varianta 3

BARTIS IZABELLA TUNDE

STAGIU AN 1

EXPERT CONTABIL

CONTABILITATE

1. Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca

prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de

concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim

brut pe ţară este de 600 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare. Stabilirea bazei de

calcul a contribuţiei de asigurări sociale? Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorată de

angajator?

Raspuns:

Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale:

In cazul persoanelor care beneficiaza de concedii medicale si indemnizatii de asigurari

sciale de sanatate, baza lunara de calcul este suma reprezentand 35% din castigul

salarial mediu brut

- calcul contributia de asigurari sociale (35% din salariul mediu, in 2012 acest salariu este de

2117lei)

2117*35/100=740,95 lei=741

741/22*10=336.80 lei

336,80*20,8%=71 lei fiind vorba despre 10 zile de concediu de boala.

1

Venit brut obtinut pentru 12 zile lucrate =850 ron

850*20,8%=177 lei

Contributie datorata de angajator: 70+177=247 lei

Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale angajator: 336.80+850=1.186,80 ron

Contributie datarata de angajator=1.186,80*20,8%=247 lei

Nota contabila :

6451 “Contributia entitatii la asig sociale” =4311”Contributia unitatii la asig sociale” 247 lei.

2. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei,

compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.

După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei.

Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de

prescriere şi se înregistrează la venituri.

Raspuns:

Drepturi de personal neridicate înregistrate în contabilitate

% = 426 « Drepturi de personal neridicate « 2000 lei

421 Personal-salarii datorate 1750 lei

423 Personal-ajutoare materiale datorate 250 lei

Achitarea ulterioară salariatului 900 ron :

2

426 Drepturi de personal neridicate = 5311 Casa in lei 900 lei

Prescrierea drepturilor de personal neridicate in termen legal de prescriere

426 Drepturi de personal neridicate = 7588 Alte venituri din exploatare 1.100 lei

3. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite,

conform contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.

Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi,

înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor

angajatorului şi a salariaţilor, precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

Raspuns:

Cheltuieli salariale privind avantajele acordate în natură

641 Cheltuieli cu salariile personalului =421 Personal-salarii datorate 3000 lei

Contributii salariati

421 = % 896 lei

444 401 lei

4372 15 lei

4312 315 lei

4314 165 lei

Rest de plata angajat = 3.000 lei – 896 lei = 2.104 lei

Contributii societate

Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%)

3

6451 = 4311.01 624 lei

Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,20%)

6451 = 4313 156 lei

Contributia la fondul de somaj ( 0,5%)

6452 = 4371 15 lei

Contrib. la fondul de asig.pt accidente de munca ( intre 0,15- 0,85)- 0.25%

6458 = 4311.02 8 lei

Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%)

6451 = 4311.03 26 lei

Fond garantare creante salariale ( 0,25%)

6452 = 4373 8 lei

Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor în natură acordate

421 Personal-salarii datorate = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 2.104 lei

Descărcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje în natură

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 3000 lei

In acelasi timp se va colecta T.V.A. pentru costul de productie al buteliei cu gaz:

635 = 4427 720 lei

„Cheltuieli cu impozitele TVA colectata

si taxele”

4. O societate comercială importă mărfuri din afara comunităţii, la preţul de factură de 15.000

Euro. Costurile de transport al mărfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt

în sumă de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mărfurile respective sunt în cuantum de

10%. Cursul de schimb valabil pentru data efectuării importului este 1 Euro = 4,2500 lei.

4

Raspuns:

Receptia marfurilor importate:

Pretul extern: 15000 eur*4,25/eur = 63750 lei

Pretul transportului: 1200 eur*4,25/eur = 5100 lei

Taxele vamale datorate: 15000 eur *10% *4,25/eur = 6375 lei

371 Marfuri = 401 Furnizori 63750 lei

371 Marfuri = 401 Furnizori 5100 lei

371 Marfuri = 446 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate” 6375 lei

5. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;

- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;

- alte rezerve 2.000 lei;

- de prime legate de capital 700 lei;

- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

Răspuns:

Majorarea capitalui social cu profitul de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei

117 = 1012 500 lei

Majorarea capitalului social cu profitul net din exercitiile precedente cu 1500 lei

5

117 = 1012 1500 lei

Majorarea capitalului social cu alte rezerve 2000 lei

1068 = 1012 2000 lei

Majorarea capitalului social cu prime legate de capital 700 lei

104 = 1012 700 lei

Majorarea capitalului social cu rezerve din reevaluare in plus 300 lei

105 = 1065 300 lei

1065 = 1012 300 lei

FISCALITATE

Problema 1. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună

calendaristică, energie electrică, iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90

Kwh, preţ unitar fără TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Să se

determine taxa pe valoarea adăugată menţionată în factura fiscală.

Raspuns:

“Art. 206^19 Cod Fiscal:

(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:

a) impozitele si alte taxe, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe

valoarea adaugata;

b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,

transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielile

facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului,

6

care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri

sau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii.

Cantitate : 90 kwh

Pret unitar: 0,3840 lei/kwh

Valoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva)

Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva)

Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 lei

Total factura: 52,56 lei (prêt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei

TVA aferenta energiei electrice consumata = 90 kw x 0,3840 lei x 24%=8,2944 lei

TVA aferenta accizei necomerciale = 0,2 lei * 24% = 0,048 lei

TOTAL TVA = 8,3424 lei

Rezolvare:

Servicii facturate U.M. Cantitate Pret unitar fara TVA lei Valoare fara TVA TVA 24%

Energie Activa KWH 90 0,3840 34.56 8.29

Acciza KWH_A 90 0,2 18 4.32

Total 52.56 12.61

din care accize 18 4.32

Factura curenta 65.17 lei

7

Problema 2. În cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secţii care produc condensat de

gaz natural: Roman, Filitelnic şi Daneş. La sfârşitul fiecărei perioade contabile, şefii celor 3 secţii

trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Mediaş situaţia condensului captat în acea lună.

Secţia de Producţie Gaze Roman este singura secţie care a vândut condens în luna martie 2007.

Pe baza celor 2 avize de însoţire a mărfii constatăm că au fost efectuate două vânzări, astfel:

35.500 l cu o densitate de 0.741 şi respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740.

Să se determine impozitul pe ţiţei suportat de către entitate.

Rezolvare:

“CAP III Impozitul la titeiul din productia interna

-------------

Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17

iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 215 - Dispozitii generale

(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreaza

bugetului de stat impozit in momentul livrarii.

(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.

(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupra

cantitatilor livrate.

(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii

livrarii.

8

-----------

Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august

2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.

Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17

iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 216 - Scutiri

Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna,

exportate direct de agentii economici producatori.

ART. 217 - Declaratiile de impozit

(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de

a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna,

indiferent daca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.

(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatorii

economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera

declaratia.”

9

35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro

35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro

Raspuns 2

Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate.

Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul

euro este

stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al

Uniunii

Europene .

35500 litri*0.741=26305.50 Kg

35500 litri*0.740=26270 kg

Total=26305.50+26270=52.575,50 kg

Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone

Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro =

=743, 08 RON

Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă

de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de

şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in

zonele colinare si

de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;

10

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si

zarzavaturilor

in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din

valorificarea

arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si

pomicole,

indiferent de suprafata.

Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . nu i se acorda nici o deducere

suplimentara pentru

Nevasta

Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de

achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de

120.000 lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a

transferului dreptului de proprietate şi care este destinaţia acetuia?

pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul

este de 3 %

daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea

tranzactiei depaseste

200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei.

- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %

daca valoarea

tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste

200.000 lei,

impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei

120000 * 2% = 2400 lei

11

Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:

a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;

b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora

se afla

bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice

intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra

terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza

astfel:

a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile

de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:

- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:

- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:

a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin

reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;

b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al

III-lea inclusiv, precum si intre soti.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de

mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si

finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii

procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1%

calculat la valoarea masei succesorale.

12

Problema 5. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă

bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a

fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de

taxă pe valoarea adăugată.

Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de

către S.C. „X” S.R.L.

Marja profitului = Pret vanzare – pret cumparare = 13000

Pret vanzare = 75000

Pret cumparare = 62 000

TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516

Raspuns 2

75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva

Tva colectat = 18.000 lei

În scopul aplicării art. 152/2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal baza de

impozitare pentru livrările de bunuri cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxă

este diferenţa dintre totalul marjei de profit realizată de persoana impozabilă

revânzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective.

Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei – 62.000 lei) = 13.000 lei

- Cota de TVA aplicabila = 24%

- TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei

- Baza de impozitare ( 13.000 lei – 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei

13

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele

informații:

Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 1500

Amortizare 100

Cheltuieli cu dobânzi 200

Impozit pe profit 60

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru

întreprindere

Ratele de solvabilitate :

Solvabilitatea generala = active totale / datorii totale = 43.500 / 13.500 = 3,22 ( normal > 2)

Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2

Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara ) = capital propriu / capital total =

30.000/43.500= 0,69 ( este o valoare favorabila )

Ratele de rentabilitate :

Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375

( presupunem cota de impozit pe profit = 16%)

Rata rentabilitatii economice ( rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 =

= 375 / 43500 *100 = 0,86%

Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60 ) / 30.000 * 100 =

1,05 %

Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 5.000 = 0,04 sau 4$

14

Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 =

= 375 / 1500 * 100 = 25%

Se mai pot constituii rate de rentabilitate in care :

La numarator putem avea o forma de efect :

- rezultat inaintea impozitarii ;

- profit net ;

- profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare ;

- profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare

ala numitor ( masoara efortul ) putem avea :

- resurse consumate , avansate , ocupate sau elemente ale acestora cum sunt :

• active imobilizate

• active totale

• active de exploatare

Profit inaintea impozitarii Profit net profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare profit

net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare

375 375-60 = 315 315+60+200=575 315+60+200+100=675

Active imobilizate 40.000 (375/40.000)*100=0,937 (315/40.000)*100=0,787

(575/40.000)*100=1,437 (675/40.000)*100=1,687

Active totale 43.500 (375/43.500)*100=0,862 (315/43.500)*100=0,724

(575/43.500)*100=1,321 (675/43.500)*100=1,552

3.500 (375/3.500)*100= 10,71 (315/3.500)*100= 9 (575/3.500)*100= 16,428 (675/3.500)*100=

19,285

Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC) pune în evidenţă eficienţa consumului

total de resurse exprimat prin cheltuieli şi se determină prin raportarea

rezultatului net al exerciţiului (RNE) la cheltuielile totale ale entităţii (CT)

RRC = (RNE / CT) x 100 = (1.400 / 3.400) x 100 = 41,17 %

15

Conform IFRS solvabilitatea financiară se referă la disponibilităţile de

numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează se onoreze

angajamentele financiare scadente.

Solvabilitatea financiară reprirezintă capacitatea elementelor de

active de a onora datoriile entităţii indiferent de exigibilitate. Riscul de

insolvabilitate trebuie apreciat în strânsă legătură cu riscul de faliment sau

de insolvenţă a entităţii.

Rezolvare:

Ratele de solvabilitate:

Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =

2.300 / 4.000 = 0.58

Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii

datoriilor curente din activitatea curentă

Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital

propriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mică de

1,5 dovedeşte că societatea nu are capacitatea de a-şi achita

datoriile pe termen scurt, mediu şi lung)

Ratele de rentabilitate:

Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =

375

(presupunem cota de impozit pe profit = 16%)

Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /

active totale * 100 =

= 375 / 4000 *100 = 9.38%

Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =

(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %

Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000

16

=0.2

Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /

cheltuieli de exploatare * 100

= 375 / 1500 * 100 = 25%

INDICATORI DE RENTABILITATE SUNT URMARORII

rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri

rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu

rentabilitatea economica = profit brut / capital investit

rentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total active

INDICATORI DE SOLVABILITATE

rata solvabilitatii generale = active totale / datorii totale

situatia neta = capitaluri proprii = total active – total datorii

Deoarece datele oferite sunt insuficiente indicatorii solicitati nu au putut fii calculati

conform cerintelor.

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor

exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:

a. Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentiale

asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel:

RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt)

RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre

activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si

sursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai

mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul

permanent pentru finantarea exploatarii.

17

Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa “rata a fondului de

rulment”( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat:

RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat)

Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe

langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent.

Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe

termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de

variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de

rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.

b. Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acestea

constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale:

RSP = (Activ circulant – Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau:

RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)

RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din

creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu

prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul

de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o

rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea.

c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mai

lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt:

RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)

In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3.

Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de

desfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv o

solvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putin

performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este o

garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazuta

a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului

financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori

18

de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la

termen.

Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte

rate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare

(RAF).

RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu)

Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea

solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite

organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv.

Activul net contabil > . Pasiv.

Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datorita

aprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului

(duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.

38

Rata rentabilitatii economice, (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor

investite. Capitalul investit este alcatuit din capitalul propriu si imprumuturile pe termen scurt,

mediu si lung ale societatii.

Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din

economie (rata medie a dobanzii) si al riscului pe care si l-au asumat furnizorii de capital. Daca

rentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii la imprumuturi, atunci

intreprinderea

poate beneficia de efectul de levier.

Rre =( Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite) * 100

Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca doua conditii:

Sa fie la nivelul ratei medii a dobanzii si al riscului economic si financiar asumat

de catre furnizorii de capital (actionari, creditori)

Sa fie mai mare decat rata inflatiei pentru a putea pastra valoarea economica a

unitatii.

Rentabilitatea economica bruta Rreb reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea

19

arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.

Rreb = (Excedentul brut de exploatare / capitaluri investite) * 100

Rentabilitatea economica neta Ren reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a

capitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit.

Ren = (Rezultatul exploatarii / Capitaluri investite) *100

2. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile

prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vânzarea mărfurilor 1000

Producția vândută 18000

Producția stocată 2500

Subvenții de exploatare 2000

Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul mărfurilor vândute 700

Cheltuieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurări sociale 1200

Valoarea netă contabilă a elementelor de

activ cedate

400

Impozite şi taxe 300

Venituri din dobânzi 200

Venituri din diferențe favorabile de curs 200

20

valutar

Cheltuieli cu dobânzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 40%

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia

financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor

factori de productie.

SIG sunt in mare parte indicatori „in cascadă”.

Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de

vanzare/cumpărare de mărfuri.

MC< 0 arată că rezultatul obţinut este nefavorabil.

Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si

evolutia ei in timp să fie favorabilă.

Cauzele descresterii marjei comerciala tin de

managementul( general sau cel puţin financiar sau comercial)

nesatisfăcător; riscul este ca societatea să fie absorbită de concurenţi,

de conjunctura nefavorabilă mai mult sau mai puţin generalizată (o

criză economică, o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei de

vanzări, de preţ, de piaţă care sunt ineficiente şi trebuie schimbate

(promovarea unui nou produs/serviciu, imbunătăţirea stilului de

promovare, a organizării desfacerii).

Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a

societăţii concretizată in produse finite fabricate sau in curs de

fabricaţie stocate sau deja vandute. Este specifica societatilor

industriale.

In analiza PE este importantă nu doar dinamica ei, ci mai ales

dinamica structurii ei pe componente:

· creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vanzări ineficientă;

21

· creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie

sau a autoconsumului cu efecte in scăderea cifrei de afaceri.

Valoarea adaugata reprezintă valoarea creată de factorii de

producţie care concură la activitatea intreprinderii.

Valoarea adăugată redusa poate rezulta :

- din productivitate redusă;

- din consumuri specifice mari;

- randament scăzut al capitalului tehnic (fix);

- politică comercială neadecvată;

- costuri mari ale factorilor de producţie

- costuri salariale mari

- impozite şi taxe mari.

Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti

din care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari,

catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma

pentru autofinantare.

Ec. LUCIANA TANDEA 20

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

Excedentul brut de exploatare reprezintă acel rezultat care

permite finanţarea investiţiilor, remunerarea surselor externe,

remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.

Analiza excedentului brut al exploatării evidenţiază rolul pe care

acest indicator il are asupra intreprinderii:

- permite măsurarea performanţelor economice a intreprinderii

prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilităţii (rata marjei brute a

exploatării, rata rentabilităţii economice)

- permite acoperirea obligaţiilor intreprinderii, dacă nivelul

indicatorului este suficient de mare. In acest caz se vor putea

rambursa imprumuturile şi plăti dobanzile aferente, se vor putea reinnoi

22

imobilizările pe seama amortizării şi se vor acoperi riscurile din

provizioanele constituite. Diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe

profit), acţionarilor (dividende) şi intreprinderii (autofinanţare).

- excedentul brut al exploatării este independent de de politica

financiară a intreprinderii (nu este influenţat de structura financiară a

intreprinderii care modifică nivelul cheltuielilor şi veniturilor

financiare), de politica de investiţii (reflectată in amortizare), de

politica de provizioane (nu ia in considerare provizioanele), de politica

de dividend (reflectată in repartizarea profitului net), de politica fiscală

(nu ia in considerare modul de calcul al impozitului pe profit) şi de

elementele extraordinare ale activităţii desfăşurate (rezultatul

extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflectă rezultatul exploatării

obţinut doar din efortul propriu al intreprinderii.

Rezultatul exploatării reprezintă acel rezultat care permite

remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.

