o t b a l i ş t i i g h e r l e n i - ş o h i e r iSituaţia grea prin care trece
unitatea productivă care susţine financiar echipa divizionară C OLIMPIA Gherla creează mari probleme şi pentru fotbaliştii antrenaţi de Mihai Pop. După ce tot tim pul-cam pionatului jucătorii au avut o prestaţie peste aşteptări (minus cîteva “sincope" din finalul de campionat, explicabil oarecum), componenţii formaţiei clasate pe locul doi în seria a Vl-a s-au trezit... şomeri. Ei continuă sâ reprezinte cu cinste echipa care în ultimii ani le-a oferit condiţii bune de p regă tire şi joc.
Jucătorii domiciliaţi în oraşul G herla au şi fost luaţi în evidenţa punctului de lucru al Agenţiei Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională Cluj. P robabil în lunile de vară fotbaliştii OLIMPIEI vor beneficia de ajutor de şomaj. Speranţe pentru revigorarea fabricii de mobilă sîn t în continuare. Probabil din toamnă totul va reintra pe făgaşul normal la Gherla, un orăşel de provincie caro a sperat pînă în ultima clipă promovarea echipei în Divizia "B". Ar fi fost prea frumoşi SZ. Cs.
, 3 0 aprilie 2 0 0 0
I M » ! i M K f c m a a i w i M 3 a « ] a a
sînt curios cum va interpreta comisia,, campionatului acest rezultat “ strategic” : curetrogradarea echipei C.S.M. Reşiţa nici într-un caz, fiindcă trupa din Valea Domanului este gata retrogradată. Dar împotriva Rocarului ce măsură se va lua? Se va merge pe principiul câ “hoţul Deprins e negustor cinstit”? Sau din nou nu vor exista probe concrete? Tare sînt curios de modul cum va fi judecat rezultatul Flacăra Rm. Vîlcea - A.S.A. Tg.Mureş 0-3! Miercurea trecută, acasă, mureşenii au pierdut partida cu Inter Sibiu şi au cîştigat sîmbătă, în “Zăvoi”, cu scor de forfait în faţa vîlcenilor. Ciudat - şi tot după spusele de la “faţa locului” ale crainicului - reporter - mai mult au fost la joc mureşenii. Comisia în speţă ar fi trebuit să se sesizeze şi de “afacerile” din eşalonul trei, unde aranjamentele se pare că au făcut multe “valuri” în “apele poluate” ale campionatelor noastre cele de toate zilele. Realmente nu ştiu dacă o trupă de incoruptibili, trim işi incognito la diferite partide “cu cîntec” ar putea stăvili “cotele poluate ’ ale campionatelor divizionare.
Victor MOREA
I BARI ROMA 0-0 XII ! CAGLIARI BOLOGNA 2-2 XIII i FIORENTINA LECCE 3-0 ; 1IV LAZIO VENEZIA 3-2 1V J MILAN PIACENZA 1-0 1VI PARMA UDINESE 0-0 : xVII PERUGIA INTER 1-2 2VIII TORINO REGGINA - 2-1 - 1IX VERONA JUVENTUS 2-0 1X ALZANO PISTOIESE 1-2 2XI MONZA FERMANA N 4-1. ' ' .1XII , NAPOLI. COSENZA 1-0 , 1XIII * TREVISO SAMPDORIA 1-0 : 1
Fond de cîştiguri: 421.400.711 leiOmologarea cîştigurilor
® G O N C U R S U W P R O N C £ S ;. I‘ MALLORCA BETIS SEVILLA 4-0 1: ll ALAVES VALLADOLID 1-0 1: III ESPANYOL REAL MADRID 1 0-2 2* IV SANTANDER NUMANCIA 1-1 X
V ZARAGOZA ATHLETIC BILBAO 0-0 X- VI CELTA VIGO LA CORUNA ! 2-1 1
VII SOCIEDAD MALAGA ‘ 2-2 XVIII RAYO VÂLLECANO VALENCIA 1-3 2
' IX ATLETICO MADRID BARCELONA . 0-3 2. X FC SEVILLA OVIEDO ? 2-3 2
XI GENOA ATALANTA ; 2-1 1' XII SALTERNITANA EMPOLI 1-1 XXIII TERNANA RAVENNA 1 0-0 X
Fond de cîştiguri: 110.807.195 leiOmologarea cîştigurilor
1 dolar SUA - 20.089 lei 1 EURO -18.330 lei E c o r n o i m a 1 marcă germană - 9.372 lei
1 g A U R -17 7 .6 15 lei
m m m î
Ci i K' o* le; |> i 'u o e n e cere e1 ei 1 i gi e e 7 e; pro Ce ce le ic Inr. 'i Ce ce.M netice'Cil 1 Uo i n o i i i o V
«5 **
m :
%'"0 i /■ $
î j & y .
u r m a r e d i n p a g i n a 1
Rep.: Cum a devenit dl Olăneanu acţionar la FARMEC?
R: Acesta a devenit acţionar la FARMEC S.A., în 1995, cînd firma s-a privatizat integral prin metoda MEBO. Precizez câ în scopul privatizării a luat fiinţă Asociaţia FARMEC P.A.S. formată din salariaţi, foşti salariaţi şi colaboratori direcţi
- ai societăţii pe linie de aprovizionare şi desfacere, în calitatea sa.de distribuitor pe zona Sud, dl Olăneanu a avut posibilitatea de a evalua potenţialul şi perspectivele de dezvoltare ale FARMEC S.A., dîndu-şi seama, în mod direct, de atractivitatea acestei afaceri. Ca urmare, în 1995 şi-a exprimat dorinţa de a deveni acţionar la FARMRC, fapt acceptat fără ca statutul societăţii sâ limiteze, la acea dată, numărul de acţiuni pe care le poate deţine un acţionar. Astfel, dl Olăneanu a cumpărat în momentul privatizării un pachet de acţiuni ce reprezenta. 16% din capitalul social, beneficiind de aceleaşi facilităţi ca şi salariaţii FÂRMEC, respectiv credit de la FPS pentru plata acţiunilor. Cu ocazia emisiunii suplimentare din 1998, dl Olăneanu şi-a majorat pachetul de acţiuni la cca 22%. Din păcate, în momentul intrării în Asociaţia FARMEC P.A.S., nu se cunoştea caracterul hrăpăreţ şi duplicitar al acestui om. Abia în ultima perioadă, cînd.a negat hotâririle la a cănjr adoptare a participat şi el în calitate de membru în Consiliul de Administraţie, ne-am dat seama care este de fapt adevărata sa fată.
Rep.: Ce avantaje a obtinut acest acţionar de la FARMEC?
R: Chiar şi pentru un necunoscător este uşor de constatat că investiţia în FARMEC a fost pe deplin justificată, ca aducîndu-i respectivului' acţionar în perioada august 1995 - august 1999 (în dubla sa calitate de distribuitor şi acţionar) un venit de 2."811.817 USD faţă de o investiţie de 343.240 USD.'Acest venit s-a concretizat în dividende, scutiri de impozit pe profit, diferenţe
■ favorabile din creşterea valorii nominale a unei acţiuni şi bonificaţii acordate în baza contractului de distribuţie.
Rep.: Să înţelegem că acest acţionar este un înstărit om de afaceri?
R: Din cîte cunoaştem noi, în special din spusele dînsului, a cumpărat în Craiova “aproape tot ce se putea cumpăra”. Şi- nu. numai din Craiova! în mod cel puţin ciudat, într-un timp relativ scurt, a devenit proprietarul unui sediu ultra-luxos în Bucureşti, a unor supermarket-ufi în Bucureşti şi Craiova. Deţine, de asemenea, un
' imens parc auto cu mijloace foarte scumpe de transport marfa şi persoane, o parte a reţelei “Ajimentara”, din Craiova - Alia Craiova, depozite mari în Bucureşti, Slatina, Craiova, “Casa Galic” din centrul municipiului Craiova, apartamente in Bucureşti, suprafeţe imense de teren la munte (Moeciu) şi la mare (2 Mai), unde “ne-a propus” să construim case de vacanţă dini banii fabricii.
R ep.: Ce a u rm ă r it să obţină de la FARMEC?
R: în aceşti 4 ani, dl Olăneanu a urmărit, în principal, maximizarea veniturilor din activitatea de distribuţie, uzînd de calitatea, sa de membru în Consiliul de Administraţie la' FARMEC în încercarea de a obţine condiţii preferenţiale pentru el-faţă de ceilalţi distribuitori. Această politică i-ar ffadus, în timp, exclusivitatea pentra vînzarea produselor FARMEC şi posibilitatea de a impune ‘ condiţiile în care fabrica să producă şi să-şi desfacă produsele.
Consecinţele unei astfel de politici ar fi fost următoarele:
- reducerea la doar 10-2 0 % a sortimentaţiei actuale, ceea ce însemna restrîngerea forţată a activităţii companiei; .
