Facultatea de Medicin Veterinar

Controlul i expertiza produselor alimentare

PROIECT LA DISCIPLINA

UTILAJE N INDUSTRIA ALIMENTAR

Coordonator :

ef lucr. Dr. LETIIA PURDOIU

Student:

RALUCA GEORGIANA TARLUNGEANU

GRUPA: 4301

UTILAJE FOLOSITE IN TEHNOLOGIA DE OBINERE A BERII

Coordonator :

ef lucr. Dr. LETIIA PURDOIU

Student:

RALUCA GEORGIANA TARLUNGEANU

GRUPA: 4301

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. PREZENTAREA OPERAIILOR DE OBINERE A BERII

1.1. Analiza operatiilor

1.2. Clasificarea operaiilor

Capitolul II. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE

2.1. Scheme de

Capitolul III. ANALIZA UTILAJELOR FOLOSITE PENTRU PRELUCRAREA BERII

3.1. Clasificare ....

3.2. Clasificare maini pentru...

3.3. Descrierea utilajelor ....

3.4. Descrierea utilajelor

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Industria alimentarinclude o totalitate de ramuriindustrialeaxate peproducia/fabricaiadealimentesub diferite forme, fie finite sau semi-fabricate, precum i a produselor dintutun, aspunuriloridetergeni. Industria alimentar ca complexitate este strns legat de agriculturca furnizor dematerii primei, de asemenea, cucomerul. O parte a industriei alimentare tinde spre zonele cu materie prim, pe de alt parte ceallalt n zonele deconsum

Productia de bere in tara noastra dateaza din secolul al 14-lea. Astazi consumatorul are prilejul sa aleaga tipul de bere pe care il doreste, in functie de calitatea acesteia ceea ce conduce la o stimulare a producatorilor de bere in diversificarea sortimentelor si in mentinerea calitatii berii la cele mai importante exigente.

Berea este o bautura consumata in primul rand pentru efectele ei hedonice pe care le ofera consumatorului, apoi pentru efectul euforizant, pentru valoarea ei nutritiva sau sanogenetica. Berea, mai mult ca celelalte bauturi alcoolice pot contribui in mod semnificativ la consumarea unui spectru larg de micronutrienti si la energia dietetica (energia obtinuta prin alimentatie). Datorita materie prime si procesului de fermentatie, bere este bogata in vitamine, majoritatea din grupul B.

Trebuie acordata mai multa atentie acidului folic ( folatul ) care este una dintre vitaminele pe care destul de greu le putem obtine prin alimentatie ceea ce este regretabil deoarece aceasta poate avea un caracter de protectie impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului, berea fiind relativ bogata in vitamina B9 si poate fi in acest sens o sursa alimentara utila.

Avand in vedere si efectele de stimulare a secretiilor gastrice si intestinale, actiunea de crestere a diurezei si rehidratare a organismului in sezonul cald, precum si alte efecte benefice, este explicabil de ce productia de bere si cererea de bere, in special in sezonul cald, au capatat o tendinta semnificativa de crestere.

Consumata in cantitate mica ( 500 ml/ zi ) berea , pe langa vitamine constituie si o sursa importanta de : glucide, substante proteice, saruri minerale, substante polifenolice acizi organici etc.

Berea contine multi antioxidanti naturali si vitamine care pot preveni infarctul miocardic si au capacitatea de a reda sanatatea muschilor.Aceasta reprezinta unul dintre alimentele care iti dau foarte multa energie. Prezenta respectivei calitati nu inseamna insa ca persoanele carora le place berea o pot consuma in exces.Continutul de apa al bauturii este de 93%, iar cercetatorii spanioli afirma ca ne poate hidrata mai bine decat apa atunci cand suntem expusi razelelor soarelui.

