+ All Categories
Home > Documents > Uniunea Europeană: o şansă şi pentru industria lemnului în...

Uniunea Europeană: o şansă şi pentru industria lemnului în...

Date post: 01-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
6
50 Bucovina Forestierã XIII, 1-2. Comentarii Uniunea Europeană: o şansă şi pentru industria lemnului în România? Începuturile şi evoluţia ideii unei Uniuni Europene au ceva vechime, între timp, majoritatea naţiunilor găsindu-şi locul şi rostul în sus-numita Comunitate. România, şi încă câteva, mai stau la uşă. După şeful guvernului 1 , în anul 2007 urmează să intre şi România în arenă. Să-i împărtăşim optimismul, de unde şi întrebarea: ce-i de aşteptat în domeniul producţiei şi industriei lemnului? Le cuprindem pe amândouă, deoarece, din punctul de vedere al Uniunii Europene, ambele sectoare sunt împletite, deci privite ca un tot. Cazul Germaniei ni se pare deosebit de instructiv, în continuare spicuind câteva aspecte. 1. Ocoalele silvice, industria lemnului şi asociaţiile forestiere În epoca interbelică, lumea universitară din România a fost dominată de două somităţi, anume de profesorii Nicolae Iorga şi A.C. Cuza. Este ştiut faptul că ambii foloseau orice ocazie spre a se înţepa reci- proc; spre exemplu, din cele relatate de un martor ocular, odată li s-au încrucişat dru- murile pe treptele Academiei din Bucureşti. “Ce faci domnule Cuza?”, întreabă Iorga cu interes prefăcut. “Ei, ce să fac...După cum vezi, eu urc, dum- neata cobori...” Cam acestea sunt raporturile evolutive dintre ocoalele silvice şi asociaţiile forestiere germane (a se vedea şi Meridiane Forestiere nr. 4/2001, p. 24): în timp ce rândurile funcţionarilor de la ocoale se răresc, creşte numărul şi importanţa asociaţiilor forestiere. Actualmente sunt înregistrate 4.500 asociaţii, de diferite categorii şi mă-rimi, care includ 500.000 de proprietari de pădure, cam o treime din suprafaţa împădurită a Germaniei fiind gospodărită în modul acesta. După unii, ros- tul numeroaselor reforme în materie de administraţie silvică constă în promovarea iniţiativei private şi în marginalizarea instituţiilor publice. Recoltarea şi desfacerea lemnului rotund mai este, în majoritatea cazurilor, încă, în mâinile administraţiei silvice de stat. Numai că ocolul silvic clasic a devenit o “q u a n t i t é négligeable” pentru fabricile de cheresta. În sânul acestora a avut loc, în ultimele decenii, o creştere enormă a capacităţii de prelucrare: de la 3 milioane m 3 în 1960 s-a ajuns la 19 milioane în zilele noastre. Concomitent, din cele 6.000 de fabrici de che-restea iniţiale, au supravieţuit mai puţin de 2.000 iar cele rămase întrevăd în anumite Ştefan M. Teuşan, Aurel Teuşan
Transcript

50

Bucovina Forestierã XIII, 1-2. Comentarii

Uniunea Europeană: o şansă şi pentru industria

lemnului în România?

Începuturile şi evoluţia ideii unei UniuniEuropene au ceva vechime, între timp,majoritatea naţiunilor găsindu-şi locul şirostul în sus-numita Comunitate. România,şi încă câteva, mai stau la uşă. După şeful

guvernului1, în anul 2007 urmează să intre şi

România în arenă. Să-i împărtăşimoptimismul, de unde şi întrebarea: ce-i deaşteptat în domeniul producţiei şi industrieilemnului? Le cuprindem pe amândouă,deoarece, din punctul de vedere al UniuniiEuropene, ambele sectoare sunt împletite,deci privite ca un tot. Cazul Germaniei ni separe deosebit de instructiv, în continuarespicuind câteva aspecte.