- derularea distribuţiei produselor FARMEC exclusiv prin firmele domnului Olăneanu, cu acordarea unor discount-uri nejustificate care ar fi dus, inevitabil, la o scumpire a produselor şi, implicit, la reducerea vînzărilor.
intuind pericolul pe care o astfel de politică
■ f
^
Descoperă soluţiile digitale XEROX. C e le m a i n o i ş î 'm a i s p e c ta c u lo a s e s o lu ţ i i ş i d i s t r ib u ţ ie , a rh iv a re e le c t r o n ic ă , g e s t i u n e şi
e c h ip a m e n te p e n tru p ro c e s a re a d o c u m e n te lo r m o n ito riza re a d o c u m e n te lo r , a p lic a b ile în o r ic e d ig ita le s u n t p re z en ta te acum la Xerox D igital Tour! d o m en iu d e activ ita te .Pe 8 şi 9 mai, la Hotelul Transilvania din Cluj, Acum ai acces la soluţiile viitorului!X E R O X ş i B O X E R v o r o rg a n iz a s e m in a r i i ş i Pro fită d e a c e a s tă ş a n să d e o se b ită ş i v ino la X erox d e m o n s tr a ţ i i a l e u l tim e lo r s o lu ţi i d e sca n a re " . D ig ital Tour! , .
XERQXr*/fM sLDIGITAL TOUR
c o m p a n t
X E R O X
Partener invitat
COMPAQ.
l-ar fi reprezentat pentru salariaţii fabricii, care constituie cea mai mare parte a acţionariatului, conducerea societăţii a pus bazele unei reţele proprii de distribuţie menite să asigure desfacerea întregului nomenclator de produse, la preţuri care să permită atît o vînzare bună, cît şi obţinerea unui profit. A fost încă o dovadă de-adaptare la condiţiile impuse pe piaţă de marile firme producătoare de cosmetice cu care societatea,' FARMEC se află într-o competiţie acerbă.
în ciuda faptului că distribuţia proprie a contribuit decisiv la obţinerea profitului pe. anul 1999, domnul Olăneanu .Nicolae a solicitat cu insistenţă. închiderea reprezentanţelor FARMEC a căror existenţă împiedică planul său de acaparare a fabricii, care la ora actuală este una din puţinele societăţi cu profit mare din Cluj.
Rep: Să înţelegem că intenţionează să devină unicul administrator al FARMEC-ului?
R: A devenit elocvent acest lucru din acţiunile întreprinse-de dînsul. La început a exercitat presiuni asupra conducerii în scopul obţinerii avantajelor amintite anterior. Tot în cadrul acestui, plan a solicitat, includerea unei rude a dînsului în Consiliul de Administraţie, deşi acesta nu îndeplinea condiţiile prevăzute în statut, nefiind acţionar. Â solicitat, de asemenea, şi alegerea unui consilier al firmei “Galic” în comisia de cenzori deşi acesta lucrînd la Ministerul de Finanţe în Bucureşti, nu ar fi avut posibilitatea deplasării de 2 ori pe săptămînă la Cluj, în ' vederea prestării activităţii de cenzor. ,
Toate aceste pretenţii, exprimate în AGA din 24.09.1999, au determinat nealegerea în Consiliul de Administraţie a domnului Olăneanu. Acest fapt a declanşat din partea acestuia o serie de atacuri, calomnii, feClamaţii, vizînd compromiterea conducerii fabricii care nu i-a acceptat pretenţiile, motiv pentru care nu a semnat contractul de distribuţie pe anul 2 0 0 0 (din informaţiile pe care le deţinem nu este singura afacere pierdută în acest ari de el). în această situaţie, văzînd că a pierdut cea'mai mare parte a veniturilor p e ‘care le obţinea de la Farmec, şi-a concentrat “eforturile” în vederea preluării controlului asupra fabricii. Astfel, în şedinţa AGA din 07.04.2000 acţionarul Olăneanu a propus revocarea Consiliului de Administraţie ales în mod legal în 1999, propunere ce nu a avut susţinerea necesară pentru a fi adoptată, întrucît argumentele prezentate nu s-au constituit într-o alternativă viabilă vis-â-vis de actualul management al societăţii. După această nouă înfrîngere în AGA, împreună cu cîţiva acţionari , - foşti salariaţi FARMEC (familia Feneşan Victor, familia Iancu Traian, Bodocan Mia,-Valkai M ariana, care au părăsit fabrica fie prin desfacerea disciplinară a contractului de muncă, fie prin disponibilizările ce au avut loc), .şi-a intensificat foarte mult acţiunile în vederea, fie a cumpărării îri mod ilegal de noi acţiuni de la alţf acţionari, fie pentru obţinerea-de procuri de reprezentare a acestora în viitoarele AGA. în acest scop, foloseşte de peste o luni de zile, 4-5 autoturisme proprietatea firmei, pentru a contracta zi şi noapte, inclusiv în perioada de sărbători, diverşi acţionari salariaţi sau foşti salariaţi FARMEC.' . -
Metodele folosite de colaboratorii lui Olăneanu pentru a-i convinge pe acţionarii FARMEC sînt demne de unele firme americane, ele constînd fie în diverse promisiuni de recompensare, fie în ameninţări mai mult sau mai puţin voalate privind siguranţa locului de muncă, respectiv a investiţiei lor. Astfel, zilnic salariaţii FARMEC care deţin un număr mai mare.de acţiuni sînt contactaţi
• telefonic, aşteptaţi la intrare în locuinţă, vizitaţi de 3-4 trimişi ai d-lui. Olăneanu pentru a-i lămuri să-i vîndă acestuia acţiunile. Este de menţionat cazul unui coleg care, într-una din după-amiezele' din Săptămînă Mare, a fost scos. din biserică de un astfel de “delegat” pentru a i se. solicita acţiunile. De asemenea, o serie de persoane aflate în concediu medical au fost vizitate la domiciliu. Toate acestea vizează obţinerea cvorumului necesar influenţării hotărîrilor AGA în vederea atingerii scopului personal al acestui acţionar;- preluarea pachetului majoritar la FARMEC. Facem cunoscut, însă, că întrucît FARMEC S.A. este o societate închisă, conform statutului Asociaţiei FARMEC P.A.S., orice tranzacţie de acţiuni se-poate derula'num ai cu acordul Consiliului de Administraţie al Asociaţiei FARMEC P.A.S., în caz contrar fiind lovită de nulitate. . ", Dorim să reamintim şi pe această cale acţionarilor FARMEC, că acţionarul Olăneanu deţine un pachet .de acţiuni ce reprezintă 2 2 % din capitalul social şi care constituie limita maximă pe care o poate deţine, în mod legal, un acţionar la FARMEC S.A.
Toată campania permanentă, agresivă şi de mare intensitate, susţinută de dl Olăneanu prin tot felul de mijloace, (inclusiv prin răspîndirea zvonului cum că ar fi acţionar majoritar), demonstrează că investiţia în FARMEC este şi va fi una profitabilă şi de spcces, altfel nu ar depune atîta efort pentra a acapara fabrica în întregime; menţinînd în acest scop, de peste o lună, în Cluj-Napoca, trei maşini proprii cu delegaţi speciali din Bucureşti. Este de înţeles la acest acţionar că pentra el* primează un interes material imediat care pune în pericol viitorul şi însăşi existenţa fabricii noastre.
Rep: Care este reacţia celorlalţi acţionari FARMEC, faţă de toată această campanie denigratoare?
R: Pe tot parcursul derulării acestei campanii calomnioase menită să denigreze jmâginea şi numele companiei FARMEC, m ajoritatea acţionarilor a dat dovadă de putere de discemămînt, fapt demonstrat şi cu ocazia ultimei AGA, cînd propunerile d-lui Olăneanu nu au întrunit adeziunea majorităţii acţionarilor, aceştia exprimîndu-şi .încrederea în actuala echipă managerială. Această încredere nu este doar formală, ci este confirmată şi susţinută de însăşi rezultatele acestui management, care nu pot fi contestate de nimeni, fabrica concurMd, şî pentru anul 1999, la un loc fruntaş pe judeţ şi ţară, iar trimestrul I - 2 0 0 0 încheindu-se cu un profit net de 1,37 ori mai mare decît cel din trimestrul I - 1999. Nu avem nici' o îndoială că majoritatea acţionariatului FARMEC va dovedi şi în viitor, ca' de altfel ca şi pînă acum, că îşi cunoaşte şi ştie să-şi apere interesele. ■
„Externaiizare” de activităţi neproductive la CUC
Directorul generaL al SC CUG SA, loan Mărginean; a declarat ieri că, pentru eficientizarea întreprinderii pe care o conduce, a fost luată în discuţie măsura „extemalizării” unor activităţi. „Extemalizarea” constă în desprinderea anumitor activităţi de societatea mamă şi închirierea spaţiilor către salariaţii care lucrează aici. Sînt vizate transportul uzinal, reparaţiile, cantina şi secţia de bobinaj. Aceste activităţi sînt, în prezent, neprofitabile, dar directorul CUG spune că această soluţie este mai bună'decît o disponibilizare. Extemalizarea activităţilor va fi supusă aprobării FPS (mai ales că societatea este inclusă în programul de privatizare al Băncii Mondiale) şi'va fi discutată cu sindicatele.
