Venituti Si Cheltuieli Conform SIC (1)

8/17/2019 Venituti Si Cheltuieli Conform SIC (1)

1/27

Oleg MELNIC, dr., lector superior, ULIM

ABSTRACT . Enterprise performance reflects its ability to generate future cash flows, using

existing resources and the degree of efficiency in the use of new resources. The ability to generate

future cash flows requires the company to record income from work and using existing evidence

requires the expenditure of the period.

Performanţa întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare denumerar, prin utilizarea resurselor existente, precum şi gradul de eficienţă în utilizarea denoi resurse. Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprindereasă înregistreze venituri din activitatea desfăşurată, iar utilizarea resurselor existente

presupune evidenţierea de cheltuieli ale perioadei.

Veniturile şi cheltuielile constituie elemente legate direct de determinarea rezultatuluiactivităţii economico-financiare a întreprinderii. nformaţiile despre venituri şi cheltuielisunt furnizate de către conta!ilitate care impune soluţionarea unui şir de pro!leme teoreticeşi metodologice privind formularea definiţiilor, clasificarea, recunoaşterea, evaluarea,ela!orarea politicii de conta!ilitate, perfectarea documentelor primare, aplicarea registrelor de evidenţă, utilizarea conturilor conta!ile şi întocmirea rapoartelor financiare privindveniturile şi cheltuielile.

"eformarea economiei "epu!licii #oldova a determinat şi înfăptuirea reformei înconta!ilitate care este un instrument important în crearea economiei de piaţă. $senţareformei nu constă at%t în schim!area organizării evidenţei conta!ile deşi ele vor avea loc,c%t în restructurarea metodologiei. nforma ţia financiară va fi îndreptată spre satisfacereacerin ţelor diferitelor categorii de utilizatori ai acestora ceea ce la va permite să ia decizii

&uste de administrare.

nformaţia conta!ilă cu privire la veniturile întreprinderii !azată pe organizarea veridică aevidenţei este importantă pentru !ussines, deoarece, în primul r%nd, îi a&ută pe manageri să planificeşi să controleze activitatea unităţii în care activează şi, în al doilea r%nd, permite evaluarea situaţieidin afara ei, ce prezintă o circumstanţă de valoare pentru utilizatorii tradiţionali.

'ferta de informaţii conta!ile este influenţată nu numai de restricţiile şi condiţiileeconomice şi politice care apasă asupra sistemului conta!il dintr-o ţară, de elementeleconceptuale şi principiile conta!ile, de modul de comunicare a informaţiei conta!ile, ci şi demodul în care este prelucrată informaţia conta!ilă în cadrul sistemului conta!il.

Prelucrarea informaţiei conta!ile într-o a!ordare sistematică se realizează făc %nd apel la oterminologie şi un lim!a& conta!il, la elemente de natură conceptuală şi principii conta!ile, lautilizarea diferitelor !aze de evaluare şi aplicare de metode şi tratamente conta!ile specifice

pentru a reflecta diversele evenimente, operaţii şi elemente dintr-o întreprindere.dentificarea metodelor şi tratamentelor conta!ile diferite aplicate în practică este o

primă etapă a procesului de armonizare, pentru c ă ne permite să sesizăm diferenţele şi săgăsim şi soluţii pentru retratarea informaţiei astfel, înc%t aceasta să devină compara!ilă.

(n fiecare ţară sistemul de conta!ilitate cu privire la veniturile întreprinderii are particula-rităţi proprii condiţionate de legislaţia naţională, şi alţi factori. (n legătură cu acestea, şiinformaţia financiară poate fi acumulată şi prezentată în mod diferit at%t utilizatorilor naţionali,

430


2/27

participanţilor la toate etapele. "espectarea standardelor internaţionale permite de a o! ţineo mare autenticitate a informaţiei pe contul cerinţelor unice faţă de întocmire. (n plus,

prezentarea economiei naţionale şi indicatoarele statistice internaţionale tre!uie să fiecompara!ile în limitele variantelor alternative unanim acceptate, din care cauză standardeleconta!ile internaţionale capătă o importanţă deose!ită.

)tandardele internaţionale sunt regulile principale care sta!ilesc cerinţele faţă derecunoaşterea şi evaluarea veniturilor referindu-se la dezvăluirea operaţiilor economice şifinanciare pentru întocmirea rapoartelor financiare ale unităţilor comerciale din toată lumea.)tandardele asigură compara!ilitatea dărilor de seamă financiare ale unităţilor comerciale lanivel internaţional, precum şi ale companiilor europene înregistrate la !urse.

'dată cu trecerea la standardele internaţionale de evidenţă se schim!ă !ruscmetodologia de evidenţă a veniturilor. *tilizarea standardelor necesită studierea experienţei

aplicării lor în economia ţărilor dezvoltate.+otodată pe măsura implementării standardelor internaţionale de raportare financiară,

formularele tip de rapoarte financiare vor fi anulate. (n acest context este necesară schim- !area modului de clasificare a veniturilor în conformitate cu necesităţile informaţionale aleîntreprinderii şi cerinţele aplicate în practica internaţională.

a conta!ilizarea veniturilor şi altor elemente conta!ile, unităţile comerciale tre!uie săia în considerare metodele moderne de evidenţă aplicate de către întreprinderile altor ţări, şiîn primul r%nd, metoda general larger utilizată în )*. ceast ă metodă corespundeschemei metodologice generale de conta!ilizare document primar / registru conta!il / registru centralizator / rapoarte financiare şi este aplica!ilă în cazul prelucrării manuale, c%tşi în cazul prelucrării computerizate a informaţiilor.

a utilizarea acestei metode 0indiferent de sistemul conta!il1, pentru fiecare cont se

deschide un registru în care se înregistrează soldul iniţial, rula&ele şi soldul final. cest registruî m!ină evidenţa sintetică şi analitică, şi se întocmeşte în !aza documentelor primare în ordinecronologică şi serveşte drept !ază pentru întocmirea rapoartelor financiare.

nformaţia cu privire la veniturile întreprinderii se consideră esenţială în cazul în care lipsasau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de aceştia în !azainformaţiilor din rapoartele financiare. (n acelaşi timp dacă această informaţie sau gradul deexactitate a ei nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se considerăneesenţială. plicarea principiului pragului semnificaţie are menirea să contri!uie la simplifi-carea lucrărilor de prelucrare a informaţiilor şi de întocmirea rapoartelor financiare.

Principiul pragului de semnificaţie este prevăzut în ) 2 şi constă în faptul că 3fiecareelement semnificativ tre!uie prezentat separat în situaţiile financiare. Valorile nesemni-ficative tre!uie agregate cu valorile de natură sau funcţie similară şi nu tre!uie prezentateseparat4 56, p.7628.

cest principiu de asemenea este sta!ilit în reglementările conta!ile din ustralia,9ulgaria, #area 9ritanie, )*, "om%nia şi alte ţări.

