URBACT II: Set de instrumente pentru grupurile locale de sprijin, iunie 2013

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢIIIMPLICAREA PĂRŢILOR

INTERESATE

VALORIFICAREA INFORMAŢIILOR DOBÂNDITE

ÎN URMA SCHIMBULUI DE EXPERIENŢĂ

TRANSNAŢIONAL

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

PARTICIPATIVE

COLABORAREA CU PĂRŢILE INTERESATE

URBACT II Set de instrumente

pentru Grupurile Locale de Sprijin

Iunie 2013

1

Publicat de URBACT5, Rue Pleyel, 93283 Saint-Denis, Franţa Tel. +33 1 49 17 46 08Fax: +33 1 49 17 45 55 [email protected] www.urbact.eu

Director editorial: Melody HoukAutori: Eddy Adams, Raffaele Barbato, Melody Houk, Sally Kneeshaw, Simina LazărDesign: Martyn AllenTipărit la: Bialec, Nancy (Franţa)

2013 © URBACT Toate drepturile rezervate.

Mulţumiri: Daniel Garnier, Jenny Koutsomarkou, Alberto Merolla, Alison Partridge, Peter Ramsden şiWillem Van Winden

Ilustraţii foto: András Ekés şi Sally Kneeshaw

3

URBACT II Set de instrumente


Iunie 2013

URBACT II Set de instrumente pentru Grupurile Locale de Sprijin

CUPRINS

Cuprins 4

PREFAŢĂ 6Introducere pentru Programul URBACT 8

Partea 1Grupurile Locale de Sprijin URBACT şi planificarea acţiunilor participative

1.1 Grupurile Locale de Sprijin şi Planurile Locale de Acţiune 14

1.2 Implicarea actorilor locali interesaţi 22

1.3 Colaborarea cu părţile interesate din Grupul dumneavoastră Local de Sprijin 30

1.4 Planificarea acţiunilor 40

1.5 Valorificarea informaţiilor dobândite în urma schimbului de experienţă transnaţional 52

1.6 Dezvoltarea capacităţii 58

4

5


Partea 2Instrumente şi referinţe utile

2.1 Modelul ciclic de planificare 622.2 Analiza părţilor interesate 642.3 Matricea importanţei/influenţei

părţilor interesate 662.4 Instrumentul de autoevaluare

a performanţei Grupului Local de Sprijin 682.5 Arborele problemelor 702.6 Tabelul acţiunilor 722.7 Instrumentul de autoevaluare pentru

Planul Local de Acţiune 762.8 Referinţe utile 78

1

PREFAŢĂ

URBACT înseamnă oraşe şi oameni. Misiunea noastră este aceea de a pro-mova dezvoltarea durabilă a oraşelor,iar un element cheie al acestei misiuniîl constituie stimularea aptitudinilorpărţilor interesate în întreaga UniuneEuropeană. Prin consolidarea capaci-tăţilor noastre, putem crea oraşe eu-ropene mai puternice, mai atrăgătoareşi mai curate.Activitatea URBACT se axează pe două abor-dări principale: dezvoltarea urbană integratăşi planificarea acţiunilor participative. Acesteprocese dinamice au beneficiat de sprijinulComisiei Europene încă din 1990, prin pro-grame precum URBAN I şi II, URBACT I şiCarta de la Leipzig. Se bazează pe o abordare holistică ce ia în calcul dimensiunile fizice,economice şi sociale ale dezvoltării urbane,dintr-o perspectivă durabilă. Abordarea parti-cipativă - dezvoltarea de parteneriate puter-nice între autorităţile publice, sectorul privatşi societatea civilă (incluzând cetăţenii şi locui-torii) - este recunoscută ca fiind piatra de te-melie a politicilor eficiente de dezvoltareurbană.

Grupurile Locale de Sprijin URBACT (ULSG)transpun aceste principii în procese locale di-namice care vizează stimularea relaţiilor de co-proprietate asupra procesului de planificareurbană şi consolidarea capacităţilor factorilorlocali.

Setul de instrumente se adresează părţilor in-teresate implicate în reţelele URBACT şi carejoacă un rol activ în ducerea la bun sfârşit aacestei sarcini dificile de elaborare şi aplicare aunor politici participative. Instrumentelor exis-tente li s-a adăugat experienţa reţelelor ante-rioare pentru a ajuta oraşele partenere săorganizeze în mod eficient Grupuri Locale deSprijin URBACT (ULSG) şi să dezvolte PlanuriLocale de Acţiune (LAP). Pe lângă ProgramulNaţional de Pregătire, Universitatea de vară şisesiunile de pregătire pentru reprezentanţiialeşi, reprezintă un element cheie al ansamblu-lui nostru de resurse necesare sprijinirii comu-nităţii URBACT din oraşe.

„Mai presus de toate, trebuie să renunţăm la obiceiul de a percepe oraşele prin clădirile lor şi să nu uităm că adevăratul oraş este alcătuit din fiinţe, nu din beton.”Edward Glaeser1

1. Glaeser Edward, Triumful oraşului, Pan Books 2011, pagina 15

6


7

În următoarele capitole vă prezentăm informaţiile şi instrumentele care şi-au doveditutilitatea în aducerea laolaltă a părţilor intere-sate din oraşe şi în facilitarea colaborării pentruanalizarea problemelor urbane şi găsirea unorsoluţii în comun. Setul de instrumente se do-reşte a fi o sursă de inspiraţie şi de orientare,fără a avea un caracter obligatoriu sau restric-tiv. Înţelegem că în Europa există multe me-tode de lucru şi o mare diversitate de abordăriprivind participarea. Grupurile locale se con-fruntă cu probleme diferite, astfel că instru-mentele şi metodele de lucru trebuie adaptateîn funcţie de condiţiile specifice.

Secretariatul URBACT apreciază părerile dum-neavoastră cu privire la setul de instrumente,iar noile idei şi exemple de colaborare sunt im-portante pentru evoluţia continuă a ULSG şiconstituie o sursă de inspiraţie pentru factorii decizionali din oraşe. Le urăm succestuturor părţilor interesate de URBACT în efor-turile depuse pentru crearea unor oraşe dura-bile şi pline de viaţă.

Secretariatul URBACT


Introducere la

Programul URBACT

Continuare a programului URBACT I(2002-2006), URBACT II (2007-2013)este programul european de schimbde experienţă şi învăţare care promo-vează dezvoltarea urbană durabilă şiintegrată în conformitate cu obiecti-vele strategiei Europa 2020.

Finanţat în comun de Comisia Europeană,28 de state membre şi 2 state partenere(Norvegia şi Elveţia), URBACT le oferăoraşelor europene posibilitatea de a colabora şi de a dezvolta soluţii durabile şieficiente pentru depăşirea principalelorprobleme urbane.

8


Mai precis, URBACT vizează stimularea dez-voltării urbane integrate şi durabile prin:

• Facilitarea schimbului de experienţă şi adobândirii de cunoştinţe pentru decidențiipolitici, persoanele din conducere şispecialişti la nivel de oraş;

• Difuzarea informaţiilor despre bunele practici şi a învăţămintelor dobândite înurma schimburilor de experienţă şi asigurarea transmiterii cunoştinţelor

• Sprijinirea factorilor decizionali şi a specialiştilor din oraşe (inclusiv a coordonatorilor programelor operaţionale)pentru stabilirea şi implementarea planuri-lor de acţiune pentru o dezvoltare urbanădurabilă.

Programul va atinge aceste obiective prinînfiinţarea unor Reţele tematice pe diverseteme urbanistice. Fiecare reţea este apro-bată în urma unor Cereri pentru proiecte şieste formată din 8-10 parteneri din cel puţin3 state membre sau partenere diferite. Par-tenerii pot fi oraşe, autorităţi regionale, au-torităţi naţionale sau universităţi şi centre decercetare. Fiecare reţea are un Partenerprincipal şi un Expert principal.

9


10

Aspecte esenţiale ale programului URBACT II(actualizate în iunie 2013)

• 3 cereri pentru proiecte

• 45 de reţele tematice

• 7 grupuri de lucru

Parteneri de proiect:

• 445 de oraşe partenere

• 27 de organisme de drept public

• 14 autorităţi regionale

• 13 universităţi şi centre de cercetare

Reţelele tematice dispun de un buget de800.000 de euro

Temele URBACT II

Axa prioritară 1-Oraşele, promotoare alecreşterii economice şi ocupării forţei demuncă• Economia bazată pe inovaţie şi cunoaştere• Integrarea socială• Ocuparea forţei de muncă şi capitalul

uman• AntreprenoriatulAxa prioritară 2-Oraşe atrăgătoare şiunitare• Dezvoltarea integrată a zonelor

defavorizate şi a celor cu risc de a deveni defavorizate

• Integrarea activă• Dezvoltarea economiilor urbane prin

eficientizare energetică şi scăderea emisiilor de dioxid de carbon

• Îmbunătăţirea planificării urbane

Cerere pentru proiecte

Depunerea propunerilor de proiect, eva-luarea de către o comisie externă şi apro-barea de către Comitetul de monitorizareURBACT pentru a intra în Etapa de dezvol-tareEtapa de dezvoltare (6 luni)• Elaborarea proiectului• Finalizarea parteneriatelor• Realizarea studiilor preliminare• Înfiinţarea Grupurilor Locale de Sprijin• Elaborarea aplicaţiilor finale şi a

documentelor contractuale• Toate proiectele aprobate susţinute de

Secretariatul URBACT şi managerii Polilor tematici

Depunerea aplicaţiilor finale, evaluareade către o comisie externă şi aprobareade către Comitetul de monitorizare URBACT pentru a intra în Etapa de imple-mentareEtapa de implementare (27 de luni)• Schimb de experienţă şi activităţi de

formare transnaţionale• Grupuri Locale de Sprijin care funcţionează

la nivel local• Activităţi de dezvoltare a capacităţii• Crearea şi elaborarea Planurilor Locale

de Acţiune • Polii tematici coordonează valorificarea

rezultatelor proiectelor

Planificarea programului URBACT II

Cerere pentru proiecte

Depunerea propunerilor de proiecte etc.

Etapa de dezvoltare

Depunerea aplicaţiilor finale etc.

Etapa de implementare

q

q

q

q

11

Lead PartnersPartners

Partenerii URBACT II(începând din iunie 2013)


12

Grupurile Locale de Sprijin

URBACT şi planificarea

acţiunilor participative

13

PARTEA ÎNTÂI


1.1 Grupurile Locale de Sprijin

şi Planurile Locale de Acţiune

14

Ce este un Grup Local de Sprijin URBACT?Grupurile Locale de Sprijin URBACT (ULSG)reprezintă structura de bază a programuluiURBACT. Fiecare oraş partener din cadrulunei reţele URBACT are obligaţia de a înfi-inţa un ULSG în care să se reunească toatepărţile interesate relevante la nivel local,implicate în problema de politică pe careoraşul doreşte să o soluţioneze (ca deexemplu, şomajul în rândul tinerilor sau re-facerea zonelor defavorizate). Implicareaacestor părţi interesate are drept scop par-ticiparea la dezvoltarea şi implementareapoliticilor locale de dezvoltare urbană.

Grupurile Locale de Sprijin URBACT repre-zintă mijlocul de propagare prin care sedezvoltă abordările integrate şi participa-tive în politicile urbane. Prin colaborareapartenerilor la soluţionarea unei anumiteprobleme şi prin schimbul de experienţă lanivel transnaţional, Grupul Local de Sprijinasigură obţinerea unui rezultat mai precis şimai inovativ, reflectat în elaborarea încomun a unui Plan Local de Acţiune. Această experienţă măreşte şi capacitateaspecialiştilor şi părţilor interesate la nivellocal de a concepe şi furniza soluţii viabile

pentru problemele cu care se vor confruntaîn viitor.

Ce este un Plan Local de Acţiune?Un Plan Local de Acţiune (LAP- Local Ac-tion Plan) este un document strategic încare sunt abordate nevoile identificate,sunt analizate problemele şi oportunităţileşi sunt prezentate soluţii viabile şi pe ter-men lung. Toate oraşele partenere din ca-drul unei reţele URBACT sunt obligate săelaboreze un LAP, care poate fi redactatîntr-o multitudine de formate. Planul Localde Acţiune este în primul şi în primul rândun instrument real şi util cu ajutorul căruiaoraşul îşi poate rezolva o problemă localăşi/sau poate ameliora o situaţie locală. Încadrul URBACT, Planul Local de Acţiune re-prezintă rezultatul procesului participativ alGrupului Local de Sprijin URBACT. Conţineun plan de dezvoltare şi o schiţă detaliată(inclusiv desfăşurătorul şi informaţii desprefondurile disponibile) pentru ca oraşul săofere soluţii pentru problemele urbaneabordate în fiecare reţea URBACT.


15

Ce fac Grupurile Locale de Sprijin URBACT?Principalele obiective ale Grupurilor Localede Sprijin URBACT sunt utilizarea cadruluişi metodelor URBACT pentru a crea PlanuriLocale de Acţiune integrate pentru dezvol-tarea urbană durabilă şi pentru a spori ca-pacitatea părţilor locale interesate de adezvolta politici eficiente.

Printre activităţile Grupului Local de SprijinURBACT se numără:

• analizarea problemelor locale, căutareasoluţiilor şi, în final, elaborarea unui Plan Local de Acţiune în care sunt abordate aceste probleme

• integrarea cunoştinţelor dobândite în urma schimburilor de experienţă trans-naţionale (cunoştinţe practice, exemple de bune practici, evaluări colegiale etc. primite de la alte oraşe dinaceeaşi reţea şi din alte reţele) în procesul de elaborare a politicilor locale

• participarea la schimburile de experienţătransnaţionale şi la procesele de formaredesfăşurate la nivelul reţelei

• comunicarea rezultatelor la nivel local şi difuzarea cunoştinţelor dobândite în cadrul unei comunităţi lărgite

• participarea la programele de pregătireURBACT organizate la nivel naţional şieuropean prin programul URBACT,mărind astfel capacitatea părţilor localeinteresate


16

În diagrama de mai jos sunt prezentate înamănunt activităţile principale întreprinsede Grupurile Locale de Sprijin URBACTpe parcursul derulării proiectului.

IMPLICAREAPĂRŢILOR

INTERESATE

COLABORAREA CUPĂRŢILE INTERESATE

PLANIFICAREAACŢIUNILOR

PARTICIPATIVE

VALORIFICAREA INFORMAŢIILOR DO-BÂNDITE ÎN URMA

SCHIMBULUI DE EX-PERIENŢĂ TRANS-

NAŢIONAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII

• Ide

ntific

area

păr

ţilor

int

eres

ate p

rincip

ale• A

bord

area ş

i sele

ctarea

aces

tora

• Organi

zarea

părţilor

intere

sate

• Stabilirea stru

cturii grupului

• Sarcini manageriale

şi administrative

• Organizarea de şedinţe

• Asigurarea unei bune comunicări online• Difuzarea rezultatelor

• Evaluarea eficienţei

• Sarcini manageriale

şi administrative

• Stabilirea ariei de acoperireUt

ilizar

ea m

etod

olog

iei P

CM •

Asigu

rarea

durab

ilităţi

i •

Implicarea membrilor LSG •

Pregătirea datelor •corespunzătoare

Selectarea participanţilor relevanţi •

Organizarea participării •

Valorific

area c

unoştin

ţelor •

acumula

te la se

minare

Selectarea părţilor •

interesate principale

Participarea la sesiuni •

de pregătire

Împărtăşirea cunoştinţelor •

pentru fiecare temă abordată

l

la seminar


17

Fiecare reţea URBACT îşi defineşte propriitermeni de referinţă pentru Grupurile Lo-cale de Sprijin URBACT, adaptaţi situaţieipe care o abordează, cum ar fi utilizarea spaţiului public sau crearea locurilor demuncă. Aceşti termeni de referinţă suntaprobaţi la începutul etapei de implemen-tare şi definesc:

• principalele categorii de părţi interesatecare vor fi implicate în Grupurile Locale de Sprijin URBACT din cadrul reţelei,

• numărul mediu de şedinţe care se vor organiza la nivel local,

• modul în care membrii ULSG vor participa la activităţile transnaţionale,

• modul în care membrii ULSG vor împărtăşi la nivel local informaţiile dobândite în urma activităţilor transnaţionale,

• contribuţiile în cadrul reţelei aşteptate dela Grupul Local de Sprijin URBACT,

• cei mai importanţi membri care vor beneficia de programele de dezvoltare a capacităţii.

După ce sunt aprobaţi de către toţi parte-nerii, termenii de referinţă formează bazape care fiecare oraş partener îşi defineştepropriul plan de dezvoltare a GrupuluiLocal de Sprijin URBACT, precum şi struc-tura şi modul de funcţionare a grupului.

Care sunt persoanele implicate în Gru-purile Locale de Sprijin URBACT?

În Grupul Local de Sprijin URBACT din fie-care oraş sunt implicate diverse părţi inte-resate. Ca punct de pornire, oraşul trebuiesă identifice părţile care sunt interesate deproblemele de politică.

Dintre membrii grupului trebuie să facăparte reprezentanţi ai:

• Diverselor departamente din cadrul administraţiei locale,

• Organismelor alese responsabile pentrudiversele zone de politică aferente problemelor abordate,

• Beneficiarilor, cum ar fi tinerii, populaţia în vârstă, imigranţii, utilizatorii finali,cetăţenii etc.,

• Celui de-al treilea sector, ONG-urilor, întreprinderilor sociale, în special ai celorcare reprezintă interesele unor anumite grupuri sau prestează servicii publice,

• Diverselor structuri guvernamentale din zona de politică relevantă (împrejurimi, oraş, zonă metropolitană, regiune),

• Sectorului privat, comunităţii oamenilor de afaceri, angajaţilor, prestatorilor de servicii publice,

• Autorităţilor administrative ale programelor operaţionale (fie FEDR sau FSE).

În următoarele capitole sunt prezentate pelarg procesele de implicare şi lucrul cupărţile interesate dintr-un Grup Local deSprijin, precum şi modalităţile de stabilireşi analizare a componenţei grupului.


18

Ce se întâmplă dacă există deja unGrup Local sau un Plan Local?În unele oraşe implicate în reţelele URBACT, există deja un grup local şi o poli-tică locală cu privire la problema aleasă. Înastfel de cazuri, nu este necesară înfiinţarea unui al doilea grup sau a unuigrup suplimentar, dar partenerii pot analizacomponenţa existentă şi, dacă este nevoie,îi pot aduce modificări. Grupul Local deSprijin URBACT poate fi un subgrup al unuiforum existent sau o activitate URBACTpoate deveni un punct pe ordinea de zi agrupului respectiv.

Urmând acelaşi principiu, participarea la o reţea URBACT şi la schimburi de expe-rienţă transnaţionale poate fi utilă pentruanalizarea, evaluarea şi îmbunătăţirea pla-nurilor elaborate. Dacă există deja un plande acţiuni la nivel local, se prevede caoraşul să folosească experienţa colaborăriiîn reţea pentru a aduce modificări planuluisau pentru a-l completa dacă nu s-a abor-dat un anumit aspect al problemei (deexemplu, social, fizic, economic, demediu). Prin urmare, Planul Local deAcţiune URBACT va consta într-un docu-ment de evaluare a evoluţiei planului exis-tent, de aplicare a unor modificări în urmaînsuşirii informaţiilor oferite de alte oraşeURBACT şi de dezvoltare a unor acţiuni noisau revizuite pentru abordarea mai efi-cientă a problemelor identificate în cadrulpoliticii.

Care este durata de funcţionare?Grupurile Locale de Sprijin URBACT suntconstituite şi funcţionează concomitent cureţelele URBACT, de obicei pentru o pe-rioadă de doi ani. Planul Local de Acţiuneeste realizat în interval de 12-14 luni, pen-tru a se acorda timp suficient pentru comu-nicarea rezultatelor şi iniţierea

implementării primelor acţiuni.

Un obiectiv important al programului UR-BACT îl reprezintă efectul de lungă duratăal activităţii Grupului Local de Sprijin UR-BACT şi al Planului Local de Acţiune asuprapracticilor locale. Dezvoltarea abordărilorparticipative prezintă numeroase dificultăţişi necesită timp şi efort. Această investiţietrebuie să se dovedească durabilă pentruca oraşul să poată beneficia de rezultate petermen lung.