Astfel prin acest procedeu, circa 200 de persoane vor putea să-şi administreze singure activitatea. Aceasta presupune, însă, ca salariaţii să se organizeze juridic. Este greu de crezut câ salariaţii, nevoiţi să-şi gestioneze singuri activitatea, vor reuşi să obţină profit, chiar şi în condiţiile în care vor presta servicii şi altor unităţi economice, nu numai CUG-ului.
Anca BLAGA
EtaN cp; CttUNfPO
O aniversare nu este numai unmoment festiv,- ci şi lin prilej dc aducere
aminte, un moment de.bilanţ. La 150 de ani de la înfiinaţre şi la 10 ani de la reluârea activităţii, Camera deComerţ, Industrie şiAgricultură Cluj are, deja, o istorie.
Astăzi, de la-ora 18,00, în cadrul emisiunii; economice „Vîrful de lance”, realizată de Nicoleta Ţăranu, veţi afla cele mai importante momente din activitatea CCJA Cluj.
Invitaţii em isiunii - Gheorghe M ureşanu,preşedintele CCIA Cluj, împreună cu cei trei vicepreşedinţi - Remus Albu, loan M unteanu şi loan Mante. (37isns)
I ’ i l ' ; : f l l i J i r icJ - ;................... — — -
L - m i & s m
D E N U M I R E AV A L U T E I
S im b o lV a r ia ţ ie
f a ţ ă d e z iu a p r e c e d e n t ă (% )
C U R S U L IN L E I
|$W» | Dtnunirtsocvbl* j VN j Ineh. | Var | D*«. - 1 Mm. j Min. | Prjntd. | Nr.aet. j Val.tobb|l*i|
* C ursu ri a f işa te la o ra 1 5 .0 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e sc h im b v a lu ta r, cu rsu rile p o t varia d e ta u n p u n c t d e luc ru la altul.
. Total categoria 1* II (exclusiv SIF) 381,818 393,964,994
TOTAL GENERAL 1,052,309 745,735,482
p e r s o a n e f i z i c e - % . p e r s o a n e j u r i d i c e - %
Capitalizare bursiera (mii lei) — 7 936 463 ^Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) “ * 6 5*14 785 * 'SIF (mii. lei) — *» 42*1 678BET ROL = 503.7 puncte Variaţie “ 3.1 6 puncte (0.63%)BET-C ROL — 476.25 p u n c t a Varîstfe “ 0.7’*l p u n c t e (0.1S%)
B ă n c i com ercia le la v e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 luni 9 tu n i 12 lu n i B ă n c i c o m e rc ia le la v e d e re 1 tu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i
B C R * 10 4 5 46 47 48 49 B C R * 10 4 5 4 6 47 4 8 49
B R D 10 4 4 46 47 4 8 4 9 B R D ** 10 4 0 4 2 43 4 4 4 5x 10 4 4 47 48 49 55 1 B A<dob. ravltufel») • 1 0 4 5 4 6 47 4 6 4 5
B A <d. rsvteufcU)(d. <ls«) *
• 10 45 4 6 47 46 4 510 42 40 . • . B a n c P o a t* 9 38 4 0 42 4 3 4 5
* - B a n c P ost*, 47 4 8 49 50 51 A L P H A B A N K(B. Bucureştii 7 4 3 4 7 * * *
A L P H A B A N K(B.eucunştl) 7 43 47 . * ' * * C a rp a tic a 10 4 4 4 0 40 40 40C arp a tica 10 4 6 - -,. • 4 5 - 45 4 5 45 T ra n s ilv a n ia 10 4 0 4 3 42 40 39
Tran s ilvan ia 10 4 4 46 45 4 3 43 R o m â n e a s c ă * * 10 4 4 4 6 45 4 4 4 4-• R o m â n ească** . 45 4 4
C E C 9 4 2 4 3 44 42 4 0C E C d 43 44 42 43• A L IA N Ţ A 10 4 9 50 51 52 53 B .I.R . 1 0 , 3 8 3 9 40 41 42
B .I.R . 10 42 45 46 47 47 R O M E X T E R R A(t*oV »artacW| 10 4 4 4 5 46 4 7 4 8
R O M E X T E R R A (d o b . variab ilă ) 10 46 47 48 4 9 50 T U R C O -R O M Ă N Ă 5 4 5 4 5 41 4 0 4 0
T U R C O -R O M Â N A s 4 5 - 45 41 .4 0 40 " D A C IA F E L IX " 9 37 3 5 34 33 37**D A C IA -F E L IX n . 8 ♦ 30 20 20 20 " Io n Ţ irla c " 5 4 0 4 1 42 42 , 4 4
" lo n Ţ lr ia c r S 39 41 42 42 44 B ă n c i p o p u la re la v e d a ra 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 h in i 12 lu n iB ă n c i p o p u lare la v e d e re 1 lu n ă .3 lun i 6 luni 9 lu n i 12 lu n i N A P O C A(dob. ftuctu.ntt) 10 4 5 4 7 48 * SON A P O C A 10 53 55 57 - 59; S F IN X C O O P - 14 62 64 , . . S F IN X C O O P 14 6 2 6 4 * * •
TREZOR to 58 60 ■ 65 - - T R E Z O R 10 58 6 0 . 85 _• - ) •“C L U J ” 10 44 46 ■* * * - C L U J " 10 4 0 .* .L • .1 . • J
> 1.06 puncte (0,56%) 0.17 puncte (0.09%)
NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi
S o c i e t ă ţ i d i n j u d e t u l C lu j
* dobînda se capitalizează; " cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin fac 19.7l.1S.
VALUTA
s i m b o l SO C IETATE C O M E R C IA L Ă VARIA ŢIE N R .TR A N Z A C Ţ II
V O L U MTO T A L
V A LO A R ETO TA LA P R E Ţ M E D IU
N A P P N A P O L A C T - C J 4 .6 7 4 7 9 2 2 , : 2 2 3 9 0 4 0 0 2 8 2 6A T L S A T L A S - C J 2 4 0 .0 0 2 2 0 5 6 3 4 9 5 2 0 0 1 7 0 0 -IN P R IN S T IT U Ţ P R O IE C T - C J 0 .0 0 . 1 ■ 1 0 2 3 3 0 6 9 0 0 0 3 0 0 0 ^
T O P 2 0
S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L A * N R . T R A N Z A C Ţ II
V O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU
M E T G M E T E X - O B 5 7 9 4 6 1 . - 6 6 3 7 2 6 8 6 0 8 3 5 3 0 . -
C IL S C A R IE R E IL S O M -B N 2 6 2 6 8 5 9 0 7 7 2 0 0 0 . 9 4 2 5 2
A G R N A<Sr o t r a N S P 6 R t o r ’S b e t a'•■"' -C R IH A L A ' 5 5 2 0 2 V; 4 0 0 0 4 8 8 9 4 / . 7 2 4 7
T R A M T R A M E C O - BH 4 2 1 7 1 0 2 7 1 3 7 5 0 0 0 1 2 5 0 0T U N A , F O R Ţ U N A -A R C U - tS 1 2 7 0 0 ! : ! .1 6 5 2 7 2 4 0 0 • 6 1 2 1 2 ' • - :E F E C E F E C T O F îL -V N 4 1 6 3 0 0 8 8 0 2 0 0 0 0 5 4 0 0A T R ! *- A T R iC - B U V 2 ^ 8 5 7 6 3 2 0 0 0 0 3 2 0 0 0
8 G B B B E R E G R IV IT A B U C U R E S T K B U 1 3 7 4 0 3 74B06000 ' 2 0 0 0/ H A B E H A B E R - H D 1 2 0 9 5 7 7 1 3 6 4 6 3 0 ■ ~ / 5 9 0 :
P A N S P Ă L T IN IŞ -S B 1 2 3 9 0 6 9 3 1 0 0 0 0 2 9 0 0 0P R E H ;•/. P R B fA B C - C L T ;; // / / / .: ' ../ 7 4 3 0 ; ■ 4 6 1 3 0 0 0 0 ' 6 2 0 9 / / ;C S A R C A S A R O M A S C A N A - N T 1 3 7 6 3 3 8 4 5 7 8 6 0 • 1 0 2 2 0A L T C A L T U R c- O T ....... ^ ' 5 ' ■ ! 2 7 1 2 . •3 2 5 4 4 0 0 0 ; T 2 0 0 0 :L F M R L E G U M E F R U C T E - M S 2 3201 . 3 0 6 5 2 8 0 0 9 5 7 6B A IA B A ÎL E G O V O R A -V L 3 . « •' 954 : 2 4 6 8 5 0 0 0 ’ 2 5 8 7 5
A L N N A L IM E N T A R A 9 - B H T 6 2 2 6 2 4 2 8 1 4 0 0 3 9 0 0 -
N A P P , * N A P O L A C T - C J • ■ 4 7 9 2 2 , 2 2 3 9 0 4 0 0 . ' 2 8 2 6 ' I
N E O L N E P T U N -O L IM P - C T 3 - 4 4 5 2 1 5 8 2 5 0 0 4 8 5 0 0 I
OPTX O P T IM E X - B U 1 6597- . 1 5 8 3 2 8 0 0 : 2 4 0 0 ,j
F E R O F E R O N E R IA -A R 1 7 0 8 3 1 4 8 7 4 3 0 0 2 1 0 0 I
- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e - %. : B A N C A V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 Iu n "1 BANCA Valute V edere 1 Iurtă 3 Km| 6 luni ft luni 12 luni
B C RD E M 3 * 3 ,3 3 .7 - 4 ,1
BCRDEM 3 . 3.3 3.7 4.1
U S D 4 - ' 4 ,7 5 5 5 ,2 5 USD 4 4.75 S S.25
B R D D E M 2 ,2 5 2^4. 2 ,5 2,6 2 ,6 5 2 ,7 OEM 2.25 2.4 2.5 2.6 2.65 2.7U S D 3 . 4 ,1 5 4 ,2 5 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5 B R D , USO 3 4,15 4JS 4.4 4.5 4.63
B a n c P o s t D E M 2 ,2 5 - * 2.8 - 3. Ban« Poet OEM 2.25 2.5 2.a 3
U S D 4 - * 4 ,8 5 - USD 3 4 4.2 4.5B . A g r ic o lă
D E M 3 3 ,7 4 4,1 4 ,2 5 4 ,6B. Agricolă OEM 3 3.7 4 4.1 4.29 4.6
Ion Ţirlac OEM 2.2S 3.2 3.3 3.75 4 4.25U S D 3,5 5 5 ,2 5 5.5 4 ,8 5 5 ,7 5 USD 3.5 5.25 s.s 5.5 5.5 6
B .I.R . .D E M 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 4 ,7 5 5