Rezultatul curent inaintea impozitării reprezintă rezultatul

exploatării corectat cu cel din activitatea financiară

Rezultatul excepţional reprezintă rezultatul operaţiunilor cu

caracter excepţional. Pune in evidenţă fluxurile financiare care rezulta

din operaţiuni care nu au legătură directă cu obiectul normal de



activitate al intreprinderii. Operaţiunile din această categorie au un

caracter accidental.

Rezultatul net al exerciţiului reprezintă rezultatul rămas la

dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru

dezvoltare şi remunerarea acţionarilor.

Capacitatea de autofinanţare (CAF) este indicatorul care

reflectă potenţialul financiar determinat de activitatea rentabilă a unei

23

intreprinderi la sfarşitul unei perioade, destinat să remunereze

capitalurile proprii (prin dividende), să finanţeze dezvoltarea viitoare

(prin partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor)

precum şi să menţină şi să reinnoiască activele corporale (prin

amortizări).

Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă propriu-zis un sold

intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al

exploatării (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatării (EBE), care se

referă la numai la activitatea de exploatare, CAF ţine cont de toate

laturile activităţii intreprinderii (de exploatare, financiară şi

extraordinară). Inseamnă că faţă de EBE, capacitatea de autofinanţare

constituie un indicator mai global al performanţelor intreprinderii.

CAF reprezintă surplusul monetar net global, efectiv sau

potenţial, degajat de ansamblul operaţiunilor de gestiune in cadrul unei

anumite perioade, care rămane la dispoziţia intreprinderii pe termen

lung. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator

după deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul

că este degajat de intreaga activitate a intreprinderii.

Calculul CAF:

a) metoda deductiva:

INDICATORI U.M

Excedentul brut din 5500



exploatare(EBE)

(+)Venituri financiare

(+)Alte venituri din exploatare

400

600

24

(-)Cheltuieli financiare

(-)Alte cheltuieli din exploatare

900

400

(-)Impozit pe profit 300

(=)Capacitatea de

autofinantare(CAF)

4900

b)metoda aditiva:

INDICATORI U.M.

Profit net 4100

(+)Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele

800

(=)Capacitatea de autofinantare 4900

Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se

apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii

intreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilităţii sunt printre cei

mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a

activităţii unei intreprinderi, deoarece reflectă rezultatele obţinute ca

urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,

producţie şi desfacere.

Rata rentabilităţii, ca indicator de performanţă, poate avea mai

multe forme de exprimare, in funcţie de modul de raportare a unui

indicator de efecte sau rezultate obţinute (profitul, EBE sau alţi

indicatori parţiali ai rentabilităţii) la un indicator de flux global al

activităţii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adăugată)

sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obţinerea

25

rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).

După criteriul funcţional, ratele rentabilităţii se pot clasifica in:

- rate ale rentabilităţii economice;

- rate ale rentabilităţii financiare;

- rate ale rentabilităţii resurselor consumate;

Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa

capitalurilor investite (proprii şi imprumutate) şi trebuie să fie

superioară ratei inflaţiei.In termeni reali rata rentabilităţii economice

trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de

randament din economie respectiv rata medie a dobanzii la

obligaţiunile emise de stat.

Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt

superioare ratei inflaţiei.

Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul

capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Această rată

renumerează proprietari prin acordarea de dividende.

Raspuns 2

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul

VA= MC+QE-Consumuri intermediare

MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300

QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500

VA=300+20500-(2500+200)=18100

EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600

RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea –Ch cu

provizioanele

26

pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000

RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500

RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500

RN=7500-300 =7200

I

CAF = EBE

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli pentru exploatare

+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )

-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )

+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din

subventii virate asupra rezultatului exercitiului )

-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )

-Impozitul pe profit

14

CECCAR - Filiala Constanta

CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900

II CAF= RN

+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate

-Ven. din provizioane

+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

-Venituri din vanzarea activelor

-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului

CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900

Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020

Dividende =7200*40%=2880

15

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

27

1. -De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?

-Atribuţiile principale ale consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghere

Legea nr. 31/1990 stabileste ca, consiliul de supraveghere este format din cel

putin 3 membri si cel mult 11 membri,numarul acestora fiind stabilit prin actul

constitutiv. Consiliul de supraveghere este condus de un preşedinte, ales de consiliu,

dintre membrii sai. Membru al directoratului poate fi atat o persoana fizica cat si o

persoana juridica. Persoana juridica numita in functia de membru al consiliului de

supraveghere are obligatia de a desemna o persoana fizica,reprezentant permanent.

Persoana fizica,reprezentant permanent,are aceleasi drepturi si obligatii ca si

membrul consiliului de supraveghere persoana fizica.Insa,raspunderea

reprezentantului nu inlatura raspunderea solidara a persoanei juridice pe care o

reprezinta. Persoana fizica, membru al consiliului de supraveghere,cat si persoana

fizica,reprezentant permanent al unei persoane juridice,poate exercita in acelasi timp

maxim 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni

care au sediul pe teritoriul Romaniei.

Calitatea de membru al consiliului de supraveghere nu o poate detine

persoana care este declarata incapabila,potrivit legii sau care a suferit condamnari

pentru savarsirea de fapte prevazute la art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Membrii

consiliului de supraveghere nu pot fi in acelasi timp si membri ai directoratului.

Totodata,pe timpul exercitarii mandatului, membrii consiliului de supraveghere nu

pot avea contract de munca cu societatea. Raporturile dintre membrii consiliului de

supraveghere si societate sunt reglementate de regulile privitoare la mandat si de

art.72 din Legea nr. 31/1990.

E.1.Desemnarea membrilor consiliului de supraveghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala a

actionarilor.Exceptie fac primii membri,care sunt numiti prin actul constitutiv.

28

Membrii consiliului de supraveghere sunt nominalizati de membrii existenti ai

consiliului de supraveghere sau de catre actionari.

Persoana nominalizata pentru functia de membru al consiliului de

supraveghere trebuie sa accepte in mod expres aceasta functie.Totodata,aceasta

persoana are obligatia de a incheia o asigurare pentru raspundere profesionala.

E.2.Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere

Aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv si nu poate depasi 4 ani.In

cazul in care prin actul constitutiv nu se dispune altfel, membrii directoratului pot fi

realesi. De mentionat faptul ca,in privinta primilor membri ai consiliului de

supraveghere, durata mandatului nu poate depasi 2 ani.

E.3. Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere

Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere se stabileste prin actul

constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor.

E.4.Atributiile consiliului de supraveghere

Legea nr. 31/1990 mentioneaza principalele atributii ale consiliului de

supraveghere,astfel:

numirea şi revocarea membrilor directoratului;

supravegherea si exercitarea controlului asupra activităţii directoratului;

raporteaza anual adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea desfasurata; verifica

conformitatea cu legea,actul constitutiv si hotararile adunarii generale a

operatiunilor de conducere a societatii

Consiliul de supraveghere nu poate avea atributii de conducere,insa prin

actul constitutiv se poate mentiona ca anumite operatiuni se pot face numai cu

acordul consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt

obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor si sa-si exercite mandatul in

interesul societatii. Daca, intr-o anumita operatiune, un membru al consiliului de

supraveghere are interese contrare societatii,el este obligat sa nu ia parte la deliberare

si sa informeze despre acest lucru.

Consiliul de supraveghere se întruneşte ori de câte ori este necesar, dar cel

29

puţin o dată la 3 luni. Locul întrunirii este sediul societăţii .Convocarea consiliului de

supraveghere se face de către preşedintele acestui organism, care stabileşte ordinea de

zi , asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea

de zi si prezideaza intrunirea consiliului.. Consiliul de supraveghere este convocat şi

la cerea motivata a cel putin doi dintre membrii săi, cerere care-l obliga pe

preşedintele consiliului sa-i dea curs.Această convocare va avea loc in termen de 15

zile de la data cererii. Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a

consiliului,autorii cererii pot convoca ei consiliul,stabilind si ordinea de zi a sedintei.

La şedinţa consiliului de supraveghere pot fi convocati si membrii directoratului, fără

ca aceştia să aibă drept de vot sau să exercite un control preventiv asupra deciziilor

consiliului. Ei pot fi doar consultaţi în legătură cu problemele ce fac obiectul

dezbaterilor.

Potrivit Legii nr. 31/1990, pentru valabilitatea deciziilor consiliului de

supraveghere este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor

consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile

consiliului de supraveghere se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.

Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedintelui consiliului se iau cu

majoritatea membrilor consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi

reprezentati numai de alti membri ai consilului, cu menţiunea că un membru prezent

poate reprezenta un singur membru absent.In caz de paritate a voturilor,presedintele

are votul decisiv.