19

Cum pot fi finanţate activităţile in-cluse în Planurile Locale deAcţiune?Cu toate că programul URBACT sprijinăschimbul de experienţă transnaţional şi ac-tivităţile de formare şi dezvoltare a planuri-lor de acţiune integrate la nivel local cuajutorul asistenţei din partea experţilor, or-ganizarea de sesiuni de pregătire etc., nuasigură şi finanţarea necesară implementă-rii Planurilor Locale de Acţiune. Cu toateacestea, un mare avantaj al participării la oreţea URBACT îl reprezintă şansa de aidentifica posibilele resurse de finanţare şiinvestiţii în timpul procesului de planificarea acţiunilor.

Autorităţile administrative sunt agenţiiledin fiecare oraş şi stat membru responsa-bile pentru asigurarea Fondurilor Structu-rale Europene. Programul URBACTîncurajează puternic o strânsă cooperare încadrul reţelelor a autorităţilor administra-tive ale programelor operaţionale, atâtpentru Fondul European de Dezvoltare Re-gională (FEDR), cât şi pentru Fondul SocialEuropean (FSE). Obiectivul este acela de a creşte potenţialul unui oraş pentruobţinerea finanţării pentru activităţile in-cluse în Planurile Locale de Acţiune. Gru-purile Locale de Sprijin URBACT suntaşadar încurajate să invite autorităţile admi-nistrative să participe la toate activităţileunei reţele, atât locale, cât şi transnaţio-nale. Astfel, necesităţile şi priorităţile realeale unui oraş vor fi corelate cu posibilesurse de finanţare.

Unele reţele URBACT au reuşit să reu-nească reprezentanţi ai autorităţilor admi-nistrative din diverse regiuni la întrunirispecial concepute, pentru a participa laschimbul de experienţă transnaţional petema proiectului. Rezultatul acestor întrunirieste o mai bună înţelegere a problemelordin oraşe de către agenţiile care adminis-trează fondurile europene şi posibilitatea

ca acestea să facă schimb de experienţă şisă înveţe unele de la celelalte.

De asemenea, oraşele URBACT au candi-dat cu succes pentru obţinerea finanţării pebaza Planurilor lor Locale de Acţiune dinpartea altor programe europene şi naţio-nale, cum ar fi programele de cercetare sauintegrare socială.


20

Ce sprijin oferă programul URBACT?URBACT pune la dispoziţia partenerilor ovarietate de resurse, pentru a-i ajuta să va-lorifice la maximum informaţiile dobânditeîn urma participării la reţele şi să dezvoltePlanuri Locale de Acţiune integrate şi so-lide.

FinanţareaFiecare reţea dispune de un buget de ma-ximum 800.000 de euro. O parte din aceştibani poate fi utilizată direct pentru activi-tăţile Grupului Local de Sprijin URBACT, lo-gistică, contractarea de servicii depromovare externe, precum şi pentru trans-portul membrilor Grupului Local de SprijinURBACT la întrunirile transnaţionale, pro-gramele de dezvoltare a capacităţii sau laalte evenimente.

Cunoştinţele specializatePe lângă bugetul alocat, fiecare reţea maidispune şi de 166 de zile de prezentare ainformaţiilor specializate, care pot fi îm-părţite între expertul principal desemnat şiun număr limitat de experţi pe diverseteme. Aceştia au rolul de a fi alături de fie-care reţea pe parcursul dezvoltării şi imple-mentării planului de dezvoltare şi obţineriirezultatelor, Expertul principal este perso-najul central care le va oferi partenerilorprincipali şi tuturor partenerilor din cadrulproiectului informaţii specializate, metodo-logie şi sprijin general, în timp ce experţiitematici pot asigura asistenţă ad-hoc cuprivire la aspectele specifice ale temei fie-cărei reţele.

2. Coordonatorul ULSG poate fi un funcţionar dincadrul autorităţii administrative locale sau un con-sultant extern. Există şi situaţii în care partenerul deproiect poate îndeplini rolul de coordonator alULSG, asigurând astfel o mai bună legătură între ac-tivităţile transnaţionale şi cele locale. Luând în calculcreşterea bugetului pentru cea de-a treia cerere deproiecte, partenerii sunt încurajaţi să apeleze la per-sonal specializat pentru animare şi pregătire, dacăaceștia consideră necesar. Toate aspectele bugetaretrebuie discutate şi aprobate de către toţi partene-rii.

Coordonatorii Grupurilor Locale deSprijinLa nivel local, fiecare partener de proiecteste responsabil de desemnarea unui coor-donator al Grupului Local de Sprijin URBACT2, care se va ocupa de conducereaGrupului Local de Sprijin URBACT şiobţinerea rezultatelor conform planului.Coordonatorul Grupului Local de SprijinURBACT este şi elementul de legătură întreactivităţile reţelelor transnaţionale şi GrupulLocal de Sprijin. Sarcinile coordonatorilorsunt:

• organizarea întrunirilor Grupurilor Locale de Sprijin URBACT,

• supravegherea elaborării Planurilor Locale de Acţiune,

• întocmirea rapoartelor privind activităţile Grupurilor Locale de Sprijin la nivel local şi la nivel de reţea,

• organizarea contribuţiei Grupurilor Locale de Sprijin URBACT la activităţiletransnaţionale,


21

• participarea la întrunirile din cadrul reţelelor transnaţionale şi la seminarelede dezvoltare a capacităţii şi

• prezentarea rapoartelor către membriiULSG.

InstrumenteleSecretariatul URBACT, care răspunde deimplementarea generală a programului,asigură asistenţa necesară reţelelor cuprivire la toate aspectele proiectului, petoată durata acestuia. În acest set de in-strumente, precum şi în alte documenteşi îndrumări, veţi găsi exemple şi instru-mente care vă vor ajuta să abordaţi anu-mite subiecte în maniera cea maipotrivită.

În următoarele cinci capitole sunt pre-zentate etapele pe care oraşele URBACTtrebuie să le parcurgă pentru a înfiinţa unGrup Local de Sprijin URBACT şi elaboraîn comun un Plan Local de Acţiune. Încea de-a doua parte este prezentată oserie de instrumente, documente şi alteresurse utile.


1.2 Implicarea părţilor

interesate locale

Aducerea persoanelor potrivite în Grupul dumneavoastră Local de Spri-jin URBACT este o sarcină dificilă. Ceamai bună metodă de a pune bazeleplanificării acţiunilor şi elaborării încomun a Planului Local de Acţiuneeste aducerea laolaltă a tuturorpărţilor interesate relevante.

În acest capitol sunt parcurse diverseleetape necesare înfiinţării Grupului dum-neavoastră Local de Sprijin URBACT:

1.2.1 Încadrarea Grupului Local de SprijinURBACT - la nivel de reţea

1.2.2 Constituirea Grupului Local de SprijinURBACT - la nivel local

Structura fiecărui Grup Local de Sprijin UR-BACT este adaptată în funcţie de contextulşi condiţiile specifice şi nu există o soluţie„universal valabilă”. Obiectivele, activităţileşi componenţa fiecărui Grup Local de Spri-jin URBACT depind de subiect, de naturaactivităţilor de proiect propuse, de ce-

rinţele locale şi de experienţa în dezvolta-rea abordărilor participative.

În toate cazurile, atât grupul, cât şi rezulta-tele sale trebuie să fie reprezentative pen-tru întreaga comunitate de beneficiari. Esteesenţial ca părţile interesate potrivite să fieidentificate, alese şi invitate să adere lagrup. Identificarea în comun a părților inte-resate de către partenerii de proiect repre-zintă o metodă bună de a stabili care suntpersoanele care trebuie invitate şi motivuladerării, care sunt contribuţiile preconizatedin partea fiecărei părţi interesate şi cumvor fi solicitate aceste contribuţii. Îndrumă-rile incluse aici şi instrumentele prezentateîn partea a doua vă vor ajuta să efectuaţi oanaliză efectivă a părţilor interesate, săidentificaţi natura şi interesele părţilor carevor fi implicate, precum şi să evaluaţi influ-enţa şi interesul pe care acestea le potavea asupra activităţilor Grupului Local deSprijin URBACT.

22


1.2.1 Încadrarea Grupului Local de Sprijin URBACT - la nivel de reţea

Fiecare reţea URBACT stabileşte termeniide referinţă pentru definirea principiilormajore sub care se creează şi funcţioneazăGrupurile sale Locale de Sprijin URBACT.Această acţiune are loc la iniţierea reţelei şiasigură un cadru coerent pentru toateoraşele care fac parte din reţea. Poate fi su-biectul principal al unei sesiuni de lucru dedicate din timpul unuia dintre primeleseminare organizate la începutul etapei deimplementare şi poate include asociereapărţilor interesate principale şi stabilireamodalităţii în care membrii Grupului Localde Sprijin URBACT se vor implica în, contri-bui la şi beneficia de activităţile transnaţio-nale la nivelul reţelei. Schimburile deexperienţă dintre oraşele partenere cu pri-vire la abordările participative reprezintă oaltă ocazie bună de a dobândi cunoştinţenoi, indiferent de gradul de experienţă adiverşilor parteneri din acest domeniu.

23

Termenii de referinţă trebuie să includă:

• Componenţa - principalele categorii de părţi

interesate care trebuie să facă parte din Grupurile

Locale de Sprijin URBACT, inclusiv identificarea

departamentelor relevante din administraţia

locală, reprezentanţii aleşi, utilizatorii finali sau

beneficiarii, sectorul privat, autorităţile

administrative ale programelor operaţionale

sau alţi posibili finanţatori.

• Abordarea iniţială - modalităţile posibile de

alegere, abordare şi motivare a părţilor interesate

pentru aderarea la ULSG.

• Structura - ideile pentru organizarea grupului,

cum ar fi numărul aproximativ al membrilor,

grupul central şi cel extins etc.

• Raportarea modului în care partenerii de proiect

vor raporta activităţile Grupului lor Local de

Sprijin către restul partenerilor la nivel de reţea.

• Rolul Grupului Local de Sprijin în activităţile de

reţea de exemplu, găzduirea seminarelor,

elaborarea studiilor de caz etc.

• Calendarul activităţii - obiectivele pentru primele

întruniri, frecvenţa întrunirilor şi un calendar sumar

Indicaţii şi sugestii


24

Este important pentru toate Grupurile Lo-cale de Sprijin URBACT să analizeze încăde la început modul în care îi pot implicape reprezentanţii aleşi şi pe autorităţile ad-ministrative ale programelor operaţionale,pentru a avea garanţia că Grupul Local deSprijin URBACT, problema abordată şi vii-torul Plan Local de Acţiune se află peagenda persoanelor din conducere şi a po-sibililor finanţatori.

Şi reţelele URBACT pot crea o scurtă pre-zentare a URBACT şi a reţelei (obiective,probleme abordate, rezultate preconizate)ca instrument, pentru a evidenţia benefi-ciile pe care le pot obţine părţile interesateîn urma participării. Această prezentarepoate fi tradusă în limbile oraşelor partici-pante şi poate fi utilizată de către toţi par-tenerii în momentul expunerii proiectului şia procesului Grupului Local de Sprijin UR-BACT la nivel local şi implicării posibilelorpărţi interesate.

1.2.2 Constituirea Grupului Local de SprijinURBACT - la nivel local

Atunci când se analizează ce părţi intere-sate trebuie implicate în Grupul Local deSprijin URBACT, primul pas este elaborareaunui plan cu structuri relevante asemănă-toare deja existente. Dacă în oraşul dum-neavoastră există deja un grup caretratează o temă asemănătoare, este maibine „să vă lipiţi” de acesta decât să înce-peţi ceva de la zero. Astfel, se va evita exis-tenţa a două proiecte identice şi un posibilrăspuns negativ din partea celor interesaţiimplicaţi deja în structurile existente. Existăcâteva exemple de Grupuri Locale de Spri-jin URBACT care au reuşit să obţină rezul-tate în această manieră, inclusiv cazuloraşului Liverpool, prezentat mai jos.

Exemplu de reţea OP-ACT:

Partenerul principal şi expertul principal au pus la

dispoziţia reţelei o schemă generală a părţilor inte-

resate care trebuie abordate pe baza obiectivelor

generale ale proiectului. În schemă sunt incluse câ-

teva întrebări adresate părţilor interesate, pentru a

se studia posibila contribuţie a acestora, şi sugestii

privind mobilizarea diverşilor factori.

Puteţi afla mai multe informaţii despre acest aspect

din cel de-al doilea număr al buletinului informativ

OP-ACT.

Buna practică✓


25

Exemplul reţelei HerO din Liverpool, oraş din pa-

trimoniul mondial:

Grupul Local de Sprijin URBACT a fost constituit

pe o structură existentă, „Liverpool World Heri-

tage Site Steering Group (WHS)”, înfiinţat în

2001, când oraşul şi-a început procesul de propu-

nere a candidaţilor. După aderarea la reţeaua

HerO, calitatea de membru al grupului a fost rea-

nalizată.

În primul rând, toţi membrii şi-au reafirmat

angajamentul de a sprijini şi participa la conduce-

rea şi continuarea grupului „World Heritage Site

Steering Group”.

În al doilea rând, consilierii locali au analizat

compatibilitatea membrilor implicaţi. Părţile inte-

resate au fost analizate şi clasificate în funcţie de

nivelul lor de interes şi de nivelul de influenţă.

Obiectivul a fost evitarea includerii unor părţi inte-

resate pasive sau negative şi alcătuirea unui grup

de părţi interesate principale care au manifestat

un interes pozitiv şi o influenţă semnificativă. S-a

concluzionat că toţi membrii actuali erau de fapt

părţi interesate principale, astfel că niciuneia nu i

s-a solicitat să părăsească ULSG. S-a recunoscut

totuşi faptul că lipseau câteva voci importante.

După investigaţii, câte un reprezentant al fiecăreia

dintre cele două agenţii care lipseau a aderat la

grup (a se vedea procesul din Planul Local de

Acţiune al oraşului Liverpool).

a) Efectuaţi o evaluare primară a posibi-lelor părţi interesate

Cu ajutorul termenilor de referinţă acceptaţila nivel de reţea, fiecare oraş efectuează oanaliză colectivă primară, împreună cu colegiide la municipalitate şi alţi parteneri apropiaţi,pentru a identifica părţile interesate la nivellocal. Ulterior, aceste prime idei despre com-ponenţa grupului pot fi împărtăşite parteneru-lui principal şi expertului principal, care potda sfaturi pertinente cu privire la eliminareasau adăugarea de membri.

În capitolul Instrumente (din cea de-a douaparte) sunt prezentate două instrumente carevă pot fi folos pentru identificarea părţilor interesate relevante pe care să le im-plicaţi şi care pot fi utilizate în diverse puncteale planificării - tabelul de analizare a părţilorinteresate şi matricea de interes/influenţă.

Aceste instrumente pot fi folosite pentru aasocia părţile interesate locale cu un primgrup de factori esenţiali locali, de exemplufuncţionari din cadrul administraţiei locale,apoi cu un grup lărgit de posibili membri aiGrupului Local de Sprijin URBACT. Repetareaexerciţiului în cadrul unui atelier de lucru esteutilă pentru a verifica dacă colectivul iniţialformat din părţile interesate este compatibil,iar punctele de vedere ale membrilor Grupu-lui Local de Sprijin URBACT pot adăuga pro-funzime şi consistenţă structurii grupuluidumneavoastră. Recomandăm ca acestexerciţiu să fie repetat de câteva ori pe par-cursul derulării proiectului, pentru adaptareagrupului, dacă este nevoie. Tabelul este util înspecial pentru o mai bună înţelegere a dife-renţei dintre posibilele părţi interesate „prin-cipale” şi „secundare” şi, ulterior, poate fiutilizat pentru a atribui roluri şi răspunderi in-dividuale în cadrul Grupului Local de SprijinURBACT.

Buna practică✓

Următorul proces în 3 etape este util atuncicând se ia în considerare implicarea părţilorinteresate:

a) Efectuaţi o evaluare primară a posibilelor părţi interesate

b) Convingeţi posibilele părţi interesate să devină membri ULSG

c) Alcătuiţi structura ULSG URBACT II Set de instrumente pentru Grupurile Locale de Sprijin

26

b) Convingeţi posibilele părţi interesatesă devină membri ULSG

După identificarea părţilor interesate, implicarea acestora poate fi o etapă difi-cilă, mai ales dacă nu vă puteţi baza pe cooperare. Modul în care se realizeazăabordările iniţiale este important pentrustârnirea interesului şi motivarea participăriipe termen lung. Prima abordare poate firealizată prin invitaţii individuale, convorbiritelefonice sau întâlniri bilaterale ori în grupuri restrânse. De asemenea, puteţi luaîn calcul şi lansarea unei invitaţii deschisepentru a stârni interesul şi a avea o partici-pare mai numeroasă. Această metodăpoate fi utilă pentru atragerea categoriilorspecifice de părţi interesate, ca de exem-plu reprezentanţi ai societăţii civile sau gru-puri mai greu accesibile. Şi anunţurilefăcute în cadrul conferinţelor de presă şi înmass-media pot avea impactul scontat şi pot aduce noi părţi interesate.

Implicarea părţilor interesate în Riga, oraş partener

în reţeaua My Generation:

Oraşul nu avea contact cu asociaţiile de tineret în-

ainte de a adera la reţeaua URBACT, aşa că a lansat

o invitaţie deschisă pentru a ajunge la ONG-uri.

Astfel, oraşul a intrat în legătură cu peste 60 de

ONG-uri ce activau în domeniu, iar câteva dintre

acestea s-au implicat în activitatea ULSG.

Această metodă s-a dovedit a fi una de succes.

După încheierea proiectului URBACT, Grupul Local

de Sprijin URBACT a devenit o platformă pentru

dezvoltarea unui nou format de comunicare şi co-

operare cu ONG-urile, bazat pe dezbateri deschise

şi iniţiative comune. Acest tip de abordare a mai

multor părţi interesate simultan a fost aplicat şi în

alte proiecte ulterioare. 8 din 10 organizaţii de tine-

ret cu reprezentanţi în Grupul Local de Sprijin UR-

BACT şi-au menţinut strânsa cooperare cu

municipalitatea prin participarea susţinută la pro-

iectele

INTERREG şi Democracy.

Pentru mai multe informaţii, consultaţi Raportul

final al oraşului Riga.

Buna practică✓


27

Implicarea părţilor interesate şi menţinereaangajamentului lor activ pentru o perioadăde doi ani poate fi o sarcină descurajantă.Pentru a o îndeplini corect, gândiţi-vă labeneficiile pe care le pot obţine părţile in-teresate din participare, apoi comunicaţi-leîntr-o manieră clară şi convingătoare.

Ce au de câştigat?

Bani? Influenţă? Idei? Cunoştinţe? Apre-ciere profesională? Socializare? Soluţii maibune pentru problemele lor? Distracţie?

A face parte din Grupul Local de SprijinURBACT poate, fără îndoială, să asigure:

• un plan de acţiuni în care sunt incluse toate cerinţele reale ale organizaţiei lor,

• reţele locale mai bune care pot conduce la o viitoare cooperare îndelungată,

• relaţii de colaborare mai apropiate care oferă o înţelegere mai bună a viziunii şi aobiectivelor pe termen lung ale agenţiilorpartenere,

• un grad mai ridicat de responsabilitate faţă de mai multe părţi interesate,

• un proces eficient şi economic pentru dezvoltarea sau evaluarea unui plan,

• o experienţă profesională îmbogăţită şi plină de satisfacţie,

• o perspectivă mai largă asupra temei abordate şi asupra activităţii propriilor agenţii,

• o bună ocazie de a afla informaţii noi despre o temă aleasă de la alte oraşe şi de a colabora pe plan internaţional (a sevedea capitolul 1.5),

• aptitudini îmbunătăţite de participare, planificare urbană, abordări integrate şigestionarea proiectelor (a se vedea capitolul 1.6),

• posibilă finanţare pentru Planul Local de Acţiune

Este important să se sublinieze încă de laînceput că se preconizează ca membrii săparticipe în mod regulat la întrunirile Gru-pului Local de Sprijin URBACT şi să se im-plice activ în schimburile de experienţătransnaţionale şi în Planul Local de Acţiune.