(n repu!lica #oldova principiul pragului de semnificaţie se regăseşte în ):C 2 52, p.;8, ):C 6 5


3/27

din v%nzări4 în 3Cifra de afaceri4.Conform Cadrului general al )9 veniturile se divizează în două grupe venituri din

activităţi curente şi c%ştiguri.#odul de conta!ilizare a veniturilor din v%nzarea !unurilor este reglementat de ):C 2= 5@8

aplica!il de la 2 ianuarie 2>>= şi explicat în comentariile cu privire la aplicarea ):C 2=, care auintrat în vigoare la 26 aprilie 2>>>. aceste acte normative au fost ela!orate în !aza prevederilor )2= 578 care se numeşte 3Venituri din activităţi curente4 şi în redacţia din anul 2>>?.

$ste de remarcat că după implementarea ):C 2= a fost apro!ată o nouă redac ţie a) 2=, în care sunt specificate unele aspecte noi privind conta!ilitatea veniturilor dinactivităţi curente ale întreprinderii, inclusiv a veniturilor din v%nzarea !unurilor. (n afară deaceasta pe măsura dezvoltării rela ţiei de piaţă la întreprinderile autohtone au apă rut diverse

pro!leme conta!ile aferente veniturilor nominalizate care nu sunt reglementate su! aspectnormativ şi nu sunt a!ordate suficient în literatura de specialitate. (n acest context estenecesară examinarea complexă a pro!lemelor privind recunoaşterea, evaluarea, perfectareadocumentară şi înregistrarea în conturile conta!ile a veniturilor din v%nzarea !unurilor înconformitate cu cerinţele reglementărilor conta!ile internaţionale şi experienţaîntreprinderilor autohtone.

Pro!lema fundamentală a conta!ilităţii veniturilor din v%nzarea !unurilor constă înrecunoaşterea acestora, adic ă în sta!ilirea momentului în care veniturile pot fi reflectate înconta!ilitate şi în rapoartele financiare.

ctualmente criteriile de recunoaştere a veniturilor prevăzute de ):C 2= nu corespundcerinţelor acceptate în practica internaţională, ci tre!uie să fie completate şi concretizate. (nacest scop drept !ază pot servi prevederile ) 2= 578 potrivit cărora veniturile urmează a firecunoscute în momentul în care sunt îndeplinite toate criteriile de recunoaştere. Ae aceea este

necesar ca criteriile de recunoaştere a veniturilor din v%nzarea !unurilor prevăzute în ) 2= săfie incluse în ):C 2=, şi aplicate în practica conta!ilă a întreprinderilor autohtone.Veniturile legate din v%nzarea !unurilor tre!uie constatate atunci c%nd

− întreprinderea a transferat la cumpărător principalele riscuri şi avanta&e inerente a proprietăţii !unurilor cedateB

− întreprinderea nu conservă nici participarea la gestiune, nici controlul efectiv al !unurilor cedate.− mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod fia!il.

− este pro!a!il ca avanta&ele economice viitoare, asociate tranzacţiei, să fie în !eneficiul întreprinderiiB

− costurile suportate de anga&at legate de tranzacţia respectivă, pot fi măsurate în modfia!il.

Veniturile legate de prestările de servicii tre!uie constatate atunci c%nd− rezultatul estimat al unei tranzacţii este evaluat într-un mod fia!il, veniturile pot fi

înregistrate prin referinţă la gradul de avansare al operaţiei la data închideriiconturilor 0metoda procenta&ului de avansare1

(n caz contrar veniturile din prestări de servicii nu tre!uie înregistrate dec%t în limitacheltuielilor 0costurilor recupera!ile anga&ate1

432


4/27

echivalenţă1 sunt constatate atunci c%nd dreptul acţionarilor la plată a dividendelor a foststa!ilit, Conform ) 2= 3Veniturile activităţilor ordinare4 578 avem următoarele stipulări− Veniturile tre!uie conta!ilizate atunci c%nd sunt îndeplinit două condiţii este

pro!a!il ca întreprinderea să !eneficieze de avanta&e economice viitoareB suma veniturilor poate fi măsurată în mod fia!il.

− Veniturile tre!uie evaluate la valoarea &ustă a elementelor primite sau de primit încontrapartidă. Aacă plata este anual ă, valoarea &ustă a sumelor primite sau de primit poate fiinferioară valorii nominale. (n acest caz dacă acordul de plată constituie echivalentul uneitranzacţii financiare, valoarea unei asemenea operaţii este determinată prin actualizareaansam!lului veniturilor viitoare utiliz%nd o rată a do!%nzii implicite.

#a&oritatea sistemelor conta!ile actuale procedează la măsurarea în funcţie de venituri

şi cheltuieli. ' viziune coerentă şi cuprinzătoare în definirea acestor concepte aparţineorganismului mondial care, în cadrul său conta!il conceptual teoretizează pe larg conceptelede performanţă, venituri şi cheltuieli.

Aefiniţiile date de )C s%nt puternic influenţate de definiţiile date de organismulamerican de normalizare, în )C ? 3$lementele situaţiilor financiare ale întreprinderii4,conceptelor de venituri, cheltuieli, c%ştiguri, pierderi, rezultate.

a r%ndul său definiţiile date de )C 0 conceptelor de performanţă, venituri şicheltuieli1 au fost preluate sau au servit ca o sursă de inspiraţie pentru normalizatorii dindiferite ţări.

Conform )9 / C':+ 6, sînt expuse următoarele a!ordări cu privire la veniturileîntreprinderii

− veniturile şi profiturile nu sunt în general recunoscute înainte ca ele să fie realizatesau realiza!ile. Veniturile şi profiturile sunt considerate realizate c%nd mărfurile, serviciile

sau alte active sunt schim!ate cu lichidităţi sau creanţe care vor genera încasări iar valoareaacestora poate fi determinată. +oate veniturile achiziţionate în cursul exerciţiului tre!uie săfie ataşate acestuia. $ste vor!a cel mai adesea de livrări realizate de întreprindere chiar înainte de închiderea exerciţiului şi ale căror facturi nu au fost încă realizate.

− veniturile şi profiturile unei întreprinderi pentru o perioadă sunt în general estimate prin valoarea activelor primite în schim!.

Veniturile din v%nzarea !unurilor sunt considerate ca realizate 0achiziţionate1 deîntreprindere dacă ea şi-a îndeplinit în mod su!stanţial anga&amentele asumate.

