Date post: | 31-Jul-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | anonimus24 |
View: | 630 times |
Download: | 4 times |
BARTIS IZABELLA TUNDE
STAGIU AN 1
EXPERT CONTABIL
CONTABILITATE
1. Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca
prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de
concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim
brut pe ţară este de 600 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare. Stabilirea bazei de
calcul a contribuţiei de asigurări sociale? Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorată de
angajator?
Raspuns:
Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale:
In cazul persoanelor care beneficiaza de concedii medicale si indemnizatii de asigurari
sciale de sanatate, baza lunara de calcul este suma reprezentand 35% din castigul
salarial mediu brut
- calcul contributia de asigurari sociale (35% din salariul mediu, in 2012 acest salariu este de
2117lei)
2117*35/100=740,95 lei=741
741/22*10=336.80 lei
336,80*20,8%=71 lei fiind vorba despre 10 zile de concediu de boala.
1
Venit brut obtinut pentru 12 zile lucrate =850 ron
850*20,8%=177 lei
Contributie datorata de angajator: 70+177=247 lei
Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale angajator: 336.80+850=1.186,80 ron
Contributie datarata de angajator=1.186,80*20,8%=247 lei
Nota contabila :
6451 “Contributia entitatii la asig sociale” =4311”Contributia unitatii la asig sociale” 247 lei.
2. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei,
compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.
După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei.
Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de
prescriere şi se înregistrează la venituri.
Raspuns:
Drepturi de personal neridicate înregistrate în contabilitate
% = 426 « Drepturi de personal neridicate « 2000 lei
421 Personal-salarii datorate 1750 lei
423 Personal-ajutoare materiale datorate 250 lei
Achitarea ulterioară salariatului 900 ron :
2
426 Drepturi de personal neridicate = 5311 Casa in lei 900 lei
Prescrierea drepturilor de personal neridicate in termen legal de prescriere
426 Drepturi de personal neridicate = 7588 Alte venituri din exploatare 1.100 lei
3. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite,
conform contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.
Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi,
înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor
angajatorului şi a salariaţilor, precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
Raspuns:
Cheltuieli salariale privind avantajele acordate în natură
641 Cheltuieli cu salariile personalului =421 Personal-salarii datorate 3000 lei
Contributii salariati
421 = % 896 lei
444 401 lei
4372 15 lei
4312 315 lei
4314 165 lei
Rest de plata angajat = 3.000 lei – 896 lei = 2.104 lei
Contributii societate
Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%)
3
6451 = 4311.01 624 lei
Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,20%)
6451 = 4313 156 lei
Contributia la fondul de somaj ( 0,5%)
6452 = 4371 15 lei
Contrib. la fondul de asig.pt accidente de munca ( intre 0,15- 0,85)- 0.25%
6458 = 4311.02 8 lei
Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)
6451 = 4311.03 26 lei
Fond garantare creante salariale ( 0,25%)
6452 = 4373 8 lei
Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor în natură acordate
421 Personal-salarii datorate = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 2.104 lei
Descărcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje în natură
711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 3000 lei
In acelasi timp se va colecta T.V.A. pentru costul de productie al buteliei cu gaz:
635 = 4427 720 lei
„Cheltuieli cu impozitele TVA colectata
si taxele”
4. O societate comercială importă mărfuri din afara comunităţii, la preţul de factură de 15.000
Euro. Costurile de transport al mărfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt
în sumă de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mărfurile respective sunt în cuantum de
10%. Cursul de schimb valabil pentru data efectuării importului este 1 Euro = 4,2500 lei.
4
Raspuns:
Receptia marfurilor importate:
Pretul extern: 15000 eur*4,25/eur = 63750 lei
Pretul transportului: 1200 eur*4,25/eur = 5100 lei
Taxele vamale datorate: 15000 eur *10% *4,25/eur = 6375 lei
371 Marfuri = 401 Furnizori 63750 lei
371 Marfuri = 401 Furnizori 5100 lei
371 Marfuri = 446 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate” 6375 lei
5. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:
- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
- alte rezerve 2.000 lei;
- de prime legate de capital 700 lei;
- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.
Răspuns:
Majorarea capitalui social cu profitul de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei
117 = 1012 500 lei
Majorarea capitalului social cu profitul net din exercitiile precedente cu 1500 lei
5
117 = 1012 1500 lei
Majorarea capitalului social cu alte rezerve 2000 lei
1068 = 1012 2000 lei
Majorarea capitalului social cu prime legate de capital 700 lei
104 = 1012 700 lei
Majorarea capitalului social cu rezerve din reevaluare in plus 300 lei
105 = 1065 300 lei
1065 = 1012 300 lei
FISCALITATE
Problema 1. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună
calendaristică, energie electrică, iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90
Kwh, preţ unitar fără TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Să se
determine taxa pe valoarea adăugată menţionată în factura fiscală.
Raspuns:
“Art. 206^19 Cod Fiscal:
(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
a) impozitele si alte taxe, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe
valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului,
6
care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri
sau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii.
Cantitate : 90 kwh
Pret unitar: 0,3840 lei/kwh
Valoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva)
Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva)
Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 lei
Total factura: 52,56 lei (prêt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei
TVA aferenta energiei electrice consumata = 90 kw x 0,3840 lei x 24%=8,2944 lei
TVA aferenta accizei necomerciale = 0,2 lei * 24% = 0,048 lei
TOTAL TVA = 8,3424 lei
Rezolvare:
Servicii facturate U.M. Cantitate Pret unitar fara TVA lei Valoare fara TVA TVA 24%
Energie Activa KWH 90 0,3840 34.56 8.29
Acciza KWH_A 90 0,2 18 4.32
Total 52.56 12.61
din care accize 18 4.32
Factura curenta 65.17 lei
7
Problema 2. În cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secţii care produc condensat de
gaz natural: Roman, Filitelnic şi Daneş. La sfârşitul fiecărei perioade contabile, şefii celor 3 secţii
trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Mediaş situaţia condensului captat în acea lună.
Secţia de Producţie Gaze Roman este singura secţie care a vândut condens în luna martie 2007.
Pe baza celor 2 avize de însoţire a mărfii constatăm că au fost efectuate două vânzări, astfel:
35.500 l cu o densitate de 0.741 şi respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740.
Să se determine impozitul pe ţiţei suportat de către entitate.
Rezolvare:
“CAP III Impozitul la titeiul din productia interna
-------------
Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17
iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 215 - Dispozitii generale
(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreaza
bugetului de stat impozit in momentul livrarii.
(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.
(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupra
cantitatilor livrate.
(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii
livrarii.
8
-----------
Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august
2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17
iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
ART. 216 - Scutiri
Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna,
exportate direct de agentii economici producatori.
ART. 217 - Declaratiile de impozit
(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de
a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna,
indiferent daca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.
(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatorii
economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera
declaratia.”
9
35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro
35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro
Raspuns 2
Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate.
Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul
euro este
stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al
Uniunii
Europene .
35500 litri*0.741=26305.50 Kg
35500 litri*0.740=26270 kg
Total=26305.50+26270=52.575,50 kg
Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone
Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro =
=743, 08 RON
Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă
de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de
şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in
zonele colinare si
de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
10
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si
zarzavaturilor
in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din
valorificarea
arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si
pomicole,
indiferent de suprafata.
Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . nu i se acorda nici o deducere
suplimentara pentru
Nevasta
Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de
achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de
120.000 lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a
transferului dreptului de proprietate şi care este destinaţia acetuia?
pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul
este de 3 %
daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea
tranzactiei depaseste
200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei.
- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %
daca valoarea
tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste
200.000 lei,
impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei
120000 * 2% = 2400 lei
11
Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:
a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora
se afla
bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari
1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice
intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra
terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza
astfel:
a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile
de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:
- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin
reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al
III-lea inclusiv, precum si intre soti.
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de
mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si
finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii
procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1%
calculat la valoarea masei succesorale.
12
Problema 5. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă
bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a
fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de
taxă pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de
către S.C. „X” S.R.L.
Marja profitului = Pret vanzare – pret cumparare = 13000
Pret vanzare = 75000
Pret cumparare = 62 000
TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516
Raspuns 2
75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva
Tva colectat = 18.000 lei
În scopul aplicării art. 152/2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal baza de
impozitare pentru livrările de bunuri cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxă
este diferenţa dintre totalul marjei de profit realizată de persoana impozabilă
revânzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective.
Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei – 62.000 lei) = 13.000 lei
- Cota de TVA aplicabila = 24%
- TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei
- Baza de impozitare ( 13.000 lei – 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei
13
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele
informații:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobânzi 200
Impozit pe profit 60
Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru
întreprindere
Ratele de solvabilitate :
Solvabilitatea generala = active totale / datorii totale = 43.500 / 13.500 = 3,22 ( normal > 2)
Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2
Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara ) = capital propriu / capital total =
30.000/43.500= 0,69 ( este o valoare favorabila )
Ratele de rentabilitate :
Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375
( presupunem cota de impozit pe profit = 16%)
Rata rentabilitatii economice ( rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 =
= 375 / 43500 *100 = 0,86%
Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60 ) / 30.000 * 100 =
1,05 %
Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 5.000 = 0,04 sau 4$
14
Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 =
= 375 / 1500 * 100 = 25%
Se mai pot constituii rate de rentabilitate in care :
La numarator putem avea o forma de efect :
- rezultat inaintea impozitarii ;
- profit net ;
- profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare ;
- profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare
ala numitor ( masoara efortul ) putem avea :
- resurse consumate , avansate , ocupate sau elemente ale acestora cum sunt :
• active imobilizate
• active totale
• active de exploatare
Profit inaintea impozitarii Profit net profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare profit
net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare
375 375-60 = 315 315+60+200=575 315+60+200+100=675
Active imobilizate 40.000 (375/40.000)*100=0,937 (315/40.000)*100=0,787
(575/40.000)*100=1,437 (675/40.000)*100=1,687
Active totale 43.500 (375/43.500)*100=0,862 (315/43.500)*100=0,724
(575/43.500)*100=1,321 (675/43.500)*100=1,552
3.500 (375/3.500)*100= 10,71 (315/3.500)*100= 9 (575/3.500)*100= 16,428 (675/3.500)*100=
19,285
Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC) pune în evidenţă eficienţa consumului
total de resurse exprimat prin cheltuieli şi se determină prin raportarea
rezultatului net al exerciţiului (RNE) la cheltuielile totale ale entităţii (CT)
RRC = (RNE / CT) x 100 = (1.400 / 3.400) x 100 = 41,17 %
15
Conform IFRS solvabilitatea financiară se referă la disponibilităţile de
numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează se onoreze
angajamentele financiare scadente.
Solvabilitatea financiară reprirezintă capacitatea elementelor de
active de a onora datoriile entităţii indiferent de exigibilitate. Riscul de
insolvabilitate trebuie apreciat în strânsă legătură cu riscul de faliment sau
de insolvenţă a entităţii.
Rezolvare:
Ratele de solvabilitate:
Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =
2.300 / 4.000 = 0.58
Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii
datoriilor curente din activitatea curentă
Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital
propriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mică de
1,5 dovedeşte că societatea nu are capacitatea de a-şi achita
datoriile pe termen scurt, mediu şi lung)
Ratele de rentabilitate:
Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =
375
(presupunem cota de impozit pe profit = 16%)
Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /
active totale * 100 =
= 375 / 4000 *100 = 9.38%
Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =
(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %
Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000
16
=0.2
Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /
cheltuieli de exploatare * 100
= 375 / 1500 * 100 = 25%
INDICATORI DE RENTABILITATE SUNT URMARORII
rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri
rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu
rentabilitatea economica = profit brut / capital investit
rentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total active
INDICATORI DE SOLVABILITATE
rata solvabilitatii generale = active totale / datorii totale
situatia neta = capitaluri proprii = total active – total datorii
Deoarece datele oferite sunt insuficiente indicatorii solicitati nu au putut fii calculati
conform cerintelor.
Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor
exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:
a. Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentiale
asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel:
RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt)
RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre
activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si
sursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai
mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul
permanent pentru finantarea exploatarii.
17
Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa “rata a fondului de
rulment”( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat:
RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat)
Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe
langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent.
Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe
termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de
variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de
rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.
b. Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acestea
constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale:
RSP = (Activ circulant – Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau:
RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)
RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din
creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu
prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul
de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o
rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea.
c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mai
lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt:
RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)
In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3.
Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de
desfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv o
solvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putin
performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este o
garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazuta
a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului
financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori
18
de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la
termen.
Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte
rate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare
(RAF).
RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu)
Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea
solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite
organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv.
Activul net contabil > . Pasiv.
Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datorita
aprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului
(duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.
38
Rata rentabilitatii economice, (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor
investite. Capitalul investit este alcatuit din capitalul propriu si imprumuturile pe termen scurt,
mediu si lung ale societatii.
Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din
economie (rata medie a dobanzii) si al riscului pe care si l-au asumat furnizorii de capital. Daca
rentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii la imprumuturi, atunci
intreprinderea
poate beneficia de efectul de levier.
Rre =( Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite) * 100
Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca doua conditii:
Sa fie la nivelul ratei medii a dobanzii si al riscului economic si financiar asumat
de catre furnizorii de capital (actionari, creditori)
Sa fie mai mare decat rata inflatiei pentru a putea pastra valoarea economica a
unitatii.
Rentabilitatea economica bruta Rreb reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea
19
arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.
Rreb = (Excedentul brut de exploatare / capitaluri investite) * 100
Rentabilitatea economica neta Ren reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a
capitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit.
Ren = (Rezultatul exploatarii / Capitaluri investite) *100
2. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile
prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 1000
Producția vândută 18000
Producția stocată 2500
Subvenții de exploatare 2000
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2500
Costul mărfurilor vândute 700
Cheltuieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 600
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1200
Valoarea netă contabilă a elementelor de
activ cedate
400
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs 200
20
valutar
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 40%
Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia
financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor
factori de productie.
SIG sunt in mare parte indicatori „in cascadă”.
Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de
vanzare/cumpărare de mărfuri.
MC< 0 arată că rezultatul obţinut este nefavorabil.
Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si
evolutia ei in timp să fie favorabilă.
Cauzele descresterii marjei comerciala tin de
managementul( general sau cel puţin financiar sau comercial)
nesatisfăcător; riscul este ca societatea să fie absorbită de concurenţi,
de conjunctura nefavorabilă mai mult sau mai puţin generalizată (o
criză economică, o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei de
vanzări, de preţ, de piaţă care sunt ineficiente şi trebuie schimbate
(promovarea unui nou produs/serviciu, imbunătăţirea stilului de
promovare, a organizării desfacerii).
Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a
societăţii concretizată in produse finite fabricate sau in curs de
fabricaţie stocate sau deja vandute. Este specifica societatilor
industriale.
In analiza PE este importantă nu doar dinamica ei, ci mai ales
dinamica structurii ei pe componente:
· creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vanzări ineficientă;
21
· creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie
sau a autoconsumului cu efecte in scăderea cifrei de afaceri.
Valoarea adaugata reprezintă valoarea creată de factorii de
producţie care concură la activitatea intreprinderii.
Valoarea adăugată redusa poate rezulta :
- din productivitate redusă;
- din consumuri specifice mari;
- randament scăzut al capitalului tehnic (fix);
- politică comercială neadecvată;
- costuri mari ale factorilor de producţie
- costuri salariale mari
- impozite şi taxe mari.
Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti
din care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari,
catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma
pentru autofinantare.
Ec. LUCIANA TANDEA 20
RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Excedentul brut de exploatare reprezintă acel rezultat care
permite finanţarea investiţiilor, remunerarea surselor externe,
remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.
Analiza excedentului brut al exploatării evidenţiază rolul pe care
acest indicator il are asupra intreprinderii:
- permite măsurarea performanţelor economice a intreprinderii
prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilităţii (rata marjei brute a
exploatării, rata rentabilităţii economice)
- permite acoperirea obligaţiilor intreprinderii, dacă nivelul
indicatorului este suficient de mare. In acest caz se vor putea
rambursa imprumuturile şi plăti dobanzile aferente, se vor putea reinnoi
22
imobilizările pe seama amortizării şi se vor acoperi riscurile din
provizioanele constituite. Diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe
profit), acţionarilor (dividende) şi intreprinderii (autofinanţare).
- excedentul brut al exploatării este independent de de politica
financiară a intreprinderii (nu este influenţat de structura financiară a
intreprinderii care modifică nivelul cheltuielilor şi veniturilor
financiare), de politica de investiţii (reflectată in amortizare), de
politica de provizioane (nu ia in considerare provizioanele), de politica
de dividend (reflectată in repartizarea profitului net), de politica fiscală
(nu ia in considerare modul de calcul al impozitului pe profit) şi de
elementele extraordinare ale activităţii desfăşurate (rezultatul
extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflectă rezultatul exploatării
obţinut doar din efortul propriu al intreprinderii.