Berea neagra, cea mai indicata

Expertii sustin ca berea neagra este cea mai indicata pentru consum datorita cantitatii mari de antioxidanti. Astfel de substante ajuta la refacerea celulelor afectate din corp. Conform unui studiu recent, publicat in revista "Journal of the Science of Food and Agriculture", berea neagra are un continut mai mare de fier decat cea blonda.Celulele din organismul uman au nevoie de fier inclusiv pentru a transporta oxigenul de la plamani in tot corpul. O alta alegere buna este berea produsa in cantitati limitate, care nu este destinata comercializarii la scara larga..Aceasta se poate gasi chiar in unele localuri sau la festivalurile de profil. O asemenea bautura contine mai mult hamei, care este bogat in polifenoli, substante care scad colesterolul, lupta impotriva cancerului si omoara virusurile.

Berea conine toat gama de aminoacizi eseniali, substane minerale cum ar fi fosfor, iod, magneziu i potasiu, fiind de asemenea bogat n calciu. n acest sens, un studiu al cercettorilor de la Universitatea Tufts din Statele Unite, efectuat n 2009, a relevat faptul c un consum moderat de bere protejeaz densitatea mineral a oaselor.

Pentru a obine cele mai mari beneficii pentru sntate, cercettorii recomand consumul de bere nepasteurizat, deoarece pasteurizarea reduce valoarea nutriional prin nlturarea componentelor "vii". Cel mai bun tip de bere este cel nefiltrat, deoarece filtrarea elimin drojdia, bogat n vitamina B.

Dac o doz de cola conine apte lingurie de zahr, iar o cantitate comparabil de suc de portocale, ase lingurie, un pahar de 250 de mililitri de bere conine doar o linguri de zahr. n plus, berea reprezint 93% ap, avnd astfel proprieti hidratante.

Avnd n vedere coninutul redus de zaharuri al acestei buturi, consumul moderat previne diabetul. Un studiu din 2010, efectuat pe un grup de 38.000 de brbai din Statele Unite, a stabilit c persoanele care au consumat un pahar sau dou de bere pe zi, timp de patru ani, au nregistrat o scdere a riscului de diabet de tip 2 cu pn la 25%.

Dei berea este asociat de obicei cu pierderile de memorie, dac este consumat n exces, cercettorii britanici indic faptul c aceast butur ar putea preveni maladia Alzheimer. Aceast maladie, asociat cu nivelurile crescute de aluminiu din organism, ar putea fi prevenit printr-un consum moderat de bere, bogat n siliciu organic, care reduce cantitatea de aluminiu din corp. Potrivit unui studiu din 2008, publicat n revista Food And Chemical Toxicology, siliciul a redus absorbia de aluminiu din tractul digestiv i a ncetinit acumularea acestui metal n organism i esutul cerebral. Berea ar trebui ns consumat cu moderaie - deoarece persoanele care au consumat peste un litru de bere pe zi s-au confruntat cu pierderi de memorie.

Hameiul din care se fabric berea este bogat n silicai, care confer strlucire, cresc volumul i ntresc firele de pr de la rdcin. Pentru a prepara un balsam din bere pentru pr, experii recomand s se fiarb n prealabil, pentru evaporarea alcoolului, apoi s se amestece lichidul rezultat, dup rcire, cu ulei extravirgin de cocos.

Cercettorii au descoperit c fitoestrogenii din hamei - compuii asemntori cu estrogenul, din anumite plante, printre care i leguminoasele - contribuie la reducerea bufeurilor i altor simptome specifice menopauzei. De asemenea, berea are proprieti afrodisiace i relaxante, datorit coninutului de hamei, ceea ce favorizeaz creterea libidoului.

Pierderea de mas osoas dup menopauz este adesea combtut cu ajutorul terapiei hormonale de substituie, prin administrarea de preparate hormonale sintetice care s nlocuiasc estrogenul. Dar aceste preparate hormonale pot avea efecte adverse, astfel nct nu ntotdeauna medicii le recomand i pacientele le accept. Berea consumat cu moderaie pare s aib i ea un efect protector, suplinind ntructva funcia estrogenilor.