Desfăşurarea şedinţei consiliului de supraveghere se face sub conducerea

preşedintelui consiliului.Problemele care fac obiectul ordinii de zi sunt discutate de

membrii consiliului, care iau şi deciziile ce se impun.

La fiecare şedinţă a consiliului se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde

numele participantilor, ordinea de zi,ordinea deliberarilor , deciziile luate, cu

prezentarea numărului de voturi întrunite şi a opiniilor separate exprimate. Procesulverbal

va fi semnat de presedintele de sedinta si de cel putin un membru prezent al

consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea

30

generala a actionarilor,hotararea fiind luata cu o majoritate de cel putin doua treimi

din numarul voturilor actionarilor prezenti.

Potrivit Legii nr. 31/1990, membrii consiliului de supraveghere raspund

pentru respectarea obligatiilor asumate prin actul de numire , pentru cele prevazute la

art.72 din Legea nr. 31/1990 si raspund solidar pentru cazurile prevazute la art.73 din

136

Legea nr. 31/1990. Actiunea in raspundere impotriva membrilor consiliului de

supraveghere are loc potrivit art.155 din Legea nr. 31/1990.

2. - Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?

Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede

un număr

mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar

b).In acest scop societatea va avea 3 cenzori si 3 supleanti, alesi la inceput de adunarea

constitutiva pe o perioada de 3 ani.

c).Cel putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil.

d).Majoritatea cenzorilor si a supleantilor trebuie sa fie cetateni romani.

e).Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili.

f).Cenzorii sunt obligati sa depuna a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.

g).Nu pot fi cenzori:

-rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

-persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu

sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;

31

-persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art.135 din

Leg. 31/1990

h).Cenzorii sunt obligati:

-sa supravegheze gestiunea societatii;

-sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite, daca

registrele societatii sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform

regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil;

-sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau

valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;

-sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori;

-sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi

propunerile pe care le vor crede necesare;

-sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;

-sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si

lichidatori.

- Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

În conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligaţi să auditeze

situaţiile financiare, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi sunt legal

întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute la zi şi dacă

evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului

contabil. În acest sens, sunt obligaţi să verifice următoarele obiective principale:

a) operaţiunile legate de înregistrarea sau de modificarea capitalului social;

b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum şi faptul că

rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanţul contabil anual;

32

http://bmkik.hu/compsetup/ro/ro_ver/legea31din1990r_p1.html

http://bmkik.hu/compsetup/ro/ro_ver/legea31din1990r_p2.html

c) existenţa procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi a

evidenţei analitice şi sintetice a elementelor patrimoniale;

d) ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;

e) preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa

dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică;

f) întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi

respectarea normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale;

g) dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform reglementărilor legale în vigoare;

h) dacă contul de profit şi pierderi este întocmit pe baza datelor din contabilitate privind

perioada de raportare;

i) stabilirea în conformitate cu dispoziţiile legale a profitului net şi punctul de vedere referitor la

destinaţiile acestuia, propuse de consiliul de administraţie;

j) situaţia creditelor şi a altor împrumuturi ale societăţii comerciale şi garantarea acestora;

k) inspecţia lunară şi inopinată a casei şi verificarea existenţei titlurilor sau valorilor care sunt

proprietatea societăţii comerciale sau care au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;

l) să constate depunerea, în mod regulat, a garanţiei de către administratori;

m) să vegheze ca dispoziţiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului să fie

îndeplinite de administratori şi de lichidatori;

n) alte sarcini prevăzute de actele normative în vigoare.

Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregularităţile în

administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constată, iar cazurile mai

importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să

convoace adunarea generală ordinară sau extraordinară, când nu a fost convocată de către

administratori, şi să ia parte la acestea având dreptul să insereze în ordinea de zi propunerile pe

care le consideră necesare.

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin:

a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;

33

b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;

c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:

a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;

b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea

capitalului social şi calculată egal

pentru fiecare acţiune sau parte socială;

c) alte procedee prevăzute de lege.

Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea

valorii nominale a

acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.

CAPITOLUL II - Reducerea sau majorarea capitalului social

Art. 207

(1) Capitalul social poate fi redus prin:

a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;

c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:

a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;

b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea

capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;

c) alte procedee prevazute de lege.

Art. 208

(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in

care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

34

(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa

arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti

sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei

publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu

art. 62.

(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand

creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care

instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit

creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu

sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a

devenit irevocabila.

(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii,

instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se

poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar

societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).

__________

Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 142 din Legea nr. 441/2006.

- Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 3^1 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost

completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.

- Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 3^2 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost

completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.

Art. 209

Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin

restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu

valoarea obligatiunilor rambursate.

35

Art. 210

(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii

nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor

legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante

lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora

capitalul social.

(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata

numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea

rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Art. 211

Abrogat.

__________

Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 82/2007.

Art. 212

(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor

prevazute pentru constituirea societatii.

(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2

dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus

la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:

a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;

b) denumirea si sediul societatii;

c) capitalul social subscris si varsat;

36

d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului

de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;

e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;

f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai

putin de 5 ani;

g) obligatiunile emise de societate;

h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a

acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in

numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.

(3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate

mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.

__________

Litera d) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 144 din Legea nr. 441/2006.

- Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 50 din O.U.G. nr. 82/2007.

Art. 213

Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin

acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de

capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.

__________

Articolul a fost modificat prin art. I pct. 145 din Legea nr. 441/2006.

Art. 214

In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii

directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de

emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului

comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.

37

__________

Articolul a fost modificat prin art. I pct. 51 din O.U.G. nr. 82/2007.

Art. 215

(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a

hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru

evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.

(2) Aporturi in creante nu sunt admise.

(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din

nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.

(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele

persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.

__________

Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 147 din Legea nr. 441/2006.

Art. 216

(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul

rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat

de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art.

220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul

acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data

publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de

administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea

acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

38

(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.

__________



Art. 216^1

Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in

actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.

__________

Articolul a fost introdus prin art. I pct. 149 din Legea nr. 441/2006.

Art. 217

(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii

generale extraordinare a actionarilor.

(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale

extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii

dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii

de emisiune a actiunilor.

(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social

subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.

(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie,

respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

__________


Art. 218

39

Abrogat.

__________

Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 151 din Legea nr. 441/2006.

Art. 219

(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in

masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.

(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in

cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.

__________


Art. 220

(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in

proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de

la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.

(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.

(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.

(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.

Art. 220^1

(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca,

intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa

majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat),

prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.

40

(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o

modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data

inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de

modificare.

(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social

subscris, existent in momentul autorizarii.

(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv

directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea

dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de

administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si

majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a

directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la

oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

__________

Articolul a fost introdus prin art. I pct. 153 din Legea nr. 441/2006.


Art. 221

Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele

prevazute de art. 210.

3. Cine pot fi lichidatorii?

Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii

persoane fizice sau

41

reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori

autorizati, in conditiile

legii.

(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.

(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si

administratorii, respectiv cu

membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate

situatia exacta a activului si

pasivului societatii, si sa le semneze.

(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-

au incredintat de

administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia

vor tine un registru cu toate

operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni

organizate potrivit

1. sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de

supraveghere.

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice sau

reprezentanţii permanenţi - persoane fizice -ai societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori

autorizaţi.Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Lichidatorii îşi îndeplinesc

mandatul lor sub controlul cenzorilor.

Administratorii sunt obligaţi să-şi continue mandatul până la intrarea în funcţie a

lichidatorilor.

Pot fi acţionaţi în judecată ca reprezentanţi ai societăţii comerciale în interesul

acesteia, dar numai pentru actele de lichidare.

Lichidatorii trebuie să facă tranzacţii în numele societăţii, să lichideze şi să

încaseze creanţele societăţii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanţă.

42

Lichidarea reprezintă ansamblul de operaţii economice şi financiare determinate de

dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societăţi comerciale.

În vederea lichidării societăţilor comerciale se va numi un lichidator. Lichidatorii

sunt persoane însărcinate să organizeze şi să conducă operaţiunile de lichidare.

* Drepturile şi obligaţiile lichidatorilor

Lichidatorii au următoarele obligaţii :

- să facă un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate situaţia

exactă a activului şi pasivului societăţii;

- să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de

administratori şi actele societăţii ;

21

- să întocmească un registru cu toate operaţiunile lichidării.

Lichidatorii au următoarele drepturi :

- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ cu privire la

lichidare;

- să stea în judecată în calitate de reclamant sau de pârât în interesul

lichidării patrimoniului societăţii ;

- să vândă prin licitaţie bunurile mobile şi imobile ale societăţii, să

facă tranzacţii.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

I.1. Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii

43

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata

existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz,

in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si

cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu,

apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care

trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a

rezultatelor obtinute.

Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome,

societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte

persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza

potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii

contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de

inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate

fi facuta folosind diferite criterii:

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:

1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere : mijloace

fixe, materiale, marfuri

2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face

pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si

obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de

44

extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de

regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru

confirmarea realitatii soldului (datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile

creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare.

3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata,

cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei

fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.

4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa

a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime

realitatea.

B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:

1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin

altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa

efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an,

si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii.

2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau

anumite feluri de mijloace economice din unitati.

C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:

1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este

obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta

cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in

unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile

intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa.

45

2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna,

decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau

surse.

3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de

comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.

4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in

prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a

plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.

D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

1. Inventarierea totala – consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale

cuprinse in inventariere.

2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de

mijloace economice.

E. Dupa scop, inventarierea poate fi:

1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta

mijloacelor economice si a surselor agentilor economici

2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru

stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.

In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice

care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a

patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in

cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele

bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

46

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:

Elementele patrimoniale proprii

Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii

exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.

In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si

inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor

inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv.

Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau

custodie, spre vanzare in consignatie

Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)

Bunurile in curs de aprovizionare

Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea

cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.

47

CAPITOLUL II

ETAPELE INVENTARIERII

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel

putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. În decizia de

numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului

comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si

terminare a operatiunilor.

La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.

Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi

efectuata de o singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant

sau societățile comerciale al căror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile

materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.

Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala

numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa

organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operațiunilor

de inventariere.

Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit

prevederilor legale.

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de

contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.

Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici

contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute în

prezentele norme.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin

decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.

Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura

directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta

48

functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta

la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt

urmatoarele:

a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale

din care sa rezulte ca:

- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;

- are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;

- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are

cunostinta;

- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru

care s-au intocmit documentele aferente;

- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;

- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in

gestiunea sa;

- are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii

sau care nu au fost predate la contabilitate;

- gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si

iesire a bunurilor in/din gestiune.

b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce

urmeaza a fi inventariate

c) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se

intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.

49

d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand

data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care

privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar

neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si

predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte

realitatea;

e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua

curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu

amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii; sa ridice benzile de

control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in siguranta;

f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire

au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune;

g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii,

luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul

normal de livrare sau de primire a bunurilor;

II.2. Desfasurarea inventarierii

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin

numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale

(materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru

bunurile necorporate (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea

elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita

valuare de inventar.

Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul

pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De

aceea, in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu

valuarea de intrebuintare. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de

50

utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul

constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. In

cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea

bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri,

in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca valoarea de inventar este

mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de

inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.

Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care

se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri.

Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor

materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In

cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi

precedate de o ancheta prealabila amanuntita.

Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a

exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru

bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa

care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor

consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu evidenta tehnico-operativa

pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de

inventariere centralizatoare.

II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate

se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate

in contabilitate.

51

Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele

metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.

704/1993.

Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau

minusuri la inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar

In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza

cauzele care au dus la aceste rezultate.

Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea

diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea

Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene

si cu Standartele Internationale de Contabilitate.

Pentru elementele de activ:

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se

inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de

intrare;

- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere

si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul

in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru

depreciere, cand deprecierea este reversibila, mentionandu-se valoarea lor de

intrare;

Pentru elementele de pasiv:

52

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a

elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin

constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare;

- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu

se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin

urmatoarele modalitati:

1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar

2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar

persoanelor vinovate.

Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele

conditii:

bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior:

culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc.

plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi

gestiuni;

compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.

Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.

Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu

minus.

Metodologia de compensare:

Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in

ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare

catre stocul cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta

pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati,

pe cheltuialile intreprinderii.

In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:

53

plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar

valoarea plusului nu;

minusuri valorice in situatia inversa.

Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa

gestionarului.

In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii

acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la

data constatarii pagubei, format astfel:

- pretul de cumparare practicat pe piata

(+) taxele nerecuperabile

(+) cheltuieli de transport – aprovizionare

(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru

intrarea in gestiune.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia

stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin

inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial

- S.F reprezinta soldul final

Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor

indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

MINUSURILE DE INVENTAR

1. MINUSURI CANTITATIVE:

54

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor

de bunuri (scaderi de activ).

Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au

generat minusurile.

- minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati);

- minusuri generate de calamitati naturale;

- minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;

- minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei

persoane sau o alta cauza.

2. MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE):

Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile

se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile

sub forma unor amortismente suplimentare.

A. MINUSURI REVERSIBILE

Exemple:

- se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie

6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii

5.000 lei/buc.

Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un

provizion in valoare de 2.500.000 lei.

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”

deprecierea activelor circulante”

55

Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc.,

anulandu-se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul:

397 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din provizioane 2.500.000

deprecierea marfurilor” pentru deprecierea activelor

circulante”

- se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea

de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50%

= 50% )

N.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N )

4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1.190.000 lei

La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti

pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a

clientilor , provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%).

Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare

Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei

N.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N)

6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru 500.000 lei

privind provizioanele pentru deprecierea creantelor

deprecierea activelor circulante” clienti”

In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din

creante.

56

N.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1)

% = 4118 „ Clienti incerti” 1.190.000 lei

654 „Pierderi din creante” 1.000.000 lei

4427 „TVA colectata” 190.000 lei

B. MINUSURI IREVERSIBILE

Exemplu:

- se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii

gradului de utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de

intrare (VCI) 100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la

inventar (VI) 60.000.000 lei.

VCI 100.000.000 lei

VA 36.000.000 lei

VNC 64.000.000 lei

. VI 60.000.000 lei

Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei

pentru care se va constitui o amortizare suplimentara.

N.O: „Inregistrare amortizare suplimentara”

6811 „Cheltuielei de exploatare = 2813 „ Amortizarea 4.000.000 lei

privind amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”

PLUSURILE DE INVENTAR

57

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama

de natura elementelor respective.

Plusurile de inventar se intalnesc in cazul:

- mijloacelor fixe;

- stocurilor;

- numerarului existent in casierie.

A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.

Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie

pentru investitii.

20, 21, 23, 26 = 131

„Conturi de active imobilizate” „Subventii pentru investitii”

B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor:

- trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile

rezultate din productie;

- operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent;

- plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor

(conturile la care s-ar fi inregistrat consumul)

30, 35, 36, 37 = 60

„Conturi de stocuri” „Ch. cu materii prime, materiale si mf”

(pe fiecare categorie de stocuri)

58

- plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile

la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta)

33, 34 = 711

„Conturi de stocuri” „Variatia stocurilor”

59

Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:

-plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el

trebuie varsat bugetului de stat.

la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din 5.200.000 lei

exploatare”

la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante 5.200.000 lei

cu bugetul statului”

IV. STUDIU DE CAZ

PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a

fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind

singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.

Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital

social de 300 milioane lei.

60

Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai

Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private.

Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la

conducerea societatii.

Institutul desfasoara in principal activitatea de:

- inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare;

- cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa;

- productie.

IV.2. ORGANIZAREA SOCIETATII

Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de

cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti.

Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de

celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea

agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de

materiale prime, imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si

asimilarea de produse noi.

Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130

atestati stiintific, 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt

specializate pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime

de peste 10 ani.

Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu

furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor

fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza

confirmarii platii de catre compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar

intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a

61

varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea

mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor.

Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile

privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau

circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si

alte fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.

Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele

expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut,

actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul

stabilit.

Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un domeniu

de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.

V. APLICATIE PRACTICA

Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta

de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere,

balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si

inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar

contabil.

Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De

aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie

2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum

urmeaza:

SIMBOL

CONTDENUMIRE CONT SOLDURI FINALE

D C

1012 Capital subscris varsat 300,000,000

106 Rezerve 9,100,000

62

131 Subventii pentru investitii 142,000,000

212 Constructii 745,095,000

2131 Echipamente tehnologice 75,000,000

2133 Mijloace de transport 297,447,000

214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,000

263 Imobilizari financiare 164,231,000

2812 Amortizarea constructiilor 658,000,000

2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000

301 Materii prime 10,000,000

3012 Materiale auxiliare 890,000

303 Obiecte de inventar 748,000

341 Semifabricate 12,450,000

345 Produse finite 24,620,000

371 Marfuri 18,650,000

401 Furnizori 35,000,000

411 Clienti 5,210,000

5121 Conturi curente la banci 21,000,000

5311 Casa 1,423,000

601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000

607 Cheltuieli privind marfurile 254,000

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000

641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000

658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000

671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000

701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000

707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000

711 Variatia stocurilor 87,000,000

63

TOTAL 1,437,792,000 1,437,792,000

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele

operatii contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5.000.000 lei

prime”

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.000 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea

constatata,TVA 19%:

4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.570.000 lei

legatura cu personalul” 758”Alte venituri din

exploatare” 3.000.000 lei

4427”TVA colectata” 570.000 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a

imputatiei:

421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.570.000 lei

creante in legatura

64

cu personalul”

5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.000 lei

marfurile”

6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500.000 lei

exploatare”

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.000 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”

461”Debitori diversi” = % 1.190.000 lei

758”Alte venituri din



65

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”

214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500.000 lei

investitii”

10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate

determina faptul generator”

473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.000 lei

de clarificare”

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”

671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs

de clarificare”

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000.000 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de

inventar, TVA 19%:


758”Alte venituri din



66

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:

658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.000 lei

transport”

67

15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:


758” Alte venituri

din exploatare” 30.000.000 lei

4427”TVA colectata” 5.700.000 lei

16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000.000 lei

investitii”

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu

se poate determina faptul generator:

473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.000 lei

de clarificare”

18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs

de clarificare”

19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie

6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii

5.000 lei/buc.

Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un

provizion in valoare de 2.500.000 lei.

68

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”

deprecierea activelor circulante”

20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:

TVA deductibila = 0

TVA colectata = 7220000

4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.220.000 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121”Profit si pierdere” = % 29.000.000 lei

601”Cheltuieli privind

materiile prime” 5.000.000 lei

658”Alte cheltuieli de



calamitatile si alte

evenimente extr.” 1.000.000 lei


marfurile”

6814”Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele pentru

deprecierea marfurilor” 2.500.000 lei

22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:

758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.000 lei

69

500.000 lei

23. N.O. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:

121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000.000 lei

Sistematic se vor inregistra operatiile:

70

Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua

balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei

necesare determinarii rezultatului exercitiului si

asigurarea suportului informational necesar redactarii

bilantului contabil.

Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului

exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se

delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea

conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii

operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a

exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:

SIMBOL

CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE

D C

1012 Capital subscris varsat 300,000,000

106 Rezerve 9,100,000

121 Profit si pierdere 7,500,000

131 Subventii pentru investitii 150,500,000

212 Constructii 745,095,000

2131 Echipamente tehnologice 82,000,000

2133 Mijloace de transport 277,447,000

214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,000

263 Imobilizari financiare 164,231,000

2812 Amortizarea constructiilor 659,000,000

2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000

301 Materii prime 5,000,000

3012 Materiale auxiliare 390,000

71

D 121 „Profit si pierdere” C

21) 29.000.000

23) 4.000.000

22) 40.500.000

RD 33.000.000

TSD 33.000.000

RC 40.500.000

TSC40.500.000

SfC: 7.500.000

303 Obiecte de inventar 248,000

341 Semifabricate 11,450,000

345 Produse finite 21,620,000

371 Marfuri 19,150,000

397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 2,500,000

401 Furnizori 35,000,000

411 Clienti 5,210,000

421 Personal salarii datorate 3,570,000

4423 TVA de plata 7,220,000

461 Debitori diversi 41,650,000

5121 Conturi curente la banci 21,000,000

5311 Casa 3,923,000

601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000

607 Cheltuieli privind marfurile 254,000

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000

641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000

658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000

671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000

701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000

707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000

711 Variatia stocurilor 87,000,000

TOTAL 1,464,512,000 1,464,512,000

72

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie.

Pragul de semnificatie este o notiune utilizata in special in audit si este reprezentat de marimea

unei omisiuni sau a unei declaratii eronate care intr-un anumit context ar putea influenta

deciziile economice ale utilizatorilor.

Pragul de semnficatie se stabileste de regula :

• la planificarea activitatii de audit cand se doreste stabilirea unei erori tolerabile; sau

• in timpul auditutului, la evaluarea dovezilor.

Scopul utilizarii pragului de semnificatie este diminuarea riscului de a prezenta informatii

eronate in situatiile financiare.

In general, cand se stabileste un prag de semnficatie se au in vedere mai multi factori :

- dimensiunea activitatii clientului ;

- natura informatiilor eronate ;

- o marime care sa fie considerata baza de calcul a pragului (de ex 8% din cifra de afaceri)

Pragul de semnficatie se poate calcula ca si raport intre efectul denaturarii si baza de referinta

*100.

De regula auditorii stabilesc pentru acest indicator anumite limite minime si maxime.

Daca indicatorul se situeaza sub limita minima, se poate considera eroarea respectiva ca fiind

nesemnificativa. Depasirea limitei determina investigatii suplimentare din punct de vedere

calitativ.

73

Exista o relatie inversa intre nivelul pragului de semnificatie si riscul de audit, astfel , cu cat

acesta este mai inalt, cu atat riscul este mai mic si invers.

ragul de semnificaţie este nivelul admis de auditor pentru o omisiune sau o declaraţie eronata a

informaţiei din contabilitate, care în anumite circumstanţe, face ca judecata raţională a unei

persoane rezonabile să fie schimbată sau influenţată.

Ce standarde de audit trateaza problema pragului de semnificatie ?

• ISA 320 Pragul de semnificatie in audit

• ISA 450 Evaluarea denaturărilor identificate in cursul auditului

Determinarea pragului de semnificaţie de către un auditor este influentata de doi factori :

• judecata profesională a auditorului;

• percepţia auditorului privind nevoile de informaţii ale utilizatorilor situaţiilor financiare .

Pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare de auditor atunci când:

• se determină natura, natura şi întinderea procedurilor de audit; şi

• se evaluează efectele denaturărilor.

Intre pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit exista o relatie inversa:

• cu cât este mai ridicat nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut riscul de audit

şi invers.

Exemple de elemente care ar putea fi luate in considerare la determinarea pragului de

semnficatie :

- profit înainte de impozitare;

74

http://business.contzilla.ro/



- total venituri;

- profit brut şi total cheltuieli;

- total capitaluri proprii sau valoarea activelor nete.

Pragul de semnificatie se determina ca procent dintr-un astfel de element. Aceasta implica

dinnou apelul la raţionamentul profesional.

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

Principiul continuităţii activităţii care presupune că unitatea patrimonială îşi va continua în mod

normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în starea de lichidare sau de reducere

sensibilă a activităţii. Astfel, situaţiile financiare trebuie să fie întocmite pe o bază diferită de

evaluare

Auditorul va lua în calcul riscul de nerespectare a principiului continuităţii

activităţiidin situaţiile financiare printr-o serie de:

-calcule financiare - scadenţe fără mijloace de rambursare, împrumuturi realizate pe termen

scurt pentru finanţarea activelor financiare pe termen lung, datoria netă sau situaţia datoriei

nete curente.

-indicii de exploatare15 – pierderea unor clienţi importanţi, lipsa concurenţei furnizorilor sau

lipsa furnizorilor importanţi, diferenţiaţi în ceea ce priveşte remunerarea factorului forţă de

muncă sau acţiuni în justiţie care pot conduce la hotărâri judecătoreşti ce nu pot fi onorate.

Aceste riscuri pot fi diminuate dacă planul conducerii are surse alternative de procurare a

lichidităţilor prin venituri extraordinare sau obţinerea de capital pentru acoperirea datoriilor.

Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:

a. A fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii, dar există o incertitudine

semnificativă. În acest caz, se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele

75

susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, auditorul va emite o

opinie fără rezerve, dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, va emite o opinie

cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

b. Situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii, dar, în

raţionamentul său profesional, auditorul reţine că întreprinderea nu va fi în măsură să continue

activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;

c. Conducerea întreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de

o manieră complexă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o

rezervă în raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.

3.

4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestoraşi a trecerii lor la rezultatul

exerciţiului la care se referă. „Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt

recunoscute atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său

este încasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiile

financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare care respectă acest principiu oferă

informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări,

dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare“

Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agentului

economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şi decontate asupra rezultatului

exerciţiului la care se refera

Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul

respectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:

- continuitatea activităţii de exploatare;

- contabilitatea de angajamente.

76

Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii

financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar

dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;

- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări

între active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;

- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului

precedent;

- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a

credibilităţii componentelor sale şi a soldului său;

- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar

cantitativ şi valoric, după caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi

valorile de inventar furnizate de întreprindere, apreciind credibilitatea lor.

5.

3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.

Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative

a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont

b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au

aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi

nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului.

Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu

beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite “supraevaluarea de activ si a

veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de

deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului

financiar curent sau anterior”

In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute

prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase,

durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in

garantie.

77

In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau

supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea

deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific diagnosticului

financiar. .??????

2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã a

întreprinderii.

Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de

întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate

in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate

utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului

prevalentei economicului asupra juridicului.

Prin valoare substanțială brută (VSB) se înțelege activul bilanțier reevaluat în ipoteza continuării

activității, plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora, minus

valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii nu sunt folosite din

diverse cauze (închiriate etc.).

Valoarea substanțială brută redusă (VSBr) este valoarea substanțială brută din care s-au dedus

obligațiile nefinanciare

78

Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile

determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi

estimata la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta (VSN) VALOAREA

SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii )+ Active obtinute

prin inchiriere sau leasing- Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor- Costuri pentru

reparatii si cheltuieli de punere in functiune VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR)

=Valoarea substantiala bruta- Datorii nepurtatoare de dobanzi- Avantaje care depasesc

conditiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN) =Valoarea substantiala

bruta- Datorii totale.

In ce constă metoda remunerării valorii substanţiale brute?

R : Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale

intreprinderii angajate şi

organizate pentru a realiza obiectul său de activitate, fără a ţine cont de modul de finanţare a

acestora.

Evaluarea se face in 2 etape :

Evaluare economica

- evaluarea elemenetelor corporale

- evaluarea elementelor necorporale.

4. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea

întreprinderii?

Rata de actualizare şi valoarea întreprinderii sunt direct proporţionale. Rata de actualizare este

rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui

varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata

este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat,

in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele

79

din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii

capitalurilor care finanţează întreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);

- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;

- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;

- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor

degajate de întreprindere.

Elementele de calcul ptr a evalua o intrep prin rentabilitate sunt: b) capacitatea beneficiara,rata

de actualizare s

Valoare intreprinderii

Este valoarea unei afaceri luata in intregime. Conceptul implica evaluarea unei intreprinderi in

continuitate pentru care se poate imparti valoarea totala la partile constituente, dar niciuna din

aceste parti in schimb nu constituie valoare de piata. Valoarea intrep. = Capacitatea

beneficiara / Rata dobanzii Valoarea intrep. = [ Activ net corectat + ( Capacitatea beneficiara -

Activ net corectat ) * Rata dobanzii ] / Rata de actualizare

EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Raspunderea este:

- disciplinara: in functie de gravitatea faptei(art.123 ROF),sanctiunile sint:

- mustrare

- avertisment scris

- suspendarea dreptului de a profesa intre 3 luni si 1 an

- interzicerea dreptului de a profesa

- administrativa (contraventionala)

80

- civila: - garantata cu polita de asigurare a riscului profesional sau contrib.la fondul de

garantii

- - limitele raspunderii se stabilesc prin contracte de prestari servicii

- penala(infractionala)

- Art. 16. - (1) Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei,

disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.

(2) Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc

prin contractele de prestari de servicii incheiate in conditiile legii, in functie de uzantele

interne si internationale ale profesiei contabile.

Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor

autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an;

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat.

(2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin

regulamentul de organizare si functionare.

-

2. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:

comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Finantelor sau

fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului:

absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la

Conferinta Nationala;

81

c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili;

d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala

reglementate prin normele emise de Corp;

prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul

sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care

il incheie: expert contabil sau contabil autorizat:

nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;

nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la

plata cotizatiei prevazuta in prezentul regulament:

h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala de care apartine, fisa

pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba

presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz;

i) incălcarea urmatoarelor dispoziţii :

- efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru

agentii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestia sunt in

raporturi contractuale sau se afla in concurenta.

- efectuarea de lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la

gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.

j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind

activitatea profesionala:

k) nedepunerea declaratiilor sau declaratii neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii.

1) inscrierea in rapoarte de expertiza contabila sau a l t e lucrari efectuate

pentru tert i de aprec ier i la adresa a l tor membri a i Corpului fara

consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati.

La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea abaterii si

consecintele acesteia.

) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor

sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale

Corpului;

82

b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa

Naţională;

c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili

şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;

d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate

prin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui

contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil

sau contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;

g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei

prevăzută în prezentul regulament;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit la filiala de care aparţine, fişa

pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă

preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;

i) încălcarea dispoziţiilor pct.98;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind

activitatea profesională;

k) declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de

consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi

urmările acesteia, precum şi de persoana celui în cauză.

3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea

expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele:

- independenta expertului contabil

- competenta expertului contabil

83

- calitatea expertului contabil

- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil

Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi

prin următoarele acte de comportament:

I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să

refere mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză

contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente

justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul

(întrebarea) ce i-a fost fixată de organul în drept care a dispus expertiza contabilă

judiciară.

II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză

justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză

contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar.

Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus

expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.

III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară

trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara

procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o

lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu

confirmare de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările

expertizei contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu

inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală

sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de

expertul contabil, în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să

rămână confidenţiale.

Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobândite ca

urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei

84

terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului în care exista un drept sau o obligatie

legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în

cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al

profesionistului contabil sau al unor terte parti.

Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care îl detine în cadrul economiei,

expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionisti contabili, este un considerat "un

confident în societate".

Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie

sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a

luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , abtinându-se de la divulgarea lor

catre terti, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau daca are

obligatia legala sau profesionala în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la

recomandarea partilor este obligat :

- Sa nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie sa se refere în lucrarea sa numai la acele

evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au

o legatura cauzala cu obiectivele (întrebarile) care au fost formulate de organele în drept, care a

dispus expertiza contabila.

- Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a

concluziilor sale direct partilor implicate în actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna

raportul sau la organul în drept care a dispus expertiza contabila, de unde cei interesati îl pot

consulta în conditiile legii.

- Sa se abtina de la contactarea partilor implicate în actul justitiar, în afara procedurilor

prevazute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului,

aceasta nu poate fi facuta decât dupa citarea partilor cu confirmare de primire, indicând-se

zilele si orele când încep si se continua lucrarile expertizei contabile. În cauzele de natura

penala expertul contabil poate lua legatura cu învinuitii sau inculpatii numai cu încuviintarea

organului de cercetare penala sau judecatoreasca, în conditiile stabilite de acestia. Informatiile

si explicatiile primite de expertul contabil în contactele sale cu partile implicate în actul justitiar

trebuie sa ramâna confidentiale.

85

Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la

cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele

ce se subordoneaza secretului profesional au o arie de întindere larga, ce include nu doar

informatiile privind clientii, ci si pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu

trebuie sa dezminta sau sa confirme faptele care îl privesc pe clientul sau, chiar daca acestea

sunt cunoscute de public. Pastrarea secretului profesional este caracteristica esentiala a

profesiilor exercitate în mod independent, organizate si responsabile , expertul contabil

aflându-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii societatii. Deosebirea este ca,

utilizatorii informatiilor rezultate în urma serviciilor contabile si asociate acestora sunt mult mai

numerosi , iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate în gestiunea portofoliului de

servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat nici unui

utilizator - chiar organ de ancheta fiind, sau de cercetare - decât în cazurile prevazute în mod

expres de lege si la solicitare în mod oficial.

STUDII DE FEZABILITATE

1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei

intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si

planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade

viitoare determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si

externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta

firma).

Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori

si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si

rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.

86

Un plan de afaceri se bazează pe următoarele trei elemente:

- un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi asumă conştient anumite riscuri şi care vrea să

obţină un anumit profit;

- mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere)

- un mediu în care se desfăşoară aceste activitatăţi (mediul de afaceri)

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii, piața-ținta,

avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum şi resursele şi aptitudinile

de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenție

produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare şi alte detalii

operaționale.

Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a începe şi

derula o afacere, care necesită resurse materiale, financiare şi umane. Prin intermediul său este

valorificată experiența şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai

adecvate metode de estimare şi aproximare.

Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operațiuni. Pentru întocmirea sa e

necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:

1) culegerea informațiilor necesare (prețuri, concurenți, furnizori, date tehnice, juridice,

etc.);

2) planificarea efectivă a activităților respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea

căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a

rezultatului etapei anterioare).

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;

O afacere, indiferent de tipul ei, trebuie să se bazeze pe o strategie, să aibă o planificare

strictă a acţiunilor, în termeni de resurse financiare, ofertă, obiective etc. Planul de afaceri

87

reprezintă sinteza principalelor date ale business-ului, incluzând ideea de afacere, proiectul

dezvoltării acesteia şi calculele aferente.

Pentru ca un plan de afaceri să-şi atingă scopul, el trebuie să ţina cont de:

profilul individual de business;

mediul economic în care se va desfăşura afacerea;

obiectivele propuse în derularea afacerii;

scopul pentru care a fost conceput (prezentarea firmei, atragerea de parteneri sau

finanţatori pentru un business deja existent sau lansarea unei afaceri noi).