B.I.R. DEM 3 3.5 4 4.25 4.25 4.5U S D 4 .. . 4 ,7 5 5 5 ,2 5 5 .7 5 6 USO 3.5 5 • 6 6,3 6.73 7
T ra n s ilv a n iaD E M 2 ,5 * 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5
Tran.lfv la DEM 2.5 - 3 3.25 3.5 3.75U S D 3 - 5 .5 5 ,7 5 6 6 ,5 USO 3- ♦ 5,5 5.75 6 6.5
R o m â n e a s c ăO E M 3 3 ,2 5 3,5 3 ,7 5 4
Ro min ci OEM 3 3 3.25 3.5 3.75 4U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7 - USO 3,5 4,75 5A . 5,75 6 7
C a rp a t ic aD E M 2 ,5 - - 3 ,5 - 4
Ce y a DEM 2,5 - - 3.5 • 4U S D 3 - 4 .5 - 5 ,5 USO 3 - . 4.5 5.5
A L P H A B A N K .D E M 2 ,1 * 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 ALPH A BANK OEM 2.1 2,S 2.5 2.5 2.S 2,5(B . B u c u r e ş t i) U S D 2,8 : : S 5 .5 ; 5 ,5 5 ,6 6 (8 . Bucureşti) USO 2,8 5 S.S S.S 5.6 6
J u r c o -R o m â n âD E M 1 4 4 ,2 4 ,5 • 4 ,7 Turco R flnâ OEM 1 4 4,2 4.5 • 4.7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 7,1 USO 2 6.25 6.5 6.75 - 7.1
R o m e x te r ra D E M , 3 ,2 . 3 , 3 3 ,5 4 4 ,2Rome te DEM -'3 . ' 3 2 3.3 3,5 4 4,2
U S D 1^3 fir: 5 - 5 ,2 5^4 5 ,5 5 ,6 USD ' 3.5 5 5,2 5,4 5.5 5,6
"DACIA FELIX" D E M 2 ;//'■ ■i 2 ,5 2 .5 3 . 3»- •• 3 .':; . DEM 2 3.5 3A 3.5 4 4U S D . 3 .5 4 ,5 USD 2 , 4 - - A 4 4,5 4.5
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă
Staţiunile de pe litoral au fost verificate de către Oficiul pentru Protecţia Consumatorului
D a t e s i n t e t i c eN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ iO N A T E .N R . T O T A L A C Ţ IU N I ............................V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II ........IN D IC E R A S D A Q ......... ................................ .V A R IA Ţ IA - Z IL E I ..................................................V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A ....................
161......................... 4 2 7 .8 0 7.2 .6 4 7 .5 1 4 .1 4 7 L E I ... 6 8 5 .3 1 P U N C T E + 3 .0 5 P U N C T E « .................+ 0 .4 5 %
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Piaţa extrabursleră RASDAQ provin' de la SVM iNTERDEALER CAPITAL INVEST SX, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel 433212.
Oficiul Judeţean Constanţa pentru Protecţia Consumatorului şi Direcţia Sanitară-Veterinară Constanţa au verificat, timp de o săptămînă, modul în care staţiunile turistice şi societăţile comerciale" de pe litoral s-au pregătit • pentru deschiderea sezonului estival 2 0 0 0 .
în staţiunea Mamaia au fost verificate peste 50 de unităţi de cazare şi alimentaţie, care se aflau în diferite stadii de pregătire - reparaţie instalaţii sanitare, zugrăveli, vopsitorii interioare şi exterioare şi hidroizolaţii).
Staţiunea Eforie Nord, unde deja au sosit peste 200 de turişti străini şi sînt aşteptaţi, începînd din data de 1 mai,
cel puţin încă 200 de turişti români, are multe unităţi care, din cauza întîrzierilor de amenajare, ar putea fi închise pînă în data de 15 m ai.'
în staţiunea Neptun-Olimp, începînd din data de 1 mai, vor fi deschise 18 unităţi de cazare, nouă restaurante şi patru bufete.
Din raporturile înaintate Prefecturii. Constanţa de DS.V şi OPC reiese că aceasta este cea mai bine amenajată staţiune, din acest sezon. Băncile şi coşurile de gunoi au fost montate, iluminatul stradal a fost verificat, spaţiile verzi au fost aran jate , iar plajele curăţate.
în Jupiter vor fi deschise, începînd
din data de 1 mai, doar unităţile private care s e vor încadra în graficul de igienizare stabilit. Cea mai m are problemă constatată de inspectori este carosabilul, care este plin de gropi. în timpul controlului OPC, în depozitul en- gross al societăţii PNP lmpex SRL- Jupiter au fost găsiţi 55 litri de vinuri, care prezentau particule în suspensie. Acestea au fost sortate, iar patronul am endat cu 500.000 de lei.
Societatea Venus nu va deschide nic o unitate în perioada 1-3 mai 200C deoarece este în proces de divizare iar în societatea Saturn deschidere oficială este preconizată pentru da' de 1 iunie 2000.
JUDETeAN PENTRU 1™ ECTIA CONSUMATORULUI:* t o i . o d 7 .
1999 - Aproximativ patru sute de muncitoridin primul schimtr de la fabrica de încălţăminte "Clujana” au declanşat grevă
generală, solicitînd Fondului Proprietăţii de Stat un răspuns oficial privind viitorul acestei societăţi.
_ VAdevărul de Clu iercuri, 3 mai nun
AstmulAstmul bronşic este una
dintre afecţiunile“civilizaţiei” , deoareceprevalenţa sa este într-o reală creşteje. La copii, astmul bronşic este afecţiunea cronică cea mai frecventă, iar la adulţi atinge prevalente între 2-20%. în România, studii epidemiologice arată o prevalenţa de 4-5%, posibil în creştere în -ultimii 10 ani. Astmul bronşic constituie o problemă de sănătate publică prin costurile ce le implică: costuri directe legate de diagnostic, tratament, cît şi costuri • indirecte prin absenteism, scăderea randamentului profesional etc. Pornind de la aceste date, organizaţiile medicale şi paramedicale fac eforturi uriaşe pentru realizarea unui protocol general de diagnostic şi tratament eficient - boTnavilor astmatici. în această luptă se înscrie şi declararea zilei de 3 Mai - Ziiia Mondială de Prevenire şi Tratam ent a Astmului. Astmul bronşic este produs de o varietate mare de factori, printre care cei alergici (praf dc casă, polen, pene, etc.),
, factori profesionali (substanţe chimice), infecţi'oşi, medicamente (aspirina) etc. Severitatea bolii poate varia dc la crize de sufocare uşoare, reversibile spontan sau/şi medicamentos pînă la crize soldate cu deces, în ciuda tratamentului intensiv aplicat.
Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică a organizai, cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, o sesiune ştiinţifică la Bucureşti, în cadrul Conferinţei Naţionale de Alergologie şi Imunologie Clinică (3-5 mai 2000). Prof. dr. J.R. Radu, reprezentanta României la Societatea Internaţională, a iniţiat aplicarea în România a Programului Global de Iniţiativă pentru Diagnosticul şi Tratamentul Astmului Bronşic (GINA). în cadrul acestui program se efectuează cursuri de instruire a personalului medical şi a pacienţilor pentru înţelegerea balii, pentru aplicarea tratamentului corect şi prompt în doze eficiente. Tratamentele actuale sînt în marea lor majoritate adm inistrate pe cale inhalatorie - pentru a ajunge rapid 'la căile respiratorii - locul principal al bolii. Administrarea inhalatorie are şi avantajul utilizării unor doze mici de medicament care produc efecte secundare minime.
încă din anii - trecuţi, cu ajutorul Societăţii -%de
.Alergologie şi Imunologie Clinică s-au pus la dispoziţia medicilor curanţi şi a pacienţilor pliante informative despre programul GINA pentru diagnosticul astmului bronşic (modalităţi de manifestare, semne de severitate) şi tratamentul - acestuia (medicamente, tehnica administrării).