(n procesul armonizării conta!ile internaţionale s-au conturat c%t mai evident c%tevaavanta&e esenţiale, generale, cu numeroase efecte pozitive, printre care

eliminăuna dintre !arierele principale din calea fluidizării circulaţiei, lanivelinterna ţional a fluxurilor monetare, de investiţii sau financiareB

creează posi!ilitatea investitorilor şi analiştilor financiari săînţeleagărapoartelefinanciare ale societăţilor străine, în care acestea ar fi interesate săinvesteascăB

reduce eforturile societăţilor multinaţionale pe liniaîntocmirii conturilor consolidateBreduce costurile de pregătire a informaţiilor conta!ile, pentru societăţilecare caută

resurse pe pieţele financiare străineB

433


5/27

(n condiţiile economiei de piaţă unităţile comerciale necesită un nou stil de conducere, !azat pe flexi!ilitate, dinamism şi previziune. (n atare condiţii activitatea de conducere estede neconceput fără o informaţie complexă, oportună şi calitativă. )u! acest aspect,informaţia cu privire la cheltuielile întreprinderii, cuprinsă în rapoartele financiare nu estesuficientă. $ste necesar de asemenea de a cunoaşte întregul complex de cauze şi factori caredetermină mărimea profitului.

Ceea ce constituie o certitudine este faptul că apariţia conta!ilităţii şi evoluţia lentă aacesteia au ca factor determinant necesitatea practică de a cunoaşte anumite realităţi denatură economică, financiară şi socială.

:umai experienţa practică do!% ndită treptat în domeniul cunoaşterii, cu a&utorulevidenţei a creat premisele ela!orării de reguli, principii şi norme cu caracter teoretic

privind conta!ilitatea în domeniul cheltuielilor aferente activităţilor de !ază şi extraordinare

ale unităţilor comerciale.(n practica internaţională, se aplică diverse modele conta!ile care rezultă din diferite

ipoteze şi prezintă grade diferite de relevanţă şi credi!ilitate a informaţiilor. (n prezent,organismele internaţionale şi, în special, Consiliul pentru )tandardele nternaţionale deConta!ilitate 0)91 568 nu prescriu un anumit model conta!il, în afară de cazurileexcepţionale de exemplu, pentru acele întreprinderi care funcţionează în condiţiile uneieconomii hiperinflaţioniste.

)istemul conta!il din fiecare ţară are particularităţi specifice, ca urmare a influenţeilegislaţiei locale, a evoluţiei economice, chiar şi a culturii. cestea şi alte divergenţe, încondiţiile în care conta!ilitatea a devenit un lim!a& al oamenilor de afaceri din întreaga lume,creează dificultăţi la înţelegerea, compara!ilitatea şi utilizarea datelor pentru luarea deciziilor decătre diverşi utilizatori investitori, creditori, cumpărători, analişti economici şi alţii.

rmonizarea conta!ilităţii a început cu crearea, la începutul anilor şaptezeci, aisecolului trecut, a Comitetului pentru )tandardele nternaţionale de Conta!ilitate. )copulacestuia este ela!orarea şi apro!area standardelor conta!ile care servesc ca etalon pentrusistemele conta!ile din ţările care le recunosc. P%nă în prezent, Comitetul a ela!orat maimult de @D de standarde, care, permanent, sunt completate şi modificate.

)tandardele nternaţionale de Conta!ilitate 0)C1 &oacă un rol deose!it pentru ţările încurs de dezvoltare care au trecut la economia de piaţă. (n ultimii ani însă, după o insistenţăînd%r&ită s-a înţeles c ă trecerea la )C este necesar ă şi importantă. (n "epu!lica #oldova,standardele naţionale de conta!ilitate sunt !azate pe )C, însă sunt asigurate cu comentarii.

ceastă variantă de care dispunem astăzi a fost aleasă din următoarele considerenteü dacă ţara dispune de standarde conta!ile naţionale, ele pot fi adaptate la legislaţia localăB

ü la maximum vor fi păstrate ordinea de numerotare şi denumirea )C, ce dă posi!i-litate mai uşor de a efectua modificări şi completări în standardele naţionale în caz de

schim!ări în )CBü după necesitate, pot fi ela!orate şi unele standarde naţionale ca un supliment la )CB

ü standardele naţionale vor păstra conţinutul )C, dar vor fi prezentate într-un lim!a&mai înţeles pentru toţi utilizatoriiB

434


6/27

modificărileşi completările la )C au loc aproapeîn fiecare an,însă,înstandardelenaţionale, ele nu se efectuează fiindcă n-are se preocupa de acest lucru.

stfel, în ultimul timp, armonizarea standardelor naţionale conta!ile cu cele internaţionale nunumai că nu se aprofundează, !a chiar se micşorează. Prin urmare nu se poate vor!i de o satisfaceredeplină a intereselor tuturor utilizatorilor de informaţie, cu at%t mai mult, celor străini.

Ain acest punct de vedere se pare mai raţională utilizarea directă a )C, cu at%t maimult, că astăzi sunt emise diverse comentarii la ele, iar Comitetul )C a ela!orat şi a

pu!licat în anul


7/27

Ae aceea o sarcină vastă în condiţiile integrării economice este aducerea normelor conta!ile în concordanţă cu standardele internaţionale de conta!ilitate şi a pieţelor internaţionale de valori.

:omenclatorul actual al conturilor de cheltuieli tre!uie perfecţionat, în funcţie detipul întreprinderii. )-a argumentat c ă întreprinderile de interes pu!lic care vor fi o!ligate săutilizeze ") tre!uie să ela!oreze de sine stătător planuri de conturi de lucru necesare

pentru evidenţa tuturor elementelor conta!ile, inclusiv a cheltuielilor. Pentru întreprinderilecu răspundere limitată şi nelimitată urmează a fi ela!orat un plan de conturi general cucaracter de recomandare care, tre!uie să conţină doar clase şi grupe de conturi.

:omenclatorul conturilor sintetice, su!conturilor şi conturilor analitice se propune să fiesta!ilit de către fiecare unitate de sine stătător.

ctualmente, rapoartele financiare privind cheltuielile cuprind "aportul de profit şi

pierdere şi anexa la acesta. Pentru rapoartele menţionate s%nt prevă zute formulare-tip, careau o structură complicat ă şi nu asigură relevanţa, veridicitatea şi compara!ilitatea infor-maţiilor. (n "aportul de profit şi pierdere se întocmeşte trimestrial, ceea ce ma&oreazăconsidera!il volumul lucrului conta!il. :ecesitatea perfecţionării rapoartelor financiare

privind veniturile şi cheltuielile se fundamentează prinq modificarea denumirii "aportului privind rezultatele financiare în "aportul de profit

şi pierdere, după cum este prevăzut în ") şi în reglementările conta!ile din alte ţăriBq anularea rapoartelor financiare trimestrialeBrenunţarea la formularele-tip ale rapoartelor financiareşi acordarea

fiecăreiîntreprinderi a dreptului să sta!ilească de sine stătător structura formularelornominalizateB

q corelarea informaţiilor din conturile conta!ile cu indicatorii din rapoartele financiareB

q sta!ilirea nomenclatorului minim de indicatori, care tre!uie să fie reflectat înrapoartele financiare, în scopul asigurării veridicităţii indicatorilor.(n rapoartele financiare pot fi introduşi indicatori suplimentari privind cheltuielile în

conformitate cu cerinţele altor standarde naţionale de conta!ilitate sau în scopul asigurării prezentării fidele a informaţiilor.