Capitolul I. PREZENTAREA OPERAIILOR DE OBTINERE A BERII

1.1Analiza operatiilor

MCINAREA=operaia de sfrmare a boabelor

FACTORII CARE INFLUENEAZA COMPOZIIA MCINIULUI:

Calitate mal: Utilaje de filtrare:

mal bine solubilizat filtrul de plmad

mcini mai grosier mcini mai fin

ce formeaz stratul filtrant cazanul de filtrare filtrant

mal slab solubilizat (sticlos)

se macina mai mult,

iar nveliul nu mai formeaz

un strat filtrant

Procedeul de brasaj prin decocie

utilizeaz un mcini mai fin

Utilaje

Denumire utilaj

Pri componente

Moar de mcinare cu o pereche de valuri

1) val fix

2) val mobil

3) sistem de reglare a paralelismului

4) rifluri

Moar de mcinare umed

1) conduct de ap

2) cazan de nmuiere

3) dozator

4) valuri

5) pomp

6) regulator automat de ap

7) duze de splare cu ap

Deservirea morii pentru mcinarea uscat cuprinde urmtoarele faze:

I Pregtire utilaj

1.Reglare distan dintre valuri

II Alimentare

1.Pornirea valurilor

2.Introducerea malului in buncrul de alimentare i reglarea debitului.

III Supravegherea funcionrii

1.Luarea unei probe de mal pentru aprecierea gradului de mcinare

2.Reglarea distanei dac se cere

3.Supravegherea evacurii mciniului

IV Oprirea utilajului

1.Oprirea alimentrii cu mal

2.Oprirea valurilor

(I Alimentarea i nmuierea malului1) cuplarea morii la tabloul de comand2) pomparea apei reci sau calde (30-40C)3) alimentare cu mal4) pornirea pompei de recirculare5) oprirea pompei dup 20 min6) evacuarea apei n cazanul de plmdireII Mcinarea1) pornirea valurilor,a dozatorului i a pompei de mcini2) supravegherea mcinrii2III Splarea1) pomparea apei i cltirea cazanului de nmuiere2) splarea valurilor3) pomparea apei n cazanul de plmdireIV Oprirea morii1) oprirea dozatorului i a valurilor2) oprirea pompelor3) decuplarea de la tabloul de comand)Deservirea morii pentru mcinare umed

Plamadirea si zaharificarea plamezii (brasajul)

Utilaj - Cazan clasic de plmdire cu serpentine de nclzirePrin aceasta operatie se urmareste trcerea substantelor insolubile ale maltului si a cerealelor nemaltificate in forma solubila cu ajutorul apei si a enzimelor din malt, care transforma substantele macromoleculare in produse cu masa moleculara mica si medie care alcatuiesc extractul mustului de bere.Principalul proces de solubilizare enzimatica, care are loc in decursul plamadirii, este cel al dezagregarii amidonului. In afara de aceasta au loc descompunerii ale proteinelor, a hemicelulozelor si a unor fosfati.Plamadirea si zaharificarea plamezii se realizeaza in cazane speciale de plamadire si zaharificare.Procesul de plamadire-zaharificare incepe cu operatia de amestecare a macinisului cu apa de plamadire, aceasta operatie purtand denumirea de plamadire.

Deservirea cazanului de plmdire-zaharificare

Fazele deservirii

I Alimentarea:

1 - pornirea de la tabloul de comand

2 - cu ap

3 - cu mcini cu ajutorul clapetei

4 - pornirea agitatorului

II Supravegherea cazanului:

1 - programarea diagramei de brasaj

2 - pomparea plmezii n cazanul de zaharificare

3 - pornirea agitatorului

4 - verificarea temperaturii

5 - controlul zaharificrii

6.oprirea agitatorului la sfritul zaharificrii

III Golirea cazanului i igienizarea

1-pornirea pompei

2-urmrirea evacurii plmezii

3.cltirea cazanului

4.oprirea pompei

Bucureti

2015 11