Diana DUMITRAŞCU Clinica III Medicală,
Cabinetul de Alergologie şi Explorări
- Funcţionale Respiratorii ;
L a N ăfiăspl
S e „ r e c i c l e a z ă " c o p i i i
r J
■ . . - - a'■A .J1. * 1 ’ ~
La periferia sistemului social
La Centrul Creştin de la Nădăşel se află instituţionalizaţi cincisprezece copii, cu vîrste cuprinse între 3 şi 14 ani, a căror situaţie şi conduită socială sînt improprii şi inadecvate ac tua le lo r standarde de' civilizaţie. .
Copiii provin din cinci familii diferite, cu cel puţin unul dintre părinţi aflat în detenţie, ca urmare a unor fapte cu incidenţă penală. în momentul preluării Ia Centrul Creştin de la Nădăşel, cei 15 copii erau, fară excepţie, analfabeţi.
Andreea, Petronela, Andrei, Nadia şi Elena Sirian sînt cinci fraţi a căror mamă execută în momentul de faţă o pedeapsă privativă de libertate pentru omor calificat, victima actului criminal fiind tatăl copiilor. Fraţii Silian s-au întîlnit efectiv, pentru prima dată, la Nădăşel. Anterior instituţionalizării lor Ia Centrul Creştin, cei cinci copii s-au aflat în plasamentul â tot atîtor instituţii de ocrotire de pe raza judeţului- Cluj.
Rozalia Berchi, în vîrstă de 7 ani, frecventează cursurile clasei I, de la Şcoala .Generală din com una B aciu şi este „internată” la Nădăşel de un an. P ărin ţii ei s în t închişi la Penitenciarul din Gherla, pentru furt. Mama Rozaliei mai are de executat şase juni din pedeapsă, iar tatăl un an.
Dorina, Stelian şi Cristi Rezeş sînt trei fraţi a căror mamă a decedat în urmă cu trei ani (din cauza TBC-ului pulmonar), iar ta tăl execută o pedeapsă p rivativă de libertate la Penitenciarul din Gherla, pentru furt şi tâlhărie.
Tatiana, C rina şi Marcu Lingurar sînt orfani de mamă, care a decedat, în urmă cu doi
ani, în tr-un accident de circulaţie. Tatăl celor trei copii, aflaţi în prezent Ia Centrul de la Nădăşel, este închis pentru ultraj la Penitenciarul din Gherla. înain te de a fi instituţionalizaţi, cei trei fraţi trăiau din cerşit şi îşi aveau „reşedinţa” în gara Cluj.'
R ozalia, M elinda şi Ildi Kovacs au un statut special în cadrul Centrului, nici unul dintre părinţi nefiind infractori. Cunoscuţi ca facînd parte din “cercul” aurolacilor clujeni, domiciliaţi în grotele de pe D ealu l’ Cetăţuia, din Cluj- Napoca, cele trei surori fac parte dintr-o familie care. totalizează şapte copii. Mama fetelor a decedat din cauza TBC-ului pulmonar, cu mult timp în urmă, iar tatăl lor este şomer. Rozalia şi Melinda cerşeau pentru supravieţuire, în zona Urania, din Cluj-Napoca. Ele nu au frecventat niciodată cursurile vreunei şcoli, în ciuda faptului, că ambele au depăşit vîrsta şcolarizării. Cea mai mică dintre surorile Kovacs, Ildi, în vîrstă de 8 ani, a putut fi înscrisă la cursurile clasei I de la Şcoala Generală din comuna Baeiu.
Viziunile exterioare, fie că acestea provin de la educatori sau de la persoane neimplicate, nu pot surprinde însă în totalitate dimensiunile aproape inimaginabile ale fenomenului uman pe care aceşti copii îl în truchipează şi îl experim entează la scară individuală sau de grup. Defavorizaţi de soartă, auto- , exilaţi sau respinşi, poate, de societate, analfabeţi, situaţi la marginea extremă a sistemului, în echilibru precar pe buză prăpastiei, cei 15 copii de la Nădăşel, şi probabil alţii în situaţii similare, etalează resurse interioare uneori de excepţie care pot deveni manifeste sub stimulii unor doze infime de omenie, înţelegere şi tandreţe.
P rison F e llo w sh ip România (PFR) - Misiunea Creştină pentru înch isori a fo s t fondată in 27 sep tem brie 1993 ş i , este afilia tă la asociaţia Prison F e llow sh ip In te rn a tio n a l,
■ care activează in 88 de ţări din întreaga lume.
P rison ,.■■■- F e llo w sh ip : Rom ânia este o m is iune creş tină , care urm ăreşte reconcilierea ş i reintegrarea . în societate a persoanelor a fla te sub in c id e n ţa fenom enu lu i in fra c ţio n a l. Totodată, PFR vizează op tim iza rea re la ţ i i lo r deţinu ţilor cu biserica ş i a a titu d in ii societăţii faţă de fo ş tii delincvenţi:
Obiectivele generale ale
PFR urmăresc: mobilizarea voluntarilor pentru activ ită ţi de consiliere sp ir itu a lă a
■deţinuţilor ş i armonizarea p re ce p te lo r b ib lic e cu rigorile sistem ului jud ic ia r; asistarea d e ţin u ţilo r ş i a familiilor acestora, o atenţie deosebită a c o rd in d u -se copiilor proveniţi din mediul in fra c ţio n a l; p re ven irea in fra c ţio n a lită ţ i i p r in educaţie teo re tică ş i p ra c tică ; lo b b y p e n tru constituirea unui cadru legal pentru reabilitarea fo ş tilo r deţinuţi.
P rin tre p ro g ra m e le derulate în prezent de PFR,'- figurează de un an ş i Centrul Creştin pentru Copii Expuşi In fra c ţio n a lită ţ ii, de la
Nădăşe l ( ju d e ţu l C lu j). Acesta urmăreşte crearea unui clim at caracterizat de c o n fo rt s p ir i tu a l ş i s e cu rita te p e n tru c o p iii proveniţi din fam ilii afectate de fen om en u linfracţionalităţii, precum şi dezvoltarea ap titud in ilor de_ in te g ra re a ace s to ra în societate. Intenţia de fond vizează reunirea membrilor aceştor fam ilii o r i de cîte ori este posibil, fn acest scop, C e n tru l de la N ădăşel încurajează ş i facilitează m enţine rea c o n ta c te lo r reg u la te in tre c o p ii ş i pă rin ţii a fla ţi în detenţie, oferind acestora din urmă consiliere sp iritua lă pe o perioadă de şase luni.
Şcoala supravieţuiriiLa Nădăşel, educaţia
sp irituală a copiilor .este asigurată de trei măicuţe de confesiune ortodoxă. Corpul pedagogic este alcătuit din doi psihologi, un pedagog şi doi
practică şi spirituală,- fiind încurajaţi şi îndrumaţi să îşi manifeste talentul plastic. Realizările de gen ale copiilor (icoane pe sticlă şi pe lemn) ar putea face : obiectul unei expoziţii, capabile să releve o viziune surprinzătoare asupra imaginarului straniu care a generat aceste mici opere de artă.
activităţilor de grup desfăşurate la şcoală, s-a relevat un aspect surprinzător în ceea ce le priveşte pe cele trei fetiţe: vor cu orice chip să-şi asume responsabilităţi.
Dor de-acasă
asistenţi sociali, care se ocupă de îndrumarea, consilierea, dezvoltarea aptitudinilor de relaţionare socială ale copiilor, precum şi de soluţionarea perturbărilor emoţionale ale acestora. *
Un rol foarte im portant’ în reabilitarea morală şi socială a copiilor îl are preotul paroh din Nădăşel, Gligor Zai, care este prezent zilnic în mijlocul copiilor.Potrivit acestuia,“cu copiii de la Nădăşel se lucrează foarte greu. Mediile sociale diverse din
Interfaţa socială
Trei dintr£ copiii de la Centrul din Nădăşel frecventează cursurile clasei I, la Şcoala Generală din comuna
De dorul fra ţilo r rămaşi acasă, Rozalia Kovacs a vmt o dată să "evadeze” de la Centru, dar s-a răzgîndit. Marcu Lingurar zice că îi place mai mult acasă la el, în Şînnicoară, unde stă cu o mătuşă, ”de-aia, că îi curte” şi nu trebuie să se spele prea des. Dorina Rezeş,
pp/rtfL
TTZtIW s *ast. 4. f
m M l / J e * .
şare provin şi-au pus , drastic am prenta asupra comportamentului lor. Expresiile curente, cele mai frecvent folosite de către copii sînt «te omor», «te bat», alături de imprecaţiile şj înjurăturile uzuale ale limbii" române. Cu cei mici este mai simplu de lucrat, pot fi abordaţi cu mai multă uşurinţă şi. sînt m ult mai
"receptivi decît cei mari. De altfel, aceste aspecte variază de .la caracter la caracter”. Preotul paroh are la îndemînă şi o explicaţie cu tentă mistică pentru „amprenta genetică” ce marchează atît de traumatizant destinele tragice ale acestor
' copii. Potrivit lui Grigore Zai, “urmările păcatelor părinţilor cad asupra copiilor lor, păcatele părinţilor nu au fost dezlegate prin taina sfintei spovedanii, prin urmare, acestea trec asupra copiilor”.