(n vederea perfecţionării conta!ilităţii, este necesar să se ţină cont de reglementărileconta!ile internaţionale şi naţionale precum şi de literatura de specialitate cu privire laevaluarea cheltuielilor în unităţile comerciale.

stfel, potrivit Cadrului general al )9 568, evaluarea reprezintă 3procesul prin carese determină valorile monetare la care structurile situaţiilor vor fi recunoscute în !ilanţ şi încontul de profit şi pierdere4. (n mod similar, evaluare este definită în 9azele conceptuale,

precum şi în lucrările savanţilor rom%ni eleagă :., #laciu ., "istea #. etc.Conform Cadrului general al )9, întreprinderea poate aplica separat sau în diverse

com!inaţii patru !aze de evaluare a elementelor conta!ile, inclusiv a cheltuielilor costulistoric, costul curent, valoarea realiza!ilă 0de decontare1 şi valoarea actualizată.

ceste !aze s%nt prevăzute şi în 9azele conceptuale su! următoarele denumirivaloarea de intrare, valoarea curentă, valoarea realiza!ilă 0valoarea de decontare1, valoareaactuală, precum şi în normele internaţionale de evaluare care cuprind )tandardele

436


8/27

cauzele apariţiei lor, tre!uie să fie argumentate şi reflectate în politica de conta!ilitate,indic%ndu-se data intrării în vigoare a acestora.

(n vederea respectării cadrului normativ internaţional cu referire la îm!unătăţireamodului de evidenţă a conta!ilităţii cheltuielilor se recomandă ca acestea să fie conta!ilizateseparat faţă de venituri, prin aplicarea unor conturi distincte, ceea ce asigură acumulareainformaţiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare. (n acest fel se excludecompensarea reciprocă a elementelor de venituri şi cheltuieli şi se asigură transparenţainformaţiei aferente elementelor nominalizate.

+otodată, interzicerea compensării elementelor de cheltuieli nu tre!uie a!solutizată. $aeste opoza!ilă doar în cazul în care acestea constituie elemente separate şi, conform

principiului pragului de semnificaţie, tre!uie prezentate separat în rapoartele financiare. 'asemenea precizare conduce la pro!lema compensării reciproce a acestor elemente, care în

unele cazuri poate fi admisă, în special, pentru întreprinderile micului !usiness.

BIBLIOGRAFIE:2. )tandardul :aţional de Conta!ilitate 2 FPolitica de conta!ilitateF. :r.2;@ din ;. (n #onitorul 'ficial

al "epu!licii #oldova, ?D.2>;, nr. ==->2.


9/27

datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seamaaporturilor proprietarilor întreprinderii.

(n literatura de specialitate autohtonă şi străină se conţin diverse a!ordă ri asupranoţiunilor de venituri care sînt corelate respectiv cu modificarea capitalului propriu,activelor şi datoriilor, efectului 0produsului1 activităţii întreprinderii. $xaminarea critică aa!ordărilor specificate a permis aprofundarea noţiunii de venituri prin următoarea definiţieveniturile repre%int' cre (teri ale avanta)elor economice *nregistrate pe parcursul perioadeicontabile sub form' de intr'ri+cre(teri ale activelor sau diminu'ri+stingeri ale datoriilor,care au influenat re%ultatul net -profitul+pierderea al anului de gestiune curent .

naliza este un instrument managerial prin intermediu căruia se pot determina toatedisfuncţionalităţile unei întreprinderi, în vederea rezolvării pro!lemelor cu care se confruntă.

Cu a&utorul analizei se cercetează procese şi fenomenele social-economice, se

descoperă structura lor, se sta!ileşte relaţia de cauzalitate, se apreciază influenţa factorilor ce au generat procesul, fenomenul sau rezultatul şi se iau decizii privind activitatea de viitor a întreprinderii.

Aeci, analiza nu se limitează la aprecierea stării diferitelor fenomene, ci constituie parteorganică a gestiunii previzionale, respectiv managementului strategic. "ezultatele analizeieconomico / financiare se adresează administratorilor, acţionarilor actuali sau potenţiali, analiş-tilor financiari, participanţilor la viaţa întreprinderii, persoanelor &uridice finanţatoare 0!ănci,organisme financiare, societăţ i-mamă, alte întreprinderi1, statului, precum şi altor întreprinderisuscepti!ile de a participa la o a!sor!ţie sau de a face o ofertă pu!lică de cumpărare.

ceşti utilizatori sunt hotăr%tori în luarea diverselor decizii, cum ar fi- decizii de gestiune a unei întreprinderiB- decizii de cumpărare sau vînzare de titluriB

- decizii de acordare sau refuz al unui creditB- decizii de achiziţionare totală sau parţială a întreprinderii, etc. )arcinile principale ale analizei veniturilor activităţii operaţionale sunt2. naliza generală a structurii veniturilor întreprinderiiB


10/27


11/27

unde Rp / renta!ilitatea producţieiB &B / profitul !rutBC# / costul vînzărilor.


12/27

?. "enta!ilitatea financiară

Cunoaşterea de către conducerea entităţii economice, mai cu seamă în condiţii de crizăeconomico / financiară, a rezultatelor o!ţinute în urma analizei veniturilor, îi va permite săela!oreze măsuri concrete de redresare a situaţiei economico / financiare a acesteia.

BIBLIOGRAFIE:2. 9ucur V., Lurcanu V., Eraur . Conta!ilitatea impozitelor. Chişinău )$#, . ?D@ p.@. Liriulnicov :., Paladi V. naliza rapoartelor financiare. Chişinău +ipografia Centrală, >7. ?


13/27

financiare, acţiuni privilegiate, scontare de cam!ii şi alte titluri de datorii. Conformreglementărilor conta!ile autohtone în categoria datoriilor financiare se includ overdraftul şiîmprumuturile de la alte persoane fizice şi &uridice. 'verdraftul este un credit !ancar primitde întreprindere prin eli!erarea unui cec, a ordinelor de plată la o sumă care depăşeşte soldulmi&loacelor !ăneşti în contul curent.

Datoriile comerciale cuprind anga&amentele de plată ale întreprinderii faţă defurnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şiserviciile de care întreprinderea a !eneficiat. Conform ):C 6 3Prezentarea rapoartelor financiare4, în categoria datoriilor comerciale se includ şi efectele comerciale de plătit.