1. Ocoalele silvice, industria lemnului

şi asociaţiile forestiere

În epoca interbelică, lumea universitarădin România a fost dominată de douăsomităţi, anume de profesorii Nicolae Iorgaşi A.C. Cuza. Este ştiut faptul că ambiifoloseau orice ocazie spre a se înţepa reci-proc; spre exemplu, din cele relatate de unmartor ocular, odată li s-au încrucişat dru-murile pe treptele Academiei din Bucureşti.“Ce faci domnule Cuza?”, întreabăIorga cu interes prefăcut. “Ei , ce să

fac. . .După cum vezi , eu urc , dum-neata cobori . . .”

Cam acestea sunt raporturile evolutivedintre ocoalele silvice şi asociaţiileforestiere germane (a se vedea şi MeridianeForestiere nr. 4/2001, p. 24): în timp cerândurile funcţionarilor de la ocoale serăresc, creşte numărul şi importanţaasociaţiilor forestiere. Actualmente suntînregistrate 4.500 asociaţii, de diferitecategorii şi mă-rimi, care includ 500.000 deproprietari de pădure, cam o treime dinsuprafaţa împădurită a Germaniei fiindgospodărită în modul acesta. După unii, ros-tul numeroaselor reforme în materie deadministraţie silvică constă în promovareainiţiativei private şi în marginalizareainstituţiilor publice.

Recoltarea şi desfacerea lemnului rotundmai este, în majoritatea cazurilor, încă, înmâinile administraţiei silvice de stat. Numaică ocolul silvic clasic a devenit o “quant i ténégl igeable” pentru fabricile de cheresta.În sânul acestora a avut loc, în ultimeledecenii, o creştere enormă a capacităţii de

prelucrare: de la 3 milioane m3

în 1960 s-aajuns la 19 milioane în zilele noastre.Concomitent, din cele 6.000 de fabrici deche-restea iniţiale, au supravieţuit mai puţinde 2.000 iar cele rămase întrevăd în anumite

Ştefan M. Teuşan, Aurel Teuşan

asociaţii forestiere un partener care le-arputea uşura lupta pentru existenţă.

Din partea acestora se aşteaptă anumiteservicii, de exemplu: asigurarea aprovizio-nării cu lemn rotund, promovareacomerţului cu produsele lemnoase,întreţinerea unui contact strâns cu clienţii,iscusinţă în tratativele cu administraţiasilvică, cointeresarea altor cercuri, mai alesa celor de importanţă strategică.

După cum era de aşteptat, şiadministraţia silvică a diferitelor landuri areacţio-nat prompt şi a organizat centre dedesfacere a lemnului rotund, mai laîndemâna clien-ţilor. O măsură care sebucură şi de spriji-nul multor întreprinderide prelucrare a lemnului, unele cu o capaci-

tate de cca. 1 milion m3anual. În Creuzburg

şi Malchow (Thürin-gia) funcţioneză celemai moderne instalaţii din Europa, special-izate în prelucrarea lemnului rotund defoioase.

2. Industria lemnului, între euforie şi

exasperare

Grija de mâine a fost dezbătută în cadrulunui congres care a avut loc în Würzburg lafinele lunii noiembrie 2003. În centruldeliberărilor au stat următoarele teme: (i)situaţia actuală în funcţie de esenţă(răşinoase, foioase) şi perspectivele deviitor; (ii) consecinţele majorării număruluide membrii ai Comunităţii Europene cuîncepere din mai 2004; (iii) impactulevoluţiei din Rusia asupra silviculturii şi aindustriei lemnului germane; (iv)cooperarea, ca şansă de supravieţuire.

Preşedintele congresului a subliniat că“noua” Uniune Europeană aduce cu sine oextindere a suprafeţei teritoriale cu 30 % şio majorare a populaţiei cu 75 milioane delocuitori, de unde şi o piaţă europeană cu500 milioane de consumători.

Motiv de bucurie sau de îngrijorare?Care va fi constelaţia din sectorul industrieilemnului în anul 2020? Un studiu efectuatîn anul 2001 la Institutul pentru Economieşi Silvicultură al Universităţii din Hamburgprezintă următoarele date: 2293întreprinderi erau axate pe răşinoase, 295 pefoioase şi 448 întreprinderi mixte.