Sub supravegherea maicii Teoctista, copiii au fost antrenaţi în activităţi creative, care le solicită im aginaţia
Baciu, în cadrul sistemului de ’ masă, într-o clasă cu 17 elevi. Programul derulat la Nădăşel urmăreşte integrarea copiilor supravegheaţi într-un sistem de relaţii interumane normale şi fireşti. Potrivit învăţătoarei Marioara Poptean, cele trei fete de la Nădăşel - Nadia Silian,
-Rozalia Berchi şi Ildi Kovacs - manifestă făţiş dorinţa de adaptare la comunitate. ”Vor cu orice chip să fie de ajutor: dacă unul dintre copii îşi uită creioanele acasă, fetele îşi oferă de îndată propriile creioane, chiar dacă ele nu mai au cu ce lucra. Cea mai rezervată dintre
- ele, probabil din cauza traumelor suferite, s-a dovedit pînă în prezent Nadia. Ildi este cea mai interesată de ce- se întîmplă la şcoală. Este foarte important că copiii nu fac diferenţă între ei şi consideră că sînt cu toţii egali”. în cadrul
potrivit unuia dintre psihologi - "copilul c.u cea mai traumatizantă experienţă de viaţă dintre cei aflaţi la Centru”, a dorit, la rîndul ei, să fugă de la Nădăşel, ca să mai .vadă c dată gara din Cluj.
în cele din urmă, ea s-r răzgîndit. M elinda şi Ildi Kovacs sînt foarte marcate de decriptarea tainelor scrisului şi cititului, aşa încît ele ar dori să comprime timpul şi să înveţe totul cît mai repede cu putinţă. Nadia Silian este deja hotărită să devină călugăriţă, ”ca. şi maica Teoctista”. ^
Toţi copiii doresc cu ardoare să-si reîntîlnească părinţii, darnu oricum, nu la vorbitor şi nu din cînd în cînd, la intervale aleatorii. Ei. vor ca, pe viitor, şă , existe ”în fam ilie” şi ”cu familia”.
Cătălina VLAD
{ POLITIA CLUJr,.955-şt.43-:27r27 l JANDARMERIA: 956
POMPIERII: 981
1999 - Ministerul Justiţiei a ejaborat jjnpachetde pro iec^ t care vizau modificarea şi completarea legislaţiei penale,
precum şi crearea unor instituţii pentru aplicarea şi ’ executarea pedepselor.
funeraraUn copil, în vîrstă de 10 ani, a
murit duminică strivit de crucea de piatră a unui mormînr din Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Alex M., elev în clasa a-lll-a, se afla în după- amiaza zilei de Paşte în cimitir. Scăpat de sub controlul părinţilor, copilul şi-a găsit ca joacă fuga peste morminte. La un moment dat, în timp ce sărea peste cruci, Alex a avut nefericirea ca una dintre pietrele funerare să se desprindă şi sâ-i acopere întreaga suprafaţă a corpului. Deşi părinţii au încercat să înlăture lespedea de pe copil în scurt timp, efortul lor a fost zadarnic. Piatra care cîntărea 300 de kilograme le-a omorît fiul.
C.PURIS
C U R A T E N I A p o s t P A Ş T IFiresc: Sărbătorile au
deschis calea spre cele mîncăruri, interzise pîntecului în timpul Postului. S-a băut acasă, s-a băut la locul de muncă, s-a exagerat cu bunătăţile, s-a dat cep colicii biliare...
Normal., 'Mai puţin normal mi s-a
părut, însă, gestul unor vînzători care, marţi, şi-au deschis dughenele şi, fără jenă, au aruncat mizeria de postPaşti - unde credeţi? - direct în stradă. Nu m-as fi
oprit asupra acestui gest reprobabil, să recunoaştem, dacă ar fi fost unul singular. Dar de -ia o onorabilă firmă de turism (stn Napoca) şi pînă la cîrciumioarele din Mănăştur a- trecut o zi de hălăduială şi, mai peste tot, oamenii aruncau murdăria pe caldarîm. Asta pentru a fi savurată de semeni! Şi pentru că, vezi Doamne, trebuie să fie cineva care adună lăturile după nesimţiţi.
' N-am dat nume!Am vrut doar să atrag atenţia
că nimeni nu-i obligat să
suporte jegul altuia. Lege scrisă sau nu, treaba face parte din regulile bunului simţ, al unui spirit civic pe care ni l-am asumat încă de cînd ne-ăm lepădat opincile la marginea burgului. Şi nici măcar asta nu-i valabil, din moment ce, apolo, la ţară, asemenea . gesturi sînt inexistente, iar eventualele tentative imediat sancţionate de comunitate.
Dixit!
Radu VIDA
Anunţam în cîteva ediţii anterioare că “Adevărul de Cluj” împreună cu Galeriile de a rtă contem porană ROM- ART din B raunschw eig (Germania), urmează să doneze un scaun cu rotile, de care să se
folosească o persoană cu dificultăţi în deplasare. Gestului prietenilor noştri din Germania ne alăturăm şi noi, cu credinţa că fapta cea bună ne va fi răsplătită prin bucuria pe care o vom aduce în sufletul unui
semen. Donaţia are loc în cadrul celei de a 36-a acţiuni umanitare pentm România, organizată de proprietarii Galeriilor ROM- ART,mi Hans Joachim şi dr. M aria R odica GROVE, Cetăteni de onoare ai munici-
«►as*
f i I
conducerii "protopopiatului, vor fi finalizate pînă în anul 2 0 0 2 , an în care vor aniversa şi cei 1 2 0 de ani de la naşterea protopopului Aurel Munteanu. Părintele protopop Dorel Puşcaş
Protopopiatul Ortodox din Huedin continuă lucrările de construcţie a noului sediu protopopesc situat pe strada “Aurel Munteanu.” Lucrările au început în anul 1995 şi, potrivit
ne-a declarat că s-a impus construirea unui nou sediu întrucît clădirea vechiului sediu, care dâta din anul 1904, era într-o stare avansată de degradare. Noua clădire cuprinde birouri pentru Protopopiat, pentru Parohia Huedin şi va găzdui sediul Fundaţiei Frăţia Ortodoxă. în interiorul construcţiei este ridicată şi o biserică de incintă care va servi nevoile de cult pentru o parte din locuitorii oraşului Huedin. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 1,8 miliarde de lei,
Gustul amar al puşcăriei
, Poliţia clujeană, într-o acţiune de “rutină", a arestat pe Dan Tudorel, de 25 ani, din Brăila, care era dat în urmărire generală pentru furt calificat. Tînărul “bronzat” are în palmares 18 spargeri de autoturisme. A mai fost condamnat la 6 ani pentru viol şi tîlhărre. Cînd.s-a eliberat din Penitenciarul Rahova, a dat mai multe “găuri”, furînd din autoturismele parcate în Cluj-Napoca, bunuri în valoare de 1.105.000 lei. Fura tot ce era mai de valoare... genţi, radiocasetofoane. obiecte de îmbrâpăminte şi roţi de rezervă. Acţiona numai pe timp de noapte. Cînd a fost reţinut, hoţul avea asupra lui un “corp delict". O trusă _specială pentru spărgători. în care se găseau chei potrivite, leviere şi un cleşte “gură de lup”.
A fost găsit, într-o noapte, de un echipaj de Poliţie, cînd se chinuia să dem onteze un radiocasetofon dintr-o Dacie, uitată de proprietar cu portiera deschisă. Brăileanul Tudorel vindea lucrurile furate prin trenurile cu care făcea “naveta” prin ţară sau în pieţele de vechituri din Bucureşti.
\/alutişti şi- recuperatori
Luca Andrei este cunoscut în lumea interlopă turdeanâ ca un prosper “om de afaceri”. Nu pe banii [ui. Omul lua bani de la valutişti şi uita să-i mai dea înapoi la termenul scadent. Asta
In timpul anchetei, a declarat că urma să-şi ia o “vacanţă" şi să o întindă spre alte meleaguri. N-a avut noroc!
D.T. a fost “premiat” pentru calităţile lui de manglitor cu 5 ani şi 6 luni închisoare şi obligat să plătească toate “oalele sparte”. 7.500.000 lei despăgubiri civile şi cheltuielile de judecată.
pînă într-o zi, cînd Pop Mihai, un amic care l-a împrumutat cu 1.200 de dolari, i-a pus gînd rău. L-a “vizitat” împreună cu Luca Marin, fratele mai mic al lui L.A., la domiciliul său, din Cîmpia Turzii. Băieţii erau hotărîţi să recupereze banii sau să fure din locuinţă ce avea mai de preţ “omul de afaceri". Pop Mihai şi
Luca Marin, după' ce au consumat la barul “Tiver" o sticlă cu vodcă, aşa ca să prindă curaj, au intrat în apartamentul lui L.A., după ce au spart uşa apartamentului, au luat două geamantane de voiaj şi le-au umplut cu aparatură electronică, îmbrăcăminte şi... cosmeticale. Cînd să dispară cu lucrurile
furate, au fost surprinşi de proprietarul apartamentului, care a anunţat Poliţia. La proces, Luca Andrei a declarat că bunurile care urmau să fie
“împrumutate” sînt în valoare de 15 milioane de Iei. Dar... nu se constituie parte civilă şi nu are nici o pretenţie. Instanţa de judecată a hotărît ca “recuperatorii” să ispăşească cîte un an de închisoare pentru tentativă de furt.