Datoriile calculate - sînt datorii faţă de alte persoane fizice şi &uridice, în special, faţăde personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigură ri, !ugetulde stat, precum şi în raport cu diverşi creditori. Cele faţă de personalul entităţii reprezintă

anga&amentele faţă de salariaţi pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salaria ţi în favoarea întreprinderii. +otodată este de menţionat căasigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, constîndîn acordarea de indemnizaţii, a&utoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea îm!olnăvirilor şirecuperarea capacit ăţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de legislaţie. Ain componenţaacestor datorii fac parte şi datoriile privind decontările cu !ugetul. ceste datorii seformează ca urmare a rela ţiilor întreprinderii cu !ugetul de stat privind inpozitele şi taxelerepu!licane şi locale, cum ar fi de exemplu, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată,accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier etc.

(n funcţie de termenul ram!ursării acestea pot fi atît pe termen scurt / al căror termende achitare nu dep ăşeşte 2< luni calendaristice, fiind o sursă de formare a mi&loacelor circulante, cît şi pe termen lung - cu durata de achitare mai mare de 2< luni calendaristice,

primite în scopul efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării demi&loace fixe, echipamente, utila&e, noi tehnologii, achiziţii de întreprinderi.

Aatoriile cu scadenţă la o dată superioar ă unui an asigură o finanţare pe termen lung afondului de rulment. ceste datorii, de regulă sunt compuse din creditele !ancare pe termenlung şi finanţările şi încasările cu destinaţie specială. (n reglementările conta!ile interna-ţionale datoriile pe termen lung se întîlnesc în contextul termenului de datorii necurente.

Aatorii pe termen scurt includ datoriile cu termenul de achitare nu mai mare de un an.Ae exemplu, în !ilanţurile conta!ile al entităţilor autohtone deseori se întîlnesc următoareledatorii curente creditele !ancare pe termen scurt, datoriile comerciale, datoriile fa ţă de

personal, fa ţă de !uget, datoriile privind asigurările, provizioane pentru cheltuieli şi plăţi preliminare şi alte datorii pe termen scurt.

Pe plan interna ţional componenţa datoriilor se examinează ţi după alte repere saucritrerii de prezentare a acestora. Ca exemplu pot servi următoarele

- componenţa datoriilor conform gradul de asociere a creditorilorB- prezentarea datoriilor în funcţie de valuta în care sunt exprimate datoriileB- componenţa datoriilor în funcţie de natura tranzacţiilorB

Componenţa datoriilor conform gradul de asociere a creditorilor permite efectuareaunei analize pe fiecare categorie de furnizor. nterpretarea în organizarea conta!ilităţii a

442


14/27

includ credite !ancare pe termen lung în euro, *)A, şi datorii privind facturile comerciale.(n vederea sistematizării datoriilor pe domeniile de apariţie şi pentru organizarea con-

ta!ilităţii analitice în funcţie de natura tranzacţiilor , datoriile pot fi generalizate pe urmă-toarele tranzacţii

- achiziţii de materie primăB- achiziţii de materiale de !azăB- procurări de materiale auxiliareB- procurări de materiale tehniceB- servicii oferite întreprinderile de transportB- decontări cu personalulB- decontări cu !ugetulB- operaţiuni de credfitare.

(n urma cercetările efectuate s-a constatat, că principala deose!ire dintre componenţadatoriilor în conta!ilitatea internaţională şi cea practicată de entităţile autohtone este lipsa

provizioanelor în structura datoriilor conform cerinţelor, acestea fiind prezentate în !ilanţ caelemente patrimoniale separate. +otodată normele internaţionale nu impun întreprinderilor unformat standardizat pentru prezentarea informaţiilor în situaţiile financiare, astfel încît fiecareentitate are posi!ilitatea să-şi determine de sine stătător indicatorii financiari prezentaţi înfuncţie de specificul activităţii sale, astfel încît informaţiile să fie cît mai relevante.

(n acest sens se recomandă aplicarea suplimentară a următoarelor criterii de clasificarea datoriilor

- în dependenţă de gradul de siguranţăa1 datorii cu termen de prescripţie neexpiratB

!1 datorii cu termen de prescripţie expirat.

- în funcţie de modul de achitarea1 datorii converti!ile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi dincapitalul statutarB

!1 datorii neconverti!ile, achitarea cărora se face prin alte mi&loace şi nu prevedecedarea unei părţi din capitalul statutar.

- în funcţie de termenul de scadenţăa1 datorii cu termenul de scadenţă 2-< aniB

!1 datorii cu termenul de scadenţă


15/27

Aezvăluirea componenţei datoriilor conform criteriilor menţionate, prevăzute şi înnormele conta!ile internaţionale asigură suportul informaţional necesar utilizatorilor deinformaţii conta!ile.

a capitolul componenţa datoriilor, normele conta!ile internaţionale se caracterizează printr-o varietate largă de specificare a componenţei datoriilor. Ae exemplu, în conta!ilitateaamericană datoriile sunt grupate în !ilanţ conform gradului de descreştere a termenului de platăşi anume datoriile pe termen scurt în datorii ale creditorilor pentru mărfuri şi servicii, cam!ii petermen scurt, avansuri primite, cheltuieli calculate dar neplătite privind salariile, plăţi privind

procentele şi impozitele, plăţi curente pentru taxele fiscale amînate, iar o!ligaţiile pe termenlung în credite şi împrumuturi pe termen lung şi o!ligaţii privind arenda.

Potrivit conta!ilităţii !ritanice datoriile sunt reprezentate de următoarele articole împru-muturi, o!ligaţii, împrumuturi !ancare, conturi de plată, creditori comerciali, trate spre plată,

datorii întreprinderilor din grup, datorii întreprinderilor în care întreprinderea are un anumit procente de participare, alte datorii de creditor, inclusiv impozite şi plăţi pentru asigurareasocială. )e o!servă o reflectare mai detaliată a datoriilor în !ilanţ, astfel încît separat se reflectăîmprumuturile de o!ligaţie şi cele garantate, datoriile privind împrumuturile, cam!iile spre

plată, overdraft-urile. (n componen ţa creditorilor comerciali separat se includ datoriile faţă defurnizori, datoriile privind salariile, impozitele spre plată. $ste de remarcat că în !ilanţ datoriile

pe termen lung sunt prezentate în aceleaşi capitole ca şi datoriile pe termen scurt.)istemul conta!il francez dezvăluie datoriile prin intermediul urmă toarelor categorii

împrumuturi negarantateB sume garantate instituţiilor de creditB avansuri primiteB creditoricomercialiB trate spre platăB datorii întreprinderilor afiliateB alte datorii , inclusiv impoziteleşi plăţile la care compania participă prin cotă.