Rezultatul exploatării reprezintă acel rezultat care permite
remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.
Rezultatul curent inaintea impozitării reprezintă rezultatul
exploatării corectat cu cel din activitatea financiară
Rezultatul excepţional reprezintă rezultatul operaţiunilor cu
caracter excepţional. Pune in evidenţă fluxurile financiare care rezulta
din operaţiuni care nu au legătură directă cu obiectul normal de
Ec. LUCIANA TANDEA 21
RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
activitate al intreprinderii. Operaţiunile din această categorie au un
caracter accidental.
Rezultatul net al exerciţiului reprezintă rezultatul rămas la
dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru
dezvoltare şi remunerarea acţionarilor.
Capacitatea de autofinanţare (CAF) este indicatorul care
reflectă potenţialul financiar determinat de activitatea rentabilă a unei
23
intreprinderi la sfarşitul unei perioade, destinat să remunereze
capitalurile proprii (prin dividende), să finanţeze dezvoltarea viitoare
(prin partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor)
precum şi să menţină şi să reinnoiască activele corporale (prin
amortizări).
Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă propriu-zis un sold
intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al
exploatării (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatării (EBE), care se
referă la numai la activitatea de exploatare, CAF ţine cont de toate
laturile activităţii intreprinderii (de exploatare, financiară şi
extraordinară). Inseamnă că faţă de EBE, capacitatea de autofinanţare
constituie un indicator mai global al performanţelor intreprinderii.
CAF reprezintă surplusul monetar net global, efectiv sau
potenţial, degajat de ansamblul operaţiunilor de gestiune in cadrul unei
anumite perioade, care rămane la dispoziţia intreprinderii pe termen
lung. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator
după deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul
că este degajat de intreaga activitate a intreprinderii.
Calculul CAF:
a) metoda deductiva:
INDICATORI U.M
Excedentul brut din 5500
Ec. LUCIANA TANDEA 22
RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
exploatare(EBE)
(+)Venituri financiare
(+)Alte venituri din exploatare
400
600
24
(-)Cheltuieli financiare
(-)Alte cheltuieli din exploatare
900
400
(-)Impozit pe profit 300
(=)Capacitatea de
autofinantare(CAF)
4900
b)metoda aditiva:
INDICATORI U.M.
Profit net 4100
(+)Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele
800
(=)Capacitatea de autofinantare 4900
Rate de rentabilitate
Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se
apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii
intreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilităţii sunt printre cei
mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a
activităţii unei intreprinderi, deoarece reflectă rezultatele obţinute ca
urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,
producţie şi desfacere.
Rata rentabilităţii, ca indicator de performanţă, poate avea mai
multe forme de exprimare, in funcţie de modul de raportare a unui
indicator de efecte sau rezultate obţinute (profitul, EBE sau alţi
indicatori parţiali ai rentabilităţii) la un indicator de flux global al
activităţii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adăugată)
sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obţinerea
25
rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
După criteriul funcţional, ratele rentabilităţii se pot clasifica in:
- rate ale rentabilităţii economice;
- rate ale rentabilităţii financiare;
- rate ale rentabilităţii resurselor consumate;
Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa
capitalurilor investite (proprii şi imprumutate) şi trebuie să fie
superioară ratei inflaţiei.In termeni reali rata rentabilităţii economice
trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de
randament din economie respectiv rata medie a dobanzii la
obligaţiunile emise de stat.
Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt
superioare ratei inflaţiei.
Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul
capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Această rată
renumerează proprietari prin acordarea de dividende.
Raspuns 2
EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul
VA= MC+QE-Consumuri intermediare
MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300
QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500
VA=300+20500-(2500+200)=18100
EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600
RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea –Ch cu
provizioanele
26
pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000
RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500
RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500
RN=7500-300 =7200
I
CAF = EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )
-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )
+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din
subventii virate asupra rezultatului exercitiului )
-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )
-Impozitul pe profit
14
CECCAR - Filiala Constanta
CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900
II CAF= RN
+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate
-Ven. din provizioane
+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate
-Venituri din vanzarea activelor
-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului
CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900
Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020
Dividende =7200*40%=2880
15
Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
27
1. -De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?
-Atribuţiile principale ale consiliului de supraveghere.
Consiliul de supraveghere
Legea nr. 31/1990 stabileste ca, consiliul de supraveghere este format din cel
putin 3 membri si cel mult 11 membri,numarul acestora fiind stabilit prin actul
constitutiv. Consiliul de supraveghere este condus de un preşedinte, ales de consiliu,
dintre membrii sai. Membru al directoratului poate fi atat o persoana fizica cat si o
persoana juridica. Persoana juridica numita in functia de membru al consiliului de
supraveghere are obligatia de a desemna o persoana fizica,reprezentant permanent.
Persoana fizica,reprezentant permanent,are aceleasi drepturi si obligatii ca si
membrul consiliului de supraveghere persoana fizica.Insa,raspunderea
reprezentantului nu inlatura raspunderea solidara a persoanei juridice pe care o
reprezinta. Persoana fizica, membru al consiliului de supraveghere,cat si persoana
fizica,reprezentant permanent al unei persoane juridice,poate exercita in acelasi timp
maxim 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni
care au sediul pe teritoriul Romaniei.
Calitatea de membru al consiliului de supraveghere nu o poate detine
persoana care este declarata incapabila,potrivit legii sau care a suferit condamnari
pentru savarsirea de fapte prevazute la art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Membrii
consiliului de supraveghere nu pot fi in acelasi timp si membri ai directoratului.
Totodata,pe timpul exercitarii mandatului, membrii consiliului de supraveghere nu
pot avea contract de munca cu societatea. Raporturile dintre membrii consiliului de
supraveghere si societate sunt reglementate de regulile privitoare la mandat si de
art.72 din Legea nr. 31/1990.
E.1.Desemnarea membrilor consiliului de supraveghere
Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala a
actionarilor.Exceptie fac primii membri,care sunt numiti prin actul constitutiv.
28
Membrii consiliului de supraveghere sunt nominalizati de membrii existenti ai
consiliului de supraveghere sau de catre actionari.
Persoana nominalizata pentru functia de membru al consiliului de
supraveghere trebuie sa accepte in mod expres aceasta functie.Totodata,aceasta
persoana are obligatia de a incheia o asigurare pentru raspundere profesionala.
E.2.Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere
Aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv si nu poate depasi 4 ani.In
cazul in care prin actul constitutiv nu se dispune altfel, membrii directoratului pot fi
realesi. De mentionat faptul ca,in privinta primilor membri ai consiliului de
supraveghere, durata mandatului nu poate depasi 2 ani.
E.3. Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere
Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere se stabileste prin actul
constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor.
E.4.Atributiile consiliului de supraveghere
Legea nr. 31/1990 mentioneaza principalele atributii ale consiliului de
supraveghere,astfel:
numirea şi revocarea membrilor directoratului;
supravegherea si exercitarea controlului asupra activităţii directoratului;
raporteaza anual adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea desfasurata; verifica
conformitatea cu legea,actul constitutiv si hotararile adunarii generale a
operatiunilor de conducere a societatii
Consiliul de supraveghere nu poate avea atributii de conducere,insa prin
actul constitutiv se poate mentiona ca anumite operatiuni se pot face numai cu
acordul consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt
obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor si sa-si exercite mandatul in
interesul societatii. Daca, intr-o anumita operatiune, un membru al consiliului de
supraveghere are interese contrare societatii,el este obligat sa nu ia parte la deliberare
si sa informeze despre acest lucru.
Consiliul de supraveghere se întruneşte ori de câte ori este necesar, dar cel
29
puţin o dată la 3 luni. Locul întrunirii este sediul societăţii .Convocarea consiliului de
supraveghere se face de către preşedintele acestui organism, care stabileşte ordinea de
zi , asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea
de zi si prezideaza intrunirea consiliului.. Consiliul de supraveghere este convocat şi
la cerea motivata a cel putin doi dintre membrii săi, cerere care-l obliga pe
preşedintele consiliului sa-i dea curs.Această convocare va avea loc in termen de 15
zile de la data cererii. Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a
consiliului,autorii cererii pot convoca ei consiliul,stabilind si ordinea de zi a sedintei.