După alte prognoze, viitorul aparţinemarilor întreprinderi, deci unor tendinţe demonopolizare. În anul 2020 se va puteaconta pe următoarea formulă: 10întreprinderi pentru prelucrarearăşinoaselor, 5 întreprinderi pentru prelu-crarea foioaselor iar în completare, unanumit număr de instalaţii de importanţălocală. Pe scurt, un viitor cu multe semne deîntrebare.

3. O iniţiativă guvernamentală:

Charta Lemnului

În cadrul unei conferinţe ministeriale depresă, care a avut loc în Bonn pe 3septembrie 2004, a fost făcut cunoscut unproiect de promovare a lemnului sub denu-mirea de mai sus. Elaboratul prevede maimulte activităţi convergente, menite să ducăla atingerea unui ţel comun şi anume majo-rarea consumului de lemn cu 20 % îndecursul următorilor zece ani.

Între aspectele esenţiale discutate semenţionează: (i) promovarea interesuluipentru sursele locale de lemn de cătreorganele administrative publice (construcţiicu lemn, facilitarea acestora, cooperare cumass-media); (ii) optimizarea conlucrăriidintre producţia şi industria de materialelemnoase regională; (iii) optimizareacertificării aşa numitului “lanţ custodic”(Chain of Custody Certification, CoC). Înaceste context ţinem să menţionăm şi unprogram de factură ştiinţifică, anumeScientific Certification Systems, SCS); (iv)

Teuşan şi Teuşan Uniunea Europeanã: o şansã şi pentru ...

51

Bucovina Forestierã XIII, 1-2 Comentarii

52

studiul posibilităţilor unui aşa numit“Cluster-Management” (vezi sub punctulurmător); (v) cerce-tare, deschiderea de noipieţe etc.

Este vorba de o actiune majoră, cu par-ticiparea institutelor de cercetări silvice şidin industria lemnului. Directorii acestoraau subliniat că este timpul de a recurge lamăsurile propuse, asigurând totodată că levor susţine fără rezerve.

4. O soluţie cu viitor: modelul

Cluster?

La origine găsim landul Nordrhein-Westfalen (NRW), o regiune cunoscutăpână de curând ca patria industrieimetalurgice. Un aşa-numit “Cluster”-studiul 2 - a relevat o situaţie nebănuită şi aîndemnat factorii de decizie să acorde maimultă atenţie pădurii (27 %) şi industrieilemnului (fabricilor de mobilă). Ca atare,împreună cu Universitatea din Münster, s-au pus, în toamna anului 2003, bazele unuiaşa numit “Waldzentrum”, adică CentruSilvic. În sânul acestuia funcţionează maimulte institute specializate în ecologie,silvicultură, geologie şi un institutinternaţional de silvicultură şi industria lem-nului. Conducerea Centrului Silvic a fostîncredinţată prof. dr. Andreas Schulte,însărcinat şi ducerea la bun sfârşit a sus-numitului studiu. În sensul strict alcuvântului, “cluster” înseamnă ciorchine,grămadă; la origine găsim ideea de a damâna, de a se aduna, de a strânge rândurile.

Care cu care? În cazul de faţă, toţi aceiacare contribuie - cu gândul şi cu fapta - laproducţia şi punerea în valoare amaterialului lemnos. O filieră care cuprindeperso-nalul biroului de planificare, munci-torul cu toporul sau cu calul de scos ladrum, organizaţiile de transport, fabricile decherestea, de mobilă, de parchet, tâmplarii,

constructorii de case, precum şi de termo-centrale bazate pe arderea reziduurilor delemn. Tot aici sunt incluse fabricile deceluloză, de hârtie de orice gen, precum şitipografiile, împreună cu editurile.