Nu uitaţi că nu aveţi o a doua şansă de a face o

primă impresie bună! Fiţi convingător şi, în ace-

laşi timp, realist atunci când îi abordaţi pe cei

care pot fi interesaţi. Nu vă axaţi doar pe res-

ponsabilităţi, ci prezentaţi şi beneficiile implică-

rii.

Dat fiind că obiectivul Grupului Local de Sprijin

este şi participarea la elaborarea în comun a

Planului Local de Acţiune, factorii implicaţi tre-

buie să contribuie activ la conceperea şi imple-

mentarea planului.

O abordare bazată doar pe principiul ierarhic

descendent pentru alegerea membrilor şi crea-

rea Grupului Local de Sprijin URBACT poate

compromite credibilitatea grupului şi a rezulta-

telor sale. Gândiţi-vă la toate aspectele şi măriţi

numărul participanţilor.

Buna practică



28

c) Alcătuiţi structura ULSG

În ceea ce priveşte componenţa membrilor,nu există un model universal pentru unGrup Local de Sprijin URBACT reuşit. Dinexperienţa proiectelor URBACT trecute,pot exista mai multe structuri organizaţio-nale diferite:

Structură deschisă: puteţi adapta perma-nent structura Grupului Local de Sprijin URBACT pe parcursul proiectului. Pe bazacerinţelor, apartenenţa la un grup cu struc-tură deschisă vă permite să creşteţi numă-rul participanţilor cu noi părţi interesaterelevante intervenind ad-hoc asupra uneianumite teme sau luând parte la activităţileULSG în orice stadiu al proiectului.

Structura închisă: un grup mai restrâns, demaximum 10 persoane, care nu îşi schimbă componenţa pe durata derulării proiectu-lui, vă permite să menţineţi controlul asu-pra grupului, să atribuiţi cu precizieresponsabilităţile şi să vă concentraţi maibine asupra sarcinilor. Cu toate că aceastăstructură nu exprimă în mod automat masacritică necesară anumitor procese, areavantajul de a le permite membrilor să secunoască bine şi să dezvolte relaţii solide.

Subgrupurile tematice: multe proiecte URBACT sunt create pe baza unei temeprincipale şi a mai multor teme secundare.Acest tip de structură poate fi aplicat şiGrupului Local de Sprijin URBACT. Dacăproiectul dumneavoastră are, de exemplu,4 teme secundare, membrii Grupului Localde Sprijin URBACT pot alege să participeîn 2 sau 3 dintre cele 4 grupuri. Această or-ganizare în jurul subgrupurilor tematicepoate genera niveluri de interes mai ridi-cate în rândul membrilor şi un control maibun al evoluţiei fiecărui grup. Dacă secreează un număr mai mare de grupuriconcentrate pe o anumită temă, atunci tre-buie integrate unele mecanisme pentru cagrupurile să îşi poată împărtăşi rezultatele.

Structuri cu niveluri multiple: o altă posibilitate o reprezintă combinaţia destructuri deschise şi închise. Un grup cen-tral de 6-8 parteneri cu nivel ridicat de cu-noştinţe pe tema proiectului poate fisusţinut de o reţea locală mai largă ce for-mează grupul ţintă pentru programul activităţilor locale întocmit de grupul cen-tral. Printre aceste activităţi se pot număra,de exemplu, evenimente de difuzare a in-formaţiilor şi evenimente locale de consul-tare. Prin crearea unui grup central restrânsşi a unei reţele locale mai largi, vă puteţiconcentra pe dezvoltarea Planului Local deAcţiune şi, în acelaşi timp, puteţi profita deavantajele parteneriatelor şi ale difuzării in-formaţiilor din cadrul unei reţele locale mailargi.

URBACT - Ghid pentru Reţeaua tematică

URBACT 2012

„ULSG, o adevărată provocare, dar... merită!”

Tribuna URBACT, august 2011

Reţeaua HerO Planul Local de Acţiune al

oraşului Liverpool

Reţeaua OP-ACT Buletinul informativ, nr. 2

Mai multe


http://urbact.eu/en/projects/active-inclusion/op-act/our-outputs/

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/HERO/projects_media/Liverpool_LAP_7.4.11.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/HERO/projects_media/Liverpool_LAP_7.4.11.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/general_library/URBACT_16_08_11_pre_BAT-3.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/general_library/URBACT_16_08_11_pre_BAT-3.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/general_library/Guide_to_Urbact_Thematic_Networks.pdf


29

Etapele principale:

Definiţi termenii de referinţă la nivel de reţea

cu privire la componenţa şi activităţile ULSG

Discutaţi termenii de referinţă ULSG în cadrul

unei întruniri la nivel de reţea

Verificaţi dacă în oraşul dumneavoastră există

deja un grup local similar activ

Adaptaţi lista părţilor interesate propuse în

funcţie de contextul local şi identificaţi per-

soanele de contact

Consultaţi-vă cu expertul/partenerul principal

în privinţa listei cu părţile interesate locale

Alegeţi modalitatea în care îi abordaţi pe

posibilii membri

Luaţi legătura cu posibilii membri ULSG

Discutaţi despre avantajele şi îndatoririle

apartenenţei la un ULSG

Organizaţi o primă întâlnire cu membrii iniţiali

şi întocmiţi un tabel despre analiza părţilor in-

teresate şi importanţa/influenţa acestora

Continuaţi dezvoltarea statutului de membru

al ULSG

Alegeţi formatul grupului

Urmăriţi îndeaproape procesul de alegere şi

primele rezultate

Utilizaţi instrumentele periodic şi adaptaţi

grupul în consecinţă

Expert principal/partener principal

✓✓

✓

Coordonator ULSG

✓✓✓

✓

✓✓✓✓

✓✓

✓

Implicarea părţilor interesate - lista de verificare

Mai multe


1.3 Colaborarea cu părţile

interesate din Grupul dum-

neavoastră Local de Sprijin

Crearea unui Grup Local de Sprijin URBACT unitar şi de succes necesităenergie, angajament şi implicare dinpartea tuturor actorilor participanţi pe toată durata proiectului. În acestcapitol veţi găsi îndrumări cu privire laaspectele esenţiale ale lucrului cupărţile interesate în cadrul unui GrupLocal de Sprijin URBACT:1.3.1 Susţinerea activităţilor Grupului Localde Sprijin URBACT - la nivel de reţea

1.3.2 Coordonarea activităţilor GrupuluiLocal de Sprijin URBACT- la nivel local

Coordonarea unui Grup Local de SprijinURBACT vă poate aduce multe satisfacţii,dar este şi o sarcină dificilă şi care vă soli-cită mult timp. Un Grup Local de Sprijin URBACT de succes este un grup carereuşeşte să elaboreze în comun şi să ac-cepte unanim un Plan Local de Acţiune,ocupându-se în acelaşi timp de diversepuncte de pe ordinea de zi, prin creareaunui grup unitar şi dinamic format din per-soane cu pregătire şi aşteptări foarte dife-rite. Factorii importanţi pentru obţinereasuccesului sunt spiritul de conducere, în-crederea, informaţiile clare, un plan dedezvoltare acceptat, comunicare regulată şiîntruniri bine gestionate.

1.3.1 Susţinerea Grupului Local de SprijinURBACT - la nivel de reţea

La nivelul reţelei, partenerul principal şi ex-pertul principal susţin funcţionarea ca untot unitar a Grupurilor Locale de Sprijin URBACT din fiecare oraş conform termeni-lor de referinţă adoptaţi în cadrul reţelei.Fiecărui Grup Local de Sprijin URBACT i sesolicită să întocmească rapoarte ale întruni-rilor şi evoluţiei şi să i le prezinte în mod re-gulat partenerului principal, de exemplu,un rezumat de o pagină în limba englezădupă fiecare întrunire. În plus, i se mai pottransmite informaţii actualizate şi telefonicsau prin e-mail. Expertul principal şi parte-nerul principal facilitează schimbul de infor-maţii dintre parteneri cu privire la evoluţiaGrupului Local de Sprijin URBACT, deexemplu, prin chestionare, rapoarte şi se-siuni special dedicate în cadrul întrunirilortransnaţionale.

Partenerul principal şi expertul principalajută şi la facilitarea dobândirii de noi cu-noştinţe şi a schimbului reciproc de infor-maţii dintre Grupul Local de SprijinURBACT şi activităţile transnaţionale. La în-trunirile transnaţionale participă diverşimembri ai Grupului Local de Sprijin URBACT din fiecare oraş, aleşi pe criteriulcontribuţiei pe care şi-ar putea-o aduce saual posibilităţii de dobândire de noi cu-noştinţe privind tema proiectului dezbătută

30


la evenimentele transnaţionale. Atuncicând găzduieşte o activitate în reţea, Gru-pul Local de Sprijin URBACT al oraşului seocupă activ de întâmpinarea oaspeţilor, or-ganizarea de ateliere de lucru mixte, vizitepe teren, conferinţe de presă şi întâlniri ne-oficiale, cu scopul de a-şi cunoaşte omolo-gii din alte oraşe.

Expertul principal şi partenerul principalasigură susţinerea grupului prin:

• conducerea procesului de dezvoltare atermenilor de referinţă la nivelul reţelei

• îndrumarea coordonatorilor Grupului Local de Sprijin URBACT prin telefon, e-mail sau participare directă la întruniri ori de câte ori este nevoie, pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor aferente Planului Local de Acţiune

• oferirea de idei privind întrunirile Grupului Local de Sprijin URBACT şi tehnicile adecvate de animare

• consultarea rapoartelor de la întrunirile Grupului Local de Sprijin URBACT

• acordarea partenerilor a ocaziei de a-şi împărtăşi experienţa, problemele şi soluţiile sau bunele practici corelate cu Grupurile Locale de Sprijin URBACT în cadrul întrunirilor transnaţionale

• căutarea şi susţinerea ideilor cu privire la

Reţeaua EVUE - o multitudine de premii!

Încă de la începutul proiectului, expertul principal şi partenerul principal au hotărât să lanseze sondajeonline pentru a aduna mai multe informaţii despreactivităţile Grupului Local de Sprijin şi despre evo-luţia Planului Local de Acţiune. Aceste sondaje aufost derulate în perioada de raportare de şase luni,pentru a-l ajuta pe partenerul principal să finalizezerapoartele asupra evoluţiei şi pentru a nu-i obosi peparteneri cu completarea chestionarelor. Sondajeleau avut rolul de a le reaminti partenerilor ce trebuie să facă, adresându-le întrebări cu privirela aceste activităţi. În timpul întrunirilor, expertulprincipal a descris sondajele ca pe o modalitate deîmpărtăşire a informaţiilor, utilă pentru o mai bunăînţelegere a modului în care alte oraşe au abordatPlanurile Locale de Acţiune şi Grupurile Locale deSprijin.

S-au oferit premii pentru răspunsurile cele mai ra-pide şi complete!

31

activităţile Grupului Local de Sprijin URBACT în cadrul întrunirilortransnaţionale (de exemplu, organizarea unei secţiuni a seminarului în reţea, prezentarea unui studiu de caz local, problemele de politică, stadiul Planului Local de Acţiune etc.)

Buna practică✓

32

1.3.2 Coordonarea Grupului Local de Sprijin URBACT - la nivel local

a) Coordonatorul Grupului Local de SprijinURBACTCoordonatorul Grupului Local de SprijinURBACT este un nou jucător cheie în rețe-lele formate în urma celei de-a treia cererede proiecte URBACT. Fiecare partener des-emnează o persoană care să se ocupe decoordonarea Grupului Local de Sprijin UR-BACT. Această persoană poate fi chiar co-ordonatorul local al proiectului URBACT, opersoană din cadrul municipalităţii sau unexpert extern numit pe loc şi cooptat pen-tru această sarcină.

Coordonatorul Grupului Local de SprijinURBACT este „persoana de referinţă” agrupului la nivel local, la nivel de reţea şipentru Secretariatul URBACT: fiecare coor-donator al Grupului Local de Sprijin UR-BACT are un corespondent/omolog înoraşele partenere. El/ea este persoana lacare apelează partenerul principal şi exper-tul principal pentru orice chestiune legatăde Grupul Local de Sprijin URBACT.

Coordonatorul Grupului Local de Sprijin răspunde de coordonarea grupului la nivellocal, gestionarea procesului aflat în des-făşurare, asigurarea legăturii bidirecţionaledintre Grupul Local de Sprijin URBACT şiactivităţile transnaţionale din cadrul reţeleişi obţinerea rezultatelor concrete subforma Planului Local de Acţiune. Are sar-cina de a crea un mediu plăcut şi de amenţine Grupul Local de Sprijin URBACTpe drumul cel bun. S-ar putea ca unelepărţi interesate să ia parte pentru primadată la procese participative, iar coordona-torul trebuie să aibă grijă ca toţi membrii săse simtă în largul lor şi părerile lor să fierespectate şi acceptate.

Ţinerea unei evidenţe a întrunirilor şi înre-gistrarea în scop de raportare şi audit esteo sarcină cheie pentru coordonatorii Grupurilor Locale de Sprijin. Partenerul

principal va acorda sprijin fiecărui partenerîn vederea dezvoltării sistemelor corespun-zătoare prin:

• oferirea de idei privind întrunirile Grupului Local de Sprijin URBACT şi tehnicile adecvate de animare

• consultarea rapoartelor de la întrunirile Grupului Local de Sprijin URBACT

• acordarea partenerilor a ocaziei de a-şi împărtăşi experienţa, problemele şi soluţiile sau bunele practici corelate cu Grupurile Locale de Sprijin URBACT în cadrul întrunirilor transnaţionale

• căutarea şi susţinerea ideilor cu privire laactivităţile Grupului Local de Sprijin URBACT în cadrul întrunirilortransnaţionale (de exemplu, organizarea unei secţiuni a seminarului în reţea, prezentarea unui studiu de caz local, problemele de politică, evoluţia Planului Local de Acţiune etc.).

Iată câteva întrebări de luat în considerare atunci

când vă gândiţi la coordonatorul Grupului Local de

Sprijin:

• Ce aptitudini consideraţi că sunt esenţiale pentru

coordonarea unui Grup Local de Sprijin URBACT?

Le aveţi pe toate? Dacă nu, cum le puteţi

dezvolta sau cu ce le puteţi înlocui?

• Dacă aţi fi membru al unui Grup Local de Sprijin

URBACT, ce aţi aştepta de la coordonatorul

dumneavoastră ULSG?

• Care credeţi că este cea mai mare oportunitate

pentru Grupul dumneavoastră Local de Sprijin

URBACT şi care este cel mai mare impediment?



33

b) Planul de dezvoltare al Grupului Local de Sprijin URBACT

Se recomandă în mod expres ca fiecare Grup Local de Sprijin URBACT să conceapăun plan de dezvoltare local, pe baza terme-nilor de referinţă adoptaţi la nivelul reţelei.Acesta este un mijloc util pentru a-i aducepe toţi în acelaşi punct încă de la început,a-i motiva să participe şi a le oferi o viziuneclară asupra înaintării proiectului.

În planul de dezvoltare trebuie specificateobiectivele, rezultatele scontate, resursele disponibile şi planul pentru toate activi-tăţile locale şi transnaţionale din cadrulreţelelor. Trebuie să conţină o ordine de zipreliminară a tuturor întrunirilor şi un des-făşurător pentru realizarea diverselor rezul-tate preconizate. Avantajele participăriimembrilor din Grupul Local de Sprijin URBACT pe toată perioada proiectului tre-buie explicate în mod clar şi validate de în-tregul grup.

Un plan de dezvoltare accesibil tuturor le va per-

mite membrilor Grupului Local de Sprijin URBACT

să ştie în permanenţă în ce stadiu se află, mărindu-

şi aportul la proiect şi putând să îşi planifice timpul

necesar pentru îndeplinirea sarcinilor specifice.

Un plan de dezvoltare poate conţine, printre altele:

• O prezentare pe scurt adresată URBACT şi reţelei

• Obiectivele Grupului Local de Sprijin URBACT şi

rezultatele preconizate

• definiţia problemelor de politică ce vor fi

abordate de Grupul Local de Sprijin URBACT/în

Planul Local de Acţiune

• calendarul întrunirilor

• datele temelor şi schimburilor de experienţă

transnaţionale şi informaţiile prezentate de

Grupul Local de Sprijin URBACT

• schiţa planului de lucru pentru dezvoltarea

Planului Local de Acţiune

• procesul de consultare cu privire la redactarea

Planului Local de Acţiune şi lansarea Planului

Local de Acţiune




34

c) Organizarea întrunirilor Grupului Localde Sprijin URBACT

Întrunirile bine structurate şi cu obiectiveclare, precum şi o bună îndrumare vă vorajuta să derulaţi activităţile Grupului dum-neavoastră Local de Sprijin URBACT con-form planului stabilit şi să le oferiţi părţilorinteresate un bun motiv să vină şi la urmă-toarea întrunire şi să participe activ. Trimi-teţi ordinea de zi cu cel puţin o săptămânăînainte de data întrunirii. Structuraţi întruni-rea astfel încât să existe timp suficient şipentru prezentarea informaţiilor, şi pentrudiscuţiile şi punctele de vedere ale părţilorinteresate. Ocupaţi-vă de spaţiul în care vaavea loc întrunirea, de lumini, ventilaţie,pauze, băuturi răcoritoare şi gustări şi aveţigrijă ca toţi participanţii să se simtă bine.Luaţi în calcul şi posibilitatea desfăşurăriiîntrunirii în diverse locuri, pentru ca şiagenţiile părţilor interesate să poată orga-niza întruniri la sediul lor. Solicitaţi părereaparticipanţilor cu privire la întrunire şi aveţigrijă să adaptaţi viitoarea ordine de zi înfuncţie de comentariile membrilor.

O bună coordonare a întrunirilor şi eveni-mentelor ajută la crearea condiţiilor cores-punzătoare pentru o participare şicolaborare eficiente. Apelarea la îndrumă-tori cu experienţă poate îmbunătăţi semni-ficativ calitatea şi rezultatele întrunirii.URBACT dispune şi de instrumente şi în-drumări pentru coordonarea creativă a în-trunirilor.

Atelierele de lucru în care participanţii sunt angajaţi

mai degrabă într-o conversaţie sau activitate prac-

tică decât copleşiţi de prezentările experţilor pot

genera mai multe idei şi pot mări aportul la obţine-

rea rezultatelor.

Succesul Grupului Local de Sprijin URBACT de-

pinde de mulţi factori, dar modul în care se des-

făşoară întrunirile reprezintă un aspect vital.

Solicitaţi-le tuturor membrilor să studieze şi să dis-

cute modul în care vor fi organizate

întrunirile.

O afacere ca oricare alta este, fără îndoială, o alter-

nativă, dar de ce să nu privim participarea la

URBACT ca pe o ocazie de a încerca noi abordări?

În funcţie de obiectivul propus, întrunirileGrupului Local de Sprijin URBACT se potdesfăşura în diverse formate.

Iată câteva exemple.

Evenimente de planificare în cadrul comu-nităţii - Evenimente de colaborare, atentstructurate, în cadrul cărora toate părţile in-teresate, inclusiv comunitatea locală, lu-crează îndeaproape cu specialişti din toate domeniile relevante la elaborarea planuri-lor de viitor pentru comunitatea respectivăsau la unele aspecte ale acesteia.

Planificare pe bază de activităţi practice Ometodă de implicare a comunităţii princare grupuri restrânse elaborează planuride viitor folosind planşe întinse pe masăsau machete flexibile din carton.

Table şi ecrane interactive - Afişaje care permit participarea activă prin adău-garea sau modificarea anumitor elemente.



35

Profitaţi de experienţa şi cunoştinţele acumulate în

urma participării la programul URBACT:

- Citiţi documentaţia URBACT privind tehnicile de

animare. Studiaţi-le pe cele care se potrivesc cel

mai bine scopului dumneavoastră şi încercaţi să le

aplicaţi. Nu uitaţi că una dintre cele mai mari

oportunități care vi se oferă în cadrul URBACT

este aceea de a încerca lucruri noi. Valorificaţi-o

la maximum!

- Studiaţi în amănunt buletinele informative emise

de reţeaua SURE. Acestea sunt o colecţie de

metode şi instrumente pentru planificarea

participativă care pot fi aplicate în funcţie de

problemele oraşului pentru îmbunătăţirea

inovaţiei sociale şi participării părţilor interesate.