La şedinţa consiliului de supraveghere pot fi convocati si membrii directoratului, fără
ca aceştia să aibă drept de vot sau să exercite un control preventiv asupra deciziilor
consiliului. Ei pot fi doar consultaţi în legătură cu problemele ce fac obiectul
dezbaterilor.
Potrivit Legii nr. 31/1990, pentru valabilitatea deciziilor consiliului de
supraveghere este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor
consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile
consiliului de supraveghere se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.
Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedintelui consiliului se iau cu
majoritatea membrilor consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi
reprezentati numai de alti membri ai consilului, cu menţiunea că un membru prezent
poate reprezenta un singur membru absent.In caz de paritate a voturilor,presedintele
are votul decisiv.
Desfăşurarea şedinţei consiliului de supraveghere se face sub conducerea
preşedintelui consiliului.Problemele care fac obiectul ordinii de zi sunt discutate de
membrii consiliului, care iau şi deciziile ce se impun.
La fiecare şedinţă a consiliului se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde
numele participantilor, ordinea de zi,ordinea deliberarilor , deciziile luate, cu
prezentarea numărului de voturi întrunite şi a opiniilor separate exprimate. Procesulverbal
va fi semnat de presedintele de sedinta si de cel putin un membru prezent al
consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea
30
generala a actionarilor,hotararea fiind luata cu o majoritate de cel putin doua treimi
din numarul voturilor actionarilor prezenti.
Potrivit Legii nr. 31/1990, membrii consiliului de supraveghere raspund
pentru respectarea obligatiilor asumate prin actul de numire , pentru cele prevazute la
art.72 din Legea nr. 31/1990 si raspund solidar pentru cazurile prevazute la art.73 din
136
Legea nr. 31/1990. Actiunea in raspundere impotriva membrilor consiliului de
supraveghere are loc potrivit art.155 din Legea nr. 31/1990.
2. - Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?
Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede
un număr
mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar
b).In acest scop societatea va avea 3 cenzori si 3 supleanti, alesi la inceput de adunarea
constitutiva pe o perioada de 3 ani.
c).Cel putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil.
d).Majoritatea cenzorilor si a supleantilor trebuie sa fie cetateni romani.
e).Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili.
f).Cenzorii sunt obligati sa depuna a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.
g).Nu pot fi cenzori:
-rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
-persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu
sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;
31
-persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art.135 din
Leg. 31/1990
h).Cenzorii sunt obligati:
-sa supravegheze gestiunea societatii;
-sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite, daca
registrele societatii sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform
regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil;
-sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau
valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;
-sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori;
-sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi
propunerile pe care le vor crede necesare;
-sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
-sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si
lichidatori.
- Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.
În conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligaţi să auditeze
situaţiile financiare, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi sunt legal
întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute la zi şi dacă
evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului
contabil. În acest sens, sunt obligaţi să verifice următoarele obiective principale:
a) operaţiunile legate de înregistrarea sau de modificarea capitalului social;
b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum şi faptul că
rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanţul contabil anual;
32
c) existenţa procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi a
evidenţei analitice şi sintetice a elementelor patrimoniale;
d) ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
e) preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa
dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică;
f) întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi
respectarea normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale;
g) dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform reglementărilor legale în vigoare;
h) dacă contul de profit şi pierderi este întocmit pe baza datelor din contabilitate privind
perioada de raportare;
i) stabilirea în conformitate cu dispoziţiile legale a profitului net şi punctul de vedere referitor la
destinaţiile acestuia, propuse de consiliul de administraţie;
j) situaţia creditelor şi a altor împrumuturi ale societăţii comerciale şi garantarea acestora;
k) inspecţia lunară şi inopinată a casei şi verificarea existenţei titlurilor sau valorilor care sunt
proprietatea societăţii comerciale sau care au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
l) să constate depunerea, în mod regulat, a garanţiei de către administratori;
m) să vegheze ca dispoziţiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului să fie
îndeplinite de administratori şi de lichidatori;
n) alte sarcini prevăzute de actele normative în vigoare.
Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregularităţile în
administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constată, iar cazurile mai
importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să
convoace adunarea generală ordinară sau extraordinară, când nu a fost convocată de către
administratori, şi să ia parte la acestea având dreptul să insereze în ordinea de zi propunerile pe
care le consideră necesare.
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
33
b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:
a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea
capitalului social şi calculată egal
pentru fiecare acţiune sau parte socială;
c) alte procedee prevăzute de lege.
Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea
valorii nominale a
acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.
CAPITOLUL II - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea
capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in
care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
34
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa
arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti
sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei
publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu
art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit
creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu
sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a
devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii,
instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se
poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar
societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
__________
Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 142 din Legea nr. 441/2006.
- Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 3^1 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost
completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.
- Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 3^2 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost
completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin
restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu
valoarea obligatiunilor rambursate.
35
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor
legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante
lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata
numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Art. 211
Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 82/2007.
Art. 212
(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2
dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus
la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
36
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului
de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai
putin de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a
acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in
numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
(3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate
mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
__________
Litera d) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 144 din Legea nr. 441/2006.
- Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 50 din O.U.G. nr. 82/2007.
Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de
capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 145 din Legea nr. 441/2006.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de
emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului
comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
37
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 51 din O.U.G. nr. 82/2007.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a
hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru
evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din
nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele
persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 147 din Legea nr. 441/2006.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul
rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat
de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art.
220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul
acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data
publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de
administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea
acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
38
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 148 din Legea nr. 441/2006.
- Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 52 din O.U.G. nr. 82/2007.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in
actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 149 din Legea nr. 441/2006.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii
de emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social
subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie,
respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 150 din Legea nr. 441/2006.
Art. 218
39
Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 151 din Legea nr. 441/2006.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in
masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in
cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 152 din Legea nr. 441/2006.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca,
intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa
majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat),
prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
40
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o
modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data
inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de
modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social
subscris, existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv
directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea
dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de
administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si
majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a
directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la
oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 153 din Legea nr. 441/2006.
- Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 53 din O.U.G. nr. 82/2007.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
3. Cine pot fi lichidatorii?
Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii
persoane fizice sau
41
reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori
autorizati, in conditiile
legii.
(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.
(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si
administratorii, respectiv cu
membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate
situatia exacta a activului si
pasivului societatii, si sa le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-
au incredintat de
administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia
vor tine un registru cu toate
operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni
organizate potrivit
1. sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de
supraveghere.
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice sau
reprezentanţii permanenţi - persoane fizice -ai societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori
autorizaţi.Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Lichidatorii îşi îndeplinesc
mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Administratorii sunt obligaţi să-şi continue mandatul până la intrarea în funcţie a
lichidatorilor.
Pot fi acţionaţi în judecată ca reprezentanţi ai societăţii comerciale în interesul
acesteia, dar numai pentru actele de lichidare.
Lichidatorii trebuie să facă tranzacţii în numele societăţii, să lichideze şi să
încaseze creanţele societăţii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanţă.
42
Lichidarea reprezintă ansamblul de operaţii economice şi financiare determinate de
dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societăţi comerciale.
În vederea lichidării societăţilor comerciale se va numi un lichidator. Lichidatorii
sunt persoane însărcinate să organizeze şi să conducă operaţiunile de lichidare.
* Drepturile şi obligaţiile lichidatorilor
Lichidatorii au următoarele obligaţii :
- să facă un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate situaţia
exactă a activului şi pasivului societăţii;
- să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de
administratori şi actele societăţii ;
21
- să întocmească un registru cu toate operaţiunile lichidării.
Lichidatorii au următoarele drepturi :
- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ cu privire la
lichidare;
- să stea în judecată în calitate de reclamant sau de pârât în interesul
lichidării patrimoniului societăţii ;
- să vândă prin licitaţie bunurile mobile şi imobile ale societăţii, să
facă tranzacţii.
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz
I.1. Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii
43
Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata
existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz,
in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si
cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu,
apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care
trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome,
societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte
persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza
potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii
contabilitatii.
I.2. Formele inventarierii
Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de
inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate
fi facuta folosind diferite criterii:
A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:
1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere : mijloace
fixe, materiale, marfuri
2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face
pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si
obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de
44
extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de
regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru
confirmarea realitatii soldului (datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile
creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare.
