MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza” Nr. _____________ din _____________
NECLASIFICATExemplar nr. ___
Doctorand: NECHITA DĂNUȚ
TEZĂ DE DOCTORAT
Tema: Managementul strategic în Afacerile Interne
REZUMAT
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Prof. univ. dr.
ȚICAL GEORGE
Teză elaborată în vederea obținerii
titlului de DOCTOR în ”Ordine Publică şi Siguranţă Naţională”
- BUCUREȘTI, 2018 -
2
CUPRINS LISTĂ DE PRESCURTĂRI
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIUL AFACERILOR INTERNE
1.1 Izvoarele și evoluția domeniului afacerilor interne
1.1.1 Bazele fondării Uniunii Europene
1.1.2 Domeniul afacerilor interne - primele abordări: Grupul de Combatere a Consumului și Traficului Ilegal de Droguri și Grupul TREVI
1.1.3 Tratatul de la Maastricht - prima abordare concretă a domeniului afacerilor internă
1.1.4 Dezvoltarea domeniului afacerilor interne prin intermediul Tratatului de la Amsterdam
1.1.5 Programul Tampere - o nouă etapă în dezvoltarea domeniului Afacerilor Interne
1.1.6 Tratatul de la Nice
1.1.7 Programul de la Haga
1.1.8 Definitivarea domeniului afacerilor interne - Tratatul de la Lisabona
1.2 Definiția domeniului afacerilor interne
1.3 Trăsăturile domeniului afacerilor interne
1.4 Rolul și importanța domeniului
1.5 Principii ale domeniului afacerilor interne
1.6 Ariile domeniului afacerilor interne
1.6.1 Migrația
1.6.2 Azilul
1.6.3 Gestionarea frontierelor și a vizelor
1.6.4 Industria pentru securitate
1.6.5 Criminalitatea organizată și traficul de persoane
1.6.6 Terorismul și crizele
3
1.6.7 Cooperarea polițienească
1.6.8 Afacerile Internaționale
Scurte concluzii
CAPITOLUL II. PRINCIPII FUNDAMENTALE DE MANAGEMENT STRATEGIC
2.1 Managementul strategic - delimitări conceptuale
2.1.1 Management strategic - definiție
2.1.2 Caracteristicile managementului strategic
2.1.3 Viziunea și misiunea - elemente cheie în managementul strategic
2.1.4 Etapele managementului strategic
2.2 Principiile managementului strategic
2.2.1 Principii generale aplicabile managementului strategic
2.2.2 Principii specifice managementului strategic
2.2.3 Reguli ale managementului strategic desprinse din principiile generale și cele specifice
2.3 Elementele specifice domeniului afacerilor interne
Scurte concluzii
CAPITOLUL III. STRATEGIA ȘI PLANIFICAREA STRATEGICĂ – ELEMENTE TEORETICE
3.1 Strategia – abordare teoretică
3.1.1 Evoluția istorică a conceptului de strategie
3.1.2 Definiții ale strategiei
3.1.3 Strategia în viziunea legislației naționale
3.1.4 Elementele componente ale strategiei
3.1.5 Trăsăturile strategiei
3.1.6 Tipologia strategiilor
3.1.7 Rolul strategiei
3.2 Planficarea strategică – procesul de transpunere a deciziilor în planuri strategice
3.2.1 Scopul planificării strategice la nivelul domeniului afacerilor interne
3.2.2 Ciclul planificării strategice
4
3.2.3 Cadrul strategic național
3.2.4 Planul strategic – rezultatul planificării strategice
3.2.5 Perspectiva națională asupra planificării strategice
3.2.6 Măsurarea performanței
3.2.7 Relația dintre planificarea strategică și planificarea operațională
Scurte concluzii
CAPITOLUL IV. SISTEMUL NAȚIONAL DE REALIZARE ȘI IMPLEMENTARE A MANAGEMENTULUI STRATEGIC EFICIENT ÎN DOMENIUL AFACERILOR INTERNE
4.1 Cadrul legislativ național privind managementul strategic
4.1.1 Cadrul legislativ general privind managementul strategic
4.1.2 Reglementarea legislativă specifică privind managementul strategic
4.1.3 Alte acte normative cu incidență asupra managementului strategic de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
4.2 Cadrul instituțional central de realizare și implementare al managementului strategic
4.2.1 Necesitatea corelării obiectivelor strategice cu politicile publice ale Guvernului
4.2.2 Secretariatul General al Guvernului – instituție cu rol de coordonare a activității de management strategic în domeniul afacerilor interne
4.2.3 Unitățile de politici publice
4.3 Ministerul Afacerilor Interne - entitatea responsabilă la nivel național privind managementul strategic în domeniul afacerilor interne
4.3.1 Unitatea de Politici Publice - principala instituție responsabilă cu realizarea planificării strategice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
4.3.2 Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică
4.3.3 Direcția Generală de Management Operațional
4.3.4 Managementul strategic în cadrul instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne
4.4 Cadrul metodologic privind managementul strategic aplicabil domeniului afacerilor interne
4.4.1 Metodologia elaborării documentelor de politici publice
5
4.4.2 Evoluția cadrului metodologic general al planificării strategice aplicabil Ministerului Afacerilor Interne
4.4.3 Cadrul metodologic privind planificarea strategică, aplicabil la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
Scurte concluzii
CAPITOLUL V. ANALIZA MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN DOMENIULUI AFACERILOR INTERNE, LA NIVEL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN
5.1 Analiza managementului strategic în domeniului afacerilor interne la nivel național
5.1.1 Analiza Strategiilor naționale privind ordinea și siguranța publică
5.1.2 Planurile strategice instituționale
5.1.3 Alte elemente identificate privind planificarea strategică
5.2 Studiu de caz: Analiză comparativă a planificării strategice în domeniul afacerilor interne la nivel european
5.2.1 Planificarea Strategică la nivelul instituțiilor de aplicare a legii din Spania
5.2.2 Planificarea strategică la nivelul instituțiilor de aplicare a legii din Belgia
5.2.3 Planificarea strategică la nivelul instituțiilor de aplicare a legii din Scoția
Scurte concluzii
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
6
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
Domeniul Afacerilor Interne este un concept tot mai des utilizat, atât la nivel
european, cât și la nivel național. La nivel european, pe lângă utilizare în documente
este folosit şi pentru a desemna denumirea unei instituții. Astfel, în cadrul Comisiei
Europene, există Direcția Generală de Migrație și Afaceri Interne, care elaborează
politicile în materie. La nivel național, termenul este folosit inclusiv în denumirea
unui minister – Ministerul Afacerilor Interne. Cu toate acestea, o definiție clară a
acestui domeniu nu există nici în literatura de specialitate națională, nici cea
europeană.
Deși domeniul afacerilor interne nu este abordat pe deplin în mod științific,
majoritatea conștientizăm că domeniul are o însemnătate deosebită în ceea ce
privește asigurarea unui climat de siguranță. Domeniul are implicații importante
asupra vieții noastre de zi cu zi, fiind un element crucial inclusiv din perspectiva
securității națională.
Tema propusă nu abordează doar domeniul afacerilor interne, ci și
componenta de management strategic.
Managementul strategic este o știință apărută relativ recent. În primă fază a
fost pusă în aplicare la nivelul organizațiilor private, cu preocupări economice, ca
instrument de luare a deciziilor pe termen mediu și lung, bazate pe analiza mediului
intern și extern. Ulterior, această formă de management a fost introdusă și la nivelul
instituțiilor publice, în primă fază în SUA și statele vest europene.