Oferă instrumente pentru o gamă largă de

situaţii, cum ar fi organizarea atelierelor de lucru,

demararea procesului de participare, obţinerea

informaţiilor de la public şi aşa mai departe.

d) Păstrarea căilor de comunicare deschiseîn cadrul Grupului Local de Sprijin UR-BACT

Menţinerea unui ritm alert pentru elabora-rea Planului Local de Acţiune şi susţinereaimplicării tuturor părţilor interesate petoată durata proiectului necesită o bunăcomunicare, atât pentru întrunirile faţă înfaţă ale membrilor grupului, cât şi pentruperioada dintre întruniri. Canalele de co-municare deschise şi permanente încura-jează părţile interesate să îşi aducă aportulatât într-o manieră oficială, cât şi neoficială.În majoritatea cazurilor, membrii GrupuluiLocal de Sprijin URBACT se află în acelaşioraş partener, dar pot profita şi de posibili-tăţile oferite de cele mai noi aplicaţii de co-laborare online şi la distanţă pentru a continua discuţiile începute faţă înfaţă.

Contactul bilateral direct ajută la informa-rea permanentă, dar există şi instrumentede comunicare, vechi sau noi, pe care leputeţi utiliza. Iată câteva dintre acestea.

Teleconferinţa: Poate fi o metodă ieftină şi rapidă, prin intermediul căreia membriigrupului pot păstra legătura între ei în pe-rioadele dintre întruniri şi pot lua deciziiprovizorii.

E-mailul: Transmiterea e-mailurilor structu-rate, comasarea informaţiilor importanteîntr-un singur mesaj, de exemplu un buletininformativ sau o actualizare periodic(ă), re-prezintă o metodă mult mai bună decât bombardarea părţilor interesate cu preamulte e-mailuri transmise în cadrul întruniri-lor.

Stocarea fişierelor pe internet: Bibliotecionline cu documente partajate pe caretoată lumea le poate accesa (de exemplu Huddle, Google Groups sau Yahoo Groupssunt aplicaţii gratuite şi uşor de utilizat).

Indicaţii şi sugestii Indicaţii şi sugestii


36

Indicaţii şi sugestii pentru organizarea unei teleconferinţe:

- Desemnaţi un moderator/îndrumător.

- Căutaţi cele mai bune aplicaţii (există multe peinternet, majoritatea cu versiuni gratuite de încercare şi evaluare).

- Asiguraţi-vă că toţi participanţii deţin mijloacetehnice - dacă aveţi îndoieli, verificaţi înainte ca întrunirea să înceapă.

- Alegeţi cu grijă data şi ora, pentru a avea certitudinea că toţi participanţii sunt disponibili la momentul stabilit.

- Pregătiţi şi transmiteţi dinainte ordinea de zi prin e-mail, inclusiv site-urile sau documentele care trebuie studiate în prealabil.

- Trimiteţi un mesaj text şi/sau un e-mail de atenţionare cu o zi, respectiv cu o oră înainte de începerea teleconferinţei.

- Lăsaţi un interval de 5-10 minute la începutul teleconferinţei pentru ca toate persoanele să efectueze apelul şi să se conecteze

- Evitaţi şedinţele prea lungi (maximum o oră)

- Înregistraţi convorbirea pentru a o putea consultaulterior (opţiune adesea oferită de furnizorul servi-ciului).

Programele de management al proiectului:Pot reduce traficul pe e-mail, oferi spaţiupe forum, găzdui documente într-o locaţiecentrală şi gestiona sarcinile (exemple:Zoho projects, Basecamp, Project Pier).

Skype/ooVoo şi altele: Apeluri gratuite sauieftine pentru organizarea de teleconferinţeprin internet. Programul trebuie instalat petoate calculatoarele, ceea ce nu este întot-deauna posibil, datorită regulamentelor in-terne şi firewallurilor, şi poate necesitacunoştinţe minime de utilizare.

Instrumente Web 2.0: Noi soluţii de colaborare online sunt lansate în modfrecvent. Partenerii nu ar trebui să aibăreţineri în a le încerca, dar ar fi mai bine săse bazeze pe aplicaţiile utilizate şi testateatunci când se apropie termenele limită.

• Forumurile online şi reţelele de socializare, ca de exemplu Facebook sau LinkedIn, le oferă posibilitatea de a crea grupuri şi de a partaja informaţii şi mesaje

• Delicious - pentru partajarea paginilor favorite

• Doodle poll - pentru programarea întrunirilor

• Crowdvine - pentru rezervări şi programarea întrunirilor

• Twitter - pentru partajarea rezumatelor şi aultimelor noutăţi

• Flickr - pentru partajarea fotografiilor

• Slideshare - pentru găzduirea fişierelor PowerPoint

• Youtube - pentru găzduirea şi partajarea videoclipurilor

• Bloguri - platforme digitale pentru publicarea materialelor multimedia

• Wikis, site-uri pe care mai mulţi utilizatori pot colabora pentru a crea materiale

e) Comunicarea informaţiilor către restullumii

Oraşele URBACT deţin multe informaţii inte-resante pe care le pot împărtăşi celor dinjudeţ şi din ţară, precum şi celor din întreagaEuropă. Comunicarea şi difuzarea rezultate-lor este o parte importantă în cadrul reţele-lor URBACT, iar Grupurile Locale de SprijinURBACT sunt încurajate să profite de fiecareocazie pentru a-şi face cunoscute activităţilerealizate.



37

Acest proces poate începe de la lansareaunui Grup Local de Sprijin URBACT şipoate continua, prin procesul de partici-pare, până la publicarea şi lansarea Planu-lui Local de Acţiune. Comunicareainformaţiilor pe plan extern poate ajuta lasusţinerea Planului Local de Acţiune decătre politicieni şi cetăţeni şi mai ales utili-zarea beneficiilor participării în legitimitatela un program european poate aduce maimulţi participanţi (în unele ţări). Implicarea în evenimentele transnaţionaleşi găzduirea acestora pot fi anunţate înpresa locală. Activităţii de comunicare bineplanificată i se poate aduce un plus de va-loare prin:

• Confirmarea implicării părţilor interesate şi promovarea activităţilor acestora;

• Expunerea rezultatelor potenţialilor finanţatori (autorităţi administrative sau alţii);

• Promovarea prin publicitate a exemplelorbune pentru cei care tratează subiecte asemănătoare;

• Atragerea comunităţii prin câştigarea interesului şi a încrederii locuitorilor.

Iată câteva instrumente pe care le puteţiutiliza în acest scop:

Mini-website-ul proiectelor URBACT utili-zaţi spaţiul special dedicat de pe portalulURBACT pentru a expune activităţile şi sco-purile fiecărui proiect. Grupurile Locale deSprijin URBACT pot adăuga linkuri cătresite-urile municipalităţii sau ale altor părţiinteresate;

Buletinele informative publicaţi articole şi descrieri ale reţelei URBACT şi GrupuluiLocal de Sprijin URBACT în buletinele in-formative distribuite de agenţiile părţilorinteresate;

Evenimentele participaţi la evenimentelecomunităţii cu un stand de informaţii sauorganizaţi evenimente ale Grupului Localde Sprijin, cum ar fi zilele porţilor deschise,târguri, conferinţe.

Reţeaua MY GENERATION apelează la videoclipuri

şi are peste 9.000 de vizualizări!

Folosind videoclipurile ca instrument principal de

comunicare şi difuzare a informaţiilor, reţeaua MY

GENERATION a înfiinţat un canal special dedicat,

My Generation TV pe YouTube. Fiecare Grup Local

de Sprijin URBACT, în special tineretul din oraşul

partener, a creat materiale video. Au fost încărcate

65 de videoclipuri în total, care au avut aproximativ

9.000 de vizualizări, în care s-a prezentat modul în

care Grupurile Locale de Sprijin URBACT au abor-

dat problema promovării potenţialului tinerilor în

oraşe.

Reţelele de socializare utilizaţi Facebook, Twitter, Linkedin şi bloguri pentru a popu-lariza profilul reţelei, tema abordată şiULSG.

Nu uitaţi să folosiţi instrucţiunile de comu-nicare şi siglele URBACT în toate activi-tăţile de comunicare.

Buna practică✓


Buna practică✓

38

Formatul BarCamp în Reggio Emilia, oraş partener în reţeaua Creative Clusters:

Grupul Local de Sprijin URBACT a funcţionat

pe două niveluri: un grup central cu structură în-

chisă, instituţională şi nivel tehnic foarte ridicat şi

un grup cu structură deschisă, urmând formatul Bar-

Camp. BarCamp este o reţea internaţională de con-

ferinţe susţinute de utilizatori. Acestea sunt

evenimente deschise, de tip atelier de lucru partici-

pativ, cu materiale furnizate de participanţi. Forma-

tul este utilizat pentru o gamă variată de alte

subiecte, de exemplu programe de calculator,

transport public, sănătate, educaţie şi organizare

politică.

În timp ce grupul central avea rolul de comitet di-

rector, cei din formatul BarCamp au dezvoltat idei şi

bune practici. Fiind bazat pe evenimente deschise,

formatul BarCamp a atras profesionişti din diverse

domenii, studenţi şi cercetători care şi-au făcut cu-

noscute ideile. Aceste evenimente deschise au

funcţionat şi ca o metodă de difuzare a informaţiilor,

participarea şi prezentarea rezultatelor proiectelor

fiind accesibile unui public mai larg.

Oraşul a realizat un videoclip al uneia dintre

întrunirile organizate, urmând formatul BarCamp.

Buletinele informative ale reţelei SURE Newsletters

furnizează instrumente utile pentru procesele de

planificare participativă. Mai exact, numărul 5 vă

prezintă sugestii interesante privind modalităţile

prin care informaţiile pot ajunge LA public!

Reţeaua EVUE Sondaj online pentru ULSG

Obţinerea rezultatelor prin intermediul

întrunirilor cu animatori: Şapte sfaturi

esenţiale, URBACT - 2012

Reţeaua SURE Buletine informative

Reţeaua Creative Clusters - Reggio Emilia

BarCamp videoclip


Mai multe


http://www.youtube.com/watch?v=wXcwnkE45k4&list=PL570CA75716E8E14D&index=1

http://www.youtube.com/watch?v=wXcwnkE45k4&list=PL570CA75716E8E14D&index=1

http://urbact.eu/en/documents-and-resources/documents/?project=1674

http://urbact.eu/fileadmin/general_library/Animation_techniques.pdf



http://urbact.eu/fileadmin/Projects/EVUE/documents_media/2011_11_7_EVUE_Frankfurt_Evaluation_Report.pdf

39

Etapele principale:

Aduceţi la cunoştinţa coordonatorilor ULSG termenii de re-

ferinţă pentru activităţile locale principale ale ULSG

Încurajaţi-i pe coordonatorii ULSG să adapteze termenii de

referinţă şi să conceapă planul de dezvoltare ULSG

Monitorizaţi frecvenţa şi calitatea activităţilor

ULSG

Sprijiniţi constant coordonatorii ULSG în desfăşurarea acti-

vităţilor ULSG

Faceţi cunoscute activităţile Grupurilor Locale de Sprijin

partenere la nivelul reţelei (de exemplu, în buletinele infor-

mative ale reţelei, pe mini-site-ul de proiecte URBACT etc.)

Includeţi toate activităţile locale (întruniri, evenimente de

difuzare a informaţiilor etc.) în planul de dezvoltare al

ULSG şi dezbateţi-le împreună cu membrii grupului

Convingeţi-i pe membrii grupului central al ULSG să îşi

ducă sarcinile la bun sfârşit şi să obţină rezultate

Întocmiţi rapoarte concise şi interesante

Alegeţi formatul întrunirilor în funcţie de

obiectivele propuse

Planificaţi cu grijă toate momentele întrunirii şi alegeţi teh-

nicile adecvate de animare

Încercaţi să organizaţi şi să luaţi parte la evenimente me-

morabile care asigură schimburile de experienţă şi

dezvoltarea ideilor noi şi utile

Dezbateţi chestiunile legate de calitate de calitate la

sfârşitul fiecărei întruniri (materiale, format, metodă)

Adaptaţi instrumentele de comunicare internă ţinând cont

de fiecare membru ULSG

Întocmiţi un plan de comunicare şi difuzare a informaţiilor

pe care să îl implementaţi la nivel local

Faceţi cunoscut stadiul în care vă aflaţi prin evenimente

deschise adresate unui grup mai mare de părţi interesate

Dezbateţi împreună cu membrii ULSG posibilitatea conti-

nuării activităţilor grupului şi după finalizarea proiectului

Expert principal/

partener principal

✓✓✓✓✓

Coordonator

ULSG

✓

✓✓✓✓✓✓✓✓✓✓✓

Colaborarea cu părţile interesate - lista de verificareMai multe


1.4 Planificarea acţiunilor

Fiecare partener URBACT îşi ia angaja-mentul de a elabora un Plan Local deAcţiune pe durata derulării proiectului,ca rezultat al schimbului de experienţăşi al activităţilor de acumulare de cu-noştinţe care se desfăşoară atât lanivel transnaţional, cât şi local. FiecarePlan Local de Acţiune este unic în ceeace priveşte contextul local, tema şiacoperirea. Nu există un model presta-bilit. Metoda URBACT pune accent pefaptul că procesul în sine este la fel deimportant ca şi rezultatul. Pentru a realiza aceste cerinţe, Planul dum-neavoastră Local de Acţiune URBACT tre-buie dezvoltat pe baza câtorva principiiesenţiale:

• Planul Local de Acţiune este un instru-ment de politică: Planul Local de Acţiunenu este un exerciţiu administrativ pe caretrebuie să îl duceţi la bun sfârşit de dra-gul URBACT. Este un instrument concretşi util prin intermediul căruia dumnea-voastră, în calitate de autoritate locală,puteţi oferi un răspuns cu privire la pro-blemele de politică pe care v-aţi hotărâtsă le abordaţi atunci când v-aţi alăturatreţelei URBACT.

• Planul dumneavoastră Local de Acţiuneeste un plan de acţiune integrată: trebuiesă abordeze diversele aspecte ale proble-mei, adică aspectul social, economic, fizicşi de mediu, şi să ţină cont de nivelurileteritoriale diferite, relevante pentru so-luţiile care vor fi implementate

• Planul dumneavoastră Local de Acţiuneeste dezvoltat în cadrul unei reţele UR-BACT transnaţionale: trebuie să se axezepe şi să integreze cunoştinţele dobânditeîn urma schimburilor de experienţă trans-naţionale care au loc în reţeaua dumnea-voastră.

• Planul dumneavoastră Local de Acţiuneeste rezultatul unui proces participativ:este dezvoltat împreună cu părţile intere-sate implicate în Grupul Local de SprijinURBACT.

• Planul dumneavoastră Local de Acţiunenu este punctul terminus propriu-zis şinici rezultatul final: trebuie dezvoltat în in-terval de 12-14 luni de la începutul etapeide implementare, pentru a putea să sta-biliţi împreună cu partenerii dumneavoas-tră modul în care îl veţi aduce laîndeplinire.

40


În acest capitol sunt parcurse elementeleprincipale ale conţinutului şi procesului, ne-cesare pentru elaborarea unui bun PlanLocal de Acţiune.

1.4.1 Punctul de pornire

1.4.2 Elaborarea în comun a unui plan deacţiune

1.4.3 Componentele principale ale unuiPlan Local de Acţiune

1.4.4 Susţinerea elaborării Planurilor Lo-cale de Acţiune

1.4.5 Dezbaterea şi lansarea unui PlanLocal de Acţiune

1.4.1 Punctul de pornirePlanul Local de Acţiune este, în primulrând, un document care va fi folosit de oraşpentru a contura un plan de acţiune şi careva fi ulterior folosit pentru a atrage fi-nanţare pentru activităţile incluse în plan.Publicul vizat şi problemele pe care seaxează Planurile Locale de Acţiune diferăde la oraş la oraş.

Cu toate că este cunoscut sub denumireade Plan Local de Acţiune, termenul „local”se referă la niveluri teritoriale diferite, în

funcţie de problemele de politică şi de si-tuaţia de la care porneşte oraşul partener.Zona vizată poate fi un cartier, întreguloraş, zona metropolitană, oraşul şi împreju-rimile sale etc.

În oraşele în care există deja un plan strate-gic, Planul Local de Acţiune poate trataacţiuni mai specifice sau proiecte la scarămică din cadrul unui plan strategic mailarg. Dacă există deja un plan strategic şiun plan de acţiune, participarea la o reţeaURBACT şi la schimburile de experienţătransnaţionale poate fi de folos pentru revi-zuirea, evaluarea şi îmbunătăţirea planului.URBACT oferă şi o nouă posibilitate de a finaliza un plan existent dacă, depildă, un aspect al problemei (social, fizic,economic sau de mediu) nu a fost abordatsuficient de bine. Prin urmare, planul deacţiune va consta într-un document de eva-luare a evoluţiei planului existent, de apli-care a unor modificări în urma însuşiriiinformaţiilor oferite de alte oraşe URBACTşi de creare a unor acţiuni noi sau revizuitepentru abordarea mai eficientă a proble-melor de politică identificate.

41


42

Grupurilor Locale de Sprijin URBACT li serecomandă să înceapă să lucreze la Planu-rile Locale de Acţiune imediat ce etapa deimplementare începe să decurgă, folo-sindu-se de analiza temei, cadrul politiciiUE şi situaţia oraşului prezentată în Studiulpreliminar.

Planurile Locale de Acţiune trebuie elabo-rate cu obiectivul clar de a atrage fonduride finanţare pentru implementarea acţiuni-lor. Unele oraşe pot alege să elaboreze unplan în funcţie de un anumit model solicitatde autoritatea administrativă sau de alt or-ganism de finanţare. Grupurile Locale deSprijin URBACT care au implicat autorităţileadministrative şi alţi posibili finanţatori înprocesul participativ de dezvoltare a planu-lui trebuie să se afle într-o poziţie mai bună pentru a asigura fi-nanţarea pentru implementare.

Datorită acestei mari diversităţi de instituţiivizate, ar putea fi necesar să aveţi maimulte versiuni ale Planului Local deAcţiune. De exemplu, poate fi o idee bunăsă aveţi pregătit un rezumat executiv pen-tru instituţiile secundare vizate, care poatefi distribuit mai multor persoane sau agenţii.Aceste rezumate ale Planurilor Locale deAcţiune trebuie traduse în limba englezăpentru a putea fi consultate de alţi parte-neri ai proiectelor URBACT şi de posibileinstituții de finanţare internaţionale.

Formatul Planului Local de Acţiune diferăîn funcţie de persoanele sau instituţiile vi-zate. Dacă Planul Local de Acţiune va fiprezentat părţilor interesate private, deexemplu politicieni, cetăţeni sau oamenide afaceri, acesta poate avea o formă maicreativă prin folosirea prezentărilor audiovi-zuale sau a broşurilor. De asemenea, rezu-matele Planurilor Locale de Acţiune pot fisub forma unor pliante bine concepute şichiar videoclipuri. De obicei, coordonatorulGrupului Local de Sprijin URBACT conduce

procesul elaborării fizice, iar în unele cazurimembrii Grupului Local de Sprijin URBACTse ocupă de schiţarea şi revizuirea întregu-lui document sau a unei părţi a acestuia.

Cele mai bune Planuri Locale de Acţiunereflectă şi integrează toate cunoştinţele şiperspectivele membrilor Grupului Local deSprijin URBACT, precum şi informaţiile do-bândite în urma schimburilor de experienţătransnaţionale cu alte oraşe URBACT. Pla-nurile Locale de Acţiune din reţelele ante-rioare pot fi consultate pe site-ul URBACTşi pot constitui modele de conţinut, struc-tură şi format.

1.4.2 Elaborarea în comun a unui plande acţiunePlanul Local de Acţiune URBACT este re-zultatul unei orientări comune şi integrate.Membrii Grupului Local de Sprijin URBACTsunt implicaţi în acest proces încă de la în-ceput, iar documentul final trebuie să re-prezinte exprimarea coerentă a uneimultitudini de voci. Elaborarea şi validareafiecărui plan trebuie să fie o activitate co-lectivă, al cărei scop este consolidarea an-gajamentului partenerilor şi sporireaperspectivelor pentru un rezultat durabil.Elaborarea în comun este cea mai bună ga-ranţie pentru o abordare integrată şi mă-reşte şansele unei implementări reuşite.