3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata,
cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei
fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.
4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa
a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime
realitatea.
B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:
1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin
altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa
efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an,
si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii.
2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau
anumite feluri de mijloace economice din unitati.
C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:
1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este
obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta
cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in
unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile
intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa.
45
2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna,
decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau
surse.
3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de
comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.
4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in
prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a
plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.
D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:
1. Inventarierea totala – consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale
cuprinse in inventariere.
2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de
mijloace economice.
E. Dupa scop, inventarierea poate fi:
1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta
mijloacelor economice si a surselor agentilor economici
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru
stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.
In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice
care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a
patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in
cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele
bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.
46
I.3. Obiectul inventarierii
Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:
Elementele patrimoniale proprii
Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii
exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si
inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor
inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv.
Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau
custodie, spre vanzare in consignatie
Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)
Bunurile in curs de aprovizionare
Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea
cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.
47
CAPITOLUL II
ETAPELE INVENTARIERII
Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel
putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. În decizia de
numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului
comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si
terminare a operatiunilor.
La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.
Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi
efectuata de o singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant
sau societățile comerciale al căror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile
materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala
numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa
organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operațiunilor
de inventariere.
Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit
prevederilor legale.
Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de
contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici
contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute în
prezentele norme.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin
decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura
directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta
48
functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta
la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.
II.1. Pregatirea inventarierii
Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt
urmatoarele:
a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale
din care sa rezulte ca:
- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;
- are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are
cunostinta;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru
care s-au intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in
gestiunea sa;
- are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii
sau care nu au fost predate la contabilitate;
- gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si
iesire a bunurilor in/din gestiune.
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce
urmeaza a fi inventariate
c) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se
intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
49
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand
data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care
privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar
neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si
predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte
realitatea;
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua
curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu
amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii; sa ridice benzile de
control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in siguranta;
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire
au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune;
g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii,
luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul
normal de livrare sau de primire a bunurilor;
II.2. Desfasurarea inventarierii
Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin
numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale
(materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru
bunurile necorporate (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea
elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita
valuare de inventar.
Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul
pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De
aceea, in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu
valuarea de intrebuintare. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de
50
utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul
constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. In
cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea
bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri,
in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca valoarea de inventar este
mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de
inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care
se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri.
Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor
materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In
cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi
precedate de o ancheta prealabila amanuntita.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a
exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru
bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa
care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor
consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu evidenta tehnico-operativa
pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de
inventariere centralizatoare.
II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII
Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate
se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate
in contabilitate.
51
Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.
704/1993.
Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau
minusuri la inventariere:
Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar
Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar
In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza
cauzele care au dus la aceste rezultate.
Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea
diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea
Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene
si cu Standartele Internationale de Contabilitate.
Pentru elementele de activ:
- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de
intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere
si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul
in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru
depreciere, cand deprecierea este reversibila, mentionandu-se valoarea lor de
intrare;
Pentru elementele de pasiv:
52
- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a
elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin
constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu
se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin
urmatoarele modalitati:
1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar
2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar
persoanelor vinovate.
Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior:
culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc.
plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi
gestiuni;
compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.
Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.
Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu
minus.
Metodologia de compensare:
Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in
ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare
catre stocul cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta
pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati,
pe cheltuialile intreprinderii.
In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:
53
plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar
valoarea plusului nu;
minusuri valorice in situatia inversa.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa
gestionarului.
In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii
acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la
data constatarii pagubei, format astfel:
- pretul de cumparare practicat pe piata
(+) taxele nerecuperabile
(+) cheltuieli de transport – aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru
intrarea in gestiune.
Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia
stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin
inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:
Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.
Unde - S.I. reprezinta soldul initial
- S.F reprezinta soldul final
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor
indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.
MINUSURILE DE INVENTAR
1. MINUSURI CANTITATIVE:
54
Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor
de bunuri (scaderi de activ).
Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au
generat minusurile.
- minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati);
- minusuri generate de calamitati naturale;
- minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
- minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei
persoane sau o alta cauza.
2. MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE):
Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile
se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile
sub forma unor amortismente suplimentare.
A. MINUSURI REVERSIBILE
Exemple:
- se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii
5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un
provizion in valoare de 2.500.000 lei.
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei
privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”
55
Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc.,
anulandu-se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul:
397 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din provizioane 2.500.000
deprecierea marfurilor” pentru deprecierea activelor
circulante”
- se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea
de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50%
= 50% )
N.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N )
4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1.190.000 lei
La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti
pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a
clientilor , provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%).
Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare
Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei
N.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N)
6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru 500.000 lei
privind provizioanele pentru deprecierea creantelor
deprecierea activelor circulante” clienti”
In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din
creante.
56
N.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1)
% = 4118 „ Clienti incerti” 1.190.000 lei
654 „Pierderi din creante” 1.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 190.000 lei
B. MINUSURI IREVERSIBILE
Exemplu:
- se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii
gradului de utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de
intrare (VCI) 100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la
inventar (VI) 60.000.000 lei.
VCI 100.000.000 lei
VA 36.000.000 lei
VNC 64.000.000 lei
. VI 60.000.000 lei
Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei
pentru care se va constitui o amortizare suplimentara.
N.O: „Inregistrare amortizare suplimentara”
6811 „Cheltuielei de exploatare = 2813 „ Amortizarea 4.000.000 lei
privind amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”
PLUSURILE DE INVENTAR
57
Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama
de natura elementelor respective.
Plusurile de inventar se intalnesc in cazul:
- mijloacelor fixe;
- stocurilor;
- numerarului existent in casierie.
A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.
Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie
pentru investitii.
20, 21, 23, 26 = 131
„Conturi de active imobilizate” „Subventii pentru investitii”
B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor:
- trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile
rezultate din productie;
- operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent;
- plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor
(conturile la care s-ar fi inregistrat consumul)
30, 35, 36, 37 = 60
„Conturi de stocuri” „Ch. cu materii prime, materiale si mf”
(pe fiecare categorie de stocuri)
58
- plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile
la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta)
33, 34 = 711
„Conturi de stocuri” „Variatia stocurilor”
59
Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:
-plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el
trebuie varsat bugetului de stat.
la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei:
5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din 5.200.000 lei
exploatare”
la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei:
5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante 5.200.000 lei
cu bugetul statului”
IV. STUDIU DE CAZ
PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
IV.1. PREZENTAREA SOCIETATII
S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a
fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind
singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.
Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital
social de 300 milioane lei.
60
Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai
Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private.
Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la
conducerea societatii.
Institutul desfasoara in principal activitatea de:
- inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare;
- cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa;
- productie.
IV.2. ORGANIZAREA SOCIETATII
Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de
cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti.
Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de
celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea
agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de
materiale prime, imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si
asimilarea de produse noi.
Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130
atestati stiintific, 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt
specializate pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime
de peste 10 ani.
Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu
furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor
fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza
confirmarii platii de catre compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar
intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a
61
varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea
mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile
privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau
circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si
alte fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.
Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele
expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut,
actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul
stabilit.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un domeniu
de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.
V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta
de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere,
balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si
inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar
contabil.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De
aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie
2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum
urmeaza:
SIMBOL
CONTDENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris varsat 300,000,000
106 Rezerve 9,100,000
62
131 Subventii pentru investitii 142,000,000
212 Constructii 745,095,000
2131 Echipamente tehnologice 75,000,000
2133 Mijloace de transport 297,447,000
214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,000
263 Imobilizari financiare 164,231,000
2812 Amortizarea constructiilor 658,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000
301 Materii prime 10,000,000
3012 Materiale auxiliare 890,000
303 Obiecte de inventar 748,000
341 Semifabricate 12,450,000
345 Produse finite 24,620,000
371 Marfuri 18,650,000
401 Furnizori 35,000,000
411 Clienti 5,210,000
5121 Conturi curente la banci 21,000,000
5311 Casa 1,423,000
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000
607 Cheltuieli privind marfurile 254,000
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000
711 Variatia stocurilor 87,000,000
63
TOTAL 1,437,792,000 1,437,792,000
In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele
operatii contabile:
1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:
601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5.000.000 lei
prime”
2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:
711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.000 lei
3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea
constatata,TVA 19%:
4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.570.000 lei
legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.000.000 lei
4427”TVA colectata” 570.000 lei
4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a
imputatiei:
421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.570.000 lei
creante in legatura
64
cu personalul”
5. N.O. constatare de plus la marfuri:
371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.000 lei
marfurile”
6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:
5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500.000 lei
exploatare”
7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:
711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.000 lei
8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”
461”Debitori diversi” = % 1.190.000 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 1.000.000 lei
4427”TVA colectata” 190.000 lei
65
9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”
214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500.000 lei
investitii”
10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator”
473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.000 lei
de clarificare”
11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”
671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500.000 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:
607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000.000 lei
13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de
inventar, TVA 19%:
461”Debitori diversi” = % 4.760.000 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 4.000.000 lei
4427”TVA colectata” 760.000 lei
66
14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:
658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.000 lei
transport”
67
15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:
461”Debitori diversi” = % 35.700.000 lei
758” Alte venituri
din exploatare” 30.000.000 lei
4427”TVA colectata” 5.700.000 lei
16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:
2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000.000 lei
investitii”
17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu
se poate determina faptul generator:
473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.000 lei
de clarificare”
18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:
671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500.000 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii
5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un
provizion in valoare de 2.500.000 lei.