Managementul strategic a fost introdus la nivel național, în cadrul
instituțiilor publice, în anul 2006.
Având în vedere că Ministerul Afacerilor Interne, prin instituțiile sale, oferă
servicii publice aflate în permanență în slujba cetățeanului, consider că un
instrument, precum managementul strategic este absolut necesar. Prin intermediul
7
acestuia, factorii de decizie pot într-un mod profesionist să transforme cadrul
instituțional.
Motivația alegerii acestei teme are la bază dorința de a identifica dacă astfel
de instrumente se aplică la nivel MAI, modalitatea de aplicare a acestora, precum și
eficiența aplicării.
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU
În ceea ce privește stadiul actual de cunoaștere în domeniu, studiul
literaturii de specialitate a relevat următoarele aspecte:
Conceptul de afaceri interne nu este definit la nivelul țării noastre, iar
dimensiunile sale nu sunt clare. La nivel european, deși este destul de des utilizat,
acest domeniu nu cunoaște o definiție clară și nici o reglementare exactă.
Managementul strategic este o disciplină de sine stătătoare, fiind abordată în
mod substanțial, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Acesta disciplină
s-a conturat ca element de sine stătător la nivelul anilor 1950 – 1960. Inițial a fost
dezvoltată și aplicată la nivelul mediului de afaceri, în vederea obținerii unui avantaj
competitiv prin intermediul unei strategii bazată pe radiografia mediului intern și
extern. Philip Selznick, în anul 1957 a susținut că pentru a obține succesul este
necesar ca factorii interni să fie potriviți cu cei externi. Această idee a fost dezvoltată
de către Kenneth Andrews care a creat în anul 1963 analiza SWOT, unul dintre
instrumentele cele mai des folosite.
STADIUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
În urma studiului am identificat abordări științifice ale managementului
strategic guvernamental la nivel internațional, în acest sens exemplificăm:
- Paul Joyce – cu lucrări precum ”Strategic management for the public services”
– 1999, ”Strategic management in the public sector” – 2015;
- John M. Bryson – ”Strategic planning for public and nonprofit organizations”
– 2004, etc.
8
Cu toate acestea nu am identificat nici o lucrare care să abordeze în mod
sistematic și exhaustiv managementul strategic aplicat la nivelul domeniului
afacerilor interne.
La nivel național, managementul strategic aplicat la nivel guvernamental
cunoaște o abordare limitată. Există un număr redus de manuale de planificare
strategică, elaborate în cadrul unor programe cu finanțare europeană. Astfel, am
identificat Manual de planificare strategică, elaborat în 2009, la nivelul SGG de către
Martin Grimwood, Ugis Sics şi Mircea Tulea, în cadrul proiectului „Dezvoltarea
procesului de formulare a politicilor publice la nivelul administrației publice
centrale”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare.
În ceea ce privește managementul strategic în domeniul afacerilor interne, la
nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost elaborat documentul cu titlul „Ghid de
politici publice la nivelul MAI”. Acest ghid nu are un caracter științific, ci reprezintă
mai degrabă un colaj de elemente care abordează planificarea strategică.
DIRECŢIILE DE CERCETARE
Prezenta lucrare își propune să abordeze următoarele direcții de cercetare:
a. Identificarea sistemelor și instrumentelor specifice managementului strategic
care pot fi aplicate domeniului afacerilor interne;
- Concepte (management strategic, strategii, caracteristici,
interdependențe)
- Principii fundamentale specifice managementului strategic;
- Instrumente și metode ale managementului strategic;
- Planificarea strategică;
- Decizii strategice.
b. Identificarea dimensiunilor domeniului afacerilor interne și a subdomeniilor
acestuia. Apreciem că este absolut necesar evidențierea reglementărilor ce
stau la baza acestui domeniu, precum și a celor care au incidență.
9
c. Caracterizarea și prezentarea complexității conceptelor legate de
managementul strategic în raport cu domeniul afacerilor interne și a
proceselor legate de elaborarea de strategii în domeniu
d. Cercetarea științifică, identificarea și prezentarea sistemului instituțional al
domeniului afacerilor interne în vederea realizării componentei de
management strategic.
e. Evidențierea și prezentarea rolului managementului strategic în domeniul
afacerilor interne.
f. Analiza din perspectiva metodologică a documentelor strategice elaborate la
nivel național, în vederea identificării eventualelor disfuncționalități ce
trebuie remediate.
g. Analiza modului de funcționare și sistematizare a managementului strategic
al afacerilor interne la nivel național comparativ cu abordarea la nivel
european. Apreciem că o astfel de analiză este benefică pentru identificarea
elementelor pozitive ce pot fi adoptate și a celor negative care necesită
modificare, având ca scop final alinierea elementelor autohtone la cele
europene.
METODE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
Metodele de cercetare științifică și instrumentele utilizate pentru culegerea
informațiilor, în vederea efectuării cercetării științifice, au fost atât de natură
calitativă, cât și cantitativă. Astfel, am folosit următoarele:
a) metode transversale, care urmăresc aspectele, fenomenele şi procesele
specifice managementului strategic, dar și a domeniului afacerilor interne;
b) metode longitudinale prin intermediul cărora am identificat evoluția
domeniului afacerilor interne și rezultatele sistemului de planificare de la
nivelul MAI – Strategiile naționale de ordine și siguranță publică și Planurile
Strategice Instituționale (capitolul V);
c) metoda observației, studiul documentelor, metodele comparative şi
cazuistica, metode calitative precum: fenomenologia, studiul de caz;
10
d) metode de prezentare statistică (grafică) în conținutul tezei de
doctorat;
e) culegerea informațiilor şi colectarea datelor de lucru s-a realiza prin
folosirea datelor şi a informațiilor oferite de documente ale Ministerului
Afacerilor Interne, a instituțiilor din subordine și a Departamentului de
Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, ce conțin informații
specifice managementului strategic și afacerilor interne - legi, hotărâri de
guvern, ordine, strategii, precum și legislație europeană, Tratatul de la
Lisabona, Strategia internă a U.E., Strategia externă a U.E.. Totodată, am
studiat aspecte din domenii precum Filozofia, Sociologia, Teoria Generală a
Dreptului, Managementul, surse referitoare la domeniul cercetat de pe
Internet şi din mass-media, am identificat şi executat studii de caz în domeniu,
documentându-mă prin traduceri ale legislației specifice din alte state ale
Uniunii Europene, precum și a documentelor strategice în domeniu pentru
analiza comparativă.
f) prelucrarea informațiilor;
g) analiza datelor, exemplificarea proceselor şi fenomenelor studiate.
Lucrarea a fost elaborată pentru a realiza o radiografie a sistemului de
management strategic de la nivelul MAI, precum și pentru a pune la dispoziția
managerilor din domeniu a unei surse cu informații compacte pe linia
managementului strategic.
IMPORTANŢA TEMEI, IMPACTUL SOCIAL ŞI BENEFICII
Având în vedere că instituțiile specifice domeniului afacerilor interne trebuie
să fie în permanență în slujba cetățeanului și trebuie să fie capabile să prevină și să
combată activitățile infracționale care sunt într-o continuă evoluție, este necesară
capacitatea de adaptare. Această capacitate de adaptare și anticipare poate fi obținută
cu ajutorul managementului strategic. Considerăm că îmbinarea celor două elemente
– domeniul afacerilor interne și managementul strategic – sunt benefice pentru
cetățean și pentru securitatea oricărui stat.