Pe scurt, ţelul urmărit este de a integra,într-o acţiune comună, producătorii şi be-neficiarii materialelor de natură lemnoasă;lista ultimilor este aproape inepuizabilă.Studiile premergătoare au fost conduse decătre universitatea Paderborn, în cooperarecu Institutul de Politică Forestieră dinFreiburg, cu Societatea Jaakko PÖYRYManagement Consulting GmbH, Freising,precum şi cu Organizaţia Centrală aÎntreprinderilor - în număr de 14 -specializate în prelucrarea lemnului şi amaterialelor sinte-tice. În cadrul ultimelor,activează peste 300 de grupări, fiecare desine stătătoare. Iniţiatorii proiectuluiîntrevăd în acest procedeu, pe drept cuvânt,soluţia optimă, atât în ve-derea utilzăriilemnului, cât şi a promovării spaţiului rural.Totodată, aceştia impută guvernului opolitică forestieră “alături de drum” (vezi şipunctul 9).

5. Proiectul Stendal: problematica

desfacerii produselor lemnoase,

rezolvată?

În primele decenii de după terminarearăzboiului, chiar dacă industria celulozei aasigurat primele venituri proprietarilor depădure, nu s-a bucurat de o evoluţiespectaculoasă. În anul 2003, producţiatotală a celor cinci fabrici existente a atins850.000 tone, la un necesar de 4,5 milioanetone. O discrepanţă care a incitat atâtproprietarii de pădure, cât şi industriaşii laaşa numitul proiect “Zellstoff Stendal” înlandul Sachsen-Anhalt din nordulGermaniei. La bază găsim o investiţieenormă, de ordinul unui miliard de euro.

Teuşan şi Teuşan Uniunea Europeanã: o şansã şi pentru ...

53

Lucrările au început în august 2002,inaugurarea fiind prevăzută pentru finelelunii octombrie 2004.

Iată datele de bază: (i) producţia anuală:cca 550.000 tone celuloză pentru hârtie şicarton; (ii) materie primă necesară: lemn

industrial, cca. 2.000.000 m3, tocătură, cca.

1.000.000 m?; (iii) personal în jur de 600

persoane. Întreprinderea este constituită dintrei filiale, fiecare cu o atribuţie binedefinită, anume: a) aproviozionarea cumateria primă (lemn, tocătură), adicăexploatare şi transport; b) buna funcţionarea angrenajului intern; c) desfacereaproduselor pe piaţă, deci marketing-ul.

Nu se poate vorbi de proiectul Stendal,fără a menţiona concernul suedezo-finlan-dez Stora Enso, fabricant de celuloză, ac-tualmente numărul doi pe plan mondial şi,totodată, mare proprietar de păduri. Faptulcă în cercetare şi implementare sunt angajaţipeste 400 de experţi ştiinţifici denotă faptulcă şi aceasta pregăteşte terenul spre a treceîn capul listei, un obiectiv care, pentru niciun concern nu este “floare la ureche”. Înultimii 35 de ani, veniturile realizate dinprodusele lemnoase au scăzut în medie cu 2%, de unde şi necesitatea de a contracaraaceastă evoluţie negativă. Pe ce cale?Sectorul cel mai costisitor - până la 30 %din totalul cheltuielelor - este transportulmaterialului de la cioată la locul deprelucrare, deci, şi aici sunt necesareîmbunătăţiri.

6. Zece ani de Forest Stewardship

Council (FSC)

De această organizaţie ne-am ocupat şiîn alte împrejurări, reamintim că este primainiţiativă din lume, rezultat al Convenţieiinternaţionale de la Rio (1992). Iniţialstabilită în Mexico, şi-a mutat sediul laBonn în anul 2003. În anul următor,

împlinindu-se 10 ani de activitate, a avut loco conferinţă la înalt nivel, printreparticipanţi, fiind şefa ministerului de resortpentru păduri, - Renate Kunast (în acestcontext, ţinem să accentuăm că termenul“pădure” a fost eliminat din titulatura min-

isterului federal3). Aceasta a subliniat

meritele acestui sistem de certificare învederea aprovizionării durabile a pieţii cuproduse lemnoase prove-nite dintr-o păduregospodărită în conformitate cu convenţiileinternaţionale.