Conta!ilitatea rom%nească clasifică datoriile în felul următor împrumuturi primite de

la !ănciB datorii comercialeB datorii fiscale, salariale şi socialeB datorii faţă de asociaţi şiacţionariB creditori diverşi.(n acest context, înregistrarea oricărui fapt economic este iminentă necesitatea de a

determina din care categorie de elemente conta!ile face parte operaţiunea respectivă, de aidentifica momentul derulării acesteia şi a sta!ili valoarea aferentă. Ae aceea, la !aza oricăreiînregistrări conta!ile stau următoarele trei aspecte clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea,examinarea cărora implică utilizarea unor termeni !ine determinaţi şi argumentaţi ştiinţific.

Prin urmare, definirea termenilor aferenţi datoriilor are o importanţă ma&oră în determi-narea componenţei acestora. Aatoriile sunt definite şi interpretate în forme variate. (n confor-mitate cu dicţionarul explicativ al lim!ii rom%ne datoriile reprezintă sume de !ani sau !unuridatorate unor terţe persoane. +otodată, conform )tandardelor nternaţionale de Conta!ilitate da-toria este definită ca 3o!ligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin de-contarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează !eneficii economice4.

nalogic acest concept, adică conceptul de datorii se defineşte în 9azele conceptualeale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare pentru entităţile din ".#oldova. Conformacestei concepţii, datoria fiind definită drept o o!ligaţie reală a întreprinderii rezultată în

!aza evenimentelor anterioare, stingerea c ăreia se va încheia cu retragerea resurselor de laîntreprindere, care constituie purtători de avanta&e economice. $ste de remarcat faptul că

444


16/27

aşteaptă să determine o reducere a resurselor concretizate în !eneficiile economice ale entităţii4.+otodată, Comitetul pentru )tandardele Conta!ilităţii inanciare din )* 0)91 trateazădatoriile ca 3diminuări pro!a!ile de avanta&e economice viitoare, ce rezultă din o!ligaţia pe careo entitate o are de a transfera active sau de a presta servicii laMpentru alte entităţi, ca urmare aoperaţiilor sau evenimentelor trecute. $ste de remarcat, că a!ordarea respectivă prezintăanumite tangenţe cu definiţia conceptului de cheltuieli în normele conta!ile internaţionale,acestea din urmă fiind definite tot drept diminuări de avanta&e economice.

Ae aceea, ) 2 3Prezentarea situaţiilor financiare4 prevede anumite cerinţe la deter-minarea datoriilor, şi anume

- se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţiiB- este deţinută în primul rînd spre a fi tranzacţionată.

$ste de menţionat că aceste aspecte sta!ilite la determinarea datoriilor nu sunt

prevăzute în ):C 6 3Prezentarea rapoartelor financiare4. Ain acest punct de vedere serecomandă a&ustarea ):C 6 în raport cu aceste aspecte.

Conceptul de datorii este prezentat şi de savanţii americani :eedles 9., nderson N.,CaldOell I., şi anume 3destinaţii viitoare pro!a!ile ale !eneficiilor economice, rezultînd dino!ligaţiile actuale ale unei anumite entităţi de a transfera !unuri sau de a presta servicii altor entităţi în viitor, generate de operaţiuni sau evenimente din trecut4. Planul Conta!il Eeneralrancez tratează noţiunea de datorii în sens general ca 3elemente ale patrimoniului ce auvaloare negativă pentru întreprindere4.

(n teoria autohtonă, conform manualului 3Conta!ilitate financiară4, coordonator :ederiţă., datoriile reprezintă 3anga&amente de plată a întreprinderii faţă de furnizori pentru !unurile

procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul anga&at privind retri!uirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane &uridice şi fizice4.

(n !aza a!ordărilor conceptuale aferente datoriilor expuse mai sus, se vor evidenţiaanumite elemente de !ază ale termenului. Ae exemplu cum ar fi relaţii de o!ligaţii, careconfirmă că faptul economic prin care se declanşează o!ligaţia de&a s-a petrecut. +otodatăun alt element de !ază al termenului este stingerea îndator ării faţă de terţi va fi posi!ilă prinviitoare transferuri de mi&loace !ăneşti sau cesiunea altor active, prin prestarea de anumiteservicii, prin su!stituirea unor datorii cu altele, prin cedarea unei pă rţi din capitalul social.Ae asemenea, în acest context nu poate fi exclusă şi afirmaţia potrivit căreia datoria îl o!ligă

pe posesor, fapt pentru care nu are dreptul să evite această îndatorare.ceste elemente de !ază ale termenului de datorii se regăsesc şi în legislaţia autohtonă.

Conform Codul civil al ".#oldova, sunt următoarele temeiuri de apariţie a o!ligaţiilor dincontracte şi din alte acte &uridice, din hotărîre &udecătorească, în urma do! îndirii de

patrimoniu în temeiuri neinterzise de lege, în urma cauzării de pre&udicii unei alte persoane.(n aşa mod datoriile sunt recunoscute prin lege, astfel încît legea dă creditorilor dreptul de a

cere vînzarea activelor companiei dacă aceasta nu reuşeşte să-şi achite datoriile. Creditoriiau prioritate în faţa proprietarilor şi tre!uie achitaţi complet înaintea recompensării acestoradin urmă chiar dac ă stingerea unei datorii consumă toate activele unei întreprinderii. icieste de remarcat că datoria poate fi anulată în cazul renunţării creditorului la drepturile sale

445


17/27

(n acest context recunoaşterea datoriilor tre!uie să se !azeze pe respectarea anumitor criterii şi să se conducă de conceptele şi principiile conta!ile fundamentale.

Criteriile generale privind componenţa, modul de constatare şi evaluare, de formare şi destingere a datoriilor întreprinderilor autohtone sînt reglementate de prevederile actelor legislative şinormative în vigoare. )pre deose!ire de *craina, care a ela!orat în 2>>> )tandardul :aţional deConta!ilitate al *crainei nr.2D 3Aatorii4, în ") şi ):C nu există ca atare un standard aparte caresă reglementeze modul de recunoaştere, evaluare şi evidenţă a datoriilor. a moment, pro!lema serezolvă în modul următor / modalitatea de evidenţă a datoriilor reiese din multiplele standardeinternaţionale şi naţionale, aşa ca ) 2 3Prezentarea situaţiilor financiare4, ) 22 3Contracte deconstrucţii4, ) 2= 3Venituri4, ) ?< 3nstrumente financiare prezentare4, ) ?> 3nstrumentefinanciare recunoaştere şi evaluare4, precum şi ):C ? 3Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii4, ):C 6 3Prezentarea rapoartelor financiare4, ):C 22 3Contracte de construcţii4,

):C 2; 3Conta!ilitatea arendei 0leasingului14, ):C 2= 3Venitul4, ):C


18/27

"elevanţa constituie cel de-al treilea criteriu şi sta!ileşte ca informaţia despre ele-mentul conta!il s ă fie util pentru luarea deciziilor de către utilizatori. i cel de-al patra con-diţie se referă la fia!ilitate, adică informaţia referitoare la datorii tre!uie să fie credi!ilă,verifica!ilă şi neutră.