11
Elementele cercetării pe care le propunem implică o abordare
pluridisciplinară. Sunt preluate elemente specifice managementului, strategiei şi
afacerilor interne. Astfel spus îmbinăm elemente specifice managementului cu
elemente din sfera ordinii publice și securității naționale.
Considerăm că propunerile care au rezulta în urma sistematizării și
fundamentării finale, cu ocazia elaborării tezei de doctorat, vor oferi informații
prețioase privind instrumentele specifice managementului strategic ce pot fi aplicate
la nivelul domeniului afacerilor interne. Totodată, apreciem că tema aleasă, prin
abordarea folosită în elaborarea conținutului ne va oferi informații importante asupra
sistemului de afaceri interne din țara noastră și a instituțiilor sale.
Subiectul propus poate fi un instrument important care poate fi utilizat în
cadrul sistemului de ordine publică și siguranță națională, deoarece la momentul
actual, nu există nici o abordare similară.
În acest sens, realizarea unei teze de doctorat cu această temă poate furniza
elementele unei mai bune canalizări a resurselor instituționale, legislative,
informaționale și mai ales umane, pentru proiectarea unei arhitecturi manageriale
superioare.
De asemenea, considerăm că subiectul ales spre cercetare prezintă o
importanţă deosebită şi datorită faptului că, prin rezultatele sale, în măsura în care
acestea vor fi acceptate şi diseminate în domeniu, ar putea produce o modificare
pozitivă a mentalității factorilor de răspundere cu privire la modul de abordare şi de
legiferare a strategiilor și actelor normative incidente domeniului ordinii publice,
atât sub aspectul analitic, dar mai ales preventiv şi de contracarare. Astfel, cercetarea
de față ar putea fi utilizată pentru elaborarea, fundamentarea sau îmbunătăţirea
actualei şi viitoarei legislaţii ce definește și conturează sistemul de ordine și
siguranță națională.
Prin abordarea elementelor specifice managementului strategic, concluziile
rezultate în urma cercetării științifice vor aduce reale beneficii instituțiilor din cadrul
sistemului de ordine publică și siguranță națională, dar și la nivelul altor structuri,
deoarece aceste informații sunt preluate din economie și pot fi ușor aplicate și altor
12
sisteme. Tot la capitolul beneficii, apreciem că teza va pune la dispoziția factorilor
de decizie un set de reguli, instrumente și modalități de realizare a managementului
strategic, aplicate pe sistemul de ordine publică și securitate națională.
Din punct de vedere al impactului social, teza de doctorat va crea efecte
benefice datorită caracterului inovator, contribuind la realizarea și definirea unor
strategii viabile și pertinente necesare pentru asigurarea unui climat de ordine și
securitate.
De asemenea, în alegerea temei am avut în vedere faptul că un domeniu atât
de complex necesită o tratare exhaustivă, în vederea furnizării unei opinii sau a unei
imagini cât mai documentate în cauză. În plus, având în vedere numărul tot mai mare
al studenților și absolvenților disciplinelor inerente sau conexe domeniului ordine
publică și siguranță națională, consider că expertiza în acest domeniu nu mai este
doar apanajul statului, nu mai poate fi atribuită exclusiv instituțiilor de guvernământ.
În acest sens, semnalez faptul că, prin prezenta teză de doctorat putem aduce
contribuții semnificative la creșterea calității actului de guvernare în această zonă,
sprijinind în acest fel construcția, reconceptualizarea și dinamizarea segmentului
ordine și siguranță publică.
13
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIUL AFACERILOR
INTERNE
Uniunea Europeană este o formă de organizare a cărei naștere este relativ
recentă. Deși, în prezent există numeroase voci care critică elementele acesteia,
precum modul de organizare și funcționare, beneficiile create pentru statele membre
sunt incontestabile.
Construcția europeană a plecat de la dorința menținerii unui climat de pace
durabil1. Aceasta a cunoscut diferite etape de dezvoltate până a ajunge la actuala
arhitectură. Uniunea Europeană a pornit de la elemente de cooperare în zona
economică, creându-se elemente precum piața comună și ulterior ajungându-se la
crearea de instrumente specifice domeniului afacerilor interne.
Dezvoltarea cooperării polițienești la nivel interguvernamental, în spațiul
european nu a început odată cu apariția cooperării la nivel social și economic.
Aceasta a apărut când nivelul de integritate era mult mai ridicat. Cooperarea
polițienească a apărut și din necesitatea de a proteja elementele benefice create cu
ocazia integrării diferitelor domenii. Libertatea de mișcare a fost un element de
creștere nu doar pentru economie, ci și pentru mediul infracțional. Astfel, Uniunea
Europeană a fost nevoită să creeze un mecanism solid și eficient pentru a putea
preveni și contracara amenințările complexe și interconectate la adresa siguranței și
liniștei cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
Ideea creării unei construcții comune a început să fie conturate începând cu
anul 1950, când Robert Schuman a inițiat o declarație, pe care istoria a reținut-o ca
Declarația Schuman, care propunea principii de cooperare și elemente de
materializare a acestora în diferite domenii. Această declarație a fost considerată ca
fiind elementul prin care s-a dat naștere construcției comune, care în prezent poartă
denumirea de Uniunea Europeană. Ideea creării unei construcții comune a venit și
1 https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro accesat la data de 16.02.2015.
14
din dorința de a crea un mecanism de cooperare care să împiedice apariția unui noi
conflagrații pe teritoriul Europei, în care să fie implicate statele europene. Imaginea
dezastrului provocat de cele două războaie mondiale, în special al celui de al doilea
război mondial – care s-a finalizat în 1944, erau vii în memoria cetățenilor.
Potrivit Declarației Schuman, care a propus un real plan de cooperare a
statelor europene, elementele abordate erau:
- Menținerea păcii mondiale prin eforturi comune și prin menținerea unei
Europe organizate și active în domeniul relațiilor pașnice;
- Realizarea unei solidarități de facto, prin care să se dezvolte Europa și
care să realizeze punere în comun a producțiilor de cărbune și oțel. În acest fel
niciunul dintre statele semnatare nu mai putea fabrica singur arme de război, pe
care ulterior să le îndrepte împotriva altor state.2
Elementele din cadrul Declarației Schuman s-au transpus în Tratatul de la
Paris prin care s-a format Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, semnat
de șase state Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.
Cooperarea economică în acest domeniu asigura dezvoltarea unei relații de încredere
între statele semnatare, precum și dezvoltarea celor două domenii de cooperare și
implicat a economiei.
Uniunea Europeană presupune în momentul de față, o uniune economică și
politică transpusă într-o piață comună pentru produse, servicii și un spațiu comun de
libertate și justiție care permite mișcarea liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor,
precum și cooperarea în materie polițienească și a justiției. Pentru a ajunge la această
structură, au mai fost parcurși numeroși pași pe lângă Tratatul de la Paris privind
formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, concretizați prin semnarea
a diferitelor tratate care au avut ca obiect reglementarea celor două domenii expuse
mai sus.
Libertate de circulație a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor, la
nivelul celor șase state semnatare a Tratatului de la Paris a fost creată prin Tratatul
2 https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro accesat la data de 16.02.2015.
15
de la Roma, din 25 martie 1957, care a pus bazele Comunității Economice Europene
(CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”3.