43

S-ar putea ca unele oraşe să cunoascăScara de participare a lui Arnstein3 prezen-tată mai jos. Aici se arată că termenul „par-ticipare” se referă la o gamă largă deacţiuni şi implică diverse grade de partici-pare, de la informaţie la dezbatere şi ela-borare în comun. Partenerii URBACTtrebuie să vizeze atingerea celui mai înaltnivel. Aceasta este o sarcină dificilă, iar par-tenerii trebuie să valorifice la maximumsprijinul pe care îl pot obţine de la reţelelelor URBACT şi din întregul program ca totunitar (cunoştinţe solide, instruire, partaja-rea experienţelor, evaluările colegilor etc.).

3. Arnstein Sherry 1969, Scara implicării cetăţeneşti

8

7

6

5

4

3

2

1

}}}

Puterea în mâinilecetăţenilor

Implicare simbolică

Lipsa participăriicetăţeneşti

Control cetăţenesc

Delegarea puterii

Parteneriat

Reconciliere

Consultare

Informare

Terapie

Manipulare

Scara implicării cetăţeneşti a lui Arnstein


44

Scara cu 7 puncte a implicării cetăţeneşti elaborată de proiectul TOGETHERReţeaua TOGETHER s-a concentrat pe noi metode prin care autorităţile publice îi pot implica peoamenii de rând şi pe cetăţeni. La baza acestei metode stă un principiu simplu: este mai bine să îiimplici pe cetăţeni în dezvoltarea oraşului lor şi să interacţionezi cu ei decât doar să le aduci la cu-noştinţă după ce s-au luat deciziile. Acesta este un concept de îndatoriri cetăţeneşti active sau,după cum este denumit în cadrul proiectului, răspundere comună. În acest cadru, reţeaua a elabo-rat o scară cu 7 puncte a implicării cetăţenilor.

1. Implicare minimă Municipalitatea se consultă cu cetăţenii sau cu organizaţiile de voluntariat cu privire la câteva teme

sau organizează câte un sondaj, dar fără a acorda prea multă importanţă rezultatelor. În termeni de-

preciativi, aceste acţiuni sunt denumite generic „implicare simbolică”.

2. Parteneriat de formă Se stabileşte o relaţie oficială cu câteva organizaţii din afara municipalităţii. Partenerii sunt prezenţi

la discuţii, dar autoritatea locală sau agenţia guvernamentală prezidează întrunirea şi ia toate deci-

ziile importante.

3. Parteneriat cu implicare Acesta pare a fi un aranjament mai echitabil cu partenerii/organizaţiile de voluntariat care au o oare-

care influenţă asupra aspectelor de pe ordinea de zi şi asupra luării deciziilor. Cu toate acestea, tot

municipalitatea are ultimul cuvânt.

4. Guvernanţă comună Aici este vorba despre o planificare strategică a unui serviciu, proiect sau program. Factorii impor-

tanţi din diverse organizaţii şi sectoare stabilesc de comun acord priorităţile politicii şi le pot trans-

pune în planuri strategice.

5. Management comunAcesta se referă la o situaţie în care diverse organizaţii conlucrează pentru a coordona realizarea

unui serviciu sau proiect. Factorii importanţi din diverse sectoare şi organizaţii îşi folosesc resursele

de care dispun pentru a contribui direct prin mijloace practice la realizarea unui anumit proiect sau

serviciu.

6. Elaborare în comun Se referă la un aranjament în care cetăţenii asigură, cel puţin parţial, serviciile pe care chiar ei le uti-

lizează.

7. Răspundere comunăAici, elementele specificate la punctele 4-6 converg într-un anumit domeniu, de exemplu sistemul

educaţional dintr-un oraş sau redresarea economică. Scopul suprem este ca această convergenţă să

existe în întregul teritoriu, cu alte cuvinte să se regăsească în toate serviciile dintr-un cartier sau

judeţ.


45

1.4.3 Componentele principale aleunui Plan Local de AcţiuneComponentele cheie ale unui Plan Localde Acţiune URBACT sunt definite mai jos.Aceasta nu este o listă completă, ci o în-drumare privind elementele care trebuie in-cluse:a) Contextul oraşului şi definiţia problemei iniţiale/de politicăb) Stabilirea temei vizate şi a obiectivelorc) Acţiunile/programul de desfăşurare d) Schema de finanţaree) Cadrul de realizaref) Descrierea procesuluig) Analiza riscurilor

a) Contextul oraşului şi definiţia proble-mei iniţiale/de politică

Conţinut posibil:

• Materiale statistice şi exemple cu refe-rinţe pentru a demonstra şi defini contex-tul şi problemele oraşului, cum ar fi:

- Date demografice şi statistice privindpopulaţia

- Amplasarea oraşului - Statistici privind şomajul şi ocuparea

forţei de muncă - Componenţa industrială forţei de

muncă - Rezumatul programelor operaţionale

relevante (FEDR şi FSE) la niveluloraşului

• Stadiul actual cu privire la tema abordatăde Planul Local de Acţiune, de exemplu:

- Rezumatul rolurilor şi responsabilităţilordiverselor agenţii în contextul insti-tuţional

- Rezumatul strategiilor şi politicilor exis-tente relevante acestui domeniu (lo-cale, regionale şi naţionale)

• Informaţii din studiul preliminar/ analizaSWOT extinsă

• Prezentarea şi analizarea problemelor şi a opţiunilor pentru găsirea de soluţii

b) Stabilirea temei vizate şi a obiectivelor

Conţinut posibil:

• Descrierea temei vizate în Planul Local deAcţiune şi analizarea motivelor care aucondus la alegerea temei

• Rezumatul altor opţiuni luate în calcul şimotivele pentru care au fost respinse

• Informaţii privind motivul pentru caretema reprezintă o prioritate, cu menţio-narea, dacă este posibil, a contribuţieimembrilor Grupului Local de Sprijin UR-BACT sau a părţilor interesate externe

• Rezumatul principalelor realizări preconi-zate pentru Planul Local de Acţiune

• Prezentarea pe scurt a modului de core-lare cu reţeaua ca întreg şi dacă/în ce mă-sură informaţiile dobândite în urmaschimbului de experienţă transnaţional aufost utilizate în alegerea temei

• Precizări privind utilizarea oricăror alte in-formaţii dobândite din alte surse pentrususţinerea alegerii temei

• Prezentarea unui obiectiv strategic sau aunei viziuni

• Lista tuturor priorităţilor Planului de Acţiune

• Lista obiectivelor cheie-ce doriţi să reali-zaţi aveţi grijă ca acestea să fie Specifice,Măsurabile, Accesibile, Realiste şi înca-drate în Timp (SMART)


46

c) Acţiunile/programul de desfăşurare

Conţinut posibil:

• Analiza defalcată a activităţilor/acţiuni-lor/proiectelor care vor fi dezvoltate şi fi-nalizate pentru a vă fi de ajutor laîndeplinirea acestor obiective şi obţine-rea rezultatelor (puteţi alege să prezentaţiaceastă analiză punând activităţi diferite„sub” diverse obiective)

• Informaţii privind termenul de finalizare aacestor activităţi

• Graficul Gantt în care sunt prezentateacţiunile şi calendarul

d) Schema de finanţare

Conţinut posibil:

• Prezentarea pe scurt a resurselor de careva fi nevoie pentru realizare

• Prezentarea pe scurt a posibilelor sursede finanţare (inclusiv, dar fără limitare laFEDR şi FSE)

• Prezentarea legăturii dintre aceste activi-tăţi şi priorităţile (emergente) ale progra-melor operaţionale FEDR şi FSE pentruintervalul 2014-2020 (şi, posibil, Orizont2020)

e) Cadrul de realizare

Conţinut posibil:

• Informaţii despre cei care vor realizaacţiunile-rolurile şi responsabilităţilepărţilor interesate

• Informaţii despre guvernanţă în timpul şi după sprijinul URBACT

• Rezumatul indicatorilor care vor fi folosiţi pentru monitorizarea evoluţiei

f) Descrierea procesului

Conţinut posibil:

• Componenţa şi rolul Grupului Local deSprijin URBACT

• Rolul/efectul schimbului de experienţătransnaţional şi al dobândirii cu-noştinţelor (de exemplu, evaluarea cole-gilor, transferul posibil de „bunăpractică” etc.)

g) Analiza riscurilor

Conţinut posibil:

• Descrierea tipului de risc (de exemplu, operaţional, financiar, legal, risc legat depersonal, tehnic, comportamental)

• Clasificarea în categoriile scăzut, mediu sau ridicat

• Schiţa paşilor care pot fi urmaţi pentru areduce probabilitatea şi efectul

În funcţie de situaţiile şi cerinţele locale,aceste componente pot fi prezentate înmulte feluri. De asemenea, trebuie să aveţipregătite mai multe formate diferite în caresă prezentaţi Planul Local de Acţiune, pen-tru a vă putea adresa unui număr cât maimare de persoane sau instituţii interesate.Ne referim aici la aspectul general pe careîl va avea Planul Local de Acţiune, atât dinperspectiva aplicării pentru finanţare, cât şipentru discuţiile cu factorii de decizie şi re-prezentanţii aleşi, comunicarea cu lumeadin exterior, cetăţenii, jurnaliştii etc.

1.4.4 Susţinerea elaborării PlanurilorLocale de AcţiunePrincipalul atu al elaborării unui plan deacţiune în cadrul unei reţele transnaţionaleURBACT îl reprezintă faptul că puteţi bene-ficia uşor de sprijinul oferit de program, pede o parte, şi de colegii implicaţi în reţeape de altă parte.URBACT II Set de instrumente


47

URBACT dispune de un set de instrumentece pot fi folosite pentru a elabora mai uşorun Plan Local de Acţiune, printre care:

• Un arbore al problemelor care le poatepermite părţilor interesate să lucreze îm-preună la definirea şi acceptarea unanimăa problemelor, cauzelor şi efectelor.

• Un tabel de acţiuni care poate fi utilizatpentru întocmirea unei prezentări gene-rale a rezultatelor preconizate, acţiunilor,realizărilor, indicatorilor şi resurselor.

• Un tabel al problemelor şi soluţiilor carepoate fi utilizat pentru analizarea şi dez-baterea problemelor şi a soluţiilor posi-bile.

Acestea sunt incluse în Partea a doua, In-strumente utile, alături de câteva informaţiisuccinte despre Planificarea ciclică, de ase-meni utilă în acest context.

Pe lângă aceste instrumente, „Instrumentulde autoevaluare a Planului Local deAcţiune” vă ajuta Grupul Local de Sprijin săîşi evalueze Planul Local de Acţiune în ceeace priveşte conţinutul, guvernanţa, abordă-rile integrate, finanţarea, planificarea şi va-loarea adăugată. Instrumentul poate fifolosit pentru verificarea consecvenţei Pla-nului Local de Acţiune şi a eficienţei Gru-pului Local de Sprijin URBACT. Este o foaiede calcul în format Excel în care, dupăcompletare, se generează o diagramă pă-ianjen unde sunt specificate punctele tari şipunctele slabe. Pe baza acestei diagrame,grupul îşi poate îmbunătăţi planul deacţiune şi metodele. Acest instrument esteun bun exerciţiu prin care toate GrupurileLocale de Sprijin pot autoevalua planul laun moment stabilit, compara rezultatele şiîmpărtăşi experienţele la nivel local celor-lalţi parteneri din cadrul reţelei.

Proces şi guvernanţă

Valoarea adăugatăa UE şi URBACT

Conţinutulplanului de acţiune

Abordareintegrată

Finanţarea şiplanificarea proiectului

10,80,60,40,2

0

Diagrama păianjen a Planului Local de Acţiune


48

„Laboratoarele de implementare”, în varianta reţelei REDIS

În timpul întrunirilor transnaţionale, proiectul REDIS a adoptat un tip specific de metodă de evaluarecolegială, denumit „laboratoare de implementare”.

În cadrul proiectului REDIS, un „laborator de implementare” a constat dintr-un atelier de lucru des-făşurat pe parcursul a două zile şi jumătate, în care părţile interesate locale (membrii Grupului Localde Sprijin), partenerii şi experţii implicaţi în proiect au conceput recomandări pentru oraşul gazdă.Metoda poate fi aplicată oricărui tip de dezvoltare urbană sau arie politică.

Această sesiune a avut drept scop împărtăşirea experienţelor dintre participanţi şi gazde, precum şiobţinerea unor păreri noi. La sfârşit, „colegii” i-au oferit oraşului gazdă sugestii şi recomandări prac-tice şi utile pentru problemele sale privind cartierul ştiinţific (tema principală a proiectului REDIS).

În cadrul proiectului REDIS, acest tip de atelier de lucru a fost structurat astfel:

1. Pregătirea: Partenerul principal, oraşul gazdă (inclusiv Grupul Local de Sprijin) şi expertul principal au pregătit sesiunea. Oraşul gazdă conduce sesiunea şi procedează conform formularului de înscriere. Expertul principal are rol consultativ. Invitaţii primesc informaţiile relevante(inclusiv capitolul cu descrierea oraşului gazdă) înaintea întrunirii.

2. Prima zi: Prima zi este dedicată analizării situaţiei locale a oraşului gazdă. Prima parte a zilei este, ca de obicei, dedicată vizitelor pe teren, prezentărilor generale (de preferatsusţinute de către membrii Grupului Local de Sprijin) şi informării cu privire la evoluţia Planului Local de Acţiune. În acest stadiu, experţii prezintă 1-2 idei de bază despre tema aleasă, pentru a seputea învăţa din exemplele de „bune practici” ale altor oraşe europene care nu se află în parteneriat.

3. A doua zi: Participanţii (împărţiţi în două sau mai multe subgrupuri de maximum 15 persoane fie-care) analizează un set ales de aspecte tematice ale cartierului ştiinţific: folosirea mărcilor înregis-trate/marketing, cooperarea bazată pe conceptul de triplă spirală, integrarea în arhitectura urbană,tratarea pe „termen lung”, crearea interacţiunii în cartierele ştiinţifice, tratarea cu părţile interesaterefractare, modelele de management şi impactul regional sporit. Studiul de caz preliminar este utili-zat ca document de referinţă. Pe baza analizei, subgrupurile oferă „recomandări de politică strate-gică” pentru oraşul gazdă.

4. A treia zi: Moderatorul(ii) pregăteşte (pregătesc) o prezentare a viziunilor, sugestiilor şi a paşilorconcreţi. Această prezentare este susţinută în cadrul unei conferinţe de presă publică, la care iauparte factorii din conducere şi jurnaliştii locali. Planul Local de Acţiune al oraşului gazdă va fi orientatîn funcţie de rezultatele obţinute în urma prezentării.

5. După întrunire: Toţi partenerii primesc un raport, care va fi dezbătut pentru a se găsi idei.

Buna practică✓


49

Programul URBACT solicită şi întocmireaunui raport intermediar la interval de 12-14luni de la demararea etapei de implemen-tare. Acesta include o revizuire a schiţei Pla-nului Local de Acţiune şi specifică acţiunilecare trebuie întreprinse pentru garantareacalităţii tuturor Planurilor Locale de Acţiune(de exemplu, sprijin suplimentar pentru uniiparteneri). Managerii de poli tematici vorputea, de asemenea, să ofere îndrumări cuprivire la Planurile Locale de Acţiune, exem-ple de planuri anterioare din alte reţele şi le-gături la inițiative și politici similare dinEuropa.

La nivel de reţea, partenerul principal şi ex-pertul principal oferă îndrumare, instru-mente şi cunoştinţe specializate referitoareatât la conţinut, cât şi la metodologie. În majoritatea reţelelor anterioare, îndrumă-rile şi şabloanele pentru Planurile Locale deAcţiune au fost concepute de către partene-rul principal şi expertul principal (în colabo-rare şi cu acordul tuturor partenerilor).Sesiunile din cadrul întrunirilor din reţeleletransnaţionale special dedicate dezbateriiprivind elaborarea Planului Local deAcţiune, schimbul de idei dintre parteneri şigăsirea unor soluţii comune sunt foarte im-portante.

În cadrul fiecărui proiect, partenerii se potsusţine reciproc în elaborarea Planurilor Locale de Acţiune prin informarea celorlalţicu privire la stadiul planului şi prin evaluăricolegiale. Participanţii la proiectele UR-BACT au folosit întrunirile transnaţionale cabune ocazii de a afla părerea partenerilordespre planurile lor. În acest scop, puteţiapela la diverse mijloace creative, cum ar fiafişele, arta povestirii şi folosirea unor teh-nici precum tehnica acvariului (metoda inte-racţiunii observate). Expertul principal are înprimul rând sarcina de a se asigura că pro-gramul seminarelor transnaţionale oferă sufi-cient spaţiu pentru astfel de activităţi;expertul va folosi metodologia adecvată şiva avea grijă ca partenerii să beneficieze depe urma experienţei şi cunoştinţelor specia-lizate ale colegilor lor.

1.4.5 Dezbaterea şi lansarea unui Plan Local de Acţiune

După schiţarea idelor principale ale Planu-lui dumneavoastră Local de Acţiune, un proces de dezbatere va garanta că părţile interesate susţin integral conţinutulplanului şi că veţi avea posibilitatea de aface ultimele modificări înainte de a-l facepublic. Puteţi folosi o gamă variată de me-tode, de exemplu Ziua porţilor deschise,distribuirea schiţei urmată de discuţii, edi-tarea participativă, posibilitatea ca oamenii să răspundă online.

Cu toate că elaborarea Planului Local deAcţiune implică o contribuţie din parteagrupurilor locale, Grupul Local de SprijinURBACT trebuie să verifice de două oriversiunea finală a schiţei împreună cuaceştia înainte de a definitiva planul şi/saude al face public. Astfel, se va avea certitu-dinea că planul nu este influenţat de inte-rese personale şi că vor fi semnalateeventualele nemulţumiri nerostite care arputea stânjeni lansarea şi implementarea.

Dacă este posibil, pe tot parcursul procesu-lui de elaborare, Planul de Acţiuni trebuiemenţinut flexibil, pentru a putea fi actuali-zat şi modificat.


50

După ce Planul Local de Acţiune este gata,o lansare publică arată lumii din exterior căplanul a fost aprobat la nivel înalt şi de cătrepărţile interesate. Adesea, ultima etapă esteavizarea oficială a Planului Local de Acţiunede către un reprezentant corespunzător, depreferat un reprezentant ales cu o funcţiesuperioară sau o persoană oficială, al căruisprijin poate fi utilizat pentru adoptarea în-tregului conţinut. Şi nu uitaţi să sărbătoriţirealizarea dumneavoastră, să invitați presa,pentru ca toată lumea să se bucure de suc-cesul dumneavoastră. Echipa de comunicareURBACT vă poate oferi îndrumări cu privirela folosirea denumirii URBACT, tehnicile dedifuzare şi strategiile de comunicare efi-cientă.

S-ar putea ca unele Planuri de Acţiune să nuaibă de câştigat de pe urma publicităţii. Înmajoritatea cazurilor, este important ca va-rianta finală a planului să fie aprobată la celmai înalt nivel de către partenerii implicaţi,în cadrul unui eveniment de confirmare atât a angajamentului, cât şi a planului însine.

Poate fi util să cuplaţi lansarea cu alte activi-tăţi sau iniţiative politice. Un proiect UR-BACT poate lansa simultan Planuri Localede Acţiune ale mai multor parteneri sau or-ganiza o lansare în timpul unei vizite trans-naţionale.

În timpul etapei de lansare, toate părţile in-teresate sunt încurajate să participe şi să îşiactiveze reţelele pentru a anunţa evenimen-tul. Comunicatele de presă şi invitarea jur-naliştilor din audiovizual pot fi căi dedifuzare eficiente. Trebuie să urmaţi in-strucţiunile URBACT privind comunicarea.

Planificarea unui eveniment de lansare aunui plan de acţiune este o altă ocazie bunăde a consolida detaliile implementării, indi-catorii pentru măsurarea evoluţiei, monitori-zarea şi evaluarea.