Dar nu numai atât, certificarea a devenit,totodată, un instrument eficace şi în vedereastăvilirii tăierilor ilicite. Sistemul FSC sepretează în mod deosebit la controlul tăie-rilor, dat fiind că arboretele vizate suntsupravegheate în mod permanent. De altfel,lanţul custodic este în curs de optimizare,noile prescripţii urmând să intre în vigoarecu începere de la 1 ianuarie 2007.

7. Cinci ani de PEFC4

Sistemul de Certificare Paneuropen(PEFC) poate fi interpretat ca o reacţie avechiului continent la o iniţiativă venită depeste Oceanul Atlantic, o alternativă cares-a bucurat de un succes remarcabil în 13ţări, unde au fost certificate peste 50 mili-oane hectare. Cu toate acestea, sistemul nu areuşit să câştige încrederea organizaţiilorpentru protecţia mediului, a comercianţilorşi a sindicatelor muncitoreşti. Demn denotat ni se pare şi faptul că şi unele ţări, din-tre cele numite de americani “Europa Nouă”(de ex. Polonia), nu au ezitat să se declarepentru sistemul PSC. Pe scurt, sistemul estesusceptibil de a fi îmbunătăţit din mai multepuncte de vedere, astfel că, între 13 şi 15iulie 2004, a avut loc o conferinţă laWürzburg, cu care prilej s-au specificatpunctele vulnerabile şi contramăsurile de luat.

8. Uniunea Europeană: curaj şi la

utopii?

În presa germană a apărut recent5un arti-

col închinat marelui economist FriedrichAugust von Hayek (1899-1992),protagonist al economiei de piaţă şi laureatal premiului Nobel în 1974. Autorularticolului ţine să sublinieze actualitateatezelor formulate de Hayek în a douajumătate a secolului trecut. “Ceeace nel ipseşte as tăzi” s-a exprimat Hayek petimpuri, “este o utopie l iberală . Dece nu ar avea ş i l iberal i i curajul decare au dat dovadă social iş t i i ?” Olipsă, pe care discipolii lui Hayek sestrăduiesc s-o înlăture; printre aceştia senumără şi Milton Friedmann, împreună cugrupa de economişti neo-liberali, numiţi deProdan “Chicago Boys” (vezi MeridianeForestiere nr. 3/2003, p. 29). Ca dovadă căaceştia au succes este şi faptul că lui Miltoni s-a conferit premiul Nobel.

Încă nu se poate spune în ce măsură şiDavid Friedmann, fiul lui Milton, va fionorat în acelaşi fel. Ar merita-o. Acesta,împreună cu alţii, este protagonistul uneimişcări “anarho-capitaliste”, ţelul vizatfiind “un stat fără stat”, adică un stat fărălegi, fără constrângeri, fără poliţie ... În stat-ul aspirat nu se pune problemafărădelegilor, aceasta, datorită acelei com-ponente inerente omului, care-l împiedicăde a face rău semenilor săi. Aproape invol-untar, ne gândim la omenia românească.

Un punct de vedere care a stârnit interesnu numai în rândurile vedetelor de laHollywood, ci şi în cercurile intelectualilorameri-cani. Spre a-şi putea răspândi ideileacestuia i s-a acordat o catedră la o univer-sitate din California iar una dintre lucrărilesale - “The Machinery of Freedom” - a fostrecent tradusă în germană. Va fi oare încurând transpusă şi în practică ?

9. Politica forestieră federală

germană -“pe lângă drum”?

Studiul “Cluster”, iniţiat şi dus la bunsfârşit în cadrul universităţii Münster (a sevedea punctul 4), a scos la iveală o stare delucruri care au uimit şi pe cei însărcinaţi cucercetările.

Redăm în continuare esenţialul: astfelchiar şi într-o ţară puternic industrializată caGermania, silvicultura şi industria pro-duselor lemnoase sunt competitive, în raportcu celelalte branşe. În cazul că se ţine contşi de producţia de hârtie de toate categoriileşi de tipărituri, cele două branşe numite maisus trec în fruntea listei (tabelul 1).