Acest tratat a avut ca scopuri principale crearea premiselor pentru o unificare
politică strânsă la nivelul Europei de Vest, precum și transformarea condițiilor de
comerț și fabricație la nivelul țărilor semnatare, în vederea asigurării progresului
economic și îmbunătățirii condițiilor de viața ale cetățenilor.4
Tratatul de la Roma poate fi considerat drept actul de constituire a Uniunii
Europene. Prin intermediul acestuia s-a instituit crearea de politici comune în diferite
domenii, precum agricultură, comerț, transporturi și crearea de instituții comune,
precum Consiliul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară (în prezent Parlamentul
European), precum și Curtea de Justiție.
Analiza acestor prime acte care au stat la baza actualei construcții europene
a relevat faptul că domeniul afacerilor interne nu a fost abordat în mod explicit în
nici unul dintre ele.
3 https://europa.eu/european-union/about-eu/history/1945-1959_ro accesat la data de 16.02.2015. 4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:xy0023&from=RO accesat la data de 16.02.2015.
16
CAPITOLUL II
PRINCIPII FUNDAMENTALE DE MANAGEMENT STRATEGIC
Managementul strategic și strategia sunt termeni frecvent utilizați în limbajul
comun. Termenul, precum și elementele specifice managementului strategic sunt
utilizate în toate domeniile, nu doar în economie, cu toate că apariția acestuia este
relativ recentă. Conceptul de management strategic a fost definit pentru prima dată,
din punct de vedere teoretic, în anul 1973, de I. H. Ansoff cu ocazia conferinței ,,The
First International Conference of Strategic Management”.
Primii pași în managementul strategic au fost realizați la începutul anilor
1950 de către cercetătorul Peter Drucker, Alfred Chandler și Philip Selznick5. Alfred
Chandler a fost cel care a evidențiat importanța strategiilor la nivel de corporație
pentru stabilirea structurii și coordonării unei activități.
Managementul strategic poate fi considerat, într-o manieră simplistă, ca
formă a managementului care examinează cum acțiunile și evenimentele de la
nivelul de conducere a organizațiilor din sectorul public sau privat ori a industriilor
pot influența succesul sau eșecul organizațiilor.
Managementul strategic în cadrul sectorului public a fost abordat din punct
de vedere teoretic la sfârșitul anilor 1980 - începutul anilor 1990, de către specialiști
din America de Nord (Philip Heymann, John Bryson, Paul Nutt, Robert Backoff).
Aceștia au adus influențat în mod pozitiv practicienii prin abordarea cadrului
conceptual și a modalității de formulare a strategiei.
Strategia și managementul strategic au început să capete influență în sectorul
public începând cu a o doua jumătate a anilor 1990. La începutul anilor 1990
managementul strategic era extrem de rar întâlnit în sectorul public (aspect constatat
5 BRUCE, Walters; ZAIYONG, Tang. IT-Enabled Strategic Management. Londra: Idea Group Publishing. 2006, p. 3.
17
de Paul C. Nutt și Robert W. Backoff6). Inițial eforturile privind managementul
strategic în sectorul public au fost concentrate la nivel federal în Statele Unite ale
Americii. În prezent instituțiile publice alocă resurse importante în definirea
misiunii, viziunii, valorilor, strategiilor, obiectivilor strategice și în modalitățile lor
de atingere.
În Europa, managementul strategic a fost introdus în sectorul public tot în
cea de a doua parte a anilor 1990. Acesta a fost introdus în numeroase țări, inclusiv
la nivel guvernamental. Au fost utilizate elemente precum planificarea strategică.
În urma utilizării elementelor specifice managementului strategic, s-a
constatat că acesta aduce numeroase beneficii din perspectiva capabilităților
strategice, mai ales în cazul acțiunilor de schimbare, modernizare sau eficientizare.
Dacă inițial elementele managementului strategic au fost adoptate la nivelul central
al sectorului public, în prezent, acestea sunt la utilizate și la nivel subnațional.
Managementul strategic presupune adoptarea celor mai bune decizii, în
vederea atingerii obiectivelor în urma unei evaluării a mediului intern cât și a celui
extern.
Domeniul afacerilor interne reprezintă unul dintre domeniile cu implicații
profunde în securitatea internă a fiecărui stat. Prin eficiența acțiunilor și măsurilor
factorilor de decizie se asigură siguranța cetățeanului și starea de echilibru interior.
Astfel, este necesar ca elemente specifice managementului strategic să fie aplicate
și la nivelul acestui domeniu.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, măsurile din sfera domeniului
afacerilor interne are implicații asupra tuturor celor 28 de state membre, nu doar a
unui stat. În vederea adoptării celor mai bune decizii, care să se transpună în mod
eficient trebuie să se țină cont de realitățile interne ale fiecărui stat. De asemenea, pe
lângă faptul că statele membre presupun provocări majore datorate legislației,
culturii, nivelului economic etc., și factorii externi trebuie analizați și luați în
considerare. Analiza este necesară a putea vedea în ce formă, factorii analizați vor
6 JOYCE, Paul; DRUMAUX Anne. Strategic management in Public Organization, European Practices and Perspectives. Londra: Routledge, 2014, p. 11.
18
influența deciziile care urmează a fi luate și transpune. Analizând cele afirmate mai
sus, este evident că în cazul domeniului afacerilor interne, deciziile și politicile
adoptate trebuie să fie în conformitate cu principiile managementului strategic
pentru a aduce succes.
19
CAPITOLUL III
STRATEGIA ȘI PLANIFICAREA STRATEGICĂ – ELEMENTE
TEORETICE
Noțiunea de strategie este una cu istorie îndelungată, fiind utilizat pentru
prima oară de către Sun- Tzu în lucrarea intitulată Arta Războiului, acum mai bine
de 2500 de ani. Inițial termenul a fost utilizat cu precădere în domeniul militar pentru
a descrie acțiunile de planificare și conducere a războiului. Noțiunea de strategie este
legată și prin etimologie de domeniul militar. Termenul provine din cuvântul grecesc
strategos7 (general), strategia fiind considerată drept arta generalului.
Alexandru Macedon considera strategia ca fiind abilitatea de a desfășura
forțele pentru a copleși dușmanul și pentru a crea un sistem unitar de guvernare pe
toate întinderea imperiului său.
Ulterior termenul de strategie a fost preluat și în alte domenii, ajungând în
prezent să fie utilizat și în domenii precum managementul. În acest sens, în perioada
renascentistă termenul a fost folosit în diverse opere literare, de autori precum
Niccolo Machiavelli și Andrea Montecuccoli8 pentru a desemna planificarea și
punerea în aplicare a diferitelor planuri a unor personaje.
Strategia, în linii mari, din perspectivă militară, este privită ca planul general
de atac sau apărare. Aceasta presupune efectuare unor activități anterioare
contactului cu inamicul, acțiuni prin care se intenționează crearea unui dezavantaj
acestuia. În acest context, strategia presupune desfășurarea/implementarea
resurselor. În termeni non-militari, prin desfășurarea resurselor se înțelege alocarea
resurselor. Strategia militară presupune utilizarea unor tactici. Acestea presupun
acțiunile formulate și executate după ce inamicul a fost angajat în luptă, presupunând
totodată implicarea resurselor desfășurate. Termenul de tactică a fost preluat și în
7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Strategie_militar%C4%83 accesat la data de 11.10. 2015. 8 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 accesat la data de 11.10. 2015.
20
utilizarea non-militară a strategiei. În acest sens, prin tactică se înțelege operațiunea
prin care se încearcă atingerea obiectivelor.