Reţeaua Together - Scara cu 7 puncte a

implicării cetăţeneşti

Reţeaua REDIS Rapoarte ale laboratoarelor

de implementare

URBACT - Instrumentul de autoevaluare a

LAP (din secțiunea „Evaluaţi-vă Planul Local

de Acţiune”)

Mai multe

Realizarea unui plan bine conceput carebeneficiază de sprijinul părţilor interesate şide susţinere politică şi financiară este o îm-plinire importantă. Felicitări!


http://urbact.eu/?id=1870



http://urbact.eu/en/projects/innovation-creativity/redis/our-outputs/

http://urbact.eu/en/projects/innovation-creativity/redis/our-outputs/

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/Together/outputs_media/TOGETHER_Final_Report_rev.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/Together/outputs_media/TOGETHER_Final_Report_rev.pdf

51

Etapele principale:

Oferiţi-le partenerilor de proiect îndrumări şi instrumente efi-ciente pentru elaborarea Planului Local de Acţiune

Oferiţi sfaturi despre structură şi format pentru a uniformiza Planurile Locale de Acţiune la nivelul reţelei

Luaţi în considerare situaţia actuală şi studiul preliminar atuncicând alegeţi tema Planului Local de Acţiune

Dezbateţi acoperirea teritorială a Planului Local de Acţiune lanivelul reţelei

Dezbateţi acoperirea teritorială a Planului Local de Acţiune lanivel local

Stabiliţi formatul Planului Local de Acţiune

Stabiliţi din timp atribuţiile fiecăruia la schiţarea Planului Localde Acţiune

Implicaţi în proces autorităţile administrative şi persoanele dinconducerea superioară

Creaţi şi luaţi parte la un proces de găsire în comun a soluţiilor,în care toţi participanţii să îşi poată exprima părerile

Asiguraţi-vă că Planul Local de Acţiune este perceput mai de-grabă ca un proces ciclic/iterativ decât ca un final propriu-zis

Analizaţi periodic evoluţia Planului Local de Acţiune împreunăcu partenerii

Profitaţi de întrunirile transnaţionale pentru a analiza evoluţiaPlanului Local de Acţiune

Organizaţi sesiuni în cadrul cărora partenerii de proiect să îşievalueze reciproc Planurile Locale de Acţiune

Realizaţi un Plan Local de Acţiune cu conţinut şi format adap-tate persoanelor şi instituţiilor vizate

Consultaţi-vă cu cei din comunitatea mai largă şi prezentaţi-lestadiile Planului Local de Acţiune atunci când consideraţi nece-sar

Comunicaţi mesajele cheie pe care le conţine Planul dumnea-voastră Local de Acţiune

Folosiţi ultimele 12 luni din etapa de implementare pentru agăsi sursele de finanţare pentru Planul Local de Acţiune

Luaţi în considerare organizarea unui eveniment public de lan-sare

Expert principal/

partener principal

Partener de proiect/

coordonator ULSG

✓✓

✓

✓✓✓✓

✓✓✓✓✓✓✓

✓✓✓✓✓✓

Planificarea acţiunilor - lista de verificare

Mai multe


1.5 Valorificarea informaţiilor

dobândite în urma schimbului

de experienţă transnaţional

Întrunirile transnaţionale sunt o activi-tate esenţială în cadrul proiectelor UR-BACT. Acestea reprezintă zona în carese creează valoarea adăugată prinschimbul de cunoştinţe şi practici din-tre oraşe. În acest capitol veţi găsi ma-teriale utile privind participareaGrupului Local de Sprijin URBACT la întrunirile transnaţionale, cum ar fi:

1.5.1 Încadrarea activităţii transnaţionale - la nivel de reţea

1.5.2 Asigurarea schimbului de experienţă de înaltă calitate între nivelurile locale şitransnaţionale

Schimburile de experienţă din cadrul rețele-lor URBACT funcţionează ca o legătură bidi-recţională între nivelurile locale şitransnaţionale. Fiecare Grup Local de SprijinURBACT contribuie cu informaţii de calitateşi relevante pentru evenimentele transnaţio-nale. La rândul lor, cunoştinţele dobândite întimpul întrunirilor transnaţionale sunt folositeîn proiect, ducând ladiscuţii constructive lanivel local, capacităţi sporite în rândul părţilorinteresate şi, în final, la elaborarea unor Pla-nuri Locale de Acţiune mai bune.

Calendarul evenimentelor transnaţionaleeste planificat la înfiinţarea fiecărei reţeleURBACT. Cei mai mulţi parteneri aioraşului, dacă nu chiar toţi, vor avea ocaziade a găzdui o activitate transnaţională.Aceasta poate consta în seminare, confe-rinţe, vizite bilaterale, evaluări colegiale,cursuri de înalt nivel sau vizite de studiu.Prin găzduirea unui grup de experţi dinoraşele partenere, Grupul Local de SprijinURBACT îşi poate demonstra şi împărtăşiexperienţa locală şi stadiul actual al temeiabordate în cadrul proiectului. MembriiGrupului Local de Sprijin au ocazia de a seprezenta colegilor din alte oraşe şi de a-şiexpune rezultatele şi soluţiile pe care le-augăsit.

De asemenea, membrii ULSG au ocazia de a participa la evenimentele organizateîn alte oraşe partenere, de a afla cum tra-tează acestea problemele asemănătoare şicum găsesc soluţii specifice, de a dezbateamănunţit şi analiza propriile activităţi.

52


1.5.1 Încadrarea evenimentelor trans-naţionale - la nivel de reţea

Calendarul evenimentelor transnaţionale lanivel de reţea este planificat şi aprobat înFormularul de înscriere final. Membrii Gru-pului Local de Sprijin URBACT sunt partici-panţii cheie la această activitate, iarcalendarul întrunirilor trebuie conceput ast-fel încât să permită schimbul de experienţăşi dobândirea cunoştinţelor şi să se adap-teze cerinţelor şi contextului fiecărui oraş.

Imaginea de ansamblu trebuie prezentatăîncă de la început membrilor Grupului Local

53

Metoda URBACT este prezentată într-un videoclip

disponibil în toate limbile grupurilor URBACT. Rulaţi

acest videoclip la prima întrunire ULSG pentru a asi-

gura o mai bună înţelegere a scopului întrunirilor

transnaţionale de schimb de experienţă şi a rolului

pe care îl pot avea reprezentanţii ULSG.

Videoclipul oferă o prezentare completă a colaboră-

rii transnaţionale în cadrul URBACT şi a modului de

interacţionare la nivel de reţea şi local. Videoclipul

poate fi vizionat la: http://www.dailymotion.com/ur-

bact

de Sprijin URBACT. Aceştia fac parte dintr-oreţea transnaţională care abordează pro-bleme urbane asemănătoare din mai multeoraşe europene. La rândul său, această reţeaface parte din comunitatea URBACT, consti-tuită din mult mai multe oraşe şi reţele careabordează diverse chestiuni legate de planifi-carea urbană integrată cu scopul de a atingeobiectivele programului Europa 2020. Asigu-raţi-vă că toţi membrii Grupului Local deSprijin URBACT sunt abonaţi la buletinul in-formativ URBACT şi că sunt conştienţi detoate ocaziile pe care li le oferă URBACT,precum întrunirile transnaţionale şi activităţilede dezvoltare a capacităţii pe care le organi-zează programul pentru beneficiarii săi (a sevedea capitolul 1.6).

O bună concepere şi animare a fiecărei întruniri transnaţionale este factorul cheiepentru maximizarea participării active a mem-brilor Grupului Local de Sprijin URBACT şipentru garantarea faptului că fiecare oraş vadobândi cunoştinţele de care are nevoie pen-tru a-şi îmbunătăţi capacitatea pentru politicaintegrată şi pentru Planul Local de Acţiune.Partenerul principal şi expertul principal cola-borează cu fiecare coordonator al GrupuluiLocal de Sprijin URBACT pentru pregătireaprealabilă a întrunirilor. URBACT vă pune ladispoziţie numeroase îndrumări pentru găz-duirea evenimentelor transnaţionale.



54

• Întocmiţi o ordine de zi pentru fiecare întrunire, în care să includeţi o gamă variată de activi-tăţi, de exemplu vizite pe teren, dezbateri interactive, prezentări ale experţilor şi găzduiri politice sau civice.

• Stabiliţi cu precizie obiectivele şi tema fiecărei întruniri, pentru a beneficia de participarea membrilor URBACT corespunzători.

• Pregătiţi cu mare grijă vizitele tematice pe teren.

• Aveţi grijă ca membrii ULSG să fie bine informaţi înainte de întrunire, să înţeleagă ce seaşteaptă de la ei, inclusiv să întocmească un raport despre învăţămintele dobândite.

• Luaţi în calcul posibilitatea de a organiza o întâlnire preliminară „virtuală” cu coordonatoriiULSG cu 4-6 săptămâni înainte de întrunirea propriu-zisă, pentru a-i informa despre conţin-utul planificat şi a discuta despre membrii care ar trebui să participe din fiecare ULSG.

• Încercaţi să asiguraţi o participare echilibrată, astfel încât toţi membrii ULSG să poată luaparte, prin rotaţie, la evenimentele transnaţionale.

• Implicaţi-i pe membrii ULSG în organizarea, pregătirea şi desfăşurarea întrunirii.

• Atribuiţi-le participanţilor la întrunirile transnaţionale roluri şi responsabilităţi, de exemplu,daţi-le o „temă pentru acasă” înainte de întrunire.

• Daţi-le instrucţiuni orale şi scrise experţilor care participă la întrunire, astfel încât expunerileacestora să fie concise şi relevante.

• Acordaţi-le tuturor participanţilor timp pentru a fi activi, a lua cuvântul şi a contribui, fie şi îngrupuri restrânse, bilateral sau plenar.

• Ţineţi cont de nevoile membrilor ULSG, mai ales dacă este prima lor participare la o întrunireinternaţională. Dacă există probleme de înţelegere, le puteţi pune la dispoziţie traduceri înlimba lor.

• Organizaţi o întâlnire a tuturor membrilor ULSG în cadrul evenimentului transnaţional. La oîntrunire sub forma unui atelier de lucru, toţi membrii ULSG pot aborda subiecte transversalelegate de tema proiectului şi îşi pot prezenta propriile rezultate în plen. Acest tip de eveni-ment îi poate ajuta pe membrii ULSG să simtă că fac parte dintr-o dinamică mai mare şi că auposibilitatea de a schimba idei şi sfaturi utile.

• Nu uitaţi că limba poate fi o barieră importantă în calea comunicării dintre alţi parteneri şimembrii Grupului Local de Sprijin URBACT. În timp ce la unele evenimente există interpreţi, anumite părţi ale evenimentului, cum ar fi vizitele pe teren, se pot desfăşura numai în limbaengleză (limba oficială a Programului URBACT). Trebuie să ţineţi cont de acest aspect atuncicând alegeţi participanţii şi organizaţi întrunirile.

Indicaţii şi sugestii pentru evenimentele transnaţionale


55

Future City Game la Gheorgheni, partener înreţeaua SURE:

Grupul Local de Sprijin URBACT a fost impli-cat într-un proces de dezvoltare cu scenariustructurat pe baza metodologiei Future CityGame, în paralel cu o întrunire transnaţionalăa reţelei SURE la Gheorgheni, România, oc-tombrie 2010. Această abordare le-a permismembrilor Grupului Local de Sprijin URBACTdin oraşul gazdă şi invitaţilor să participe la odezbatere comună a propunerilor strategiceelaborate de localnici. Atelierul de lucru agenerat numeroase beneficii atât pentruGrupul Local de Sprijin URBACT, cât şi pen-tru municipalitate. De exemplu, a sporit vizi-bilitatea activităţii ULSG şi a atras atenţiaasupra posibilităţilor oferite de finanţareaUE. Per ansamblu, aplicarea metodologieiFuture City Game a fost considerată un suc-ces uriaş. Prin aceasta, factorii locali au con-tribuit cu o gamă largă de concepte şi ideipractice care au devenit ulterior parte inte-grantă a Planului Local de Acţiune.

natorii, sunt încurajaţi să întreprindă acţiunilenecesare înainte, în timpul şi după activităţiletransnaţionale.

Pregătirea activităţilor de schimb de expe-rienţă la nivel transnaţional poate include ur-mătoarele acţiuni:

• Aduceţi la cunoştinţa membrilor GrupuluiLocal de Sprijin URBACT programul şiobiectivele schimbului transnaţional câtmai curând posibil în timpul etapei de im-plementare.

• Începeţi să îi identificaţi pe cei care arputea participa şi contribui la fiecare eveni-ment.

• După ce aţi pus la punct ordinea de zi a în-trunirii, distribuiţi-o şi cereţi părerea mem-brilor Grupului Local de Sprijin URBACT cuprivire la posibilele lor intervenţii.

• Informaţi-i pe membrii ULSG despre sco-pul şi obiectivele întrunirii transnaţionale.

• Explicaţi-le care va fi rolul lor general şi stabiliţi ce va face fiecare, în funcţie deaptitudini şi capacitate.

• Majoritatea întrunirilor transnaţionale seconcentrează pe o anumită temă. Ţineţicont de acest aspect atunci când îi alegeţipe membrii care vor participa la întruniri.

• Obţineţi dinainte şi cât mai curând posibilacordul tuturor membrilor privind partici-parea Grupului Local de Sprijin URBACTpentru a putea rezerva bilete de călătorieşi cazare la preţuri rezonabile.

• Dacă unele organizaţii au interdicţii de că-lătorie sau conturi blocate, faceţi tot posi-bilul ca părţilor interesate să le parvinăinformaţiile de la evenimentele transnaţio-nale, oferindu-le tuturor membrilor Grupu-lui Local de Sprijin URBACT un raportcomplet al rezultatelor fiecărei întruniri.

• Luaţi în calcul posibilitatea organizării unorprezentări, webinare şi întruniri virtualepentru a le oferi informaţii şi celor care nuau reuşit să participe personal.

1.5.2 Asigurarea schimbului de expe-rienţă de înaltă calitate între nivelurilelocale şi transnaţionaleÎn fiecare oraş partener, coordonatorul Grupu-lui Local de Sprijin URBACT are sarcina de acorela nivelul transnaţional al proiectului cucel local, asigurând un flux puternic şi conti-nuu de cunoştinţe şi informaţii. Această activi-tate este factorul cheie care îi oferă GrupuluiLocal de Sprijin URBACT posibilitatea de a be-neficia de experienţa altor oraşe europene, pecare o va folosi în scop informativ şi pentru aadăuga valoare implementării locale. Pentru apune în practică informaţiile dobândite, parte-nerii şi experţii principali, împreună cu coordo-

Buna practică✓


56

Activitate de grup în cadrul reţelei ESIMeC:

Tema predominantă a proiectului ESIMeC afost „O forţă de muncă adaptabilă pentrucreşterea şi redresarea economiei locale”.Acest subiect a avut însă un punct de lansarediferit pentru fiecare oraş, de exemplu servi-ciile de sprijin în afaceri, dezvoltarea unuiparc industrial sau schimbarea atitudinii vi-zavi de educaţie, ca să dăm doar câtevaexemple. Fiecare întrunire transnaţională ESIMeC a inclus o întâlnire cu Grupul Localde Sprijin URBACT din oraşul gazdă. În tim-pul acestei întruniri, membrii Grupului Localde Sprijin au prezentat problemele specificeoraşului şi tema centrală a Planului lor Localde Acţiune. Aceştia au formulat întrebăricheie referitoare la problemele speciale sauobstacolele din calea evoluţiei planului. Re-prezentanţii oraşelor invitate (inclusiv mem-brii Grupului Local de Sprijin URBACT) aulucrat în grupuri restrânse, au dezbătutaceste întrebări cheie şi au oferit soluţii posi-bile prin prisma propriei experienţe. Acestesoluţii au fost comunicate reprezentanţilororaşului gazdă, pentru a-i ajuta să de-păşească obstacolele din calea evoluţiei pla-nului şi să elaboreze un Plan Local deAcţiune mai bun.

O bună idee este ca, după fiecare eveni-ment transnaţional, să organizaţi o şedinţăde prezentare cu toţi membrii Grupului Localde Sprijin URBACT, pentru a le împărtăşi cu-noştinţele dobândite în urma întrunirii, pen-tru a reflecta împreună asupra procesului şirezultatelor şi pentru a stabili ce puncte spe-cifice pot fi integrate şi utilizate în PlanulLocal de Acţiune. Solicitaţi-le membrilorGrupului Local de Sprijin URBACT care auluat parte la întrunire să îşi prezinte impre-siile şi constatările. Asiguraţi-vă că mesajelecele mai importante sunt bine înţelese şi asi-milate.

URBACT - Ghid pentru Reţeaua tematică

URBACT 2012

Strategia Europa 2020– Obiective

Videoclip de prezentare a metodei URBACT,

2011

Reţeaua SURE - Studiu de caz privind planifi-

carea participativă cu ajutorul metodologiei

Future pentru dialog participativ, 2010

În timpul seminarelor transnaţionale, toateactivităţile trebuie structurate în jurul schim-bului de experienţă şi dobândirii de cu-noştinţe pe temele reţelei. Este vital caunele sesiuni să fie dedicate planurilor deacţiune elaborate de parteneri, pentru a per-mite evaluarea colegilor şi asigurarea că par-tenerii vor beneficia de cunoştinţele şiexperienţa membrilor grupului în momentulîn care îşi vor elabora propriile planuri (a sevedea şi trimiterea la laboratoarele de imple-mentare din capitolul 1.4.).

Buna practică✓

Mai multe


http://urbact.eu/en/projects/disadvantaged-neighbourhoods/sure/our-outputs/



http://www.dailymotion.com/user/urbact/2

http://www.dailymotion.com/user/urbact/2

http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm



57

Etapele principale:

Încercaţi să organizaţi un eveniment la nivel de reţeaîn cât mai multe oraşe participante la proiect.

Când organizaţi un eveniment, nu uitaţi de MetodaURBACT. Folosiţi-o ca exemplu şi în manieră obiectivă.

Stabiliţi de la început rolul pe care Grupurile Localede Sprijin URBACT îl vor deţine în dinamica trans-naţională

Asiguraţi-vă că Grupurilor Locale de Sprijin URBACTli se alocă suficient timp pe ordinea de zi a eveni-mentului.

Asiguraţi-vă că toţi partenerii aduc la evenimente unnumăr corespunzător de membri ULSG şi că experienţa acestora este relevantă

Organizaţi întruniri, evenimente şi vizite în urma că-rora participanţii vor avea de câştigat din experienţamembrilor Grupului dumneavoastră Local de Sprijin

Pregătiţi-vă Grupul Local de Sprijin URBACT reunindcontribuţiile disponibile.

Expert principal/

partener principal

Partener de proiect/

coordonator ULSG

✓✓

✓✓

✓✓

✓✓

✓✓

✓✓

Valorificarea informaţiilor dobândite în urma schimbului de experienţă trans-naţional - lista de verificare

Mai multe


1.6 Dezvoltarea capacităţii

URBACT dispune de numeroase activi-tăţi menite să dezvolte capacitatea pro-fesioniştilor din domeniul urbanismuluide a răspunde provocărilor programuluiEuropa 2020 în oraşe. Obiectivul săueste îmbunătăţirea aptitudinilor pentruplanificarea acţiunilor participative şiînţelegerea mai aprofundată a abordări-lor integrate pentru dezvoltarea ur-bană. Informaţiile obţinute din experienţa reţelelorURBACT anterioare confirmă faptul că pen-tru gestionarea activităţilor aferente Grupuri-lor Locale de Sprijin URBACT este nevoie deun set de aptitudini speciale, cum ar fi ani-marea proceselor participative sau elabora-rea planurilor de dezvoltare urbanăintegrată. Participanţii la reţelele precedenteau apreciat posibilităţile de a-şi dezvoltaaceste aptitudini şi au constatat că valoareaadăugată pe care o aduc se reflectă într-omai bună funcţionare a parteneriatelor şi a Planurilor Locale de Acţiune. Grupurilede lucru responsabile cu valorificarea infor-maţiilor din cadrul URBACT pentru anul2012, care au analizat câteva dintre cele maibune practici de abordare a problemelor ur-bane din Europa, au concluzionat că unul

dintre factorii cheie ai succesului pentruoraşe este existenţa unei „pepiniere de ta-lente” formată din părţi interesate localecapabile şi dispuse să lucreze împreunăpentru depăşirea barierelor, să accepte ideinoi şi inovatoare, să comunice eficient şi săobţină rezultatele preconizate.