B. ZAGORE
O L T E N C E F I E R B I N Ţ I
051.8926 86 \F ara tax e in terurbane <ţ
CEL MAI MIC TAflIFDIV T A R A
""m°'3800 le i / 3 0 ” ,
051.89 29 49
R E Z E IiV A T V I P
0 5 1 . 8 0 2 0 8 2 '— 'turn____________ __
/direct
non stop
In m o r m în ta r e în S ă v ă d is laCreţa Ştefan avea 30 de ani. Un om al nimănui, alunecat
pe partea nimicniciei. Dormea pe unde apuca, mai că nu mînca şi-şi alunga tristeţea cu un pahar de licoare viclenită. In ultima vreme, se pare, locuia cu un frate, plecat de Sărbători spre Turda. - '
Creţa a murit "singur, aşa cum s-a simţit toată viaţa. A schiţat zîmbet părelnic şi a plecat discret, tară regrete. Numai că dmmul spre... dincolo costă. Instituţiile abilitate îi pregăteau crematoriul, cînd a apărut Marcel Cuc, preşedintele Fundaţiei tinerilor pentru pace. Copiii străzii au făcut rost de un costum şi pantofi pentru înmormîntare, firme generoase au oferit sicriul, iar părintele din Săvădisla a îngăduit loc de îngropăciune. ' -
Sit tibi terra levis.- r.v.-
Berbec'20 martie - 18 aprilie)n această săptămînă, intraţi într-o
dispută bătăioasă, posibil cu partenerul de viaţă. Sfatul astrologului este să abordaţi toate situaţiile-tensionate cu multă diplomaţie.
Ţaur(19 aprilie - 19 mai)Aţi uitat să vă ţineţi promisiunea faţă
de im prieten bun, dintr-o comoditate neobişnuită la voi... Cereţi-vă scuze şi
“faceţi cumva să nu mai am înaţi rezolvarea problemei deoarece în curînd veti avea mare nevoie de ajutorul lui.
piului Cluj-Napoca. Întrucît, în urma apelurilor noastre, s-au prezentat, pînă în acest moment, , doi solicitanţi, anunţăm că tragerea la sorţi va avea Ioc la sediul redacţiei, vineri, 5 mai a.c., la ora 12. M.B.
Gemeni(20 maj - 19 iunie)La sfîrşitul acestei săptămîni, o dorinţă
pentru care aţi cam vărsat lacrimi se va împlini. Este vorba de o chestiune legată de casa în care locuiţi sau de familie.
P r o t o p o p i a t u l O r t o d o x d i n H u e d i n
v a a v e a u n n o u s e d i u
Rac (20 iunie - 21 iulie)încet, dar sigur, începeţi s ă vă
acomodaţi cu poziţia socială de succes în care. sînteţi. Tocmai cînd o să credeţi că totul e OK, cineva vine să vă ia locul. Trebuie să-i explicaţi foarte clar noului venit cine sînteţi voi de fapt...
finanţarea fiind făcută din fonduri proprii şi cu participarea materială a celor -56 de parohii cuprinse în Protopopiatul Huedin. De asemenea, în acest an, pe data de 10 septembrie, dată la care se împlinesc 60 de ani de la moartea protopopului Aurel Munteanu, conducerea protopopiatului intenţionează amplasarea, în faţa noului sediu, a unui bust com emorativ dedicat m em oriei marelui martir, victimă a atrocităţilor horthiste din septembrie 1940.
Cosmin PURIS
Leu(22 iulie - 21 august)Niciodată nu vă place să spuneţi ”nu”.
In curînd însă, din cauză că nu ştiţi sâ refuzaţi cînd trebuie, o persoană foarte insistentă vă-va călca pe nervi...
Fecioară(22 august - 21 septembrie)Veţi avea ocazia să vă convingeţi c e !
slab sînteţi în lupta cu voi înşivă. Dacă întotdeauna aţi căutat duşmanii în afară, ar fi acum momentul sâ vedeţi cum stau J lucrurile de fapt.
Balanţă22 septem brie - 21 octombrie)
In această perioadă, lăsaţi explicaţiile deoparte şi apucaţi-vâ de treabă. Este o conjunctură favorabilă pentru voi din punct de vedere financiar, cu condiţia ca faptele să înlocuiască vorbele.
Scorpion(22 octombrie - 21 noiembrie)Eforturile voastre în ideea de a vă ajuta
prietenii vă fac mulţi duşmani. Fără să vreţi, aţi intrat într-o luptă pentru o cauză care nu este a voastră. Puneţi-i punct cît mai curînd.
Săgetător(22 noiembrie - 20 decembrie)Nu vă aşteptaţi la ajutor din partea
colegilor de serviciu. Şi ei sînt la fel de obosiţi ca şi voi, de aceea veţi parcurge o situaţie de criză de unul singur.
Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)Resursele voastre financiare trebuie
refăcute şi. acestea nu sînt singurele... Aţi rămas dator cu o revanşă de suflet sau aţi uitat să întoarceţi o invitaţie făcută cu mult timp în urmă..
Vărsător *(20 ianuarie - 18 februarie)Sînteţi foarte mulţumit că acasă aţi
rezolvat toate problemele cu brio şi vreţi să umblaţi cît mai mult pe-afarâ... Dacă o cunoştinţă vă cere ajutorul, aşteptaţi un timp ca să-l “salvaţi”... ’
Peşti(19 februarie - 19 martie)De cîtva timp, vă apasă un sentiment
de vinovăţie faţă de uri prieten. Trebuie să aflaţi că acesta ar fi foarte fericit dacă
I doar i-aţi spune că vă pare rău şi vreţi 1 să vă revanşaţi.
Serena
f o n e f o ? ^ ° e nPmhpRalSt° n 3 P l i e r i . comandaînlocuindu I în fim c ® EuroPa (USEUCOM), in funcţie pe generalul Wesley Clark.
Autorităţile irlandeze au reluat, ieri, operaţiunile de căutare a corpurilor a şase victime ale IRA, răpite, executate şi
îngropate în locuri secrete, în perioada 1970 -1980, de cătreorganizaţia paramilitară.
• -~L— ■•~>n.» ? •r.r.iF. s—r:-r-
l V, iţ î
Premierul Isărescu situaţia în privinţa
Prim -m inistrul Mugur Isărescu s-a întîlnit ieri, la Snagov, cu negociatorul-şef al FMI pentru România, Emanuel Zervoudakis, pentru a-i explica- acestuia, personal, că ultimele două condiţii convenite cu FMI pe care România mai trebuie să le îndeplinească - cea privind arieratele întreprinderilor cu pierderi şi cea privind salariile bugetarilor - nu constituie o problemă, au declarat surse guvernamentale.
Sursele m enţionate au precizat că premierul Mugur Isărescu i-a explicat lui Em anuel Zervoudakis că majorarea salariilor bugetarilor
i-a explicat negociatorului-şef al F I I arieratelor si a salariilor bugetarilorse va realiza treptat şi concomitent cu procesul de reducere a personalului şi că Guvernul este hotărit să elimine şi problema blocajului financiar, determinată de nivelul arieratelor întreprinderilor cu pierderi. Isărescu i-a spus lui Zervoudakis că Departamentul de Control al Guvernului studiază deja • problema reeşalonării datoriilor la buget, aii precizat . su rse le ' guvernamentale.
Mugur Isărescu s-a întîlnit şi în zilele Sărbătorilor de Paşte cu Emanuel Zervoudakis, deoarece a dorit să se implice personal în negocierile cu
reprezentanţii FMI, considerînd că nimeni nu le poate explica mai bine acţiunile Guvernului român. Totodată, Mugur
. Isărescu- a arătat hotărîrea Executivului de a nu se abate de la obiectivele programului de guvernare şi a garantat personal că, deşi România se află într- un an electoral, 1 Cabinetul va îndeplini misiunea pe care a primit-o.
“Premierul i-a explicat toate aceste lucruri lui Zervoudakis, astfel încît oficialul FMI să plece lămurit la Washington, pentru a realiza un raport care să avantajeze România”, au spus sursele guvernamentale.