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina parcursul unei întreprinderi

într-o anumită perioadă de timp. El stabileşte misiunea, obiectivele, strategia şi planurile de

acţiune pentru derularea unei activităţi specifice pe parcursul unei perioade viitoare

determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor) cât şi

externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o

altă firmă).

Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, potenţialii

finanţatori şi investitori. El este de folos şi pentru a explica angajaţilor sensul tuturor

atribuţiilor stabilite, şi rolul pe care aceştia îl au în cadrul firmei.

3. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.

-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor

masini,utilaje,mijloace de transport

- investitia umana – pentru formarea calificarea,specializarea personalului

- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)

- investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la alte societati

88

- investitii comerciale –pentru publicitate si reclama

investiţiile sunt definite ca fiind cheltuieli sau plasamente de

sume băneşti în diferite domenii de activitate, economice şi extraeconomice; prin

activităţile investiţionale are loc transformarea unei părţi a lichidităţilor actuale

în active reale sau financiare cu scopul de a obţine anumite efecte economice sau

extraeconomice într-o perioadă viitoare.

a) După obiectul investiţiei, în economia de piaţă se evidenţiază două mari

categorii de investiţii:

investiţii reale: sunt legate de imobilizările de fonduri pe durate

reletiv mari, cuprinzând cheltuieli pentru crearea de active reale

(construcţii, utilaje, echipamente) care servesc mai multe procese de

producţie sau sunt destinate realizării de servicii productive sau

neproductive;

investiţii financiare (sau plasamente financiare) sunt legate de

finanţarea directă sau indirectă a unor activităţi şi se materializează

într-o serie de hârtii de valoare sau alte tipuri de produse specifice

pieţei financiare.

La nivelul macroeconomic, cele două categorii de investiţii sunt expresia

pieţelor pe care activează:

piaţa reală, care surprinde legătura dintre cererea şi oferta de

bunuri concrete şi factorii productivi;

piaţa financiară, care se suprapune peste fluxurile reale de

bunuri şi valori. În cadrul acesteia se confruntă cererea şi oferta

titlurilor de proprietate asupra acestor bunuri.

La nivel microeconomic, aceste categorii de investiţii reflectă fluxurile reale şi

financiare existente într-o entitate economică care se îmbină şi se întrepătrund,

89

trecând dintr-o categorie în alta în funcţie de evoluţia impusă în mecanismul pieţei

reale (pieţei bunurilor şi serviciilor, pieţei muncii) şi a pieţei de capital (piaţa

financiară).

Investiţia reprezintă un proces de alocare pe termen lung sau/şi mediu a capitalului, în

vederea formării, refacerii şi dezvoltării activelor corporale şi necorporale ale societăţii

comerciale, precum şi pentru formarea portofoliului de imobilizări financiare

1. Politica economică generală a societăţii comerciale:

Investiţiile interne

Investiţiile externe

2.Natura substanţializării procesului de investire a capitalului

Investitii tehnice

-investitii noi

-investitii pentru refacerea elementelor de mijloace fixe

-investitii pentru dezvoltare

-investitii pentru modernizare

Investitii in capital uman

Investitii sociale

Investitii financiare

Investitii comerciale

4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiție de demarare?

Strategiile investiţionale trebuie să asigure răspunsuri la cel puţin patru

întrebări de bază:

1. Ce urmează să se facă? (scopul)

2. Care sunt resursele? (cu ce se va face?)

3. Care sunt modalităţile de realizare a scopului?

4. Cum se vor evalua realizările preconizate?

Răspunsurile la aceste întrebări vor stabili gradul de realism şi de eficienţă

90

economică a strategiei investiţionale

Răspunsul la această întrebare constă în stabilirea resurselor umane,

materiale şi financiare.

În acest cadru, firma întâmpină reale dificultăţi. Autoritatea şi libertatea

firmei în domeniul investiţiilor, în procurarea resurselor, în atragerea capitalurilor,

în stabilirea şi negocierea preţurilor, în domeniul politicii salariale, în relaţiile cu

furnizorii, clienţii, acţionarii, băncile, generează probleme factorilor de decizie.

Importanţa crucială pentru dezvoltarea firmei este reprezentată de decizia de

finanţare.

În primul rând, firma trebuie să dispună de lichidităţi pentru a face faţă

angajamentelor asumate, adică de a onora datoriile cu scadenţă în viitorul apropiat,

asigurându-se astfel echilibrul financiar

pe termen scurt.

În al doilea rând, problema lansării în investiţii de orice fel, care să conducă

la creşterea potenţialului firmei, presupune finanţarea dezvoltării pe termen mediu

şi lung. În aceste condiţii, costul mijloacelor de finanţare este în raport cu

rezultatele aşteptate din operaţiunile în care sunt angajate. Remunerarea

capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijându-se folosirea pentru dezvoltare a

rezultatelor obţinute, ceea ce duce la diminuarea investiţiilor. Dar remunerarea

capitalurilor în viitor poate fi asigurată tocmai de realizarea investiţiei.

Decizia de investire a unui agent economic, respectiv de a plasa capitaluri

într-o anumită operaţiune este rezultatul corelării strânse dintre costul capitalului

utilizat, propriu sau împrumutat şi rentabilitatea scontată.

Costul capitalului este, în ultimă instanţă, rentabilitatea minimă impusă de

finanţatori (acţionari, bănci, etc.) pentru finanţarea oricărui proiect.

Costul capitalului utilizat îl reprezintă preţul pe care agentul economic

trebuie să-l plătească pentru a se “aproviziona” cu capitaluri. În acest fel costul

17

capitalului constituie legătura directă dintre rentabilitatea investiţiei şi

91

rentabilitatea solicitată de finanţatori.

Putem deci aplica următorul raţionament:

toate proiectele de investiţii a căror rentabilitate este mai mare sau

egală cu costul capitalului pot fi acceptate;

toate proiectele de investiţii a căror rentabilitate este mai mică decât

costul capitalului trebuie respinse.

3. Cum se va face?

Această problemă vizează soluţionarea aspectelor de natură tehnică,

tehnologică şi constructivă. Presupune stabilirea în funcţie de dimensiunea

capacităţilor de producţie, felul şi cantitatea de materii prime şi materiale necesare

desfăşurării viitorului proces de producţie.

Proiectarea construcţiilor trebuie să vizeze acele soluţii constructive care

limitează acele materiale mari consumatoare de energie.

Totodată, selectarea soluţiilor tehnice şi tehnologice va avea în vedere

utilajele şi echipamentele care permit adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie,

susceptibile să asigure consumuri reduse de materii prime şi materiale, realizarea

unor produse de calitate superioară, competitive pe orice piaţă şi care să faciliteze

o relaţie normală cu mediul înconjurător.

La baza stabilirii acestor soluţii trebuie să se situeze principiul eficienţei

economice şi al pluralităţii variantelor.

O importanţă deosebită în această etapă este determinată de alegerea

amplasamentului viitorului obiectiv investiţional, proces complex, cu implicaţii

directe asupra eficienţei economice dar şi cu importante valenţe sociale, ecologice,

etc. Criteriile de alegere a amplasamentului optim cuprind criteriile economice,

tehnologice, sociale, strategice şi naturale.

4. Evaluarea strategiei investiţionale

Această operaţiune trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori care

surprind relaţia efecte şi eforturi.

Sistemul de indicatori nu pune accentul pe indicatorii de volum (profit,

92

venituri, încasări valutare, cheltuieli de producţie) deoarece pot exista variante de

investiţii la care efectul economic să fie mai mare dar consumul de resurse să fie

supradimensionat conducând la o eficienţă economică mai scăzută.

Tehnica actualizării, cu alte cuvinte influenţa factorului timp trebuie

obligatoriu folosită la calculul indicatorilor de eficienţă. Astfel momentul obţinerii

efectelor din punct de vedere al eficienţei economice reflectă preocuparea oricărui

investitor de a “fructifica” pe o perioadă cât mai mare de timp o anumită sumă de

18

bani, care conduce în final la un profit total, mai precis la un capital acumulat mai

mare.

Elementele de incertitudine incluse în orice proiect de investiţii presupun ca

evaluarea eficienţei economice să fie însoţită de un studiu al sensibilităţii

proiectului la unele influenţe nefavorabile care pot afecta procesul investiţional şi

de producţie: prelungirea duratei de execuţie a obiectivului, creşterea costului

materiilor prime, scăderea cererii la produsele finite, etc.

Evaluarea cât mai precisă a eforturilor investiţionale presupune însumarea

acestora, atât pe perioada realizării investiţiei cât şi pe cea a funcţionării viitorului

obiectiv.

93

Date post:	31-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	anonimus24
View:	630 times
Download:	4 times

varianta 3

Documents