68
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei
privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”
20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 7220000
4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.220.000 lei
21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:
121”Profit si pierdere” = % 29.000.000 lei
601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000.000 lei
658”Alte cheltuieli de
exploatare” 20.000.000 lei
671”Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extr.” 1.000.000 lei
607”Cheltuieli privind
marfurile”
6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea marfurilor” 2.500.000 lei
22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:
758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.000 lei
69
500.000 lei
23. N.O. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:
121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000.000 lei
Sistematic se vor inregistra operatiile:
70
Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua
balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei
necesare determinarii rezultatului exercitiului si
asigurarea suportului informational necesar redactarii
bilantului contabil.
Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului
exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se
delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea
conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii
operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a
exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:
SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris varsat 300,000,000
106 Rezerve 9,100,000
121 Profit si pierdere 7,500,000
131 Subventii pentru investitii 150,500,000
212 Constructii 745,095,000
2131 Echipamente tehnologice 82,000,000
2133 Mijloace de transport 277,447,000
214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,000
263 Imobilizari financiare 164,231,000
2812 Amortizarea constructiilor 659,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000
301 Materii prime 5,000,000
3012 Materiale auxiliare 390,000
71
D 121 „Profit si pierdere” C
21) 29.000.000
23) 4.000.000
22) 40.500.000
RD 33.000.000
TSD 33.000.000
RC 40.500.000
TSC40.500.000
SfC: 7.500.000
303 Obiecte de inventar 248,000
341 Semifabricate 11,450,000
345 Produse finite 21,620,000
371 Marfuri 19,150,000
397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 2,500,000
401 Furnizori 35,000,000
411 Clienti 5,210,000
421 Personal salarii datorate 3,570,000
4423 TVA de plata 7,220,000
461 Debitori diversi 41,650,000
5121 Conturi curente la banci 21,000,000
5311 Casa 3,923,000
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000
607 Cheltuieli privind marfurile 254,000
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000
711 Variatia stocurilor 87,000,000
TOTAL 1,464,512,000 1,464,512,000
72
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
1. Definiti termenul de prag de semnificatie.
Pragul de semnificatie este o notiune utilizata in special in audit si este reprezentat de marimea
unei omisiuni sau a unei declaratii eronate care intr-un anumit context ar putea influenta
deciziile economice ale utilizatorilor.
Pragul de semnficatie se stabileste de regula :
• la planificarea activitatii de audit cand se doreste stabilirea unei erori tolerabile; sau
• in timpul auditutului, la evaluarea dovezilor.
Scopul utilizarii pragului de semnificatie este diminuarea riscului de a prezenta informatii
eronate in situatiile financiare.
In general, cand se stabileste un prag de semnficatie se au in vedere mai multi factori :
- dimensiunea activitatii clientului ;
- natura informatiilor eronate ;
- o marime care sa fie considerata baza de calcul a pragului (de ex 8% din cifra de afaceri)
Pragul de semnficatie se poate calcula ca si raport intre efectul denaturarii si baza de referinta
*100.
De regula auditorii stabilesc pentru acest indicator anumite limite minime si maxime.
Daca indicatorul se situeaza sub limita minima, se poate considera eroarea respectiva ca fiind
nesemnificativa. Depasirea limitei determina investigatii suplimentare din punct de vedere
calitativ.
73
Exista o relatie inversa intre nivelul pragului de semnificatie si riscul de audit, astfel , cu cat
acesta este mai inalt, cu atat riscul este mai mic si invers.
ragul de semnificaţie este nivelul admis de auditor pentru o omisiune sau o declaraţie eronata a
informaţiei din contabilitate, care în anumite circumstanţe, face ca judecata raţională a unei
persoane rezonabile să fie schimbată sau influenţată.
Ce standarde de audit trateaza problema pragului de semnificatie ?
• ISA 320 Pragul de semnificatie in audit
• ISA 450 Evaluarea denaturărilor identificate in cursul auditului
Determinarea pragului de semnificaţie de către un auditor este influentata de doi factori :
• judecata profesională a auditorului;
• percepţia auditorului privind nevoile de informaţii ale utilizatorilor situaţiilor financiare .
Pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare de auditor atunci când:
• se determină natura, natura şi întinderea procedurilor de audit; şi
• se evaluează efectele denaturărilor.
Intre pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit exista o relatie inversa:
• cu cât este mai ridicat nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut riscul de audit
şi invers.
Exemple de elemente care ar putea fi luate in considerare la determinarea pragului de
semnficatie :
- profit înainte de impozitare;
74
- total venituri;
- profit brut şi total cheltuieli;
- total capitaluri proprii sau valoarea activelor nete.
Pragul de semnificatie se determina ca procent dintr-un astfel de element. Aceasta implica
dinnou apelul la raţionamentul profesional.
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
Principiul continuităţii activităţii care presupune că unitatea patrimonială îşi va continua în mod
normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în starea de lichidare sau de reducere
sensibilă a activităţii. Astfel, situaţiile financiare trebuie să fie întocmite pe o bază diferită de
evaluare
Auditorul va lua în calcul riscul de nerespectare a principiului continuităţii
activităţiidin situaţiile financiare printr-o serie de:
-calcule financiare - scadenţe fără mijloace de rambursare, împrumuturi realizate pe termen
scurt pentru finanţarea activelor financiare pe termen lung, datoria netă sau situaţia datoriei
nete curente.
-indicii de exploatare15 – pierderea unor clienţi importanţi, lipsa concurenţei furnizorilor sau
lipsa furnizorilor importanţi, diferenţiaţi în ceea ce priveşte remunerarea factorului forţă de
muncă sau acţiuni în justiţie care pot conduce la hotărâri judecătoreşti ce nu pot fi onorate.
Aceste riscuri pot fi diminuate dacă planul conducerii are surse alternative de procurare a
lichidităţilor prin venituri extraordinare sau obţinerea de capital pentru acoperirea datoriilor.
Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:
a. A fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii, dar există o incertitudine
semnificativă. În acest caz, se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele
75
susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, auditorul va emite o
opinie fără rezerve, dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, va emite o opinie
cu rezerve sau o opinie defavorabilă;
b. Situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii, dar, în
raţionamentul său profesional, auditorul reţine că întreprinderea nu va fi în măsură să continue
activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;
c. Conducerea întreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de
o manieră complexă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o
rezervă în raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.
3.
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor
aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestoraşi a trecerii lor la rezultatul
exerciţiului la care se referă. „Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său
este încasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiile
financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare care respectă acest principiu oferă
informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări,
dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare“
Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agentului
economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şi decontate asupra rezultatului
exerciţiului la care se refera
Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul
respectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:
- continuitatea activităţii de exploatare;
- contabilitatea de angajamente.
76
Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii
financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar
dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;
- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări
între active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;
- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului
precedent;
- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a
credibilităţii componentelor sale şi a soldului său;
- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar
cantitativ şi valoric, după caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi
valorile de inventar furnizate de întreprindere, apreciind credibilitatea lor.
5.
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.
Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative
a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au
aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi
nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului.
Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu
beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite “supraevaluarea de activ si a
veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de
deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului
financiar curent sau anterior”
In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute
prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase,
durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in
garantie.
77
In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau
supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific diagnosticului
financiar. .??????