Consolidarea acestor capacităţi urmeazăprincipiile URBACT de încurajare a iniţiati-velor ascendente (bottom-up) conduse decomunitate. O forţă de muncă urbană cucompetenţe îmbunătăţite poate asiguraobţinerea unor rezultate de calitate supe-rioară şi poate duce la realizări durabile înceea ce priveşte Grupul Local de SprijinURBACT şi Planul Local de Acţiune dupăîncetarea finanţării proiectului URBACT.

Proiectele URBACT din cea de-a treiarundă beneficiază de mai multe programede pregătire, inclusiv seminare la nivelnaţional organizate în limbile naţionalepentru membrii Grupului Local de Sprijin URBACT. Pregătirea se axează pe dezvolta-rea efectivă a Planurilor Locale de Acţiuneşi funcţionarea Grupurilor Locale de SprijinURBACT şi vine în completarea îndrumări-lor şi instrumentelor prezentate aici.

58


A doua Universitate de vară URBACT(2013) a reunit reprezentanţi din toateoraşele partenere în proiectele din a treiarundă cu scopul de a lucra împreună la pro-blemele concrete legate de temele Strate-giei Europa 2020, folosind metoda şiinstrumentele URBACT.

De asemenea, se află în derulare un pro-gram de dezvoltare a capacităţii, adresatreprezentanţilor aleşi şi care abordează pla-nificarea urbană integrată.

59


160


161

Instrumente şi referinţe utile

PARTEA A DOUA


Instrumente utile

2.1 Modelul ciclic de planificareÎn cea de-a doua parte a acestui ghid văpunem la dispoziţie câteva instrumente pecare, dacă doriţi, le puteţi folosi pentru înfi-inţarea şi coordonarea Grupului dumnea-voastră Local de Sprijin URBACT şi pentruelaborarea Planului Local de Acţiune, maiales dacă porniţi de la zero şi elaboraţi unplan complex. Dacă în oraşul dumnea-voastră există un plan în derulare, atuncitrebuie să îl evaluaţi pe acesta şi să propu-neţi eventuale modificări.

V-ar putea fi de folos să concepeţi procesulsub formă ciclică sau circulară, ca să puteţiintegra în mod continuu informaţiile şi cu-noştinţele dobândite pe parcurs sau dinalte planuri. Iată mai jos un exemplu de „model ciclic de planificare”:

62

Părţi interesate

Probleme Exemple

Lansare Rezultate

Idei

AcţiuniVerificare

Consultare

Resurse

Modelul ciclic de planificare


Modelul ciclic de planificare este o repre-zentare a planificării ca proces fără începutşi fără sfârşit. Un astfel de ciclu însumeazătoate aspectele planificării într-un proces coerent şi unitar şi vă ajutăsă aveţi certitudinea că planul este analizatpână în cele mai mici detalii, bine concen-trat, flexibil, practic şi rentabil. De aseme-nea, vă poate ajuta să învăţaţi din propriilegreşeli şi să oferiţi răspunsuri şi soluţii pentru planificări şi procese de luare a de-ciziilor viitoare.

Câteva dintre instrumentele propuse înacest capitol au fost adaptate dintr-o pers-pectivă a Managementului Ciclului de Pro-iect. Aceasta este o metodă de proiectareşi finalizare a proiectelor încercată şi verifi-cată, utilizată de către Comisia Europeanăşi alte agenţii internaţionale. Există multealte instrumentele la fel de bune. Dar, indi-ferent de metodele alese pentru elabora-rea în comun a Planului Local de Acţiune,este extrem de important ca factorii cheiesă fie studiaţi şi clarificaţi în amănunt, de-oarece aceştia asigură cadrul oricărui pro-iect de calitate— părţile interesaterelevante ce trebuie implicate, definiţiileproblemelor, analizarea exemplelor, de-finiţiile acţiunilor, responsabilităţile, terme-nele, finanţarea şi aşa mai departe.

În plus, poate fi foarte importantă testarealogicii interne a planului în sine, de exem-plu, verificarea şanselor ca activităţile pro-puse să ducă la obţinerea rezultatelordorite. Astfel, se va evita întocmirea unuiplan care reprezintă doar o „listă de do-rinţe” şi se va garanta faptul că soluţiilepropuse vizează rezolvarea problemei şi căexistă modalităţi de măsurare a evoluţiei.

În acest capitol sunt prezentate următoa-rele instrumente:

• Tabelul de analiză a părţilor interesate• Matricea importanţei/influenţei părţilor

interesate• Instrumentul de autoevaluare a perfor-

manţei pentru Grupul Local de Sprijin• Arborele problemelor• Tabelul acţiunilor• Instrumentul de autoevaluare pentru Pla-

nul Local de Acţiune

63


64

2.2 Analiza părţilor interesateTabelul de analiză a părţilor interesatepoate fi folosit pentru a identifica intere-sele şi motivaţiile părţilor interesate, pre-cum şi posibilele acţiuni care trebuieîntreprinse pentru a aborda aceste interesediferite.

În prima coloană din partea stângă suntenumerate toate categoriile de părţi intere-sate care ar putea avea un interes (sau„miză”) în Planul Local de Acţiune. Printreacestea se numără beneficiarii, intermedia-rii, câştigătorii şi învinşii şi cei care au fostimplicaţi sau excluşi din procesul de luare adeciziilor. Părţile interesate pot fi împărţiteîn două grupuri:

1. Părţile interesate principale – afectatedirect de politică, fie în mod pozitiv, fie ne-gativ, şi

2. Părţile interesate secundare – cu un rolintermediar, printre acestea numărându-seagenţiile, factorii de elaborare a politicilorsau agenţiile de asistenţă, precum asistenţiisociali.

În următoarele trei coloane din tabel4sunt descrise implicarea şi rolul părţilor in-teresate. Prima coloană trebuie să conţinăun rezumat al situaţiei actuale şi modul încare fiecare parte interesată este afectatăde problema care va fi abordată. În cea de-a doua coloană trebuie menţionat rolulposibil şi dorinţa de a aduce o schimbare,în timp ce a treia coloană va fi dedicată ex-clusiv modalităţii în care proiectul va răs-punde aşteptărilor părţilor interesate.

După completarea tabelului, analizaţi cuatenţie acţiunile ce pot fi întreprinse pentrua veni în întâmpinarea intereselor părţilorsau, dimpotrivă, pentru a le contracara.Gândiţi-vă mai ales la ce se poate facepentru a-i implica în cât mai mare măsurăpe cei care pot să acorde sprijin planului şipentru a reduce la minimum sau pentru aînţelege împotrivirea celor de la care văputeţi aştepta să creeze dificultăţi. În plus,este important să evaluaţi şi, dacă este ne-voie, să dezvoltaţi sau să adaptaţi capacita-tea diferitelor părţi interesate de a seimplica în totalitate în proces. (Pentru aaprofunda acest aspect, consultaţi Matriceade importanţă/influenţă din capitolul 2.3.)

Analiza părţilor interesate este un processimplu, care garantează faptul că în GrupulLocal de Sprijin şi în procesul de planificarea acţiunilor sunt implicate părţile interesatepotrivite. După cum s-a specificat în primaparte, majoritatea oraşelor vor efectua oanaliză a părţilor interesate în timpul stabili-rii componenţei Grupului Local de Sprijin.Cu toate acestea, o analiză suplimentară întimpul planificării acţiuniloreste întotdeauna utilă, deoarece elemen-tele centrale ale planului se schimbă, pen-tru a aduce părţile interesate care lipsesc şia verifica relevanţa calităţii de membru.

4. Versiunea necompletată poate fi descărcată de pe site-ul URBACT, de la adresa

http://urbact.eu/en/get-involved/local-support-groups/


65

Analiza interesului părţilor interesatePentru înţelegerea diferitelor părţi interesate

Părţi interesate principale

Părţi interesate secundare

Temă:

Părţi interesate Care sunt interesele şi înce măsură sunt afectatede problemă

Capacitatea şi motivareapentru schimbare

Acţiuni posibile pentru asatisface intereselepărţilor

1 Departamentele princi-pale ale autorităţii locale:dezvoltare economică,comunicaţii, turism

Creştere economicăAtragerea investiţiilor,turiştilor, studenţilorSprijinirea afacerilor locale

Control asupra bugetuluiCrearea unui oraş în care oa-menii să dorească să locuiascăşi să muncească şi pe care să îlviziteze Reducerea sărăciei

Perspectiva unui parteneriatImplicarea părţilor interesateUtilizarea reţelelor pentru agăsi persoanele potrivite

2 Universităţi Creştere economicăAtragerea/păstrareastudenţilor Atragereapartenerilor pentrufinanţare, de exemplu UE

Nevoia de studenţiNevoia de finanţareNevoia de a avea o im-agine

Brandingul adresatpublicului potrivitCrearea unei imaginipentru propriul renume

3. Oamenii de afaceri lo-cali în funcţie de dome-niu: divertisment, turism,ştiinţele vieţii

Îmbunătăţirea imaginiiAtragerea talentelorPăstrarea talentelorAtragerea vizitatorilor

Susţinerea conştientizăriiCreşterea volumului deafaceriForţa de muncă potrivităEconomii de scară

Convingeţi-le să adere la brand și să îl utilizezeAcordaţi-le acces la resursele brandului, fărăa reinventa setul de instrumente,imaginile etc.

4 Comunitatea locală Mândrie civicăCreşterea încrederiiAtragerea investiţiilor şicrearea locurilor demuncă

Aprecierea cetăţenilorDorinţa de a avea locuride muncăReducerea sărăciei

Consultare şi implicareOcazii de a avea sentimentulde mândrie civicăTransmiteţi mesajul cheie

6 Comunitatea creativă Atragerea talentelorConstruirea economieide scarăÎmbunătăţirea renumeluicultural

Păstrarea/atragerea talentelorÎmbunătăţirea imaginii de oraşculturalSentiment de mândrie pentru realizările oraşului

Participare la reţeleFolosiţi-vă creativitateapentru a contribui la şi asusţine brandul

6 Presa locală Creşterea tirajului Nevoia de ştiriCreşterea oraşului

Motivare de a aduce schim-băriadeseori limitată/disimulatăNevoia de a-i opri să ne ţinăîn loc

Lucraţi în parteneriatFolosiţi-le ca pe resursepentru rezultate reciprocavantajoase

7 Noua Galerie Naţio-nală de Artă

Îmbunătăţirea imaginiicu ocazia inaugurăriiImplicarea în brandIntegrarea în brand

Crearea unui spaţiu nouÎmbunătăţirea imaginii noii galerii

ParteneriatDezbateri pe tema bran-dului şi a integrării sale

Emblema orașului: Brandingul de oraş ca instrument de creştere economică


66

2.3 Matricea importanţei/influenţei părţilor interesateAlături de analiza părţilor interesate, matri-cea importanţei/influenţei este un alt in-strument pe care îl puteţi folosi, dacădoriţi5. Scopul său principal îl constituiestabilirea priorităţilor părţilor, precum şiidentificarea modului de abordare cores-punzător fiecărei părţi. Această matricepoate fi utilizată în cadrul unui atelier delucru, ca exerciţiu de joc de roluri sau caformular ce va fi completat de participanţi.

După definirea părţilor interesate (în tabe-lul de analiză), acestea pot fi introduse îngrila de mai jos pe baza a două criterii:

Influenţă - câtă putere are partea interesatăde a facilita sau împiedica realizarea Planu-lui Local de Acţiune şi a obiectivelor aces-tuia?

Importanţă - câtă prioritate trebuie acor-dată ULSG pentru a satisface nevoile şi in-teresele părţii interesate?

A) Importanţă ridicată, influenţă redusăAcestea sunt părţile interesate foarte im-portante în ceea ce priveşte problemele,dar cu influenţă redusă asupra procesului.Cu toate acestea, dacă sunt deranjate deun aspect, pot câştiga influenţă şi pot în-cerca să se opună schimbării. Acestor părţitrebuie să li se acorde o atenţie specialădacă interesele lor vor fi protejate.

B) Importanţă ridicată, influenţă ridicatăAceste părţi interesate pot fi afectate înmare măsură de schimbare şi sunt capabilesă întreprindă ceva în legătură cu aceasta,fie susţinând, fie opunându-se acţiunilorpropuse. Implicarea acestor persoane are oimportanţă aparte, dar se va avea grijă caacestea să înţeleagă ce se întâmplă şi să lise creeze sentimentul de proprietate asu-pra celor întâmplate. Echipa proiectului vatrebui să stabilească bune relaţii de colabo-rare cu aceste părţi interesate, pentru a asi-gura susţinerea efectivă a activităţii.

C) Importanţă redusă, influenţă redusăAcestea sunt părţi interesate de prioritateredusă, dar care ar putea totuşi să aibă ne-voie de monitorizare limitată sau, cel puţin,să fie informate în permanenţă pe parcur-sul derulării procesului, pentru că s-arputea ca statutul lor să se schimbe întimp.

D) Importanţă redusă, influenţă ridicatăAcestea sunt părţile interesate foarte in-fluente, care pot afecta rezultatul acţiuni-lor propuse, dar ale căror interese nureprezintă obiectivul acţiunilor. Acestepărţi interesate pot fi „factori de dezbi-nare” şi pot reprezenta un real pericoldacă nu sunt tratate corespunzător.

5. Versiunea necompletată a matricei poate fi des-cărcată de pe site-ul URBACT, de la adresa:



67

NB: Poziţia părţilor interesate în matrice sepoate schimba în timp, datorită diverşilor factoricu legătură mai mult sau mai puţin directă cu problemele/acţiunile în curs (alegeri, ne-mulţumiri sociale etc.). Prin urmare, este impor-tant să reţineţi că matricea oferă doar oreprezentare temporară.

Importanţă ridicată / influenţă redusăA

Importanţă ridicată / influenţă ridicatăB

DImportanţă redusă/ influenţă redusă

CImportanţă redusă/ influenţă ridicată

Nivelul de influenţă

Nive

lul d

e im

porta

nţă

Matricea de importanţă/influenţă


68

2.4 Instrumentul de autoevaluare aperformanţei Grupului Local de SprijinCu ajutorul acestui instrument de autoeva-luare6, Grupul Local de Sprijin îşi poateaprecia performanţa pe baza mai multoraspecte:

• Frecvenţa întrunirilor• Organizarea ULSG• Diversitatea membrilor• Participarea locuitorilor permanenţi, a be-

neficiarilor serviciilor sau a mediului deafaceri

• Implicarea participativă a cetăţenilor, lo-cuitorilor permanenţi etc.

• Alte puncte de vedere -s-a încercat să seafle ce doresc partenerii mai puţin încre-zători?

• Implicarea autorităţilor administrative înîntrunirile ULSG

• Conducerea grupului• Animarea şi structura întrunirilor

6. Şablonul instrumentului de autoevaluare poate fidescărcat de pe site-ul URBACT, la


Acesta poate fi un exerciţiu foarte util ce poate fi efectuat împreună cu membriiprincipali ai Grupului Local de Sprijin. În-cercaţi să aflaţi care este părerea lor sincerădespre aspectele prezentate mai sus şi, celmai important, cum pot fi abordate. Repe-taţi acest exerciţiu de câteva ori pe parcur-sul proiectului ULSG, când încă mai aveţitimp să schimbaţi aspectele care nu decurgaşa cum ar trebui.

Instrumentul de autoevaluare se prezintăsub forma unei foi de calcul în formatExcel. După introducerea datelor, acestagenerează o diagramă păianjen în caresunt evidenţiate punctele forte şi puncteleslabe din performanţa Grupului dumnea-voastră Local de Sprijin, împreună cu diver-sele aspecte enumerate mai sus. Princrearea acestui material vizual, grupulpoate studia modalităţile de ameliorare apunctelor slabe şi de consolidare a celortari.

5

4

3

2

1

0

Frecvenţa întrunirilor

Organizarea LSG

Diversitatea membrilor LSG

Participarea locuitorilor permanenţi, a bene-ficiarilor serviciului sau a mediului de afaceri

Animarea şi structura întrunirilor

Conducerea grupului

Implicarea autorităţii administra-tive în întrunirile LSG

Alte puncte de vedere - s-a încer-cat să se afle ce doresc partenerii

mai puţin încrezători?

Implicarea participativă a cetăţenilor,locuitorilor permanenţi etc.

4 3

24

521

1

5

Diagrama păianjen rezultată din autoevaluare


Instrumentul de autoevaluare pentru Grupurile Locale de Sprijin URBACT


70

2.5 Arborele problemelorAnaliza problemelor este necesară pentru aavea certitudinea că Grupul Local de Spri-jin abordează problema corespunzătoare -cea care a fost discutată şi aprobată detoate părţile interesate. Oamenii au des-eori tendinţa de a „găsi soluţii în pripă”,dar proiectele URBACT anterioare au doveditcă efectuarea unei analize amănunţite aproblemei este cu adevărat importantă, acordând timp suficient pentru discuţii şidezbateri. Ceea ce la început pare o che-stiune esenţială poate deveni, după o ana-liză amănunţită, o chestiune secundară.

Planul Local de Acţiune trebuie să conţinăo evidenţiere clară a naturii şi gradului deimportanţă a problemelor. Înţelegerea inte-grală şi profundă a situaţiei şi problemelorexistente este extrem de importantă pen-tru găsirea soluţiilor corespunzătoare. Im-plicarea părţilor interesate în acest stadiuva oferi o mai bună percepţie a problemeişi va garanta faptul că problemele nu suntdoar viziuni ale „agenţiilor”. O importanţăaparte o are implicarea utilizatorilor sau be-neficiarilor (părţile interesate principale) înanalizarea problemelor.

Este necesar ca în Planul Local de Acţiunesă se admită faptul că problemele cu carese confruntă oraşul sunt complexe, dificileşi interconectate. Soluţiile simple nu vorfuncţiona, iar abordările „obişnuite” aleagenţiilor trebuie modificate într-un modmai provocator. Exemplele îi pot ajuta peoameni să înţeleagă problemele. Acestlucru poate fi realizat prin statistici şi studiideja disponibile, prin cercetări special efec-tuate şi prin discuţii în cadrul întrunirilorGrupului Local de Sprijin.

Există multe modalităţi diferite de a per-cepe aceeaşi problemă şi, în funcţie deperspectivă, se pot adopta mai multe soluţii. Ideea este să se contureze şi să se elaboreze soluţii posibile din maimulte opţiuni. O tehnică foarte eficientăpentru rezolvarea problemelor în cadrulunui grup este crearea unui arbore al pro-blemelor7. Acesta este o reprezentare gra-fică simplă a problemelor, cauzelor şiefectelor acestora.

7. Versiunea necompletată a Arborelui problemelorpoate fi descărcată de pe site-ul URBACT, de la adresa:


Arborele problemelor

Cauze

Problemă

Efecte


Necunoaşterea mediului de lucru ducela lipsa pregătirii pentru muncă

Imposibilitate de a găsi noi ta-lente în rândul forţei de muncă

existente

Speranţa de viaţă crescutăînseamnă prelungirea vieţii

profesionale

Angajatorii nu investesc în in-struirea, formarea şi susţinerea

personalului fără experienţă

Pe piaţa muncii, angajatoriidictează. Ei îşi pot alege şiselecta personal mai binecalificat pe salarii mai mici

Există percepţii că locu-rile de muncă locale

sunt ocupate denou-veniţii în

oraşMulte locuri de muncă din

anumite domenii rămân ne-ocupate datorită prefe-

rinţelor tinerilorPercepţia că localnicii nu au

competenţele necesare

Incriminarea tinerilor

Sunt dispus(ă) să accept unloc de muncă prost plătit

Persoanele cu studii su-perioare sunt angajatepe posturi de debutant

Lipsa implicării angajatorilor îndefinirea schemei de conţinut

a cursurilor de pregătire

Problema este şomajul

în rândul tinerilordin municipiu

Lipsa accesului la posturi tempo-rare şi la posibilităţile de câştigarea experienţei profesionale sau deefectuare a stagiilor de practică

Lipsa calificărilor şi a com-petenţelor pentru ocupa-

rea locurilor de muncă

Număr redus de lo-curi de muncă pentru

debutanţiAngajatorii nu sunt dispuşisă îşi asume riscuri şi sunt

orientaţi spre profit

Oferta depăşeşte cererea Stereotipuri şi discriminareSarcini în perioada adolescenţei

Capcana ajutoarelorde şomaj

Aşteptări nerealiste atâtdin partea angajatorilor,cât şi din partea tinerilor

Neconcordanţa competenţelor, cualte cuvinte competenţele nu în-deplinesc cerinţele angajatorilor

Inactivitatea profesională intergene-raţională a dus la aspiraţii modeste,lipsa exemplelor de urmat şi a unui

anturaj de calitate

Lipsa îndrumărilor privind opţiu-nile de construire a unei cariere

Salariu minim

Exemplu ilustrativ - Arborele problemelor pentru şomajul în rândul tinerilor71

Iată cum îl puteţi utiliza:

1. Enumeraţi toate problemele care vă vinîn minte legate de tema principală. (deexemplu, şomajul în rândul tinerilor saulipsa fondurilor publice). Problemele tre-buie identificate cu atenţie: acestea trebuiesă fie probleme existente, nu posibile, im-aginate sau viitoare. Problema este o si-tuaţie existentă negativă, nu absenţa uneisoluţii. Tabelul cu probleme şi soluţii demai jos vă poate fi de ajutor.