Condiţiile normelor autohtone de recunoaştere a datoriilor sunt stipulate în art.;> din9azele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare după cum urmează

- datoria cauzează reducerea avanta&elor economice viitoareB -valoarea datoriilor poate fi evaluată în mod credi!il."eferitor la aceste condiţii, conform prevederilor ) ?> 3nstrumente financiare

recunoaştere şi evaluare4 o întreprindere va recunoaşte o datorie numai atunci cînd eadevine parte la prevederile contractuale. (n situaţia cînd, de exemplu datoriile care apar caurmare a unui contract de a cumpăra !unuri sau servicii sunt recunoscute numai atunci cînd

cel puţin una din părţile la contract acţionează conform o!ligaţiilor contractuale, respectivefectuează livrarea sau plata. *n caz aparte îl constituie contractele orOard, care presupunrecunoaşterea datoriilor încă de la data anga&amentului. Comparativ cu contractele orOard,cele utures nu generează recunoaşterea datoriei dacă, la data raportării financiare,întreprinderea nu este încă parte la contract.

Linînd cont de criteriile de recunoaştere a datoriilor expuse mai sus, se consideră căcele mai relevante sunt cele prezentate în figura , alin.021 alegii conta!ilităţii nr. 22?-QV din


19/27

gente sunt prezentate în ta!elul 2.)e consideră datorii contingente dacă o!ligaţiile sunt condiţionate şi neprevăzute,

deoarece depind de producerea unor evenimente viitoare şi nu rezultă din operaţiuni trecute.ceste datorii nu sunt recunoscute în !ilanţ, informaţia aferentă se dezvăluie doar în notaexplicativă la rapoartele financiare sau în conturile extra!ilanţiere.

(n acest sens poate fi elucidat exemplul potrivit căruea evenimentul ar conduce laapariţia datoriilor de acest gen în situaţia cînd procesul &udiciar p înă la terminarea acestuia,nu oferă posi!ilitatea de a evalua real cuantumul datoriei viitoare.

%8elul *. Recu&o%;tere% d%toriilor cure&te, pro(i1io%&elor ;i d%toriilorco&ti&ge&te co&4or5 pre(ederilor IA< 9=>"ro(i1io%&e, d%torii ;i %cti(e co&ti&ge&te>

Datorii curente &rovi%ioane Datorii contingenteCertitudinea ieşirii resurselor care Posi!ilitatea evaluării estimative a :u există pro!a!ilitatea ieşirii resurselor generează avanta&e economice perioadei şi a sumei datoriei care generează avanta&e economice$xistenţa datoriei curente ca Pro!a!ilitatea ieşirii resurselor care $xistenţa datoriei eventuale ca rezultat alrezultat al evenimentelor anterioare generează avanta&e economice evenimentelor anterioare)e reflectă în rapoartele financiare $xistenţa datoriei curente ca rezultat al mposi!ilitatea evaluării perioadei şi

evenimentelor anterioare sumei datorieiPosi!ilitatea evaluării exacte a )e reflectă în rapoartele financiare şi în )e reflectă doar în anexele la rapoartele perioadei şi a cuantumului datoriei anexele la acestea0separat de datorii1 financiare

tri!uirea o!ligaţiilor la una din cele trei categorii de datorii depinde dacă vor fi saunu acestea reflectate în rapoartele financiare, şi ca urmare dacă va fi sau nu respectat

principiul prudenţei.Aefiniţia datoriilor estimate sau a provizioanele reprezintă elemente destinate să

acopere datoriile a căror natură este clar definită, şi care la data !ilanţului sunt posi!il să

existe, dar sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Ae aceea, provizionul este un pasiv ce este necesar de recunoscut, deşi faptul economic acţiune încănu a avut loc, motiv pentru care exigi!ilitatea şi valoarea acestuia sunt incerte.

Provizioanele se recunosc conform ) ?; 3Provizioane, datorii şi active contingente4şi se conta!ilizează dacă

- este pro!a!ilă să fie necesară o ieşire de resurse generatoare de !eneficii economice, pentru a stinge această o!ligaţieB

- întreprinderea are o o!ligaţie &uridică actuală sau implicită, ce rezultă dintr-un fapteconomic trecut sau evenimentB

- mărimea acesteia poate fi estimată în mod fia!il.Provizioane pot servi litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgu!irile, daunele,

cheltuielile legate de activitatea de deservire în perioada de garanţie.Provizioanele se evaluează la valoarea preconizată a resurselor necesare pentru

stingerea o!ligaţiilor aferente faptului economic pentru care se constituie provizionul. )umarecunoscută ca evaluare a o!ligaţiei va reprezenta cea mai !ună estimare a cheltuielilor

pentru onorarea datoriei la data raportării. Cea mai !ună estimare se exprimă ca sumacheltuielilor aferente

- stingerii imediate a o!ligaţieiB

448


20/27

în considerare profitul ce rezultă din ieşirea aşteptată de active, strîns legată de evenimentulce stă la originea provizionului. a revizuirea politicii de conta!ilitate entitatea tre!uie sărevizuiască dacă provizionul va fi necesar de calculat sau nu.

Aeoarece una din condiţiile de recunoaştere a datoriilor este determinarea lor exactă0vezi figura 3nstrumente financiare recunoaştere şi evaluare4 se întîlneşte

termenul de valoarea &ust ă, prezentată drept suma la care o datorie ar pute fi stinsă, între părţiinteresate şi în cunoştinţă de cauză, într-o tranzacţie desfăşurată în condiţii o!iective.

Ae aceea, evaluarea iniţială se !azează pe costul istoric al datoriilor care includevaloarea nominală de ram!ursare 0plată1 consemnată în documente primare şi contracte devînzare-cumpărare, de credit, de locaţiune, şi contracte individuale de muncă.

Ae exemplu, datoriile comerciale se evaluează pe !aza documentelor de livrare curegim special, care însoţesc !unurile primite de la furnizor, sau serviciile prestate de cătreaceştia 0factura fiscală, factura de expediţie, proces ver!al de primire-predare a serviciilor1la suma mi&loacelor !ăneşti care vor fi pl ătite pentru îndeplinirea o!ligaţiei, plus taxa pevaloare adăugată 0+V1, care se va aplica doar tranzacţiilor supuse impozitării. (n cazul încare entitatea !eneficiază de reduceri comerciale, valoarea nominal ă a datoriei este dată devaloarea conform contractului de vînzare-cumpărare diminuată cu reducerea primită.