Uneori, factorii de decizie iau hotărâribazate pe statistici trunchiate. Numai unexemplu: în materie de fabrici de cherestea,statistica oficială s-a limitat la întreprindericu un număr de peste 20 de angajaţi, în timpce cercetările de teren au scos la iveală unnumăr de 283 întreprinderi active, o dife-renţă considerabilă faţă de cele 120 înregis-trate oficial.

În concluzie, hotărârea guvernului fede-ral de a elimina termenul “pădure” din titu-latura ministerului de resort (a se vedea şi 6)este calificată ca un “faux pas” cu urmărigrave pentru viitorul silviculturii germaneîn cadrul Uniunii Europene. Explicaţia estesimplă: pădurea şi industria lemnului secondiţionează reciproc, deci sunt promovateca un tot (tab.1).

10. Care este concluzia ?

Revenim la modelul Cluster. Iniţiatoriil-au definit ca o concentrare a tuturorfactorilor determinanţi într-o anumităramură de activitate omenească, în cazul defaţă este vorba de lemn şi pădure.

Mutat is mutandis . Nu-i nici o îndo-

Bucovina Forestierã XIII, 1-2 Comentarii

54

ială, principiul este aplicabil şi cazul unorregiuni, privite ca un tot. Ne gândim laprogramul Comunităţii Europene, cunoscutsub denumirea INTEREG III B (2000-2006) şi axat pe anumite regiuni din Europa,între altele şi din România.

Note

1Adrian Năstase: interviu acordat jurnalului

magazin FOCUS 18/2004. 2 Cluster-Studie Forst und Holz NRW.

3Bundesministerium für Verbraucher-schutz,

Ernährung und Landwirtschaft.4Paneuropäische Forstzertifizierung.

5Die Welt, 14. 10. 2004.

Bibliografie

Rettenmeier, J., 2004. Sägewerkskongres inWürzburg stellt sich neuen Herausforderungen.BDF Aktuell, 2/2004.

Neue Großabnehmer, neue Holzmark-tbedingun-gen-neue Forstwirtschaft. AFZ-Der Wald22/2003.

Itzenplitz, Chr. von: Das Projekt Zellstoff Stendal.AFZ-Der Wald 17/2004.

Beck, 0.: Cluster-Studie Forst und Holz inNordrhein-Westfalen. Forst und Holz, nr.6/2002.

Holzforschung heute- Charta für Holz. AFZ-Der

Wald 19/2004.Jahrestage de Zertifizierung. AFZ-Der Wald

20/2004, p. 1089 - 1095.Scientific Certification Systems (SCS)-Richtlinien.

Summary

European Union, a chance for the Romanian

wood industry?

The present state of the wood processing indus-try from Germany is presented, as a possible mark-er for the Romanian situation. In paper arereviewed some initiatives rela-ted to the woodindustry - the Wood Charta - a German govern-mental one, the Cluster Model - an experience fromNordrhein-Westfalen and the Stendhal project -from the Sachsen-Anhalt land. Also, the ForestStewardship Council (FSC) and Pan-EuropeanForest Council (PEFC) is presented too. Somemodern economical orientations - including theFriendman`s - and opinions regarding the Germanforest policy, with its strong and weak points couldserve as experience for the Romanian forestry.

Keywords: Germany, European Union, woodindustry, forest policy, FSC, PEFC

Teuşan şi Teuşan Uniunea Europeanã: o şansã şi pentru ...

55

Tabelul 1. Domeniile industriale principale din Nordrhein-Westfalen în raport cu numărul angajaţilor

Sursa: cotidianul “Die Welt”, 11 noiembrie 2004, p.16.

Autorii. Dr. rer. nat. Aurel Teuşan este expertsilvic şi locuieşte în Ettenhein, Germania. Poate ficontactat la email: [email protected].

Ing. silvic Ştefan M. Teuşan, locuieşte înKarlsruke, Germania şi poate fi contactat la adresade email: [email protected].


Recommended