Planificarea strategică poate fi definită ca procesul sistematic care se
desfășoară la nivelul organizației și care utilizează elementele specifice
managementului strategic în vederea stabilirii direcției generale a unei instituții în
viitor9. Planificarea strategică este procesul prin care organizația definește direcția
de parcurs a organizației, stabilește strategia, ia decizii și alocă resursele necesare în
vederea implementării strategiei.10
Acest proces este strategic pentru că presupune un răspuns bine dimensionat
la circumstanțele mediului dinamic al organizației. Procesul presupune planificarea
pentru a lua o decizie care va provoca consecințe pe termen lung la nivelul
organizației.
Planificarea strategică este un element al managementului strategic care a
fost adoptat de instituțiile centrale din domeniul afacerilor. Din perspectivă teoretică,
la nivelul sectorului planificarea strategică poate fi împărțită în funcție de funcție de
nivelul la care este realizată. Astfel, aceasta poate fi realizată la nivel sectorial sau
intersectorial (ex. migrația, traficul de droguri) sau la nivel instituțional (ex. la
nivelul Poliției Române). Planificarea strategică de la nivel sectorial/intersectorial
presupune identificarea de soluții la problemele societății şi adaptarea la acestea.
Planificarea de la nivel instituțional are ca scop luarea celor mai bune decizii în ceea
ce privește gestionarea problemelor de la nivel instituțional, privind planificarea
resurselor11.
Planificarea strategică se concretizează în documente strategice – de cele
multe ori planuri. Aceste documente conțin în cuprinsul lor viziunea, misiunea
organizației şi strategia stabilită pentru a îndeplini viziunea.
9 GRIMWOOD, Martin; SICS, Ugis; TULEA, Mircea. Manual de planificare strategică. București: SGG– Direcția de Politici Publice, 2009, p. 25. 10 https://en.wikipedia.org/wiki/Strategic_planning accesat la data de 12.11.2015. 11 Strategia din 28 iunie 2006 pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale aprobată prin Hotărâre Guvernului nr. 870/2006.
21
CAPITOLUL IV
SISTEMUL NAȚIONAL DE REALIZARE ȘI IMPLEMENTARE A
MANAGEMENTULUI STRATEGIC EFICIENT ÎN DOMENIUL
AFACERILOR INTERNE
Instituțiile publice până în anul 2006 au adoptat modelul managementului
ierarhic. Potrivit acestui model, implementarea Programului de Guvernare se realiza
prin intermediul Planurilor de acțiune ale ministerelor. Acestea cuprindeau toate
direcțiile de acțiuni care rezultau din Programul de guvernare, fără a exista o
prioritizare a acestora. Acest din urmă aspect putea aduce grave prejudicii societății,
deoarece lipsa unui mecanism clar de prioritizare poate crește riscul neabordării unor
obiective importante.
Ideea introducerii la nivelul central a unor elemente specifice
managementului strategic s-a materializat, în primă fază, prin elaborarea Strategiei
pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor
publice la nivelul administrației publice adoptată prin Hotărârea nr. 870 din 28 iunie
2006.
Potrivit Strategiei, unul dintre pașii de reformare a procesului managerial în
cadrul instituțiilor publice a fost introducerea planificării strategice pe termen mediu
la nivelul administrației publice centrale. Aplicarea principiilor de management
strategic s-a realizat prin introducerea unei metodologii privind sistemul de
planificare strategică prin intermediul unui grup de lucru special creat pentru acest
scop, precum şi prin elaborarea unui cadrul normativ coerent în vederea introducerii
rezultatelor planificării strategice în cadrul procesului bugetar.12 Tot prin actul
normativ mai sus menționat s-a introdus și planificarea politicilor publice și
elaborarea documentelor de politici publice după reguli specifice managementului
12 Art. 4 al H.G. nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale
22
strategic. Prin planificarea politicilor publice s-a dorit ca acțiunile factorului politic
care conduce administrația publică centrală să fie transpus într-un cadru managerial.
Managementul strategic, prin instrumentale sale permite reunirea într-un
singur cadru a politicilor publice și planificarea acestora, elemente de specifice
elaborării bugetului, respectiv stabilirea priorităților și planificarea
organizațională.13
În prezent, planificarea strategică este obligatorie pentru fiecare minister.
Prin intermediul acesteia sunt stabilite principalele obiective strategice
instituționale, sunt alocate resursele necesare atingerii acestora, inclusiv cele de
natură bugetară.
La nivel național există un sistem definit privind realizarea și implementarea
managementului strategic, cu incidență şi la nivelul domeniului afacerilor interne.
Acesta are atât o componentă legislativă, dezvoltată pe parcursul timpului, precum
şi o componentă instituțională, care pune în aplicare elementele legislative. Totodată
sistemul de management strategic are și o componentă metodologică, care poate fi
aplicată, inclusiv la nivel sectorial.
Trebuie menționat faptul că elementele specifice managementului strategic,
precum planificarea strategică, analiza strategică pot fi folosite în cadrul tuturor
instituțiilor publice. Planificarea nu este doar un instrument de transpunere a
politicilor publice într-un context managerial. Aceasta poate fi utilizată și ca
instrument de identificare, formulare și implementare a obiectivelor strategice la
nivel subsectorial şi inclusiv în cadrul instituțiilor aflate în subordinea ordinatorilor
principali de credite. În cazul Ministerului Afacerilor Interne, planificarea strategică
poate fi pusă în aplicare la nivelul Poliției Române, Poliției de Frontieră,
Inspectoratul General pentru Imigrări și a celorlalte structuri din subordine.
Principiile și instrumentele specifice managementului strategic sunt folosite
în procesul de elaborare a următoarele documente strategice:
13 Metodologia privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central – p. 3, sursă internet http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/metodologie-upp-etapa1.pdf accesat la data de 03.04.2018.
23
‐ Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică;
‐ Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a
României;
‐ Strategia Națională privind Imigraţia;
‐ Strategia Națională Antidrog;
‐ Strategia Națională împotriva Traficului de Persoane;
‐ Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale de Ordine
și Siguranță Publică;
‐ Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne sunt abordate din perspectiva
managementului strategic următoarele elemente ale domeniului afacerilor interne:
- migrația;
- criminalitatea organizată;
- gestionarea frontierelor externe;
- cooperare polițienească;
- managementul crizelor provocate de dezastre.
Aceste elemente sunt abordate atât la nivel central, cât și în cadrul
instituțiilor specifice, cu atribuții în domeniu.
24
CAPITOLUL V
ANALIZA MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN DOMENIULUI
AFACERILOR INTERNE, LA NIVEL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN
Cadrul strategic de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne este destul de
consistent și variat. Acesta cuprinde în primul rând Strategia Națională de
Ordine și Siguranță Publică. Conform, Hotărârii Guvernului nr. 870/2006 privind
aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi
planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale, Strategia
reprezintă un document de politici publice care definește în principiu, politica
Guvernului cu privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune
luarea unor decizii privind o gamă largă de aspecte14. Analizând elementele amintite
mai sus, putem spune că Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică este
documentul de politici publice care transpune politica Guvernului cu privire la
domeniul afacerilor interne și presupune luarea unor decizii în domeniu.
Potrivit aceluiași act normativ, menționat mai sus, Strategia este concepută
în vederea elaborării unei politici publice sau în vedere îmbunătățirii celor deja
elaborate.