2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã a
întreprinderii.
Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate
in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate
utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.
Prin valoare substanțială brută (VSB) se înțelege activul bilanțier reevaluat în ipoteza continuării
activității, plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii nu sunt folosite din
diverse cauze (închiriate etc.).
Valoarea substanțială brută redusă (VSBr) este valoarea substanțială brută din care s-au dedus
obligațiile nefinanciare
78
Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile
determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi
estimata la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta (VSN) VALOAREA
SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii )+ Active obtinute
prin inchiriere sau leasing- Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor- Costuri pentru
reparatii si cheltuieli de punere in functiune VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR)
=Valoarea substantiala bruta- Datorii nepurtatoare de dobanzi- Avantaje care depasesc
conditiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN) =Valoarea substantiala
bruta- Datorii totale.
In ce constă metoda remunerării valorii substanţiale brute?
R : Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale
intreprinderii angajate şi
organizate pentru a realiza obiectul său de activitate, fără a ţine cont de modul de finanţare a
acestora.
Evaluarea se face in 2 etape :
Evaluare economica
- evaluarea elemenetelor corporale
- evaluarea elementelor necorporale.
4. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea
întreprinderii?
Rata de actualizare şi valoarea întreprinderii sunt direct proporţionale. Rata de actualizare este
rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui
varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata
este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat,
in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele
79
din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii
capitalurilor care finanţează întreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de întreprindere.
Elementele de calcul ptr a evalua o intrep prin rentabilitate sunt: b) capacitatea beneficiara,rata
de actualizare s
Valoare intreprinderii
Este valoarea unei afaceri luata in intregime. Conceptul implica evaluarea unei intreprinderi in
continuitate pentru care se poate imparti valoarea totala la partile constituente, dar niciuna din
aceste parti in schimb nu constituie valoare de piata. Valoarea intrep. = Capacitatea
beneficiara / Rata dobanzii Valoarea intrep. = [ Activ net corectat + ( Capacitatea beneficiara -
Activ net corectat ) * Rata dobanzii ] / Rata de actualizare
EXPERTIZA CONTABILA
1. Care sunt răspunderile experţilor contabili?
Raspunderea este:
- disciplinara: in functie de gravitatea faptei(art.123 ROF),sanctiunile sint:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a profesa intre 3 luni si 1 an
- interzicerea dreptului de a profesa
- administrativa (contraventionala)
80
- civila: - garantata cu polita de asigurare a riscului profesional sau contrib.la fondul de
garantii
- - limitele raspunderii se stabilesc prin contracte de prestari servicii
- penala(infractionala)
- Art. 16. - (1) Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei,
disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.
(2) Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc
prin contractele de prestari de servicii incheiate in conditiile legii, in functie de uzantele
interne si internationale ale profesiei contabile.
Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor
autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
(2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare.
-
2. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Finantelor sau
fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului:
absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la
Conferinta Nationala;
81
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili;
d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala
reglementate prin normele emise de Corp;
prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul
sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care
il incheie: expert contabil sau contabil autorizat:
nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la
plata cotizatiei prevazuta in prezentul regulament:
h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala de care apartine, fisa
pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba
presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz;
i) incălcarea urmatoarelor dispoziţii :
- efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru
agentii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestia sunt in
raporturi contractuale sau se afla in concurenta.
- efectuarea de lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la
gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind
activitatea profesionala:
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratii neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii.
1) inscrierea in rapoarte de expertiza contabila sau a l t e lucrari efectuate
pentru tert i de aprec ier i la adresa a l tor membri a i Corpului fara
consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati.
La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea abaterii si
consecintele acesteia.
) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor
sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale
Corpului;
82
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa
Naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui
contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil
sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzută în prezentul regulament;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit la filiala de care aparţine, fişa
pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă
preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor pct.98;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind
activitatea profesională;
k) declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de
consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi
urmările acesteia, precum şi de persoana celui în cauză.
3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?
Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea
expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
83
- calitatea expertului contabil
- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil
Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi
prin următoarele acte de comportament:
I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să
refere mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză
contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente
justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul
(întrebarea) ce i-a fost fixată de organul în drept care a dispus expertiza contabilă
judiciară.
II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză
justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză
contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar.
Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus
expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.
III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara
procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o
lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu
confirmare de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările
expertizei contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu
inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală
sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de
expertul contabil, în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să
rămână confidenţiale.
Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobândite ca
urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei
84
terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului în care exista un drept sau o obligatie
legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în
cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor terte parti.
Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care îl detine în cadrul economiei,
expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionisti contabili, este un considerat "un
confident în societate".
Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie
sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a
luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , abtinându-se de la divulgarea lor
catre terti, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau daca are
obligatia legala sau profesionala în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la
recomandarea partilor este obligat :
- Sa nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie sa se refere în lucrarea sa numai la acele
evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au
o legatura cauzala cu obiectivele (întrebarile) care au fost formulate de organele în drept, care a
dispus expertiza contabila.
- Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a
concluziilor sale direct partilor implicate în actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna
raportul sau la organul în drept care a dispus expertiza contabila, de unde cei interesati îl pot
consulta în conditiile legii.
- Sa se abtina de la contactarea partilor implicate în actul justitiar, în afara procedurilor
prevazute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului,
aceasta nu poate fi facuta decât dupa citarea partilor cu confirmare de primire, indicând-se
zilele si orele când încep si se continua lucrarile expertizei contabile. În cauzele de natura
penala expertul contabil poate lua legatura cu învinuitii sau inculpatii numai cu încuviintarea
organului de cercetare penala sau judecatoreasca, în conditiile stabilite de acestia. Informatiile
si explicatiile primite de expertul contabil în contactele sale cu partile implicate în actul justitiar
trebuie sa ramâna confidentiale.
85
Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la
cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele
ce se subordoneaza secretului profesional au o arie de întindere larga, ce include nu doar
informatiile privind clientii, ci si pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu
trebuie sa dezminta sau sa confirme faptele care îl privesc pe clientul sau, chiar daca acestea
sunt cunoscute de public. Pastrarea secretului profesional este caracteristica esentiala a
profesiilor exercitate în mod independent, organizate si responsabile , expertul contabil
aflându-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii societatii. Deosebirea este ca,
utilizatorii informatiilor rezultate în urma serviciilor contabile si asociate acestora sunt mult mai
numerosi , iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate în gestiunea portofoliului de
servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat nici unui
utilizator - chiar organ de ancheta fiind, sau de cercetare - decât în cazurile prevazute în mod
expres de lege si la solicitare în mod oficial.
STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si
planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade
viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si
externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta
firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori
si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si
rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
86
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele trei elemente:
- un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi asumă conştient anumite riscuri şi care vrea să
obţină un anumit profit;
- mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere)
- un mediu în care se desfăşoară aceste activitatăţi (mediul de afaceri)
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii, piața-ținta,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum şi resursele şi aptitudinile
de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenție
produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare şi alte detalii
operaționale.
Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a începe şi
derula o afacere, care necesită resurse materiale, financiare şi umane. Prin intermediul său este
valorificată experiența şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai
adecvate metode de estimare şi aproximare.
Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operațiuni. Pentru întocmirea sa e
necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:
1) culegerea informațiilor necesare (prețuri, concurenți, furnizori, date tehnice, juridice,
etc.);
2) planificarea efectivă a activităților respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea
căilor de atingere a obiectivelor stabilite;
3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a
rezultatului etapei anterioare).
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
O afacere, indiferent de tipul ei, trebuie să se bazeze pe o strategie, să aibă o planificare
strictă a acţiunilor, în termeni de resurse financiare, ofertă, obiective etc. Planul de afaceri
87
reprezintă sinteza principalelor date ale business-ului, incluzând ideea de afacere, proiectul
dezvoltării acesteia şi calculele aferente.
Pentru ca un plan de afaceri să-şi atingă scopul, el trebuie să ţina cont de:
profilul individual de business;
mediul economic în care se va desfăşura afacerea;
obiectivele propuse în derularea afacerii;
scopul pentru care a fost conceput (prezentarea firmei, atragerea de parteneri sau
finanţatori pentru un business deja existent sau lansarea unei afaceri noi).