2. Identificaţi „problema principală” (careva fi scrisă pe trunchiul arborelui). Identifi-carea problemei poate implica mai multeîncercări şi greşeli până să se ajungă la ale-gerea uneia singure.

3. Stabiliţi care probleme sunt „Cauze”(scrieţi-le la rădăcina arborelui) şi care sunt„Efecte” (ramurile).

4. Aranjaţi ierarhic atât Cauzele, cât şi Efectele, de exemplu cum relaţioneazăcauzele unele cu altele - care duce la careetc.


72

5. După ce aţi înscris toate datele în „Ar-borele problemelor”, puteţi folosi un ar-bore nou pentru a trece de la probleme lasoluţii. Urmând acelaşi principiu, reformu-laţi toate elementele în afirmaţii, transfor-mând problema în soluţie (trunchiul),efectele în schimbarea/rezultatele aştep-tată(e) (ramurile) şi cauzele în acţiuni (rădă-cina). Dacă aţi lucrat pe un afiş şi aţi lipit peramuri notiţe adezive cu efectele, puteţi săle întoarceţi şi să le transformaţi în rezulta-tele preconizate.

Unii parteneri au parcurs acest proces folo-sind un „Tabel cu probleme şi soluţii”,după cum puteţi observa în pagina urmă-toare.


73

Tabel cu probleme şi soluţiiPentru analizarea problemelor şi găsirea soluţiilor posibile

Exemplu utilizat:

Probleme Soluţii ResurseExpunere mai bună a tinerilor în piaţa muncii:- Colaborarea cu angajatorii locali în vederea

promovării valorii şi a beneficiilor stagiilor înmedii profesionale

- Creşterea interacţiunii dintre educaţie şi mediulde afaceri prin vizitarea unităţilor de învăţământşi participarea la evenimente (de exemplu, latârgurile de cariere)

- Folosirea exemplelor (persoane sau angajatori tinere/i) cu experienţe pozitive de stagii prac-tice/în medii profesionale pentru a promovaavantajele stagiilor

Şomajul în rândul tinerilor

Lipsa accesului la stagii în medii profesionale, stagii de practică sau pos-turi temporare a dus la o cunoaştere pre-cară a pieţei muncii şi la lipsa pregătiriipentru muncă.

Creşterea nivelului competenţelor tinerilor:- Identificarea competenţelor solicitate de către

angajatori prin sondaje şi interacţiune directă- Schiţarea bazei de facilităţi existente pentru in-

struirea în vederea creşterii competenţelor şiidentificarea lipsurilor din această bază

- Studierea posibilităţii de dezvoltare a progra-melor particularizate de instruire în vedereacreşterii competenţelor pe baza rezultatelorsondajelor efectuate în rândulangajatorilor/schiţării bazei de facilităţi

- Implicarea angajatorilor în organizarea progra-melor de instruire

- Creşterea numărului „real” de stagii profesio-nale (vizite în cadrul companiilor, proiecte şco-lare - de exemplu, proiect cu tema „Înfiinţareapropriei afaceri” )

- Sprijinirea tinerilor pentru identificarea şi valori-ficarea competenţelor pe care le deţin (obţinuteîn timpul activităţilor şcolare/din cadrul facultăţiisau extraşcolare)

Promovaţi colaborarea angajaţilor în vârstă cu ti-nerii:- Organizarea programelor de formare profesio-

nală, în cadrul cărora personalul cu vechime înmuncă să îi îndrume pe cei tineri

- Sprijinirea angajatorilor în elaborarea planurilorde succesiune

- Colectarea datelor partajate şi bazate de dovezisolide pentru a obţine informaţii complete des-pre situaţia actuală a pieţei de muncă

- Identificarea cerinţelor actuale şi viitoare privindcompetenţele (previzionarea competenţelor)

- Inventarierea materialelor didactice şi de in-struire existente

- Identificarea golurilor dintre cerinţele privindcompetenţele şi materialele didactice

- Crearea materialelor de instruire axate pe ce-rinţe, în care angajatorii să aibă rolul principal în structurarea conţinutului

Organizarea unui program eficient de consiliere

pentru alegerea unei cariere

- Aducerea în atenţia tinerilor a oportunităţilor de

carieră existente care le pot influenţa alegerile

- Schiţarea căilor de instruire şi de evoluţie

care reflectă diferenţele de pe piaţa muncii

Parteneriat între LA, furnizori de edu-caţie, comunitatea oamenilor de afacerişi agenţii de intermediere profesionalăNu sunt necesare resurse speciale înafară de timpul personalului partenerilor.

Lipsa competenţelor pentru ocuparea lo-curilor de muncă în rândul tinerilor

Alocarea unui buget pentru sondajul înrândul angajatorilorAlocarea unui buget pentru schiţareabazei de facilităţiFinanţare în parteneriat pentru susţinereaprogramelor de instruire. Resursele exis-tente pot fi redirecţionateTimpul personalului (organizaţiile parte-nere)

Speranţa de viaţă crescută duce la pre-lungirea activităţii profesionale şi res-trânge posibilităţile noilor talente de aintra pe piaţa muncii

Alocarea unui buget pentru organizareasesiunilor de instruire pentru angajatori(planificarea succesiunii)Timpul personalului (organizaţiile parte-nere)

Discordanţă între cererea şi oferta de pepiaţa muncii.

Alocarea unui buget pentru introducereadatelor în instrumentul de previzionare acompetenţelor (achiziţionarea seturilorde date)Finanţare în parteneriat pentru susţinereaorganizării programelor de instruire parti-cularizateTimpul personalului (organizaţiile parte-nere)

Locurile de muncă rămase vacante dincauză că nu corespundeau preferinţelortinerilor au dus la lipsa unei consilieri co-respunzătoare pentru alegerea unei ca-riere

Finanţare în parteneriat (redirecţionarea resurse-

lor existente alocate pentru consiliere în alegerea

carierei) sau alocarea unui nou buget pentru

susţinerea programelor de consiliere în alegerea

carierei.

Posibila utilizare a voluntarilor pentru a oferi con-

siliere în alegerea unei cariere.

Exemplu ilustrativ - Şomajul în rândul tinerilor


Tabelul acţiunilorRezultat preconizat

Denumirea acţiunii şi descriere succintă

Factor sau agenţieprincipal(ă)

Parteneri cheie

Realizări aşteptate

1,1

Interval Resurse

1,2

1,3

1,4

1,5

1,6

74

2.6 Tabelul acţiunilorRezultatele/schimbările preconizate, obiec-tivele, acţiunile, realizările şi indicatorii suntelementele centrale ale unui plan deacţiune, iar stabilirea relaţiilor dintre aces-tea reprezintă o parte esenţială a procesu-lui de planificare a acţiunilor. De obicei,sunt necesare trei etape logice, iar Tabelulacţiunilor poate fi folosit ca prezentare ge-nerală. În primele două etape se pot intro-duce rezultatele activităţilor desfăşurate pentrustabilirea problemelor, a rezultatelor preco-nizate şi a soluţiilor posibile, conform des-crierii din capitolul precedent (2.5 Arboreleproblemelor).

a) Stabilirea rezultatelor preconizate şi aobiectivelorPornind de la probleme, va trebui să sta-biliţi rezultatele preconizate (schimbarea)pe care să le obţineţi. Un rezultat repre-zintă efectul iniţial al unei intervenţii. Pebaza rezultatelor preconizate, puteţi dez-volta apoi obiectivele. Acestea sunt afir-maţii iniţiale, clare şi explicite despreefectele ce se vor obţine în urma unei in-tervenţii publice. Este obligatoriu ca fiecareobiectiv specific să aibă un indicator cores-punzător al rezultatelor şi o valoare de refe-rinţă. Stabiliţi obiective SMART : Specifice,Măsurabile, Accesibile, Realiste şi încadrateîn Timp.

b) Stabilirea acţiunilorDefiniţi acţiunile necesare pentru obţinerearezultatelor preconizate. Tabelul trebuie săconţină şi timpul şi resursele necesare.

c) Stabilirea realizărilor Realizările sunt produsele tangibile şimăsurabile ale unei acţiuni (de exemplu,metrii pătraţi de spaţiu de colaborareobţinuţi).

8. Versiunea necompletată poate fi descărcată de pesite-ul URBACT, de la adresa:


Aici, incoerenţa se poate strecura cuuşurinţă în planurile dumneavoastră, pentrucă părţile interesate încearcă uneori să seasigure că proiectele lor sunt incluse caacţiuni, indiferent dacă ele contribuie saunu la rezultatele esenţiale preconizate.Aveţi nevoie de un proces iterativ şi uneorinegociat pentru a introduce în tabel acţiu-nile adecvate, eliminându-le pe cele carenu au o contribuţie semnificativă la îndepli-nirea obiectivului.

Tabelul acţiunilor


75

Acţiunea 7.2 Realizarea şi gestionarea unui sistem de monitorizare a energiei electricevândute/consumate de VE şi a energiei electrice produse din resurse regenerabile la

nivelul Municipiului Suceava, pentru asigurarea unui echilibru favorabil energiei curate

Lider acţiune

Perioada Surse

Tipul organizaţiei

Parteneri principali

Rezultate preconizate

Municipalitatea Suceava

Autoritate publică locală

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Garda de Mediu Suceava, furnizorul local de energie - E.On Moldova Distribuţie SA Suceava, furnizori de energie alternativă transmisă în Sistemul Energetic Naţional

Asigurarea unei ponderi minime de 5% sursă de energie curată în consumul totalde energie pentru operarea VE

Monitorizarea continuă a consumului de energie din infrastructura de încărcare

Realizări estimate 1 sistem de management energeticşi o echipă special pregătită pentruoperarea datelor înregistrate

2019-2020 Fonduri de coeziunenerambursabileBuget local

Piaţa IT a dezvoltat sisteme informatice destinate managementului energetic prin înregistrarea centralizată a consumului de energieelectrică pentru un număr mare de consumatori contorizaţi, răspândiţi geografic, prin monitorizarea calităţii energiei livrate consumato-rilor, identificarea tronsoanelor defecte şi conectarea automată a celor în bună stare, efectuarea de diagnoze, gestionarea energiei şiclienţilor.Emisiile totale de CO2 datorate VE trebuie privite global, de la „puţ la roată” şi nu numai ca emisii provenite de la ţeava de eşapament.Dacă pentru producerea energiei electrice necesare VE se folosesc combustibilii convenţionali (petrol, gaze, cărbune), reducerea emisii-lor de CO2 poate fi nesemnificativă şi, prin urmare, investiţia în cercetare şi inovare este ineficientă. În acest caz, unica sursă de CO2 setransferă de la vehicul la tehnologiile de producere a energiei, iar Europa nu va fi capabilă să îşi îndeplinească obiectivele de reducere aconsumului de energie din surse convenţionale şi de scădere a emisiilor poluante.Pentru a înlătura pericolul creşterii amprentei de CO2 datorită cererii crescute de energie electrică pentru funcţionarea VE, trebuie săavem în vedere ca ponderea energiei regenerabile (predominant eoliene în regiune) în consumul total de energie să fie semnificativă. Înacest sens, se vor căuta soluţii inteligente de monitorizare şi analizare a consumului energetic la sistemele de încărcare şi a capacităţilorde producere a energiei regenerabile în regiune.

BUGET ESTIMAT: 25.000 de euro

Exemplu ilustrativ - Fragment din planul de acţiuni Suceava - reţeaua EVUE


76

2.7 Instrumentul de autoevaluare pen-tru Planurile Locale de Acţiune URBACT a dezvoltat un alt instrument util cuajutorul căruia Grupurile Locale de Sprijinpot verifica în ce stadiu se află Planul Localde Acţiune. După schiţarea cadrului pentruplanul de acţiune, poate fi util să verificaţiconţinutul şi procesul de elaborare aflat înderulare. Vă va ajuta să adăugaţi elementeutile planului şi să identificaţi eventualele la-cune.

Instrumentul de autoevaluare pentru PlanulLocal de Acţiune este disponibil sub formaunei foi de calcul în format Excel9. Vă va cal-cula punctajul şi va evidenţia zonele planuluipe care trebuie să le îmbunătăţiţi. Este uninstrument asemănător celui prezentat în ca-pitolul 2.3, „Instrumentul de autoevaluare aperformanţei Grupului Local de Sprijin”.

Pentru evaluare, fiecărui oraş i se solicită săacorde un punctaj în funcţie de mai mulţi in-dicatori şi să motiveze punctele acordate.Indicatorii sunt grupaţi în următoarele cate-gorii principale:

- Procesul planului de acţiune (descriereametodei şi a procesului de consultare)

- Conţinutul planului de acţiune (organizareadocumentelor, strategia, obiectivele, ana-liza problemelor, descrierea acţiunilor, indi-catorii)

- Abordarea integrată (echilibrul din punctde vedere economic, social şi de mediu,parteneriate verticale sau orizontale)

- Finanţarea şi planificarea (utilizarea instru-mentelor financiare, relaţia cu PO şi altsusţinător financiar)

- Valoarea adăugată a URBACT şi UE (legă-tura cu activităţile de schimb de expe-rienţă şi dobândire a cunoştinţelor,utilizarea bunelor practici preluate de laalte oraşe, evaluarea colegială pentru Pla-nul Local de Acţiune).

După introducerea datelor în tabel, instru-mentul generează o diagramă păianjen încare sunt evidenţiate punctele forte şi zo-nele care trebuie îmbunătăţite. Împărtăşirea rezultatelor exerciţiului de au-toevaluare cu partenerii din reţea în cadrul întrunirilor transnaţionale poate oferi infor-maţii utile şi îi poate ajuta pe reprezentanţiialtor oraşe să elaboreze planuri de acţiunepe teme asemănătoare.

9. Instrumentul de autoevaluare pentru Planul Local deAcţiune poate fi descărcat de pe site-ul URBACT, de laadresa:


1. Procesul planului de acţiune

5. Valoarea adău-gată a

URBACT ŞI UE

2. Conţinutul planului de

acţiune

3. Abordareaintegrată

4. Finanţarea şiplanificarea

4

2

0

Diagrama păianjen rezultată din autoevaluare


77

Instrumentul de autoevaluare pentru Planurile Locale de Acţiune


2.8 Referinţe utile

Documente URBACT

Din cadrul Programului:

Ghid pentru Reţeaua tematică URBACT 2012;

Tribuna URBACT 2011;

Rezultatele proiectelor URBACT, 2011;

Obţinerea rezultatelor prin intermediul întrunirilor cu animatori: Şapte sfaturiesenţiale, 2012;

A treia cerere de proiecte pentru creareareţelelor tematice 2011;

Manualul Programului 2008;

Videoclipul de prezentare a metodei URBACT, 2011;

Îndrumări: Oraşele şi autorităţile administra-tive lucrează împreună, 2013

Realizările proiectelor:

Proiectul My Generation– Raportul final aloraşului Riga;

Proiectul HerO – Planul Local de Acţiune aloraşului Liverpool

Proiectul OP-ACT – Buletin informativ, nr. 2;

Proiectul Creative Clusters , Reggio Emilia BarCamp videoclip;

Proiectul SURE - Buletine informative;

Proiectul My Generation, canalul Youtube -MyGenerationTV;

Instrumente CASH LAP, şablon;

Proiectul SURE - Studiu de caz privind planificarea participativă, 2010;

Planificarea proiectelor şi Managementul Ciclului de Proiect

Asociaţia Internaţională a Îndrumătorilor (In-ternational Association of Facilitators) Organizaţie dedicată dezvoltării îndrumători-lor şi încurajării utilizării metodologiilor incluse în procesul de grup din întreaga lumewww.iaf-world.org

Rachel Blackman, Managementul Ciclului deProiect, Tearfund, 2003; se poate descărca dela:http://tilz.tearfund.org/webdocs/Tilz/Roots/English/PCM/ROOTS_5_E_Full.pdf

Freer Spreckley, Un set de instrumente pentruManagementul Ciclului de Proiect şi pentru Matricea Cadrulogic, 2005; se poate descărca de la:http://portals.wi.wur.nl/files/docs/ppme/gpg_pcm_toolkit%5B1%5D.pdf

78


Comisia Europeană, Îndrumări pentru Manage-mentul Ciclului de Proiect, Volumul 1 din Me-tode de oferire a ajutorului, 2004; se poatedescărca de la:http://soundplanning.esflive.eu/files/pcm_gui-delines_2004_en_0.pdf

INTERACT, Ghid pentru managementul proiec-telor de cooperare teritorială, 2007; se poatedescărca de la: http://www.interact-eu.net/downloads/135/INTERACT_Han-dbook___Territorial_Cooperation_Project_Management___03.2007.pdf

Departamentul pentru Dezvoltare Internaţio-nală (DFID), Instrumente pentru dezvoltare,2003; se poate descărca de la: http://webar-chive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.dfid.gov.uk/Documents/publications/toolsforde-velopment.pdf

Participare şi consultare

Glaeser Edward, Triumful oraşului, Pan Books2011

Wates Nick, Manualul pentru planificarea comunităţii, Earthscan, 2006

Forester John, Specialistul deliberativ, Încura-jarea proceselor de planificare participativă,MIT Press, 1999

Dobson Charles, Manualul cetăţeanului, Co-mitetul Cetăţenilor din Vancouver, 2006; se poate descărca de la: www.vcn.bc.ca/citizens-handbook

Wilcox, David, Ghid de participare eficientă,Partnership Books, 1994; se poate descărca,de asemenea, de la: http://www.partner-ships.org.uk/guide/index.htm

Site-ul pentru planificarea în cadrul comuni-tăţii (o resursă globală despre modalităţile încare cetăţenii locali pot fi implicaţi în planifi-carea şi proiectarea urbană. Detalii despre numeroase metode relevante.)www.communityplanning.net

79


80

OBSERVAŢIILE

DUMNEAVOASTRĂ


81




URBACT este un program european deschimb de experienţă care promovează dez-voltarea urbană integrată şi durabilă.

Le oferă oraşelor posibilitatea de a cooperapentru găsirea soluţiilor la principalele pro-bleme urbane şi de a-şi reconfirma rolulesenţial pe care îl au în confruntarea cu pro-blemele sociale din ce în ce mai mari şi maicomplexe. URBACT ajută oraşele să găseascăsoluţii pragmatice noi şi durabile, prin inte-grarea factorilor economici, sociali şi demediu Le oferă oraşelor posibilitatea de a-şiîmpărtăşi bunele practici şi cunoştinţele do-bândite de la toţi profesioniştii implicaţi înpolitica urbană din întreaga Europă. URBACTII reuneşte 400 de oraşe de diverse mărimi şiGrupurile lor Locale de Sprijin, 52 de pro-iecte, 29 de ţări şi 7.000 de părţi interesateactive care provin atât din zonele de conver-genţă, cât şi din cele de competitivitate. URBACT este finanţat în comun de FEDR şistatele membre.

PROGRAMULEUROPEAN

PENTRUDEZVOLTARE

URBANĂDURABILĂ

www.urbact.eu

Date post:	02-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	ministerul-dezvoltarii-regionale-si-administratiei-publice
View:	218 times
Download:	0 times