Politica publică reprezintă modul în care administrația publică răspunde la o
problemă de la nivelul societății, răspuns care se poate transpune într-o soluție
concretizată în unul sau mai multe acte normative.
Analizând definițiile privind strategia și cea a politicii publice oferite de
Hotărârea Guvernului nr. 870/2006, putem afirma că Strategia Națională de Ordine
și Siguranță Publică este un document elaborat de instituțiile administrației centrale,
care are ca scop identificarea problemelor de la nivelul societății, specifice
14 Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.
25
domeniului afacerilor interne și oferirea de soluții care se pot concretiza în unul mai
multe acte normative.
În ceea ce privește abordarea scolastică, potrivit literaturii de specialitate,
prin strategie se înțelege stabilirea de către o organizație, a priorităților, a
obiectivelor pe termen lung și a mijloacelor de realizare a obiectivelor15.
Proiectul Hotărârii de Guvern din 2017 privind planificarea strategică,
elaborat ca urmare a programului european „Extinderea sistemului de planificare
strategică la nivelul ministerelor de resort - Cod SIPOCA 28 Programul Operaţional
Capacitate Administrativă”, pe baza căruia s-a elaborat Planul Strategic Instituțional
al MAI 2017 – 2020, prevede că termenul strategie are următoarea semnificație:
document care definește viziunea, prioritățile, obiectivele, acțiunile și resursele
privind un anumit domeniu de politici publice, pe termen mediu și lung16.
Având în vedere cele expuse mai sus, vom analiza documentele strategice
elaborate de Ministerul Afacerilor Interne. Am ales Ministerul Afacerilor Interne,
întrucât aceasta instituție se ocupă de majoritatea ariilor domeniului afacerilor și are
în subordinea sa instituții care sunt capabile să aplice politicile în domeniu.
Înainte de a realiza analiza propriu-zisă, mai trebuie luat în considerare încă
un element care este reliefat de metodologia privind planificarea strategică existentă.
Potrivit acesteia, în funcție de nivelul la care se realizează, documentele realizate la
nivelul ministerelor ar trebui să fie corelate cu documentele strategice realizate la
nivel superior. Astfel, strategiile sectoriale sau intersectoriale ar trebui să fie în
concordanță cu Planul de Guvernare din perioada respectivă, iar strategiile și
documentele de la nivel subsectorial ar trebui să fie corelate cu cele de la nivel
sectorial. De exemplu, Strategia privind Gestionarea Frontierelor ar trebui să țină
cont de prioritățile și obiectivele Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică
specifice gestionării frontierei. Astfel, în cele ce urmează, vom urmări dacă aceste
15 ȚUCLEA, Claudia. Management Strategic. București: Uranus, 2003, p. 9. 16 Art. 5, pct. 3 al Proiectului Hotărârii de Guvern din 2017 privind planificarea strategică, elaborat ca urmare a programului european „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort - Cod SIPOCA 28 Programul Operațional Capacitate Administrativă”.
26
sunt respectate în cadrul documentelor strategice elaborate la nivelul Ministerului
Afacerilor Interne.
27
BIBLIOGRAFIE
I. LEGISLAŢIE INTERNAȚIONALĂ
- Tratatul de la Lisabona - Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea
Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 83 din 30 martie 2010;
- Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a anumitor acte
conexe, semnat la Amsterdam, la 2 octombrie 1997
- Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992;
- Declarația Universale a Drepturilor Omului;
- Programul de la Stockholm – o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor
și pentru protecția acestora, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 115 din
04.05.2010, ISSN 1830-3668;
- Programul Post Stockholm, Bruxelles; 27 iunie 2014;
- Strategia Europeană de Securitate - O Europă sigură într-o lume mai bună,
Bruxelles, 12 decembrie 2003;
- Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene, Bruxelles, 30 noiembrie
2010.
II. LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ
- Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
- Legea nr. 51/1991 (republicată 2014) privind securitatea națională a României;
- Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcționarea Jandarmeriei Române;
- Hotărârea Guvernului nr. 1056/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării
Strategiei naționale privind imigrația;
- Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și
compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică;
28
- Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de
management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică
pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central;
- Hotărârea Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcționarea și
atribuțiile Secretariatului General al Guvernului;
- Hotărârea Guvernului nr. 460/2011 privind organizarea şi funcționarea Agenției
Naționale împotriva Traficului de Persoane;
- Hotărârea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea şi funcționarea Agenției
Naționale Antidrog;
- Hotărârea Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare
a implementării Strategiei naționale privind imigrația;
- Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel
central;
- Hotărârea Guvernului nr. 779/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale de
ordine şi siguranță publică 2015-2020;
- Hotărârea Guvernului nr. 780/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale
privind imigrația pentru perioada 2015-2018 şi a Planului de acțiune pe anul
2015 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru
perioada 2015-2018;
- Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru
îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor
publice la nivelul administrației publice centrale;
- Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și
componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență;
- Hotărârea Guvernului nr. 943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial
Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat;
- Hotărârea Guvernului nr. 951/2016 privind aprobarea Strategiei de consolidare
și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru
perioada 2016-2025;
29
- Ordonanță de urgență nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul
managementului situațiilor de urgență, precum şi pentru modificarea şi
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul
Național de Management al Situațiilor de Urgență;
- Ordonanță de urgență nr. 104/2001 privind organizarea şi funcționarea Poliției
de Frontieră Române;
- Ordonanță de urgență nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;
- Ordonanță de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al
Situațiilor de Urgență;
- Ordonanță de urgență nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Afacerilor Interne;
- Ordonanță de urgență nr. 63/2003 privind organizarea şi funcționarei
Ministerului Administrației şi Internelor;
- Ordinul MAI nr. 10/2017, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcționare a aparatului propriu a Inspectoratului General pentru Imigrări;
- Ordinul MAI nr. 167/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a Unității de Politici Publice;
- Ordinul MAI nr. 269/2010 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare și
evaluare a documentelor de planificare strategică și planificare bugetară pe
programe în cadrul Ministerului Administrației și Internelor;
- Ordinul MAI nr. 4/2016 pentru aprobarea componenței și Regulamentului de
organizare și funcționare a Colegiului Ministerului Afacerilor Interne;
- Ordinul MAI nr. 65/2010 privind stabilirea componenței Comitetului Național
pentru Situații de Urgență;
- Ordinul MAI nr. 8/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
organizarea și funcționarea inspectoratelor pentru situații de urgență;
- Ordinul MAI nr. 89/2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de
urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și
structurile subordonate;
30
- Ordinul MAI nr. 91/2017 pentru aprobarea Metodologiei valorificării
rezultatelor activităților operaționale desfășurate la nivelul Ministerului
Afacerilor Interne.
- Ordinul MIRA nr. 398/2008 privind stabilirea cadrului general pentru
planificarea strategică şi financiară, gestionarea, implementarea şi auditarea
utilizării fondurilor acordate României prin Programul general "Solidaritatea şi
gestionarea fluxurilor migratorii";
- Ordinul MIRA nr. 562/2008 privind aprobarea componenței şi a
Regulamentului de funcționare a Comitetului pentru Situații de Urgență al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrativ;
- Ordinul MIRA nr. 612/2008 privind conducerea, controlul şi comunicarea pe
durata implementării Sistemului de Management Informațional pentru Situații
de Urgență - SMISU;
- Ordinul MIRA nr. 637 din/2008 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de
organizare şi funcționare a Inspectoratelor de Jandarmi Județene;
- Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial al entităților publice.