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina parcursul unei întreprinderi
într-o anumită perioadă de timp. El stabileşte misiunea, obiectivele, strategia şi planurile de
acţiune pentru derularea unei activităţi specifice pe parcursul unei perioade viitoare
determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor) cât şi
externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o
altă firmă).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, potenţialii
finanţatori şi investitori. El este de folos şi pentru a explica angajaţilor sensul tuturor
atribuţiilor stabilite, şi rolul pe care aceştia îl au în cadrul firmei.
3. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.
-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor
masini,utilaje,mijloace de transport
- investitia umana – pentru formarea calificarea,specializarea personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la alte societati
88
- investitii comerciale –pentru publicitate si reclama
investiţiile sunt definite ca fiind cheltuieli sau plasamente de
sume băneşti în diferite domenii de activitate, economice şi extraeconomice; prin
activităţile investiţionale are loc transformarea unei părţi a lichidităţilor actuale
în active reale sau financiare cu scopul de a obţine anumite efecte economice sau
extraeconomice într-o perioadă viitoare.
a) După obiectul investiţiei, în economia de piaţă se evidenţiază două mari
categorii de investiţii:
investiţii reale: sunt legate de imobilizările de fonduri pe durate
reletiv mari, cuprinzând cheltuieli pentru crearea de active reale
(construcţii, utilaje, echipamente) care servesc mai multe procese de
producţie sau sunt destinate realizării de servicii productive sau
neproductive;
investiţii financiare (sau plasamente financiare) sunt legate de
finanţarea directă sau indirectă a unor activităţi şi se materializează
într-o serie de hârtii de valoare sau alte tipuri de produse specifice
pieţei financiare.
La nivelul macroeconomic, cele două categorii de investiţii sunt expresia
pieţelor pe care activează:
piaţa reală, care surprinde legătura dintre cererea şi oferta de
bunuri concrete şi factorii productivi;
piaţa financiară, care se suprapune peste fluxurile reale de
bunuri şi valori. În cadrul acesteia se confruntă cererea şi oferta
titlurilor de proprietate asupra acestor bunuri.
La nivel microeconomic, aceste categorii de investiţii reflectă fluxurile reale şi
financiare existente într-o entitate economică care se îmbină şi se întrepătrund,
89
trecând dintr-o categorie în alta în funcţie de evoluţia impusă în mecanismul pieţei
reale (pieţei bunurilor şi serviciilor, pieţei muncii) şi a pieţei de capital (piaţa
financiară).
Investiţia reprezintă un proces de alocare pe termen lung sau/şi mediu a capitalului, în
vederea formării, refacerii şi dezvoltării activelor corporale şi necorporale ale societăţii
comerciale, precum şi pentru formarea portofoliului de imobilizări financiare
1. Politica economică generală a societăţii comerciale:
Investiţiile interne
Investiţiile externe
2.Natura substanţializării procesului de investire a capitalului
Investitii tehnice
-investitii noi
-investitii pentru refacerea elementelor de mijloace fixe
-investitii pentru dezvoltare
-investitii pentru modernizare
Investitii in capital uman
Investitii sociale
Investitii financiare
Investitii comerciale
4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiție de demarare?
Strategiile investiţionale trebuie să asigure răspunsuri la cel puţin patru
întrebări de bază:
1. Ce urmează să se facă? (scopul)
2. Care sunt resursele? (cu ce se va face?)
3. Care sunt modalităţile de realizare a scopului?
4. Cum se vor evalua realizările preconizate?
Răspunsurile la aceste întrebări vor stabili gradul de realism şi de eficienţă
90
economică a strategiei investiţionale
Răspunsul la această întrebare constă în stabilirea resurselor umane,
materiale şi financiare.
În acest cadru, firma întâmpină reale dificultăţi. Autoritatea şi libertatea
firmei în domeniul investiţiilor, în procurarea resurselor, în atragerea capitalurilor,
în stabilirea şi negocierea preţurilor, în domeniul politicii salariale, în relaţiile cu
furnizorii, clienţii, acţionarii, băncile, generează probleme factorilor de decizie.
Importanţa crucială pentru dezvoltarea firmei este reprezentată de decizia de
finanţare.
În primul rând, firma trebuie să dispună de lichidităţi pentru a face faţă
angajamentelor asumate, adică de a onora datoriile cu scadenţă în viitorul apropiat,
asigurându-se astfel echilibrul financiar
pe termen scurt.
În al doilea rând, problema lansării în investiţii de orice fel, care să conducă
la creşterea potenţialului firmei, presupune finanţarea dezvoltării pe termen mediu
şi lung. În aceste condiţii, costul mijloacelor de finanţare este în raport cu
rezultatele aşteptate din operaţiunile în care sunt angajate. Remunerarea
capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijându-se folosirea pentru dezvoltare a
rezultatelor obţinute, ceea ce duce la diminuarea investiţiilor. Dar remunerarea
capitalurilor în viitor poate fi asigurată tocmai de realizarea investiţiei.
Decizia de investire a unui agent economic, respectiv de a plasa capitaluri
într-o anumită operaţiune este rezultatul corelării strânse dintre costul capitalului
utilizat, propriu sau împrumutat şi rentabilitatea scontată.
Costul capitalului este, în ultimă instanţă, rentabilitatea minimă impusă de
finanţatori (acţionari, bănci, etc.) pentru finanţarea oricărui proiect.
Costul capitalului utilizat îl reprezintă preţul pe care agentul economic
trebuie să-l plătească pentru a se “aproviziona” cu capitaluri. În acest fel costul
17
capitalului constituie legătura directă dintre rentabilitatea investiţiei şi
91
rentabilitatea solicitată de finanţatori.
Putem deci aplica următorul raţionament:
toate proiectele de investiţii a căror rentabilitate este mai mare sau
egală cu costul capitalului pot fi acceptate;
toate proiectele de investiţii a căror rentabilitate este mai mică decât
costul capitalului trebuie respinse.
3. Cum se va face?
Această problemă vizează soluţionarea aspectelor de natură tehnică,
tehnologică şi constructivă. Presupune stabilirea în funcţie de dimensiunea
capacităţilor de producţie, felul şi cantitatea de materii prime şi materiale necesare
desfăşurării viitorului proces de producţie.
Proiectarea construcţiilor trebuie să vizeze acele soluţii constructive care
limitează acele materiale mari consumatoare de energie.
Totodată, selectarea soluţiilor tehnice şi tehnologice va avea în vedere
utilajele şi echipamentele care permit adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie,
susceptibile să asigure consumuri reduse de materii prime şi materiale, realizarea
unor produse de calitate superioară, competitive pe orice piaţă şi care să faciliteze
o relaţie normală cu mediul înconjurător.
La baza stabilirii acestor soluţii trebuie să se situeze principiul eficienţei
economice şi al pluralităţii variantelor.
O importanţă deosebită în această etapă este determinată de alegerea
amplasamentului viitorului obiectiv investiţional, proces complex, cu implicaţii
directe asupra eficienţei economice dar şi cu importante valenţe sociale, ecologice,
etc. Criteriile de alegere a amplasamentului optim cuprind criteriile economice,
tehnologice, sociale, strategice şi naturale.
4. Evaluarea strategiei investiţionale
Această operaţiune trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori care
surprind relaţia efecte şi eforturi.
Sistemul de indicatori nu pune accentul pe indicatorii de volum (profit,
92
venituri, încasări valutare, cheltuieli de producţie) deoarece pot exista variante de
investiţii la care efectul economic să fie mai mare dar consumul de resurse să fie
supradimensionat conducând la o eficienţă economică mai scăzută.
Tehnica actualizării, cu alte cuvinte influenţa factorului timp trebuie
obligatoriu folosită la calculul indicatorilor de eficienţă. Astfel momentul obţinerii
efectelor din punct de vedere al eficienţei economice reflectă preocuparea oricărui
investitor de a “fructifica” pe o perioadă cât mai mare de timp o anumită sumă de
18
bani, care conduce în final la un profit total, mai precis la un capital acumulat mai
mare.
Elementele de incertitudine incluse în orice proiect de investiţii presupun ca
evaluarea eficienţei economice să fie însoţită de un studiu al sensibilităţii
proiectului la unele influenţe nefavorabile care pot afecta procesul investiţional şi
de producţie: prelungirea duratei de execuţie a obiectivului, creşterea costului
materiilor prime, scăderea cererii la produsele finite, etc.
Evaluarea cât mai precisă a eforturilor investiţionale presupune însumarea
acestora, atât pe perioada realizării investiţiei cât şi pe cea a funcţionării viitorului
obiectiv.
93