Aatoriile comerciale pot fi exprimate în valută naţională cînd provin din ţară şi în valutăstrăină / dacă provin din străinătate sau din ţară cînd contractul este încheiat în valută.$valuarea ulterioară a elementelor conta!ile, inclusiv a datoriilor, se efectuează la data

întocmirii rapoartelor financiare sau la momentul inventarierii elementelor patrimoniale.Aupă recunoaşterea ini ţială o întreprindere tre!uie, conform ) ?>, s ă evalueze datoriilela cost amortizat. Costul amortizat reprezintă 3valoarea la care activul financiar sau datoriafinanciară a fost evaluată la momentul recunoa şterii iniţiale, minus ram!ursările, plus sauminus amortizarea acumulată utilizînd metoda do!înzii efective pentru fiecare diferenţădintre valoarea iniţială şi valoarea la scadenţă şi minus orice reducere directă sau prinutilizarea unui cont de provizion pentru depreciere sau imposi!ilitatea de recuperare4. (nacest context, costul amortizat nu este altceva decît, valoarea de plată a datoriilor.

a întocmirea rapoartelor financiare datoriile în valută străină se recalculează la cursulde schim! oficial al 9:# din ultima zi calendaristică a anului. Aatoriile exprimate în valută

străină în urma modificării cursului de schim! valutar din momentul apariţiei acestora pînăla momentul achitării lor, pot genera venituri / în cazul diferenţelor favora!ile de cursvalutar sau pierderi / în cazul diferenţelor nefavora!ile de curs valutar.

Prin urmare, evaluarea reprezintă procedeul de determinare a cuantumului datoriilor cevor fi reflectate în conta!ilitate şi în rapoartele financiare. Conform reglementărilor

449


21/27

contul de profit şi pierdere4.ar în conformitate cu paragraful >6 din 9azele conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare evaluarea reprezintă 3un proces de determinare a sumei !ăneşti în !aza că reia elementele rapoartelor financiare tre!uie constatate şi incluse în 9ilanţulconta!il şi în "aportul de profit şi pierdere4 şi este prezentată drept un criteriu al recunoaş-terii elementelor conta!ile.

(n concluzie se poate de men ţionat că definiţiile prezentate mai sus cu privire laevaluare, permit examinarea acestora su! două aspecte

- recunoaştere elementelor conta!ile ca fiind o condiţie de !azăB -recunoaşterea constituie o etapă distinctă a exerciţiului conta!il.#odul de efectuare a tranzacţiilor în valută, a diferenţelor de curs şi de prezentare a

acestora în situaţiile financiare este reglementat de )


22/27

privind punerea în aplicare a titlurilor acestuia. (n calitate de documente primare se folosescdările de seamă fiscale prevăzute în Codul iscal şi alte nstrucţiuni ela!orate de nspectoratuliscal Principal de )tat. '!ligaţiunile faţă de !uget pe impozitul din venitul persoanelor fizicese apreciază după metoda de casă la momentul şi în termenul plăţii salariului.

BIBLIOGRAFIE:2. egea conta!ilităţii. :r.22? din ;, nr. ==->2.@. )tandardul :aţional de Conta!ilitate 2> 49eneficiile anga&aţilor4, apro!at prin ordinul #inisterului

inanţelor al "epu!licii #oldova nr.72 din D=.D=.


23/27

grindina surprinde culturile agricole în diferite stadii de dezvoltare, afect%nd !unadesfăşurare a ciclului !iologic. $ste suficient un singur caz de grindină într-o fază critică dedezvoltare a plantei pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă.

Erindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care dimensiunile ei şi densitatea !oa!elor căzute sunt mai mici, durata mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.

Erindina poate provoca mari pagu!e în următoarele condiţii- c%nd se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzînd pomii fructiferi în faza de înflorire,

viţa de vie în faza de formare a !oa!elor , culturile cerealiere în faza de formare a spiculuietc.B

- c%nd este însoţită de vînturi puterniceB- c%nd dimensiunile !oa!elor de grindină depăşesc 2D mm în diametruB- c%nd durata fenomenului este mareB

- c%nd densitatea !oa!elor de grindină pe 2 m


24/27


25/27

- valoarea asigurată 0Va1 / ; mii leiB- dauna estimată în urma sinistrului 0d1 / 6 mii lei.

Desp =

;mii.lei ×

6mii.lei=

D2 >6 2D


26/27

iagrama '. Asigurarea culturilor agricole contra grindinii n Republica oldo#a

naliz %nd diagrama 2 o!servăm că cea mai mare pondere în totalul asigurărilor o de-ţine raionul oldăneşti cu o suprafaţă de


27/27

(n *craina asigurările contra grindinii este, de asemenea, oferită, dar penetrareaestemică, iar piaţa asigurărilor a suferit din cauza unor dificultăţi considera!ile şi este în

proces de restructurare.(n prezent, există posi!ilităţi de prevenire a formării norilor cu grindină prin pulveri-

zarea, în cadrul lor, a unor su!stanţe chimice, care determină căderea ploilor înainte deformarea granulelor de gheaţă.

ceste metode sînt însă foarte scumpe şi nu dau întotdeauna rezultatele scontate.(n cele mai multe ţări, afectate de grindin ă, pentru com!aterea ei se utilizează măsuri

şi mi&loace cu caracter pasiv, care sînt ecologice şi constau în delimitarea ariilor afectate deacest fenomen şi cultivarea lor cu plante rezistente la grindinăB acoperirea plantaţiilor agricole preţioase cu plasă 0 pomii fructiferi, viţa de vie etc.1.

$ste nevoie de ela!orat o metodologie na ţională pentru evaluarea riscurilorB inclusiv

fortificarea autorităţilor naţionale în utilizarea teoriei riscurilor în calitate de instrument pentru luarea deciziilorB pregătirea hărţilor naţionale ale riscurilor în calitate de instrument pentru luarea deciziilor şi anga&amentul pu!licB revizuirea metodologiei existente sauela!orarea unei metodologii noi pentru evaluarea exhaustivă a pre&udiciilor cauzate degrindină, inclusiv aspectele economice, sociale, umanitare şi am!iante pe termen scurt şilungB precum şi îm!unătăţirea gestionării riscurilor în sistemele agricole, inclusiv cartogra-fierea şi evaluarea utilizării terenurilorB dezvoltarea sistemelor de date cu privire lafenomenele adverse, practicile agricole generale, ela!orarea instrumentelor analitice pentruanaliza dinamicii impactului exercitat asupra agriculturii şi sectoarelor asociate, inventa-rierea practicilor comunitare de gestiune a terenurilor, strategiile locale de soluţionare, la felca şi evaluarea şi identificarea practicilor de cultivare, animaliere, piscicole şi silvice şi asistemelor de producţie agricolă pentru regiunile vulnera!ile.

BIBLIOGRAFIE:2. genţia :aţională de Aezvoltare "urală din "epu!lica #oldova 3#anagementul

riscurilor dezastrelor în "epu!lica #oldova4, Chişinău

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	natalia-uncu
View:	221 times
Download:	0 times

Venituti Si Cheltuieli Conform SIC (1)

Documents