III. Cărți, monografii, articole
‐ ANSOFF, Igor, Stratégie et développement de l’entreprise, Paris, editura Les
Editions d’Organisation, 1996;
‐ BRAGA, Anthony, Crime and Policing, Revisited, New Perspectives, în
Policing Bulletin, Washington, D.C.: U.S. Department of Justice, National
Institute of Justice, 2015, NCJ 248888;
‐ BRUCE, Walters; ZAIYONG, Tang, IT-Enabled Strategic Management,
Londra, editura Idea Group Publishing, 2006;
‐ BRYSON, John, Strategic planning for public and nonprofit organizations –
a guide to strengthening and sustaining organizational achievement, ediția a
3-a, San Francisco, editura Jossey-Bass, 2004;
31
‐ CHANDLER, Alfred, Stratégie, structure, décision, identité, STRATEGOR,
Paris, editura Dunod, 1993;
‐ DAFT, Richard, Management, New York, editura The Dryden Press, 1992;
‐ DUNCAN, Chappell, SASKIA, Hufnagel, Contemporary Perspectives on the
Detection, Investigation and Prosecution of Art Crime: Australasian,
European and North American Perspectives, editura Ashgate Publishing,
2014;
‐ ESTIEVENART, Georges, Policies and Strategies to Combat Drugs in
Europe: The Treaty on European Framework for a New European Strategy
to Combat Drugs?, Amsterdam, editura Martinus Nijhoff Publishers, 1995;
‐ GRANT, Robert M., Contemporary Strategy Analysis, ediția a 7-a,
Chichester, editura John Wiley & Sons, 2010;
‐ GRIMWOOD, Martin; SICS, Ugis; TULEA, Mircea, Manual de planificare
strategică, București: SGG– Direcția de Politici Publice, 2009;
‐ GRUSZCZAK, Artur, Intelligence Security in the European Union, Londra,
editura Palgrave Macmillan UK, 2016;
‐ HITT, Michael, IRELAND, Duane, HOSKISSON, Robert, Strategic
management concept and cases, ed. XIII, Boston, editura Cengage Learning,
2016;
‐ JOYCE, Paul, DRUMAUX Anne, Strategic management in Public
Organization, European Practices and Perspectives, Londra, editura
Routledge, 2014;
‐ JOYCE, Paul, Strategic management for the public services, Buckingam,
editura Open University Press, 1999;
‐ JOYCE, Paul, Strategic Management in the public sector, Londra Routledge,
2015;
‐ KENNEDY, David M., The Strategic Management of Police Resources, în
Revista Perpectives on Policing, nr. 14, 1993;
32
‐ KOTEEN, Jack, Strategic Management in public and nonprofit organizations
– Managing public concerns in an era of limits, ediția a 2-a, Westport, editura
Praeger, 1997;
‐ NICOLESCU, Ovidiu; VERBONCU, Ion, Management, București, editura
Editura Economică, 1999;
‐ NICOLESCU, Ovidiu; VERBONCU, Ion, Profitul şi decizia managerială,
Bucureşti, editura Tribuna Economică, 1998;
‐ OCCHIPINTI, John, D, The politics of EU Police Cooperation: Toward a
European FBI?, Londra, editura Lynne Rienner Publishers, 2003;
‐ POISTER, Theodor, Measuring Performance in Public and Nonoprofit
Organizations, San Francisco, editura Jossey-Bass, 2003;
‐ RITSON, Neil, Strategic Management, editura Ventus Publishing ApS, 2011;
‐ RUSSU, Corneliu, Management, Bucureşti, editura Expert, 1999;
‐ SPARROW, Malcolm, K, Measuring Performance in a Modern Police
Organization, în New Perspectives in Policing Bulletin, Washington, D.C.:
U.S. Department of Justice, National Institute of Justice, 2015, NCJ 248476;
‐ ȚUCLEA, Claudia, Management Strategic, București, editura Uranus, 2003.
IV. Alte surse
- Metodologia de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare
strategică și planificare bugetară pe programe în cadrul Ministerului
Administrației și Internelor aprobată prin Ordinul MAI nr. 269/2010;
- Metodologia privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituțiilor administrației publice de la nivel central aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1807/2006;
- Planul Strategic Instituțional al MAI 2014 – 2016 aprobat prin Ordinul MAI nr.
159 din data de 05.11.2014;
- Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne 2017 – 2020
elaborat în cadrul programului european „Extinderea sistemului de planificare
33
strategică la nivelul ministerelor de resort - Cod SIPOCA 28 Programul
Operațional Capacitate Administrativă”;
- Proiectul de H.G. privind planificarea strategică, 2017, realizat în cadrul
proiectului european Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul
ministerelor de resort - Cod SIPOCA 28 Programul Operațional Capacitate
Administrativă”;
- Regulamentul de ordine interioară în direcțiile generale/direcțiile aparatului
central al Ministerului Administrației și Internelor aprobat prin Ordinul MAI nr.
120 din 2010;
- Regulamentul de organizare şi funcționare a aparatului propriu al
Inspectoratului General pentru Imigrări aprobat prin Ordinul MAI nr. 10/2007;
- Regulamentul de organizare şi funcționare a Colegiului Ministerului Afacerilor
Interne, aprobată prin Ordinul MAI nr. 4/2016;
- Regulamentul de organizare și funcționare a Unității de Politici Publice aprobat
prin Ordinul MAI nr. 167/2016;
- Regulamentul de organizare și funcționare al Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență aprobat prin Hotărârea Guvernului a nr.1490/2004;
- Regulamentul de planificare, organizare, pregătire și desfășurare a activității de
prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență și structurile subordonat, aprobat prin Ordinul MAI nr.
89/2013;
- Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a
politicilor publice la nivel central aprobat prin Hotărâre Guvernului nr. 775 din
14 iulie 2005;
- Regulamentul-Cadru privind organizarea şi funcționarea Inspectoratelor pentru
Situații de Urgență, aprobat prin Ordinul MAI nr. 8/2017;
- Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații
de Urgență pentru perioada 2016-2025 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
951/2016;
34
- Strategia Națională Antidrog 2013 – 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr. 784/2013; Strategiei Naționale de Apărare 2015 -2019;
- Strategia națională de ordine și siguranță publică 2010 – 2013 aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. nr. 1040/2010;
- Strategia națională de securitate – Spania, 2013;
- Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2018 aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 780/2015;
- Strategia națională privind ordinea și siguranța publică 2015 – 2020 aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 779/2015;
- Planul de acțiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naționale
privind imigrația pentru perioada 2015-2018 aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 780/2015;
- Proiect al Planului Național de Acțiune 2018 – 2020 pentru implementarea
Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018 –
2022.