R ă z b o i u l
l e g i i c u b u n u l s i m turmare din pagina 1
Oricum, clădirile de la numerele 24-26 au fost demolate şi urmează sâ se construiască lăcaşul de cult. în ciuda opiniilor unor oameni cu înalte responsabilităţi, inclusiv a ultimilor prefecţi ai Clujului, care s-au declarat mereu împotriva noii biserici. Unul dintre ei a afirmat chiar că, pînă cînd Prefectura va fi condusă de el, nu se va construi biserică pe B-dul Eroilor, iar altul câ nud interesează un asemenea lăcaş de cult, cl fiind greco-catolic. Un funcţionar cu atribuţii în domeniu a venit cu idei arhitecturale. “Construcţia bisericii ar urma să rupă ritmul străzii" - spune el, şi opinează că biserica ar trebui împinsă spre spatele zonei atribuite, la stradă urmind sâ se construiască o librărie religioasă. Şi alte asemenea, carc ar intîrzia momentul începerii construcţiei. Cu totul lipsită de logică elementară este atitudinea unui preot greco-catolic, care crede pur şi simplu câ nu e nevoie de o biserică ortodoxă în centrul oraşului deoarece, înainte d e ' război, numărul ortodocşilor din Cluj era mai mic decît cel al greco-catolicilor. Dorinţa înalţilor ierarhi ortodocşi de a zidi un nou lăcaş de cult în centrul Clujului... nu corespunde nici nevoilor spirituale ale populaţiei româneşti, nici intereselor naţionale - spune preotul în cauză, fară a ţine seama de o realitate care există, indiferent de interesele unora sau micimea sufletească a altora.
Patru firme de taximetrie din Ciuj-Napoca intenţionează să dea in judecată
Consiliul Iritai al municipiuluiPatru firme de taximetrie din
Ciuj-Napoca intenţionează să acţioneze în instanţă Consiliul local al municipiului, pentru a contesta decizia de majorare â tarifelor.
Conducerea uneia din cele patru firme susţine că a "depus deja un protest la Primăria m unicipiului C iuj-N apoca, urm înd Să dea în judecată
Consiliul local. Aceeaşi sursă a declarat că cele patru firme nu au fost consultate înainte de adoptarea deciziei privind majorarea tarifelor de taximetrie. Cele patru firme se vor conforma deciziei Consiliului local Ciuj-Napoca şi vor majora tarifele, pînă la pronunţarea instanţei. Acestea au cerut realizarea, de către specialişti,
a unui studiu pe baza căruia să fie restabilite preţurile^minime şi maxime pentm serviciile de taximetrie în Ciuj-Napoca. Consilierii locali clujeni au decis că toţi taximetriştii vor aplica, începînd de luni, un tarif minim de 3.600 de lei pe kilometru. Cei care vor încălca această decizie vor fi amendaţi cu cinci milioane de lei.
Facilităţile la transportul elevilor şi al studenţilor pe calea ferata vor fi suspendate începînd de astăzi
Ministerul Transporturilor (MT) va suspenda, începînd de astăzi, acordarea facilităţilor la transportu l elevilor şi al studenţilor pe calea ferată, ca urm are a faptului că suma reprezentînd datoriileM inisterului EducaţieiN aţionale (MEN) pentru acoperirea reducerilor nu a fost virată în contul societăţilor feroviare, a informat, luni,
M inisterul Transporturilor. “Deoarece pînă în prezent instituţiile responsabile nu au asigurat virarea sumei restante de 165 de miliarde de lei, (...) acordarea' reducerilor la transportul feroviar pentm elevi şi studenţi va înceta începînd cu data de 2 mai, ora 24.00, în conformitate cu legislaţia de transport în vigoare,-dar şi cu Acordul din 18 aprilie 2000,
încheiat cu sindicatele studenţeşti”, se precizează în comunicat. Pentru ca elevii şi studenţii să aibă cît mai puţin de suferit de pe urma acestei decizii, MT le recomandă să îşi procure din timp, respectiv înainte de ridicarea facilităţilor, de la agenţiile de voiaj, biletele de călătorie pentru perioada 2 - 7 mai, la trenurile care au regim de rezervare.
Exerciţiul NATO-PfP ”Linked Seas 2000”,
la care participă 09 de militari
români, a început ieriE xerciţiu l NATO-PfP
”Linked Seas 2000”, la care participă şi un contingent românesc, format din 89 de militari, a început, ieri, în Portugalia, informează un comunicat al MApN.
în deschiderea exerciţiului va avea lo c o conferinţă de presă susţinută ‘ de comandantul SOUTHLANT, viceamiralul portughez Luis Manuel Lucas Mota e Silva,
şi de locţiitorii săi. în cadrul acesteia va fi prezentat avionul fară pilot "Global Hawk”, care a fost testat pe durata a patru ani. Prima etapă a exerciţiului va fi destinată creşterii capacităţii de luptă şi se va întinde, ca durată, pînă la 5 mai. Militarii români vor fi antrenaţi în mai multe tipuri de exerciţii. • Plutonul de infanterie, dislocat pe insula San Jacinto, se va antrena în executarea misiunilor
de sprijin al păcii şi va lua parte la activităţi de cunoaştere- reciprocă a armamentului individual din dotarea m ilitarilor altor contingente. De asemenea, va participa la trageri de luptă demonstrative. Plutonul de infanterie marină, care a fost dislocat în baza militară de la Alfeite, se îmbarcă astăzi pe nava de desant, franceză "SIROCCO”, urmînd să execute antrenament pe mare. Plutonul de forţe speciale, dislocat la Santa Margarida,- se va antrena pentru executarea unor m isiuni specifice şi' va vizita o expoziţie de armament şi echipam ente destinate trupelor speciale. Echipajele aeronavei C-130 Hercules vor executa prima misiune de transport miercuri şi vor m a i. participa şi la "Ziua Forţelor Aeriene”.
Magistraţii au început judecarea procesului lui Vali Slerian
Instanţa Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti a început, marţi, judecarea procesului- lui Vali Sterian, acuzat de producerea unui grav accident de circulaţie, soldat cu moartea a două persoane.
Din motive procedurale, instanţa a amînat procesul pentru data de 30 mai a.c.
Procurorii au stabilit, în baza documentelor experţilor, că artistul avea o alcoolemie de peste unu la mie în momentul producerii accidentului din noaptea de 24/25 septembrie 1999, informează surse judiciare.
Valeriu. Sterian, aflat la volanul unui autoturism BMW/
. în noaptea de 24/25 septembrie 1999, pe bulevardul Magheru din Bucureşti, a vrut să depăşească prin dreapta un
autobuz care circula pe banda a treia. Sterian ar fi acroşat autobuzul, după care, autoturismul său a lovit, tot din dreapta, un alt autobuz, care se afla pe banda a patra. Şoferul acestuia, Mihai Popia, s-a
. speriat şi a virat brusc stînga,•_ intrînd pe contrasens şi lovind
trei autoturisme care circulau- spre Universitate şi alte trei maşini parcate pe marginea bulevardului. în urma accidentului au murit două persoane. în noaptea accidentului, la aproape o oră după producerea acestuia, lui Sterian i-au fost recoltate, la interval de 60 de minute, două probe de sînge, constatîndu-se că alcoolemia acestuia depăşea 1 la mie. Sterian:a fost arestat în 4. octombrie 1999 şi a fost pus în libertate o lună mai tîrziu.
Constantin Cojocaru
a fo st demis!1 Am primit la redacţie în cursul zilei de ieri, 2 mai, următorul COMUNICAT din partea S.C. URSUS SA, cu următorul conţinut: “ Începînd cu data de 2.05.2000, pentru o perioadă nedeterminată, domnul profesorConstantin Cojocaru, antrenorul principal al echipei de handbal feminin “U” Ursus Ciuj-Napoca, este degrevat de sarcinile pe care le-a avut, urmînd ca în această perioadă să se ocupe de echipa de junioare a CSS Viitorul Ciuj-Napoca în ..vederea participării acesteia la turneul final al Campionatului Naţional de junioare I. Pregătirea echipei de handbal feminin “U” Ursus Ciuj-Napoca va fi asigurată pe această perioadă de domnul Liviu. Jurcă, directorul sportiv al echipei”.
C om unicatu l este semnat de preşedintele C lubului sportiv“ U niversitatea” - Cluj, domnul Gheorghe Roman, şi de preşedintele secţiei de handbal feminin, domnul Octavian Buzoianu.
Din discuţia purtată cu sponsorul URSUS şi conducerea Clubului sportiv “U” am reţinut necesitatea trecerii profesorului Cojocaru Ia echipa de junioare, urmare a declaraţiilor nefondate din presa centrală ale cunoscutului tehnician clujean, dar şi datorită rezultatelor slabe ale echipei în ultimul timp, care au afectat atît. imaginea clubului, cît şi cea a sponsorului principal. Demostene SOFRON
Preţurile automobilelor Dacia
se reduc cu 2-4 milioane de lei în
perioada 3 mai -3 iunie
Preţurile automobilelor Dacia berlină şi Dacia break se reduc, în perioada 3 mai - 3 iunie, cu două milioane lei, iar modelul Nova va fi mai ieftin cu patru milioane lei, în cadrul unei noi oferte speciale lansate de societate, care urmează celei valabile în intervalul 3 - 29 aprilie, cînd reducerea de preţ a fost de aproximativ şase milioane lei. Eliminarea din preţul autovehiculelor noi a taxei de 5% destinată Fondului Special al Drumurilor Publice, măsură intrată recent în vigoare, a condus, la rîndul său, la. scăderea preţului automobilelor Dacia cu aproximativ trei milioane de lei.
REDACŢIA: C iu j-N apoca , s t r . N apoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MiCHAELA BOCU; SOCIAL- CEtĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21,27 -CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, ju d e c ă to r ia Quj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 "cod fiscal R 204469