V. Resurse Internet
- BUNYAN, Tony. Trevi, Europol and the European state. 1993, disponibil pe
internet la adresa: http://www.statewatch.org/news/handbook-trevi.pdf;
- DAVIS, Robert, Selected International Best Practices in Police Performance
Measurement, Santa Monica, RAND Corporation, 2012 disponibil pe internet
la https, editura//www.rand.org/pubs/technical_reports/TR1153.html;
- Comunicat intermediar: Extinderea sistemului de planificare strategică la
nivelul ministerelor de resort - Cod SIPOCA 28 Programul Operațional
Capacitate Administrativă. Disponibil pe internet la adresa:
http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/10/Comunicat-de-presa-
intermediar-proiect-SIPOCA-28.pdf;
- Council of The European Union – Living in an area of freedom, security and
justice, 2005. Disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/invest-in-
research/pdf/download_en/01_pp_balazs.pdf;
35
- Plan National de sécurité 2016 – 2020, Belgia. Disponibil pe Internet la adresa:
https://www.police.be/5998/fr/a-propos/police-integree/le-plan-national-de-
securite;
- Planul de Guvernare 2009 - 2012. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.cdep.ro/pdfs/guv200912/ProgramGuvernare.pdf;
- Planul de Guvernare 2013 - 2016. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf;
- Programul de guvernare 2017 -2020. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.cdep.ro/pdfs/guv201706/Program_de_Guvernare.pdf;
- Strategia Națională de Apărare 2010 - 2013. Disponibil pe Internet la adresa:
http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf;
- Strategia privind Dezvoltarea Politicilor Publice la Nivelul Administrației
Publice Locale 2011 – 2016. Disponibil pe internet la adresa:
http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/Strategia%20dezvoltarea%
20politicilor%20publice%202011-2016.pdf;
- Planul Strategic al Ministerului Administrației şi Internelor pentru perioada
2010-2013. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.mai.gov.ro/index00_2.html;
- Policing 2026: Serving a Changing Scotland – Strategia 2026 a Poliției
Scoțiene. Disponibil pe Internet la adresa
https://consult.scotland.police.uk/consultation/2026/user_uploads/policing-
2026-strategy-for-consultation.pdf;
- United Nations – Strategic Planning – Guide for managers. Disponibil pe
Internet la adresa:
https://hr.un.org/sites/hr.un.org/files/4.5.1.6_Strategic%20Planning%20Guide
_0.pdf;
- http://aei.pitt.edu/11043/1/20080509184107_SCOPE2008-1-
4_BrendanDonnelly.pdf;
- http://balancedscorecard.org/Resources/Strategic-Planning-Basics;
36
- http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/background-
information/docs/summary_european_agenda_on_migration_ro.pdf;
- http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/irregular-migration-
return-policy/index_en.htm;
- http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:xy0023&from=RO;
- http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:xy0026&from=RO;
- http://sgg.gov.ro/new/despre-institutie/organizare/;
- http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/10/Comunicat-de-presa-
intermediar-proiect-SIPOCA-28.pdf;
- http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materia
le%20de%20formare%20Politici%20publice.pdf;
- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1;
- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap3;
- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4;
- http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf;
- http://www.coe.int/T/DG3/Pompidou/AboutUs/History/default_en.asp;
- http://www.coe.int/T/DG3/Pompidou/AboutUs/TasksStructure/default_en.asp
;
- http://www.congreso.es/public_oficiales/L12/CONG/DS/CO/DSCD-12-CO-
223.PDF;
- http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/;
- http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/125863/EU%20agenda%20on%20se
curity.pdf;
- http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IM-
PRESS+20081107FCS41562+0+DOC+XML+V0//RO;
37
- http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IM-
PRESS+20090629BRI57511+ITEM-005-
RO+DOC+XML+V0//RO&language=RO;
- http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EXPO
-SEDE_DV(2008)388946;
- http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=10&ved
=0CFoQFjAJ&url=http%3A%2F%2Fwww.dcaf.ch%2Fcontent%2Fdownload
%2F35044%2F525305%2Ffile%2Fbg_NationalSecurityPolicy_ro.pdf&ei=ql
uUVc3xM8W6Uavso-
AJ&usg=AFQjCNGPxTFhcZbXmdjLG7uBdaTNXwpOJQ&sig2=buQ0IIyv
CDNmcQOmf34BEQ&bvm=bv.96952980,d.d24&cad=rja;
- http://www.interior.gob.es/documents/10180/7465962/27.07.17_intervencion
_mir_jura_comisarios_principales.pdf/eb993d99-b37f-48b3-82c3-
8e88a3d18090;
- http://www.irma-international.org/viewtitle/23740/;
- http://www.juridice.ro/181053/directiva-ue-privind-permisul-unic-de-
munca.html;
- http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/Strategia%20dezvoltarea%
20politicilor%20publice%202011-2016.pdf;
- http://www.mai.gov.ro/index03_2_15.html;
- http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Bazele_Managementului/Evolutia_manag
ementului_cap1.pdf;
- http://www.saylor.org/site/textbooks/Principles%20of%20Management.pdf;
- http://www.scotland.police.uk/about-us/police-scotland/how-the-authority-is-
run/;
- http://www.scribd.com/doc/38914675/CAPITOLUL-3-Strategia-organizatiei;
- http://www.seguritecnia.es/revistas/seg/fundacion_borreda/sectorial2013/link
s/1.1.pdf;
- http://www.solid.mai.gov.ro/pgsolid;
38
- http://www.statewatch.org/analyses/no-115-lisbon-treaty-decision-
making.pdf;
- http://www.statewatch.org/news/handbook-trevi.pdf;
- http://www.svedu.ro/curs/ei/c12.html;
- http://www.touteleurope.eu/les-politiques-europeennes/justice-et-affaires-
interieures/synthese/l-espace-de-liberte-de-securite-et-de-justice.html;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/agencies_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/agencies_en#6.
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/asylum_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/crisis-and-
terrorism_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/industry-for-
security_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/international-
affairs/russia_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/international-
affairs/united-states_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-
human-trafficking_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/police-
cooperation/information-exchange/pnr_en;
- https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/police-
cooperation/supporting-action_en;
- https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-and-goals/how-priorities-are-
set_ro;
- https://en.wikipedia.org/wiki/Framework_decision;
- https://en.wikipedia.org/wiki/TREVI;
- https://europa.eu/european-union/about-eu/history/1945-1959_ro;
- https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro;
- https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro.;
39
- https://leaders.ro/newsfeed/obiectivele-smart-sau-cum-sa-faci-lucrurile-sa-
mearga/;
- https://ro.scribd.com/doc/25371872/Principiile-Administratiei-Publice-
Locale;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Management_strategic;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciu_public;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Strategie_militar%C4%83;
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism;
- https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/1116
15.pdf;
- https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-trends/eu-policy-cycle-
empact;
- https://www.fbi.gov/about/mission/fbi-strategy;
- https://www.files.ethz.ch/isn/153959/Renard_policybrief_1216.pdf;
- https://www.genbeta.com/activismo-online/el-gobierno-presenta-la-policia-
30;
- https://www.kluwerlawonline.com/abstract.php?area=Journals&id=EERR201
2011;
- https://www.koengeens.be/fr/news/2016/06/07/note-cadre-de-securite-
integrale-et-plan-national-de-securite-2016-2019;
- https://www.openpolitics.ro/sistemul-european-de-azil-reglementari-si-
probleme/;
- https://www.police.be/5998/fr/a-propos/police-integree/le-plan-national-de-
securite;
- https://www.policia.es/prensa/20130115_2.html;
- https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-informatii-generale-24.html;
- https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-
centrale/directia-afaceri-europene-misiuni-si-relatii-internationale;
- https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-
centrale/directia-management-strategic-si-suport-informational;
40
- https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-
centrale/directia-management-strategic-si-suport-informational/serviciul-de-
planificare-si-cooperare-strategica;
- https://www.rtl.be/info/belgique/politique/90-secondes-pour-comprendre-la-
note-cadre-de-securite-integrale-de-keon-geens-et-jan-jambon-824591.aspx;
- https://www.scribd.com/doc/21379297/Migratia-Internationala-in-Contextul-
Globalizarii.
